TRATAMENT ETIOLOGIC

1

Aplicarea mijloace preventiv-terapeutice ale tratamentului etiologic în maladia carioasă

L.P. 3


În funcție de riscul cariogen al pacientului, planul de tratament al bolii carioase va cuprinde:

3


Obiective- metode:Obiective- metode:1.1. Limitarea substratului alimentar CARIOGEN Limitarea substratului alimentar CARIOGEN atunci când există o expunere atunci când există o expunere frecventă la zaharoză. Astfel se reduc numărul, durata şi intensitatea atacurilor acide. Se frecventă la zaharoză. Astfel se reduc numărul, durata şi intensitatea atacurilor acide. Se realizează prin eliminarea zaharozei atât din timpul meselor principale, cât şi din gustările realizează prin eliminarea zaharozei atât din timpul meselor principale, cât şi din gustările dintre acestea;dintre acestea;

2.2.Modificarea microflorei CARIOGENE Modificarea microflorei CARIOGENE când numărul Streptococcilor mutans şi când numărul Streptococcilor mutans şi Lactobacililor este mare. Se urmăreşte printr-un tratament intens antimicrobian eliminarea Lactobacililor este mare. Se urmăreşte printr-un tratament intens antimicrobian eliminarea S.mutans şi favorizarea dezvoltării bacteriilor necariogene. Se realizează prin clătiri bucale S.mutans şi favorizarea dezvoltării bacteriilor necariogene. Se realizează prin clătiri bucale cu clorhexidină şi fluoro-terapie;cu clorhexidină şi fluoro-terapie;

3.Efecte antiplacă sunt urmărite când indicii de placă, de igienă şi de inflamaţie gingivală sunt mari. Această etapă urmăreşte împiedicarea succesiunii bacteriene secundare până la stabilizarea unui climax comunitar cariogen, scade cantitatea totală de placă şi favorizează capacitatea tampon a salivei. Se realizează prin periaj, utilizarea aţei interdentare şi atunci când sunt indicate, a altor mijloace suplimentare de menţinere a igienei oro-dentare;

4.Modificarea suprafeţelor dentare atunci când sunt leziuni incipiente şi/sau suprafeţe dentare aspre. Se urmăreşte creşterea rezistenţei tisulare la demineralizare şi scăderea retenţiei de placă. Se realizează prin lustruirea suprafeţelor dentare şi aplicări topice de fluoruri.

4

Măsurile preventiv-terapeutice ale tratamentului etiologic diferă în funcție de tipul de risc

cariogen depistat :

Măsurile preventiv-terapeutice ale tratamentului etiologic diferă în funcție de tipul de risc

cariogen depistat :

RISC CARIOGEN SCĂZUT

SE RECOMANDĂ: Educație sanitară, Corectarea tehnicii de periaj, Conștientizarea pacientului asupra stării de sănătate

orală, prin explicarea acțiunii factorilor etiologici asupra țesuturilor dure dentare,

Creșterea rezistenței țesuturilor dure dentare prin aplicarea unor preparate pe bază de fluor(topic- geluri, lacuri, clătiri orale.),

Reevaluare la 12 luni

SE RECOMANDĂ: Educație sanitară, Corectarea tiparelor dietetice (pe baza analizei fișei alimentare

obținută de la pacient se va - raționaliza consumul alimentelor cariogene în timpul meselor principale, - se va recomanda consumul alimentelor necariogene simulante ale secreției

salivare, - eliminarea gustărilor care conțin zahăr dintre mese, - înlocuirea zahărului cu hidrocarbonate mai puțin cariogene (sorbitol,

manitol, xilitol)

Fluorizări locale, Sigilări, Reevaluare la 6 luni

RISC CARIOGEN MEDIU

SE RECOMANDĂ: Educație sanitară, Corectarea tiparelor dietetice (pe baza analizei fișei alimentare

obținută de la pacient se va - raționaliza consumul alimentelor cariogene în timpul meselor principale, - se va recomanda consumul alimentelor necariogene simulante ale secreției

salivare, - eliminarea gustărilor care conțin zahăr dintre mese, - înlocuirea zahărului cu hidrocarbonate mai puțin cariogene (sorbitol,

manitol, xilitol)

Fluorizări locale, Sigilări, agenți antiplacă(clorhexidină, listerină)

Stimulatoare sau înlocuitori de salivă, Carii cavitare active-obturații provizorii (pansament cu rol de

antiseptizare, remineralizare, stimularea neodentinogenezei, realizate din hidroxid de calciu și glassionomer

