Academia de Studii Economice din Bucureşti

Facultatea de Comerţ

Master Administrarea Afacerilor în Turism

Proiect turism rural

Bucureşti

2014

Cuprins

Inventarierea resurselor turistice, neturistice şi baza tehnico-materială........................3

Analiza SWOT a comunei Corbu.......................................................................................8

Propuneri de dezvoltare a activităţii de turism rural......................................................12

Estimarea unor urmări economice ale propunerilor făcute...........................................14

Concluzie

Bibliografie

2

1. Inventarierea resurselor turistice, neturistice şi baza tehnico-materială

Resurse turistice

- Plaja Corbu

Datorită aşezării ei la mică distanţă de Staţiunile Mamaia şi Năvodari la Sud şi rezervaţia

Delta Dunării la Nord, cât şi datorită investiţiilor făcute în ultimii ani, zona Corbu s-a dezvoltat

foarte rapid şi tinde să devină cea mai nouă staţiune la nivel european de pe litoralul Românesc.

Atât plaja lată, lacurile aflate în imediata vecinătate, adăugând la acestea ultimele investiţii în

infrastructura şi în unităţi turistice adauga un plus de atractivitate pentru turiştii romani şi străini.

Pentru petrecerea unui sejur turiştii pot opta atât pentru odihnă pasivă beneficiind de o plajă

foarte mare şi mult mai puţin aglomerată decât plajele din staţiunile învecinate, şi totodată de

reţeaua de lagune şi lacuri ce fac parte din rezervaţia Deltei Dunării ca şi de odihnă activa prin

noile locuri de agrement aflate pe raza comunei Corbu.

Lacul Corbu din judeţul Constanţa este gazda unui eveniment în premieră pentru România: ediţia

a XIV-a a Campionatului Mondial de Pescuit la Crap.

- Plaja Vadu

Plaja de la Vadu este una din ultimele plaje sălbatice din România. În timp ce unii o

laudă, alţii vor să o ţină cât mai ascunsă turiştilor de pe litoral, ascunsă de manele,

de jeepuri, atv-uri şi de familii care îşi fac weekendul pe plajă alături de copii. Aici nu există nici

o amenajare turistică, doar soarele, nisipul şi apa mării.

Plaja Vadu este încă o plajă virgină pe Litoralul Românesc. O limbă uriaşă de nisip fin, dar şi

granulos pe alocuri şi o Mare Neagră, ceva mai curată, fără alge şi gunoaie. Este un loc pentru

cunoscători, care fug de confort şi aglomeraţie, alegând bucuria liniştii depline şi a sălbăticiei

zonei.

- Grindul Chituc

Grindul Chituc este un grind nisipos de tip marin - lagunar, constituit din formaţiuni

sedimentare de vârstă holocenă: cordoane litorale marine. Promontoriul din extremitatea nord-

estică a zonei este format din şisturi verzi. Grindul cuprinde lacuri cu schimb redus de ape,

acoperite parţial cu vegetaţie plutitoare, arii depresionare cu stuf şi papură, pajişti de grinduri

3

marine joase şi pajişti litorale puţin consolidate. Speciile care dau o importanţă faunistică

deosebită acestei zone sunt cele de păsări, din care un număr foarte mare sunt specii protejate.

Situl este un important loc de iernare şi pasaj pentru numeroase specii de păsări, cum ar fi gâsca

cu gât roşu (Branta ruficollis).

- Parcuri si spatii verzi

În localitatea Corbu există o cişmea, construită cu 700 de ani în urmă, pe bază de apeducte,

care oferă apă rece şi limpede pentru locuitorii din zonă. În jurul acestui monument,

administraţia publică a construit un loc de recreere, locuri de joacă pentru copii, bănci şi mese,

umbrare, pentru a pune în valoare acest loc.

In jurul acestui monument, administraţia publică a construit un loc de recreere, locuri de

joacă pentru copii, bănci şi mese, umbrare, pentru a pune in valoare acest loc.

