10
BULETIN METEOROLOGIC pag. a 2-a PROGRAMET.V. SATELIT pag. a 2-a START cu ...... surprize” LA CAIRO pag. a 3-a ziar- - independent' ANUL V NR. 819 MAItŢI 23 FEBKLAK1E 1993 8 PAGINI 20 LI.I U.D.M.R. motivează refuzuP dialogului cu P.U.N.R. In cursul săptămînii trecute s-a purtat un dialog în mass-me - dia între cele doua partide, în legătură cu propunerea P U N.R. de a se întîlni conducătorii lor şi a discuta problemele ivite ca urmare a unor atitudini sau declaraţii ale unora sau altora din- tre aceşti . conducători. In cele din urma, preşedintele U.D M.R. a reluat dialogul. Iată comunicatul care ne-a parvenit în acest sens: „In legătură cu apelul lansat de dialoguri cu toate forţele politi- p reşedinţele Partidului, Unităţii . .. ce care îşi exprimă intenţia dea , Naţionale Române prin mijloace- le 'mass-media in ziua de 15 fe - bruarie ac., precizăm că nu am. primit mei un fel de invitaţie o- ficialâ în vederea unui eventual dialog între U D.M.R şi P U.N R. Conform uzanţelor pe care le dorim respectate, data. locul .. si tematica unor astfel de întîlniri se stabilesc de comun acord. Uniunea Democrată Maghiară din România doreşte să poarte PARLAMENTAR - Şi-a vîrît coada „Academia Caţavencu“ în Ţelevizia ro- mână. a făcut o anchetă şi i-a mînjit pe bravii aleşi ai naţiei cu ce vreţi dumneavoas- tră. Adică, s-au automînjit... Mai exact, s-a pus derutanta întrebare: dacă se ştie că apa Bucureştilor conţine 66 la su- tă hidrogen, că situaţia asta durează cam de multă vreme şi câ. în fine. cineva e de vi- nă din această pricină. Au răspuns, pe rînd. simpli cetăţeni ai capitalei, şi. bu- GiiM.ţ m m \n luc, o .. anumită parte a parlamentarilor noştri Plutea prostia ca untdelemnul Ia su- prafaţa ... H., o-ului. Unii, mai modeşti, au recunoscui că nu cunoşteau situaţia, alţii s-au aventurat în dizertatii. unuia chiar i s-a înnegrit câ- ma.ţa din această, dezastruoa- să. cauză .. Concluzia. Parla- mentul e de vină 1 Ce să facă bietul reporter? S-a căţărat pe Dealul Mitropoliei Şi nea convins. Parlamentul n-are nici o vină. atîta doar câ re-, prezeritanţii naţiunii pleznesc' de deştepţi ce sînt Domnul Â-' drian Severin a dat cu .. gar- gara; unul de la Buzău a afir- mat categoric că la ei nu se întîmolă aşa ceva. că parla- mentarii de .Bucureşti ar fi de vină. domnul V'ăcaru s-a ară-' tat interesat mai mult de cine finanţează ancheta, dînd şi domnia sa cu . hapa-hapa' Singurul care „s-a prins" a fost domnul Ion Aurel STOI- CA. Resiul — ca in „Căruţa cu proştr mampi.iatâ de cei de la ..Kvpres Ma-saim” „Academicienu" -iu vrut să-I „prindă 51 pe primarul gene- ral al capitalei. Şi — vorba unui amic - „Asta 1 un banoit tot atif de mare ca şi cei- lalţi". aşa câ domnul Crin HALATCU a zîmoit, a tras aer în niept şi a explicat ştie tot tfinpitiil, câ apa are o parte 'le ovigen şi două p=uţl de hidrogen. ' Bravos. naţiune! Şi aplauze pentru aieşii tâi Uadu VIDA contribui la democratizarea ; ţării- şi la soluţionarea problemelor minorităţii- naţionale maghiare, . Totodată, considerăm câ declar raţiile incitatoare ale domnului . Gheorghe Funar, care a solicitat . de .mai multe ori dizolvarea U- niunii Democrate Maghiare din România, cît şt acţiunile : sale provocatoare la adresa populaţiei , maghiare, menţinînd şi în mo- mentul actual o situaţie tensio- nată în municipiul Cluj. sînt în ; vădită, contradicţie cu ideea de reconciliere .interetnică: şi anulea-, : ză posibilitatea, unui dialog , cu.. Domnia. Sa“ , ; . MARKO IÎKLA. ' . - preşedinte al U.IJ.M.U. Stadiul unor lucrări agricola Lipsa de precipitaţii din a- ceastă iarnă pune serios în pe- ricol soarta recoltei anului 1993. Deşi avem semănate suprafeţe mai, mari decît în l‘JV‘2 cu cerea- le păioase, modul de răsărire, densitatea nu sint în măsură să ne dea speranţa unei recolte care să ne asigure plinea necesară. Cu. toate acestea, mărimea • recoltei depinde şi de felul în care . a iu-, , tăm dezvoltarea culturilor„ cu În- grăşăminte chimice. Din păcate, nici la acest capitol nu stăm prea bine cu toate eforturile. făcute pentru procurarea unor cantităţi suplimentare de îngrăşăminte Pînă în prezent au fost fertili- zate fazial cu fosfor 7505 ha a- dicâ 16 la şută din suprafaţa pre- văzută, iar cu azot 10.555 ha deci ,23 la sută De asemenea, au fost administrate îngrăşăminte orga '4 nice pe 5.367 ha. C O M U N I C A T ' In conformitate cu dispoziţii- le art 61. din Legea nr. 69’19EÎ1 privind administraţia publică locală, se convoacă Consiliul Judeţean Cluj pe data