Reevaluare la 1-3 luni

RISC CARIOGEN MARE

SE RECOMANDĂ:P.A.Bruntton,2003 a propus ca regimul preventiv pentru pacienţii cu risc

cariogen mare să includă: radiografii iniţiale; profilaxia prin aplicarea de clorhexidină pentru 1 minut urmată de clătire; aplicarea de sigilanţi pe şanţuri şi gropiţe, la care trebuie verificată integritatea

la rechemare; aplicare de lacuri fluorizate,pacientul fiind sfătuit să nu se spele pe dinţi şi nici

să mănânce alimente dure timp de 10 ore; se recomandă trei aplicaţii de lacuri la interval de 3 luni;

periaj de 2 ori pe zi cu paste fluorizate; clătire zilnică pentru 1minut cu soluţie fluorizată (0,05% NaF) seara; clătiri săptămânale cu clorhexidină pentru 6 săptămâni; după 6 luni se repetă radiografiile pentru a monotoriza leziunile proximale şi

cele oprite în evoluţie, care sunt în 1/3 medie a dentinei; dacă se observă o progresie a leziunilor,se cresc aplicaţiile de fluor şi clorhexidină de 2, 3 ori faţă de ultimele 6 luni; sunt necesare sfaturi de igienă dentară şi alimentară; monitorizarea pacientului la 6 luni pentru a scădea riscul cariogen la mediu sau mic.

RISC CARIOGEN MARE

SE RECOMANDĂ: Realizarea de fluorizări locale prin:

- geluri de tipul Nafestezinei( NaF 2%+glicerină25%); SnF 1% care aplicat de 2 ori pe an reduce caria dentară cu 37%, efectul menţinându-se 5 ani de al începerea aplicaţiilor; Fluoraminul; Agenţi fluorofosfaţi acidulaţi (1,23%F în mediu de acid fosforic Ph=2,8), aplicate timp de 4 minute de 2 ori pe an, sunt mai eficiente deoarece gradul de penetrare în ţesuturile dure şi cantitatea de fluor reţinută sunt mai mari; Elmex, Fluorid-Gel, Gel-Kam cu un conţinut de 1,24% F.

- lacuri ce sunt considerate ca fiind mai eficiente în prevenirea cariilor de pe suprafeţele netede sau radiculare. Tipuri de lacuri sunt: Duraphat ce conţine 2,26%F în suspensie de NaF, într-o soluţie de lacuri naturale;Durafluor; Fluor Protector; Elmex Protector ce conţine un lac autopolimerizant şi epoxilyte cu monofluorofosfat de sodiu.

Clătiri orale cu soluţii concentrate în fluor ce necesită o utilizare asistată profesional sau soluţii slab concentrate pentru utilizare individuală. Clătirile au un efect relativ (20% reducere) când sunt utilizate în combinaţie cu aplicările topice sau tratamentul general cu fluor. Se utilizează NaF 0.05% pentru a opri evoluţia leziunilor carioase incipiente de pe smalţ şi a determina remineralizarea lor; Fluorură fosfatică acidă(APF); SnF ce are un efect remanent,menţinându-se şi în următorii 2 ani de la administrare; Amine fluorurate; Remodent; Reach, Odol-Med; Fluorigard; Oral-B.

RISC CARIOGEN MARE

SE RECOMANDĂ: fluorizări locale – aplicare de lacuri cu fluor

RISC CARIOGEN MARE

11

POSIBILITĂŢI DE TRATAMENT PREVENTIV – utilizarea agenților antimicrobieni


Agenţii antimicrobieni pot avea capacitatea de a inhiba colonizarea şi adeziunea bacteriană, precum şi activitatea metabolică a acesteia.

Sunt multe substanţe anti-microbiene ce pot fi folosite în cavitatea orală şi cu eficacitate variabilă.

Acestea pot fi împărţite în funcţie de caracteristicele lor chimice în următoarele grupe:

Agenţi Descriere

Cationi Ioni încărcaţi pozitiv cu

potenţial de a interfera

funcţia membranei

bacteriene, adeziunea

bacteriană şi aportul de

glucoză.

Anioni Ioni încărcaţi negativ cu

potenţial de a interfera cu

funcţiile membranei

bacteriene, metabolismul

glicolitic şi aportul de

glucoză.

Agenţi neionici Ioni neîncărcaţi ce se crede

că inhibă membrana

enzimatică care duce la

reducerea aportului de

glucoză

Enzime Enzime ce interferă cu

adeziunea bacteriilor şi altele

măresc activitatea

lizozimului

12



A. Cationii În acest grup de substanţe se găseşte clorhexidina, care este bine cunoscută de 30 ani. Exemple de alte produse ce conţin cationi sunt ionii metalici (Cu, Zn, Sn), biguanide (clorhexidina), clorura de cetil-piridin (un compus cuaternar de amoniu), hexetidina (o hexahidropiridină sintetică) şi extracte de sanghinaria

În farmacii se găsesc soluţii, geluri, lacuri ce conţin clorhexidină şi SnF2 soluţie(fluorură de staniu):

- 0,1% Clorhexidină- Klorhexidin Dental Solution, fabricant ACO; - 0,2 % Clorhexidină- Corsodyl sol., fabricant Smithkline Beecham/ Sterling Health; - 1% Clorhexidină-Corsodyl gel, fabricant Smithkline Beecham/ Sterling Health.

