TURISMUL VIITORULUI: E-TURISM

Universitatea Transilvania din BraşovFacultatea de Ştiinţe Economice

An II E.C.T.S.

Abstract

This project tries to offer an assembly image on electronic tourism worldwide, on the development rate of the virtual market in Roumania and we realised a presentation of the diferences (advantages and disadvantages) between the off-line and on-line tourism market. The paper includes a market research with the purpose of studying the features of e-tourism consumers from Roumania.

From the analysis of the enquiry,we could assert that an e-tourism consumer from Romania has the following features: the age is between 21-25 years, he is a male and he graduated.

To conclude our work we tried to find some ways of promoting the e-tourism.

Keywords :e-tourism, booking, site,survey, internet

Clasificaţie JEL: M19

1. Introducere

Turismul a devenit una din cele mai mari industrii ale lumii şi dezvoltarea sa arată o creştere continuă în fiecare an. Organizaţia Mondială a Turismului prognozează că până în anul 2020 sosirile de turişti din lume vor creşte cu până la 200%1. Astfel, turismul a devenit o ramură economică destul de competitivă. Competitivitatea sa însă nu mai este naturală, ci este condusă din ce în ce mai mult de ştiinţă, tehnologia informaţiei şi de inovaţie.

Cu creşterea exponenţială a extinderii şi utilizării internetului şi a World Wide Web-ului, atât acasă cât şi la locul de muncă, au crescut şi oportunităţile pentru furnizorii de turism să distribuie informaţia şi să prelucreze rezervările pentru cumpărătorii potenţiali.

Procesele de dezvoltare din cadrul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi Internetul în particular au revoluţionat întreaga industrie a turismului, generând noi modele de business, schimbând structura canalelor de distribuţie specifice turismului şi reproiectând toate produsele ce ţin de această industrie şi nu în ultimul rând, influenţând furnizorii de pachete turistice, destinaţiile şi skateholderii.

Astfel, atâta timp cât micii operatori pot fi gasiţi, trendul va creşte în direcţia lor. Deoarece Internetul este un fel de “teren de joacă”, cu un web site bine pus la punct, afacerile mici îşi pot face reclamă la fel de profesional precum competitorii lor mai mari.

În acest context, asistăm la o dezvoltare din ce în ce mai accentuată a comerţului electronic şi, implicit, a turismului electronic (sau e-turism). Am încercat, în această lucrare, să prezentăm e-turismul şi importanţa dezvoltării sale.

1 WTO – World Tourism Organization 2005 http://www.worldtourism.org(15.01.2010)

2. E-tourismul pe plan mondial

Comerţul electronic este definit ca fiind activitatea de vânzare-cumpărare şi marketing pentru produse şi servicii printr-un sistem electronic cum ar fi, de exemplu, internetul. El implică transferul electronic de date, managementul distribuţiei, e-marketing, marketing online, tranzacţii online, schimburi electronice de date, inventarul automat al sistemelor de management utilizate şi colectarea automată a datelor.

Turismul electronic (electronic tourism sau e-tourism în engleză) este parte a comerţului electronic şi uneşte unele din cele mai rapide tehnologii în dezvoltare, cum sunt cea a comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiilor, industria ospitalităţii şi cea a managementului/ marketingului/ planificării strategice.

Activităţile specifice turismului electronic presupun existenţa turoperatorilor, a agenţiilor de turism şi a altor entităţi cu interese în domeniul turismului în spaţiul virtual prin intermediul unui portal specializat. Fenomenul în sine are implicaţii atât pentru consumatorul de servicii turistice, cât şi pentru cei enumeraţi mai sus.

Turismul electronic implică pentru consumatorii finali următoarele aspecte: e-informare, e-rezervare (hoteluri, mijloace de transport etc.) şi plata electronică.

E-informare. Etapa de e-informare presupune oferirea de informaţii în cadrul portal-urilor specializate, broşuri electronice, ghiduri turistice audio, albume foto (imagini statice şi panorame), imagini în timp real sau clipuri video, şi chiar jurnale de călătorie prin intermediul blogurilor sau chiar comunităţi virtuale specializate, gen Virtual Tourist, şi de ce nu, ghidurile oferite prin intermediul oraşelor virtuale.

