TÖRTÉNELEM ROMÁN NYELVEN · 2012-08-15 · imperiului. Ei i-au promis că vor trăi în pace, şi în caz de nevoie îi vor asigura şi trupe. La vestea unor informaţii înspăimântătoare

Történelem román nyelven középszint — írásbeli vizsga 0814

Név: ........................................................... osztály:......

TÖRTÉNELEM ROMÁN NYELVEN

KÖZÉPSZINTŰ

ÍRÁSBELI VIZSGA

2009. május 6. 8:00

Az írásbeli vizsga időtartama: 180 perc

Pótlapok száma Tisztázati Piszkozati

OKTATÁSI ÉS KULTURÁLIS MINISZTÉRIUM

ÉR

ET

TS

ÉG

I V

IZS

GA

2

00

9.

má

jus

6.

írásbeli vizsga 0814 2 / 48 2009. május 6.

Történelem román nyelven — középszint Név: .......................................................... osztály: .....

Notă! Daţi răspunsuri explicite, folosiţi semne explicite şi în cazul corectărilor.

În răspunsuri străduiţi-vă să definiţi esenţa problemelor şi respectaţi limita de spaţiu precizată. Daţi atâtea răspunsuri cât se cere în problema respectivă. (Dacă treceţi mai multe răspunsuri, ele vor fi apreciate în ordinea în care apar.)

Vă rugăm, folosiţi stilouri, pixuri de culoarea albastră.

La rezolvarea problemelor ţineţi cont de următoarele sugestii.

• Citiţi cu atenţie subiectele.

• Urmăriţi cu atenţie indicaţiile formulate.

• Studiaţi sursele legate de subiecte (tablou, schemă, text, hartă).

• La rezolvarea subiectelor folosiţi materialele auxiliare: hărţile din atlasul istoric de liceu şi dicţionarul bilingv.

• După ce aţi reflectat cu grijă, treceţi pe curat răspunsurile pe cât posibil fără corecturi.

La rezolvarea problemelor cu expunere mai amplă, eseuri vă propunem să urmăriţi următorul plan de muncă: 1. Încadraţi în timp şi spaţiu porblemele menţionate în subiect. 2. Pentru înţelegerea problemei folosiţi sursele, respectiv atlasul istoric de liceu. 3. Selectaţi conceptele generale (de exemplu: evoluţie, schimbare, producţie), respectiv noţiunile legate de epoca dată (de exemplu: iobagi ai cetăţii, breaslă, cultul personalităţii) cu ajutorul cărora puteţi rezolva subiectul. 4. Integraţi în compunere informaţiile şi concluziile pe care le puteţi afla din sursele alăturate. 5. În caz de nevoie faceţi o schiţă, respectiv folosiţi ciorne. 6. Precizaţi circumstanţele anterioare, cauzele şi consecinţele problemei. 7. Definiţi ipoteze, explicaţii posibile. 8. Integraţi în prezentarea problemei cunoştinţele individuale (de exemplu: nume, date), punctul de vedere şi păreri proprii. 9. Fiţi atenţi la formarea frazelor ca ele să fie clare. 10. Aşezaţi corect în pagină textul şi respectaţi regurile de ortografie.

Pentru a vă informa: Criteriile de corectare a eseurilor:

• înţelegerea problemei (subiectului),

• conformitatea cu cerinţele de conţinut,

• gradul de structurare, de coerenţa şi de corectitudine al lucrării.

Vă dorim spor la muncă!



I. SUBIECTE CU RĂSPUNSURI SCURTE

1. Subiectul se leagă de căderea Imperiului Roman. Răspundeţi la întrebări pe baza surselor şi a cunoştinţelor dumneavoastră. Folosiţi atlasul de istorie de liceu. (Câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns.)

„A gótok 376-ban Trákiában megszállták a Duna partjait, majd követeket küldtek Valens császárhoz, és alázatosan kérték befogadásukat a birodalom területére. Megígérték, hogy békében fognak élni, és ha a helyzet követeli, csapatokat is állítanak. A határokon túlról, az északi népek mozgolódásáról érkező ijesztő híreszteléseket hallva a hízelgés szakértői még nagyobbnak tüntették fel a császár szerencséjét, amely íme a világ végéről annyi újoncot hoz és kínál fel neki váratlanul. […] És valóban azon szorgoskodtak, hogy a Római Birodalom jövendő felforgatói közül senki se maradjon odaát, még a halálos beteg se. Amikor tehát a császár engedélyezte, hogy átkeljenek a Dunán és Trákia bizonyos részeit lakhassák, megkezdődött az átszállítás éjjel és nappal: csapatonként rakták hajókra, tutajokra és kivájt fatörzsekre az embereket. Ez idő tájt, amikor határsorompóink felnyíltak, a barbár föld úgy öntötte magából a fegyveres csapatokat, mint az Etna a tüzes szikrákat. A tisztán nem látó illetékesek ügybuzgalma így készítette elő a római világ pusztulását.” (Ammianus Marcellinus római író; Kr.u. IV. sz.)

„În 376, în Tracia goţii au ocupat malurile Dunării, pe urmă au trimis soli la împăratul Valens, cerându-i cu smerenie acceptul de a se stabili pe teritoriul imperiului. Ei i-au promis că vor trăi în pace, şi în caz de nevoie îi vor asigura şi trupe. La vestea unor informaţii înspăimântătoare despre mişcarea popoarelor din nord, maeştrii linguşirilor au exagerat norocul împăratului pentru şansa de a primi pe neaşteptate atâţia oameni noi dintr-o lume îndepărtată.[…] Şi s-au străduit din răsputeri ca dintre viitorii duşmani ai Imperiului Roman să nu rămână prea mulţi, nici măcar bolnavii gravi. Deci când împăratul le-a permis să treacă Dunărea şi să se stabilească în anumite părţi ale Traciei, au început transportul zi şi noapte: ei au fost transportaţi în grupuri, pe vapoare, pe plute şi pe trunchiuri scobite. În această perioadă când graniţele noastre s-au deschis, trupele înarmate de pe pământul barbar se revărsară asemenea jerbelor de foc care ţâşnesc din Etna. Zelul exagerat al autorităţilor incompetente au pregătit astfel sfârşitul lumii romanice. (Ammianus Marcellinus, scriitor roman, sec. IV d.H.)

a) După autor în ce constă cauza căderii Imperiului Roman? …………………………………………………………………………………………….. b) Imperiul când s-a împărţit în două? …………………………………………(data) c) Specificaţi denumirea celor două părţi. 1…………………………………………………………………………………………….. 2…………………………………………………………………………………………….. 2 puncte



2. Subiectul se referă la mişcările religioase eretice din Evul Mediu. Treceţi denumirea mişcării eretice după fiecare fragment din sursele date. (Câte 1 punct pentru fiecare răspuns)

bogumilok albigensek valdensek

a) „Péter cár éveiben bukkant fel bolgár földön egy Bogomil nevű - valójában azonban Isten előtt nem kedves - pap, aki elsőnek kezdte el hirdetni bolgár földön azt az eretnekséget, amelyről később szólunk. Külszínre az eretnekek olyanok, mint a juhok: szelídek, alázatosak, hallgatagok és sápadtak, mintegy a képmutató böjtöléstől; haszontalan szót nem ejtenek, hangosan nem nevetnek, nem hivalkodnak, elrejtőznek a szemérmetlen tekintet elől, és külszínre mindent úgy csinálnak, hogy nem lehet megkülönböztetni őket az igazhitű keresztényektől, belül azonban farkasok. Az eretnekek széthasogatják a kereszteket és szerszámokat készítenek belőlük [...] az eretnekek nem imádják önként az ikonokat, hanem bálványoknak nevezik azokat. Az eretnekek gúnyt űznek a szentek csontjaiból, és kinevetnek bennünket, akik tiszteljük azokat.” (Kozma presbiter; X. század) bogumili albigensi valdensi a) „Pe pământul bulgarilor în timpul ţarului Petru a apărut un popă, de fapt neplăcut lui Dumnezeu, cu numele de Bogumil, fiind primul care a început să propovăduiască erezia pe pământ bulgăresc, erezie de care vom vorbi mai târziu. Ca aspect exterior ereticii sunt ca oile: blânzi, smeriţi, tăcuţi, şi sunt palizi din cauza postului prefăcut; nu vorbesc prea mult, nu râd zgomotos, nu se laudă, se ascund de privirile indiscrete văzuţi din afară ei fac totul la fel ca ceilalţi fără să-i poţi deosebi de creştinii dreptcredincioşi, însă pe dinăuntru ei sunt nişte lupi. Ereticii sparg crucile şi îşi fac unelte din ele […], ereticii nu adoră icoanele de bună voie, ci le numesc idoli. Ereticii îşi bat joc de oasele sfinţilor, şi râd de noi, de cei care le venerăm.” (Presbiterul Cosma, sec. X)

……………………………………………………….. b) „A manicheizmussal egybehangzóan két őselemet vesznek fel: Egy jó és egy gonosz Istent, vagyis az ördögöt, aki szerintük megteremtett minden testet, míg a jó isten minden lelket... Tagadják azt, hogy a testek feltámadnak; nevetnek azokon jótéteményeken, melyeket az élők a holtaknak megadnak, haszontalan dolognak tartják templomba járást vagy az imádkozást a templomban... Elvetik a keresztelést, s káromolják Krisztus testének és vérének szentségét [...].” (Heisterbachi Cézár: Dialogus Miraculorum; XIII. sz.)



b) „Conform cu ideile manicheiste, ei iau în considerare două principii de bază: Dumnezeu Cel Bun şi Dumnezeu Cel Rău, sau diavolul, care, după ei, a creat tot ce este corp, iar Cel Bun creat tot ce este suflet… Ei neagă învierea corpului; îşi bat joc de binefacerile consacrate morţilor de către cei vii, după ei este de prisos să umbli la biserică sau să te rogi... Ei resping botezul, şi blestemă sfinţenia corpului şi sângelui lui Hristos […].” (Cezarie din Heisterbach; Dialogus Miracurlorum, sec. XIII.)