Clorhexina este de elecţie pentru reducerea SM şi Porfiromonas gingivalis. Astfel, pacienţii consideraţi că au o activitate carioasă înaltă, cu număr mare de SM sau provin din grup de risc cariogen mare pot fi trataţi cu gel de clorhexidină, la clinică sau acasă. De reţinut că numai tratamentul cu clorhexidină nu este eficient în reducerea riscului carios.

13



B. AnioniiSubstanţele ce conţin fluoruri sunt agenţi anionici. Se folosesc din 1940, se cunosc efectele cario-profilactice, intervenind în procesul de demineralizare/remineralizare. Aceste substanţe au proprietăţi antimicrobiene.

Indicaţii

Se recomandă utilizarea zilnică a pastelor de dinţi fluorizate, iar la pacienţii cu risc carios mare se pot administra ape de gură, geluri, soluţii cu SnF2 sau lacuri cu fluor.

În 1994 OMS a punctat câteva reguli: utilizarea apei de gură cu fluor, în clătiri zilnice, cu 0,05% NaF(230ppmF) sau cu 0,2% NaF(900ppmF), în clătiri săptămânale, sunt indicate

la pacienţii cu risc crescut la carii; apele de gură fluorurate nu sunt indicate la copii sub 6 ani; folosirea pastei de dinţi fluorizate trebuie făcută zilnic, la o concentraţie maxim de 1500ppmF; gelurile ce conţin 0,2% sau 1% F se folosesc la pacienţii cu risc carios mare, timp de 5 minute, de 2 ori /zi,

pentru 3 zile ( 1%) şi timp de 5 minute pe zi pentru 2 săptămâni ( 0,2%), de preferinţă în gutiere pentru a evita înghiţirea lor;

lacurile, de tipul Fluor Protector (0,1% F) inhibă demineralizarea cu până la 50% şi se aplică odată la 6 luni la pacienţii cu risc carios mare.

14



C. AGENŢII NE-IONICI Sunt două tipuri de substanţe de tip fenol.

Unul este triclosanul, ce este un agent neîncărcat şi altul este Listerina, ce este o combinaţie de uleiuri esenţiale ce conţin fenol, timol şi eucaliptol.

Triclosanul măreşte eficacitatea copolimerului ce înveleşte suprafaţa şi se găseşte sub forma următorilor produşi:

-0,3 % triclosan + copolimer- Colgate Total, pasta de dinţi, fabricant Colgate Palmolive; -- apa de gură Listerine, timol + eucaliptol- fabricant Warner Lambert.

D. ENZIME

Sunt diferite tipuri de enzime cu activitate antimicrobiană folosite în teste in vitro. Dextranaza este o enzimă ce se crede că dizolvă legătura de adeziune a dextranului (glucan),

teoretic rezultând o reducere a acumulării de placă bacteriană. O combinaţie constând din amiloglicozidază şi glucoz-oxidază acţionează în maniere diferite.

Aceste două enzime sporesc sistemul sialoperoxidază care este dependent de peroxidul de hidrogen, produs metabolic. Amiloglucozidaza scindează amilaza din glucoză. Glucoz-oxidaza produce peroxid de hidrogen din glucoză

15

POSIBILITĂŢI DE TRATAMENT PREVENTIV –

periajul dentarPOSIBILITĂŢI DE TRATAMENT PREVENTIV –

periajul dentar

Periajul dentar zilnic şi utilizarea aţei dentare reprezintă mijloacele cele mai eficiente de îndepărtare mecanică a plăcii bacteriene.La pacienţii fără boală carioasă şi cu un risc mic de declanşare a ei, această tehnică este indicată seara după cină, înainte de culcare. Primul periaj dentar poate fi făcut atât înainte cât şi după micul dejun, deoarece scopul său principal este îndepărtarea plăcii bacteriene, mai puţin a resturilor alimentare. Periajul de seară este imperativ şi trebuie realizat înainte de culcare, deoarece prin vagotonia nocturnă fluxul salvar este mult diminuat, reducându-se astfel rezistenţa la atacul cariogen. La pacienţii cu risc cariogen mare, îndepărtarea mecanică a plăcii bacteriene trebuie făcută riguros şi frecvent cu o atenţie deosebită pentru suprafeţele linguo-aproximale a molarilor şi premolarilor mandibulari şi suprafeţele vesibulo-aproximale a molarilor şi premolarilor maxilari, după fiecare masă.În cazul cariilor agresive, periajul trebuie efectuat înainte sau după fiecare masă pentru a conştientiza pacientul în a înţelege importanţa status-ului de igienă oro-dentară şi pentru a menţine o concentraţie ridicată de fluor la suprafaţa dinţilor, prin contactul cât mai frecvent cu pastele fluorurate.

