Turtele Proteice Pentru Primavara

8/19/2019 Turtele Proteice Pentru Primavara

1/3

Turtele Proteice pentru PrimavaraPublicat pe 31/01/2016 de Apis Donau

HRANIREA ALBINELOR PRIMAVARA CU TURTE PROTEICE

IMG_0408Pentru ca se apropie primavara ?i apicultorii încep hranirile proteice, ne-am gândit sa facem o sinteza a mai multor lucrari de specialitate în care sa prezentam cele mai importante aspecte legate de acest subiect. Cautarea celei mai bune re?ete de turta proteica a început înca din anul 1920 când Ambruster ?i Geiger au administrat siropuri proteice pentru prima data ?i a continuat în decursul timpului cu cercetarile lui Soudek, Mykola H. Haydak, Wahl, etc.

NIVELUL PROTEIC AL HRANEI CU SUBSTITUEN?I

În activitatea de produc?ie trebuie sa ?inem cont de efectul înlocuitorilor depolen asupra organismului albinelor, astfel, în faza hranirilor de toamna alegem hrana proteica necesara formarii corpului gras, iar în primavara pe cea care contribuie masiv la cre?terea puietului.

În urma cercetarilor s-a demonstrat ca eficien?a maxima se ob?ine atunci când se asigura un nivel proteic al hranei între 10-15%, concentra?iile mai ridicate nu sporesc eficien?a ci doar costurile.

Nu în toate cazurile hranirea familiilor cu faina de soia, drojdie de bere, lapte praf, a asigurat cre?terea puietului în mod corespunzator. Adaosul de polen la substituen?i a îmboga?it evident eficien?a acestora. Dupa cercetarile lui Haydak?i Waller, consumul de polen este de doua ori mai mare fa?a de faina de soia ?ide patru ori mai mare fa?a de drojdii ?i lapte praf degresat. S-a tras concluzia ca hrana cu substituen?i nu este destul de atragatoare pentru albine.

IMG_0415ATRACTIVITATEA SUBSTITUEN?ILOR DE POLEN

Daca se dau albinelor, una lânga alta, cantita?i egale din: -paste din polen -paste din polen în amestec cu înlocuitori -paste integral din înlocuitori

albinele vor consuma exclusiv pastele de polen, apoi amestecul de polen cu înlocuitori ?i nu vor trece la cele formate numai din înlocuitori decât dupa ce au terminat primele doua compozi?ii.

Responsabili pentru acest fenomen sunt urmatorii compu?i ai polenului: sterolii, lipidele neutre, uleiurile volatile ?i fosfolipidele. În produc?ia apicola, nu putem dispune de ace?ti compu?i, dar avem în schimb polenul pur.

Sintetizând datele din lucrarile de cercetare, numai sub un singur aspect, ?ianume cre?terea puietului, eficien?a înlocuitorilor de polen exprimata procentualfa?a de cea a polenului ar fi urmatoarea:

polen.100% substituen?i în amestec..65% fara proteina în hrana..7%

De men?ionat ca în lipsa de polen sau substituen?i în hrana albinelor, cre?terea de puiet se face pe seama proteinelor din organismul albinelor, dupa care rezer


2/3

vele din organism fiind epuizate, cre?terea puietului nu mai are loc. În plus, via?a albinelor astfel uzate este redusa. Trebuie men?ionat ca din punct de vedere al dezvoltarii ?i sanata?ii individuale, albinele crescute cu substituen?i nu prezinta diferen?e fa?a de cele crescute cu polen.

MODUL DE ADMINISTRARE AL SUBSTITUEN?ILOR DE POLEN

În interiorul stupilor, hrana proteica se administreaza sub forma de turte proteice a?ezate pe spetezele ramelor deasupra cuibului.

Pasta proteica se prepara cel mai u?or din amestecarea de zahar pudra uscat, cu substituen?ii de polen sub forma de faina, amestec care se umecteaza prin framântare sau folosind un malaxor de panifica?ie, cu atâta miere cât este necesara sa se ob?ina o pasta consistenta.