………………………………………………….

c) „Egy bizonyos lyoni polgártól, Valdesiustól vagy Valdensustól erednek, aki javakban bővelkedett, de mindenét otthagyva elhatározta, hogy ezentúl szegénységben él, és az evangéliumi tökéletességre fog törekedni, miként erre példát adtak az apostolok. A maga számára lefordíttatta francia nyelvre az evangéliumot és a Bibliának egyik-másik könyvét, valamint Szent Ágostonnak, Jeromosnak, Ambrusnak és Gergelynek egynéhány jelentős mondását, címszavak szerint rendben, amelyeket ő és követei szentenciáknak neveztek.” (Bernát inkvizítor jelentéséből; XIV. század eleje) c) „Acestea au fost născocite de un anume Valdesius sau Valdensus, cetăţean din Lyon, care era bogat, dar a renunţat la toate bunurile sale ca să trăiască în continuare în sărăcie, şi să trăiască după modul de perfecţiune din Evanghelie, precum apostolii au dat exemplu în acest sens. El a tradus în franceză Evanghelia şi alte cărţi ale Bibliei, şi câteva învătăţuri mai importante ale Sfinţilor Ieronim, Augustin, Ambrosie şi Grigorie, rânduite după titlu, pe care el şi trimişii săi le numiseră sentinţe.” (Din raportul inchizitorului Bernard, sec. XIV)

………………………………………………….

d) Răspundeţi pe baza sursei de mai jos. Care a fost poziţia bisericii faţă de eretici? „2. §. Azokat pedig, akiket az eretnekségnek csak gyanújával is meg lehet bélyegezni, abban az esetben, ha a gyanú jellege és személyük minősége szerint saját ártatlanságukat kellő tisztázással be nem tudnák bizonyítani, az egyházi átok kardjával kell sújtani, s mindaddig, míg kellő elégtételt nem szolgáltatnak, kerülje el mindenki; és ha egy éven át megmaradnak kiközösített állapotukban, akkor eretnekekként kell ítélkezni felettük.” (A IV. lateráni zsinat határozatából; XIII. sz.) „Articolul 2 Iar pe cei care pot fi doar bănuiţi de erezie, şi în cazul în care aceştia nu au putut demonstra inocenţa lor cu dovezi convingătoare conform caracterului bănuielii şi calităţii personalităţii lor, vor fi excomunicaţi, şi până nu-şi vor clarifica situaţia, să fie evitaţi de toţi; iar dacă se vor afla timp de un an în situaţia de excomunicare, atunci se va decide soarta lor ca fiind eretici”. (Din Hotărârea Conciliului din Laterania, sec. XIII) ……………………………………………………………………………………………..

4 puncte



3. Subiectul se referă la politica economică în timpul lui Károly Róbert (Carol Robert). Pe baza surselor şi cunoştinţelor răspundeţi la întrebările de mai jos.

fűszer – mirodenii német vászon – pânză din Germania posztó – postav fémipari termékek – produse de metalurgie élő állat – animale vii bőr – piele viasz – ceară arany – aur ezüst – argint

réz – cupru bor – vin sózott hal – peşte sărat kereskedelmi útvonalak – drumuri comerciale kivitel (export) – export behozatal (import) – import nyugati posztó – postav din occident selyem – mătase levantai termékek – produse din Levant

a) Enumeraţi produsele care au fost exportate de ţara noastră în Polonia. (Câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns.) …………………………………………………………………………………………….. b) Enumeraţi două produse care au fost exportate din occident de ţara noastră. (Câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns.) ……………………………………………………………………………………………..



c) Treceţi termenul potrivit în dreptul fragmentului. (Câte 1 punct pentru fiecare răspuns.) 1. „Ha elődeink által jóváhagyott régi szokás szerint a köteles vámot megfizetitek, s a szávai rév mellett épített várunk alatt a harmincadot megadjátok, egész országunkban szabadon és biztonságban jöhettek-mehettek embereitekkel királyi hitünkre.” 1. „Dacă după vechiul obicei veţi achita vama obligatorie, aprobată de înaintaşii noştri, şi dacă veţi plăti a treizecea parte în jurul cetăţii noastre ridicate la Száva, pe onoarea noastră regală veţi putea circula liber şi în siguranţă cu oamenii voştri.”

2. „Tudjátok meg, hogy országunk főpapjai, bárói és nemesei egymás közt beható és egyértelmű megbeszélést folytatván, elénk járulva alázatosan azt kérték tőlünk, hogy mivel kamaránk silány pénze országunk lakosságát igen sújtja, országunk egykori jólétének helyreállítására s a közérdek javára, maradandó értékű és egész országunkban mindenütt forgó új, jó pénzt veressünk.” 2. „Să luaţi la cunoştiţă că reprezentanţii marelui cler, ai baronilor şi nemeşilor, după ce au purtat discuţii precise şi temeinice între ei, au venit la noi şi au cerut cu umilinţă să emitem bani noi, valabili pentru o lungă perioadă şi peste tot, deoarece banii actuali ai vistieriei noastre dăunează mult locuitorilor ţării noastre.”

3. „Elrendeltük és parancsoljuk, hogy minden megyében, minden egyes kapu után, amelyen szénával vagy gabonával megrakott szekér képes befordulni vagy azon át kijönni [...] a kirovás megtörténte után 15 napon belül, a kamara haszna címén, az előbb említett kamaráknak 18 dénárt a kamarák ispánjának kezéhez kell szolgáltatni és fizetni.” 3. „Am dispus şi acum poruncim, ca în toate judeţele, după fiecare poartă, adică prin care poate intra sau ieşi o căruţă încărcată cu fân sau cu grâne […], să se plătească direct comitelui, după 15 zile de la stabilirea plăţii, livrând camerei noastre, sub formă de plată către cameră o sumă de 18 de dinari.”

5 puncte



4. Subiectul se referă la ştiinţele naturii şi arta din secolele XVI-XVII. Treceţi litera potrivită în căsuţa alăturată. (Folosiţi Atlasul istoric de liceu.) (Câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns.)

A. filosofie B. fizică C. pictură D. astronomie

2 puncte

5. Subiectul se referă la istoria Ungariei din sec. al XVIII-lea. Răspundeţi pe baza surselor şi cunoştinţelor dumneavoastră la întrebările de mai jos. „1. § Minden egész helyes jobbágy köteles lészen maga földes urának minden hétben egy napot nap-kelettül nap-nyugodtik […]. Marhás munka helyet pediglen minden hétben azon egész helyes jobbágy földes urának két nap kézi munkával dolgozni tartozik.” (Jobbágyrendelet; 1767)

Nicolae Copernick l

Galileo Galilei

Rembrandt Roger Bacon



„ Articolul 1 Fiecare iobag cu o sesie întreagă este obligat ca să efectueze stăpânului săptămânal, de dis-de-dimineaţă până seara, câte o zi de robotă […]. Iar în loc de robotă cu animale de tracţiune fiecare iobag cu sesie întreagă este obligat să execute săptămânal câte două zile de robotă manuală stăpânului.” (Decret privind iobăgia, 1767) a) Despre ce fel de prestări obligate este vorba în citat? (1 punct) …………………………………………………………………………………………….. b) În ce fel a fost stabilită măsura prestării? (1 punct) …………………………………………………………………………………………….. c) Numiţi-l pe suveranul care a dat acest decret? (0,5 puncte) Împăratul: …………………………………………………………………………………….. d) Când a domnit persoana care a dat acest decret? (1 punct) Data: …………………………………………………………………………………….. „Először: A' jobbágyság állapottyát, annyiban a' mennyiben a' parasztok […] örökös kötelesség alá vettetve és a' földhöz köttetve voltanak, jövendöre tellyességgel el-töröllyük […] következendöképpen minden parasztokat, akár mely nevezet és vallásbéliek légyenek, jövendöre magok személlyekre nézve lakásokat szabadosan változtathato emberekké tészük, […] .” (Jobbágyrendelet; 1785) „În primul rând: Este abolită definitiv în viitor situaţia iobăgimii, atâta timp cât ţăranii […] au fost ţinuţi legaţi de pământ şi au fost supuşi la obligaţii veşnice, […]; drept urmare, cu privire la persoana tuturor ţăranilor, oricum se cheamă ei şi de orice religie ar aparţine, vom face ca în viitor să fie oameni care îşi pot schimba locuinţele în mod liber […].” (Decret privind iobăgia, 1875) e) Formulaţi felul în care decretul reglementează iobăgia. (1 punct) …………………………………………………………………………………………….. f) Care suveran a dat acest decret? (0,5 puncte) Împăratul: ……………………………………………………………………………………..

5 puncte



6. Subiectul se referă la situaţia din Balcani în a doua jumătate a sec. al XIX-lea. Răspundeţi pe baza hărţii şi a cunoştinţelor dumneavoastră la întrebările de mai jos. a) Alcătuiţi legenda hărţii de mai jos. Treceţi numărul grupului etnic în legenda hărţii. (Câte 0,5 puncte pentru fiecare element.)

1. sloveni 2. sârbi 3. croaţi

makedón – macedoneni muzulmán – muzulmani albán – albanezi török – turci magyar – maghiari német – germani egyéb – alte grupuri etnice Ausztria – Austria Olaszország – Italia Magyarország – Ungaria Románia – România

Horvátország – Croaţia Szerbia – Serbia Bosznia – Bosnia Hercegovina – Herţegovina Montenegro – Muntenegru Koszovó – Kosovo Bulgária – Bulgaria Albánia – Albania Macedónia – Macedonia Görögország – Grecia

,,1. Bulgária autonóm és adózó fejedelemséggé alakíttatik ő császári felsége, a szultán hűbérurasága alatt, lesz keresztény kormánya és belföldi néphada. 3. A bolgár fejedelem szabadon fog választtatni a nép által, és a Fényes Porta által megerősíttetni, a hatalmak beleegyezése mellett. [ ... ] 13. A Balkán-hegységtől délre alakíttatik egy tartomány, amely a Kelet-Rumélia

makedón muzulmán

albán török

magyar német

egyéb



nevet veszi föl, s amely ő császári felségének, a szultánnak közvetlen politikai és katonai fennhatósága alatt állva, közigazgatási autonómiát élvez. [ ... ] 25. Bosznia és Hercegovina tartományokat Ausztria-Magyarország fogja megszállni és kormányozni. [ ... ]” (A berlini kongresszus jegyzőkönyvéből; 1878) „1. Bulgaria devine principat autonom şi impozabil sub suzeranitatea Maiestăţii Sale Imperiale şi a Sultanului, va avea un guvern creştin şi armată internă. 3. Domnitorul bulgar va fi ales liber de către popor şi va fi recunoscut de Înalta Poartă, cu acordul puterilor. […] 13. La sud de Munţii Balcanici se va forma o regiune care se va denumi Rumelia Răsăriteană care va beneficia de autonomie administrativă, fiind sub supravegherea politică şi militară directă a Maiestăţii sale Imperiale şi a Sultanului. […] 25. Austro-Ungaria va putea ocupa şi guverna regiunile Bosnia şi Herţegovina. […]” (Din Protocolul Congresului de la Berlin, 1878) a) Stabiliţi la care ţară se referă denumirea de „Înaltă Poartă”. (0,5 puncte) …………………………………………………………………………………………….. b) Cărei ţări aparţinea Rumelia Răsăriteană înainte de 1878. (1 punct) ……………………………………………………………………………………………..