La indivizii cu o manualitate care le permite să efectueze un periaj specific eficient (tehnica Bass, Charters, Stillman – modificată) este indicată tehnica manuală.

Figura 3 Periajul feţelor a)palatinale şi b)ocluzale prin tehnica Bass.

Colorarea plăcii

Colorarea plăcii

16

Revelatori placăRevelatori placă

17

La indivizii fără această manualitate (copii, bătrâni, handicapaţi) se indică

periajul electirc, sub rezerva că el nu este eficient în 1/3 cervicală coronară şi pe suprafeţele cu şanţuri şi fosete.

• Periajul dentar manual sau electric este eficient pe suprafeţele libere vestibulare şi orale. Spaţiile aproximale sunt dificil de igienizat. Acesta este un mare dezavantaj deoarece chiar în aceste zone se dezvoltă cariile dentare şi apar frecvent leziunile gingivale şi parodontale.

18

POSIBILITĂŢI DE TRATAMENT PREVENTIV – periajul dentar electric

POSIBILITĂŢI DE TRATAMENT PREVENTIV – periajul dentar electric

MIJLOACE SPECIALE ŞI ADJUVANTE PERIAJULUI DENTAR = Igienizarea spaţiilor aproximale

MIJLOACE SPECIALE ŞI ADJUVANTE PERIAJULUI DENTAR = Igienizarea spaţiilor aproximale

Firul de mătaseFirul de mătase - se indică în acele

cazuri în care papila a ocupat tot spaţiul de sub punctul de contact. Astfel periajul nu mai este eficient şi trebuie suplimentat cu utilizarea firului sau a altor sisteme.

Există multiple tipuri de fire impregnate sau nu cu ceară, cu sau fără fluor etc.

În cazul punctelor de contact foarte strânse trebuie avut grijă să nu se lezeze papila interdentară.

După ce firul a trecut de punctul de contact, se fac mişcări vestibulo-orale şi apoi de scoatere, păstrându-se contactul firului cu suprafaţa aproximală.

Se evită presiunile directe pe papila interdentară

19

MIJLOACE SPECIALE ŞI ADJUVANTE PERIAJULUI DENTAR


20

Scobitorile Scobitorile sunt realizate din lemn moale şi au formă triunghiulară, corespunzătoare spaţiului interproximal . Sunt indicate acolo unde există recesiunea papilelor, acţionând ca înlocuitoare ale firului de matăse. Utilizarea brutală poate produce leziuni la nivelul parodonţiului marginal.

Stimulatoarele sau conurile interdentaresunt dispozitive din lemn, cauciuc sau material plastic, care se montează pe mânere speciale sau la capătul liber al periuţei de dinţi într-un spaţiu creat special.se prezintă sub forme şi dimensiuni variate care permit adaptarea în spaţiile interproximale;indicaţia de utilizare este în cazul recesiunii papilelor interdentare sau pentru igienizarea zonelor de furcaţie dezgolite;aplicarea conului se face în unghi de 45° faţă de axul dintelui, latura inferioară sprijinindu-se pe gingie, iar cele laterale pe feţele proximale ale dinţilor;realizează igienizarea spaţiului interdentar şi stimularea circulaţiei la nivel gingival;se fac aproximativ 10 mişcări de rotaţie strânse, atât vestibular, cât şi oral;conurile se pot utiliza de 1-2 ori pe zi.

a b

Figura 13 (a-c). Conuri interdentare – modalitate de

prezentare şi de utilizare.

Scobitori – modalitate prezentare



21

Periuţele interdentareSunt utilizate pentru igienizarea spaţiilor interdentare, mai ales la pacienţii cu probleme parodontale, care permit inserţia periuţei interdentare

a b

Periuţe interdentare – prezentare

c d

Periuţele uni-smocSe utilizează în special pentru pacienţii care prezintă incongruenţă dento-alveolară cu înghesuire, pentru igienizarea fiecărei suprafeţe dentare

Periuţa unismoc – prezentare şi utilizare.