de 27 februarie ac., orele 10, 00 . în şe- dinţă extraordinară, ia care sint invitaţi sâ participe membrii Comisiei administrative a jude- ţului, parlamentarii României dm judeţul Cluj şi reprezentan- ţii ntass media. ORDINEA DE ZI: . , — Informare, prezentată / de dl. prefect al judeţului — Gri- gore Zanc, cu privire ia activi- tatea desfăşurată de serviciile publice, ale ministerelor şi ale celorlalte autorităţi ale admi- nistraţiei centrale organizate in judeţ Şedinţa va avea loc în sala mare de şedinţe a Consiliului Judeţean Cluj Preşedinte, . Victor Komulus CONSTANTINESCU A- r . * , -■ învăţămînt.;! preunivcrsilar în pragul grevelor De la ultima noastră intervenţie şi semnalare în t presă ‘ a problemelor cu-care se confruntă învătâ- mîntul preiiniveisitar nu s-a schimbat nimic. Mai muit, lucrurile se complică, pericolul cel mare re- _ prezentîndu -1 şomajul în rîndul cadrelor didactne , La curiferwita extraordinară de joi, .18 februarie, cu ‘ participarea domnului prof Gheorghe Lsvora- nu, prim-vicepieşedinte FSL i., punctele fierb nţi puse în discuţie au lost „Situaţia învâţâmintului şi a salariaţilor din- invâţâmintul din România* şi, mai ales, „Posibilitatea declanşării conflictului de muncă”. Diri; -^.Informarea** prezentată de prof. Stanca- Constantinescu preşedintei -Sindicatului Liber al !n- vâiSmîntului Preuniversitar Clujean am reţ’nut;- „Invaţâmîntul este „prioritate naţională" afirmă proiectul Legii învăţămîntului, dar este în acelaşi timp im domeniu al nimănui ® Reforma învăţă- mintului nu se poate realiza fără bani, fără un Iniget suficient pentru obiectivele-propuse. Bugi- tul prevăzut este prea mic. la fel fondul de salarii şi cel de investiţii Q Baza materială a şcolilor este tot cea veche Insuficientele fonduri alocate cr<>a- ză situaţii in care câminele-internat. sălile de cla - să de. gimnastică să fie improprii desfăşurării pro- cesului normal de învâţare-predare O Ministerul -învăţămîntului are şi azi datorii neachitate noile planuri de fn''ătămînt. de-refăcut şi adaptat, ma - nuale lipsă 9 Norma didactică nu ş-a micşorat, impărtim şi noi timpul de muncâ in cinci zile Q Menţinind;efectivele clasei-la un nivel prea ridicat, ridicarea normei-didactice atrage clar şomajul in invâţâmînt. La solicitarea Ministerului Hnanţ-lor şi a Ministerului Muncii 51 Ptbteeliei Sociale, Mi- nisterul invăţărnintului,ar trebui şa disponibilizeze. cel puţin, 42.300 de angajaţi, din care 15 ta sută personal TESA, incepînd cu 1, aprilie, restul c*dre. de specialitate © S-au înregistrat- in paralel aut o. scădere a interesului pentru şcolarizare cit şi o scădere a populaţiei şcolare, care va rămine In scurt timp, doi, trei ani, cu doar 70, 75 la suta din activul curent ® Conlerinţa" extraordinară de azi hotărăşte deschiderea- şl evoluţia unui conflict de muncâ. cu următoarele motivaţii teritoriale şi na- ţionale nerespectarea cla-izeloi înscrise în contrac- . tul de muncă 1992 şi - tergiversarea ' contractului (unic) coiectiv de muncă pe 1993. creşterea normei didactice şi menţinerea efectivelor claselor- la un nivel prea ridicat, reducerea personalului adminis- trativ într-un sector în care ponderea sa este prac - tic cea mai mică-din, economie, insuficienţa bus - tului preconizat pentru sistemul de învăţămînt şi proasta sa repartizare Rezulta dlsfuncţn în proce- sul de invâţămînt şi degradarea condiţiei de dascăl şi a celorlalţi angajaţi- Pentru miercuri. Zi februarie, de la orele 15, în sala de dans a Casei de cultură a studenţilor, s-a stabilit organizarea unui miting de protest. lîemostene ŞOFItON Presa belgiană- (I-e Soir. l^ llbre Belgique I .a Lanterne etc.) a acordat o atenţie relativ re- dusă vizitei preşedintelui român, dl Ion Iliesr-u. $1 a delegaţiei -ce-1 însoţea in capitala Belgiei vi - zită ce a avut totuşi importante obiective. întîiul, cel al intensi- ficării relaţiilor României cu NATO şi al doilea nu mai puţin important, al contactelor directe cu oficialităţi ale Comunităţii K- con<’niice Europene, ale Pd la- mentului Europei şi Uniunii Eu- ropei Occidentale şl. la stirsit, dar nu pe ultimul ioc. cu oft-ia- lităţt belgiene propriu- 7ise In- teresul moderat al presei sâ-i spunem „tăcerea sa aprobatoare* [ca şi o parte a prese' române, presa belgiană insistă mai mult pe contestare itae. critică de- cît ne aorotmre apreciere f ado- rat, ilâ) o motivat de Irccvenţa vizitelor la diferite nivele în ca- pitala belgiană. sediul mai mul- tor organisme internaţionale ic numărul mare al înalţilor