3 puncte



7. Subiectul se referă la epoca de reforme din Ungaria. Specificaţi numele celor mai importanţi doi politicieni din epoca reformelor. Stabiliţi care dintre informaţiile de mai jos se leagă de aceste personalităţi. Pe baza acestora treceţi litera potrivită sub numele lor. (Câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns.)

A. Hitel B. Pesti Hírlap C. Védegylet D. Podul cu Lanţuri E. armonizarea intereselor

F. Academia Maghiară de Ştiinţe

G. Concursuri de cai H. Cronici parlamentare

5 puncte

numele şi prenumele

numele şi prenumele



8. Subiectul se referă la criza economică mondială. Pe baza schemelor de mai jos specificaţi dacă afirmaţiile sunt adevărate sau false. (Câte1 punct pentru fiecare răspuns.)

Şomaj (milioane de persoane) SUA Germania

1929 1,5 1,4 1930 5 3 1931 9 4,5 1932 13 6,1 1933 13 7-8

Indicatorii producţiei industriale din câteva ţări între anii 1929-1938

(1913 = 100%) 1929 1932 1938 SUA 180,8 93,7 143 Germania 117,3 70,1 149,3 Marea Britanie 100,3 82,5 117,6 Franţa 142,7 105,4 114,6 Italia 181 123,3 195,2 Lumea întreagă 153,3 108,4 181,7 adevărat Fals a) În SUA şomajul a crescut într-o măsură mai mică

decât în Germania.

b) În privinţa producţiei industriale criza din Statele Unite ale Americii a fost cea mai profundă.

c) În Europa anilor 1920 în Italia s-a înregistrat schimbarea cea mai radicală a indicatorilor producţiei industriale.

d) Producţia industrială a Franţei din 1938 nu a depăşit nivelul de dinainte de criză.

4 puncte



9. Subiectul se referă la epoca lui Horthy. Răspundeţi la întrebări pe baza tabelului de mai jos. (Câte 1 punct pentru fiecare răspuns.) Pătura socială

Numărul (mii de pers.)

Procentajul (%)

Venitul pe cap de locuitor (pengăi)

Venitul rapor-tat la media generală (%) (534 pengăi = 100%

Marii proprietari şi marea burghezie

52 0,6 17800 3335

Clasa de mijloc 1582 18,2 1050 197 Ţărani (cu proprietate de 10-100 de pogoane)

748 8,6 432 81

Mineri şi metalurgişti 112 1,3 427 80 Muncitori din mediul urban (industrie, transporturi)

1903 21,9 376 71

Micii meseriaşi individuali 468 5,4 320 60 Zilieri industriali 224 2,6 250 47 Ţărani (cu proprietate de la 1-10 de pogoane)

1750 20,1 227 43

Slugi agrari 560 6,9 205 38 Zilieri agrari 1250 14,4 183 34 Total 8688 100,0 534 100

a) Cât la sută din populaţia maghiară dispune de venituri mai ridicate faţă de media generală? ……………………………………………………………………………………………… b) În care ramură a economiei se înregistrează cel mai redus venit pe cap de locuitor? ……………………………………………………………………………………………… c) Care a fost diferenţa între venitul păturii cu venitul cel mai ridicat şi cel mai scăzut care îşi asigura traiul din agricultură? ………………………………………………………………………………………………



d) Specificaţi ramura economiei cu proporţia cea mai ridicată în epoca Horthy.

mezőgazdaság – agricultură ipar, bányászat – industrie, minerit kereskedelem, közlekedés – comerţ, transporturi egyéb – alte ramuri

4 puncte

10. Subiectul se referă la istoria revoluţiei şi luptei pentru libertate din 1956. Treceţi sub imagine litera potrivită din surse. (Câte 1 punct pentru fiecare răspuns.)

.................................

..................................

........................................

...................................

ramura: ........................................



A) „A troli végállomásához két páncélautó érkezett és lőttek belőle megállás nélkül. Mire az árkádok alá jutottam, 3-4 épület tetejéről és a Parlament elől is lőttek. Iszonyatos mészárlás volt. Az oszlopsor szélét lekaszálták. Sokan a metró liftaknájában kerestek menedéket. Akik kívül maradtak a lejtős gyep mögött hasalva, mind elpusztultak. A Földművelésügyi Minisztérium vezetői utasítást adtak a nagykapu bezárására, elzárva az utat a menekülő ezrek elől.” A) „În staţia finală a troleibuzului au sosit două blindate şi au început să tragă fără oprire. Până să ajung sub arcade, au început să tragă, din altă parte, de pe 3-4 imobile şi dinspre Parlament. A avut loc un măcel groaznic. Marginea coloanei a fost pur şi simplu cosită. Mulţi s-au refugiat în galeriile metroului. Cei care au rămas pe afară, aşezaţi pe burtă de după peluza în pantă, au murit cu toţii. Conducătorii Ministerului Agriculturii au dat ordin să se închidă porţile pentru a bara drumul în faţa a mii de oameni în căutare de refugiu.”

B) „Itt Nagy Imre beszél, a Magyar Népköztársaság minisztertanácsának elnöke. Ma hajnalban a szovjet csapatok támadást indítottak fővárosunk ellen azzal a nyilvánvaló szándékkal, hogy megdöntsék a törvényes magyar kormányt. Csapataink harcban állnak! – A kormány a helyén van! – Ezt közlöm az ország népével és a világ közvéleményével!” B) „Vă vorbeşte Nagy Imre, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Ungare. În zorii zilei de azi, trupele sovietice au lansat atacul asupra Capitalei noastre, cu scopul evident de a răsturna guvernul democrat maghiar legitim. Trupele noastre sunt angajate în luptă, guvernul se află la locul lui. – Doresc să aduc toate acestea la cunoştinţa poporului maghiar şi a opiniei publice internaţionale.”

C) „Visszamentünk a Rádióhoz, akkor már ott dúlt a harc. Valaki azt mondta, hogy nem elég a fegyver, menjünk a Lámpagyárhoz. Ez akkor így ment: valaki mindig időben mondott valamit. Nincs a világon olyan tábornok, aki ezt így le tudta volna vezényelni. Megyünk a Lámpagyárba teherautón, és a sárhányón. Akkor tudtam meg, hogy az egy fegyvergyár. […] Ott elég sok fegyvert szereztünk, és mentünk át a Rádióhoz harcolni.” C) „Ne-am întors la clădirea Radioului, aici lupta se afla în toi. Cineva a spus că nu avem arme suficiente, să mergem la Fabrica de becuri. Aşa era pe atunci: cineva spunea ceva, exact la timp. Nu există în lume vreun general care să fi fost capabil de a conduce asemenea lupte. Ne îndreptam spre Fabrica de becuri, pe un camion încarcata, cu oameni atirnând pe aripa de protecţie. Aflasem atunci că aceasta era o fabrică de armament.[…] Acolo am făcut rost de o cantitate mare de arme, şi ne-am dus iar la clădirea Radioului ca să luptăm.”

D) „A MEFESZ építőipari műszaki egyetemi diáknagygyűlés határozatának főbb politikai, gazdasági és eszmei pontjai: 1. Az összes szovjet csapatoknak azonnali kivonását követeljük Magyarországról a békeszerződés határozatai alapján.



3. A kormány alakuljon át Nagy Imre elvtárs vezetésével, a sztálinista Rákosi–korszak minden bűnös vezetőjét azonnal váltsák le. 5. Általános, egyenlő és titkos választásokat követelünk az országban több párt részvételével, új nemzetgyűlés megválasztása céljából. Követeljük a munkásság sztrájkjogának biztosítását.” D) „Chestiuni politice, economice şi ideologice esenţiale din Hotărârea organizaţiei MEFESZ (Uniunea Independentă a Studenţilor Maghiari de la Politehnică) de la Universitatea Tehnică de Construcţii şi Transporturi. 1. Cerem retragerea imediată a trupelor sovietice din Ungaria pa baza hotărârilor tratatului de pace. 3. Cerem remanierea guvernului sub conducerea tovarăşului Nagy Imre, iar toţi conducătorii epocii staliniste sub Rákosi vinovaţi şi corupţi să fie destituiţi imediat. 5. Cerem organizarea alegerilor generale, egale şi secrete, cu participarea mai multor partide, alegerea noilor deputaţi parlamentari. Cerem asigurarea dreptului la grevă al muncitorilor.”

4 puncte

11. Subiectul se referă la instituţiile Uniunii Europene. Completaţi schema de jos folosindu-vă de sursele istorice. (Câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns.)

Az Európai Unió intézményei – Instituţiile Uniunii Europene Európai Tanács - Consiliul European Tagállamok állam- és kormányfői + bizottság elnöke - Şefii de state şi guverne, miniştrii de externe ai statelor membre + Preşedintele Comisiei Europene A politikai irányvonalak kijelölése – Stabilirea directivelor politice



Az Európai Unió tanácsa a tagállamok kormányainak képviselői – Consiliul Uniunii Europene reprezentanţii guvernelor ţărilor membre Konzultáció, együttműködés, együtt döntés, hozzájárulás – Consultări, colaborare, decizii comune, contribuţie Döntés, javaslat – Decizie, propuneri Ajánlások – Recomandări Bizottság megválasztása, ellenőrzése – Alegerea comisiei, controlul ei Gazdasági és Szociális Bizottság - Comitetul Economic şi Social Régiók Bizottsága – Comitetul Regiunilor Bizottság (25) maximum 27 biztos – Comisia (25) max. 27 de comisari Európai Bíróság, ellenőrzés – Curtea Europeană de Justiţie, control Európai Parlament 732 képviselő – Parlamentul European 732 de reprezentanţi Európai számvevőszék, pénzügyek ellenőrzése – Curtea Europeană de Conturi, verificarea conturilor

Consiliul European

Comisia sau Comisia Europeană

Amân-două

Niciuna

1. Printre membri se numără şefii de state şi guverne ale statelor uniunii.

2. Se compune din 732 de reprezentanţi 3. Poate înainta propuneri Parlamentului

European şi Consiliului Uniunii Europene.

4. Printre sarcinile cele mai importante se numără controlul conturilor.

5. Membrii săi sunt aleşi de către Parlamentul European.

6. Formulează propuneri către Consiliul Uniunii Europene şi Comisie.

3 puncte

12. Subiectul se referă la legea privind minorităţile naţionale şi etnice din Ungaria. Răspundeţi la întrebări pe baza surselor. (Câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns.)