Duşurile bucalereprezintă un valoros supliment al

igienei orale; acţionează prin îndepărtarea resturilor alimentare dar nu îndepărtează şi placa bacteriană, deci ele vor fi doar adjuvante ale perajului şi nu înlocuitoare ale acestuia;

utilizează dispozitive de irigare sub uşoară presiune;

există o multitudine de sisteme, de la cele care utilizează instalaţii simple şi care se pot adapta la robinetul de apă curentă până la cele complexe ce încălzesc apa şi o trimit sub o anumită presiune;

adăugarea de soluţii antiseptice imprimă şi un caracter antibacterian direct cu întârzierea formării plăcii bacteriene şi a tartrului dentar;

22

23

DETARTRAJUL :- manual

- ultrasonic

Detartrajul este manopera prin care se realizează îndepărtarea plăcii bacteriene şi a tartrului supra- şi

subgingival de la nivelul suprafeţelor dentare naturale şi artificiale.

standard Gracey comparată cu minichiureta Gracey.

Detartraj subgingival cu minichiureta Gracey.

Planarea rădăcinilor cu chiuretă standard Gracey

Zona frontală linguală – înainte şi după

detartraj cu ultrasunete.

24

IGEINIZAREA MECANICĂ PROFESIONALĂ (PROFESSIONAL

MECHANIC TOOTH CLEENING - PMTC).

Igienizarea mecanică profesională, efectuată de un personal specializat reprezintă îndepărtarea selectivă a plăcii bacteriene, supragingivale şi subgingivale pe o profunzime de 1-3 mm de pe toate suprafeţele dentare, utilizând instrumente cu activare mecanică şi o pastă de profilaxie.

Pentru igienizarea mecanică profesională sunt necesare următoarele materiale şi instrumentar: tablete pentru evidenţierea plăcii bacteriene; piesă de mână contraunghi cupe rotative din cauciuc; pastă pentru profilaxie cu conţinut de fluor (cu abrazivităţi diferite); seringă pentru injectarea interproximală a pastei de profilaxie.

a b

Utilizarea fluorului ca agent antimicrobian și de

remineralizareFluorapatita (microfotografie electronica x 1700)

reducerea demineralizării şi favorizarea remineralizării

concentraţia crescută de fluor favorizează captarea lui de către mineral, diminuându-i rata de disociere.

concentraţia redusă de fluor – inhibă producerea de acid de către bacteriile din placa bacteriană.

Efectul preventiv al fluorului implică trei mecanisme principale: reducerea demineralizării smalţului în condiţii acide creşterea ratei de remineralizare la nivelul leziunilor incipiente la nivel bacterian F inhibă enolaza, care reduce rata glicolitică şi transportul

intracelular al glucidelor

Efectul fluorurilor in demineralizareasi remineralizarea smaltului

1. Silverstone LM. Clinical uses of fluoride 1985;153-175.2. Featherstone JD, et al. J Dent Res 1990;69:620-625.3. Aoba T. Crit Rev Oral Biol Med 1997;8:136-153.4. Briner WW & Francis MD. Arch Oral Biol 1962;7:541-550.

Reduce demineralizarea2,3

Inhiba formarea de acizi din placa bacteriana4

Promoveaza remineralizarea1

F-

Tipuri fluoruri

28

Apele de gură cu F

• Eficiente in reducerea riscului la caria dentara• se pot face clatiri cu frecventa variabila in

functie de substanta activa si de concentratie ( zilnice pana la o clatire la 2 luni)

• Poate urma dupa periajul dentar cu paste care contin fluor ( nu exista risc de supradozare)

• usor de aplicat si costuri reduse

METODE Concentraţie (ppm)0.1%F–1000ppm

Reducerea cariei (%)

Soluţie-0.05% NaF, clătiri zilnice 225ppm 30 – 40

Soluţie-0.4% SnF2, clătiri zilnice 200 ppm 30 – 40

Soluţie–0.2% NaF, clătiri saptamânale 900ppm 30 – 40, după 2 ani

Soluţie-1% SnF2, clătiri săptămânale 2500 ppm

Soluţie aminofluoruri 5 min/ zi - CHX 250 ppm

ACTFluorigardListerine Tooth DefenseGel-KamMouthKote

0.05%Na F0.05%Na F0.0221% Na F0.04% Na F0.04% NaF

FluorisePoint-TwoPreviDent RinseStannous Fluoride Gel-Kam

0,2% Na F0.2% Na F0.2% Na F0.63% SnF0.63%Sn F

Produse fluorurate

29

Geluri

• Gel neutru NaF 1.1% (5000 ppm), pH 7 (NeutroGard)

• se poate utiliza în loc de pastă de dinţi

Gel-KamGel-TinStopFlorura de staniu

0.4% SnF0.4% SnF0.4% SnF0.4% SnF

KlarigelKlarigen-NPrevidentThera-FlurThera-Flur-NDentaGel 1.1%NeutraGard AdvancedLuridePrevident Plus

