Serie nouå, nr. 267-268 / iulie 2014

Dupã cum a transmis agenþia UNIAN, pre -ºedintele Ucrainei, Petro Poroºenko, preºe din teleConsiliului European, Herman Van Rompuy, pre -ºe dintele Comisiei Europene, Jose ManuelBarroso, ºi ºefii de stat ºi de guvern ai celor 28 deþãri membre ale UE au semnat, în ziua de 27 iuniea.c., la Bruxelles, a doua parte a Acordului de

Asociere, cea de ordin economic, care vizeazãridi carea principalelor bariere vamale dintreUcraina ºi statele membre ale UE. Prima parte, deordin politic, a fost semnatã la 21 mar tie decãtre premierul Arseni Iaþeniuk.

Semnarea documentului a fost prevã -zutã ini þial în noiembrie 2013, dar fostulpreºedinte ucrai nean, Viktor Ia nu ko vyci,s-a rãzgândit ºi a preferat sã se orientezecãtre Rusia pen tru a ob þi ne un ajutor eco - no mic. Aceas tã de ci zie a antrenat miº ca reade contestare care a con dus la desti tui reasa, ur matã de ane xa rea Cri meei de cãtreRu sia ºi in su recþia sepa ratistã prorusã dinestul Ucrainei.

În cazul în care documentul va fi ra ti -fi cat de Rada Supremã, el va putea fiimple men tat, într-un timp scurt, în modprovi zo riu, fãrã a mai aºtepta ratificareade cãtre toate þãrile membre ale UE, cãci aceastãratificare s-ar putea întinde pe câþiva ani.

Scopul asocierii Ucrainei cu UE îl constituieapropierea treptatã a celor douã pãrþi, bazatã pevalori comune ºi pe legãturi pri vi le giate, precumºi o mai largã participare a Ucrai nei la progra -mele ºi agenþiile UE.

Semnarea Acordului de Asociere cu UE esteunul dintre evenimentele istorice pe care Ucrainale-a trãit în anii independenþei sale, a declaratºeful statului ucrainean.

Regimul zonei aprofundate ºi atotcuprinzã -toa re de liber schimb dintre Ucraina ºi UniuneaEuropeanã prevede anularea imediatã a taxelorva male de import la cea mai mare parte a mãr -furilor care fac obiectul comerþului bilateral

(82,6% poziþii din partea Ucrainei ºi 91,8% dinpartea UE).

Pentru restul mãrfurilor vor fi stabiliteperioade de trecere, în cadrul cãrora taxelevamale vor scãdea treptat în decurs de câþiva ani(de la 1 an la 7 ani). Regimurile de tranziþie sestabilesc, în special pentru Ucraina, ca mãsurã de

protecþie, pentru ca producãtorii ucraineni sã sepoatã pregãti sã lucreze în condiþii concurenþialecu partenerii europeni.

Acordul de Asociere cu UE urmeazã sã înlo -cu iascã Acordul de parteneriat ºi colaborare cuUE. El oferã posibilitatea de trecere de la par te -ne riat ºi colaborare la asociere politicã ºi in te gra -re economicã. Preºedintele Ucrainei, Petro Po ro -ºen ko, a menþionat cã Acordul este mai cu seamã„un simbol al destinului ºi al voinþei care nu poa -te fi distrus“ ºi un prinos aparte de recu noº tinþãfaþã de acei oameni care au plãtit cu viaþa pentruviitorul european al þãrii. ªeful sta tu lui a sublini-at, în context, cã Acordul de Aso cie re cu UE îlsemneazã Ucraina întreagã, inclusiv Crimeea.

Adresându-se participantilor la Conferinþa„Vectorul european al Ucrainei: influenþã asupramediului de afaceri“, preºedintele Poroºenko areamin tit faptul cã doar cu o sãptãmânã în urmã a

participat la un eveniment istoric pentru Ucrai na- semnarea pãrþii economice a Acordului de Aso - cie re cu UE. „Acum port rãspunderea pentru caop þiunea europeanã a Ucrainei sã devinã o reali-tate stabilã ºi nu o scurtã iluzie“, a subliniat pre -ºedintele, adãugând cã semnarea Acorduluirepre zintã doar un prim pas al dezvoltãrii cola bo -

rãrii cu Europa. El a subliniat faptul cã Guvernulucrainean este decis sã promoveze un spectru largde reforme politice ºi economice pentru ca

investiþiile care vor veni în Ucraina sã fiepentru investitori o experienþã pozitivã, curis curi mi nore. Între mãsurile preconizateîn acest sens se numãrã combaterea corup -þiei, de re glementarea businessului, refor-ma justi þiei ºi a organelor de ordine.

„Am luat deja mãsuri pentru stabili za -rea fondurilor bugetare, asigurând spriji -nul fi nan ciar din partea FMI, UE ºi SUA.Ne pro pu nem ºi alte mãsuri pentru conso -lidarea stabilitãþii ºi eficienþei sistemuluibancar“, a spus domnia sa. Preºe din tele apromis cã în Ucraina se vor depune efor-turi pentru ca þara sã se transforme în unadintre cele mai atrac ti ve ºi mai de per-spectivã pieþe care se des chid în regiune.

Pieþele europene au devenit accesibile pentruproducãtorii ucraineni, în schimb piaþa ucrai nea nãse va deschide complet pentru Uniunea Euro pea -nã numai dupã ratificarea Acordului de Asociere.

Ne luãm îngãduinþa sã felicitãm po porulucrainean pentru acest moment cu totul remarca-bil. Ucraina stã pe harta Europei de sute de ani,dar de data aceasta a devenit, din punct de vederepolitic ºi economic, membru asociat al marii fa -mi lii europene pentru a se bu cu ra de avantajeleei, fãrã sã uite, însã, cã va trebui sã satisfacã nu -me roase condiþii ºi cerinþe. UUR îºi manifestãsatisfacþia cã ºi-a adus ºi ea o modestã contri -buþie, prin repetate apeluri adre sate auto ritãþilorromâneºti ºi europene, la reuºita acestui demers.

Ion ROBCIUC

Ucraina a semnat Acordul de Asociere cu UE

În calitate de reprezentant al minoritãþiiucrainene în Parlamentul României, salut sem -na rea astãzi, 27 iunie 2014, în marja Consi liuluiEuropean de la Bruxelles, a capitolelor finaleale Acordului de Asociere, inclusiv ale Acor -dului Aprofundat ºi Cuprinzãtor de LiberSchimb, dintre Ucraina ºi Uniunea Europeanãºi, în numele comunitãþii de ucraineni din Ro -mâ nia, doresc sã transmit felicitãri poporuluiucrai nean pentru decizia preºedintelui PetroPoroºenko de integrare a Ucrainei în marea fa -mi lie europeanã.

Aceasta va rãmâne o zi istoricã pentru Ucrai -na, „probabil cea mai importantã zi dupã procla-marea Independenþei“, ceea ce demonstreazãcât de repede se pot schimba abordãrile pe su -biec te de o asemenea importanþã, atunci cândexistã determinarea ºi voinþa politicã necesare.Îmi exprim convingerea cã în perioada urmã-toare autoritãþile de la Kiev se vor angaja fãrãechivoc în amplul proces de reforme care seimpune atât la nivel instituþional, cât ºi econo -mic, astfel încât preþul mare plãtit în ultima lunãde întreg poporul ucrainean sã nu rãmânã doar ofilã în manualele de istorie.

Semnarea Acordului de Asociere a Ucraineila Uniunea Europeanã, inclusiv a AcorduluiAprofundat ºi Cuprinzãtor de Liber Schimb,repre zintã un moment de angajare reciprocã, orecunoaºtere a eforturilor de înscriere pe calealibertãþii ºi a democraþiei. Poporul ucrainean îºidoreºte un trai mai bun, demn ºi prosper, popo -rul ucrainean îºi doreºte pace ºi stabilitate. Co -mu ni tatea de ucraineni din România este alãturide Ucraina, am fost solidari în momentele difi-cile ºi ne manifestãm deschiderea de a acordasprijin pe lungul drum al apropierii de struc-turile europene.

Doresc totodatã sã salut semnarea în aceeaºizi, la Bruxelles, a Acordului de Asociere ºi aAcor dului Aprofundat ºi Cuprinzãtor de LiberSchimb, dintre Republica Moldova, respectivGeorgia, ºi Uniunea Europeanã, care alãturi dedecizia Ucrainei, transmit un puternic mesaj po -li tic de racordare a celor trei state din veci -nãtatea esticã la valorile europene, în pofidaprovocãrilor ºi a contextului regional complicat.

Ion MAROCICO,deputat

2 Curierul UCRAInEAn

Agenda deputatului UUR Agenda deputatului UURv

CURIERUL UCRAInEAnStrada Radu Popescu, nr. 15,

sector 1, BucureçtiTelefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:curierul.ucrainean@gmail.com

Redactor-çef:Ion Robciuc

Redactori:Çtefan BuciutaKolea Kureliuk

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.C. SMART oRGAnIzATIon SRL“

Excelenþa Voastrã,

Uniunea Ucrainenilor ºi toatã comunitateaucraineanã din România vã aduc sincere mulþu-miri pentru susþinerea Dumneavoastrã con-secventã a aspiraþiilor europene ale Ucrainei,de monstratã ºi prin semnarea, la data de 27iunie anul curent, a Acordului integral de aso -ciere Ucraina-Uniunea Europeanã, precum ºipentru poziþia fermã cu privire la condamnareaanexãrii de cãtre Federaþia Rusã a RepubliciiAutonome Crimeea ºi susþinerii de cãtre Mos co -va a separatiºtilor proruºi din regiunile din estulStatului Ucrainean.

Din pãcate, situaþia din estul Ucrainei rã mâ -ne încordatã ºi dificilã, deoarece oprirea fo cu -rilor de armã, anunþatã oficial de Kiev, conformPlanului paºnic de reglementare a situaþiei dinestul Ucrainei, propus de preºedintele ucrai neanPetro Poroºenko, a fost încãlcatã în repe tate rân-duri de partea opusã. Evoluþia re cen tã a eveni-mentelor demonstreazã cã Rusia continuã sãfoloseascã pe scarã tot mai mare forþele ºi for-maþiunile paramilitare ale organizaþiilor se pa -ratiste proruse ºi extremiste din estul Ucraineicu o acoperire financiarã consistentã ºi aprovi -zio nare masivã cu arme ºi muniþii.

Starea de lucruri creatã necesitã susþinerea încontinuare la nivel internaþional a eforturilorUcrainei de a-ºi asigura propria integritate teri -to rialã, precum ºi a acþiunilor comune în ve de -rea reglementãrii situaþiei din estul StatuluiUcrainean.

Ca urmare, comunitatea ucraineanã din Ro -mânia face apel la Dumneavoastrã cu rugã min -tea de a susþine Planul paºnic de reglemen tare asituaþiei din estul Ucrainei, propus de dom nulPetro Poroºenko, Preºedintele Ucrainei, în ve de -rea soluþionãrii conflictului, asigurãrii inte gri tã þiiteritoriale ºi a suveranitãþii Statului Ucrainean.

Cu profund respect,

ªtefan BUCIUtA,preºedintele UUR

Salut adoptarea în unanimitate astãzi, 2 iulie2014, în Plenul Camerei Deputaþilor, reunit însesiune extraordinarã, a Proiectului de Legeprivind ratificarea Acordului de Asociere întreUniunea Europeanã ºi Comunitatea Europeanã aEnergiei Atomice ºi statele membre ale acesto-ra, pe de o parte, ºi Ucraina, pe de altã parte,semnat la Bruxelles la 21 martie 2014 ºi, res -pectiv, 27 iunie 2014.

Votul colegilor parlamentari se înscrie în lo -gi ca fireascã a dialogului constructiv care mar -cheazã relaþiile româno-ucrainene ºi oferã unplus de susþinere celorlalte demersuri între prin -se de autoritãþile române pânã în acest moment.

Cu aceastã ocazie, în numele comunitãþii deucraineni din România, cât ºi al meu personal,doresc sã transmit mulþumiri Guvernului ºi Par - lamentului României pentru promptitu di nea cucare au acþionat în aducerea pe agenda naþionalãa unei teme de o importanþã deo sebitã nu numaipentru Ucraina, ca stat vecin, cât ºi pentru parte -ne rii europeni, ca membri ai aceleiaºi familii,familie în care sperãm cã, nu peste foarte multtimp, va fi ºi Ucraina primitã.

În urma votului de astãzi, precum ºi al celuicare urmeazã a avea loc în Senat, România vadeveni primul dintre cele 28 de state membre aleUniunii Europene care va ratifica Acordul deAsociere între Uniunea Europeanã ºi Ucraina,demonstrând astfel angajament ºi consecvenþãîn susþinerea pe care a acordat-o Kie vului în par-cursul sãu european. În egalã mãsurã, adresezmulþumiri pentru susþinerea fer mã a României,reiteratã, ori de câte ori a fost cazul, în favoareapãstrãrii suveranitãþii ºi integritãþii teritoriale aUcrainei, precum ºi pentru condamnarea ane xã -rii Crimeei, act sãvârºit printr-o izbitoare încãl-care a legislaþiei internaþionale.

Nu în ultimul rând, felicit poporul ucrai nean,care, în acest context tensionat, a dat dovadã dedeterminare în atingerea, pas cu pas, a obiecti ve -lor clar stabilite, ºi reconfirm întreaga sus þinerea comunitãþii de ucraineni din România pentruapropierea Ucrainei de structurile europene.

Ion MAROCICO,deputat

Comunicat de preså privind semnarea Acorduluide Asociere a Ucrainei la Uniunea Europeanå

Comunicat de preså privind ratificarea de cåtre Comunicat de preså privind ratificarea de cåtre Parlamentul României a Acordului de AsociereParlamentul României a Acordului de Asociere

a Ucrainei la Uniunea Europeanåa Ucrainei la Uniunea Europeanå

Excelenţei Sale Traian Băsescu,

Preşedintele României

3Curierul UCRAInEAn

Chiar de la începutvreau sã spun cã locuitoriiNegostinei vor sãrbãtorianul acesta, în august-sep-tembrie, 65 de ani de laînceputul activitãþilor cul-turale la Negostina, sãamin tesc despre acesteactivitãþi ºi despre acelepersoane care au adus o contribuþiemajorã la dezvoltarea acestoractivitãþi culturale.

Negostina este un sat buco -vinean din judeþul Suceava, situatla aproximativ 4 km de oraºul Siretºi 8 km de frontiera României cuUcraina în care la începutul anului1949 începe sã se desfãºoare acti -vitatea culturalã ucraineanã ºi nunu mai, iar cel care a pus bazeleaces tei activitãþi a fost DumitruArici, directorul Cãmi nului Cul tu -ral. Om cu o bogãþie sufleteascã

rar întâlnitã, cu aptitudini interpre-tative ºi regizorale înnãscute, mo -bi lizeazã tineretul negostinean ºisire tean ºi înfiinþeazã, în anul1949, la Cãminul Cultural dinNegostina, corul mixt alcãtuit din120 de persoane, iar dirijorul aces-tei formaþii a fost regretatul prof.Alexandru Petraºciuc, care dupãReforma Învãþãmântului din 1948,a predat la ªcoala Primarã dinNegostina.

Repetiþiile corale se desfãºurauîn vechea clãdire a CãminuluiCultural ºi la ºcoalã.

Tinerii coriºti ºi prof. Ale xan -dru Petraºciuc, care locuia în Siret,erau aduºi la repetiþiile din sat cucãruþele, asigurate, prin rotaþie, deConsiliul Popular din Negostina.Repertoriul formaþiei era compusdin cântece ucrainene ºi româneºti.Sub îndrumarea talentatului diri-jor, corul de aici s-a impus curândpe scenele din Negostina, Siret,Rã dãuþi, Suceava, Botoºani.Aproa pe în fiecare duminicã for-maþia coralã prezenta spectacole,iar în anul 1953 a participat la unconcurs desfãºurat la Bucureºti,unde a fost premiatã. De menþio nateste faptul cã aceastã formaþie aprezentat spectacole la Bucureºtide mai multe ori cu ocazia dife ri -telor evenimente. Cu toate cã diri-jorul Alexandru Petraºciuc a fosttransferat, în 1950, de la Negostinala ªcoala Pedagogicã din Siret, el acondus corul pânã în anul 1953.Dupã aceea, formaþia coralã a fostcondusã de Ianoº Valerian, profe-

sor la ªcoala Elementarã din Ne -gos tina, care a condus cu succescorul pânã în anul 1959, când afost transferat la Liceul Teoreticdin Siret. Începând cu anul 1959,corul e preluat de prof. NicolaiMaidaniuc, care l-a dirijat pânã la15 octombrie 1967, când a fost, larândul lui, transferat în interesulserviciului la Liceul Teoretic dinSiret, catedra de educaþie fizicã. Înacea perioadã, corul era formatnumai din tineri negostineni ºinumãra peste o sutã de persoane.

Cu aceastã formaþie ºi cu formaþiade mandoline, am obþinut locul I laFestivalul „Plaiuri sucevene“, pre-miu constând într-un aparat deproiecþie cinematograficã ºi untelevizor. Trebuie sã menþionez cãdupã plecarea mea la Liceul dinSiret, de câteva ori corul a fostcon dus de regretatul meu coleg deºcoalã, prof. Smocot Constantin.Iatã ºi câteva nume de coriºti ºiman doliniºti negostineni: FeliciaScrenec, Lili Andriciuc, Nelu Ze -bre niuc, Ioan Harasemiuc, IaroslavHnatiuc, Virginia Coza riuc, VicaZelinschi, Victor Hrehorciuc,Dumitru Fediuc, Claudia Ivanciuc,Lia Hnatiuc, Mihai ªorgot ºi alþii.

Concomitent cu înfiinþareacorului mixt condus de AlexandruPetraºciuc, o altã persoanã înfi-inþeazã la Cãminul Cultural for-maþia de teatru. Este vorba deregretatul Dumitru Arici, învãþãtorla acea vreme la ªcoala Elemen -tarã din Negostina, unde deþinea ºifuncþia de director al CãminuluiCultural.

Datoritã faptului cã în perioadarespectivã erau puþini intelectualiîn sat, Dumitru Arici pune accentpe tineretul sãtesc, dar apeleazã ºila cei mai în vârstã. În anul 1950,Dumitru Arici pune în scenãopereta „Natalka Poltavka“ de I.Kotlearevskyi. Rolurile principaledin piesã au fost interpretate cumare succes de Maria ªoucaliuc(Petraºuc) ºi Eusebie Grigoraº.De oa rece în sala veche a Cãmi -nului Cultural erau puþine locuri,

multe spectacole se desfãºurau pescene improvizate din curtea ºcol-ii, localul vechi. În continuare suntpuse în scenã piesele „Bez ta la nna“ºi „Svatannea na Hon cia rivþi“, iardupã plecarea lui D. Arici laªcoala din Cândeºti, regizorul for-maþiei de teatru devine regretatulDumitru Cuiava, care, între timp, aabsolvit ºi cursuri pentru regizorila Teatrul de Stat din Botoºani. Înregia lui Dumitru Cuiava se pun înscenã piese clasice ucrainene „Daiserþiu voliu, za vede v nevoliu“,„Vkradene ºceas tea“, „Bezta -lanna“, „Ne su dy los“ (Panskeboloto), „Oi, ne cho dy, Hryþiu, tana veciornyþi“ ºi o comedie „Nadlymanom“. Aces te piese au fostpuse în scenã dato ritã faptului cãformaþia teatralã s-a îmbogãþit cunoi actori ca: Nico lai Clem, MihaiVoloºciuc, Viorica Filipiuc, NadiaBileþchi (Smocot), NicolaiMaidaniuc, Domnica Riº ciuc(Platec), Mihai Fediuc, Sil viaRiºciuc (Maidaniuc), Vio rica Chi -d eºa, Claudia Humeniuc (Gri go -raº), Domnica Grigoraº (Fra se -niuc), Dumitru Cuiava. Piesele aufost prezentate în majoritateasatelor ucrainene din judeþul Su -

cea va, la Siret, Rãdãuþi. Sub regialui Dumitru Cuiava, formaþia deteatru a participat cu piesa „Na -talka Poltavka“ la faza regionalãde teatru amator de la Dorohoi,unde a obþinut premiul II, constândîn 12 mandoline, douã banjouri,douã chitare ºi un acordeon. Astfela luat fiinþã o nouã formaþie la Cã -minul Cultural - orchestra de man-doline, sub conducerea autoruluiaces tor rânduri. Spectacolele tea -trale erau bine pregãtite, iar bile -tele de intrare se vindeau cu douãsãptãmâni înainte. Primele locurila spectacole erau rezervate oame-nilor de vazã ai Negostinei. Regre -tatul Dumitru Cuiava, priceputregizor, era ºi un bun pictor. Toatedecorurile pentru piesele de teatruerau pictate de Dumitru Cuiava,ajutat de talentatul actor ºi pictorMihai Voloºciuc. Odatã cu ple-carea mea la Liceul Teoretic dinSiret, activitatea culturalã a fost

continuatã sub conduce -rea regretatului prof.Ivan Fra seniuc, pânã laRevoluþia din 1989, cândMihai Vo loºciuc, odatãcu ieºi rea la pensie, seîntoarce în satul sãunatal, Ne gos tina ºi înfi-inþeazã, în 1991, for-

maþia „Florile Negostinei“, iar în1994, formaþia „Bujorii Negos -tinei“, care au evoluat atât în þarã,cât ºi în strãi nãtate - Ucraina. Re -pertoriul acestor formaþii era alcã-tuit din cântece populare ucrai nene,ro mâneºti, cât ºi din com pozi þiiproprii.

