U n i u n e aE u r o p e a n ă

pentru tineri 

I. UNIUNEA EUROPEANĂCe este ?La baza întregii construcţii europene stă voinţa de a lucra împreună, pe baza unor interese comune. Acestea au condus la convingerea ca în unele domenii se pot obţine rezultate mult mai bune la nivel european decât la nivel naţional. Aşa s-a ajuns la politici comune tuturor statelor membre, elaborate şi adoptate de instituţiile comunitare cu aplicabilitate pe întreg teritoriul Uniunii. Existenţa politicilor comune conferă unicitate Uniunii Europene, pentru că demonstrează acceptarea cedării unei parţi a suveranităţii statelor membre către instituţiile europene.Misiunea Uniunii Europene este de a organiza relaţiile dintre statele membre şi între popoarele acestora, într-o manieră coerentă, având drept suport solidaritatea.

Obiectivele Uniunii Europene- promovarea progresului economic şi social (piaţa unică a fost instituită în 1993, iar moneda unică a fost lansată în 1999);- afirmarea identităţii Uniunii Europene pe scena internaţională (prin ajutor umanitar pentru ţările nemembre, o politică externă şi de securitate comună, implicare în rezolvarea crizelor internaţionale, poziţii comune în cadrul organizaţiilor internaţionale);- instituirea cetăţeniei europene (care nu înlocuieşte cetăţenia naţională dar o completează, conferind un număr de drepturi civile şi politice cetăţenilor europeni);- dezvoltarea unei zone de libertate, securitate şi justiţie (legată de funcţionarea pieţei interne şi în particular de libera circulaţie a persoanelor);- existenţa şi consolidarea relaţiilor în baza dreptului comunitar (corpul legislaţiei adoptate de către instituţiile europene, împreună cu tratatele fondatoare);

STATELE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENEUniunea Europeană este rezultatul unui proces de cooperare şi integrare care a început în 1951 între şase state europene: Belgia, Germania, Franţa, Italia, Luxemburg şi Olanda. După cincivaluri de aderări (1973: Danemarca, Irlanda şi Marea Britanie; 1981: Grecia; 1986: Spania şi Portugalia; 1995: Austria, Finlanda şi Suedia; 2004: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria; 2007: România şi Bulgaria)., UE are acum 27 State Membre. Acest proces are ca scop extinderea paşnică a zonei de stabilitate şi prosperitate către noi membri. Statele candidate în acest moment sunt : Turcia şi Croaţia.

PRINCIPALELE INSTITUŢII EUROPENE

Instituţiile Uniunii Europene au fost create pentru a realiza “o uniune cât mai strânsă între popoarele europene”. Pe măsură ce competenţele Uniunii s-au extins, instituţiile s-au dezvoltat şi au devenit mai numeroase. Agenţiile, Fundaţiile şi Centrele au fost înfiinţate pe baza deciziilor adoptate de Comisia Europeană sau de Consiliul Uniunii Europene, dar funcţionează ca organisme cu autonomie deplină.Principalele instituţii europene sunt:Parlamentul EuropeanConsiliul EuropeanConsiliul Uniunii EuropeneComisia EuropeanăCurtea de Justiţie a Comunităţilor EuropeneTribunalul de Primă InstanţăComitetul Economic şi SocialCurtea Europeană de ConturiComitetul RegiunilorMediatorul EuropeanBanca Centrală EuropeanăBanca Europeană de InvestiţiiFondul European de Investiţii