1.1%Sn F1.1%Sn F1.1%Sn F1.1%Sn F1.1%Sn F1.1%Sn F1.1%Sn F1.2% SnF1.2% SnF

Geluri fluorurate

30

Alte modalităţi de aplicare locală non-profesională a fluorurilor:

• Scobitorile impregnate cu fluor (Sanodent 0,1mg / scobitoare; TePe 0,15 mg/scobitoare):

– sunt impregnate cu fluoruri si CHX si utlizate in spatiile aproximale ale dintilor posteriori cu risc crescut de dezvoltare a afectiunilor odonto-parodontale

– Scobitorile impregnate cu NaF elibereaza rapid F, utilizarea acestora timp de 1 min nu asigura cantitatea necesara de F asigurata de o tableta de 0,25 mg F dar ramane un vehicul eliberator de F utilizat acasa.

• Aţa dentară impregnată (Sanodent 0.035mg F/m , Dentotape 0.33mg F/m )

• Gumele cu fluor (Fluorette, Fluodent, cu 0,025 mg F)

• Substituenţii de salivă cu fluor– Saliva substitutes, 0.02% F , (NaF+Xylitol) or 0.2% F – Saliva substitutes, 0.02% F , (Natrium-monofluor- fosfat + Xylitol)

• Membrane biodegradabile Diplen-Fluor

31

Produs Concentratie (ppm)0.1%F–1000ppm

Reducerea cariei (%)

NaF – 1.7% 8.000ppm 40 - 50

NaF – 5% - Duraphat si Duraflor2,26%F

25.000ppm 50 - 60

NaF – 5% - Fluor Protector -1% F

10.000ppm

Lacuri fluorurate

Fluorizăre profundă cu preparatul Bifluorid12

32

• Suprafeţele ce urmează a fi tratate cu Bifluorid 12 trebuiesc curăţate şi uscate perfect cu aer.

• Bifluorid12 trebuie agitat foarte bine înainte de fiecare utilizare. Particulele solide trebuie să fie foarte bine dispersate.

• Aplicaţi picătură cu picătură pe o pensulă sau mai bine pe buletele speciale de Pele Tim ,acoperiţi apoi cu lac într-un strat subţire.

Atentie ! Straturile care sunt prea groase se desprind usor.

• Lacul poate fi diluat dacă este necesar• Lăsaţi lacul cu fluoruri sa acţioneze 10-20 sec. apoi

uscaţi cu aer.

• Bifluorid 12 trebuie să aibă o fluiditate care să-i permită scurgerea prin picurator(după agitare). Lacul poate fi diluat cu câteva picături de solvent adecvate. Acest solvent este deasemenea utilizat pentru curăţirea instrumentelor.

• Există şi posibilitatea de a fi utilizate unidoze de unică folosinţă care se aplică la fel respectând aceleaşi principii.

Metoda fluorizării profunde cu

enamel-ermetizant

Soluţia nr.1 compusă din: silicat de magneziu fluorurat,

silicat de cupru fluorurat, fluorură de natriu (cu rol de

stabilizator), apă distilată.

Soluţia nr.2 conţine: hidroxid de calciu, metilceluloză,

apă distilată.

33

Metoda presupune utilizarea unui preparat numit „enamel-ermetizant”, care este compus din 2 soluţii:

În urma aplicării acestora în porii de smalţ ai zonei afectate rezultă un gel de acid silicic în care sunt înglobate particule de fluorură de calciu, fluorură de magneziu şi fluorură de cupru.

Acestea vor participa la formarea unor cristale cu un volum mult mai mic, de aproximativ 50 Å, în comparaţie cu cele ce se formează în timpul unei fluorizări cu preparate clasice. Cristalele formate se dispun de-a lungul şi în interiorul microspaţiilor din smalţ (100 Å), fiind condensate într-un gel de acid silicic, astfel încât sunt ferite de acţiunea factorilor mecanici externi.

Aceste cristale oferă un mediu optim ionilor de fluor care, în combinaţie cu sărurile minerale din salivă, asigură o remineralizare mai îndelungată, potenţând-o de 100 de ori, în comparaţie cu o metodă clasică de remineralizare. Prezenţa ionilor de cupru, care au o activitate bactericidă permanentă, scade semnificativ posibilitatea formării plăcii bacteriene pe suprafaţa smalţului, aspect la fel de important în procesul cariostatic.

Utilizarea Remodent-ului complex de micro- şi macrominerale.

34

Utilizarea soluţiei de Remodent 3% este larg răspândită în tratamentul şi în profilaxia cariei dentare sub formă de aplicaţii locale. Pentru prima dată preparatul a fost obţinut din triturarea oaselor de animale, rezultând astfel un complex de micro- şi macrominerale.