E-rezervare. Rezervările on-line sunt utilizate cel mai mult în domeniul hotelier, al transporturilor aeriene şi pentru serviciile de închiriere autoturisme. Serviciile de rezervări on-line, ca servicii ale societăţii informaţionale, trebuie să se conformeze exigenţelor legale care îşi au izvorul în actele normative ce fac referire la serviciile de internet, în general, şi la cele de comerţ electronic şi încheierea contractelor la distanţă, în particular.

Plata electronică. Consumatorii pot folosi cărţi de credit, cecuri electronice, bani digitali (digital cash în engleză) sau chiar microcash, când plăţile însumează doar câţiva cenţi. Multe din sistemele electronice de plată pe internet sunt echivalentul electronic al sistemelor folosite zi de zi, cum sunt cărţile de credit, cecurile etc. Până şi banii digitali, meniţi să reprezinte moneda forte, sunt disponibili2.

Eficacitatea marketingului pe Internet poate fi determinată relativ repede şi precis prin furnizarea statisticilor, obţinute prin intermediul tehnologiilor online, prin intermediul cărora se realizează conturarea profilului şi a acţiunilor clienţilor conducând în final la o mai bună cunoaştere şi adaptare a necesităţilor segmentului vizat3.

Turismul online se bazează în primul rând pe distribuţia de informaţie, însă principala finalitate este vânzarea directă, eliminând barierele fizice şi de timp apelând la tehnologiile comerţului electronic. De exemplu, în industria hotelieră se poate vorbi despre mijloacele de rezervare prin intermediul sistemelor de rezervare funcţionabile precum şi despre sistemele de rezervări în timp real. Potenţialul vânzarii directe este unul mare, bazat pe o serie de avantaje pentru furnizorii de turism, cum ar fi: automatizare, eliminarea comisionului agentului de turism, reducerea costurilor de rezervare prin internet faţă de metodele tradiţionale, în acelaşi timp creşterea volumului rezervărilor datorate noilor metode de accesare a Web-ului (PDA-uri, telefonie mobilă etc.)4.

2 Nistoreanu, P., Management în turism, Editura A.S.E., Bucureşti 2002, p. 222.3 Walle, A., Tourism and the Internet:opportunities for direct marketing, 1996, p. 72-77.4 Maedche, A., Staab, S., Applying SemanticWeb Technologies forTourism Information Systems, Research Center for Information Technologies at the University of Karlsruhe, 2006

Conform Centrului Regional de Cercetări în turism din Danemarca, dimensiunile pieţei turistice europene on-line au crescut de la 2,5 miliarde Euro în 2000 la 18,2 miliarde Euro în 2004, atingând 28,5 miliarde Euro în 2006, în timp ce vânzările turistice on-line în SUA au atins 122 miliarde $ în anul 2009, cu 48% mai mult faţă de anul 20065 . De asemenea, în anul 2010 pe piaţa turistică americană mai mult de 45% din rezervările turistice vor fi efecutuate cu ajutorul internetului

Tabel 1Trendul pieţei online turistice –Europa 2005-2008 cu previzionare pe 20096

Europa (an)

Piaţa totala (mld euro)

Piaţa online (mld euro)

Piaţa online in raport cu piata totala (procente)

2003 215 14.0 6.52004 220 21.2 9.62005 235 30.4 12.92006 247 40.3 16.32007 254 49.8 19.62008 260 58.4 22.42009 254 65.4 25.7

Fig. 1. Trendul pieţei online în Europasursa : Carl H. Marcussen, Centre for Regional and Tourism Reasearch,martie 2009

Întregul proces de promovare online are ca punct de pornire căutarile pe Internet, însă utilizatorii rareori depăşesc primele pagini de rezultate în vederea descoperirii conţinutului dorit. Asadar, pentru ca un operator turistic să poată deveni vizibil, trebuie să apară în top 10 sau 15 pagini de rezultate afişate pentru cuvintele utilizate. Potrivit OneStat.com utilizatorii tind să utilizeze două sau trei cuvinte atunci când efectuează o căutare online (numărul cel mai popular de cuvinte utilizate într-o expresie de căutare : două cuvinte -28.38% - trei cuvinte -27.15% - patru cuvinte -16.42%7 ).

Pornind de la aceste statistici, interesantă este realizarea unei corelări cu date privind cuvintele cheie utilizate în domeniul turismului. Potrivit Google AdWords ierarhia primelor patru cuvinte cheie utilizate în cadrul căutarilor în anul 2009, sortate după volumul de căutare lunar global, este următoarea: o hotel/hotels (923.000.000- cu cel mai mare volum apărut în luna iulie)o resort (101.000.000- cu cel mai mare volum apărut în luna iulie)o tourism (20.400.000- cu cel mai mare volum apărut în luna noiembrie)o accomodation (30.400.000- cu cel mai mare volum apărut în luna iulie)o rooms (30.400.000- cu cel mai mare volum apărut în luna iulie)8.