În anul 2001, autorul acestuiarticol înfiinþeazã, la ªcoala cu cla -sele I-VIII, formaþia vocal-instru-mentalã „Strunele Negos tinei“. Cuaceastã formaþie am participat latoate ediþiile Festivalului itinerant„Convieþuiri“ desfãºurate la Ne -gos tina, Bãlcãuþi, Siret, Rãdãuþi,ªerbãuþi, Miliºãuþi, Mã riþei, Mi -hãi leni, Paltinu, Brodina, Ni si pitu,Ulma ºi la Festivalul „Co mori desuflet românesc“. Altã manifestareartisticã la care a fost pre zen tã for-maþia „Strunele Ne gos tinei“ esteFestivalul Inter na þional de Folclor„Întâlniri bucovinene“, desfãºuratîn fiecare an la Câmpulung Mol do -venesc, iar în 2003, 2006 ºi 2007în Ucraina, la Cernãuþi. Totodatã,am participat în fiecare an la zileleoraºelor Siret, Gura Humorului,Suceava, Rã dãuþi. Cu mare satis-facþie am prezentat programe artis-tice la Consulatul Gene ral al

Ucrai nei la Suceava, cu prilejulsãrbãtoririi Zilei Naþionale aUcrainei - 24 au gust. De nenu mã -rate ori, formaþia „Strunele Ne gos -tinei“ a apãrut la Televi ziuneaNaþionalã precum ºi la Radio Iaºi.În anul 2007, formaþia „StruneleNegostinei“ a participat la Festi -valul Internaþional de la Kiev undea susþinut un program artistic însala Palatului Naþional „Ucraina“ºi a primit un premiu ºi „Diplomade Excelenþã“ din partea Minis -terului Culturii ºi Turismului dinUcraina.

Menþionez cã mandolinele aufost procurate cu sprijinul financiaral Uniunii Ucrainenilor din Ro -mânia, iar costumele le-am primitdin partea Administraþiei de Statdin Cernãuþi.

(Continuare în pagina 4)

65 de ani de activitate65 de ani de activitateculturalã la Negostinaculturalã la Negostina

Grupul vocal „Florile Negostinei“, instructor M. Voloºciuc

Ansamblul „Cervona kalyna“ din Negostina

54 Curierul UCRAInEAn

(Urmare din pagina 3)

În continuare, vreau sã arãt cãîn anul 2011, cu ocazia sãrbãtoririia 10 ani de la înfiinþarea formaþieivocal-instrumentale „Strunele Ne -gostinei“, ia fiinþã formaþia dedansuri „Nehostynka“ la iniþiativapreºedintelui organizaþiei UURNe gostina, dl prof. Ioan Chideº -ciuc, ºi prof. Iulian Chideºa. Pen -tru pregãtirea acestei formaþii ini -

þia torii au apelat la serviciile dluicoregraf din Suceava, ValentinVlîgea. Pentru început UUR aplãtit coregraful ºi procurarea decizmuliþe pentru dansatori, iar cos-tumele au fost confecþionate depãrinþii elevilor.

Neavând fonduri pentru depla -sãri la diferite spectacole, mai pre-cis o formã legalã prin care sã pri -meas cã sponsorizãri, prof. Iu lianPetru Chideºa, coordonatorul an -

sam blului ales de pãrinþii ele vi lor,a înfiinþat în luna martie 2003Asociaþia Culturalã „Cervona ka -lyna“, cu scopul de a veni în spri - jinul ansamblului care cu aceastãocazie, ºi-a schimbat nu mele din„Nehostynka“ în „Cervona kaly-na“. Ansamblul poartã numele aso-ciaþiei ºi are în componenþã 32 decopii cu vârste între 6 ºi 18 ani,elevi ai ªcolii din Negostina ºi aiColegiului Tehnic „Laþcu Vodã“din Siret. În cei doi ani de la înfi-inþare, ansamblul a evoluat pescene din judeþ ºi în þarã cum ar fi:Zilele oraºului Miliºãuþi, Bãlcãuþi,Negostina, Siret, Rãdãuþi, Iaºi,Suceava, la Festivalul „Convie -

þuiri“ din Ulma, Târgul de toamnã„Produse în Bucovina“, Sãrbã toa -rea minoritãþilor, Turneu de o zi laVatra Dornei, Câmpulung Moldo -ve nesc ºi Gura Humorului. A par-ticipat la emisiuni filmate la Favo -rit TV „Tradiþii ºi obiceiuri dinBucovina, la Pro TV „Românii autalent“ la preselecþie la Iaºi, undes-au calificat cu trei de „DA“ pen-tru semifinala care s-a des fã ºu rat laBucureºti. La Iaºi ºi Bucu reºti, an -samblul a fost aplaudat de publicîn picioare. Din cele relatate reiesecã Negostina a fost, este ºi va ficentrul culturii din Bucovina.

nicolai MAIDAnIUC

A devenit de-acum o obiºnuinþã ca la mani-festãrile culturale din zona Rãdãuþilor, ºi nunumai, sã participe ºi Ansamblul de copii alªcolii Gimnaziale din Negostina, ansamblucare poartã numele de „Cervona kalyna“.

La Arbore, a avut loc recent cea de-a XXII-aediþie a festivalului folcloric „Floare de sal-câm“, festival de tradiþie, pe scena cãruia auevoluat, de-a lungul anilor, foarte multe ansam-bluri sau interpreþi individuali din aproape toateloca litãþile Bucovinei, din alte judeþe ºi oaspetede seamã a fost de mai multe ori Ansamblulprofesio nist „Ciprian Porumbescu“ din muni -cipiul Suceava.

Cu câteva ediþii în urmã mai evo luase pescena acestui festival un asemenea ansamblu,cel al ele vi lor din Miliºãuþi, dar ceea ce-auvãzut acum arborenii i-a fãcut pe mulþi sã rã -mâ nã muþi de uimire ºi sã-ºi înroºeascã pal meleaplaudând pe toatã durata programului pre -zentat.

Ansamblul „Cervona kalyna“ este relativtânãr ºi de înfiinþarea lui este vinovat prof.Iulian Chi deºa, conducãtorul lui, ajutat de con-ducerea ºcolii ºi de ceilalþi profesori de laºcoalã ºi, ce nu este de neglijat, ajutorul ve -nit din partea pãrinþilor a fost de nepreþuit.

Asta s-a întâmplat în anul 2011, când afost înfiinþat sub numele de „Negosti nean -ca“, prin numele lui cinstind localitatea încare trãiesc ºi al cãrei nume au vrut sã-lducã mai departe, transformându-l în renu -me. Dar, urmãrind accesarea de fondurieuropene pentru desfã ºu ra rea unor acti -vitãþi culturale de conþi nut, conducãtorii luii-au schimbat numele, la 4 martie 2013, în„Cervona kalyna“.

Chiar în anul înfiinþãrii lui am avut cin-stea ºi norocul sã-i urmãresc evoluþia încadrul unui program artistic pe care l-aususþinut în faþa tuturor profesorilor de limbaromânã din zonã, în cadrul cercului peda-

gogic al acestora.Mi-aduc perfectamin te cât au fostadmiraþi atunci, iarmulþi dintre profe-sori au discutat cuprofesorii ºi mem-brii ansambluluides pre activitateaacestora. Ce multau crescut ºi au evo -luat în interpretareîn doar trei ani!

ªi, dacã la Arbo -

re, fiecare ansamblu fol-cloric ºi-a demonstrat vir-tuozitatea în interpretareajocurilor populare româ -neºti, în gene ral, ºi a celorbucovinene, în special, oevoluþie la acelaºi nivel auavut ºi membrii acestuian samblu. Jocurile popu -la re ucrainene i-au impre-sionat profund pe specta-torii arboreni: costumele

lor, de ansamblu profesionist, îþi luau ochii,interpretarea la superlativ, desene variate alejocurilor în scenã, interpreþii în continuã miº -care, valorificarea folclo rului ucrai nean dinzonã la cote înalte ºi, unde mai pui, interpreþiifoarte frumoºi, fetiþe ºi bãieþi, parcã aleºi pen-tru a participa la o paradã. Sãriturile lor acro-batice din timpul evoluþiei au smuls de multeori oftaturi din partea spectatorilor, þinându-i cusufletul la gurã. Momentul culminant, parado -

xal, l-a constituit scena de final când toþi mem-brii ansamblului au apãrut pe scenã, cântând ºifluturând drapele celor douã þãri prie tene:Ucraina ºi România. Atunci sã fi vãzut potopulde aplauze.

La terminarea spectacolului am stat de vorbãºi cu copiii care erau entuziasmaþi de succesul

pe care l-au repurtat ºi pe aceastã sce nã, mãr-turisindu-mi cã se simt foarte bine când, dupã oevoluþie foarte bunã pe scena unui spectacol,spectatorii îi rãsplãtesc din toatã ini ma, ge -neros, cu ropote de aplauze. Dar le ºi meritã.

Am discutat ºi cu domnul profesor IulianChideºa care este foarte mândru ºi el de copiiilui, care-l ascultã, participã cu tot elanul la re -pe tiþii, cautã încontinuu sã se perfecþionezepentru a se prezenta pe fiecare scenã, dacã sepoate, din ce în ce mai bine. Mi-a enumeratconcursurile la care a participat pânã acum ºi,ce este mai important, doreºte sã aibã puterea sãse prezinte din ce în ce la mai multe concursuri.A vorbit cu emoþie ºi mulþumire de pre zen þaacestui ansamblu pe scenele concursu ri lor de laBucureºti, Cluj-Na poca, Bacãu, Suceava ºichiar la emisiunea „Românii au talent“. Pre mii,premii, premii... Au fost la emi siuni în cadrulTV Favorit, Naþional TV ºi Tele vi ziuneaRomânã. În zona noastrã au prezentat specta-cole cam în toate localitãþile în care au fost invi-

taþi, aºa cã i-ar fi greu sã le men þio ne ze petoate ºi, prin omiterea unor nume, n-ar vreasã supere pe nimeni. Între timp am auzit c-aufost ºi la un festival internaþional de folclor,unde au participat ansambluri fol clo rice din10 þãri. S-au întors ºi de acolo cu lauri.

Festivalul s-a încheiat demult. Dar eustau ºi mã mai gândesc la cei care au evo luatpe scenã, la devotamentul cadrelor didacticecare îi instruiesc, la faptul cã-ºi sacrificãmult din timpul lor liber pentru a pregãtiaceste formaþii, la pãrinþii care fac eforturidestul de mari, chiar financiare, pentru cainterpreþii sã aibã toate condiþiile asiguratepentru a evolua pe scene la înãlþime.Altcineva nu-i ajutã.

prof. Gheorghe DOlInskI

InterpreţI vIrtuozI InterpreţI vIrtuozI

urcând treptele afIrmărIIurcând treptele afIrmărII

65 de ani de activitate65 de ani de activitateculturalã la Negostinaculturalã la Negostina

Curierul UCRAInEAn 5

Acþiunea culturalãpro pusã de Comitetul fi -lia lei Caraº-Severin aUniunii Ucrainenilor dinRomânia în fruntea cãreiase aflã destoinicul profe-sor de muzicã Ivan Liber,sub denumirea „Întâlnirea

scriitorilor ucraineni din Banat cu cititorii“,plani ficatã iniþial pentru 19 mai a.c., s-a decalatpentru o altã datã, probabil, ca sã participe câtmai mulþi scriitori bãnãþeni la aceastã acþiune,dar cum planul de acasã nu se potriveºte cu celdin târg, tot aºa nici acum la 28 iunie nu au par-ticipat toþi scriitorii de expresie ucraineanã dinBanat.

Când am sosit la Copãcele, dupã orele 14,Cãminul Cultural era plin cu public, iar domnulIvan Liber la pupitru îl „acompania“ pe scriitorul

Iuri Pavliº. L-am întrerupt din recitare pe poetulbãnãþenilor Iuri Pavliº care ºi-a prezentat volu-mul „Ridne slovo“ (Cuvânt matern) ºi împreunãcu ceilalþi însoþitori ne-am ocupat locurile însalã, iar pe mine m-au poftit mai aproape de„combatanþi“ pentru cã ºi eu trebuia sã-mi pre -zint cartea de publicisticã „Prin cuvânt ºi faptã“al cãrei redactor este Mychailo Mihailiuc, scri-itor bucovinean care, din anumite motive, nu aputut fi prezent la aceastã acþiune, însã a fostprezent scriitorul maramureºan Mychailo Traistacare ºi-a prezentat ºi el cãrþile apãrute în ultimiiani, „Cesni jony“ (Zâmbete mara mu reºene) ºi„Ibovnice cu ochi de Mara mureº“.

Venind mai târziu ºi întrerupând recitalul sti-matului Iuri Pavliº, de mulþi ani consãtean cumine, am cãutat sã mã dezvinovãþesc în faþa citi-torilor prezenþi.

Am întârziat din cauzã cã în aceastã zi ne-amprogramat ºi o întâlnire la sediul filialei Timi -ºoara a UUR cu consultantul Veºcan Florin-Dorof tei, expert în achiziþii publice ºi cu mem-brii Comisiei de evaluare a ofertelor dintre careau fost prezenþi Câmpian Ioan, Covaci Ioan,Drozd Vasile la care s-au adãugat ºi Niorba Ioan,membru în filiala Timiº a UUR. La întâlnire aumai participat preºedintele filialei Timiº a UUR,domnul Hleba Gheorghe ºi autorul proiectului„Construirea Centrului de perfecþionare ºi edu -ca re a copiilor, secþia ucraineanã-românã“,doam na ar hitect Oxana Florescu. Cu ocaziaaces tei întâlniri a fost întocmit un proces verbal

cu privire la stadiul execuþieilucrãrii ºi s-a propus ca pro -ble mele nelãmurite ºi nerezol-vate la obiectivul sus-amintitsã fie discutate în cadrul Con -siliului (Radei) UUR.

La Copãcele, împreunã cumine au venit ºi repre -zentanþii filialei Timiº a UURîn frunte cu preºedinteleHleba Gheorghe, cãruia înmod festiv i-am înmânatdiploma de felicitare cu oca -zia aniversãrii a 60 de ani.

Dupã aceastã micã între-rupere a acþiunii de laCopãcele discuþiile cu scrii -torii pre -zenþi au

continuat. Prezentãrile scri-itorilor au fost presãrate cumelodiile cântate de corurile„Zelena liºcina“ din Co pã -cele, dirijor Ivan Liber,„Cervona kalyna“ din Ca -ransebeº ºi „Barvinok“ dinCornuþel.

Împreunã cu scriitoriiamintiþi care ºi-au prezentatultimele apariþii a fost

prezentãºi doamnaAna Be -reghi care ºi-a recitat poeziilescrise cu ani în urmã, chiardin vremea ºcolii, fiind aplau-datã de publicul natal. Cuaceastã ocazie i-am înmânatdoamnei Ana Bereghi, profe-soarã pensionarã de limbaucraineanã, autoare a maimultor articole publica te înrevistele Uniunii, meda liajubliarã „200 de ani de lanaºterea poetului ucrai nean

Taras ªevcenko“. Me - da liata Ana Be reghi aþinut sã multumeascãpre ºe din te lui UniuniiUcrai ne nilor din Ro -mâ nia, ªtefan Bu ciu -ta, ºi prin el Con siliu -lui Ucrai nean Mon -

dial de Coordonare în frunte cu domnul MychailoRatuºnyi pentru distinc þia acordatã.

La terminarea prezentãrii volumelor apãrutesub egida Uniunii Ucrainenilor din România decãtre scriitorii prezenþi, au urcat pe scenã for-maþiile artistice ale ucrainenilor din judeþulCaraº-Severin, organizate ºi dirijate de cãtre ini-mosul muzicolog Ivan Liber, care au cântat ºiîncântat publicul prezent. Pe scenã a mai urcat ºidirectorul Direcþiei de Culturã Culte ºi Patri mo -niu Cultural a judeþului Caraº-Severin, doamnaLiubiþa Raichici care împreunã cu protagoniºtiiau interpretat cântece populare ucrainene ºiunele compoziþii ale dirijorului pe versurile unorpoeþi ucraineni din România.

Noi am venit de la Bucureºti cu „tolba plinã“de cãrþi, în total 115 volume, editate de Uniunea

Ucrainenilor din România care au fost distribuitepublicului prezent la acest eveniment cultural.

Acþiunea organizatã de preºedintele filialeiCaraº-Severin a UUR, Ivan Liber, a fost o reuºitãºi consider cã este un bun exemplu pentru cele-lalte filiale ale UUR cu condiþia ca ºi scriitoriinoºtri sã depunã un efort mai mare pentru a fiprezenþi în mijlocul cititorilor.

ªtefan BUCIUtA, preºedintele UUR

Întâlnirea scriitorilorucraineni cu cititorii din Banat

Pentru prima datã am votat când eram stu-dent. Anii au trecut, în învãþãmânt fiind, amfãcut parte din comisiile de votare. Pe vremuri,cel puþin la þarã, se fãceau întreceri între secþiide votare în ceea ce priveºte amenajarea lor.Totul era ornat cu covoare viu colorate.Cabinele de vot ºi urnele erau îmbrãcate cucovoare cu motive naþionale.

Era o splendoare! Acum? Câteva scânduri,niºte perdele ºi gata cu secþia de votare.

Dupã revoluþia noastrã decembristã, amfãcut parte din multe comisii de votare ºi amvãzut lucruri bizare. O serie întreagã de per-soane (unele cu ºcoli înalte) habar n-au cereprezintã iniþialele partidelor din partea cãro-ra fac parte din comisie!

Unii, nici la terminarea votãrii, habar n-auavut ce partid reprezentau.

De câteva ori mi-a fost dat sã vãd cã partidulX, reprezentat de persoana Y, n-a primit nicimãcar un vot. Aºadar, persoana a încasat niºtebani fãrã a vota cu partidul respectiv! Cât deînrãit poate fi un astfel de votant?

De ce statul risipeºte banii? N-ar fi cazul sãse facã niºte testãri? Sã-i întrebi ce înseamnãiniþialele partidului? Cine-i preºedintele?

Am stat de vorbã cu mulþi cunoscuþi de-aimei, din diverse localitãþi, care au participat încomisii sau ca simpli votanþi. Ce-am aflat? Înunele localitãþi cei care i-au întors din drum pecei ce au vrut sã participe la referendumul din29.07.2012, acum i-au adus pe sus la vot!

Este de înþeles cã „agitatorii“ aveau motivebine întemeiate sã procedeze astfel, dar „homovotandis“ de ce se lasã manipulat? O fi pentruun mic ºi un pãhãrel de „basamac?“ Era sã-lcitez în întregime pe filosoful Petre Þuþea , daro fac numai parþial. Aºadar, Petre Þuþea: „Amfãcut 13 ani de închisoare pentru!“.

Au trecut europarlamentarele, dar ce aurmat, depãºeºte orice imaginaþie.

Cei care s-au înjurat, acum „pupat PiaþaIndependenþei“.

I.L. Caragiale a rãmas mic copil pe lângã cese întâmplã acum. Sunt sigur cã n-ar fi pututface faþã, ar fi fost învins de sistem. Parteaproastã este cã unii au votat cu un partid ºi s-autrezit trãdaþi.

Cereþi-le voturile înapoi, cei care aþi votatcinstit! Care aþi votat „cinstiþi“ aºa sã vã ajuteCel de Sus!

kolea kURelIUk

EU CARE PARTID REPREZINT?

6 Curierul UCRAInEAn

„A fost odatã“... aºa începe orice poveste.Cea despre care vã voi povesti eu a fost îndupã-amiaza zilei de 11 iunie 2014. ªi întoc-mai ca într-o poveste, totul a început frumos,cu multe emoþii, cu invitaþi, cu agitaþie ºi omasã frugalã cãci -atât profesorii, cât ºiele vii - au venitdirect de la ºcoalãpentru a participa laCon cursul de reci ta -re din poezia ucrai -neanã, faza ju de -þeanã. Cu toþii ºi-audat întâlnire la Cã -minul Cultural dinªerbãuþi, fiind întâmpinaþi de cãtre directoareaªcolii Gimnaziale din localitate, doamna pro-fesoarã Silvia Boiciuc.