Preparatul Remodent actual are următoarea compoziţie:Calciu 4,35%Fosfor 1,36%Magneziu 0,15%Potasiu 0,2%Natriu 16%Clor 30%Substanţe organice 44%Alte microelemente (mangan, fier, cupru ş.a.) 3,94%

Venind în contact cu smalţul dintelui, elementele anorganice ale remodentului difuzează intensiv în stratul de suprafaţă al acestuia, modificând calităţile biofizice ale smalţului: penetrabilitatea şi solubilitatea acestuia sub acţiunea acizilor.

Remodentul este utilizat sub forma de aplicaţii topice după o igienizare profesională riguroasă a cavităţii orale şi după ce s-a asigurat o bună izolare a dinţilor.

Toate suprafeţele dentare ale arcadei superioare şi ale celei inferioare se acoperă cu tampoane îmbibate cu soluţie de 3% Remodent şi se lasă timp de 15-20 min

O cură de tratament este compusă din 10-20 proceduri (în funcţie de intensitatea bolii, gradul de afectare şi riscul cariogen), efectuată de două ori pe an. Se recomandă ca aplicările să se facă peste o zi sau de 2-3 ori pe săptămână. După tratament este necesară o pauză de 2 ore până la următoarea masă.

Remodentul mai poate fi folosit şi sub formă de clătiri orale cu soluţii cu o concentraţie de 1÷3%, o cură implicând un număr de 5 proceduri a câte 3 min., de 2-3 ori pe săptămână, de două ori pe an. La finalul terapiei de remineralizare cu Remodent se recomandă acoperirea suprafeţelor dentare cu un lac pe bază de fluor. Eficacitatea utilizării în scopuri profilactice a Remodentului scade cu 50% incidenţa cariei.

Utilizarea preparatelor Recaldent:

- Tooth Mousse, MI Paste Plus(CPP-ACP =caseină fosfopeptidă fosfat amorf de calciu)

35

Preparatele incluse ȋn studiu:

1.Recaldent Tooth Mousse 2. Recaldent MI Paste PlusCPP-ACP: Caseină Fosfopeptidă CPP-ACPF: Caseină Fosfopeptidă - Fosfat

Fosfat Amorf de Calciu Amorf de Calciu + fluor 0,2% w/w900ppm)

Atunci când preparatul este aplicat în mediul oral, va crea legături cu biofilmul, ţesuturile dure dentare şi ţesuturile moi, localizând astfel calciul, fosfatul şi fluorul, acestea devenind bio-disponibile pentru ţesuturi.

aceste produsele au capacitate de:1. Remineralizare.2. Neutralizare a acidităţii datorate bacteriilor acidogenice din placa bacteriană.3. Ajută la neutralizarea atacului acid provenit din alte surse de acid interne şi externe, responsabile de apariţia leziunilor necariogene.

Modalități de aplicare Recaldent

36

Posibilităţi curativo-profilactice ale cariei

dentare prin utilizarea ozonuluiPrincipiul de funcţionare

Principiul de funcţionare a acestui sistem constă în folosirea unei concentraţii crescute de ozon pentru distrugerea microorganismelor din procesul carios de la nivelul dintelui.

Terapia de remineralizare a ţesuturilor dure dentare se va realiza cu ajutorul preparatelor ce conţin fluor.

• Murakami (2002): numarul de bacterii cariogene scade de la 31.000 CFU/mL inaintea tratamentului cu ozon la 10.000 CFU/mL la un interval de 10 min dupa ozonoterapie

• Oizumi (1998): ozonoterapia este eficienta asupra S. mutans, S. aureus; dupa un interval de 1 minut numarul bacteriilor din aceste specii scade cu 90%

• Nagayoshi (2004): apa ozonificata prezinta un efect antibacterian puternic asupra S.mutans, prin cresterea permeabilitatii membranare

• Polydourou (2006): gazul ozonificat reduce semnificativ concentratia de S.Mutans in dentina infectata

38

Curățarea suprafețelor dentare cu

sist. Aero-abraziv Sandman

Indicaţii:• curăţirea fisurilor şi a suprafeţelor preparate pentru sigilare;• prepararea pentru restaurările preventive cu răşini;

Sigilarea dentară

Indicații sigilare fisurală- fisură sănătoasă la pacienţi sub 20 de ani pe dinţi erupţi cu mai puţin de 2 ani înainte, cu

multiple carii prezente în gură şi cu stare generală afectată;- fisură colorată la pacienţi sub 20 de ani fără dovezi radiografice de carie dentinară pe

dintele respectiv;- fisură colorată şi demineralizare la pacient peste 20 de ani fără alte carii active şi fără

dovezi radiografice de carie dentinară.