Parcul se intinde pe o suprafaţă de 1,7 ha şi a fost amenajat cu finanţare din partea Ministerului

Mediului, lucrare demarată şi finalizată in anul 2008. De asemenea, in faţa căminelor culturale

din localitate sunt amenajate parcuri de recreere, dotate cu banci, iluminat stradal, fiind locurile

de intalnire şi recreere preferate de tinerii din comună.

Pădurea Vadu se intinde pe o suprafaţă de 144 ha. Fiind formată din salcami şi arbusti, oferă

umbra, răcoarea şi liniştea atat de căutate de cei ce au nevoie de o clipă de relaxare.

- Cetăţi

În apropierea comunei Corbu se afla Cetatea Histria cea mai veche aşezare grecească

de pe teritoriul României, întemeiată în 657 i.Hr, de coloniştii greci veniţi din oraşul Milet. Tot

în zonă se află Cetatea Enisala ridicată de puterea imperială bizantină şi de cea comercială

genoveză la sfârşitul secolului al XIII-lea şi la începutul secolului al XIV-lea.

Se poate face o excursie cu vaporul de o zi in Delta Dunarii cu plecare de la Tulcea ori din

localitatea Jurilocva.

- Biserici

În comuna Corbu cea mai veche biserică poată hramul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi

Elena şi este veche de peste 100 de ani, ea a fost construită de către bulgarii care au locuit pe

4

aici, pe locul unei vechi biserici. Pe locul altarului vechii bisericii se află astăzi un monument în

cinstea eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale.

Cazare

Chiar pe faleza plajei Corbu se afla Pensiunea Corbu cu camere de 2-3 paturi cu dus şi

bucătărie. Deasemenea pensiunea are un teren pentru camping amenajat cu toate utilităţile

necesare.

În comună Corbu se afla deasemenea mai multe pensiuni cu diferite grade de confort.

Pe lacul Corbu se afla Tabăra de tineret ce adăposteşte o pensiune, un stadion de fotbal cu

gazon artificial, unul de volei şi două de tenis şi un complex pentru practicanţii de tir cu arcul.

Vară se organizează tabere de copii şi cursuri de pregătire şi training atestate european pentru

practicanţii sporturilor nautice.

În grindul Chituc se afla Cabana Periboina, o construcţie în stil tradiţional dobrogean,

primitoare, putând adăposti 16 persoane în condiţii excelente cu camere spaţioase de două sau

trei persoane, restaurant climatizat cu specific pescăresc, cu vedere spre mare.

Pensiunea Socrita oferă şase camere [trei camere duble şi trei camere triple] fiecare dotată cu

pat matrimonial, LCD şi cablu TV, grup sanitar şi cabina de dus, aer condiţionat, minibar,

internet wireless. La cerere oferă şi alte servicii cum ar fi mic dejun, prânz sau cină, spălătorie,

pat suplimentar pentru un copil.

Casa Emaus din Corbu este locul te ne putem bucura de o vacanţă liniştită la mare. Aceasta

pensiune se transformă în locul de ideal de petrecere a unui sejur pe malul mării datorită

condiţiilor de cazare ce te fac să te simţi ca acasă, dar şi a plajei din localitate, unde vom găsi o

linişte şi o curăţenie pe care o aşteptaţi demult pe malul mării.

Pensiunea Anthonyo&Anca este o pensiune mică, familială, într-un cadru liniştit, în centrul

comunei Corbu, la 100 m de la şoseaua principală, între Marea Neagră şi lacul Corbu.

Pensiunea pune la dispoziţia dumneavoastră 4 camere duble foarte confortabile. Fiecare cameră

este dotată cu 2 paturi de 90*190 cm, şifonier, măsuţă, calculator şi internet, baie cu apă caldă

nonstop, wc.

Pensiunea Cristiana este compusă din patru camere spaţioase, cu bai proprii, Tv în cameră, aer

condiţionat, living, acces la bucătărie complet utilata. Terase spaţioase, loc de joacă pentru copii,

5

grătar, grădină, livadă, loc de parcare. În curtea vilei, vă puteţi relaxa într-un spaţiu verde, spaţios

cu livada şi grătar.

Pensiunea Casa cu flori situată la o distanţă relativ apropiată de plajă Corbu, la 4500 m de plajă Vadu şi aproximativ 500 m faţă de Lacul Corbu, reprezintă punctul ideal de cazare pentru persoanele doritoare de cât mai multe experienţe plăcute în locaţii diferite. 