Se vorbeºte mult în ultima perioadã de o„crizã a lecturii ºi a valorilor tradiþionale“.Pãrerile sunt împãrþite: unii spun cã e o crizãrealã, alþii cã totul e o himerã. Cu siguranþãadevãrul e pitit, pe undeva, la mijloc. Cãci ele-vii participanþi la concurs au venit fie îmbrã-caþi în costume populare autentice, fie în þinutecombinând tradiþionalismul cu modernismul.Apoi, au memorat versuri..., cele mai multedin creaþia lui ªevcenko, atât pentru cã regula-mentul concursului impune alegerea unor textedin autori clasici ai literaturii ucrainene, cât ºipentru cã anul acesta se împlinesc 200 de anide la naºterea Cobzarului, au încercat sã rezo -neze cu trãirile eului liric ºi, astfel, sã trans-mitã auditoriului mesajul încifrat în versuri.Pânã aici, lucrurile au decurs bine, majoritateaconcurenþilor au recitat expresiv, unii dânddovadã chiar de timide calitãþi actoriceºti.Problema a apãrut însã când concurenþii aufost puºi sã citeascã texte la prima vedere. Osingurã concurentã a citit bine, vreo douãbiniºor, restul au dat dovadã de o citire defec-tuoasã. În acest sens, domnul profesor IoanChideºciuc i-a povãþuit pe elevi ,,... sã citeascãcâte puþin în fiecare zi cãrþi, cu paºi mici se

face totul, de aceea umblãm ºi la ºcoalã zi dezi ca sã pãtrundem uºor pe tãrâmul cunoaºterii.Am fost atât de fericit ascultându-vã recitând,dar m-am întristat când v-am auzit citind.Sunteþi atât de frumoºi, iubiþi limba maternã ºi

cultura ucraineanã participând la acest con-curs, dar nu neglijaþi lectura. Doar ea vã poateîmplini sufleteºte ºi vã poate ajuta în formareavoastrã profesionalã“.

La concurs au participat elevi de la ºcoliledin Bãlcãuþi, Negostina, Siret, Rãdãuþi, Cãli -neºti-Cuparencu, ªerbãuþi, pregãtiþi de profe -sorii Diana Fraseniuc, Antoneta Crainiciuc,Georgeta ªtefan, Larisa Serdenciuc, LoredanaMândriºteanu, Alina Mazureac ºi NarcisaPlecan.

Juriul a fost format din profesorii IoanChideºciuc, Ilie Sauciuc, George Galan, L ã -crãmioara Grigorciuc ºi studenta Maria Habur.Fiecare membru al juriului a punctat þinutascenicã, interpretarea artisticã, corectitudineaexprimãrii, dicþia elevilor participanþi la con-curs, precum ºi capacitatea lor de a citi texte laprima vedere. Proba de recitare ºi de citire laprima vedere era punctatã separat. La final,fiecare membru al juriului calcula o mediepentru fiecare participant, dupã cum urmeazã:punctajul obþinut la proba A (de recitare) seînmulþea cu doi, se aduna cu punctajul de laproba B ( de citire la prima vedere), iar rezul-tatul obþinut se împãrþea la trei. Astfel, fiecareparticipant obþinea cinci punctaje. Apoi, fie -cãrui concurent i se calcula media aritmeticã apunctajelor. Muncã, nu glumã... deh, dacã

preºedintele UUR-filiala Suceava e inginer...Mai ºi glumim, dar ideea e cã s-a înlãturat, ast-fel, orice urmã de subiectivism în notare.

Ocupanþii locului I ºi cei care vor reprezen-ta judeþul Suceava la faza naþionalã a con -

cursului sunt ur -mã torii: clasa aII-a - ªoimanAna - Bãlcãuþi,cla sa a III-a -Coroamã Ro di ca- Bãlcãuþi, cla saa IV-a - GrigoraºCezara-Negos ti -na, clasa a V-a -ªoi man Na taºa -

Bã l cãu þi, clasa a VI-a-Chideºa Ioana - Ne gos -ti na, clasa a VII-a - Costiuc Ce sa ra - Bãlcãuþi,clasa a VIII-a - Corniciuc Ioana Veronica -Cãli neºti-Cu pa rencu, clasa a IX-a - Nichi fu -riuc Geor giana - Colegiul Naþional „EudoxiuHur mu za chi“ - Rãdãuþi, clasa a X-a - Cio ba -niuc Maria na - Colegiul Tehnic „Laþcu-Vodã“din Siret, clasa a XI-a - Grigoraº Andreea -Cole giul Teh nic „Laþcu-Vodã“ Siret, clasa aXII-a - Chiriac Oksana - Colegiul Tehnic„Laþcu-Vodã“ din Siret.

Toþi participanþii au fost premiaþi cudiplome ºi dulciuri de cãtre preºedintele UUR- filiala Suceava, domnul Boreslaw Petraºuc, ºide inspectorul de limba ºi literatura ucraineanãde la IªJ Suceava, domnul Ilie Sauciuc.

Închei cu un citat din Nicolae Manolescu, încare - mai devreme, sau mai târziu - sper sã seregãseacã cât mai mulþi dintre elevii aflaþi însala Cãminului Cultural din ªerbãuþi în dupã-amiaza zilei de 11 iunie 2014: „Sunt un viciosal lecturii. Am nevoie sã citesc aºa cum amnevoie sã mãnânc ºi sã beau. Hrana pe care mi-o oferã lectura îmi este la fel de indispensabilãca ºi cea materialã. Resimt fiecare zi fãrã ocarte ca pe o zi pierdutã“.

lãcrãmioara GRIGORCIUC

Insolaþie. La cãderea serii, inscripþii pe piele: „vãrsat de soare“!„Cuptor“ e pleonasmul bronzãrii, oricât ne-amãgim cã suntem

purtãtori de rasã albã.Întrecând largul orizontului, adâncul mãrii, a treia dimensiune aestivalului nu poate fi decât Helios, în extaz, pe cerul cu sclipiri

de jazz.Nu. Nu-s vãmile vãzduhului... Mulþi preferã dezmãþul la

Vama Veche!Concertele de pe litoral preschimbã sângele tinerilor în simfonii

hormonale.Muºcãm din raza de soare, dar ºi din iubire ca lupii flãmânzi.Cãutând în fantezii o altã femeie, bãrbaþii stau culcaþi ca niºte soldaþi

pitiþi în tranºee. Printre goluri din pãienjeniºul timpului, iatã cã se apropie o furtunã

de nisip!Fidelitatea la mare? Ca un soare ascuns în „buzunãraºul“ de deasupra

bustului gol - nu-i aºa?Între tentaþie ºi candoare unii preferã sã deguste pe plajã un porumb

copt.Nostalgie de nostalgie ni se reazimã, ca sã nu se frângã în noi ziua

întoarcerii din concediu.Sfidare potrivniciilor, noua cucerire a unui babac [perseverent]

se înalþã precum farul din preajma portului!Îndelung privindu-se ca doi veritabili iubiþi, ochii li s-au îmbolnãvit

din cauza aceluiaºi firicel de nisip.

D' ale lui Ulise… Un zvon de Itaca îºi picteazã imaginea în aerul brizei.

Zmeu în derivã. Pe urma dârei de culori, jos pe nisip, pletele Evei despletite de vânt.

Are atâtea capricii aceastã iubiþicã a salvamarului! Cred cã poate devia ºi linia orizontului; zãu vã spun!

Iubirile ocazionale cresc ca luna cea nouã, ºi descresc ca... „luna la Mamaia“.

A lovi în dragostea unui nud de fecioarã e ca ºi cum ai spargesilueta unui val de zidul solarului.

Cu arma albã a spumei de mare îi ucid unei sirene cântecul. Nu mã las cucerit atât de uºor!

Þãrmul plajei erodate indicã, în dezolant simbol, organigrama Primãriei.

Îmi judec sejurul pe mãsura spaþiului lãuntric purtat de buzunarul meu. Mâine mã întorc acasã lefter.

Scoicile ºi fructele de mare, bântuite de convulsiile culinare ale bucãtarilor.

O pãlãrie de floarea-soarelui ºi-a întors capul dinspre mine spre voi... Vã pup! .............................................................................................................

P.S. Urme pe nisipul plajei aºteaptã sã vinã flux-refluxul promis.

Mihai MAteICIUC

CALIGRAME SCRISE PE NISIPUL PLAJEI

O dupã-amiazã plinã de poezieO dupã-amiazã plinã de poezie

Curierul UCRAInEAn 7

Scriam recent despre participarea ªcoliiGimnaziale din Bãlcãuþi la simpozionuljudeþean „Identitate ºi multiculturalitate înBucovina“, iniþiat în anul ºcolar 2013-2014 deun grup de profesori de la Colegiul Naþional„Eudoxiu Hurmuzachi“ din Rãdãuþi, coordon-aþi de doamna profesoarã Carmen Andronache,directoarea colegiului ºi preºedinta Societãþiipentru Cultura ºi Literatura Românã în Buco -vina, în parteneriat cu ªcoala Gimnazialã„Regina Elisabeta“ din municipiul Rãdãuþi.

Ne-am înscris la patru dintre cele cinci sec -þiuni ale simpozionului ºi ne-am întors acasã cupre mii care ne onoreazã, având în vedere nu -mãrul mare de participanþi ºi valoarea acestora.

Începem cu proba de costum popular, con-curentã ªoiman Nataºa din clasa a V-a. Dupãce, în luna februarie, participã împreunã cu sorasa, ªoiman Ana ( clasa a II-a), la proba de cos-tum popular din cadrul proiectului „SãrbãtoareaLimbii Materne“ ºi ambele obþin locul I, Na ta -ºa „recidiveazã“ ºi obþine locul al II-lea, im -presio nând juriul ºi asistenþa cu un costum au -tentic ºi o prezentare cursivã. Nãscutã într-ofamilie de intelectuali ucraineni, Nataºa este omlãdiþã care va duce mai departe cultura ºitradiþiile familiei ºi comunitãþii ucrainene dinBãlcãuþi.

Continuãm cu secþiunea de prezentare a unorelemente cu valoare de reper pentru comu-nitãþile etnice ºi populaþia din Bucovina prin„Postere ºi fotografii“. Ne înscriem cu trei lu -crãri: „Crãciunul la Bãlcãuþi“ - Cureliuc Ema -nuela, clasa a VII-a, „Sãrbãtoarea Învierii“ -Mandiuc Denisa-Alexandra, clasa a VII-a,„Lada de zestre a bunicii“ - ªoiman Nataºa,clasa a V-a. Un set de 30 de fotografii care ausurprins frumuseþea celor douã mari sãrbãtoricreºtine: Paºtele ºi Crãciunul, precum ºi lada dezestre, obiect de mobilier de o importanþã ma -jo rã în lumea satului de altãdatã. Parti cipanþii lasimpozion au putut vizita expoziþia defotografii realizatã cu lucrãrile trimise de con-curenþi. Se zice cã o „imagine face mai multdecât o mie de cuvinte“... Vã imaginaþi ce auputut face zecile de fotografii? I-au lãsat pe ceiprezenþi fãrã cuvinte... Noi ne întoarcem acasãcu premiul de „Cea mai bunã lucrare“, acordatelevei ªoiman Nataºa.

La secþiunea „Eu ºi lumea în care trãiesc“ ,elevii participanþi au realizat eseuri în care aupovestit ce înseamnã pentru ei sã aparþinã uneiminoritãþi ºi în ce fel acest lucru se reflectã înpersonalitatea lor ºi în atitudinea faþã de lume.Citãm din eseul realizat de Schipor Cezara-Nicoleta, clasa a VII-a: „La ºcoalã studiez lim -ba ucraineanã, obiceiurile ºi tradiþiile mino -ritãþii pentru cã îmi place ºi pentru cã aºa amfost învãþatã. Respir aer ucrainean, iar acestaîmi dã putere, speranþã ºi multã încredere înmine. ªcoala din sat pune un mare accent pelimba ucraineanã ºi, de câte ori, se iveºte vreoocazie, cei mai buni participã la multe concur-suri de recitat poezii ºi diferite scenete. De sãr-bãtori organizãm piese de teatru ºi diferitescenete în cadrul ºcolii, la care particip cumultã dãruire ºi mândrie. Îi invitãm la acesteactivitãþi pe pãrinþi, fraþi, vecini, dar mai ales pecopiii români care, chiar dacã nu înþeleg limbaucraineanã, participã cu mult entuziasm.

Eu aº vrea sã le transmit un mesaj educativtuturor copiilor ºi oamenilor mari. Sã fim cutoþii cooperanþi ºi sã participãm la multicultu -

ralitatea acestei þãri, dar mai ales a Bucovinei.Sã nu ne uitãm identitatea, ca nu cumva maitârziu sã ne trezim cã nu ºtim cine suntem cuadevãrat. Sã fim mai toleranþi cu cei care nejudecã, sã le demonstrãm cã se înºalã ºi cã artrebui sã aprecieze mai mult cultura ºi tradiþiileminoritãþilor. Respectul sã fie arma noastrã înaceastã lume. Fiecare minoritate are o bogãþieculturalã deosebitã. Ucrainenii contribuie laîmbogãþirea tezaurului cultural românesc ºisunt foarte mândrã de aceastã contribuþie. Sperca peste ani aceastã minoritate sã reziste ºi sãfie mai puternicã pentru cã ucrainenii sunt„cazaci“ uniþi, credincioºi ºi devotaþi tradiþiilorºi limbii materne. La final vreau sã vã invit petoþi sã ne cunoaºteþi obiceiurile, tradiþiile, darmai ales sã ne cunoaºteþi ca oameni“. Dintretoþi concurenþii încriºi la aceastã probã, doarNico leta obþine premiul „Cea mai bunãlucrare“.

Ultima secþiune la care participãm, ne aduceo menþiune. O obþine Odoviciuc Mãdãlina dinclasa a VII-a care scrie o poveste la concursulde creaþie literarã „Povestea din lume, lumeadin poveste“. Povestea cãreia i-a dat viaþã Mã -dã lina se numeºte „Soarta te gãseºte oriunde“.Iatã o fãrâmã din aceastã creaþie: „Timp denouã ani bunicuþa celor doi a suportat toate„crizele“ copilãreºti, toate „reclamaþiile“ venitede la „poliþia copilãriei“ pânã când diavolul aînceput sã sãdeascã ura ºi nerecunoºtinþa însufletul mamei copiilor.

- Mou ciolovice, mou! M-am sãturat de mai -cã-ta, umblã prin casã ca iarka toatã ziua; pecopii nici nu-i îngrijeºte bine ºi pe deasupra neºi consumã mâncarea! Banii nu curg, omulebun!

- ªi ce propui, jinko?- Sã plece de aici! Sã se ducã unde o vedea

cu ochii! La finalul simpozionului, am stat de vorbã

cu elevele participante... despre cum a fost...„Am cunoscut mulþi copii de alte naþiona -

litãþi ºi am avut ocazia sã stau de vorbã cu eidespre portul, tradiþiile ºi obiceiurile fiecãruia.A fost un schimb de experienþã foarte util.Ansamblul „Nadiia zamku“ ne-a încântat cu undans tradiþional ucrainean foarte colorat. Mãbucur cã am avut ocazia sã particip la acest con-curs deoarece a fost o experienþã foarte plãcutã“- Mandiuc Denisa-Alexandra.

„Am participat la activitatea de la ColegiulNaþional „Eudoxiu Hurmuzachi“ din Rãdãuþiîmpreunã cu colegele mele Denisa, Ema,Mãdãlina ºi Nataºa, însoþite de doamna pro fe -soa rã de limba românã. M-am strãduit mult laeseul meu. Am descris Bucovina, evidenþiindu-ivegetaþia, fauna, relieful, dar mai ales specificuletnic atât de bogat. Când am ajuns la destinaþiaunde avea loc concursul, am vãzut sala plinã deelevi, îmbrãcaþi în costume populare specificeetniilor de care aparþin. Mi s-a umplut sufletulde bucurie! Concursul a început cu parada cos-tumelor populare, cel mai frumos mi s-a pãrutcel purtat de Nataºa, era ºi cazul, nu? Apoi aurmat premierea eseurilor... aveam emo þii mari,dar colegele m-au susþinut. Dupã premiereacelorlalþi participanþi, îmi aud numele: „cea maibunã lucrare“ - Schipor Cezara-Nicoleta. Amfost felicitatã ºi foarte încântatã sã le citesctuturor creaþia mea. Concursul s-a des fãºurat încontinuare, dar eu fiind cam egois tã, nu prea amfost atentã, eram prea bucu roasã...Participarea

la aceastã manifestare o consider un câºtig pen-tru mine. Am avut posibilitatea sã vorbescdespre etnia ucraineanã ºi despre satul meunatal. În ultima vreme, am sesizat cã portulpopular ºi tradiþiile se cam dau uitãrii, dar cutoþii vom lupta pentru a le pãstra în siguranþã.Deoarece mã fascineazã multiculturalitateaBucovinei, mi-a pãrut bine cã am avut ºansa sãparticip la acest concurs ºi cã am învãþat multelucruri pe care nu le ºtiam pânã în prezent.“-Schipor Cezara-Nicoleta.

Cu Mãdãlina Odoviciuc ne-am pus efectivpe sporovãit... ºi aºa s-a nãscut un miniinter-viu...

Lãcrãmioara Grigorciuc: Pe lângã temelecurente la limba ºi literatura românã, tu scriisãptãmânal în medie cam trei compuneri, astaîn timp ce ceilalþi elevi se plâng mai mereu deabundenþa temelor. De ce eºti altfel, de ce scrii?

Mãdãlina Odoviciuc: Unii spun cã ideile vinºi pleacã, dar eu sunt de pãrere cã ideile nu mor,nici în scris. Nedându-mi pace, le înºir frumospe hârtie.

L.G.: Ce te inspirã pe tine?M.O.: De obicei, sursa mea de inspiraþie

este frumuseþea naturii, însã acum m-au inspi-rat ochii bunicii mele care au vãrsat de-a lun-gul vieþii mii de lacrimi, mâinile ei muncite ºifaþa ei ridatã care nu reprezintã nici pe departebã trâneþea, ci reprezintã cantitatea mare dezâm bete pe care le-a avut atunci când îºi ve -dea nepoþii fugind prin grãdinã, þopãind,jucându-se...

L.G.: Cum s-a nãscut aceastã poveste? Careeste povestea ei?..

M.O.: Pe când bunica torcea la gura sobei înacele zile în care gerul nu te lãsa nici sã trecipragul uºii, eu stãteam rezematã de colþul patu-lui, micuþã fiind ascultându-i istorisirile. Ivin -du-se aceastã ocazie am transpus una dintre po -veºtile bunicii care m-a emoþionat cel mai mult.

L.G.: Care este mesajul poveºtii tale?M.O.: Mda, toate poveºtile au un mesaj ...

Însã aceastã poveste are un mesaj cu totul deo -sebit, acela cã „Rãul fãcut se va întoarce la tinemai puternic decât l-ai trimis tu însuþi spre acelceva sau cineva“.

L.G.: Consideri cã povestea ta are relevan -þã pentru contemporani? Pot ei „auzi“ mesajultãu?

M.O.: Într-adevãr, trãim altfel de timpuri,societatea ºi-a pierdut valorile, tinerii ºi-aupierdut respectul ºi iubirea faþã de bunici. Nu,nu cer ca bunicilor sã le fie date sume de bani,flori ºi lucruri materiale. Eu vreau doar ca tine -rii sã le ofere bunicilor acea avere din sufletcare poartã numele de respect ºi recu noº tin þã.Acei stropi de iubire sunt de fapt „condam -narea“ bunicilor la fericire. Totodatã, aceastãpoveste ar trebui sã le arate contemporanilor cãrãul fãcut este doar o satisfacþie de moment,însã acel „rãu“ te urmãreºte asemenea unui coº-mar pânã când nu-l îngropi cu ajutorul uneilopeþi speciale: Binele.