„1. § (1) E törvény hatálya kiterjed mindazon, a Magyar Köztársaság területén lakóhellyel rendelkező magyar állampolgárokra, akik magukat valamely nemzeti vagy etnikai kisebbséghez tartozónak tekintik, valamint e személyek közösségeire.

(2) E törvény értelmében nemzeti és etnikai kisebbség (a továbbiakban: kisebbség) minden olyan, a Magyar Köztársaság területén legalább egy évszázada honos népcsoport, amely az állam lakossága körében számszerű kisebbségben van, tagjai magyar állampolgárok és a lakosság többi részétől saját nyelve és kultúrája, hagyományai különböztetik meg, egyben olyan összetartozás-tudatról tesz bizonyságot, amely mindezek megőrzésére, történelmileg kialakult közösségeik érdekeinek kifejezésére és védelmére irányul.

5. § (1) A Magyar Köztársaságban a kisebbségek joga települési, területi és országos kisebbségi önkormányzat (a továbbiakban együtt: kisebbségi önkormányzat) létesítése.



(2) A kisebbségi önkormányzat létesítésének kezdeményezésében és választásában az a választópolgár vehet részt, aki szerepel a kisebbségi választási nyilvántartásban (a továbbiakban: kisebbségi választói jegyzék). A választópolgár csak egy kisebbségi választói jegyzékben szerepelhet. A kisebbségi választói jegyzékre vonatkozó részletes szabályokat külön törvény tartalmazza.

(3) Valamely kisebbség képviseletét az a jelölt vállalhatja, aki szerepel a kisebbségi választói jegyzékben. A képviseleti jog csak egy kisebbség esetében gyakorolható.

5/A. § (1) A kisebbségi önkormányzatok alapvető feladata a kisebbségek érdekeinek védelme és képviselete az ezen önkormányzatok részére törvényben megállapított feladat- és hatáskörök gyakorlásával.

22. § A kisebbségi önkormányzatot a választópolgárok a külön törvényben foglaltaknak megfelelően közvetlen választás útján hozhatják létre.

27. § (1) A helyi önkormányzat a települési kisebbségi önkormányzat részére biztosítja - a helyi önkormányzat szervezeti és működési szabályzatában rögzített módon - a települési kisebbségi önkormányzat testületi működésének feltételeit. A végrehajtásról a polgármesteri hivatal gondoskodik.

61. § (1) E törvény értelmében Magyarországon honos népcsoportnak minősülnek: a bolgár, a cigány, a görög, a horvát, a lengyel, a német, az örmény, a román, a ruszin, a szerb, a szlovák, a szlovén és az ukrán.” (1993. évi LXXVII. törvény a nemzeti és etnikai kisebbségek jogairól) „Articolul 1 (1) Vigoarea acestei legi se extinde asupra tuturor acelor persoane de cetăţenie ungară care trăiesc pe teritoriul Republicii Ungare şi declară ele însele că aparţin unei minorităţi naţionale sau etnice, respectiv asupra comunităţilor acestor persoane. (2) În înţelesul prezentei legi, minorităţi naţionale şi etnice (în continuare: minorităţi) sunt acele grupuri etnice autohtone care sunt aşezate pe teritoriul Republicii Ungare de cel puţin un secol, se află în minoritate numerică în sânul populaţiei statului, membrii lor sunt cetăţeni unguri care se deosebesc de restul populaţiei prin propria limbă şi cultură, prin tradiţii, în acelaşi timp dau dovadă de o conştiinţă a unităţii, solidarităţii, ce se îndreaptă spre păstrarea acestor valori, spre exprimarea şi apărarea intereselor comunităţilor lor proprii, constituite istoric. Articolul 5 (1) În Republica Ungară minorităţile au dreptul garantat de Constituţie să-şi înfiinţeze autoguvernări locale şi pe ţară. (2) La iniţierea înfiinţării şi la alegerea autoguvernării de minoritate poate participa acel cetăţean cu drept de vot care figurează pe lista de evidenţă electorală a minorităţii (în continuare: lista electorală a minorităţii). Un elector poate figura pe lista electorală a unei singure minorităţi. Dispoziţiile referitoare la listele electorale ale minorităţilor sunt cuprinse într-o lege specială. (3) La reprezentarea unei minorităţi se poate angaja acel candidat care figurează pe lista electorală a minorităţii. Dreptul la reprezentanţă poate fi exercitat doar în cadrul unei singure minorităţi.



Articolul 5/A (1) Atribuţiile de bază ale autoguvernării de minoritate sunt apărarea intereselor minorităţilor şi reprezentarea lor prin exercitarea obligaţiilor şi a atribuţiilor stabilite de legea privind aceste autoguvernări. Articolul 22 Electorii pot înfiinţa autoguvernarea de minoritate prin vot direct, conform dispoziţiilor cuprinse în legea specială. Articolul 27 (1) Autoguvernarea locală asigură condiţiile de funcţionare a corpului reprezentativ al autoguvernării de minoritate pe localitate – în conformitate cu stipulările cuprinse în statutul de organizare şi funcţionare al autoguvernării locale. Punerea în aplicare intră în atribuţiile primăriei. Articolul 61 (1) În baza acestei legi în Ungaria sunt considerate ca grupuri etnice autohtone: bulgarii, ţiganii, grecii, croaţii, polonezii, germanii, armenii, românii, rusinii, sârbii, slovacii, slovenii, şi ucrainenii.” (Din Legea LXXVII/1993 privind drepturile minorităţilor naţionale şi etnice) a) Enumeraţi două trăsături care trebuie să fie caracteristice pentru o minoritate în conformitate cu legea. …………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………..

b) Se poate forma o autoguvernare de minoritate paralel cu autoguvernarea pe localitate? Argumentaţi-vă răspunsul. răspuns:………………………………………………………………………………………..

argumentare: …………………………………………….……………………………………

…………………………………………………………………………………………………..

c) Un cetăţean sârb poate vota pentru deputaţii autoguvernării de minoritate sârbă? Argumentaţi-vă răspunsul. răspuns:………………………………………………………………………………………..

argumentare: …………………………………………….……………………………………

…………………………………………………………………………………………………..

d) Chinezii care s-au stabilit şi au obţinut cetăţenie în patria noastră pot constitui o autoguvernare de minoritate? răspuns:………………………………………………………………………………………..

argumentare: …………………………………………….……………………………………

…………………………………………………………………………………………………..

4 puncte



II. SUBIECTE CARE NECESITĂ REDACTARE MAI LUNGĂ (ESEU)

Citiţi cu atenţie! Dintre următoarele subiecte trebuie să rezolvaţi în total trei. Alegerea trebuie să se facă după regulile următoare: De redactat: un subiect referitor la istoria universală, două subiecte, unul scurt şi unul lung, referitoare la diferite epoci ale istoriei Ungariei. Studiaţi cu atenţie următoarele subiecte.

Nr. Epoci, teme Tipul de subiect

Istoria universală

13. Principalele învăţături ale religiei creştine Scurt

14. SUA şi problema sclaviei Scurt

Istoria Ungariei

15. Monumente artistice în epoca de dinainte de Mohács Scurt

16. Formarea şi schimbarea sistemului de cetăţi de graniţă Lung

17. Aristocraţia în epoca dualismului Scurt 18. Cea de-a doua revoluţie industrială în

Ungaria Lung

19. Modul de viaţă în epoca Horthy Scurt 20. Ungaria în cel de-al Doilea Război

Mondial Lung

Pentru a vă ajuta indicăm variantele posibile ale numerelor alese corect. Indicaţi una din coloanele din tabelul de mai jos. Încercuiţi litera coloanei pe care v-aţi ales-o.

Tipul de subiect A B C D E F G H I J K L

Scurt 13. 13. 13. 13. 13. 13. 14. 14. 14. 14. 14. 14.

Scurt 15. 15. 17. 17. 19. 19. 15. 15. 17. 17. 19. 19.

Lung 18. 20. 16. 20. 16. 18. 18. 20. 16. 20. 16. 18.

Pot fi evaluate doar subiectele pe care le-aţi ales după regulile amintite. După subiecte veţi găsi criteriile de evaluare, iar punctajul va fi stabilit de către examinator.

Din subiecte rezolvaţi doar trei, cele pe care le-aţi ales, de restul nu vă ocupaţi.

Înainte de a rezolva subiectele, vă rugăm să studiaţi îndrumătorul de pe pagina 2.

La răspunsuri puteţi folosi ciorne.



13. Subiectul se referă la religia creştină (scurt) Pe baza surselor şi a cunoştinţelor dumneavoastră prezentaţi esenţa învăţăturii religiei creştine.

„5,38. Hallottátok. hogy megmondatott: Szemet szemért és fogat fogért. 5.39. Én pedig azt mondom néktek: Ne álljatok ellene a gonosznak, hanem a ki arcul üt téged jobb felől, fordítsd felé a másik orcádat is. 5.43. Hallottátok, hogy megmondatott: Szeresd felebarátodat és gyűlöld ellenségedet. 5,44. Én pedig azt mondom néktek: Szeressétek ellenségeiteket, áldjátok azokat, a kik titeket átkoznak, jót tegyetek azokkal a kik titeket gyűlölnek, és imádkozzatok azokért, a kik háborgatnak és kergetnek titeket; 5,45. Hogy legyetek a ti mennyei Atyátoknak fiai, a ki felhozza az ő napját mind a gonoszokra, mind a jókra, és esőt ád mind az igazaknak, mind a hamisaknak. 6,2. Azért mikor alamizsnát osztogatsz, ne kürtöltess magad előtt, a hogy a képmutatók tesznek a zsinagógákban és az utcákon […]. ” (Máté evangéliuma) „5.38. Aţi auzit că s-a zis: "Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte". 5.39. Eu însă vă spun vouă: Nu vă împotriviţi celui rău; iar cui te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i şi pe celălalt. 5.43. Aţi auzit că s-a zis: "Să iubeşti pe aproapele tău şi să urăşti pe vrăjmaşul tău". 5.44. Iar Eu zic vouă: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă vatămă şi vă prigonesc; 5.45. Ca să fiţi fiii Tatălui vostru Celui din ceruri, că El face să răsară soarele şi peste cei răi şi peste cei buni şi trimite ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi. 6.2. Deci, când faci milostenie, nu trâmbiţa înaintea ta, cum fac făţarnicii în sinagogi şi pe uliţe […]” (Evanghelia după Matei) ,,13,13. Most azért megmarad a hit, remény, szeretet, e három; ezek között pedig legnagyobb a szeretet.” (Pál apostol első levele a korinthosziakhoz) „13.13. Şi acum rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea.” (Epistola întâia lui Pavel către Corinteni) „3,29. Avagy Isten csak a zsidóké-e? Avagy nem a pogányoké is? Bizony a pogányoké is. 13,7. Adjátok meg azért mindenkinek, a mivel tartoztok: a kinek az adóval, az adót; a kinek a vámmal, a vámot; a kinek a félelemmel, a félelmet; a kinek a tisztességgel, a tisztességet.” (Pál apostol levele a rómaiakhoz) „3.29. Oare Dumnezeu este numai al iudeilor? Nu este El şi Dumnezeul păgânilor? Da, şi al păgânilor. 13.7. Daţi deci tuturor cele ce sunteţi datori: celui cu darea, darea; celui cu vama, vamă; celui cu teama, teamă; celui cu cinstea, cinste.” (Epistola lui Pavel către Romani)