Casa pune la dispoziţie 14 locuri de cazare dispuse după cum urmează:- 2 camere duble cu baie proprie;- 3 camere cu pat matrimonial ce au baie proprie;- 2 camere triple cu pat matrimonial şi baie proprie.Toate camerele au în dotare frigider, Tv şi aer condiţionat.

Cazare la căsuţe

Căsuţa - 2 paturi 50 lei/noapte, Număr paturi - 2, Dulap - etajera 1, Priză 220 V, Acces grătar

Acces cabine dus

Dotările căsuţelor sunt minime, oferind strictul necesar pentru şederea dumneavoastră pe litoral.

În schimb, peisajul, sălbăticia şi liniştea locului sunt adevărata atracţie a unei vacanţe reuşite la

malul mării.

Alimentaţie

La casa Veche

Complexul "La Casa Veche" cuprinde un salon de 40 de locuri, doua terase acoperite de cate

100 de locuri fiecare si doua terase in aer liber fiecare avand cate 50 de locuri.

Restauantul are o priveliște minunată la mare , iar de anul acesta este deschis si în perioada de

iarna .

Distractii

- Windsurfing si Kitesurfing

Plaja Corbu este un loc unde se aduna de mult timp practicanti al acestor gen de sporturi

o mana de ajutor dand si scoala de windsurfing aflata langa lacul Corbu.

6

- Sporturi cu vele

Pe lacul Corbu se afla singura scoala cu atestare europeana de sporturi nautice cu vele, tot

aici putandu-se inchiria acest gen de ambarcatiuni.

- Scufundari si Snorkeling

Deoarece apa marii este mult mai curata in aceasta zona a litoralului multe scoli de

scufundari isi aleg acest loc pentru a-si instrui cursantii.

- Pescuit Sportiv

Lacul Corbu este cunoscut de mult de catre pescari ca un lac foarte bun de pescuit cu

multe specii de pesti.

Dar marele avantaj al viitoarei statiuni este apropierea de Grindul Chituc si de salba de

lacuri ce il delimiteaza, printre cele mai importante specii de pesti ce pot fi pescuiti fiind

labanul, cambula, calcanul, lufarul, salaul, somnul si crapul.

- Birds Watching

Lacul Corbu impreuna cu grindul Chituc se afla intr-o zona strict protejata, unde chira de

balta (Sterna Hirundo, engl. Commontern) isi are locul preferat de pescuit si clocit, la

intrecere cu pescarusul argintiu (Larus Argentus, engl. Heringgull) si pescarusul rizatoar

(Larus Ridibundus, blackheaded gull). Cu adevarat ornitologii de pretutindeni gasesc in

acest loc un teren de cercetare si observatie. Iar daca faci o plimbare cu barca pe lacul

Sinoe poti sa admiri in voie singuraticul lopatar (Platalea Leucorodia, spoonbill), ratele

cu ciuf (Netta Rufina, engl. Red crested pochard), grupurile de pelicani (Pelecanus

Onocrotalus, engl. White pelican).

- Circuite de ATV motocross si biciclism

Pasionatii de ATV si motorcross sunt la ei acasa. Loc ideal pentru ture de supravietuire

pe grindul Chituc datorita lungimii sale de aproximativ 30 Km. Totodata o tura facuta cu

bicicleta testeaza la maxim rezistenta oricui.

7

2. Analiza SWOT a comunei CorbuPuncte tari

- Amplasare bună, cu ieşire la Marea Neagră

- Accesul rapid la drumul naţional DN2A

- Apropierea de municipiul Constanţa

- Calitatea factorilor de mediu

- Cadrul natural relativ variat

- Clima specifică zonei de litoral

- Existenţa unor terenuri relativ ieftine pentru construit

- Creşterea numărului de persoane care îşi construiesc case în comună

- Existenţa lacului Corbu, pentru practicarea pescuitului sportiv, dar şi pentru

popularea, creşterea şi valorificarea diverselor tipuri de peşte

- Existenţa unei suprafeţe agricole mari

- Existenţa unui pământ bun pentru culturile mari

- Existenţa unor terenuri pentru înfiinţarea unor ferme de animale

- Zonă optimă pentru creşterea animalelor

- Existenţa unor resurse naturale

- Administraţie publică locală receptivă la accederea de fonduri europene

- Existenţa infrastructurii sociale: 3 grădiniţe, 3 şcoli, un cabinet medical, un cabinet