SIMBOLURI EUROPENESimbolurile Uniunii Europene sunt: drapelul, imnul, moneda unică, ziua de 9 Mai şi deviza UniuniiEuropene „Unitate în diversitate”.DrapelulDrapelul cu cele 12 stele aşezate în cerc, pe un fond albastru, înseamnă unitatea şi identitatea popoarelor Europei. Cercul reprezintă solidaritatea şi armonia, iar stelele, în număr de 12, reprezintă perfecţiunea .Istoria drapelului începe în 1955. Întâi, el a fost folosit de Consiliul Europei, organizaţie internaţională apărătoare a drepturilor omului şi a valorilor culturale europene. In anul 1985, Statele Membre UE l-au adoptat ca drapel al Comunităţilor Europene (CEE), iar începând cu 1986 el este utilizat de către toate instituţiile Uniunii Europene.ImnulTot Consiliul Europei a fost cel care a decis, în 1972, ca “Oda bucuriei” (ultima parte a Simfoniei a IX-a de Beethoven) să devină imnul său, iar în 1985, Statele Membre UE l-au adoptat, şi ele, ca imn oficial al Uniunii Europene. Uniunea Europeană nu a urmărit, prin această decizie, să înlocuiască imnurile naţionale ale Statelor Membre. Alegerea acestei melodii ca imn subliniază aspiraţia spre valorile comune, unitatea în diversitate şi idealurile de libertate, pace şi solidaritate care stau la baza Uniunii Europene.Moneda unica – EUROLa originea conceptului de monedă unică se află tratatele care stau la baza Uniunii Europene.Tratatul de la Roma (1957) declară că piaţa comună este unul dintre obiectivele Comunităţii Europene ce va contribui la o “uniune mai strânsă între popoarele Europei”. Tratatul Uniunii Europene (1992 - Maastricht) introduce Uniunea Economică şi Monetară şi pune bazele monedei unice iar în decembrie 1995, Consiliul European de la Madrid decide ca moneda unică să poarte numele de “euro”. Începând cu 1 ianuarie 2001, moneda unică a intrat propriu-zis în circulaţie şi, deşi numai 13 din cele 15 state membre au adoptat-o, ea a devenit un simbol al Uniunii Europene. Reprezentarea grafică a monedei unice a fost inspirată de litera grecească epsilon, ea trebuind să facă legătura atât cu leagănul civilizaţiei şi democraţiei europene, cât şi cu prima literă din cuvântul “Europa”. Cele două linii paralele din simbolul grafic sunt un indicator al stabilităţii euro.

Ziua Europei - 9 maiZiua de 9 mai 1950 a reprezentat primul pas către crearea a ceea ce este astăzi Uniunea Europeană. In acea zi, la Paris, Ministrul de Externe al Franţei, Robert Schuman, a citit presei internaţionale o declaraţie prin care chema Franţa, Germania şi celelalte popoare ale Europei să îşi unească producţiile de oţel şi cărbune, ca “prima fundaţie concretă a unei federaţii europene”.In 1985, când proiectul construcţiei europene era deja clar conturat, cele zece State Membre care formau la acea dată Comunitatea Europeană, au hotărât ca ziua de 9 mai să devină Ziua Europei.

Deviza Uniunii EuropeneÎncepând cu 4 mai 2000, Europa are şi o deviză. În urma unui concurs la care au participat 80.000 de tineri europeni, cu vârste cuprinse între 10 şi 20 de ani, un mare juriu european, din care au făcut parte personalităţi din fiecare stat membru al Uniunii Europene, a reţinut deviza „Unitate în diversitate”.

II. COSTURI ŞI BENEFICII ALE INTEGRĂRIIAderarea la UE aduce mai multe posibilităţi de educaţie, prin programele de formare europene, dreptul de a călători liber în Uniune prin programele europene pentru tineret, dreptul de a practicaprofesiunea aleasă şi de a te stabili în Statele Membre. Toate acestea dovedesc că în UE tinerii contează.