,,6,1. A kik iga alatt vannak mint szolgák, az ő uraikat minden tisztességre méltóknak tekintsék, hogy Isten neve és a tudomány ne káromoltassék. 6,2. A kiknek pedig hívő uraik vannak, azokat meg ne vessék [ti. azért, mert gazdagok], mivelhogy atyafiak; hanem annál inkább szolgáljanak, mivelhogy hívők és szeretettek, kik a jótevésben buzgólkodnak. [ ... ]



6,18. Hogy jót tegyenek, legyenek gazdagok a jó cselekedetekben, legyenek szíves adakozók…” (Pál apostol első levele Timótheushoz) „6.1. Cei ce se găsesc sub jugul robiei să socotească pe stăpânii lor vrednici de toată cinstea, ca să nu fie hulite numele şi învăţătura lui Dumnezeu. 6.2. Iar cei ce au stăpâni credincioşi să nu-i dispreţuiască, sub cuvânt că sunt fraţi; ci mai mult să-i slujească, fiindcă primitorii bunei lor slujiri sunt credincioşi şi iubiţi. […]. 6.18. Să facă ce e bine, să se înavuţească în fapte bune, să fie darnici, să fie cu inimă largă…” (Epistola întâia lui Pavel către Timotei a Sfântului) …………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

Criterii

Puncte max.

Puncte realizate

Înţelegerea subiectului

4

Orientarea în spaţiu şi timp 4 Utilizarea vocabularului de specialitate 4 Utilizarea surselor 4 Identificarea factorilor determinanţi ai evenimentelor

6

Structura lucrării, corectitudinea limbii 2 Total 24 Împărţit la 2 Punctajul la examen 12



14. Subiectul se referă la istoria SUA în sec. al XIX-lea. (scurt) Prezentaţi problema sclaviei în Statele Unite ale Americii în sec. al XIX-lea. Folosiţi Atlasul istoric de liceu.

„Az új kormánynak alapköve az a meggyőződés, hogy a néger nem lehet egyenlő a fehér emberrel, hogy a rabszolgaság, a felsőbbrendű fajnak való alárendeltség a négerek természetes állapotának felel meg” (Egy déli politikus nyilatkozata)

„Piatra de temelie a noului guvern este convingerea că un negru nu poate fi egal cu un alb, că sclavia, statutul de subordonare faţă de o rasă superioară corespunde condiţiei fireşti a negrilor.” (Declaraţia unui politician din Sud) „4. Elhatároztatott, Hogy a déli államokon belüli rabszolgatartást kizárólagosan a mondott államok ellenőrzése alá tartozónak tekintvén a központi kormányzat bármely más államának minden beavatkozását szándékos és törvénytelen beavatkozásnak tartjuk, melynek azonnal és minden lehetséges körülmény között ellenállunk.” (Dél- Karolina határozata; 1835)

„4. Pentru că sclavia fiind în cadrul statelor din Sud considerată o problemă ce depinde exclusiv de controlul statelor amintite, ne-am hotărât că vom considera premeditată şi nelegitimă orice fel de intervenţie din partea oricărui alt stat al guvernului Uniunii şi ne vom împotrivi în toate condiţiile.” (Hotărârea Carolinei de Sud, 1835)

„[...] én, Abraham Lincoln, az Egyesült Államok elnöke, ezennel elrendelem és kinyilvánítom, hogy a [...] rabszolgaként tartott személyek valamennyien szabadok [...] az Egyesült Államok végrehajtó hatalma, katonai és tengerészeti hatóságait is beleértve, elismeri és megvédelmezi a szóban forgó személyek szabadságát.” (Határozat a rabszolga-felszabadításról; 1863. január 1.)

„ [...] eu, Abraham Lincoln, preşedinte al Statelor Unite ale Americii, ordon şi declar că [...] toate persoanele deţinute ca sclavi sunt de acum înainte libere [...] şi Guvernarea Executivă, inclusiv prin autoritatea militară şi navală va recunoaşte şi va susţine libertatea sus-numitelor persoane.” (Proclamaţia de emancipare a sclavilor; 1 ianuarie 1863)

„l. § Az Egyesült Államokban vagy annak fennhatósága alá eső területen sem rabszolgaság, sem kényszerű szolgaság nem fordulhat elő, kivéve bűncselekmény elkövetéséért kiszabott büntetés esetét, amikor az elkövetőt törvényes eljárással kell elítélni.” (Alkotmánymódosítás XIII. cikkely 1865.)

„Articolul 1 În cuprinsul Statelor Unite şi părţilor sub suzeranitatea lor nu mai poate exista sclavie, nici robie forţată, exceptând cazul pedepsei din cauza unor infracţiuni comise, când autorul lor se va condamna prin procedură legală.” (Amendamentul, XIII, 1865)

„1. § Az Egyesült Államok polgárainak szavazati jogát sem az Egyesült Államok, sem annak egyik állama nem vonhatja meg vagy korlátozhatja fajra, színre vagy korábbi szolgaságra való hivatkozással.” (Alkotmánymódosítás XV. cikkely 1870.)



„Art. 1.Dreptul de vot al cetăţenilor Statelor Unite ale Americii nu poate fi suspendat şi limitat pe bază de rasă, culoare sau sclavie anterioară, nici de către Statele Unite ale Americii, nici de vreunul din statele componente.” (Amendamentul XIV, 1870)

Afiş despre târgul cu scalvi; 1842

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………



Criterii

Puncte max.

Puncte realizate


4

Orientarea în spaţiu şi timp 4 Utilizarea vocabularului de specialitate 4 Utilizarea surselor 4 Identificarea factorilor determinanţi ai evenimentelor 6 Structura lucrării, corectitudinea limbii 2 Total 24 Împărţit la 2 Punctajul la examen 12

15. Subiectul se referă la epoca de dinainte de Mohács în istoria Ungariei. (scurt) Prezentaţi pe baza surselor şi a cunoştinţelor dumneavoastră trăsăturile caracteristice ale artei, arhitecturii şi culturii din Ungaria de dinainte de Mohács. Folosiţi Atlasul istoric de liceu.

Discurs funerar şi rugă

Cetatea din Diósgyőr

Moaştele lui Szent László (SfântulLadislau)



„Volék sirolm tudotlon. Sirolmol sepedik, Búol oszuk, epedek. Választ világumtuul -- Zsidou, fiodumtuul, Ézes ürümemtüül. Ó én ézes urodum, Eggyen igy fiodum! Sirou anyát teküncsed, Búabeleül kinyuhhad! Szemem künyüel árad, Én junhum buol fárad. Te vérüd hullottya Én junhum olélottya.” (Plângerea Mariei în maghiară veche) Biserica din Ják

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………



Criterii

Puncte max.

Puncte realizate


4


6


16. Subiectul se referă la istoria Ungariei din sec. al XVI-lea. (lung) Prezentaţi pe baza surselor şi a cunoştinţelor dumneavoastră schimbarea sistemului maghiar de cetăţi de apărare între 1521 şi 1568. Folosiţi Atlasul istoric de liceu.

Prima linie de cetăţi de apărare

„Vót elyen fő vég háznak veszedelme, ki nemcsak Magyarországnak, de mind az egész körösztyénségnek kapujának mondattatott vóna bizonyába, amint azután való idő es naponként megmutatta vót. Kiből azután a császár [a szultán] nemcsak Magyarországba tött dúlást és rabolást, vérontást.” (Zay Ferenc: Nándorfehérvár elvesztéséről; 1521) „Se crease o situaţie când o asemenea zidire de la graniţă, care se afla în mare pericol, fusese declarată cu siguranţă nu numai poarta Ungariei, ci şi a întregii lumi creştine, ceea ce se dovedise pe urmă foarte des, aproape zilnic. Din care cetate împăratul [sultanul] făcuse incursiuni sângeroase, prădăciuni şi de jaf nu numai în Ungaria.” (Zay Ferenc: Despre căderea Belgradului, 1521)

„A csata körülbelül másfél óráig tartott. Sokakat az említett feneketlen mocsár temetett magába. A király testét, akiről pedig némelyek azt állítják, hogy szintén itt pusztult el, Mohács fölött, fél mérföldnyire a Csele nevű falutól egy mély földszaka-



dékban találták meg utóbb, ebben a szakadékban a Duna kiáradása következtében akkor a rendesnél nagyobb víz volt, ebbe fúlt bele lovastul együtt, úgy amint volt, teljes fegyverzetben...” (Brodarics István a mohácsi csatáról)

„Bătălia a durat cam o oră şi jumătate. Mulţi fuseseră înghiţiţi de mlaştina adâncă. Iar corpul neînsufleţit al regelui, despre care unii spun că ar fi murit aci şi el, deasupra localităţii Mohács, şi pe urmă a fost găsit la o jumătate de leghe de satul Csele, într-o mare prăpastie, în care nivelul apei fusese mai ridicat ca de obicei din cauza revărsărilor Dunării, şi regele s-ar fi înecat aci cu calul său cu tot, cum era în armura lui completă.” (Brodarics István despre bătălia de la Mohács) „Midőn így valamennyi kaput, utcát és keresztutat gyorsan, csellel elfoglaltak, a janicsárok parancsnoka is Budára odalovagolt, s a·piactéren és nagyobb helyeken hírnökök által kihirdettette, hogy a hatalmas Szolimán szultánnak az a parancsa, hogy a városban mindenki nyomban tegye le, és adja át fegyverét, s ki-ki békésen és nyugodtan maradjon odahaza. Aki nem engedelmeskedik, azt kivégzik. A polgárok ettől a nagy és nem várt bajtól megrémülve átadták fegyverüket. A janicsárok és a többi török - lehettek vagy tízezren - a házakat szállásukként elfoglalták. Mikor Szolimán megtudta, hogy a nép csendben, és a város a kezén van, a gyermeket arra a kocsira tette, amelyen a táborba hozták, s visszaküldte a városba anyjához.” (Buda eleste) „Şi astfel când ei au ocupat repede şi cu vicleşug toate porţile, străzile şi încrucişările, comandantul ienicerilor a sosit pe cal şi prin oamenii săi a anunţat în piaţă şi în locurile mai frecventate, că marele sultan Suleiman a ordonat ca toţi cetăţenii oraşului să depună armele şi să le predea, şi să stea acasă liniştit şi în pace. Cel care se va împotrivi, va fi executat. Iar aceştia, înspăimântaţi de această mare şi neaşteptată nenorocire, au predat armele. Ienicerii şi ceilalţi turci – or fi fost vreo zece mii – au ocupat casele, folosindu-le ca locuinţă. Când Suleiman s-a convins că populaţia s-a liniştit şi oraşul a fost ocupat, copilul fusese pus pe căruţa cu care l-au adus în tabără, şi l-a trimis înapoi la mama acestuia.” (Căderea Budei)