5 Travel industry Association of America(TIA) http:// www.tia.org(15.01.2010)6 Centre for Regional and Tourism Research www.crt.dk/uk/staff/chm/trends.htm7 http://www.onestat.com ( 16.01.2010)8 https://adwords.google.com/select/KeywordToolExternal(16.01.2010)

Utilizarea motoarelor de căutare pentru scopuri de turism a devenit tot mai importantă pe internet. O căutare ipotetică se ilustrează pornind de la căutarea iniţială a informaţiei până la rezervarea propriu-zisă.

Fig. 2. Paşii pentru o rezervare onlineSursa : Adaptare după Bender, D., Using the Web to market the hospitality, travel and tourism product or service, 1997.

3. E- turismul in România

La nivelul ţării noastre, nu există o evaluare oficială a pieţei de turism online, dar estimările conduc către o pondere de maxim 1% din piaţă la ora actuală, dar cu previziuni foarte optimiste. Din ce în ce mai mulţi români au acces la internet, la sfârşitul anului 2009 internetul având o rată de penetrare de aproximativ 33%, la jumătatea mediei europene, dar cu o creştere de 100% faţă de anul precedent.

Piaţa românească de turism este dominată de agenţiile clasice care operează prin sisteme de vânzare offline, dar care încet-încet par că se orientează şi spre vânzarea prin internet, investind mai mult în această direcţie. Nu se poate spune însă că este vorba de o reorientare strategică, ci mai degrabă de o completare a veniturilor, agenţiile de turism exclusiv online fiind la început în România.

Cu toate acestea, ponderea rezervărilor efectuate de români este în continuă creştere. În 2007 rezervările făcute direct de pe site-urile hotelurilor reprezentau 23%, în 2008 au crescut până la 33%, iar în 2009 au ajuns la 36%, din totalul rezervărilor înregistrate9.

În România, multe dintre site-urile agenţiilor de turism sau hotelurilor oferă posibilitatea rezervărilor electronice. Astfel, de exemplu, dintr-un total de 791 de membri ai ANAT (Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism), 790 (adică 99,87%) au o adresă de e-mail, iar 681 (adică 86,09%) au site-uri.

9 Raportul -Rezervările online in hotelurile din Romania intre2007-2009, IPIX Romania, februarie 2010

Tabel 2 Situaţia înzestrării membrilor ANAT cu site-uri şi adrese de e-mail în luna septembrie, 200910

Regiunea Numarul membrilor Adrese de e-mail Site-uriNord-Est 40 40 29Sud-Est 70 70 54

Sud 47 47 37Sud-vest 23 23 15Nord-vest 70 70 58Vest 40 40 31

Centru 81 81 66

Bucuresti 412 411 383In strainatate 8 8 8TOTAL 791 790 681Sursa: Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism www.anat.ro

Din site-urile oficiale ale asociaţiilor şi federaţiilor de turism, constatăm că majoritatea membrilor afiliaţi au fie un site propriu de prezentare, fie sunt promovaţi prin intermediul site-ului asociaţiei/federaţiei la care s-au afiliat, astfel încât oferta lor de servicii este prezentă pe Internet. Cu alte cuvinte, rezervarea unui sejur, hotel, bilet de avion sau a unei maşini poate fi facută online chiar dacă plata se efectuează off-line în lumea reală, la ghişeu. Pentru un turist român care va pleca în ţară, acest dezavantaj poate părea relativ minor, însă pentru un turist străin care doreşte să îşi petreacă o vacanţă în România este un real obstacol. În plus, inexistenţa posibilităţii de plată online conduce efectiv la pierderea de clienţi de către agenţiile de turism din România şi afectează negativ potenţialul de creştere al afacerii acestora.

În urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii agenţiilor de turism, a rezultat că ponderea comenzilor care vin online în total comenzi este în prezent cuprinsă între 8% şi 90%. De remarcat că cea mai mare pondere a vânzărilor online în total vânzări pentru un site care acceptă plata prin card a ajuns deja la 60% şi în România.