stomatologic, 2 oficii poştale, 3 cămine culturale, un centru cultural , un parc, o bază

sportivă şi un centru pentru persoane cu dizabilităţi

- Extinderea serviciului de salubritate din municipiu în comună

- Acoperirea teritorială bună a reţelei de distribuţie cu energie electrică

- Reţele de televiziune, telefonie şi internet

- Existenţa iluminatului public în toate satele

- Existenţa unor obiective turistice, plaja Vadu, parte din Rezervaţia Biosferei Delta

Dunării

- Tradiţii cultural-artistice specifice

8

Puncte slabe

- Lipsa spaţiilor verzi (parcuri)

- Lipsa reţelei de canalizare

- Lipsa investitorilor în comună

- Lipsa interesului populaţiei pentru agricultură

- Capacitatea financiară relativ redusă

- Capacitate relativ redusă de management şi implementare a proiectelor

- Lipsa iniţiativelor din partea tinerilor

- Buget local insuficient pentru a susţine infrastructura

- Lipsa unei promovări susţinute prin pliante informative sau prin alte mijloace

- Lipsa unor pensiuni cu specific turistic pe teritoriul comunei care să ofere pe lângă

condiţiile necesare de masă şi cazare şi servicii de agrement

- Promovarea slabă a legendelor locale

- Colectare neselecţionată a deşeurilor, în vederea reciclării, refolosirii, recuperării sau

valorificării lor

- Lipsa staţiilor de benzină

- Slaba informare, motivaţia insuficientă şi lipsa de încredere a populaţiei cu privire

la valorificarea potenţialului turistic şi la creditele pentru investiţii în turism de care

ar putea beneficia

- Lipsa unor indicatoare rutiere şi a unor semne de direcţionare în cel puţin o limbă

de circulaţie internaţională

Oportunităţi

- Existenţa Programelor de finanţare ale Uniunii Europene destinate zonelor rurale

- Creşterea interesului investitorilor pentru zona de nord a litoralului

- Existenţa Fondurilor Europene şi guvernamentale pentru programe de calificare /

firme, asociaţii agricole, etc.

- Posibilitatea construirii de drumuri în vecinătatea comunei, cu influenţe economice

pozitive

9

- Existenţa programelor europene şi guvernamentale care vizează dezvoltarea

infrastructurii

- Existenţa Strategiei Judeţene de Dezvoltare a Serviciilor Comunitare de utilităţi

publice

- Creşterea nivelului de calificare prin participarea în programe regionale, naţionale şi

internaţionale (cursuri pentru mici fermieri)

- Modificarea mentalităţii persoanelor disponibilizate, în sensul unei atitudini active pe

piaţa muncii, de căutare a unui loc de muncă şi de reconversie profesională

- Legislaţie în favoare intelectualilor din mediul rural (avantaje pentru profesorii care

se stabilesc la sat)

- Gospodărirea eficientă a cadrului natural (sol, subsol) ar duce la protejarea mediului

- Încurajarea creării, de noi zone verzi şi parcuri pentru îndeplinirea rolurilor

de antipoluare şi agrement cu accent pe criteriile ecologice în raport cu cele estetice

- Produse agricole ecologice care pot fi valorificate corespunzător

- Înfiinţarea unor centre de consultantă agricolă si posibilitatea IMM care există în zonă

de a se extinde, susţinute fiind de resursele existente în zonă

- Dezvoltarea infrastructurii fizice în mediul rural ar duce la revigorarea spaţiului

- Dezvoltarea serviciilor sociale ar duce la ridicarea calităţii vieţii

- O mai bună informare a cetăţeanului prin crearea unui birou de consiliere locală

(asistenţă socială, medicală, protecţia muncii, alte informaţii utile)