Meritã menþionat cã pregãtirea pentru sim-pozion s-a suprapus cu participarea Ansam -blului „Kozaciok“ la emisiunea „Româniadanseazã“ , iar toate cele cinci concurente suntmembre ale ansamblului.

lãcrãmioara GRIGORCIUC

SImPoZIoNUl „IDENTITATE ªImUlTICUlTURAlITATE îN BUCovINA“

8 Curierul UCRAInEAn

„ªi-l înfãºã cu vãlulscump ºi alb“.Taras ªevcenko

De sãrbãtori, copiii vor brãduþ. Aºa cã... iatã-mã în pãdure. Astãzi pãdurea este deosebitã.Misterioasã, ca sufletul poporului meu, liniºtitãca temperamentul sãu, ademenitoare ca poeziasa, - astfel îmi pare pãdurea. Mai existã ºi alteasemãnãri, dar eu nu le mai pot cãuta - pãºindaici mã simt ca o vietate micã, pierdutã. Copacii,acoperiþi de zãpadã proaspãtã, par a ascunde mis-tere. Ei îmi amintesc de ceva, nu-mi pot aminti dece, ceva din realitate sau din poveºti. Memoriaîmi este solicitatã intens, iar gândurile se miºcãneliniºtite pânã când se fixeazã asupra cuvintelorlui ªevcenko: „Hei, dumbravã, crâng întu -necat!..“ ªi, într-adevãr, dumbrava are un pãrintebogat.Vezi cu ce straie scumpe a gãtit-o ºi câtepietre preþioase o împodobesc? A aºternut pufulalb pânã la genunchi ca sã þinã cald, sã nu îngheþecumva fata lui dragã. Vezi, acolo sunt stejarii fal-nici ca niºte uriaºi vrãjiþi. Într-unul se vede oscorburã întunecatã: poate cã acolo doarme ozânã, sau se poate ca o veveriþã sã-ºi fi fãcutcãmarã acolo. Uite, aici, un mesteacãn viseazãceva. Încerc un sentiment de compasiune. Subpovara straielor scumpe, mesteacãnul ºi-a aplecat

crengile sale lungi. La atingerea delicatã cumâna, mesteacãnul se cutremurã ºi crengile îmiºoptesc încet, încet: tu mã admiri, dar mie îmieste foarte greu... Ce spui? Þi-e greu, frumosule?Ce rost are frumuseþea, dacã ea devine o povarã?Cuprind mesteacãnul plãpând cu ambele mâiniºi-l scutur cu toatã puterea. Zãpada pufoasã îmicade pe cap, nimereºte pe guler de unde se pre -linge, rece, pe spinare. Eu continui sã scuturmesteacãnul pânã nu rãmâne niciun petic dezãpadã pe el. Obosit, îi dau drumul din mâini, else îndreaptã ºi... devine neatrãgãtor. Pe fundalulalb al copacilor, mesteacãnul meu stã înnegrit, deparcã ar fi fost ars, ºi gol-goluþ ca adevãrul. Nuºtiu cauza, dar în clipa aceea, îmi amintesc vor-bele: „adevãrul supãrã“. Poate cã, eliberat depovara zãpezii, mesteacãnul supãrã la ochi. Eunu am mai putut sã mã uit la el, nu mai aveam ceadmira. Întorc privirea de la mesteacãnul trist ºicaut altã atracþie. Ochii mei deja au descoperit-o.Uite acolo, acoperit în întregime de zãpadã, zã -resc un brãduþ de care am nevoie. Mergând spreel, scot toporul de dupã curea. Dar, deodatã, mãopresc pe loc, vrãjit de frumuseþea lui. Ce mi -nunat este sub vãlul sãu alb! Miliarde de fulgistrãlucesc în soare, împrumutând toate culorilecurcubeului. Ramurile mari s-au lãsat în jos, calabele unui urs alb. Nu se vede nici o scorburã. Îi

dau roatã ca sã vãd din care parte sã mã apropiiºi, în acea clipã, simt cã nu pot tãia bradul.Mâinile nu mi se ridicã, inima mi se strânge demilã. Este pãcat sã distrug aceastã frumusete, sãstric armonia de basm a pãdurii. Îmi este fricã sãscutur brãduþul ca pe acel mesteacãn înnegrit. Eldoarme acoperit de un vãl alb. Poate cã îi estegreu cu hainele acelea scumpe, dar eu nu ampute rea de a folosi toporul. Copiii vor petrecesãrbãtorile fãrã brad. Le voi spune cã iepurele num-a lãsat sã tai bradul, voi scorni o poveste ca sã-iliniºtesc. Într-adevãr, iepurele s-a aciuat aici, subcrengile înzãpezite ale bradului. I-am vãzut ochiiînfricoºaþi. Pãºesc înainte ºi iepurele þ⺠neºte dinascunziºul sãu, þop-þop ºi, parcã ar fi înotat pevaluri, fuge în adâncul pãdurii cãutând un loc maisigur. Încep sã râd ºi îi strig sã mã înºtiinþezecumva unde va gãsi un loc mai sigur. Râsul ºichiotele mele sunt înãbuºite de omãtul care aîmbrãcat pãdurea. Aud ecoul moale, abia ºoptit.Mi s-a fãcut frig. Încãlþãmintea mea subþire,datând din vremea rãzboiului, nu este potrivitãpentru plimbãrile lungi prin zãpada adâncã.Privesc în jur, vãd mesteacãnul golaº ºi mã simtprofund vinovat faþã de aceastã pãdure de basm.

Traducere de Ostap BORODAI-ªAnDRU

HEI, DUMBRAVÅ, CRÂNG ÎNTUNECAT!Iarema Bairak:

Poeþii romantici slavi ar putea fi împãrþiþi îndouã categorii: unii aparþinând „fericitului“popor rus dominator, alþii altor popoare slavedependente, uneori chiar subjugate de fraþii lorslavi. Între scriitorii slavi, astfel grupaþi, eraumari deosebiri de valoare. Dacã Lermontov sauPuºkin îºi puteau îngãdui sã priveascã lucrurilede sus, uneori cu o dozã de superioritate ºi sãscrie versuri sonore, Mickiewicz, Kollár, Botto,Njegoš, Mažuraniè, Petar Preradoviè, Kosto -marov, ªevcenko, ºi astea sunt doar câtevaexemple de scriitori conºtienþi de starea naþiuniilor, care au scris dintr-o necesitate lãuntricã opoezie patrioticã fierbinte ºi totodatã stãteau înfruntea miºcãrii de eli -be rare naþionalã. Dacãîn unele cazuri eravorba de popoare puþinnume roa se, cuprinse înim perii europene isto -rice (ce hii, slovacii, sâr-bii, croa þii, slovenii),ucrai nenii, polonezii erau mai numeroºi, dar caur mare a unor împrejurãri istorice, ºi ei audevenit parte din imperiul þarist. În demenþa lorromanticã, unii nu-ºi dãdeau seama cã pansla -vismul ca ideologie se potrivea de minune cuam biþia expansionistã cãtre vest ºi sud-est spreBalcani a imperiului þarist, cum a afirmat clar N.Danie levski în lucrarea sa, Rusia ºi Europa.

Unii dintre intelectualii popoarelor slave si -tuate dincolo de spaþiul est-european ºi-au datseama cã este vorba de o cursã. O dovedeºte ºifaptul cã Mickiewicz în prelegerile sale despreliteraturile slave la Collége de France din Paris asuþinut cã Poloniei îi revine misiunea provi-denþialã de a salva unitatea slavilor. Kosto ma rovºi-a dat seama de pericolul rusesc în „Cãr þileoriginii poporului ucrainean“ ºi tot aci pre zint ãpe ucraineni ca fiind predestinaþi de Providenþãsã uneascã pe slavi într-o uniune cu adevãratfrãþeascã ºi democaticã.

Ideea unitãþii a apãrut la slovaci sau cehoslo-vaci (cum le plãcea sã-ºi zicã). Cei dintâi au fostPavel Jozef Šafárik ºi Ján Kollár. Acesta a fost ºimotivul pentru care ªevcenko le-a dedicatambilor intelectuali cehoslovaci poeme elo-gioase. Numai cã ªevcenko nu ºtia cã Šafárik ºimai ales Kollár recunosc doar patru limbi slaveºi, prin urmare, doar patru popoare slave: ceho -slo vaci (identitatea slovacilor o negau), ruºi, po -lonezi ºi iliri (cuprinzând sub acest nume toatepopoarele slave sudice.). Asta înseamnã cã în

planurile lor utopice nu era loc pentru poporul ºicultura Ucrainei. Faptul se justificã prin febraromanticã. Nu e nimic de fãcut. Mai rãu ar fidacã astfel de teorii ar fi luate drept realitate.

În prologul la poemul elogios, Ereticul, dedi -cat lui Šafárik, ªevcenko de douã ori a pomenitexpresia „sã se contopeascã râurile slave într-osingurã mare“. Nu era o idee nouã. Pentru primaoarã a exprimat-o Odoevski în poezia Feteleslave. Aceeaºi expresie a folosit ºi Puºkin înpoezia Ponegritorilor Rusiei. Dupã înãbuºireainsurecþiei poloneze din 1831, în com paraþie cuªevcenko, Puºkin, în aceastã poezie, devineagresiv, ameninþând Europa sã nu se amestece în

conflictul dintre Rusia ºi Polonia, fiind vorba deo „ceartã între fraþi“. Poe zia este o dovadã con-cludentã a trufiei ruseºti nemãsurate, care se ba zape imensitatea p uterii militare a imperiului rus,capabilã oricând ºi pe oricine, polonezi sau ori cealtã naþie, sã-i punã la punct dacã ar face oricemiº care ce ar ameninþa integritatea imperiului.

În versurile lui Puºkin, sunt de observat douãlucruri: rusul e un om drept, adicã auto cra þiarusã are pe deplin dreptul sã înfigã sabia în piep-tul insurgenþilor polonezi, dar vina e tot apolonezilor, cã se dau mari, atunci când pretindo patrie a lor. Urmeazã acel vers în care Pu ºkinnu doreºte nimic altceva, decât vãrsarea tuturorrâurilor slave într-o singurã mare ruseascã.Versul are forma unei propoziþii interogative,dar asta nu trebuie sã ne inducã în eroare, estevorba de exprimarea clarã a dorinþei ca toa tepopoarele slave sã se contopeascã cu ele men tulrus ºi din multitudinea eterogenã sã apa rã unsingur popor, bineînþeles, cel rus. Puº kin n-amai apucat frecventele rãzboaie purtate de ca -zacii zaporojeni împotriva agresiunii ruseºti.Într-adevãr ar fi scris la fel cã ruºii au dreptate,dar cã ucrainenii se cred mari. Sau altcum,tratându-i ca pe polonezi cu îngâmfarea mos co -vitului sau a muscalului, cum le zice ªevcenko.Sã nu uitãm cã Puºkin este autorul portretuluinegativ al lui Mazepa în poezia Poltava.

Nici Šafárik, nici Kollár la aºa ceva nu s-augândit când în strãdania lor de salvare ºi apãrare

au încercat sã limiteze numãrul neamu ri lor sla -ve. În naivitatea lor romanticã, credeau cã eposibilã împãcarea între bulgari, sârbi, croaþi,slo veni, pe de o parte, iar pe de alta, o îm pãcareîntre ucraineni ºi ruºi (de bieloruºi nici nu po -meneau).

Alta a fost atitudinea lui Kostomarov, dupãcum afirmã ªevcenko în Ereticul. În Cãrþile ge ne -zei poporului ucrainean, Kostomarov scrie cã unslav adevãrat nu iubeºte nici un alt stãpân afarã deBunul Dumnezeu ºi Isus Hristos. De aici rezultãconcluzia cã viitoarea unificare va fi posibilã doarpe principiul libertãþii ºi al egali tãþii.

Am amintit deja cã ºi ªevcenko vorbeºte derâuri slave care sevor contopi într-omare. În nici un cazpoetul nu se gân -deºte nici la o marea Ucrainei, nici launa a Rusiei. LuiŠafárik îi era recu -

nos cãtor cã le-a atras atenþia slavilor asupra ori -gi nii lor comune („în starea lor de sclavie uita -serã cã pe lume mai exitau ºi ei, slavii“) ºi cã îiîndreptã spre înþelegere.

ªevcenko îºi dorea, cu entuziasm romantic,în frãþirea tuturor neamurilor slave, inclusiv curuºii. Nu ierta pe nimeni care încalcã principiulpo trivit cãruia „un slav adevãrat nu iubeºte peni ciun alt stãpân în afarã de Domnul Dum ne -zeu...“. De aceea în poemele sale ample precumHaidamacii ºi Marele beci îi ia drept þintã pe ceicare în cursul istoriei au poftit sã stã pâ neascãUcraina, cum au fost polonezii ºi ruºii. Dupãînfrâgerea Poloniei la 1795, Ucraina a rãmasdefinitiv la discreþia statului rus.

Din dorinþa sincerã de frãþietate a izvorât ºipaºnica „Prefaþã“, scrisã de ªevcenko pe un tonglumeþ ºi înveselitor, prin care se încheiepoemul Haidamacii, fapt oarecum surprinzãtordupã excesele comise de nobilimea polonã. Darºi de ucraineni: «Slavã domnului, cã aºa vremuritrecurã»,- mai cu seamã când te gândeºti cã noisuntem copiii aceleiaºi mame, cã noi toþi suntemslavi. Mã doare inima, dar toate acestea trebuiepovestite: ca sã vadã fiii ºi nepoþii cã pãrinþii lorau greºit, ºi sã se uneascã din nou cu foºtii lorduºmani. ªi, acoperit de grâu ºi secarã ca aurul,sã rãmânã în veci nedespãrþit, de la o mare laalta, pãmântul slav».

Corneliu BARBORICã

- inima vie a naþiuniiTaras ªevcenko

9Curierul UCRAInEAn

Absolvenþii claselor a XII-a A, B,C, D, E, F, G promoþia 2014 aiColegiului Tehnic „Laþcu Vodã“ dinoraºul Siret au fost sãrbãtoriþi, pre-miaþi ºi aplaudaþi, în cadrul unuieveniment dedicat special lor, orga-nizat de profesorii diriginþi Cioba -niuc Magdalena, ªutu Mircea,Bologa Sorin, Crainiciuc Antoneta,Nastase Greti, Mateiciuc Zenova,Haiura Doru ºi conducerea colegiu-lui sub îndrumarea directoarei, prof.Puiu Doina. Sãrbãtorirea ultimuluiclopoþel a avut loc în ziua de 29 mai2014 la frumoasa bazã sportivã acolegiului unde au participat eleviiclaselor V-XI, profesorii ºi pãrinþii,mulþi sireteni, iar din partea Pri mã -riei oraºului Siret viceprimarul ora -ºu lui, inginerul Mocrei Cristian.Într-o þinuþã impecabilã, absolvenþiiau mãrºãluit din clase spre bazasportivã pe fondul melo diei „Gau -deamus Igitur“. Festivi tatea a fostdeschisã de directorul Cole giu luiTehnic „Laþcu Vodã“ din Siret, pro -fe soara Doina Puiu, care adresându-se absolvenþilor a spus: „Dragi ab -solvenþi, a venit ºi ziua ultimuluiclo poþel, zi pe care aþi aºteptat-o cune rãbdare. Sunteþi toþi frumoºi,zâm bitori ºi grãbiþi sã începeþi onouã etapã din viaþa voastrã caredebu teazã cu examenul maturitãþii.

Aºa cum fiecare profesor îºi lasãamprenta în sufletul elevului ºi voi,dragi absolvenþi, veþi rãmâne îninima noastrã ºi suntem convinºi cãveþi face cinste colegiului siretean,

indiferent unde vã vor purta apeleînvolburate ale vieþii. Vã mulþumimpentru performanþele ºcolare. Sã nuuitaþi niciodatã cã „Laþcu Vodã“ estemai mult decât un liceu, este o insti-tuþie, o familie. Vã doresc mult, multsuces în viaþã, sã vã bucuraþi din plinde aceste clipe frumoase alãturi decei dragi“.

Adresându-se absolvenþilor, vi -ce primarul oraºului Siret, CristianMocrei, a spus: „Dragi absolvenþi, înca litate de viceprimar al acestuioraº, vã doresc multã sãnãtate, înpri mul rând, mult noroc în viaþã,succes la examenul de bacalaureat ºila examenele de admitere în învãþã-mân tul superior“.

Din partea profesorilor diriginþi aluat cuvântul doamna profesoarãCiobaniuc Magdalena, care a spus:„Hristos s-a înãlþat! Astãzi e o ziînãl þãtoare... Pentru noi toþi...“

Printre atâtea notiþe pline de unfarmec anume, cu atâtea trãiri in -tense ºi sentimente profunde, printreatâtea suflete speciale, mã simt stân-gace astãzi, când ºtiu cã ar trebui sãne luãm rãmas-bun. A mai trecut unsemestru... a mai trecut un an... onouã serie terminã liceul...

Lacrimi, flori, zâmbete, vorbeemo þionante ºi îmbrãþiºãri. Astãziparticip la primul meu curs festiv încalitate de diriginte. E prima meapromoþie. Nici nu ºtiu cum au trecutpatru ani... Îmi amintesc de actualiiabsolvenþi cât de dezorientaþi erau înprimele zile ca elevi de liceu, cât de

neîncrezãtori erau în ei înºiºi, cât demult au suferit când au luat primelenote mici ºi cât de mult s-au bucuratcând au primit note mari. Au plâns,au râs - trãiri contradictorii... Dar auînvãþat sã se descopere pe sine ºimai ales au aflat cã pot mai multdecât credeau. Toate trec, aºa sespune, dar nimic nu trece fãrã sã laseurme! Cred cã toþi, profesorii ºi ele-vii, aþi devenit cu sau fãrã voia voas-trã nemuritori, aþi aºezat în fiecare ziaici, în cufãrul amintirilor, emoþii,regrete, bucurii, dezamãgiri, vise,speranþe, lacrimi, contribuind, înmod deliberat sau nu, la naºtereaunui surâs pe chipul fiecãruia dintrevoi. Câteva date se vor schimba, noine vom schimba... Astãzi se încheieun drum ºi începe altul! Pentru voiurmeazã un mare necunoscut, darsunt sigurã cã veþi reuºi. Aþi trecutcu bine peste toate, dar ceea ceurmeazã va fi ºi mai greu pentru cãde acum încolo nu veþi fi evaluaþidoar în note, ci ºi în realizãri, înfapte. Viaþa trebuie abordatã cu opti-mism, dar ºi cu responsabilitate. S-asfârºit o etapã a vieþii voastre ºi tre-buie sã vã îndreptaþi cu încrederespre urmãtoarea. Sã vã bucuraþi detinereþea voastrã ºi sã o valorificaþi...ªi sã nu uitaþi cã în fiecare om este oluminã care se actualizeazã doar încomuniune, în iubire. Voi sunteþiluminã ºi vã urez sã fie luminã pecerul vieþii voastre. Mã bucur pentrucã noi toþi, cadrele didactice aleColegiului „Laþcu Vodã“, am reuºit,

pe parcursul celor 4 ani, sãajutãm la formarea unoroameni. Pentru cã la multeevenimente dulciurile au fostpe placul vostru, al elevilormei - clasa a XII-A - , astãziv-am pregãtit tuturor o reþe -tã, o altfel de reþetã... Ames -tecaþi cu entuziasm 2 tone de

muncã ºi o cisternã de rãbdare,presãraþi regulat umor ºi succesul vaveni. Nu uitaþi de cele trei valorieterne: adevãrul, binele ºi frumosul.Vã doresc tot binele din lume, sãaveþi multe reuºite, planurile voastresã devinã realitate, iar greutãþile sãnu ºtirbeascã gingãºia ºi frumuseþeavoastrã sufleteascã. Mult noroc!“

Din partea absolvenþilor pro-moþiei 2014 a luat cuvântul RobertMuscoi, care a mulþumit conduceriicolegiului, diriginþilor ºi profeso-rilor pentru munca lor neobositãdepusã la catedrã în cei 4 ani pentruca ei sã acumuleze cât mai multe cu -noºtinþe ºi priceperi necesare pentruviitorul lor. În continuare, absolven-ta Iuliana Sauciuc, ºefa de promoþiecu nota zece în cei 4 ani de liceu, amulþumit profesorilor pentru strãda-nia ºi pentru profesionalismul lordovedite în aceºti 4 ani la catedrã.„Noi suntem mândri cã ne-aþi fostprofesori ºi totodatã suntem mândricã suntem absolvenþii Cole giului„Laþcu Vodã“ din Siret.

A continuat acest frumos eveni-ment pentru absolvenþii Colegiului„Laþcu Vodã“ cu înmânarea de cãtrediriginþii claselor a diplomelor ºi pre-miilor pentru cei mai buni dintre ei.

Festivitatea organizatã cu prilejulsãrbãtoririi ultimului clopoþel s-aîncheiat cu predarea „cheii succesu-lui“ de cãtre absolvenþii promoþiei2014 elevilor claselor a XI-a.

Jeaneta MAIDAnIUC

A sunat ultimul clopoþel pentru absolvenþii Colegiului Tehnic „laþcu vodã“ din Siret - promoþia 2014

Da, este vorba deprofesorul de muzicãPetreþchi Miroslav Ni -co lae, absolvent al in -sti tutului de învãþãmântsuperior din Dro ho -byci, Ucraina, Facul ta -tea de Muzicã, pe carea absolvit-o în 1995,fiind coleg cu soþia saGeta Petreþchi (Voloº -ciuc) cu care s-a cãsã-

torit în anul 1984, ea fiind un inimos dirijor alCorului mixt din comuna Rona de Sus. Din cãsã -to ria lor au rezultat cei doi copii harnici, absol-venþi ai studiilor superioare economice din Cluj-Napoca.

Mirco, pentru cã aºa îl ºtie mai bine toatãlumea din satul sãu natal ºi din Maramureº, s-anãscut la 30 iulie 1959, ca fiu al lui NicolaePetreþchi ºi al Irinei Petreþchi (Semeniuc).

Dupã terminarea ªcolii Generale din satulnatal, a urmat Liceul Pedagogic din Sighetu Mar -maþiei pe care l-a absolvit în 1978. În perioada dedupã ºcoalã pedagogicã, a lucrat ca pedagog laLiceul Forestier nr.1 din Sighetu Mar maþiei timpde 28 de ani.

Dupã absolvirea Facultãþii de Muzicã, în anul1995, a predat muzica la diferite licee dinSighetu Marmaþiei.

Dupã decesul regretatului învãþãtor Iura Botaa fost ales preºedinte al organizaþiei locale Ronade Sus a Uniunii Ucrainenilor din România ºimembru în Comitetul Þinutului Maramureº alUUR. Din acel an, Miroslav Petreþchi s-a dedicatºi muncii în slujba comunitãþii ucrainene dinMaramureº.

Ca solist al ansamblului „Cervona kalyna“

(Cãlina roºie) ºi ca iniþiator al acestui ansamblu,a participat la multe spectacole organizate deUniunea Ucrainenilor din România.

Mirco a mai înfiinþat în satul sãu orchestra demandoline cu care s-a prezentat cu brio pe sce -nele maramureºene. El activeazã în Corul mixt„Vocile Ronei“ la care participã toatã familia,inclusiv cu copiii, de când aceºtia erau încã laliceu, ºi apoi la facultãþile din Cluj, venind sãp-tãmânal sau când erau solicitaþi la repetiþii ºispectacole. Educaþia civicã ºi de culturã le-auinsuflat-o pã rin þii ºi bunicii, Nicolae ºi Irina.