:etapeSigilarea dentară

Drilling??? ….. no-thanks!!!

Metoda infiltrării ICON “ Drilling??? ….. no-thanks!!! “

ICONInfiltration CONcept

(Firma DMG )

Icon®, DMG America, Englewood, NJ Prof. H. Meyer-Luckel

Dr. Sebastian Paris University Charite Berlin,

University of Kiel

ICON “ Drilling??? ….. no-thanks!!!!! “

????????????




Icon–proximal Icon – vestibular

Aplicator pentru fetele proximale

Aplicator pentru fetelevestibulare si orale


Profilaxie (aplicare de fluoruri)

Tratament microinvaziv (metoda infiltrarii)

Tratament invaziv(preparare, restaurare)

Tehnica de lucru

aplicarea interdentar a unei pene pentru o

usoara separare (40 µm) ;

aplicarea ac.hidrocloric 15% (HCL) gel pentru 2 minute folosind aplicatorul

special, (determina o microeroziune a str. de suprafata pseudointact

a leziunii 30-40 µm);

clătire cu apă(30 sec); aplicarea desicantului pe baza de etanol

şi uscare (30 sec).

Aplicarea rasinii (2 aplicatii succesive 3/1 min.)

Fotopolimerizare 40 sec.

Înlocuitori de salivă= SUBSTITUENȚI SALIVARI

48

GC Dry Mouth Gel

Pe timpul zilei pentru confort și ameliorarea simptomelor cavitãții orale uscate.• Calmant, fãrã zahãr, oferă hidratare ridicatã

Spre deosebire de alți substituenți salivari, Dry Mouth Gel de la GC are un pH neutru.

Dry Mouth Gel restabilește confortul și în același timp menține pH-ul oral în limitele normale.

Gel, spray, gume de mestecat, picături, creme ș.a.

Oral Moisturizers

Biotene - Oral Moisturizers for Dry Mouth•Biotene Oralbalance Mouth Moisturizing Gel•Biotene Antibacterial Dry Mouth Toothpaste•Biotene Gentle Mint Gel Dry Mouth Toothpaste•Biotene Mouthwash with Calcium•Biotene PBF Dry Mouth Gum•Biotene Dry Mouth Gum•Biotene Dry Mouth Denture Grip•Biotene Dry Mouth Care Pak - Tester•Biotene Oral Balance Dry Mouth Moisturizing Liquid•Dentist.net Biotene Dry Mouth Kit•Biotene PBF Mouthwash with Calcium•Biotene Moisturizing Mouth Spray•Biotene PBF Toothpaste

Sfaturi privind dieta

Factorul alimentar este unul din cei mai importanţi factori de risc externi care împreună cu ceilalţi determinanţi ecologici pot modifica mediul plăcii bacteriene, astfel încât ea să devină cariogenă. Pacienţii carioactivi şi cu un risc cariogen mare vor necesita o evaluare atentă a tuturor acestor aspecte legate de factorul alimentar.

În practica de zi cu zi avem la îndemână mai multe tehnici privind ancheta alimentară: înregistrarea aportului alimentar în ultimele 24 ore şi evaluarea cu înregistrarea consumului de alimente şi băuturi zilnic timp de 4 până la 7 zile. În aceste chestionare sunt cuprinse 100-150 de alimente şi băuturi, frecvenţa consumului fiind specificată între “niciodată” şi “de câteva ori pe zi”.

La indivizii cu risc cariogen mare, la care se constată obiceiuri şi atitudini alimentare greşite, indicaţiile vor fi personalizate:

se va reduce la patru numărul total de prânzuri şi gustări, cu stabilirea cât mai multor perioade zilnice fără zahăr, deoarece o frecvenţă mică reduce numărul atacurilor acide; va fi echilibrată compoziţia prânzurilor; vor fi eliminate produsele zaharoase, vâscoase, adezive şi va fi interzis consumul lor înainte de culcare sau în timpul nopţii; se va restricţiona consumul de alimente puternic cariogene: bomboane dure (dropsuri şi tablete), prăjituri, biscuiţi, jeleuri, gume de mestecat cu zahăr; băuturile acide şi indulcite nu se vor sorbi sau bea înghiţitură cu înghiţitură; la nevoie putem apela la înlocuitori de zahăr cu putere cario-inductivă redusă. După mese este indicat periajul dentar cu paste de dinţi fluorurate şi gume de mestecat sau dropsuri fluorurate fără zahăr, care stimulează secreţia salivară şi creşte concentraţia de fluor în fluidele plăcii bacteriene.

Sfaturi privind dieta – risc cariogen mare

55

Documents

TRATAMENT ETIOLOGIC