- Înfiinţarea unor pensiuni agro-turistice din fondurile structurale

- Posibilităţi de a organiza tabere de vară pentru elevi, studenţi, străini într-un mediu

plăcut şi nepoluat

- Prezentarea comunei pe pagina de internet şi reînoirea permanentă a acesteia

- Amenajarea micro-fermelor/fermelor pentru creşterea animalelor

- Amenajarea locurilor de depozitare cu destinaţie agricolă

- Înfiinţarea centrelor de colectare şi prelucrare agricolă

- Crearea unei reţele de distribuţie pentru produsele agricole

Ameninţări

- Posibila amplificare a poluării mediului

10

- Posibila extindere a fenomenului de eroziune a solului

- Incapacitatea infrastructurii de a face faţă

- Atracţia tinerilor către mediul urban şi Uniunea Europeană

- Creşterea muncii la negru, cu efecte asupra economiei locale

- Întârzierea dezvoltării economice a comunei

- Interes relativ scăzut al investitorilor de a demara afaceri în comună

- Schimbarea frecventă a legislaţiei

- Competiţia altor comune în obţinerea de fonduri europene

- Lipsa unor instalaţii de prevenire a poluării şi calamităţilor naturale

- Inexistenţa în cadrul comunei a unor puncte de lucru ale sistemului financiar-bancar

- Lipsa unor ONG şi a altor investitori care să fie interesaţi de această zonă în mod

direct

- Schimbarea destinaţiei terenurilor

- Reducerea ponderii populaţiei active

- Creşterea şomajului în rândul tinerilor

- Surse financiare nesuficiente pentru susţinerea proiectelor de modernizare

- Circulaţia redusă a informaţiei economice

- Reducerea sau eliminarea unor facilităţi

- Orientarea spre alte zone de interes

- Utilizarea ineficientă a unor fonduri destinate dezvoltării turismului local

- Costul ridicat al investiţiei

- Starea precară a unor drumuri de pe raza comunei

3. Propuneri de dezvoltare a activităţii de turism rural

Turismul rural reprezinta, in continuare, prima optiune turistica a romanilor pentru tara

noastra, conform informaţiilor transmise de către dailybusiness.ro, astfel cei care vin la pensiuni

pun baza pe serviciile de agrement de care pot beneficia. (http://www.dailybusiness.ro/stiri-

turism/turism-rural-care-au-fost-cele-mai-vizitate-regiuni-de-paste-100331/)

La nord de Constanţa, comuna Corbu este una dintre comunele propice pentru dezvoltarea

turismului rural. Aici se poate practica pescuitul sportiv pe lacul Corbu, unde ferma piscicolă are

11

amenajate trei bazine, pescuitul fiind permis în “bazinul mare” de 437 ha şi “bazinul mic” de 8

ha. În cadrul fermei găsim 18 adăposturi pentru pescari, construcţii din lemn prevăzute cu 2

paturi. Fiecare ponton cu adăpost pentru pescari este prevăzut cu masă pentru lucru,

scaune/buturigi lemn, coş de gunoi, umbrele. Pe digurile şi malurile bazinului mare sunt

amenajate 75 de standuri conform cerinţelor regulamentului internaţional de pescuit sportiv la

crap.( http://www.pescuitul.eu/balti-corbu-mare-2-constanta-812.html). Presupunem că cei care

vor veni în comuna pentru această activitate pot fi turişti din orice colţ al ţării, în special bărbaţi

pasionaţi de pescuit, de competiţii, dar şi familii cu sau fără copii care pe lângă pescuit caută să-

şi petreacă concediul într-un loc nepoluat şi liniştit în special în sezonul estival, în intervalul 1

mai- 1 octombrie. Administratorul bălţii este compania RIG SERVICE S.A ce a fost desemnată

oficial de către Comitetul Director al FIPS – Federaţia Internaţională de Pescuit Sportiv în ape

dulci, ca organizator al Campionatului Mondial de Pescuit Sportiv la Crap 2012 pe lacul Corbu

2, sub directa coordonare a AGVPS România.