Este intrarea în Uniunea Europeana benefică pentruRomânia?Da, iar mărimea beneficiilor depinde în mare măsură de capacitatea României de a folosi eficient fondurile nerambursabile oferite de Uniunea Europeană, atât înainte cât şi după aderare.Ca membru al Uniunii, România are acces liber la o piaţă de aproape 500 milioane de locuitori, iar cetăţenii şi firmele româneşti beneficiază de cele patru libertăţi economice: libera circulaţie a persoanelor, a serviciilor, a bunurilor şi a capitalului.Cum se modifică standardul nostru de viaţă după aderare?Experienţa extinderilor anterioare ale Uniunii arată că unul dintre efectele aderării unui stat mai puţin dezvoltat este creşterea nivelului de trai al populaţiei acestui stat. De altfel, unul dintre principiile de bază ale Uniunii este solidaritatea în vederea reducerii decalajelor economice.Ce oportunităţi de muncă avem?Cetăţenii Uniunii Europene au acces egal la oportunităţile de muncă în toate ţările membre. Mai precis, orice locuitor al Uniunii poate lucra fără permis de muncă în orice stat, în aceleaşi condiţiica şi cetăţenii statului respectiv. Pentru ţările care au aderat la Uniune înaintea României, a fost stabilită o perioadă de tranziţie care poate să dureze şapte ani, timp în care cetăţenii lor vor ajunge să se bucure de condiţii identice cu cele ale cetăţenilor din celelalte 15 State Membre actuale.Cum sunt primiţi românii în Uniunea Europeană?Statutul de cetăţean al Uniunii Europene este acelaşi pentru toţi locuitorii statelor membre. Toate statele sunt egale din punct de vedere politic, indiferent dacă sunt mari sau mici, dacă sunt de mai mult sau mai puţin timp membre, dacă sunt mai mult sau mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic. Acest lucru înseamnă egalitatea în drepturi a cetăţenilor, aceştia fiind reprezentaţi în toate instituţiile europene. La fel ca şi celelalte state din Uniune, România este reprezentată în Comisia Europeană, în Consiliul European (Consiliul de Miniştri) şi în Parlamentul European.Când va fi introdusă moneda Euro în România?Moneda Euro nu va fi adoptată automat în momentul aderării la Uniunea Europeană. Data introducerii monedei unice va fi stabilită prin hotărârea comună a Uniunii şi a României. Condiţiilepentru ca o ţară să poată adopta moneda Euro au fost stabilite în anul 1993 şi sunt cunoscute ca fiind criteriile de convergenţă de la Maastricht. Acestea se referă la controlul inflaţiei, limitareadeficitului bugetului de stat şi stabilitatea cursurilor de schimb. Adoptarea monedei unice de către România poate avea loc la câţiva ani după aderare, probabil nu mai devreme de 2010.Cetăţenia europeană- Dreptul cetăţeanului de a vota Parlamentul European în statul membru în care îşi are rezidenţa, în aceleaşi condiţii ca şi resortisanţii acestui stat.- Dreptul cetăţeanului de a vota şi de a candida la alegerile locale din statul membru în care îşi are rezidenţa, în aceleaşi condiţii ca şi resortisanţii acestui stat.- Dreptul de acces la documentele instituţiilor UE- Dreptul de a sesiza Avocatul European în cazul în care instituţiile comunitare nu îi respectă drepturile

- Dreptul de a adresa petiţii Parlamentului European- Libertatea de circulaţie şi de sejur

III. TINERII ÎN UECe avantaje au tinerii după integrarea în UniuneaEuropeană?Tinerii, ca de altfel toţi cetăţenii români, au în mod automat drept de rezidenţă în alt stat membru al UE. Ei vor beneficia de acelaşi tratament ca cetăţenii acelui stat membru al UE în care se deplasează în ceea ce priveşte sistemul de asigurări sociale şi de sănătate. Accesul pe piaţa europeană reprezintă pentru tineri accesul la o piaţă a muncii mult mai vastă, unde şansele de a găsi un loc de muncă vor creşte, ca şi numărul de profesii în general, întrucât vor apărea noi tipuri de meserii. În căutarea unui loc de muncă, un ajutor substanţial este oferit de reţeaua de cooperare europeană EURES care oferă informaţii despre oportunităţile de angajare şi despre condiţiile de muncă din UE.

Universitar în spaţiul europeanUniunea Europeană sprijină tinerii prin diverse programe destinate, în special, mediului universitar, ceea ce poate contribui la transformarea studenţilor români în studenţi europeni.Aceste programe sunt:SOCRATESAcest program comunitar îşi propune să promoveze cooperarea europeană în domeniul învăţământului superior şi dimensiunea europeană a studiilor. Programul include 8 acţiuni separate.Componenta care se adresează în mod exclusiv studenţilor este Erasmus, 48 de universităţi româneşti participând la acest program.Prin Erasmus sunt finanţate perioade de studiu în ţări europene, în universităţi partenere cu universităţile autohtone.Mai multe despre SOCRATES la:http://www.europa.eu.int/comm/education/http://www.socrates.roLEONARDO DA VINCIProgramul este adresat tinerilor angajaţi pentru îmbunătăţirea calităţii şi accesului la educaţie pe parcursul vieţii active, oferindu-le posibilitatea de a face practică într-o companie europeană.Mai multe despre LEONARDO DA VINCI la:http://europa.eu.int/comm/education/programmes/leonardo/leonardo en.htmlwww.leonardo.roUniversitar în spaţiul european – Pe banii cui?Unul dintre avantajele studierii/cercetării în spaţiul european îl constituie oportunităţile de finanţare şi granturile europene. Deşi majoritatea nu este destinată în mod direct studenţilor, ci diferitelororganizaţii cu activităţi în domeniul educaţiei, tinerii pot participa la iniţierea şi derularea proiectului.Mai multe informaţii la:www.infoeuropa.rowww.welcomeuropa.comwww.cncis.rowww.finantare.rowww.postuniversitar.ro