dr-m-- nitari ce se perindă, revin, insis- tă aici. de numeroasele întîlniri ce au aoroape zilnic loc. Evident, discreţia presei bel- p^opagandistice. de ieftină „con- vingere* sau înduplecare. Asa cum s-a subliniat de 'cîteva ori, în momentul de faţă România este efectiv un partener sern* ie discuţii; un posibil asociat -v* ur - măreşte fără reticente, statutul de membru cu drepturi depline Bruxelles, o promisiune piene (şi. probabil, a canalelor de televiziune unde nu am putut surprinde nici un mum-’nt al vi- zite* retransmis la ştirile repor- taiele zilei) nu micşorea-'â cu ni - mic oportunitatea, importanţa realâ a vizitei, a întîlnirllor. a discuţiilor ourtate şt a comunica- telor dtito "M ar-o>.tp nrilem ri F«tQ cert câ nu s-au urmărit scopuri al mai multor organi-me eurooe- ne ni principalelor saie structuri. Sînt de acum cunosonte afirma- ţiile aprecierile formulate la fn- tîlnirile cu •>ecreianu generai al NATO. dl. Manfred Warner, şl cu membrii Consiliului NATO, cu Jaoques Delors preşedintele Coml-’P' Corminitâtit Fe n mii^ Eurojwne, cu li. Kiepsvh, pieţe- ® La Palatul Victoria au conti- nuat discuţiile factorilor guverna, mentali cu liderii confederaţiilor sindicale şi cu reorezentanti pa- tronatului pe marginea metodolo- giei de indexarea a salari’lor în raport ru creşterea preţurilor. Tot în această privinţă, partea gu- vernamentală a propus ca pen'ru lunile ianuarie-februarie 1993 va - loarea inde-ării medii pe salari - at, calculată în funcţie de creşte- rea prognozată a preţurilor âe consum. în perioada ianuirie-a- prilie a.c. să fie de 3450 lei. ceea ce ar reprezenta o creştere medie a salariilor cu 9.1 la s ită fata r1" perioada septembrie-decembria lt>92 Avînd in vedere creşterea preţurilor de consum in lunile ia- nuarie şi februarie a.c., valoarea indevării medii pe salariat ar a- si«ura un grad de acoperire a creşterii preturilor de circa ¥> la sută. De asemenea, pentru penoa. da martie-arrilif» propunerea gu - vernamentală prevede ca partene- rii sociali sâ reexamineze prog- noza creşterii, preţurilor pentru întreaga perioadă ianuarie-aprilie 1993 tmînd s^ama şi de evoluţia creşterii preturilor în lunile iantl. arie şi februarie a e„ Pentru a- reeaşi peri.xidă va fi reexaminat şi gradul de acoperire a creşterii preturilor. In funcţie. de evoluţia salariilor producţiei şi producti- vităţii muncii. Confederaţiile sindicale nu au fost de acord ca reexaminarea gradului de acoperire a creşterii preţurilor pe perioada martie- aprilie să se îa-â in funcţie de creşterea prqduyţiei şi producti- vităţii muncii -In continuarea întîlnirli. în prezenta premierului Nicolae Vâ- căroiu. s-a trecut la rriidier^a ar - ticolelor nesoluţionate în timpul negocierilor între sindicate oa- tronat cu privire la contractul cOu lectiv de muncă la nivel naţionaL. . • PtnăJa data de 22 februarie 1993 în Româ-iia se înregistrau 1-004 330 de şomeri jin care D>>s- te 50 la sută sînt femei. Dmrrs aceştia 796 993 sînt mun'itori, 95 857. >lnt persoane ?u studii me- dii, iar 1^910 cu studii superioa- re. Primesc-ajutor de şamaj — 642 #70 persoane iar 3 '-.e i'°0 alocaţie de sprijin: sint înregis. trate 9H070 de persoane, care nu faf obiectul Legii- numărul l din 1991. Dm afelaşi raport statistic, pre, zentat de - Ministerul Muncii îi Protecţiei Sociale rezultă 148 917 şomeri au ie>ir din evi- dentele oficiilor forţei de muncă prin încadrare, cau/e nîturaie, suspeh late etc. şi rata şomai'ilui în România este de 9,0 la sută. • în această săptămînă se vor fa^e ultimele instalări de prefecţi. - In şedinţa d£ i ’J,-ern de vineri, - 19 februarie, a'i fost aprobate ui* timeie numiri in aceste costuri, singurele râmase nesol'ition.Tt? oi- nă ar,im fiind cele pentru jude. ţele Harghita şi Covasna. (ROMI'HES) dintele Parlamentului F.uropei cu Willem van Eekein secr^iaru. ge- neral al Uniunii Europei fJ-rci- dentale, eu personalităţi aie vie- ţii politice belgiene Concluzia a- ce<tor aprecieri şi prime luâr'de contact (dl. Ion Iliescu 9 întîiul preşedinte român primn la se- diul NATO şi intimi şet dî ->tat ce vizitează Uniunea Europei Oc- cidentale in noul ei sediu lin Bruvelles) pledează pentru a- te n tia sp<’>ritâ acordată de jcci- dentalii României atît -l'n punc - tul de vedere al "'poziţiei -fie geo-strateuice in f^aicani ca fac- tor d- -ta'-.ilit-ite $1 epciKit.'-te aici cit şi dintr al temeiniciei in- tenţiilor saie motivate de c-'rte realizări în planul redresări» 00 - Han UF.BRFANU (Comiiiuiite tn pag. a V #|