Turismul şi serviciile de transport reprezintă 38% din cele 784.000 tranzacţii în valoare de peste 65 milioane euro prin platforma ePayment în primele nouă luni din 200911.

Managerii companiilor de turism consideră că în viitor va creşte ponderea vânzărilor online în volumul total al vânzărilor, comerţul electronic urmând să aibă o şi mai mare influenţă benefică asupra evoluţiei cifrei de afaceri.

4.Trăsăturile consumatorului român de e-turism (cercetare de piaţă)

Obiectivul specific al acestei etape de cercetare este : Studierea caracteristicilor consumatorilor de e-turism

În ceea ce priveşte metodologia, cercetarea s-a desfăşurat pe parcursul a 2 zile consecutive, în luna aprilie 2010, iar instrumentul utilizat a fost chestionarul on-line. Chestionarul este compus din 12 întrebări diferite din punct de vedere tipologic (3 întrebări au fost cu variante multiple de raspuns, 9 întrebări închise). Prima jumătate a chestionarului on-line are rolul de a analiza frecvenţa folosirii internetului în planificarea

10 Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism www.anat.ro11 http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/75196/Gecad-ePayment-2010-va-fi-anul-turismului-in-comertul-electronic.htm

concediilor/vacanţelor dar şi de a studia comportamentul consumatorilor de e-turism. Cea de-a doua parte a chestionarului urmăreşte caracteristicile respondenţilor.Eşantionul de respondenţi a fost de 109 persoane din rândul reţelelor de socializare. Eşantionul nu este reprezentativ.

Tabel 3. Cote de aplicare a interviurilor

Răspunsurile la întrebarea 1 ("Cat de des folosiţi internetul?”) pot fi utilizate în ilustrarea frecvenţei folosirii internetului în rândul populaţiei intervievate. Astfel, în proporţie de 92% au declarat ca folosesc internetul o dată pe zi sau mai des.

Fig. 3 Frecventa utilizarii internetului

Întrebarea 2 (“ Ce site-uri accesati de obicei?”) a ilustrat că internauţii nu se axează numai pe un anumit gen de site, cele mai accesate site-uri fiind cele de turism, comunităţi online şi site-uri cu locuri de muncă.

Răspunsurile la întrebarea 3 (“Înainte de a pleca în concediu vă informaţi de locaţia în care urmează să ajungeţi?) relevă că 94% dintre intervievaţi apelează la sursele de informare, iar în proporţie de 88% dintre cei care au răspuns la întrebarea 4 ( “Care sunt sursele de informare?”) susţin că sursa de informare principală este internetul, urmată de recomandările prietenilor.

sex Varsta

feminin masculin Total

16-20 ani 18 20 3821-25 ani 17 16 3326-30 ani 6 11 1731-35 ani 3 9 12peste 35 ani 3 6 9Total 47 62 109

Fig. 4 Internetul sursa principala de informare

Întrebarea 5 (“Apelaţi la serviciile online pt rezervări?( bilete de avion, rezervare la hotel)”) are rolul de a evidenţia atitudinea populaţiei cu privire la serviciile online. În urma corelării întrebării 5 cu întrebarea 12 care se referă la vârsta intervievaţilor remarcăm că respondenţii cu vârsta cuprinsă între 21-25 de ani în proporţie de 27% apelează la seviciile online de rezervare.

Tabel 4. Categorii de vârsă care apelează la e-turism

Răspunsurile la întrebarea 6 ("Preferaţi să plecaţi în concediu pe cont propriu sau printr-o agenţie de turism?”) relevă că în proporţie de 67% dintre respondenţi îşi planifică vacanţa pe cont propriu şi doar 33% dintre aceştia apelează la o agenţie de turism.

La întrebarea 7 ("În ce ţară/ ţări aţi fost în concediu în ultimul an?) răspunsurile au fost variate, iar în proporţie de 54% dintre respondeţi au declarat că în ultimul an şi-au petrecut concediul în România.

5. Apelaţi la serviciile online pt rezervări ?( bilete de avion, rezervare la hotel)

12. Ce vârstă aveţi? da nu Total16-20 ani 11 27 3821-25 ani 14 19 3326-30 ani 13 4 1731-35 ani 10 2 12peste 35 ani 3 6 9 Total 51 58 109

Fig. 5 Destinaţiile alese de turiştii români în 2009Tot în urma analizării chestionarelor prin corelarea întrebărilor 9 ("Care este

venitul net lunar al familiei tale (inclusiv salarii/ pensii/ ajutor de şomaj, dobânzi, alocaţii, profituri din diverse afaceri, dividende etc.)”) şi 6 observăm că un procent de 62% din cei care apelează la serviciile unei agenţii de turism au un venit mai mare de 2500 RON, iar 37% din cei care preferă să îşi planifice vacanţa pe cont propriu au un venit cuprins între 500-1500 RON.