A doua linie de cetăţi de apărare



„Az ellenség most, mintha béke se lenne, éget, pusztít, a szegény népet mindenféle sanyargatásokkal behódolásra kényszeríti, a végvárakat csellel vagy erőszakkal elfoglalja, s uralmát tilos és nem tilos módon terjeszti. Ellenben, ha a mieink magukat jogosan megvédelmezik, tüstént azt állítja, hogy az a szerződés ellen történt, s minket vádol a béke megszegésével [...]. Nem vonhatom kétségbe, hogy a töröknek nagy a hatalma, gyakorlott katonái és roppant serege van, de magam úgy tapasztalom, hogy az mégis kisebb mint hiszik [...]. Hidd el [uram, királyom] hogy tőled a kereszténység nem meggondolatlan vakmerőséget kér, hanem azt, hogy mindenekelőtt az eltiport Magyarország jólétét és szabadságát állítsd helyre [ ... ] minél egy magasztos lelkű fejedelem nagyobb dicsőséget nem kívánhat.” (Zrínyi Miklós a törökkel kötött békéről) „Duşmanul pârjoleşte, nimiceşte peste tot, de parcă nici nu ar exista pace, şi supune poporul la poveri apăsătoare pentru a se închina lui; ocupă cu vicleşug sau cu forţa cetăţile de apărare, şi-şi extinde stăpânirea cu mijloace permise şi nepermise. În schimb dacă ai noştri se apără în mod legal, duşmanul susţine că acţionăm împotriva acordului, şi pe noi ne învinuieşte de încălcarea păcii [...]. Nu pot să pun la îndoială faptul că turcul dispune de o mare putere, de soldaţi bine instruiţi şi de o uriaşă armată, dar eu zic că este mai mică după cum se consideră. [...] Crede-mă, [Domnia ta, rege al nostru], că lumea creştină nu cere de la tine un curaj de mare imprudenţă, ci să restabileşti bunăstarea şi libertatea Ungariei cotropite [...], slavă mai mare nici nu-şi poate dori un domnitor cu suflet mărinimos.” (Zrínyi Miklós despre pacea semnată cu turcii) …………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………



…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

Criterii

Puncte max.

Puncte realizate


8


10


17. Subiectul se leagă de societatea maghiară din epoca dualismului. (scurt) Prezentaţi pe baza surselor şi a cunoştinţelor dumneavoastră aristocraţia maghiară.

„Még az első világháború előtt is az volt a magyar mágnás, dzsentri és köznemes földbirtokos életideálja, hogy minél jobban és minél többet termeljen, de gabonája és állatai eladásával már ne maga foglalkozzék személyesen. […] Előkelő dolog volt szép tenyészállatokat nevelni, gyönyörű bikákat és lovakat hajtani a kiállításra, de saját lovainkat és marháinkat eladni már nem szerettük, s ezt a foglalkozást átengedtük a zsidóknak és a cigányoknak. Az állatkereskedő megvetett, lenézett személlyé lett. „Kupecnek” hívták. Számtalan anekdotát találtak ki róla, és jellemébe



belemagyarázták mindazokat a sajátságokat, amelyeket a magyar úr nem szeretett volna magáénak mondani.” (Makkai János társadalomkutató; 1942) „Chiar şi înainte de Primul Război Mondial idealul de viaţă al magnaţilor, „gentry”, şi al micii nobilimi, în calitate de proprietari de pământ, a fost să producă cât mai bine şi cât mai mult fără să se mai ocupe de vânzarea grânelor şi animalelor. [...] Era şic să creşti animale de prăsilă, să participi la expoziţii cu tauri şi cai superbi, dar nu ne-a mai plăcut să ne vindem taurii şi caii frumoşi, iar această meserie am lăsat-o în seama evreilor şi ţiganilor. Negustorul de animale a devenit o persoană desconsiderată, detestată. L-au numit „geambaş”. S-au inventat numeroase anecdote despre acesta, şi caracterul lui batjocorit avea toate acele caracteristici pe care ungurul domn le respingea cu vehemenţă.” (Makkai János, sociolog, 1942) „Életünk szabályos rendben folydogált az évszakoknak megfelelően. A telet és a tavaszt Budapesten töltöttük, a budai Duna-parton, a Margit rakparti Andrássy-palotában. Június végén, a tavaszi idény befejeződése után Terebesre mentünk, Zemplén megyébe. A szeptember hónapot Dubrinban töltöttük, az erdélyi hegyekben, ezer méter magasan fekvő vadászházunkban. Három nevelőnő volt tehát mellettünk, egy német, egy francia és egy angol- magyar egy sem. [...] Először angolul tanultam meg. Angol nevelőnőmet Miss Hillnek hívták. Magyarul nem tudtam; anyámat rokonaink szemrehányásokkal is illették ezért. Anyánkat egyébként ritkán láttuk, csak jó reggelt és jó éjszakát kívánhattunk neki. […] Tiszadobon [egy másik Andrássy kastélyban] a közönséges hétköznapi ebéd kiadós előétellel kezdődött: sajtos soufflé [felfújt] vagy rákmajonéz, majd tiszai hal következett, pompás, friss, nyílt tűzön ropogósra sütött kecsege; utána jött a fő fogás, rendszerint marhasült, borjú vagy kacsa három-négy különböző körettel és főzelékkel; a negyedik fogás külön zöldség volt, esetleg spárga; utána torta és fagylalt következett. Utána lassan vége felé tartott az ebéd: már csak édes kukorica következett vajjal (igaz, hogy négy-öt cső kukoricát is meg tudtunk enni fejenként), meg sajt és száraz aprósütemény. Befejezésül pedig görögdinnye, nagyszerű, zamatos, bő levű, jégbe hűtött dinnye, s persze minden más nyári gyümölcs, ami éppen érett. A remek magyar borokból mi, gyerekek nem kaptunk. [...] A hallban ittuk meg az ebéd utáni török kávét. A dzsentri, kisnemesi körökkel nemigen érintkeztünk. Ezekben a körökben szabadabbak voltak a lányok. Az arisztokrata férfiak velük érintkezhettek, de mi általában nem érintkeztünk a dzsentri férfiakkal. Nagy ritkán rendeztek ugyan szélesebb körű ünnepségeket közösen, többnyire jótékony céllal, de még ilyen alkalmakkor is gondosan körülvett bennünket a mi férfiaink kísérő testőrsége, nehogy valamelyik "kívülálló" fel merészeljen kérni egy táncra.” (Károlyi Mihályné Andrássy Katinka emlékirataiból) „Viaţa noastră decurgea reglementat în funcţie de anotimpuri. La Budapesta petreceam iernile şi primăverile în Buda, în palatul Andrássy de pe cheiul Margit al Dunării. La sfârşitul lui iunie, după încheierea sezonului de primăvară, ne-am dus la Terebes, în comitatul Zemplén. Iar în septembrie am stat timp de o lună la Dubrin, în munţii din Ardeal, în casa noastră de vânătoare, aflată la o înălţime de o mie de metri.



Deci, noi copiii am avut trei guvernante, o nemţoaică, o franţuzoaică şi o englezoaică – şi nicio unguroaică. [...] Prima dată am învăţat limba engleză. Guvernanta britanică se numea Miss Hill. Nu ştiam ungureşte; din cauza asta mama a primit reproşuri din partea rudelor noastre. De altfel o vedeam destul de rar pe mama, nu puteam să-i spunem decât bună dimineaţa şi noapte bună. [...] La Tiszadob [într-un alt castel Andrássy] masa, ce era obişnuită, începea cu o gustare destul de abundentă: sufleu de caşcaval, sau maioneză cu raci, pe urmă se servea peşte de Tisa, nisetru proaspăt, prăjit la foc deschis, ce era crocant şi minunat; după care urma felul principal, de obicei friptură de vacă, de viţel sau de raţă cu trei-patru feluri de garnitură şi de legume fierte; felul patru era de legume, eventual sparanghel, după care ni se servea tortul şi îngheţata. Masa se termina încet, s-a mai servit porumb dulce cu unt (drept e că puteam mânca fiecare câte cinci ştiuleţi), caşcaval şi fursecuri. La sfârşit am mâncat pepene de la gheaţă, zemos, cu un gust minunat, şi toate celelalte fructe de vară coapte. Vinurile ungureşti foarte bune nu s-au servit pentru copii [...] Iar în hol am băut cafea turcească de după masă. Noi nu am avut relaţii cu cercurile de „gentry” şi de mici nobili. În aceste cercuri fetele erau mai emancipate. Bărbaţii aristocraţi puteau avea relaţii cu ele, însă noi, în general nu aveam legături cu bărbaţi „gentry”. Deşi foarte rar, s-au organizat în comun reuniuni mai mari, în special de caritate, dar şi în asemenea ocazii gărzile de corp ale bărbaţilor noştri ne înconjurau pentru ca să descurajeze intenţia vreunui „outsider” să ne ia la dans.” (Din memoriile lui Katinka Andrássy, soţia lui Károlyi Mihály) …………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………..



Criterii

Puncte max.