Datoritã activitãþii depuse de Miroslav Pe -treþchi în cadrul Uniunii dupã plecarea mea laBucureºti, a fost propus în funcþia de preºedinteal filialei Maramureº a Uniunii Ucrainenilor dinRomânia, iar din anul 2006 a fost recomandat sãreprezinte comunitatea ucrainenilor din Mara -mureº în cadrul Instituþiei Prefectului.

Reprezentând comunitatea ucrainenilor ºi ceaa Maramureºului de peste Gutâi, Petreþchi Mi -roslav a cãutat sã se achite cu succes de sar ci ni lecare i-au fost încredinþate pe linia de culturã,educaþie ºi cea socialã de cãtre Instituþia Guver -namentalã din teritoriu.

Pentru a se perfecþiona continuu ºi pentru aputea face faþã solicitãrilor tot mai numeroase pelinia profesionalã a urmat cursurile masterale laFacultatea de ªtiinþe a Universitãþii de Nord dinBaia Mare în specialitatea Drepturile omului, pecare le-a absolvit în anul 2008.

Petreþchi Miroslav are merite în cadrulUniunii Ucrainenilor din România pentru cã a

rãspuns la toate solicitãrile care i-au fost încre -din þate din partea conducerii Uniunii, fiind mem-bru în Consiliul ºi Prezidiul UUR ºi, totodatã,prim-vicepreºedinte al Uniunii Ucrainenilor dinRomânia.

Împreunã cu membrii Comitetului filialeiMaramureº a UUR care reprezintã o mare parte aucrainenilor din România, s-a preocupat de rea li -za rea sediului filialei la Sighetu Marmaþiei ºi,mai recent, la achiziþionarea sediului pentru or -ga nizaþia localã UUR din comuna Poienile desub Munte unde vieþuiesc peste zece mii de et niciucraineni.

În localitãþile cu populaþia majoritar ucrai -neanã din Maramureº, precum ºi la Sighetu Mar -ma þiei, din iniþiativa UUR ºi a preºedinteluiPetreþchi Miroslav au fost organizate ºi se desfã -ºoa rã multe evenimente culturale, precum: Fes -tivalul de datini ºi obiceiuri de iarnã la ucrai neni;acþiuni culturale dedicate oamenilor de seamã aiucrainenilor (Zilele „Taras ªev cen ko“); come -mo rarea veteranilor de rãzboi; zilele cul tu riiucrai nene din Maramureº; obiceiuri de toam nã laucraineni ºi alte acþiuni cultural-sportive care auloc într-un an calendaristic.

Din partea Conducerii Uniunii Ucrainenilordin România ºi a mea personal îi urãm domnuluiprofesor Miroslav Petreþchi multã sãnãtate, pu -tere de muncã ca sã fie în stare sã învingã toatevicisitudinile vieþii.

La mulþi ani, Mirco! ªtefan BUCIUtA,preºedintele UUR

55 de ani de viaþã ºi 20 de ani în folosul comunitãþii ucrainene

Curierul UCRAInEAn10

A trãit cu opt sute de ani înainte de întrupareaDomnului, în zilele când domnea peste poporulisraelit regele Ahab. Sub influenþa soþiei saleIzabela, scoborâtoare din neam împãrãtesc,pãgânã, din cetatea Sidonului, ºi-a lepãdat ºi elvechea credinþã strãmoºeascã ºi, în loc sã-l cins -teascã pe Dumnezeu, cinstea idolul la care se în -chi na Izabela. ªi nu s-a mulþumit numai cu aceas -tã rãtãcire în care a cãzut el, ca rege, dar se strã-duia sã sileascã întregul popor la credinþa pã gâ -neas cã. A dat poruncã ºi bani sã se zideascã idoli.Pretutideni pe pãmântul lui Israel se înãlþauchipuri cioplite în piatrã ale zeilor celor neînsu-fleþiþi, iar preoþii pãgâni erau þinuþi la mare cinstede cãtre rege. Prin fãgãduieli amãgitoare, prinameninþãri ºi prin multe prigoane pornite îm -potriva apãrãtorilor credinþei celei adevãrate,Ahab se ostenea sã împlineascã voia soþiei sale dea aduce poporul credincios Dumnezeului luiAvra am la pãgâneasca închinare ºi cinstire a ido-lilor. Atunci s-a ridicat Prorocul Ilie care vieþuiaîn pustia Galaadului, la rãsãrit de apa Iordanului.Venind la curtea regelui, îl mustrã cu asprecuvinte pentru rãtãcirea lui. Vãzând însã cã nu-lpoate întoarce pe calea dreaptã, i-a vestit de pe -deap sa lui Dumnezeu cã se va abate asupra þãrii ofoamete mare care va þine trei ani ºi jumãtate.S-a mâniat Ahab din cauza profeþiei ºi a încercatsã-l ucidã prin oamenii sãi, dar Ilie a plecat dinacel þinut ºi s-a ascuns în albia unui pârâu, iar maiapoi a vieþuit în Fenicia, unde mânia regelui nu-lputea ajunge.

Dupã trei ani ºi jumãtate, vreme în care seîmplinise foametea prorocitã de Ilie Prorocul, s-aîntors la curtea lui Ahab pentru a face noi încer-cãri de a-l readuce la credinþa strãmoºeascã a luiMoise. Acesta însã l-a învinuit cã a rãzvrãtitpoporul împotriva lui ºi a voit sã-l dea pierzanieicu moartea nãpraznicã. Ilie fãcu îndatã dovadã cãvorbele sale cuprindeau vrerile lui Dumnezeu ºicã strãvechea credinþã pe care o apãra el e ceaadevãratã. Dovada a dat-o cu focul pe care l-a co -borât din cer asupra rugului udat cu apã din abun-denþã care a aprins, fãrã vreo intervenþie ome-neascã juncul tãiat în bucãþi ºi aºezat pe lemne.Invocând Ilie numele Domnului, s-a coborât focdin cer, cu toate cã apa curgea în jurul altarului.Cu vin tele de invocare rostite de Ilie au fost:„Doam ne, Dumnezeu lui Avraam, Isac ºi Israel!Fã sã se ºtie astãzi cã Tu eºti Dumnezeu în Israel,

cã eu sunt slujitorul Tãu ºi cã toate aceste lucrurile-am fãcut dupã porunca Ta! Ascultã-mã,Doamne, ascultã-mã pentru ca sã cunoascã popo -rul acestea, cã Tu, Doamne, eºti adevãratulDumnezeu ºi sã le întorci astfel inima spre bine“.

Atunci a cãzut foc de la Domnul ºi a mistuitarderea de tot.

Dar aceastã impresionantã minune nu i-aschimbat pe Ahab ºi mai puþin pe Izabela care l-aameninþat cu moartea. Ilie a trebuit sã fugã înpustie, dar Dumnezeu s-a arãtat vorbidu-i ºi arã -tân du-i ce are de fãcut. Când a voit Domnul, peIlie l-a ridicat în cer într-un vârtej de vânt ºi defoc ºi, astfel, profetul nu a cunoscut moartea, curãpirea la cer, ca ºi Enoh. Aceasta a fost rãsplatapentru apãrarea credinþei ºi urmarea cãii plãcutelui Dumnezeu. Sfântul Ilie este socotit prototipul

lui Hristos ºi al lui Ioan Botezãtorul. Toþi trei sepregãtesc în pustie ºi în singurãtate pentru mi -siune.

Vindecarea ºi învierea copilului vãduvei dinSarepta preînchipuie puterea lui Hristos care aînviat sufletele moarte ale pãgânilor. Hrãnireaprorocului de cãtre corbi este admoniþia avarilor,ca sã nu se lege de bunurile pãmânteºti, cãci peIlie l-au hrãnit doar cele mai nesãþioase dintrepãsãri. Ilie le-a adus jertfã spre câºtigarea îndu -rãrii dumnezeieºti. Isus însã s-a adus pe SineÎnsuºi jertfã de mântuire. Norul coborât pestejertfa lui Ilie a fost tipul trupului lui Isus ºi alSfintei Fe cioare care au picurat rouã dum-nezeiascã (Psalmi 71,6 Isaia 45,8) Uciderea pre-oþilor pãgâni este tipul stârpirii idolatriei prin IsusHristos, iar înãlþarea cu trupul la cer a lui Ilie(anul 896 î.Hr.) a fost tipul Înãlþãrii lui Isus.

Apariþia lui Ilie ºi Moise la Schimbarea laFaþã, pe Muntele Taborului, marcheazã sfârºitultimpului profeþilor Vechiului Testament ºi înce -putul binecuvântãrii Noului Testament.

Sfântul Ilie apare mai degrabã ca un înger, caun trimis al lui Dumnezeu din cer, decât ca un omnãscut pe pãmânt. Nu numai rãpirea lui la cer esteo tainã, ci chiar în cursul vieþii lui, apãrea ºi dis-pãrea ca ºi cum o mânã nevãzutã îl lua din faþaprigonitorilor. Întreaga viaþã a lui Isus a fost su -pra fireascã, ceea ce-l face mai deosebit de cei lalþiproroci. Întreaga lui personalitate iese din cuvân-tul „foc“: râvna lui, credinþa lui, cuvintele lui,puterea lui, minunile lui, curajul lui, toate sunt defoc ºi tunet. De aceea, în popor se spune cã Sfân -tul Ilie fulgerã ºi trãsneºte.

Sfârºitul vieþii lui, ca ºi începutul, a fost foc ºitunet.

Tradiþia iudaicã spune cã nu numai rãpirea lacer a fost de foc, într-un car cu foc, cu cai de foc,ci chiar la naºterea sa a fost învãluitã în scutece defoc ºi s-a nutrit cu flãcãri“. A presimþit pe Fiul luiDumnezeu prin focul ce a invocat sã cadã din cer.Sfântul Ilie ºi patriarh Enoh vor veni înainte desfârºitul lumii ca sã lupte cu Antihristul ºi vor fiomorâþi, se consemneazã în Biblie (Matei 17,11;Apocalipsa 3-13).

Sfântului Ilie i se mai spune Tesviteanul fiind-cã era din oraºul Tesba, cetate din Arabia. Pome -nirea se face la 20 iulie pe stil nou ºi 2 august pestil vechi.

Gheorghe CeGA

Este greu sã faci un posibil top al vârstnici -lor dintr-o anume zonã. Cu siguranþã vor existavoci care vor avea de comentat sau, de comple-tat ierarhi za rea. În dorinþa de a nu greºi, iatã cãde aceastã datã, vã pre zentãm cea mai vârstnicãucrai nean cã din judeþ. Este vorba despre Ma -rica Damian, care a ajuns la respectabila vârstãde 92 de ani.

Marica Damian s-a nãscut la 9 iunie 1922, înlocalitatea maramureºeanã Crasna Viºeului,într-o familie cu 7 copii. Copilãria ºi tinereþeaei n-au fost de invidiat, dar momentele dificileau fost depãºite cu demnitate ºi iatã cã nonage-nara este persoana care dovedeºte luciditate ºicapacitate de comunicare.

La vârsta de 25 de ani, mai exact în anul

1947, împreunã cu pãrinþii ºi-a pãrãsit plaiurilenatale ºi s-a stabilit în Satu Mare. Fãrã a aveaprea multe studii, Marica Damian s-a vãzutobligatã sã-ºi câºtige existenþa prin muncã înagriculturã.

Vreme de zeci de ani a lucrat la fosta Coo -perativã Agricolã de Producþie - CAP Sãt -mãreana. Dupã o viaþã de muncã ºi nume roaselipsuri, s-a ales cu o pensie de 350 de lei, simi-larã cu un ajutor social.

Dacã nu se poate lãuda cu bani mulþi, estetotuºi bogatã sufleteºte. Are o fiicã, doi nepoþiºi o strãnepoatã. Chiar dacã nu are o familie nu -me roasã, precum cea în care a crescut, se bu cu -rã de iubirea ºi respectul din partea fiicei sale,Ileana Duciuc, a nepoþilor Ioan Mirel Du ciuc ºi

Vasile LaurenþiuDu ciuc ºi a strãne -po þi lor Lo rena, De -nis Geor ge ºi Mi -runa Maria Duciuc.

Aºa cum a re -mar cat Nicolae Se -me niuc, secre tarulUniunii Ucrai ne ni -lor din România,filia la Satu Mare,Marica Duciuc s-anu mãrat printre primii sãtmãreni membri aiUniunii. La ceas aniversar ne rãmâne doar sã-iurãm Maricãi Damian multã sãnãtate ºi obãtrâneþe seninã alãturi de cei dragi. Gâdurileacestea sunt însoþite de urarea strãbunã „Lamulþi ani“.

nicolae seMenIUC,secretarul filialei satu Mare a UUR

Ilie Prorocul

Ucraineanca Marica Damian a împlinit 92 de ani

Curierul UCRAInEAn 11

(Urmare din numãrul 257/258)

Guvernul ucrainean, la data de18 decembrie 1917, a respins ulti-matumul bolºevic, fapt care a deter-minat începerea rãzboiului întrearmata ucraineanã ºi cea bolºevicã.Din cauza superioritãþii trupelorbolºevice, trupele Radei Centraleucrainene au fost înfrânte, ceea ce afacilitat ocuparea de cãtre acestea aoraºelor Ekaterinoslav, Poltava,Kremenciuk, Elisabetgrad, Niko -laev, Herson, precum ºi a altorlocalitãþi. La 8 februarie 1918,trupe le bolºevice comandate deMura viov au ocupat oraºul Kiev.Rada Cen tralã a fost nevoitã sãpãrãseascã Kievul mutându-se laJytomyr, oraº situat în partea dreap-tã a Niprului.

De menþionat cã în februarie1918, bolºevicii au ocupat toatãUcraina, inclusiv Crimeea. Dupãocuparea Kievului trupele bolºeviceau maltratat populaþia din acestoraº, ostilã lor, împuºcând cca 200de oameni, în majoritate ofiþeri ruºi,iar în Crimeea mai mult de 1000 deoameni au avut aceeaºi soartã.

Pentru a pune capãt rãzboiuluicu trupele germano-austriece, pute -rea sovieticã a început sã ducã trata-tive cu aceste state în perioadadecem brie 1917-martie 1918, reu -ºind ca la 3 martie 1918, sã încheiela Brest-Litovsk un tratat de pace,nefavorabil Rusiei.

Prin acest tratat, Rusia Sovieticãa pierdut o suprafaþã de un milionkmp (inclusiv Ucraina), trebuia sãdemobilizeze armata ºi flota, sãtransfere Germaniei flota ºi infra-structura ei din Marea Neagrã, sãachite o contribuþie de 6 miliarde demãrci, sã recunoascã independenþaUcrainei, Belorusiei, Lituaniei, Le -to niei, Estoniei ºi Finlandei.

Drept urmare, armata germanã aocupat toate þãrile menþionate, peteri toriul cãrora au fost createguver ne dependente de Germania.

Guvernul Radei Centrale Ucrai -nene a fost desfiinþat, iar în loculacestuia s-a format un nou guvern,la 29 aprilie 1918, în furnte cu hat-manul Pavel Skoropadskyi, fostgeneral þarist de origine etnicãucraineanã.

În noiembrie 1918, situaþia inter-naþionalã s-a schimbat. Ca urmare are voluþiei burghezo-democraticedin Germania din noiembrie 1918 ºia înfrângerilor suferite de aceasta ºialiaþii ei pe frontul de Vest în PrimulRãzboi Mondial, Germania a fostnevoitã sã-ºi retragã trupele de peteritoriile cedate de Rusia Sovieticã,conform Tratatului de pace încheiatla Brest-Litovsk în martie 1918.

Datoritã acestui fapt, în Ucrainaºi celelalte þãri pãrãsite de trupelegermane, au apãrut state indepen -den te, care au trecut la formareapropriilor lor guverne ºi armate.

Guvernul Rusiei Sovietice nu aputut admite aceastã situaþie. El a

ordonat trupelor sale armate sãocupe din nou teritoriile Ucrainei,Belorusiei ºi ale Þãrilor Baltice.

Referindu-se la Ucraina, trupelebolºevice au ocupat în perioadadecembrie 1918-ianuarie 1919 ora -ºele Harkov, Poltava, Ekate rinoslavº.a., iar la 6 februarie 1919, au intratîn Kiev, capitala Ucrainei.

Trupele ucrainene sub comandahatmanului Symon Petliura nu auputut þine piept presiunii trupelorbol ºevice, superioare din punct devedere numeric ºi al dotãrii mili -tare, fiind nevoite, dupã lupte crân -cene, sã se retragã în partea de vesta Ucrainei.

Preluând puterea în Ucraina lafinele anului 1920, bolºevicii ucrai -neni au început sã rechiziþionezevitele, cerealele ºi furajele, de careducea lipsã Rusia Sovieticã, faptcare a provocat nemulþumiri în rân-dul populaþiei ºi mai ales al þãrãni -mii ucrainene, ce au luat forma unorrãscoale armate, aproape în întreagaUcrainã, împotriva noii puteri.

Confruntându-se cu aceastã starede lucruri, Guvernul sovietic ucrai -nean a hotãrât ca primele locuri înguvern sã fie ocupate de boºeviciiucraineni, lansând lozinca „Sã trãi-ascã Ucraina Sovieticã Indepen -dentã!“).

Aceastã nouã strategie a tras sprenoua puterea sovieticã ucraineanãmulþi ucraineni, printre care ºi uniisocialiºti ucraineni (un timp ei aufost susþinuþi chiar de cãtre Volo -dymyr Vynnycenko, unul dintreprimii vicepreºedinþi ai Radei Cen -trale Ucrainene).

Ajungând la putere prin viclenie,bolºevicii ucraineni ºi-au arãtatadevãrata lor atitudine faþã depoporul ucrainean, trecând din nou,aºa cum au procedat ºi trupele ger-mane, la confiscarea fãrã platã acerealelor, animalelor ºi furajelorde la þãranii ucraineni, fapt care adus la proteste energice din parteaacestora.

Ca urmare, pânã în anul 1921 ºi,mai ales, în perioada 1921-1923, înUcraina a apãrut o cruntã foamete,care a secerat cca un milion deoameni, fapt care i-a determinat dinnou pe þãrani sã se rãscoale împo -tri va puterii bolºevice ucrai nene,dar au fost înfrânþi cu cruzime detrupele armate bolºevice.

Pentru a liniºti spiritele de rãz -vrãtire a þãranilor ucraineni, Guver -nul sovietic ucrainean, la indicaþiaGuvernului sovietic rus, a schimbattactica: în locul predãrii obligatoriia surplusului de produse alimenta-re, s-a trecut la impozitul în naturã.Potrivit acestei noi politici (NEP),þãranii erau obligaþi sã predea omicã parte din recoltã, iar restul lerãmânea lor. Nici aceastã mãsurã nua dus la un rezultat în folosul popu-laþiei, deoarece produsele alimenta-re se vindeau la preþuri de speculãpe piaþa neagrã.

Întrunindu-se la Kiev, Congresul

Sovietelor din Ucraina a adoptat, înmai 1919, Constituþia RepubliciiSo vietice Socialiste IndependenteUcrai nene. Practic însã, UcrainaSo vieticã deprindea din toate punc -te le de vedere, de Republica So -vieticã Federativã Socialistã Rusã.

Semnarea Acordului UniuniiMuncitoreºti-Þãrãneºti, la 28 de -cembrie 1920, între cele douã þãrisovietice, privind colaborarea îndomeniile militar ºi economic, aîntã rit ºi mai mult dependenþaUcrai nei Sovietice faþã de Repu bli -ca Sovieticã Federativã SocialistãRusã.

La 30 decembrie 1922, s-a des -fã ºurat la Moscova Congresul So -vie telor din Republica SovieticãSocialistã Ucraineanã, RepublicaSovieticã Federativã SocialistãRusã, Republica Sovieticã So cia -listã Belorusã ºi Republica Sovie -ticã Socialistã Caucazianã, care aconsfinþit crearea Uniunii Repu bli -cilor Sovietice Socialiste (URSS),uniune care a durat pânã în anul1991 (respectiv 69 de ani) când înlocul acesteia au apãrut þãri inde-pendente cu parlamente ºi guverneproprii.

Câteva concluzii asupra celorprezentate în capitolele acestuiarticol

Dupã descrierea succintã a lupteiºi nãzuinþei seculare a poporuluiucrainean pentru libertate, demo -craþie ºi afirmare a identitãþii salenaþionale, abia la începutul secolu-lui XX, respectiv în perioada 1917-1921, odatã cu destrãmarea imperi-ului þarist rus, acest popor a reuºitpentru o perioadã scurtã din punctde vedere istoric sã fãureascã unstat semiindependent, luptând cueroism împotriva Rusiei burghezo-democratice, a Rusiei bolºevice ºi avecinilor sãi din Vest - Polonia,Germania ºi Austro-Ungaria, carein corpore nu agreau la graniþele lorexistenþa unei Ucraine puternice ºiindependente, a cãrei voce sã fieauzitã ºi respectatã pe plan inter-naþional.