Tabel 5. Influenţa venitului asupra modului de planificare a călătoriei Preferaţi să plecaţi în concediul pe cont propriu sau printr-o agenţie de turism?

Care este venitul net lunar al familiei tale? agenţie de turism

pe cont propriu

Total

1500-2500RON 6 17 23500-1500 RON 5 28 33mai putin de 500 RON 2 8 10peste 2500 RON 22 21 43Total 35 74 109

Din cei care apelează la serviciile de rezervare on-line 41% au absolvit o facultate, iar în proporţie de 55% din cei care nu apelează la rezervarile on-line ultima formă de învăţământ absolvită a fost liceul.

Tabel 6.Consumatorii de e-turism în raport cu nivelul de pregătireApelaţi la serviciile online pentru rezervări?

Ultima forma de învăţământ absolvită Da nu Total10 clase/Şcoala profesională 1 4 58 clase sau mai puţin 1 4 5Facultate 21 13 34Liceu 20 32 52Master 8 5 13Total 51 58 109

Dintre cei care apelează la serviciile on-line pentru rezervări 58.8% sunt de gen masculin. Rezultatul acestei cercetări a arătat că profilul consumatorului de e-turism are o

vârstă cuprinsă între 21-25 ani, este de gen masculin, iar ultima formă de învăţământ absolvită este facultatea.

5. Agenţii de turism vs internet booking

Pentru planificarea concediului se folosesc, în general, fie contractarea directă a serviciilor printr-o agenţie de turism, fie prin internet booking.

Agenţia de turism este întreprinderea, cu scop comercial, care procură şi furnizează turiştilor sau călătorilor servicii sub formă de sejururi şi deplasări, mai concret, vânzarea sau distribuirea biletelor de transport, informarea privind mijloacele de transport, transportul bagajelor şi al autoturismelor, furnizarea serviciilor hoteliere, rezervarea camerelor, distribuirea cecurilor de călătorie, organizarea vizitelor şi a excursiilor, servicii de ghizi, traducere, însoţire şi curierat.

“Internet booking” poate fi definit ca fiind o aplicaţie suport pentru rezervarea prin intermediul internetului. Ajută consumatorii să rezerve bilete de avion, camere la hotel, pachete turistice, asigurări şi să foloseasca altfel de servicii online.

În continuare vor fi prezentate atât avantaje cât şi dezavantaje ale acestor două modalităţi de planificare a unei vacanţe.