Puncte realizate


4


6


18. Subiectul se referă la dezvoltarea economică a Ungariei dualiste. (lung) Prezentaţi pe baza surselor şi a cunoştinţelor dumneavoastră revoluţia economică din Ungaria şi impactul acesteia asupra economiei. Folosiţi Atlasul istoric de liceu

Industria Ungariei de la sfârşitul sec. al XIX-lea



Evoluţia mediei de producţie în Ungaria şi în alte ţări europene (100 kg/ha) între 1909-1913

grâu porumb cartofi sfecla de zahăr

Danemarca 33,1 - 148,3 306,0 Belgia 25,3 - 186,4 274,9 Germania 24,1 - 151,7 299,7 Marea Britanie 21,2 - 156,4 -Austria 13,7 15,0 83,4 204,7 Ungaria 13,2 17,5 80,2 254,2 Franţa 13,1 12,1 87,1 239,1 Polonia 12,6 - - -România 12,9 13,1 - 205,5 Italia 10,5 15,8 57,6 335,5 Serbia 10,5 13,0 40,9 208,3 Rusia 6,6 11,3 70,0 164,1 Bulgaria 6,2 12,9 37,6 228,6

Reţeaua de căi ferate în 1866 şi în 1913

Bancă comercială

Publicitate pentru maşini de arat din 1901



…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………



Criterii

Puncte max.

Puncte realizate


8


10


19. Subiectul se referă la epoca Horthy. (scurt) Prezentaţi pe baza surselor şi a cunoştinţelor dumneavoastră diferenţele dintre modul de viaţă al Capitalei şi al provinciei. „Orosháza piaca vallomás: baromfihadseregek, tojáshegyek s a gabonás zsákok ezredei, a konyhakertészet remekei [...] csupa minőségi remeket találunk. Export-képes termelés folyik itten [...]. Egyik tanyán ezermestert találok. Negyven holdja van, de udvarán műhelyek és raktárak sorakoznak. A fészerben gépek s olyan kukoricavetőgépeket találok, mely csak néhány éve került forgalomba s a legtöbb nagybirtokon hiába keresném. [...] A tanya itten kultúrtanya. [...] Az öregek tanyáját még valami megható puritánság jellemzi. Hófehérre meszelik a falakat s feketére a gerendát. Bútoraik még a régi parasztbútorok. De a fiatalabbak tanyái a legjobb pa-raszti polgárosodást jelzik. Modern bútorok, rádió, könyvek, folyóiratok találhatók szinte valamennyiben ...” (Féja Géza: Viharsarok, 1937) „Piaţa din Orosháza este o mărturie în acest sens: o puzderie de păsări de curte, munţi de ouă şi mii de saci doldora de grâne, iată produse minunate ale grădinăritului [...] numai produse excelente de calitate. Aici se desfăşoară o producţie la nivel de export [...]. La una din sălaşe am întilnit un meşter la toate. Are patru zeci de

Cartier de oameni săraci din Capitală



iugăre, iar în curte sunt ateliere şi magazii. În şopron văd maşini de semănat, comercializate doar de câţiva ani şi care nu există în marile gospodării moşiereşti. [...] Sălaşul aci este o gospodărie de cultură [...]. Cea a bătrânilor are un spirit de puritanism. Pereţii văruiţi sunt albi ca neaua, iar grinzile sunt negre. Se mai păstrează încă mobila veche ţărănească. În schimb gospodăriile celor tineri prezintă semne certe de îmburghezire. Aproape în toate se găsesc mobile moderne, radiouri, cărţi, reviste...” (Féja Geza: Viharsarok, 1937)

Budapest – Budapesta Vidék – provincie Villannyal ellátott háztartások aránya – raportul de menaje dotate cu curent electric Vezetékes vízzel ellátott háztartások aránya – raportul de menaje dotate cu conducte de apă Gázzal ellátott háztartások aránya – raportul de menaje dotate cu gaz metan

„Ez a távlatból nézve megnyugtató külsejű település a legijesztőbb nyomort takarja [...] A gyermek rengeteg. A telepesek fiatalok s alig láttam asszonyt, aki nem terhes. Ezekről is sorra kiderült, hogy szoptatnak. Két iskolaterem van, s a tanulók létszáma átlag 200. Az iskolásgyermekek 25%-a rühes, 30-35%-a tetves [...] Ágy legjobb esetben kettő akad egy lakásban, holott a családtagok átlagos száma 8-ra tehető. A gyermekek a földön hemperegnek. Egyetlen ruhájuk nappali ruha, éjjel takaró. A ruha tisztántartásáról szó sem lehet. Az iskolába éhesen jönnek, szűk években a tanítás közben a figyelem erőltetése következtében összerogynak. Télen a mosdatlanság és gondozatlanság folytán a bűz szinte elviselhetetlen.” (Féja Géza: Viharsarok; 1937)

„Această localitate, cu un aspect domol de la distanţă, ascunde o mizerie cruntă. [...]. Numărul copiilor este foarte ridicat. În general coloniştii sunt tineri, şi rar am văzut o femeie care să nu fie gravidă. Majoritatea mai alăptează şi sunt deja gravide. Şcoala dispune de două săli, media elevilor pe clasă este de 200. Un sfert dintre copii are râie, 30-35% au păduchi. [...] Într-o locuinţă se găsesc cel mult două paturi, deşi numărul membrilor de familie se ridică, în medie, la opt. Copiii se joacă pe jos, pe pământ. Au un singur rând de haine pe care îl poartă ziua, şi noaptea se acoperă cu o pătură. Nici vorba de curăţenia hainelor. Ei vin la şcoală nemâncaţi, în anii mai grei se întâmplă ca în timpul orelor să leşine din pricina efortului prea mare. Iar iarna mirosul lor respingător este insuportabil din cauză că nu se spală şi nu se îngrijesc.” (Féja Géza: Viharsarok, 1937)



„A ház lakói rendszerint rémülten tekintenek a belépőkre. Az egyik tömeglakásban, ahová bementünk, egy fiatal nő, aki pokrócba burkolózva feküdt az ágyneműtlen ágyon, felkiáltott: "Jaj Istenem!" Egy másik lakásban a családfő nyugtalanul fordul felénk: "Mi történik most velünk, kérem?" Az első pillanatban mindenütt a megaláztatásban élők, a kiszolgáltatottak és védtelenek pillantása fogadja az idegeneket. Ezek az emberek nem követnek el bűnöket, nincs különösebb takargatnivalójuk, és mégis félnek. Megszokták, hogy ha a "felsőbb osztályokhoz" tartozók felkeresik őket, abból többnyire nem származik semmi jó.” (Bálint György: Visegrádi utca 20-24.) „Locuitorii casei de obicei se uită speriaţi la cei care intră. Într-o locuinţă socială, unde am intrat, o femeie tânără stătea în pat sub o pătură, fără cearceafuri, şi striga: „Vai Doamne!” Într-alta bărbatul se întoarce spre noi speriat: „Acum ce se va întâmpla cu noi?” În primele minute se îndreaptă spre noi, de peste tot, numai privirea celor umiliţi, obidiţi şi fără apărare. Aceşti oameni nu au comis crime, n-au ce să ascundă şi totuşi se tem. S-au obişnuit că dacă cei din clasele superioare îi caută acasă, nu se pot aştepta la prea multe lucruri bune.” (Bálint György: Visegrádi utca, 20-24)

„A zárkózott városrész ellenkezve és bizalmatlanul ejtette csak le fátylait. A Krisztina tele volt nyugalmazott és aktív "méltóságokkal", s maga a városnegyed is olyan méltóságos volt, nem köszönt előre senkinek [...] Sehol sem találkoztam azelőtt ilyen rendíthetetlenül kiegyensúlyozott és fölényes tartású úriemberekkel, mint a budai sétányokon. Én is peckesebben kezdtem hát lépkedni, s megvártam, míg a szomszédos utcából a szenes előre köszön. A budai rezerváltság [tartózkodás] meghaladta az angolok tartózkodását is. Mintha mindenki egy kissé Szent István palástjával takarózna a háromszobás, jórészt "komfort"-nélküli budai bérlakásokban.” (Márai Sándor: Egy polgár vallomásai) „Cartierul rezervat îşi dezvăluia adevărata faţă cu împotrivire şi cu suspiciune. În cel numit Krisztina au trăit mulţi „demnitari”, activi şi ieşiţi la pensie, cartierul însuşi fiind considerat atât de demn, încât abia mai răspundeau la salut. [...] Niciunde în lume nu am

Raporul populaţiei din punct de vedere geografic 1930



întâlnit domni atât de aroganţi în ţinuta lor şi peste măsură de echilibraţi, ca pe aleile din Buda. Şi eu am început să umblu mai ţeapăn şi am aşteptat că ca omul cu cărbune de pe cealaltă stradă să mă salute. Rezerva celor din Buda o depăşeşte pe cea a englezilor. De parcă cu toţii s-ar acoperi cu mantia lui Ştefan cel Sfânt în apartamentele închiriate din Buda, toate cu trei camere şi cu confort redus.” (Márai Sándor: Confesiunile unui burghez) …………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

Criterii

Puncte max.

Puncte realizate


4


6




20. Subiectul se referă la epoca celui de-al Doilea Război Mondial. (lung) Prezentaţi pe baza surselor şi a cunoştinţelor dumneavoastră oportunităţile politicii externe a Ungariei de la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial până la începerea invaziei împotriva Uniunii Sovietice.