În rând cu ceilalţiNegocierile cu UE în ceea ce priveşte reforma din domeniul învăţământului vizează şi posibilitatea echivalării diplomelor şi, prin urmare, existenţa în România a unui învăţământ organizat cam în acelaşi mod ca în UE.În acest context, România trebuie să se alinieze la sistemul de învăţământ european pentru echivalarea studiilor. În prezent, echivalarea diplomelor se face în baza reglementărilor Conferinţei de la Lisabona (1997), prin intermediul Centrului Naţional pentru Recunoaşterea şi Echivalarea Diplomelor, organism omolog celor existente în UE.Recunoaşterea diplomelor nu e totul. De multe ori este necesară şi recunoaşterea profesională.Mai multe informaţii la:

www.edu.ro/cnredhttp://europa.eu.int/comm/education/index en.html10 UNIVERSITĂŢI EUROPENE DE PRESTIGIU1. Universitatea Cambridge – Marea Britaniewww.cam.ac.uk2. Universitatea Oxford – Marea Britaniewww.ox.ac.uk3. Imperial College London – Marea Britaniewww.ic.ac.uk4. College London – Marea Britaniewww.ucl.ac.uk5. Universitatea Heidelberg – Germaniawww.uni-heidelberg.de6. Universitatea Utrecht – Olandawww.uu.nl7. Karolinska Institutet – Suediawww.ki.se/ki8. Universitatea Paris 06 – Franţawww.univ-paris1.fr9. Universitatea Edinburgh – Marea Britaniewww.ed.ac.uk10. Universitatea din Munchen – Germaniawww.uni-muenchen.de10 Uniunea Europeană pentru tineriRecunoaşterea calificărilor şi diplomelorO persoană care doreşte să se angajeze într-un alt stat membru al UE trebuie să solicite, încă înainte să înceapă să lucreze (dacă această atestare profesională este cerută de angajator),recunoaşterea calificărilor sale de către o autoritate din ţara gazdă. Această exigenţă este obligatorie atunci când profesia este reglementată în ţara gazdă. Uneori, când recunoaşterea totală nu este posibilă, se impun măsuri compensatorii, cum ar fi efectuarea unui stagiu sau susţinerea unui test de aptitudini. Recunoaşterea calificării asigură accesul pe piaţa muncii, dar nu şi locul de muncă.Ce înseamnă recunoaştere academică?Uniunea Europeană face distincţie clară între recunoaşterea academică şi cea profesională. Recunoaşterea academică înseamnă recunoaşterea examenelor şi a altor documente care atestă calificările academice. Fiecare instituţie academică poate hotărî dacă recunoaşte sau nu calificările obţinute în alt stat membru. Recunoaşterea profesiei se referă la recunoaşterea dreptului de a profesa în baza calificărilor obţinute.Care sunt centrele de informare şi instituţia din Româniaresponsabilă cu recunoaşterea diplomelor?Directoratul General Educaţie al Uniunii Europene, prin NARIC (Reţeaua centrelor de informare pentru recunoaştere academică) a instituit o reţea de centre de informare privind recunoaştereaacademică naţională existentă în toate Statele Membre UE. În România, recunoaşterea perioadelor de studii se face de către universităţi, iar a diplomelor decătre Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor din Ministerul Educaţiei şi Cercetării.Cum se va realiza recunoaşterea profesiei?Recunoaşterea profesională se aplică numai calificărilor care presupun accesul la o profesie reglementată, fie de către UE, fie de către UE, fie de către Statele Membre.O persoană care este calificată să practice o profesie în ţara sa este, de asemenea, calificată să practice profesia respectivă în alt stat membru şi, deci, calificarea trebuie să fie recunoscută.Cât timp trebuie să treacă după aderare pentru a se putea lucralegal pe teritoriul UE?Cetăţenii români pot să lucreze legal în Uniunea Europeană, având dreptul de a se angaja într-un loc de muncă disponibil pe teritoriul altui Stat Membru, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii statului respectiv. Pentru toate ţările candidate cu care UE a negociat sau este în curs de negociere, cu excepţia Maltei şi Ciprului, Uniunea Europeană a cerut perioade de