Aspectele pozitive pe care le prezintă planificarea concediului printr-o agenţie de turism sunt diverse şi le-am putea considera hotărâtoare12:1. Personalul autorizat din domeniu face o prezentare detaliată şi punctuală a facilităţilor pe care le prezintă diverse pachete turistice. Astfel, informaţiile sunt prezentate clar şi concis.2. Agenţia de turism este obligată să prezinte şi inconvenientele sau punctele mai puţin atractive ale unei destinaţii, detalii care nu ar putea fi sesizate la o simplă navigare pe internet. 3. Turiştii sunt puşi la curent cu toate schimbările de ultim moment. Nimeni nu vrea să ajungă la destinaţie şi să aibă suprize neplăcute ce îi pot strica sejurul, aşa că este important ca turistul să poată ţine legătura cu agenţia de turism. În cazul în care condiţiile de la faţa locului nu sunt cele la care el se aştepta, va avea pe cine să tragă la răspundere.4. O agenţie de turism poate obţine un preţ mai bun de avion pentru că, de regulă, încheie contracte cu companiile aeriene ce oferă astfel de discounturi. Turistul nu va fi privit ca un client individual, ci va fi asociat cu acea agenţie de turism, fapt ce îi va aduce avantaje. De asemenea, preţul unui bilet rezervat printr-o agenţie de turism rămâne constant, în timp ce pe cont propriu, el poate varia de la o zi la alta.5. De asemenea, o vacanţă organizată de o agenţie de turism oferă multiple beneficii cum ar fi: ghizi turistici, circuite exotice, excursii de aventură, safari etc. Prezenţa unui reprezentant al agenţiei în staţiunea respectivă, fie că ne referim la o sucursală, fie că este vorba despre un ghid, reprezintă o garanţie în plus pentru faptul că turistul va avea unele facilităţi.6. In cazul în care un manager doreşte să le ofere angajaţilor săi o mini vacanţă de neuitat, o agenţie de turism îi va fi din nou de ajutor pentru că aceasta organizează şi team building-uri cu diverse activităţi relaxante.7. Agenţia de turism s-a lovit în trecut cu anumite situaţii, ştiind acum mult mai bine cum să gestioneze lucrurile. La destinaţie turistul nu va fi singur. Pentru orice informaţie ( adresa unui spital, probleme cu copiii, nerespectarea condiţiilor de cazare etc.) agenţia îi va furniza datele necesare.8. Un turist poate face propriile cercetări pe internet despre vacanţa de vis pe care şi-o doreste. El poate să caute cele mai bune oferte pe care apoi să le prezinte agentului său de turism. Agenţiile pot furniza turistului o listă a companiilor aeriene cu care lucrează, a zonelor pe care le poate vizita în concediu, bineînţeles la diverse preţuri. Din aceste oferte el o poate alege pe cea mai bună, dar la fel de bine ar putea să compare cu ceea ce gaseşte pe internet, pentru a se convinge dacă varianta agenţiei de turism este cea mai avantajoasă.9. In privinţa preţului este posibil ca tot turistul să fie cel câştigat, deşi în aparenţă suma de pe oferta agenţiei pare să fie mai mare decât ceea ce el a găsit pe internet. Dar dacă pune

12 http://www.afla.ro/articole/576/agentiile-de-turism-vs-internet-booking.html

în balanţă facilităţile pe care le are, siguranţa pe care i-o dă o agenţie de încredere, informaţiile oferite cu acurateţe, va descoperi că iese în avantaj.10. Cei ce îşi rezervă biletele de avion de pe internet susţin faptul că le-au achiziţionat mult mai ieftin decât ar fi putut-o face printr-o agenţie. Adevărul este că niciodată nu poţi fi sigur de acest lucru. Un agent de turism bun analizează toate variantele, având în vedere diferite companii aeriene externe dar şi interne pentru diverse excursii ale vacanţei, preţul curselor ce variază în funcţie de momentul zilei, de zilele săptămânii, durata şederii, aeroporturi etc.

Bineînţeles că trebuie menţionate şi dezavantajele alegerii unei agenţii de turism pentru vacanţă:1. Libertatea este oarecum îngrădită de activităţile sau excursiile oferite de agenţie. 2. Dacă turistul nu se adresează unei agenţii de încredere, recomandată eventual de prieteni, serviciile ar putea să nu se ridice la aşteptările sale, şi multe din avantajele prezentate mai sus să nu se aplice în cazul său.3. Turistul trebuie să se asigure că nu e nevoie să plătească taxe suplimentare. Unele agenţii de turism iau pe langă comisioane, şi diferite taxe ce pot sau nu să fie îndreptătite. Este datoria turistului să discute cu ei şi să decidă daca se merită sau nu.

Pentru cei ce au călătorit prin intermediul unei agenţii de turism şi au avut experienţe reuşite, această primă variantă este cea mai bună, dar unii nu au fost la fel de norocoşi, dând o grămadă de bani pe o vacanţă ratată. Ei au încercat, probabil varianta rezervării online şi au fost mulţumiţi.

Iată câteva dintre avantajele acestui tip de planificare a vacanţei:1. Cel care pleacă în vacanţă are mai multă libertate pentru că vizitează ce doreşte, când doreşte şi îşi poate schimba hotelul dacă nu este mulţumit de condiţii.2. Turistul caută pe internet până gaseşte o variantă accesibilă şi din punct de vedere al preţului, dar şi al facilităţilor.3. Turistul poate descoperi alte locuri interesante la destinaţie pe care, în mod normal, nu le-ar fi găsit.4. Pe internet, turistul citeşte comentarii şi păreri ale persoanelor care au mai rezervat printr-un anume site, îi poate întreba dacă descrierea de acolo se potriveşte cu realitatea etc. Asta poate face şi atunci când se documentează pentru a-i expune agentului său de turism doleanţele sale.5. Turistul vede locurile pe care le va vizita, condiţiile camerelor în care va fi cazat în mult mai multe poze decât ar putea vedea într-un pliant.6. Majoritatea companiilor aeriene sau a hotelurilor au propriul site de pe care turistul poate rezerva la un preţ mai mic.7. Un site online este accesibil 24 din 24 de ore, astfel se reduce timpul de planificare a vacanţei fără ca turistul să trebuiască să meargă la o agenţie de turism. Turistul citeşte, alege şi rezervă.8. Biletele rezervate se pot printa de pe internet fiind mult mai comod şi rapid astfel.9. Majoritatea acestor site-uri au un serviciu de contact cu clienţii ce funcţionează după regula non- stop. Astfel, pentru nelămuriri turistul poate suna şi afla mai multe detalii.