Stabilirea familiilor de albine care au nevoie de administrarea hranei proteice este foarte simpla. În perioada deficitare, de exemplu iarna târziu sau primavara devreme se administreaza tuturor familiilor turtele proteice. Daca albinele le consuma înseamna ca au nevoie de ele, daca nu le consuma înseamna ca dispun de suficienta pastura în cuib ?i ca au început folosirea ei. Acela?i lucru se întâmpla ulterio, la apari?ia polenului proaspat, când normal nu se mai impune hranirea proteica.

IMG_0409Participarea diferitelor sortimente de substituen?i în amestecul format, se stabile?te de catre apicultor, avându-se grija sa se realizeze con?inutul în p

roteina al pastei finale, în limita dorita. Mai întâi trebuie sa se afle con?inutul în proteina pe care îl are amestecul de subtituen?i. De exemplu, daca folosim 50% faina de soia, 25% drojdie de bere ?i 25% lapte praf, vom ob?ine urmatorul con?inut de pasta proteica în amestec:

50 g faina de soia cu 44% proteina = 22 g proteina 25 g drojdie cu 44% proteina = 11 g proteina 25 g lapte praf cu 32% proteina = 8 g proteina __________________________________________________ 100 g substituen?i = 41 g proteina

Ca sa ob?inem o pasta cu 15% proteina, urmeaza sa aflam în ce cantitate de pasta trebuie sa se regaseasca cele 41 g din amestec. Pentru aceasta utilizam regul

a de trei simpla: 41 X 100 : 15 = 275 Adica la cele 100 de grame amestec de soia, drojdie ?i lapte praf, mai trebuie sa adaugam înca 175 g de zahar pudra ?i miere, pentru ca în total sa faca 275 g pasta. În cazul în care dorim sa ob?inem o pasta cu 10% proteina, înseamna ca 41 X 100 : 10 = 410, adica se mai adauga 310 g de zahar pudra ?i miere.

Trebuie, de asemenea sa re?inem ca folosirea în hrana proteica a amestecurilor de substituen?i este mult mai eficienta decât a unuia singur.

Experimentele lui O. Wahl privind eficien?a substituen?ilor în cre?terea puietului sunt edificatoare în acest sens. Astfel, daca rezultatele ob?inute prin folosirea unui amestec de soia, drojdie de bere ?i lapte praf le consideram ca 100%,

la folosirea exclusiv a: fainii de soia, puietul crescut este în procent de numai77%, la drojdii de 67%, iar la laptele praf de 37%.

Pe lânga folosirea amestecului de substituen?i, pentru marirea atractivita?iiacestora, deci a consumarii lor de catre albine, recomandam adaugarea la turtele proteice a polenului natural. Marirea cantita?ii de puiet ob?inute depinde de propor?ia în care polenul participa la formarea pastei proteice. Propor?ia ramâne o stabileasca fiecare apicultor in func?ie de posibilita?ilede care dispune. Pentru orientare dupa R. Beauraing, adaosul de polen de soia ?i


3/3

puietul crescut în februarie-martie, într-un anumit timp:

Hrana data albinelor Nr. delarve crescute _________________________________ _______________________ Miere simpla

575 Miere + faina de soia

2600 Miere + faina de soia + 12% polen



7100 Miere + polen

8600

Concluzia este clara: Chiar la un amestec de 88% faina soia ?i 12% polen, cantitatea de puiet crescut este cu 50% mai mare decât în cazul utilizarii exclusive a fainii de soia ?i ajunge sa fie cu numai 20% mai mica fa?a de cantitatea de puiet crescut exclusiv cu polen. Ca atare, trebuie sa se re?ina ca orice adaos de polen la amestecul de substituen?i este deosebit de eficient ?i ca rezultatele ce se ob?in sunt direct prop

or?ionale cu procentul de participare a polenului în turta proteica. Re?eta Apis Donau pentru 100 kg turta:

15 Kg faina de soia 7,5 kg lapte praf 7.5 kg drojdie de bere inactivata 50 kg zahar pudra 2 kg ulei rapi?a 7 kg polen crud (din stupina proprie sau surse sigure) Ca liant se folose?te miere sau sirop invertit de vâscozitatea mierii..pana se ajunge la consisten?a dorita.

Documents

Turtele Proteice Pentru Primavara