Pentru petrecerea unui sejur într-o zonă linişitită, curată şi aproape de Marea Neagră

turiştii putând opta atât pentru odihnă pasivă beneficiind şi de o plajă foarte mare şi mult mai

puţin aglomerată decât plajele din staţiunile învecinate, şi totodată de reţeaua de lagune şi lacuri

ce fac parte din rezervaţia Deltei Dunării, precum şi de odihnă activă prin noile locuri de

agrement, vom amenaja un complex de vacanţă specific dobrogean( Complexul dobrogean

Corbu) ce va dispune de un restaurant cu cramă, case de odihnă, un atelier, spaţii verzi şi locuri

de joacă pentru copii.

Vom amenaja acest complex deoarece suntem de părere că cele 306 locuri de cazare

(http://www.plajacorbu.ro/anunturi.htm) existente nu pot acoperi în totalitate cerinţele pentru

cazare, masă şi servicii conexe de care doresc turiştii să beneficieze într-un concediu.

Vom amenaja 11 case de odihnă în stilul caselor dobrogene vechi. Astfel vor exista două

tipuri de case:

Primul tip este cel bicelular, cu tindă şi odaie, dominant în aşezările rurale dobrogene din a doua

jumătate a secolului al XIX-lea. Acest tip de case se mai păstrează şi astăzi în localităţile Ostrov,

Dunăreni, Vlahi, Rasova.

Al doilea tip este cel al locuintei tricelulară, cu tindă mediană şi două camere, succede primul tip

de case şi este întâlnit la Oltina, Seimeni, Seimenii Mici, Aliman.

12

Din arhitectura caselor nu va lipsi prispa. Aceasta se va desfăşura pe toată faţada cum erau în

general în trecut. Arhitectura dobrogeană este variată, datorită etniilor. Astfel, pentru a se întregi cu

specificul zonei vom opta pentru case de influenţă balcanică, specifică populaţiei bulgăreşti şi greceşti.

Din primul tip de casa vom construi 5 case, cu pat dublu, iar din cel de-al doilea tip vom construi

4 case cu pat dublu şi pat de o persoană, şi încă 2 cu 2 paturi duble.

Materialele folosite pentru construirea caselor vor fi : piatra pentru temelie, chirpicii şi ceamurul

(amestec de lut, paie, apa şi nisip) pentru pereţi, lemnul pentru tâmplărie şi şarpantă, stuful pentru

acoperiş.

Mobila, obiectele de decor şi ţesăturile popular artizanale pe specific dobrogean, vor fi în ton cu

stilul rustic și se vor potrivi perfect în ambientul camerelor cu finisaje simple: zugrăveală albă și pardoseli

de teracotă. În case se vor regăsii obiecte de mobilier din lemn, piatra şi lut.

Casele vor dispune de paturi duble sau simple, masă şi scaune, noptiere, oglindă, un cufăr şi

dulap, precum şi alte obiecte din lut sau paie. Pe pereţi se vor regăsi ţesaturi dobrogene iar pe jos carpete

(vezi Anexa). În cadrul caselor turiştii vor putea regăsi: papuci din paie, săpun de casă, perne din puf de

gâscă şi lumânări din ceară naturală.

Astfel de gospodărie poate fi regăsită şi în cadrul Muzeului Satului Dobrogean de lângă

Mănăstirea Dervent (Sat Galiţa, Com. Lipniţa, Jud Constanţa), unde este construită o gospodărie

dintr-o aşezare veche a Dobrogei, Oltina, menţionată pentru prima dată în defterul (registru turcesc) de

la 1573.

Singurele diferenţe dintre casele dobrogene de odinioară şi cele pe care dorim să le construim vor

fi legate de amenjarea caselor în aşa fel încât să ofere un confort sporit turiştilor. Astfel casele vor fi

dotate cu utilităţi, vor dispune de băi (fiecare casa va dispune de o baie propie cu duş sau cada, amenajate

astfel încât să se întregească cu restul locuinţei(vezi Anexa) tv, mini bar şi WiFi.