Totuşi, nici internet booking-ul nu este ferit de inconveniente:1. Turistul are mai mult de căutat, de verificat, de anticipat şi de făcut. Aşadar, uneori timpul pe care turistul crede că l-a scutit rezervând pe internet, poate fi de fapt intervalul alocat research-ului.2. Apar anumite riscuri. O vacanţă planificată prin intermediul unei agenţii de turism, oferă turistului un alt statut, evenimentele neprevăzute apar rar, chiar şi atunci găsindu-se soluţii mai rapide cu ajutorul unui reprezentant al acelei agenţii.3. Datele nu pot fi 100% sigure.

4. Este posibil ca respectivul site să nu meargă atunci când turistul vrea să rezerve, sau mai rău, în momentul în care are nevoie de asistenţă.

Aşadar, atât agenţia de turism, cât şi internet bookingul prezintă avantaje şi dezavantaje. În funcţie de priorităţile şi doleanţele sale, turistul va putea face alegerea corectă pentru a petrece o vacanţă de neuitat, lipsită de griji şi de probleme.

6. Propuneri si concluzii

În viitor dezvoltarea e-turismului se va realiza şi prin reţelele de socializare cum ar fi Facebook, ţinând cont că tot mai multe companii implicate în turism au o astfel de pagină pentru a se promova. Prin paginile create, reprezentanţii unitaţilor pot posta fotografii, anunţa evenimentele ce au loc în cadrul unităţii, şi răspund la întrebările adresate de potenţialii clienti, altfel spus "comunică" în timp real. Reţelele de socializare oferă posibilitatea celori interesaţi să fie la curent cu ultimele noutăţi despre produse, pachete speciale, evenimente, dar şi de a crea un sentiment de comunitate, ceea ce este foarte important pentru industria serviciilor. Facebook-ul este foarte potrivit pentru această comunicare pentru că oferă şi posibilitatea încărcării de imagini, care ajută în exprimarea unor concepte şi proiecte mai elaborate. Avantajul acestei promovări este acela că totul este gratuit.

Considerăm că succesul e-turismului se bazează în mare măsură pe educaţia utilizatorilor. De aceea, pentru ca e-turismul să „prindă” trebuie implementată publicului o anumită cultură informaţională.

În România, această cultură nu este dezvoltată, şi de aceea e-turismul românesc este doar un concept de marketing, de promovare şi nu înseamnă servicii mai eficiente. Agenţiile de turism româneşti trebuie să realizeze că oferirea unor informaţii foarte uşor accesibile într-un timp scurt, informaţii actuale şi relevante, duce la creşterea încrederii clienţilor în agenţie şi la creşterea numărului de clienţi. De aceea, firmele româneşti trebuie să ofere o mai mare mobilitate clienţilor lor, prin oferirea de facilităţi acestora (plata on-line, service post-vânzare).

Prin această lucrare am încercat să oferim o imagine de ansamblu asupra e-turismului la nivel modial, gradul de dezvoltare a pieţei virtuale în România şi o prezentare a avantajelor şi dezavantajelor dintre piaţa turismului off-line şi online.

Bibliografie

1. 1. Maedche, A., Staab, S., Applying SemanticWeb Technologies forTourism Information Systems, Research Center for Information Technologies at the University of Karlsruhe, 2006

2. Nistoreanu, P., Management in turism, Editura ASE, Bucureşti, 2002.

3. Walle, A., Tourism and the Internetpportunities for direct marketing, Journal of Vacation Marketing, Vol. 2, 1996

4. * * * www.adworsd.google.com

5. * * * www.afla.ro

6. * * * www.anat.ro

7. * * * www.crt.dk

8. * * * www. onestat.com

9. * * * www.wall-street.ro

10. * * * www.worldtourism.org