Înainte de a arãta cauzele dispar-iþiei Republicii Populare Ucrainenede pe scena istoriei contemporane laînceputul deceniului trei al seco luluiXX, se cuvine sã aruncãm o scurtãprivire în trecutul istoriei poporuluiucrainean, care niciodatã nu arenunþat la lupta pentru a fi liber ºistãpân pe propriul sãu destin ºi sãtrãiascã într-un stat independent.

a) Scurtã istorie a naºterii stat-ului multinaþional rus

Potrivit pãrerii istoricilor, tri -burile slave de rãsãrit - care popu lauîncepând din secolul IV d.Hr.,regiunea dintre Marea Balticã ºiMarea Neagrã au creat în secolele8 ºi 9 statul feudal vechi numit „Ru -sia Kieveanã“, care a atins apo geuldezvoltãrii economice, politice, cul-turale ºi militare sub domnia cne-jilor Volodymyr I Sveatoslavici

(980-1015) ºi Iaroslav cel Înþelept(1016-1054). Cneazul Volodymyrîn tãreºte autoritatea centralã ºiintroduce creºtinismul în RusiaKieveanã ca religie de stat (988-989).

Divizarea Rusiei Kievene în maimulte cnezate în secolele XII-XIII aînlesnit cucerirea ei de cãtre tri -burile mongole, iar regiunile vesticeale fostului Stat Kievean au fostocupate de Polonia, Lituania, cucare se învecina.

Abia sub domnia cneazuluiMoscovei Ivan al III-lea (1462-1505), Rusia se elibereazã de subocupaþia mongolã, iar Ivan al IV-lea(1533-1584) devine þar ºi întãreºteautoritatea centralã a statului rus.

În anul 1613, Mihail Romanov aîntemeiat dinastia Romanovilor(1613-1917), punând bazele mo -narhiei absolutiste þariste.

Rusia devine stat multinaþionalîn secolul 17, odatã cu includereaSiberiei în componenþa sa.

b) Lupta poporului rusîmpotriva regimului þarist

Rusia Kieveanã este consideratãde istorici leagãnul naºterii celortrei popoare slave: ucrainean, rus ºibielorus.

Aceste popoare s-au dezvoltatde-a lungul secolelor având terito -riul, limba, cultura, obiceiurile pro-prii fiecãruia dintre ele.

Dintre aceste trei popoare, po -porul rus s-a impus ºi a întemeiat unstat puternic, care a supus toate po -poa rele de la Vest de Moscova,unde s-a învecinat cu Moldova,Aus tria, Polonia ºi Prusia pânã înOrientul Îndepãrtat, incluzând toatãSiberia.

În timpul domniei þarilor ruºi(1533-1917), respctiv de la þarulIvan al IV-lea Vasilievici cel Groaz -nic ºi terminând cu ultimul þar Ni -co lae al II-lea din dinastia Roma no -vilor, au avut loc mai multe rãscoaleþãrãneºti pe întreg cuprinsul imperi-ului rus þarist împotriva exploatãriifeudale. Astfel, þãranii s-au rãsculatîn 1606-1607 conduºi de IvanBolot nikov, iar în perioada 1667-1671 rãscoala a fost condusã deStepan Razin. Din cauza înãs pririiexploatãrii feudale pe timpul þarineiEcaterina a II-a (1762-1796) s-adeclanºat rãzboiul þãrãnesc condusde Emilian Pugaciov (1773-1775).

Dezvoltarea capitalismului,avân tul miºcãrii democrat revolu -þionare (miºcarea ofiþerilor decem-briºti din 1825). precum ºi luptadusã de poetul ºi pictorul ucraineanTaras ªevcenko împotriva regimu-lui þarist au obligat statul þarist sãîntreprindã o serie de reforme cucaracter burghezo-democratic, prin -tre care ºi abolirea iobãgiei în anul1861 de cãtre þarul Alexandru al II-lea Nicolaevici.

(Continuare în numãrul urmãtor)

Mihai POCORsCHI

Lupta pentru l ibertate , identitate º i independenþã a Republici i Populare

Ucrainene în perioada 1917-1921

Curierul UCRAInEAn12

Autorul acestei cãrþi are ascendenþi deosebiþi:tata basarabean ºi mama bucovineancã. În Ro -mâ nia, întreaga familie a avut o situaþie deo se bi -tã pentru cã „fraþii de la Rãsãrit“ i-au consideratfugari din Uniunea Sovieticã. ªi, cum era con-siderat normal în acea vreme, adicã imediat dupãal Doilea Rãzboi Mondial, auto ritãþile româneºtii-au surghiunit în Bãrã gan, probabil gândindu-secã se vor pierde în lumea guvernatã de ciulini.Dar n-a fost sã fie aºa cum s-au gândit ei.

În aceastã carte autorul îºi povesteºte câþivaani din viaþã, care-ar fi trebuit sã fie cei mai fru-moºi din viaþa lui, dar care, se pare, l-au marcatpe viaþã. Scriitorul povesteºte totul la persoanaîntâi, ceea ce este o mare excepþie faþã de cumproceda el pânã acum.

El împarte volumul în trei capitole PustaBãrãganului, Veneticii ºi Extrase bibliografice.În finalul cãrþii autorul reproduce ºi o hartã pecare sunt marcate localitãþile în care au fostaduºi români cãrora li s-a fixat domiciliu obli ga -toriu (DO). Sunt, nici mai mult nici mai puþin,decât 18 sate. Bucovinenii ºi basarabenii au fostcei mai vitregiþi dintre români, supor tând con-secinþele a patru deportãri.

Prima deportare a fost în anul 1940 în urmaultimatumului sovietic, în 1944 s-au refugiat adoua oarã, în 1951 îºi pierd toate averile ºi suntdeportaþi în Bãrãgan, iar dupã anul 1955, suntizgoniþi din casele lor din Bãrãgan, dar… seîntorc acasã, în Bucovina. Paradoxal este faptulc-au fost pedepsiþi de români, cã au cãutat scã-pare la ruºi; altã datã au fost pedepsiþi pentru cãau fost consideraþi chiaburi ºi apoi cã nu eraucomuniºti.

În primul capitol, autorul prezintã eveni-mentele pe care le-a trãit începând cu miezulnopþii de 9 iunie 1951, data arestãrii propriu-zise ºi pânã la trecerea în libertate, deci întoar -cerea la vatra strãmoºeascã din Bucovina, îniulie 1955. Au fost patru ani de chin, în care autrãit mai rãu ca-n sclavagism. Acea perioadã nuse va ºterge niciodatã din memoria celor care-autrãit-o. Despre aceasta autorul noteazã. „În acea

zi de iulie cuvântul libertate era mai scumpdecât tot aurul din lume“.

Deºi au trecut de-atunci peste ºase decenii,autorul povesteºte tot ce-a trãit în Bãrãgan ca ºicum totul s-ar fi întâmplat ieri. Deºi era copil,creierul lui a înregistrat foarte bine, chiar cufidelitate, viaþa petrecutã în DO de mii de familiidin Bucovina, Banat ºi vestul Olteniei „în celmai cumplit lagãr stalinist, fãrã a avea vreovinã“. Amare cuvinte!

Copilul de-atunci, acum om în toatã putereacuvântului, cu pãrul alb, povesteºte calvarul pe -

trecut ºi pe drum, din Bucovina pânã în imensi-tatea Bãrãganului, loc fãrã viaþã, populat doar dedropii ºi de ciulini. Aveau permanent în min tedoar cuvintele: „Ce va fi astãzi, ce va fimâine…“.

Viaþa deportaþilor a fost inimaginabil de grea.De la fãcutul chirpicilor pentru case ºi constru-irea lor, pânã la asigurarea celornecesare traiului zilnic, strân-gerea permanentã a ciulinilor ºide po zi tarea lor pentru încãl zi reade la iarnã, procurarea gazuluipentru lam pã, ridicarea unuilãcaº pentru bisericã, pro curareaunui clo -pot, amenajarea unuiloc chiar pentru ci mi tir, acesteaerau preocupãrile permanenteale de portaþilor sub conducerealui moº Colenco. Dar cea maidurã era tãcerea impusã depor-taþilor, cãrora li s-a interzis sãvorbeas cã de rãu pe comuniºti,auto ri tãþile co mu nei ºi miliþie nii.La plecarea din Bãrãgan, depor-taþii au mai arun cat o privire spre„fostul spaþiu cu DO în care ca -sele de ve neau tot mai mici înzarea purpurie, mãrturie pestetimp a unor locuinþe ridicate prinla crimi, durere ºi tot rãul produs în suflete deaceia care l-au ge nerat ºi întreþinut pânã în aces-te clipe“.

Capitolul este ilustrat cu patru desene, încreion, reprezentând douã camioane încãrcate

cu deportaþi, „casa“ unui deportat, o parte a sa -tu lui ºi bisericuþa. Sunt reprezentate aºa cum ºi-amai amintit autorul. Capitolul se încheie cureproducerea unei gospodãrii cu anexele sale ºicu stogurile cu paie ºi fân pentru animale laiarnã.

Al doilea capitol este intitulat sugestiv„Veneticii“, deportaþii cãrora mai târziu li s-aspus „bãrãgãniºtii“. Acest nume îl purtau buco -vinenii care locuiau prin comune cu chirie.Autorul mãrturiseºte: „Ajunsesem cu traiulprintre oameni simpli, pãstrãtori cu sfinþenie de

tradiþii ºi obiceiuri, dar care nu reuºeau sã înþe-leagã în marea lor parte fenomenul Bãrãgan, ºieram consideraþi, de cãtre unii, poate, duºmaniai poporului, de parcã fãcuserãm cine ºtie cefapte de am fost aruncaþi în pusta imensã cuciulini, teritoriu luat cu japca de la marii chia -buri de comuniºti, lãsat de izbeliºte, avându-se

în calcul lucrarea lui cu forþa demuncã ieftinã, aproape gratuitã,a deportaþilor“.

Demn de laudã este faptul cãla Fundata, unde a fost dusã ºifamilia lui Seul, a fost ridicat unmonument închinat deportaþilordin Bãrãgan. Aici este meritulfun daþiei „Fundata - memoriaunei deportãri, 18/19 iu nie1951“, care a cãutat sponsori depeste tot pentru realizarea lui.Menþionez ºi faptul cã-n altelocalitãþi din Bãrãgan au fostamplasate lespezi memoriale,troiþe ºi alte mo nu mente laCãlã raºi, Strãliºte, Rosetti, Bor -cea, Periºoru, Dragalina, DorMã runt, dar ºi în alte localitãþidin þarã ca Timiºoara, Ghilod,Jim bo lia, Turnu Severin (infor-maþie primi tã de la prof. Ioan

Prelipcean). S-a propus ca monumentul de laFundata sã fie introdus în patrimoniul naþional,ceea ce-ar fi foarte bine.

Gheorghe DOlInskI

deceBal-alexandru seul, copilãria mea printre ciulini, 20142014

P r e z e n t a r e d e c a r t eP r e z e n t a r e d e c a r t e

Prin declaraþia politicã de astãzi îmi propun sãaduc în prim-plan importanþa aprofundãriirelaþii lor dintre România ºi Ucraina în diversedomenii, implicarea într-un dialog deschis ºiconstructiv, la cel mai înalt nivel atât la Bucu -reºti, cât ºi la Kiev, precum ºi a rolului diplo -maþiei parlamentare în promovarea cooperãriidintre cele douã þãri.

În acest sens, vreau sã amintesc de întâlnireape care, în calitate de reprezentant al UniuniiUcrai nenilor din România în Parlamentul Româ -niei ºi secretar al Grupului parlamentar de priete-nie cu Ucraina, am avut-o în cursul sãptãmâniitrecute, cu o delegaþie condusã de domnul depu-tat Kyrylenko Pavlo Veniaminovyci, membru alGrupului parlamentar „Svoboda“ ºi al Comisieipentru antreprenoriat ºi politici antimonopol dinParlamentul Ucrainei, întâlnire la care a participatºi E.S. domnul Teofil Bauer, am ba sadorul Ucrai -nei la Bucureºti. Apreciez convorbirile avute cupartenerii ucraineni ca fiind extrem de utile, unbun prilej de a împãrtãºi dorinþa de intensificare acolaborãrii parlamentare ºi de a da un nou impulscooperãrii dintre þãrile noastre. În marja acesteiîntâlniri ºi a principiului bunei vecinãtãþi, nu potsã nu aduc în discuþie rolul gru pu rilor parlamen -tare de prietenie, adevãrate pâr ghii de cu noaº terereciprocã ºi de strângere a legãturilor deja exis-tente pe diverse paliere.

Dincolo de aspectele referitoare la dimen -siunea parlamentarã româno-ucraineanã, aº dorisã evidenþiez ºi necesitatea revitalizãrii relaþiilorbilaterale în plan economic ºi, implicit, gãsirea

de noi metode de impulsionare a schimburilorcomerciale. Plecând de la contextul politic ac -tual ºi în perspectiva apropierii Ucrainei deUniu nea Europeanã, consider cã dezvoltareaseg mentului economic dintre statele noastre vaoferi un plus de susþinere ºi o nouã abordare dia -lo gului politic, ceea ce nu va putea fi decât înavan tajul ambelor pãrþi. Fãrã îndoialã, se im pu -ne o mai mare deschidere în identificarea acelorformate de lucru care sã ducã la o creºtere ainvestiþiilor româneºti pe piaþa ucraineanã ºi lavalorificarea potenþialului încã neexploatat dinrelaþiile economice ale celor douã state vecine.România poate fi partener important atât pentruEst, cât ºi pentru Vest ºi, mai ales, un element destabilitate care sã faciliteze o dezvoltare regiona -lã rapidã ºi sigurã.

În acest context, doresc sã salut implicareadomnului Traian Bãsescu, preºedintele Ro mâ -niei, în susþinerea fermã a parcursului europeanal Ucrainei ºi, în numele comunitãþii de ucrainenidin România, sã-i adresez mulþumiri pentru inte -resul deosebit manifestat faþã de schimbãrile careau avut loc pe scena politicã de la Kiev, precumºi pentru sprijinul acordat de România în apro -pierea Ucrainei de Uniunea Europeanã. Con sidercã participarea domniei sale la ceremonia de

învestiturã a noului preºedinte al Ucrainei, PetroPoroºenko, transmite un puternic mesaj de sus -þinere ºi angajare la cel mai înalt nivel, pre misãnecesarã pentru abordãrile viitoare atât la nivelbilateral, cât ºi european.

ªi pentru cã înainte de orice suntem preocu-paþi de securitatea din zonã ºi de siguranþa cetãþe-nilor noºtri, nu pot sã nu amintesc cã, din pãcate,în partea de est a Ucrainei, situaþia rãmâne ten-sionatã, iar veºtile venite în aceste zile constituieun motiv serios de îngrijorare. Duminica trecutã,în Ucraina a fost declaratã zi de doliu naþional înmemoria celor 49 de ucraineni care ºi-au pierdutviaþa când un avion de transport militar a fostdoborât de insurgenþi în zona oraºului Luhansk.Sper în soluþionarea paºnicã a crizei cât mai cu -rând posibil ºi în asigurarea unui climat de paceºi prosperitate poporului ucrainean.

Închei subliniind încã o datã rolul parla - mentarilor în deschiderea de noi orizonturi decolaborare economicã ºi instituþionalã, expri -mân du-mi totodatã convingerea cã, prin impli-carea noastrã, dialogul politic dintre România ºiUcraina se va înscrie, în continuare, pe un cursascendent.

Ion MAROCICO,deputat

o nouã perspectivã pentru relaþiile româno-ucrainene

Curierul UCRAInEAn13

Formatã în spiritul cultural al Ronei, AnnaTraista Ruºti, prin romanul „Drumul“, publicat în2009, la Editura RCR Editorial, scoate în reliefformele identitare ale unei conºtiinþe martore lamodul de manifestare a unei anumite componentea culturii locale. Purtând subtilitatea unei invitaþiiadresate receptorului pentru o cãlãtorie retrospec-tivã, cartea autoarei surprinde lumea mara-mureºeanã situatã lângã graniþa cu Ucraina, ime-diat dupã încheierea celui de-al Doilea RãzboiMondial. În centrul acestui univers, este situatãfamilia lui Mâkâta Oleniuc, alcãtuitã din nouãcopii ºi pãrinþii lor, surprinsã într-un „dialog“ algeneraþiilor. Izvorâtã din „paradisul“ copilãriei depe meleagurile Ronei de Sus, prozatoarea vor -beºte despre o lume pauperã, din perspectivã so -cia lã, însã opulentã din punct de vedere sufletesc,care, dincolo de provocãrile cotidiene, este cãlãu -zitã dupã principiile morale impuse de legileancestrale ale satului.

Sub aspectul narativitãþii, „Drumul“ are o con-strucþie circularã. În incipit, apare Mâtro încadratîn atmosfera unei gãri provinciale agitate, înmomentul aºteptãrii sosirii iubitei sale, Iarâna.Absenþa acesteia amplificã „furtuna“ interioarã amezinului familiei Mâkâta. În finalul scriiturii,reapare acelaºi erou, lângã mormântul mameisale, peste care îºi gãseºte tatãl mort, tot lângã ohaltã sãteascã. Din aceastã perspectivã, am puteaobserva ºi componentele unei structuri antisimet-rice. Dacã la începutul romanului, Mâtro era înaºteptarea marii iubiri, dupã experienþe traumati-zante, dupã aproximativ cinci ani, acelaºi erou îºiregãseºte iubirea pierdutã, pe Iarâna. De aseme-nea, majoritatea personajelor sunt construite dupãun anumit tipar al paralelismului. Neîmplinireasau dilemele prezentului obligã personajeleAnnei Traista Ruºti sã se refugieze într-un trecutîndepãrtat sau apropiat. Din aceastã perspectivã,trecutul capãtã anumite accente salvatoare, osursã a regenerãrii, în pofida amplificãrii drameipersonale.

Având o puternicã încãrcãturã melancolicã,modelatã de conºtiinþa femininã dezrãdãcinatã,romanul „Drumul“ surprinde, într-o formã meta -fo ricã, o lume eterogenã atât sub aspectul poziþii -lor sociale, cât ºi al trãirilor. Toate aceste dife -renþieri ce þin de lumea vãzutului sunt omoge-nizate de metafora drumului. Chiar în incipitulscriiturii, sub aspect ideatic, autoarea oferã maimulte chei de receptare a ficþiunii. Drumul, des-tinul, satul, iubirea, familia ºi amintirea sunt doarcâteva teme prin care Anna Traista Ruºti decon-struieºte imaginea satului ucrainean mara mu -reºean imediat dupã rãzboi, pentru a-l recompu neca pe un puzzle. Autoarea introduce cititorul înatmosfera dinamicã a unei gãri provinciale pentrua anticipa componenta simbolicã a motivului cen-tral al drumului. În agitaþia generalã creatã într-unasemenea loc, Mâtro, aºteptându-ºi iubita de laBucu reºti, se duce într-un colþ al staþiei CFR ºi seaºazã pe o bancã goalã de unde observã cum orândunicã îºi hrãneºte puii. Involuntar, în faþa luiMâtro îi apar flashbackuri din interiorul proprieifamilii, când mama aducea din oraº bunãtãþi, iarel, împreunã cu fraþii sãi, o aºteptau într-o micãhaltã sãteascã. Aceastã secvenþã din trecutul înde-pãrtat, pe când protagonistul acestei evocãri aveapatru-cinci ani, este readusã în prezent prinmemoria afectivã. În fotografia interioarã se vedeel, împreunã cu fraþii sãi, în momentul în caretrenul, încã din curbã, fluierã ºi toþi copiii fugspre el ºi fac cu mâna pasagerilor, iar atunci cândsimt cã trenul este departe, pun urechea pe linie,dorind sã afle dacã acesta se apropie. Pentru faptalor au fost certaþi de impiegatul de miºcare. Deasemenea, în aceeaºi imagine apare ºi mama carecoboarã din tren ºi-ºi îmbrãþiºeazã copiii care au

alergat spre ea, dându-le din traistã dulciuri. Pri -mul care primeºte bomboane este chiar perso -najul nostru, cãruia acest gest îi rãmâne imprimatpe retinã. Astfel de zile reprezentau o sãrbãtoareîn familie. Chiar ºi tatãl se bucura, dupã ce veneade pe câmp sau din pãdure, atunci când mama îichema pe toþi, aducând cârnaþi, roºii ºi pâineproaspãtã. Însã astfel de momente erau rare, dedouã-trei ori pe an, întrucât erau multe neajun-suri. Aceste întâmplãri ce fac parte din perioadaîn care îi trãia mama invadeazã memoria lui Mâ -tro. De aceea, atunci când trenul fluierã, Mâtro setrezeºte din visare, scãpând din mânã buchetuldin flori sãlbatice pregãtit pentru Iarâna.