Restaurantul va avea o capacitate de 30 de persoane. Va dispune de preparate pescăreşti,

specific dobrogene şi nu numai. Acesta va fi amenajat în acelaşi stil ca şi casele, mobilierul fiind

din lemn. Acesta va dispune de o terasă unde clienţii pot servi masa în aer liber. Peştele va fi

asigurat de ferma piscicolă Corbu care asigura popularea creşterea şi valorificarea speciilor de

peşte specific bălţilor cu apă dulce: caras, crap roşioară, guvid şi platică, iar ouăle folosite în

prepararea mâncărurilor de la ferma de găini pentru producerea ouălelor din Corbu.

În incinta restaurantului se va găsi şi o cramă ce va deţine o gamă largă de vinuri

dobrogene de la potgoriile Murfatlar, Istria Babadag şi Sarica-Niculitel, cu soiuri precum

Cabernet, Sauvignon, Chardonnay, Pinot gris, Pinot noir, Riesling italian, ş.a.

13

În cadrul resturantului turiştii vor avea posibilitatea să participe la diverse cursuri

culinare unde vor putea învăţa cum se prepară diverse preparate specifice, cum ar fi tochitura

dobrogeană, plăcinta dobrogeană, salate dobrogene, halvaua de casă şi turta dulce, ciorba alba,

ş.a.

Atelierul va oferi turiştilor (adulţi şi copii) ocazia de a afla mai multe despre

meştesugurile dobrogene: olărit, împletituri din rachită și papură şi prelucrarea stufului,

confecţionarea de ţesături și cusături manuale, precum şi despre sculptura în lemn. Turiştii vor

putea practica şi învăţa aceste activităţi în cadrul atelierului şi îşi vor putea confecţiona propriile

obiecte realizate din nuiele, paie, pănuși, papură, stuf, răchită, lut sau ţesături pe care le vor putea lua ca

suvenir.

Aceştia vor avea şi posibilitatea de a achiziţiona astfel de obiecte gata realizate de meştesugari

pricepuţi.

O importantă metodă de promovare a turismului rural în general şi a complexului în

particular este însăşi calitatea serviciilor oferite, servicii care determină satisfacţia turiştilor, ceea

ce îi poate transforma în clienţi fideli, de acea serviciile oferite în cadrul complexului sunt

gândite în acest sens.

O alta metodă de promovare a complexului constă în remarcarea acestuia în revistele sau

emisiunile care au ca subiect călătoriile, turismul. De asemnea o altă modalitate de promovare

târgurile şi festivalurile, sărbători folclorice care păstrează şi prezintă datinile străvechi.

Nu în ultimul rând prezenţa complexului pe internet prin intermediul unui site bine pus la

punct este o metoda ce poate face cunoscută locaţia în rândul turiştilor.

Propunem construirea acestui complex a cărui activitate se va desfăşura pe perioada

sezonului estival, 1 mai-1 octombrie, care doreşte să atragă turişti români şi străini, tineri sau

bătrâni, familii sau persoane singure, elevi, studenţi, pensionari etc. care îşi doresc să descopere

locuri noi, un loc în care se păstreză vie atmosfera vieţii dobrogene de odinioară şi.............

Turiştii români sunt cei majoritari, iubitorii de natură care doresc petrecerea timpului în

linişte, departe de agitaţia oraşelor, într-un cadru mai străveci dar totuşi modern. Pe de altă parte

turiştii străini sunt de asemenea o sursă importantă, în special cei din Europa care sunt în cautare

de linişte, curiozităţi, care vor să descopere urme ale vechilor civilizaţii, care vor să înveţe

mesteşugăriile altor popoare sau….

14

4. Estimarea unor urmări economice ale propunerilor făcute

Activitatea turistică în cadrul comunităţii locale poate conduce la o serie de beneficii socio-economice, respectiv:

generarea unor locurilor de muncă pe plan local, astfel în cadrul complexului se vor crea

locuri de muncă pentru bucătari, ospătari, cameriste etc

stimularea economiei locale prin dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor turistice