„A németekkel kell mennünk, mert másképp nem lehetséges, de csak egy bizonyos pontig. Ez a pont, ez a határvonal a háborúban való részvétel. Ezt semmi esetre sem fogjuk megtenni, mert idegen érdekekért nem fogunk vérezni hiába. De borzalmas nehéz, talán lehetetlen ellenállni. A revízió, s ezt csak neked mondom, a legnagyobb veszély, amely fenyeget, de ezzel nem tehetek semmit, mert belebukom. A közvéleményünk meg van őrülve. Mindent vissza! Akárhogy, akárki által, bármely áron. [...] A revízióba bele fogunk pusztulni, ez fog minket a háborúba belesodorni. Visszakaptuk a Felvidéket, jó, vissza Ruszinkót [Kárpátalját] is, ezeket meg tudjuk még emészteni, átvenni, berendezni. Most Erdélyen a sor, rettegek, mi lesz akkor. Ha Erdély visszajő, ezzel örökre elköteleztük magunkat a németeknek, akik majd aztán követelik az árát. És ez az ár a velük együtt való háborúzás lesz, az ország maga lesz az ára a revíziónak.” (Teleki Pál, 1939 végén) „Este necesar să fim alături de germani, pentru că nu există altă cale, dar numai până la un punct. Acest punct, această graniţă este participarea noastră la război. Dar nu o vom face sub niciun motiv, deoarece nu vom aduce inutil sacrificii pentru interese străine. Însă este foarte greu, poate chiar imposibil să te împotriveşti. Revizuirea, şi pe asta ţi-o spun numai ţie, este cel mai mare pericol care ne ameninţă, dar nu pot să fac nimic, căci îmi pierd poziţia. Opinia noastră publică este smintită. Totul înapoi! Oricum, cu ajutorul oricui, cu orice preţ. [...] Vom pieri în acest revizionism, acesta ne va târî în război. Am recăpătat Regiunea Subcarpatică, de acord, înapoi şi cu Ucraina Subcarpatică, pe acestea le putem prelua, organiza şi integra. Acum e rândul Ardealului, şi mă îngrozesc de ce se va întâmpla atunci. Dacă primim din nou Ardealul, ne vom angaja definitiv de partea germanilor care vor pretinde preţul. Şi acest preţ va fi războiul alături de germani, iar preţul acestei revizuiri va fi însăşi ţara.” (Teleki Pál, la sfârşitul anului 1939) „A háború kérdése igen rövid idő alatt biztosan el fog dőlni. Ha pedig Németország a háborúra határozza el magát, egyfelől a német haderő eddigi átütő sikerei alapján, másfelől az orosz haderő értékének és ellenálló erejének ismeretében biztosan szá-míthatunk avval, hogy a német haderő rövid idő alatt ki fogja vívni a győzelmet épp-úgy, mint eddig is tette. [...] Oroszországgal szemben éppoly gyors sikerekre számít-hatunk, mint eddig. Ekkor pedig Magyarország részvétele is igen rövid ideig fog tartani, olyannyira, hogy néhány hét múlva a mozgósított magyar haderő fokozatos leszerelésére számíthatunk úgy, hogy a bevonultatott tartalékosok a leszerelés után még az aratásra is hazatérhetnek. [...] Szilárd meggyőződésem szerint Magyarország a német-orosz háborúban nem ma-radhat tétlen. E háborúban részt kell vennünk: 1. mert ezt megköveteli az ország területi épségének, valamint állami, társadalmi és gazdasági rendszerünk biztosítása; 2. mert jövőnk érdekében az orosz szomszédság gyengítése és eltávolítása határa-inkról elsőrendű nemzeti érdekünk;



3. mert erre kötelez a keresztény nemzeti alapon álló világnézetünk és a bolsevizmussal szembeni elvi állásfoglalásunk úgy a múltban, mint a jelenben is; 4. mert politikailag a tengelyhatalmak mellett véglegesen lekötöttük magunkat; s, mert további országgyarapításunk is ettől függ.” (Werth Henrik vezérkari főnök emlékirata; 1941. június 14.) „În mod sigur, problema războiului se va decide foarte rapid. În cazul în care Germania se decide pentru război, cunoscând, pe de o parte, răsunătoarele victorii ale armatei germane, iar, pe de altă parte, valoarea şi capacitatea de rezistenţă a armatei ruse, putem deduce, în mod sigur, că, în scurt timp, armata germană va obţine victoria, aşa cum a obţinut-o şi până acum. [...] Ne putem aştepta la o victorie rapidă asupra Rusiei ca şi până acum. Atunci şi participarea Ungariei va fi de durată extrem de scurtă, încât, într-un răstimp de câteva săptămâni, ne putem aştepta la demobilizarea treptată a armatei ungare, iar, astfel, rezerviştii demobilizaţi se vor putea întoarce acasă chiar până la seceriş. […] Sunt ferm convins că Ungaria nu poate rămâne în afara războiului germano-rus. Trebuie să participăm la acest război, pentru că: 1. acest lucru este impus de necesitatea asigurării integrităţii teritoriale a ţării, respectiv, asigurarea sistemului de stat, social şi economic; 2. având în vedere perspectivele noastre, slăbirea şi înlăturarea vecinătăţii ruse de la frontierele noastre constituie un interes naţional primordial; 3. la acest pas ne obligă concepţia noastră despre lume, bazată pe naţionalismul creştin, precum şi poziţia noastră actuală şi din trecut faţă de bolşevism; 4. din punct de vedere politic, ne-am angajat definitiv alături de puterile Axei.” (Memoriile lui Werth Henrik, şef al Marelui Stat-major, 14 iunie 1941)

„Százszázalékos német győzelem százszázalékos német megoldást jelent. Hol marad a magyar megoldás akkor, ha minden erőnket eleve ennek a százszázalékos német győzelemnek a kivívására bedobjuk és feláldozzuk? Ezért mindent egybevetve azt hiszem, hogy várnunk kell. Ne siessünk. Ne akarjunk németebbek lenni a németeknél […]. Nem helyezkedhetünk mi, magyarok a németekkel azonos álláspontra. A háború hosszú háború lesz, erre és nem a villámháborúra kell berendezkednünk. A nagy hatalmi politikát és hadászatot át kell engednünk a nagyhatalmaknak, nekünk a fal mellett kell járnunk.” (Szombathelyi Ferenc vezérkari főnök; 1941. december)

„Victoria sută la sută a germanilor va însemna o soluţie sută la sută. Atunci ce se va întâmpla cu soluţia maghiară, dacă ne vom consacra şi cheltui forţele pentru obţinerea victoriei sută la sută a nemţilor? Luând în considerare toate acestea, eu cred că trebuie să mai aşteptăm. Să nu ne grăbim. Să nu vrem să fim mai germani decât germanii înşişi. […] Noi, maghiarii nu putem accepta acelaşi punct de vedere ca germanii. Războiul va fi un război îndelungat. Trebuie să ne pregătim pentru o asemenea situaţie, şi pentru un război fulger. Politica de mare putere şi strategia militară trebuie să le lăsăm în seama marilor puteri, noi trebui să umblăm lângă perete, adică la adăpost.” (Szombathelyi Ferenc, şef al Marelui Stat-major, decembrie 1941)



„Amennyiben a magyar [...] [kormány] eltűri, sőt elősegíti, hogy a német hadsereg Magyarországra bevonulva, azt katonai bázisnak használja Jugoszlávia ellen, Anglia részéről diplomáciai viszonyunk megszakításával és annak összes következményével okvetlenül számolnia kell. Ha azonban Magyarország e támadáshoz bármilyen indoklással (Jugoszlávia területén magyarok megvédése) csatlakoznék, úgy Nagy-Britannia és szövetségesei [...] hadüzenetével is kell számolni. Ezen esetben, az angolok végső győzelme esetén, magatartásunk alapján, mint Anglia és Amerika nyílt ellensége leszünk megítélve, sőt az örök baráti szerződés flagráns [nyilvánvaló] megsértésével leszünk megvádolva, mert itt a barátsági szerződést úgy értelmezik, hogy éppen a béke érdekében Jugoszláviával szemben is területi igényeink érvényesítéséről egyelőre lemondottunk. Az Egyesült Államok [...] velünk szemben analóg [hasonló] magatartást fog tanúsítani. Nagyméltóságod fenti táviratában kifejtett különleges magyar indító oknak nyomatékos hangsúlyozását itt alig fogják megérteni, és mindkét fenti eshetőségben az egész angol és amerikai világ bennünket szerződésszegéssel és esetleg új barátaink hátbatámadásával fog megvádolni.” (Barcza György londoni magyar nagykövet távirata Teleki Pálnak; 1941. április 2.)

„În cazul în care [...] [guvernul] maghiar va suporta, chiar va sprijini armata germană să intre în Ungaria şi s-o folosească ca bază militară împotriva Iugoslaviei, trebuie să aştepte fără greş la întreruperea relaţiilor diplomatice din partea Angliei şi cu toate consecinţele acestei decizii. Iar dacă Ungaria sub orice pretext (apărarea maghiarilor de pe teritoriul Iugoslaviei) ar participa la acest atac, va trebui să ne aşteptăm la declaraţia de război din partea Marii Britanii şi a aliaţilor săi […]. Astfel, în cazul victoriei finale a englezilor, vom fi consideraţi, după poziţia noastră, ca duşmani inveteraţi ai Angliei şi Americii, ba mai mult vom fi învinuiţi de încălcarea flagrantă a tratatului de prietenie, pentru că aici, acest tratat se interpretează în sensul că noi, în vederea păcii vom renunţa deocamdată la validarea revendicărilor noastre teritoriale faţă de Iugoslavia. Statele Unite ale Americii va lua aceeaşi poziţie faţă de noi. Accentuarea insistentă a argumentării speciale din partea maghiară, reflectată în telegrama de faţă a Excelenţei Dvs., se va înţelege aici cu greu, şi astfel, lumea anglo-saxonă şi americană ne va acuza cu încălcarea tratatului şi poate ne vor aduce învinuirea de a fi atacat din spate pe noii noştri prieteni. (Telegrama lui Barcza György, ambasadorul Ungariei la Londra, adresată lui Teleki Pál, 2 aprilie 1941)

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………



…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

Criterii

Puncte max.

Puncte realizate


8


10








Punctajul

max.

Punctajul obţinut

I. Subiecte simple, scurte

1. Căderea Imperiului Roman 2 2. Mişcările religioase eretice 4 3. Economia politică în timpul lui Károly Robert 5 4. Ştiinţele în epoca modernă timpurie 2 5. Dectretele privind iobăgia 5 6. Năzuinţele naţionale în Balcani 3 7. Széchenyi şi Kossuth 5 8. Criza economică mondială 4 9. Condiţiile sociale în epoca lui Horthy 4

10. Cauzele şi evenimentele revoluţiei din 1956 4 11. Sistemul instituţiilor UE 3 12. Legea privind minorităţile 4 I. Total 45

II. Subiecte pe bază de texte şi prin expunere

13. Principalele învăţături ale religiei creştine 12 14. SUA şi problema sclaviei 12 15. Monumente artistice în epoca de dinainte de Mohács 12 16. Formarea şi schimbarea sistemului de cetăţi de graniţă 21 17. Aristocraţia în epoca dualismului 12 18. Cea de-a doua revoluţie industrială în Ungaria 21 19. Modul de viaţă în epoca Horthy 12 20. Ungaria în cel de-al Doilea Război Mondial 21 II. Total 45

Punctajul la proba scrisă: 90

Data…………………….…… …………………………. Examinatorul



punctajul obţinut / elért pontszám

punctajul trecut în programă / programba beírt pontszám

I. Subiecte simple, scurte I. Egyszerű, rövid feladatok II. Subiecte pe bază de texte şi prin expunere II. Szöveges, kifejtendő feladatok Examinatorul/Javító tanár Notarul/Jegyző

Data………………………………… Data…………………………

Documents

TÖRTÉNELEM ROMÁN NYELVEN · 2012-08-15 · imperiului. Ei i-au promis că vor trăi în pace, şi în caz de nevoie îi vor asigura şi trupe. La vestea unor informaţii înspăimântătoare