Dincolo de reprezentarea esteticii realiste înoglindirea vieþii rurale urmãrite prin evoluþiamembrilor familiei Mâkâta, însuºi titlul romanu-lui poartã o puternicã încãrcãturã simbolicã. Mo -ti vul literar al drumului, recurent în scriituraautoarei, scoate în evidenþã imprevizibilitateades tinului. Acest topos devine un simbol al întâl-nirilor, al despãrþirilor, dar ºi al regãsirilor. Cu doiani în urmã, Mâtro s-a întâlnit cu Iarâna, în tren,atunci când acesta, fiind proaspãt absolvent, seîntorcea de la ªcoala Tehnicã din Braºov, iar eade la Facultatea de Drept din Bucureºti unde erastudentã. Ea mai avea doi ani de facultate. La unmoment dat, fata invocã impedimentul creat dedistanþa dintre ei, însã intervenþia lui este suges-tivã: „Aºa cum drumul ne-a unit, nu ne vadespãrþi“ (54). Dupã un an, Iarâna îi rãspundea lascrisori o datã pe sãptãmânã, în timp ce el îi scriazilnic. Ultimele ei epistole erau mai reci ºi maiscurte. Pentru a fi mai aproape de ea, s-a hotãrâtsã dea la facultate, la politehnicã. La afiºarearezultatelor, a descoperit cã este al treilea pe listã,cu media 9,85, ceea ce i-a permis sã obþinã ceamai mare bursã. Dupã ce a aflat rezultatele, s-ahotãrât sã-i facã Iarânei o vizitã, cumpãrându-i uninel cu o piatrã preþioasã, însã gestul sãu este sor-tit eºecului. Dupã cinci ani de suferinþã pentruambii protagoniºti, Mâtro s-a reîntâlnit cu Iarâna,în drumul lor spre casã. Anii în care nu s-au vãzutau lãsat urme adânci în sufletul lor. Revãzându-se, nu au ºtiut cum sã se comporte unul cu altul.În acest fel, motivul drumului surprinde forþa des-tinului situatã deasupra interogaþiilor individuale.Întotdeauna suferinþa este recompensatã prinbucurii nebãnuite. De asemenea, existã un altcuplu, Ivan ºi Maria Havreleac, subordonat dru-mului ºi destinului, care, dupã mici sincope afec-tive, a fost unit. Spre sfârºitul romanului, toatedrumurile existenþiale conduc spre casa bãtrânu-lui Mâkâta care, dupã ce ºi-a vãzut toþi copiii lacasele lor ºi ºi-a legãnat ultimul nepot, dimineaþadevreme, a luat o lumânare, un buchet de flori ºis-a dus la mormântul soþiei sale. În acest fel, astrãbãtut ultimul drum al vieþii sau drumul sprelumea nevãzutului. Dimineaþã, mergând pe ur me -le tatãlui sãu, Mâtro a ajuns la mormântul mameisale, unde l-a gãsit mort. A murit lângã cea pe carea iubit-o ºi lângã calea feratã pe care a slu jit-otoatã viaþa. Dupã curbã, trenul a claxo nat, parcãpãrându-i rãu de dispariþia unui model al comu-nitãþii, continuându-ºi drumul nestinghe rit. Înplan metaforic, drumul transfigureazã destineleoamenilor, transgresând vieþile telurice dincolode limitele umane.

Chiar din debutul romanului, autoarea pro -iecteazã imaginarul în cadrul unui oraº de provin-cie legat de sat prin intermediul trenului. Având otonalitate retrospectivã, prin Mâtro, scriitoareacreeazã un personaj profund, „rotund“, martordirect al imprevizibilitãþii destinului. Nerãbdãtor,mezinul familiei îºi aºteaptã iubita, însã absenþaei reprezintã un pretext pentru prozatoare de acrea scene introspective prin care reuºeºte, uti-lizând monologul interior, sã reliefeze „furtuna“

interioarã a personajului, astfel spaþiul imanentu-lui devine vizibil pentru receptor. Observând cãea nu soseºte, Mâtro este hotãrât sã meargã încapitalã pentru a afla motivul absenþei ei, însãeste oprit de fratele sãu, Ivan, care îi sugereazã, oanumitã trãdare din partea Iarânei. Mergând sprecasã, împreunã cu Ivan, pe tren, în conºtiinþa luiMâtro încep sã se deruleze retrospectiv mai multescene din trecutul familiei sale ºi, implicit, dintrecutul propriei copilãrii; momentul în care maimulþi indivizi, printre care omul cu un „ochi depiele“ ºi secretarul au venit la Mâkâta pentru a-isugera sã-ºi dea copiii la Casa de copii, invocândstatutul sãu de vãduv ºi precaritatea condiþiilorsale materiale. Un alt moment retrospectiv estereprezentat de secvenþa în care Mâkâta îi suge -reazã fiului sãu, Ivan, sã se însoare cu Mariusea,învãþãtoare din sat, care îl iubea sincer, refuzândsã se cãsãtoreascã cu alþi pretendenþi; dupã cetatãl sãu îi recomandã sã o ia de soþie, Ivan reexa -mineazã „fotografia“ propriului trecut în careapare Mariusea, gândindu-se cã niciodatã nu avãzut în ea, mai mult decât o persoanã obiºnuitã;în momentul discuþiei cu fiul sãu Ivan, bãtrânulMâkâta îi dezvãluie cã, înainte de a-i muri soþia,i-a promis cã îºi va ajuta toþi copiii sã-ºi creeze ofamilie. Mai mult decât atât, el vrea sã-ºi legenetoþi nepoþii. Într-un alt moment al experienþelordureroase, Mâtro reconstituie ziua în care a adus-o pe Iarâna în casa tatãlui sãu, de Sfânta Marie,când acesta, vãzând-o, ºi-a manifestat anumiterezerve. Prin gesturile sale, Mâkâta a dorit sã-ºiformeze copiii în spiritul unor conºtiinþe auto -nome. De aceea, el niciodatã nu a intervenit înop þiunile fiilor sãi, ci le-a oferit doar sugestii.Acum, mezinul familiei, reexamineazã vorbeletatãlui, luând în considerare temeinicia opinieiacestuia privind compatibilitatea lui cu Iarâna. Întimp ce se gândea la tatãl sãu bolnav, adormind, învis i-a apãrut mama, care îl încuraja, spunân du-i:„Tu nu mai eºti copil, eºti bãrbat! Viaþa nu-i ojoacã, viaþa-i - un drum ciudat. Luptã-te - ºi totulva fi bine!“ (p. 42). Când se pregãtea sã o strige,Ivan l-a trezit, spunându-i cã au ajuns în sat. Dupãce soseºte acasã, atunci când sora sa, Ana, stu-dentã la medicinã la Cluj-Napoca, ºi Ivan pleacãla spital cu tatãl lor, Mâkâta, Mâtro rãmâne acasãca sã aibã grijã de gospodãrie. Stând în pat, în faþaochilor încep sã se deruleze imaginile de o sensi-bilitate extraordinarã din propria copilãrie, cândtatãl lor îºi întreba copiii de autorul anumitorfapte, însã toþi fraþii sãi dãdeau vina pe el, ºtiindcã este în leagãn ºi nu poate da socotealã. În aceleclipe, totodatã îºi aduce aminte de privirile tutu -ror îndreptate spre el, ceea ce l-a determinat sãridice mânuþele cu speranþa cã va fi luat din lea -gãn. Adormind, în somn, a reapãrut imagineamamei sale. Dupã ce s-a trezit, a tãiat o floare deliliac, a luat o lumânare ºi a plecat la mormântulei, ruºinându-se cã de foarte mult timp nu a „vizi -tat-o“ ºi nu i-a îngrijit mormântul. A pus floarealângã cruce. Mirosul ei „a unit vãzutul cu nevãzu-tul, pãmântul cu cerul, trecutul cu viitorul“ (p.47). Lângã mormântul mamei, se gãseau mor -mintele strãmoºilor. S-a aºezat lângã ele, a plânsºi ºi-a rugat înaintaºii sã-l ajute pe tatãl sãu sã sefacã bine ºi pe el, sã-ºi atenueze suferinþele afec-tive. De multe ori, Mâtro venea aici, atunci cândse confrunta cu diverse probleme, pentru a cereun sfat. Întorcându-se acasã, a vãzut uºa bisericiideschisã. A intrat, gândindu-se cã de mult timp nua vizitat acest loc sfânt, de când a fost copil, cândmama lui trãia.

(Continuare în numãrul urmãtor)

prof. drd. Daniela Maria AnDRAªCIUC

Romanul „Drumul “ al Annei Traista Ruºtisau metafora transformãrii durerii în fericire

Curierul UCRAInEAn14

În acea primãvarã, Motrea îl aºtepta în fiecarezi pe Vasylko la poartã. Aºa, cam pe când sepregãtea soarele sã apunã, ea ieºea din casã încurte ºi, rãvãºind cu picioarele gunoiul de anultrecut, se îndrepta târºâind spre poartã. De la fe -reastrã, cu obrazul lipit de geam, o urmãrea spe-riatã Polia, sora mai micã a lui Vasylko.

- Nu te teme, prostuþo, - zicea Motrea deafarã. - Eu uite-s aici! Îl aºtept pe Vasylko. Va syl -ko o sã-i aducã Poliei peºtiºori... Pãi, cum!

Mama punea degetul pe geam ºi-l învârteaînºurubat, ca pe un sfredel, în dreptul buriculuiPoliei. Joaca asta o fãcea pe Polia sã râdã.

Ajungînd la gard, Motrea se lãsa pe el cu sâniiveºtezi, secãtuiþi de multã vreme, ºi începea sã seuite în lungul ulicioarei, în direcþia de unde urmasã vinã Vasylko.

El se întorcea întotdeauna pe înserate, truditca un om mare, înnoroiat pânã spre umeri, lovindcu palma peste trãistuþa udã, striga bucuros încãde departe:

„Avem peºte, mamã. Am prins ºi sãbioarã, ºibãbuºcã...“.

Se bucura ºi Motrea, se lipea de fiul ei ºi ºoptea: „Bravo, scumpule. Fierbem un borº pentru

mâine dimineaþã...“.Apoi Vasylko ducea undiþele în grajd, le aran-

ja pe cãpriorii de sub streaºinã ºi intra în casã.Mama rãsturna peºtele într-un castron cosi-

torit, turna apã ºi, zãrind printre mãrunþiº ºi unulmai mãricel, exclama cu glas subþire:

„Oho, iote ce namilã!“Dar astãzi ulicioara era pustie ºi liniºtitã.

Dincolo de sat, în tãria cerului, deasupra lanu -rilor de grâu tânãr, se rotea un stol de ciori: ba sedestrãma într-un ºirag negru ºi lung, ba iarãºi seaduna ciopor, amintind un roi de albine sãlbatice.

Apunea soarele, cerul îºi schimba culorile:când galben-fierbinte, când roºu închis, cândalbãstriu, pânã ce se sleia într-o mutã înserareverde. ªi nu se mai vedea stolul de ciori de dea-supra grâului, se auzea doar un îndepãrtat cron-cãnit de alarmã.

Se înnopta, iar Vasylko încã nu se întorsese.

* * *

În acea zi, el se sculã devreme. Mama plecasela lucru, iar Polia încã mai dormea. În geamuribãtea soarele, pe perete tremurau pete trandafiriicu dunguliþe albastre. Pe sub ferestre, þopãiauvrãbii zbârlite de rãcoarea dimineþii ºi ciripeau lasoare. Pe perete se vedeau ºi cãpºoarele lor.

Vasylko gãsi dupã prichici pantalonii grei deatât ea petice, haina mare, soioasã - cadoul tatei depe front - ºi se apucã sã se îmbrace. Pe dinãun tru,pantalonii aveau multe zdrenþe, dege tele le agãþaude fiecare datã, de aceea Vasylko sãrea îndelungîntr-un picior pânã-ºi trãgea amândoi cracii.Dupã aceea, a luat din tindã o lo patã militarãrugi nitã, ºtirbitã de o schijã, ºi s-a îndreptat spregrajd sã sape dupã râme.

În grajd, în afara cuibului de rândunicã de subcã prior, nu mai era nimic. Bãlegarul vechi dinlocul unde stãtuse cândva vaca mirosea acum apãmânt jilav de beci. Vasylko dãdu la o partegunoiul uscat din ungher ca sã sape ºi dãdu pesteo urmã lãsatã de copita vacii. Urma imprimatãera veche ºi rãscoaptã ca un ciob de oalã. Lui Va -syl ko îi mirosi a lapte cald, muls dimineaþa. κiaduse aminte de vaca lor. Ea avusese coarne di -fe rite: unul lung, frumos arcuit în sus, iar al doi -lea, rãsucit în vreo luptã, aproape cã-i intra înochi.

Nici pãmântul scos de lopatã nu-i maimirosea lui Vaselko a beci. El auzea cum þârâielaptele în doniþã. Un jet alb þâºnea þeapãn ºi seînfigea în spumã cu sâsâit surd sau se loveaþiuind de marginea smãlþuitã. Mama strecura

laptele printr-un ºtergar curat de pânzã ºi umpleao canã pentru el. Laptele avea spumã care-i gâdi-la nasul, pe buze îi rãmâneau bule mici care sespãrgeau...

Vasylko înghiþi în sec ºi se întoarse spre puiide rândunicã.

- Staþi ºi aºteptaþi, nu? - strigã spre ciocurilegalbene care ieºeau din cuib. - Tata ºi mamamuncesc pentru voi, iar voi ºtiþi numai sã crã-paþi... Iote un pãianjen se leagãnã chiar în faþapliscurilor voastre - ce, vi se apleacã dacã-l mân-caþi? - apoi oftã ºi spuse ceea ce auzise cândva dela taicã-su: - Ah, ce nuia v-ar trebui vouã...

A gãsit tot felul de râme: groase ºi subþiri,vioaie ºi molâi. Vasylko le punea într-o cutie deconservã, veche ºi ruginitã, îngânând:

- Asta-i pentru bibãnel, cã lui îi place când sezvârcoleºte, iar asta - pentru plãticuþã sauciortãnel...

Cât a trebãluit el aºa, soarele se înãlþã destulde sus ºi stãtea în faþa uºii, uitându-se în grajd.Sosirã în zbor rândunelele ºi se apucarã sã-ºihrãneascã puii. ªi lui Vasylko i se fãcu foame.Bãtãtori pãmântul rãscolit, scoase râmele lasoare ca sã nu iasã din cutie ºi dãdu fuga în casã.

Polia se trezise ºi plângea, cu capul dat pespate, aºa cã lacrimile nu-i curgeau pe obraji, cipe lângã urechi.

- De ce urli? - o repezi Vasylko. - Vino sãmâncãm.

Polia tãcu, ieºi de sub boarfele ude ºi îngãl-benite ºi þopãi mãrunþel spre masã.

- Iar eºti bosumflatã! - rãbufni Vasylko ºidãdu s-o plesneascã pe sorã-sa, dar se dãdu la oparte ºi chicoti batjocoritor: - ªi mai zici cã eºtifatã mare...

Pe masã, în pata de soare, era o strachinã cuborº de ieri. Borºul se limpezi, deasupra era doarapã chioarã, iar la fund se zãreau negre tot felulde buruieni.

Vasylko amestecã borºul. Zeama se fãcuverde închis, iar la suprafaþã se ridicarã bucãþelede peºte, ºi acelea verzi, ºi se lãsarã iarãºi lafund. Polia gâfâia, se întindea spre strachinã,încer ca sã dibuiascã peºte.

- Ia nu te bãlãci! - strigã Vasylko ºi o pocni pePolia cu lingura.

Ea începu din nou sã plângã, cãscând guriþaînverzitã. Vasylko gãsi în borº un cap mic depeºte ºi i-l dãdu surorii.

- Hai taci, n-o sã mai fac.Polia strânse în pumn capul de peºtiºor, îl

supse puþin ºi-l puse pe masã.- Ce faci? - se mirã Vasylko. - Da? ochii?

Mãnâncã ochii!- Mi-e fricã, - zise Polia, - ei se uitã la mine.- He, proastã mai eºti ! Uite cum tre sã faci...Vasylko scoase cu grijã ochiul rotund ºi-l

bãgã în gurã.- Mm! - plescãi. - E dulce ca sucul de

mesteacãn.Polia râse ºi se apucã sã scoatã celãlalt ochi.- Ei, acum eu am plecat sã dau la peºte, -

spuse Vasylko, - iar tu joacã-te ºi sã nu plângi. Osã-þi aduc melci din luncã.

El rãºchirã douã degete, le duse la frunte ºiþopãi de-a-ndãratelea spre uºã, cântând: „Melc,melc, codobelc, scoate coarne boureºti...“.

- Da? acuma cu þe sã mã zoc? - întrebã Polia.- Cu scoicile. Dupã aceea, fã-þi o pãpuºã de

cârpã.Punându-ºi undiþele pe umãr, Vasylko plecã

grãbit spre râu. În ulicioarã erau bãltoace vechi,galbene de la paiele putrezite ºi balega de cal. În

ele pluteau gunoaie ºi strãlucea soarele. Vasylkonu ocolea bãltoacele, pentru cã apa era mai caldãdecât pãmântul ºi-i încãlzea picioarele.

În luncã, printre tufe, roua nu se uscase, ºiVasylko a trebuit sã-ºi suflece pantalonii ca sã nuse ude. Prin iarbã sãreau broscuþe, i se loveau cuboticurile reci de pulpele goale ºi se rãsturnau,arãtându-ºi burticile roºcate.

Vasylko punea broscuþele pe miviliþe ºi strigala ele cât îl þinea gura:

- Marº în baltã, samurailor!..ªi pe râu era mult soare, apa strãlucea ca ni -

chelatã, te orbea ºi te fãcea sã vezi pluta un di þeidublu. Tufele de salcie încremenirã, pãreau ofili -te, iar frunzele le încãrunþirã.

Era zãpuºealã.Peºtele nu trãgea.Vasylko scoase undiþele pe mal ºi se bãgã în

tufe sã culeagã cochilii de melc. Acestea eraucalde, uscate ºi zornãiau în sân ca nucile.

Soarele dogorea din ce în ce mai tare, sugânddin pãmânt un zãduf umed ºi fierbinte. Vasylkoera toropit. El ascunse undiþele în stuf, aplecãpânã la pãmânt o tufã deasã de salcie ºi, strân -gân du-ºi picioarele, se culcã într-o rânã pe cren-gi. Ele primirã cu drag trupul uºurel, se legãnarãpuþin, gâdilând iarba cu frunzele încinse, ºiîncremenirã...

La prânz, se stârni vântul.Tufa începu sã se legene. Iar Vasylko visã cã

stã lungit într-un leagãn, atârnat de grindã cupatru frânghii, ºi se leagãnã. Mama stã lângã el,îi þine în faþa ochilor o crenguþã cu coacãze roºii,râde ºi-i spune ceva, dar în acelaºi timp ei îi curglacrimile...

Vasylko se trezi ºi vãzu cerul. Sus, sub noriialbi, plutea un uliu, þinând în gheare un ghemo-toc galben.

- Huºtiu-ha-a, - se auzea dinspre sat, - huºtiu-u-u-u...

„A înhãþat un pui“, - se gândi Vasylko, sãri înpicioare ºi strigã ºi el cu glas rãguºit, dupã cedormi în umezealã:

- Huºtiu, huºtiu, tâlhar nenorocit...Apoi luã un bãþ ºi-l azvârli spre uliu, însã nu

putu sã-l ajungã ºi se întoarse la pescuit: maiîntâi, aruncã în apã un pumn de þãrânã camomealã, dupã care scuipã pe râmã ºi zise:

- Sã te prinzi peºtiºorule, ºi cel mare, ºi cel mic...Vasylko ºtia cã în locul în care aruncase el,

aºa, cam între ape, e o buturugã de rãchitã bã trâ -nã, înfiptã în nisip, iar în jurul ei mereu se adunãbibanii. Ãia se reped care mai de care ºi înhaþãmomeala pe întrecute. Dar azi nici bibanii nupun gura. Pluta stãtea nemiºcatã ca într-o bãl-toacã.

Vipia se mai potoli. Iarba ºi frunzele tufelorrãspândeau o rãcoare strepezitã. Fundul râului seîntunecã: de acolo venea noaptea. Vasylko seneliniºti, arunca undiþa tot mai des ºi schimbarâmele, cãci cele care stãtuserã în apã i se pãreacã nu-s bune.

Dar nici asta nu ajutã. Atunci el se cãþãrã înarinul care aproape cã-ºi culcã trunchiul pe râu.De sus, apa era mai strãvezie, fundul se zãreagalben ca ceara. În jurul buturugii într-adevãrerau bibani cu boturile boante lipite de cioatã.

- Iote unde-mi eraþi voi! - ºopti Vasylko bucu -ros ºi aruncã undiþa chiar în grãmada de peºti. Cutoate acestea, niciun biban nu miºcã nici mãcardin coadã.

- Ei ? - întrebã Vasylko buimãcit ºi încercã sãaducã râma chiar la botul peºtilor. Bibaniiîntorceau capul sau se lãsau la fund.

- Hai! - strigã de data asta Vasylko. - Hai!Hai!..

(Continuare în numãrul urmãtor)

Traducere de Corneliu IROD

Hryhir TIUTIUnnYK: Vitrina literarã

Înaintea furtunii

Curierul UCRAInEAn 15

(Urmare din numãrul 265/266)

Hnat: (Cãtre Nazar) Lasã, altãdatãne vom socoti altfel. Sã pãrãsimbazarul ãsta.

Nazar: Nu voi pleca. De aici pi -cioa rele mele nu mã vor scoate.

Hnat: Ei, atunci târguieºte-te.Poate îþi vor lãsa mai ieftin.

Halea: Doamne-Dumnezeule! Ei îºi bat jocde mine!