(servicii de cazare, alimentaţie, transport, facilităţi recreative, produse meşteşugăreşti şi

servicii de ghidaj, suveniruri);

stimularea economiei naţionale

impulsionarea dezvoltării infrastructurii, fapt ce aduce beneficii în egală măsură

populaţiei locale;

stimularea dezvoltării regiunilor periferice

stimularea îmbunătăţirii relaţiilor interculturale dintr-o regiune. Adesea turiştii caută să

cunoască tradiţiile şi obiceiurile specifice unei regiuni etnografice, iar comunitatea gazdă

este astfel stimulată să revigoreze tradiţiile populare;

creşterea interesului investitorilor

Creşterea atractivităţii turistice şi dezvoltarea serviciilor turistice în comuna Corbu va urmări

impulsionarea activităţii turistice ca sursa de venituri, prin punerea în evidenţă a potenţialului

existent pe teritoriul comunei şi valorificarea acestui potenţial prin îmbunătăţirea infrastructurii

necesare şi luarea unor măsuri pentru o mai bună organizare a activităţilor turistice din punct de

vedere administrativ.

Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC) estimează o creştere

de circa 15% a turiştilor români care optează, în 2014, pentru pensiunile rurale, în contextul unei

creşteri generale a turismului intern.

Dacă anul trecut a fost mai dificil pe partea de incoming (export de servicii – deci primirea

de turişti străini), în acest an va fi înregistrată şi pe acest segment o creştere cuprinsă între 5 şi

7%. Majoritatea turiştilor străini care aleg pensiunile rurale din România provin din ţări vecine

precum Ungaria, respectiv din Germania, Franţa (mai ales în mod individual), Israel şi Japonia

(în grupuri). ( http://www.capital.ro/179661.html)

15

Concluzii

Loc unde istoria se împleteşte cu legenda, Corbu parte din Dobrogea străveche, a păstrat şi încă păstrează mărturii ale prezenţei omului din cele mai îndepărtate vremuri. Corbu este una dintre comunele care are în administrare zone protejate ale biosferei, mai exact plaja Corbu de care ştim că face parte din Rezervaţia Naturală Delta Dunării şi care este considerată una dintre ultimele plaje virgine ale României. Din păcate, rata şomajului, sporul natural, ineficienţa, dar şi insuficienţa investiţiilor din această zonă, duc la plasare comunei, pe ultimele locuri în formarea PIB-ului judeţului Constanţa şi de aici la plasarea în vârful clasamentului ca una dintre cele mai sărace comune. Resursele de care dispune localitatea Corbu reprezintă un punct forte si poate atrage foarte mulți turiști. Acestea ar trebui promovate cât mai mult pentru a putea fi cunoscute în cât mai multe părți ale tării. Ar trebui să fie o publicitate masivă, care să facă cunoscute locurile superbe din comuna Corbu. Investiţiile în turism, în această comună, sunt în mare parte absente, cei de aici bazându-se pe agricultură, creşterea peştelui etc. ceea ce nu presupune o concentrare majoră pe forţa de muncă şi pe dezvoltare. Prin propunerile de de dezvoltare a activităţii de turism rural, prin construirea celor 11 case de odihnă şi a spaţiilor aferente complexului pe care l-am gândit urmărim dezvoltarea şi promovarea comunei care dispune de o mare parte din utilităţile necesare pentru o bună gospodărire.

16

Bibliografie

1. Ro-Geo, n.d., Comuna Corbu, Constanta, [Online], disponibil la:

<http://www.ro-geo.ro/info-localitate/Constanta/Corbu/*/>, accesat la data de 04.03.2014

2. Ghidul Primariilor, n.d., Primaria Corbu, [Online], disponibil la:

<http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIM%25C4%2582RIA

%2BCORBU/88033>, accesat la data de 04.03.2014

3. Primaria Corbu, n.d, Monografia comunei Corbu, [Online], disponibil la

<http://www.primaria-corbu.ro/ro/static/monografia-comunei>, accesat la data de

04.03.2014

4. http://traditiidobrogene.ro/mestesuguri-dobrogene/sculptura-in-lemn/

5. http://www.romanialibera.ro/actualitate/locale/cum-aratau-in-vechime-casele-dobrogene-

278795

6. http://www.romanialibera.ro/actualitate/locale/cum-aratau-in-vechime-casele-dobrogene-

278795

7. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism, Strategie naţională de dezvoltare a

ecoturismului în România, Bucureşti, 2009

8. Programul naţional de dezvoltare rurală 2014-2020

17

Anexe

18

19

20

21