tranziţie pentru aplicarea acquis-ului în domeniul liberei circulaţii a forţei de muncă de 2 până la 7 ani, după momentul aderării.Perioada de 2 ani poate fi prelungită cu încă 3 ani, în funcţie de evaluarea de către Comisia Europeană şi Statele Membre a modului în care funcţionează libera circulaţie a lucrătorilor în noul Stat Membru.Ghid de informare pentru tineri 11Cine mă poate ajuta să găsesc un loc de muncă în afara ţării?Acest ajutor este oferit de EURES, o reţea de cooperare formată în colaborare cu Comisia Europeană şi cu serviciile publice de ocupare a statelor membre. EURES oferă informaţii despreoportunităţile de angajare şi despre condiţiile de muncă în UE. Un angajator pune la dispoziţia serviciilor de ocupare un loc de muncă, iar dacă în termen de olună acest loc nu este ocupat, este oferit lucrătorilor din UE, prin afişarea pe site-ul EURES.Securitate socială pentru lucrătorii migranţiÎn cazul în care un lucrător migrant are nevoie de servicii medicale în caz de boală, maternitate, accidente de muncă, boli profesionale, invaliditate, pensii pentru limită de vârstă, pensie de urmaş, ajutor de deces, ajutor de şomaj, prestaţii familiale, perioadele în care şi-a plătit asigurările în România vor fi luate în considerare în stabilirea drepturilor sale pe teritoriul noului stat în care lucrează.După aderarea României, salariile vor ajunge la un nivel apropiatde cele din UE? Dar pensiile?În sectorul bugetar, creşterea salariului va avea în vedere, pe lângă indicele de creştere al preţurilor de consum şi creşterea economică. În sectorul privat se va urmări o creştere salarială corelată cu performanţele financiare ale agenţilor economici. Sistemele de pensii ale ţărilor membre UE se caracterizează printr-un grad ridicat de diversitate.În UE nu se tinde spre armonizarea sistemelor de pensii şi nici spre impunerea unui model “ideal”, considerându-se că stabilirea parametrilor sistemului de pensii este o prerogativă de politică internă a fiecărui stat. Este însă necesară coordonarea politicilor de pensii ale ţărilor din UE.

EgalitateaEgalitate în faţa legii- Nediscriminarea (interzicerea oricărei discriminări pe motive de sex, rasă, culoare, origini etnice sau sociale, caracteristici genetice, limbă, religie sau convingeri, opinii politice sau deorice altă natură, apartenenţa la o minoritate naţională, avere, naştere, dizabilităţi, vârstă sau orientare sexuală, interzicerea oricărei discriminări pe motiv de naţionalitate)- Diversitate culturală, religioasă şi lingvistică- Egalitatea între femei şi bărbaţi (inclusiv în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi remunerarea)- Dreptul copilului de a-şi exprima liber opinia şi de a-i fi luată în considerare opinia în problemele care îl privesc, în funcţie de vârstă şi de gradul de maturitate- Drepturile persoanelor în vârstă de a duce o viaţă demnă şi independentă şi de a participa la viaţa socială şi culturală- Integrarea persoanelor cu dizabilităţi.

Aderarea României va afecta negativ locurile de muncă?Aderarea nu va afecta locurile de muncă pentru cetăţenii români. Pe de o parte, acest fapt se datorează perioadei de tranziţie impusă de UE cu privire la libera circulaţie a lucrătorilor, pe parcursulcăreia românii se vor putea angaja în UE în aceleaşi condiţii cu cele de dinainte de aderare.Perioada tranzitorie de 2 până la 7 ani în care românii nu se vor putea angaja liber pe teritoriul UE va fi stabilită de fiecare stat membru în parte, cu consultarea Comisiei Europene.Pe de altă parte, în urma dobândirii statutului de stat membru cu drepturi şi obligaţii depline în cadrul UE şi, în acest context, a creşterii credibilităţii sale pe plan internaţional, România va beneficia atât de Fondurile structurale ale Uniunii, acordate tuturor statelor membre, cât şi de noi şi importante investiţii care să genereze locuri de muncă.

După intrarea în UE, impozitele vor fi mai mari sau maimici?În cadrul Uniunii Europene, taxarea directă (taxarea veniturilor personale şi a profiturilor companiilor) este responsabilitatea unică a fiecărui guvern. Astfel, nivelul impozitelor directe

din ţara noastră va fi influenţat de strategia fiscală adoptată de România pentru următorii ani.În schimb, politica fiscală a UE se concentrează asupra cotelor taxelor indirecte, precum TVA-ul şi accizele, care pot afecta direct piaţa comună. Un grad de uniformizare este esenţial pentru TVA sau accizele la motorină, băuturi sau ţigări, deoarece eventuale schimbări cu privire la aceste taxe pot distorsiona competiţia foarte uşor. Informaţii suplimentare se găsesc pe site-ul Ministerului Integrării Europene, www.mie.ro sau pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, www.mfinante.ro.