Choma: Nu îºi bat joc, ci târguiesc.Hnat: Ajunge, frate, sã plecãm; ºi-aºa am

întârziat.Nazar: Aºteaptã, n-am întârziat (Se apropie

de Choma) Iartã-mã, eu... m-am cam aprins. Tueºti un om bun. Iartã-mã sau omoarã-mã, dar numai spune cã ea nu este a mea, nu mai spune!Uitã-te, eu n-am îngenuncheat nicio datã în faþahatmanului. (Cade în ge nunchi) Pentru mân-tuirea sufletului tãu, dacã ai în inimã unDumnezeu, pentru mântuirea copilei tale, dacãea îþi este dragã, uitã-te la mine! Sã plece peþi-torii cu pâinea lor acasã. Pentru numeleDomnului Isus Hristos, te rog, nu o nenoroci peea, sãrmana! Pentru ce vrei s-o omori? Ia capulmeu, ia-l, taie-l cu toporul, n-am nevoie de el,numai dã-i o ºansã copilului tãu în lumea asta,nu-i mânca viaþa, ea nu este vinovatã! (Chomaa-nceput sã tremure, uitându-se la musafiri)

Hnat: (Se apropie repede de Nazar) Pe cinerogi tu? În faþa cui te închini? În faþa cui înge-nunchezi? Eu, dupã toate astea, nici nu vreau sãmã mai uit la tine; adio! Se închinã diavolului!El îþi va turna în gât smoalã clocotitã! (Vrea sãplece).

Nazar: (Se ridicã ºi-l reþine) Aºteaptã, unsingur cuvânt sã mai spun.

Halea: (Cuprinzând picioarele tatãlui)Înainte de moartea mamei, i-aþi promis, în faþasicriului, c-o sã mã daþi lui Nazar! Acum, cefaceþi? Cu ce v-am supãrat? Pentru ce vreþi sãmã omorâþi? Nu sunt fiica matale? (Plânge culacrimi).

Nazar: Piatrã! Fier! Tu vrei foc! Va fi foc, vafi! Împotriva ta voi chema tot iadul..., tu Halyasã mã aºtepþi. (Cãtre Halya) Sãrmana mea! Tunu ai tatã; ãsta-i un cãlãu, nu tatã! Inima mea,sufletul meu fãrã adãpost! (O sãrutã) Eu sunt ºimai sãrac decât tine, nu am nici mãcar un cãlãucare sã mã omoare! Rãmâi cu bine, draga mea,rãmâi! Nu vom întârzia, veþi vedea!

(Halea cade în mâinile lui Nazar; el osãrutã; Choma încearcã s-o smulgã; Nazar îlîmpinge ºi iar o sãrutã).

Nazar: (Cãtre peþitori) Sã povestiþi polcov-nicului tot ce aþi vãzut ºi ascultat. Sã-i spuneþicã mireasa lui, de faþã cu toþi, s-a sãrutat cumine (Halea îl cuprinde ºi-l sãrutã). Vedeþi?Vedeþi?! Rãmâi cu bine inimioara mea, sufletulmeu! (Iar o sãrutã). Eu ºtiu ce am de fãcut. Euvoi gãsi adevãrul. Rãmâi cu bine! Mã voi în -toar ce, sã mã aºtepþi!

(Halea leºinã. Nazar, acoperindu-ºi faþa cumâinile, iese. Hnat ºi cazacii ies dupã el.Choma ºi peþitorii se reped la Halea. Cadecortina).

ACTUL AL DOILEA

Interiorul unei case simple, aranjatã curat.Pe masã ard lumãnãri. Gazda dereticã pe lângãplitã.

Gazda: Doamne, doamne! Când te gândeºticã, atunci când eram noi fete ºi auzeam cãundeva e vreo ºezãtoare, trosneau toate porþile;iar acum ... iatã, în curând vor cânta cocoºii atreia oarã, iar ºezãtoarea nici nu a început.Chiar dacã e sãrbãtoare, fireºte - se colindã, ºicu toate astea ar fi timpul. Nu..., orice s-ar spu -

ne, lumea s-a schimbat. Mãcar zaporoje nii...,da' ce zaporojeni mai sunt ºi ãºtia? Tfu! pevoinicia lor ºi nu alta! Aºa erau cei dinainte?Ãia, când se întâmpla sã vinã-n zbor din Sicealor..., sã se ascundã ºoimii ºi vulturii! Când teapuca vreunul... nu mai atingeai pãmântul,numai în braþe te purta... Vai-vai-vai! Unde s-audus vremurile alea?...

(Clãtinând cu tristeþe din cap, începe sãcânte).

Luna ºi cu steaua nopþii ºi-au promisO întâlnire;Dar pânã-n zorii zilei ea s-a stins,De mâhnire.

Amare lacrimi am vãrsat acasã,Fãrã rugãciune;Simþeam cum minþile mã lasãªi patul e tãciune.

Noaptea toatã ochii mei au numãratStelele;Florile de viºin, ochii negriªi sprâncenele.

Zorii zilei surâs-au resemnatªi mi-au spus aºa:Oacheºul e peste Dunãre plecatÎn zbor de ºa.

Dunãrea în prag de primãvarãNu s-a revãrsat;Pe toþi ºoimii i-a adus acasãDe-al meu a uitat.

Exact soarta mea! De parcã acest cântec afost compus pentru mine. Unde sunt aniitinereþii mele? Nici urmã de ei, parcã i-au luatapele. (Tace pentru scurt timp) Cum... chiarnimeni nu vine? ªi zãpãcita asta de Stecha! S-adus undeva dupã fete ºi s-a încurcat, probabil,cu cazacii. Cred cã necuratul i-a adunat! MãcarKyceatyi ãsta, de-ar fi fost flãcãu, dar e deja omîn vârstã... ªi-a luat ca econoamã una tânãrã ºinu una deºteaptã, credincioasã, priceputã laorice treabã..., o bãtrânicã! Iar aia..., ca o sfâr-leazã, tot urzeºte. Uite cum ºi fata îºi aranjeazã?Sã vezi, se caþãrã spre polcovnicie! Cât de multse va drãgosti cu chelia lui, în loc de niºte câr-lionþi tineri? Vai, vai! Bãtrânii ãºtia, în loc sãstea pe cuptior ºi sã lingã din lichior, ei nu...,vor femeie... ºi încã tânãrã. Sã fiu a naibii, dacãnu-i aºa!... Iatã, Stodolea, bravo lui! Eu îl ºtiu,el va face cãrare bãtutã prin livada polcovnicu-lui. Prost ar fi, dacã n-ar face-o. Despre mine,de pildã... ia, stai..., vine cineva!...(Bãtãi în uºã)Vin! Vin!

(Deschide uºa. Intrã Nazar ºi Hnat)Gazda: Sfânt! Sfânt! Sfânt! De unde, prin

ce soartã, ce vânturi, ce cãi v-au adus în casamea?

Hnat: Nu mai întreba, porumbiþo, cã vei îm -bãtrâni, cu toate cã - sincer sã fiu - asta nu s-alipit de botiºorul tãu. De ce te-ai bosumflat aºa?

Gazda: Ei, luaþi loc, bine aþi venit, luaþi loc!Hnat: E, ajunge, nu te supãra. Câte nu ne

scapã de pe limbã! Trebuie sã pui la inimã chiartot ce pluteºte deasupra apei? La tine va fiastãzi o ºezãtoare?

Gazda: Oare ºezãtoarea noastrã e pentrudomniile voastre? Voi aþi venit numai aºa - ca sãrâdeþi puþin.

Hnat: Aºa, vom ºi râde puþin,dacã va fi cu bucurie.

Gazda: (Uitându-se la Nazar)Va fi cu bucurie, dar nu pentru toþi.

Hnat: Ei, asta se va vedea maiapoi. Dar pânã atunci - n-ai tuceva... la ce se folosesc paharele ºise dã de lucru dinþilor. Afurisitulãla de zgârcit nici de mâncare nune-a dat. Ei, ce mai caºti gura?Iute!..

Gazda: Imediat. (Plecând, cãtre sine)Sãrmanul Nazar!

(Ia de pe o policioarã o sticlã de rachiu ºiceva de-ale gurii ºi le pune pe masã. Nazar seuitã trist la Hnat).

Hnat: (Cãtre gazdã) Acuma, ºtii ceva?! Iamãtura ºi curãþã, te rog frumos, luna de afarã:vezi cât e de înnouratã! Iar noi, între timp,avem de vorbit ceva treburi.

Gazda: Cum asta, Doamne iartã-mã, ce-seu, vrãjitoare?

Hnat: Ei, am glumit puþin. Pune-þi degeteleîn urechi. Ai priceput?

Gazda: A!.. Vreþi sã vorbiþi în liniºte. Bine,eu voi pleca dupã Stecha.

(Îmbracã o bundiþã ºi iese).Hnat: (Uitându-se în urma ei) A plecat. Ei,

ce te uiþi la mine de parcã nu m-ai cunoaºte?Nazar: Cred cã acum nu l-aº recunoaºte nici

pe propriul meu tatã.Hnat: Oamenii deºtepþi fac la fel; ºi în hol

ceea ce face þãranul în casã. (Îi toarnã în paharºi-l îndeamnã) Nu vrei? ... Cum vrei! Dar eu te-aº sfãtui sã ajungi ºi la al doilea pahar al lacri -mi lor lui Adam, cum ar spune pãrintele-econom. N-ai uitat mãnãstirea Frãþiei?

Nazar: Nu, spune-mi mai bine, de ce m-aiadus aici?

Hnat: Pentru ca sã stau de vorbã cu tine,precum cu un cazac ºi nu precum cu o babã.Hai, pentru libertatea cazacului ºi pentru mintealui! (Bea).

Nazar: Tu eºti un om fericit!Hnat: Tu eºti mai fericit decât mine! Nazar: O, de te-ai afla puþin în pielea mea!

Sã plecãm de-aici, Hnat, mã sufoc.Hnat: Stai puþin, e prea devreme. Sã ne

uitãm cum se distreazã oamenii buni ºi apoi nevom sfãtui încotro s-o apucãm.

Nazar: Mi-e totuna; mã duc oriunde mãduci.

Hnat: Iar eºti babã. E-n obrazul cazaculuiaºa o comportare?

Nazar: Vai mie, Hnate! Tu râzi, iar ficaþiimei ard. Poate, oare, suferinþa mea sã te facã sãrâzi?

Hnat: Mã face.Nazar: ªi eu... credeam cã tu eºti un om cu

suflet bun.Hnat: ªi eu credeam cã tu eºti cazac, iar tu

eºti o babã..., precum vãd. Ia, spune-mi, de cete-ai prostit? Unde þi-e mintea? Meritã, oare,femeia - chiar de ar fi ºi fata împãratului roman- meritã ea aºa un bun precum este mintea bãr-batului?

Nazar: Meritã.Hnat: Minciunã! Tu ºtii ce preþ a pus regele

Solomon unui plug de aur. El a spus cã la foameo bucãþicã de pâine este mai scumpã decâtaurul. Iar eu spun: un pahar de rachiu este maiscump cazacului, decât toate femeile din lume.

Nazar: Tu, Hnate, mã zãpãceºti, iar eu amnevoie acuma de un prieten sincer.

Hnat: Foarte bine, eu sunt acela..., pentru cãspun adevãrul. Dar, dacã vrei, pot sã ºi mintpentru tine. Fac tot ce vrei.

Nazar: Nu mai râde, ci spune, cu adevãrat:ce sã fac? Tu poþi ºi sã vorbeºti, ºi sã gândeºti.

(Continuare în numãrul urmãtor)

Traducere de eusebie FRAsenIUC

NAZAR STODOLEAde Taras ªevcenko

(dramã în trei acte)

Curierul UCRAInEAn16

Ucraina ºi Uniunea Europeanã au semnatAcordul de Asociere la întreaga dimensiune.La ceremonia semnãrii, ºeful statului ucrai -nean, Petro Poroºenko, a declarat cã Acordulde Asociere este un instrument care îi va per-mite Ucrainei sã se pregãteascã pentru a devenimem brã cu drepturi depline a UE. „Suntempregãtiþi pentru acea sta, ºi vrem sã muncim ºisã aplicãm în practicã tot ce am semnat astãzi“,a spus preºedintele.

Petro Poroºenko a subliniat cã Ucraina aplãtit un preþ suprem pentru ca aspiraþiile saleeuropene sã devinã realitate. „ªi acest lucru nutrebuie uitat“, a adãugat el.

„Când Ucraina va fi pregãtitã, ea se va alã tu -ra Uniunii Europene“, a spus ºeful statuluiucrai nean, adãugând cã aceasta are o mare im -por tanþã pentru þarã. De aceea, domnia sa a vrutsã sublinieze de pe acum faptul cã Ucraina as pi -rã sã devinã membru cu drepturi depline al UE.

Înainte de acest eveniment istoric pentruþarã, experþii au realizat o analizã a felului încare semnarea ºi aplicarea acestui document vaschimba viaþa ucrainenilor.

Renunþarea, în noiembrie 2013, a ex-pre ºe -din telui Ucrainei, Viktor Ianukovyci, de a sem -na acest Acord a declanºat Euromaidanul, o re -vo luþie a demnitãþii, ºi a dus la schimbarea pu -terii în þarã. Din cauza trãdãrii fostului ºef alsta tului, o parte a teritoriului Ucrainei - Cri -meea, a fost ocupat de Federaþia Rusã, iar în es - tul ei, prin acþiunea diversioniºtilor ruºi ºi a te -roriºtilor mercenari se duce un adevãrat rãzboi.

Cum se va schimba viaþa ucrainenilor dupãsemnarea Acordului? Se va reuºi oprirea rapidãa rãzboiului? Se va putea recupera Crimeea?Se va împrãºtia Maidanul? Ce avantaje pentruucrainenii de rând va deschide semnarea aces-tui document?

Rãspunsuri la aceste întrebãri au încercat sãgãseascã invitaþii proiectului „Est+Vest“, iniþi-at de agenþia UNIAN, Canalul UNIAN-TV ºiCanalul de ºtiri „1+1“.

Înainte de organizarea mesei rotunde„Est+Vest“, agenþia UNIAN s-a interesat înrândul cititorilor sãi la ce trebuie sã se aºtepte,în sens practic, ucrainenii, pânã la sfârºitulacestui an, dupã semnarea Acordului ºi caresunt aºteptãrile ce îi frãmântã sau îi intereseazãcel mai mult: regimul fãrã vize cu þãrile UE;ieftinirea mãrfurilor europene în Ucraina; ma -jo rarea salariilor ºi pensiilor; reducerea salari-ilor, ajutoarelor sociale ºi pensiilor; ruinareaeco nomiei ucrainene ºi închiderea minelor; le -galizarea cãsãtoriilor între persoane de acelaºisex; degradarea totalã a relaþiilor cu Rusia.

S-a constatat cã pe cititorii UNIAN îi frã -mântã în cel mai înalt grad urmãtoarele aºtep-tãri: re gi mul fãrã vize - 29,3%, ruperea totalã arelaþiilor cu Rusia - 23,7%; reducerea preþuluila mãr furile europene în Ucraina - 12,5%;distru ge rea industriei ucrainene ºi închidereami nelor - 12,4%; majorarea salariilor ºi pensi-ilor - 10,2%; reducerea ajutoarelor sociale -8,8%; legalizarea cãsãtoriilor între persoane deacelaºi sex - 3%.

Dar marile speranþe sunt în stare sã producãdezamãgiri.

Experþii sunt de pãrere cã pentru a spulberaaceste mituri, puterea ºi societatea civilã activãvor avea mult de lucru.

„Importanþa semnãrii acestui Acord estesupraevaluatã în societate, deoarece semnarealui nu înseamnã deloc cã ea va duce la îmbu -nãtãþirea calitãþii vieþii... Nu înseamnã nici cãprodusele ucrainene se vor vinde, imediat, binepe piaþa europeanã, deoarece totul va depindede cine ce vinde. Desigur cel ce produce mãr-furi competitive va avea unele avantaje, accesullor pe piaþã va fi deschis. Totuºi, companiilecare produc mãrfuri necompetitive nu vor aveanimic de câºtigat în urma semnãrii Acorduluide liber schimb, ci mai degrabã vor avea depierdut, deoarece concurenþa va fi mai mare ºica atare ele vor pierde la toate capitolele“ -susþine directorul Grupului analitic Da VinciAG, Anatoli Baronin.

Ca urmare, acesta crede cã dupã un an, unan ºi jumãtate „societatea ucraineanã va obser-va cã rezultatul semnãrii Acordului de liberschimb nu este îmbunãtãþirea calitãþii vieþii“ ºiastfel susþinerea de cãtre cetãþeni a parcursuluiUcrainei spre integrare europeanã va scãdea.

Deputatul Hryhori Nemyrea, ºeful Comi -tetului parlamentar pentru integrare europeanãeste, la rândul sãu, de pãrere cã ce e mai impor-tant va începe abia dupã semnarea Acor dului.Este vorba, în special de faptul cã RadaSupremã trebuie sã realizeze câteva demersuriprocedurale, între care se numãrã ºi ratificareado cumentului. „Acordul mai trebuie pus deacord cu Parlamentul European ºi ratificat deparlamentele tuturor þãrilor membre, acþiunicare vor necesita un oarecare timp. Între unul ºitrei ani“ - a spus el.

În afarã de aceasta, în opinia parlamentaru-lui Ucraina va trebui sã se consulte cu Rusia înproblema implementãrii punctelor din Acordulde liber schimb cu UE pentru a îndepãrta ideilepreconcepute ale pãrþii ruse. Totuºi, acest pro-ces nu trebuie sã fie politizat.

Mai mult decât atât, consider cã, în interesulpãrþii ucrainene ºi al producãtorilor ucraineni,este necesar ca aceste consultaþii sã existe, darsã nu se de pã ºeas cã acea linie roºie dincolo decare aceste consultãri sã se transforme în ceva ceînseamnã presiune politicã“, a spus deputa tul.

Opinia conform cãreia colaborarea ºi dia-logul cu Rusia sunt necesare este susþinutã ºide codirectorul programelor de politicã externãºi securitate internaþionalã ale Centrului„Razumkov“, Mychailo Paºkov. Potrivit afir-maþiilor sale, una dintre principalele nuanþe aleunui asemenea dialog va fi aceea cã, dupã sem -narea Acordului de Asociere cu UE, în relaþiiledintre Ucraina ºi Rusia nu vor exista discuþii deculise ºi netransparenþã... „Este greu de prog-nozat care va fi, dupã semnarea Acor dului deAsociere cu UE, în ansamblu, politica Ucraineifaþã de Rusia, dar putem spune ce nu va conþineaceasta. Iar ea nu va conþine discuþii de culise,lipsã de transparenþã, aºa-zisul barter politico-

e c o n o m i c ,ofe rirea dep r e f e r i n þ eeco no miceîn schimbulunor interesestra tegice“, am e n þ i o n a texpertul.

Ihor Bu -r a kov sky i ,ºef de di rec þie al Institutului de Studii Eco -nomice ºi Consultãrii Poli ti ce, este ºi el de pã -rere cã Ucraina trebuie sã poarte cu Rusia doarnegocieri tehnice: „Putem discuta doar despreprobleme tehnice legate de proceduri vamalepentru produsele exportate, despre combatereareexportului prin Ucraina, despre standardeletehnice ºi reglementare“.

În opinia expertului, toate aceste problemepot fi rezolvate în cadrul mecanismelor exis-tente ale Organizaþiei Mondiale a Comerþuluisau ale CSI dacã Rusia va da dovadã de voinþãpoliticã. Din pãcate, în momentul de faþãMoscova nu dã dovadã de dorinþa de a purta undialog constructiv, întrucât încalcã în mod re -gulat normele existente, verificând în proporþiede 100% exportul de produse ucrainene.

În ceea ce priveºte celelalte probleme dinsfera integrãrii europene a Ucrainei, ele nu tre-buie convenite cu Rusia. „Eu nu vãd necesi-tatea unor discuþii trilaterale. Faptul cã nepunem de acord cu UE, este problema noastrãinternã, a spus Burakovskyi. Dacã ne vompune, de fiecare datã, paºii noºtri de acord cuRusia sau cu oricine altcineva, nu vom ajungeniciodatã la un rezultat. Nu are nicio raþiune“.

Având în vedere rãzboaiele comerciale re -gu late cu Rusia, crearea zonei de liber schimbcu UE va da Ucrainei posibilitatea sã-ºi diver-sifice exportul de bunuri în alte þãri ºi în felulacesta sã reducã, în viitor, dependenþa sa faþãde Rusia. Potrivit afirmaþiilor adjunctului di -rec torului general al „Confederaþiei AgrareUcrainene“, Oleksandr Iaroslavskyi, zona deliber schimb cu UE va permite Ucrainei sãcreascã cu 10-15% anual exporturile sale deproduse agricole în Uniunea Europeanã.

Conform afirmaþiilor sale, creºterea expor-tului se va realiza atât pe piaþa UE, cât ºi pe ceaa terþelor þãri care iau decizii pe baza acesteipieþe.

Expertul a menþionat cã principala pro -blemã pentru agricultura ºi industria alimenta-rã ucraineanã este lipsa de concordanþã a pro-duselor noastre cu standardele europene ºi acertificatelor de calitate necesare. Astfel, doar64% din produsele agricole ºi 40% din cele ali-mentare corespund normelor europene.

Prin urmare, semnarea Acordului de Aso -ciere cu UE nu trebuie privitã ca un panaceu altuturor necazurilor interne ale Ucrainei. Acestdocument este doar un instrument pentru mo -dernizarea în continuare a þãrii ºi realizareareformelor.

UUCCRRAAIInnAA -- mmaaii aapprrooaappeePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

Semnarea Acordului de Asociere cu UE nu este sfârçitul, ci un nou început