U.D.M.R. motivează refuzuP Stadiul unor lucrări agricola ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66452/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…BULETIN METEOROLOGIC pag. a 2-a PROGRAMET.V. SATELIT

  • Upload
    others

  • View
    3

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: U.D.M.R. motivează refuzuP Stadiul unor lucrări agricola ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66452/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…BULETIN METEOROLOGIC pag. a 2-a PROGRAMET.V. SATELIT

BULETINMETEOROLOGIC

pag. a 2-a

PROGRAMET.V. SATELITpag. a 2-a

START cu......surprize”

LA CAIROpag. a 3-a

ziar- -in d e p e n d e n t '

A NUL V NR. 819 M A ItŢI

23 FEBKLAK1E 19938 PA G IN I 20 LI.I

U.D.M.R. m otivează refuzuP dialogului cu P.U.N.R.

In cursul săp tăm în ii trecu te s-a p u rta t u n dialog în m ass-m e­d ia în tre cele doua partide , în legă tu ră cu p ropunerea P U N.R. d e a se întîlni conducăto rii lo r şi a d iscu ta p rob lem ele ivite ca u rm are a unor a titu d in i sau d ec la ra ţii a le u no ra sau alto ra d in ­t r e aceşti . conducători. In cele d in u rm a, p reşed in te le U.D M.R. a reluat dialogul. Ia tă com unicatu l care n e -a p a rv en it în acest sens:„In legătură cu ape lu l lan sa t d e d ialoguri cu toa te fo rţele politi-

p reşedinţele P artidu lu i, U nităţii . .. ce care îşi exp rim ă in ten ţia d e a, N aţionale Române p rin m ijloace­

le 'm ass-m edia in ziua de 15 fe­b ru a rie ac ., precizăm că nu am. p r im it mei un fel de inv ita ţie o- fic ia lâ în vederea unui ev en tu a l dialog în tre U D.M.R şi P U.N R. C onform uzanţelor pe care le dorim respectate, data. locul .. si tem atica unor astfel de în tîln ir i se stabilesc de com un acord.

U niunea D em ocrată M aghiară d in R om ânia doreşte să poarte

PARLAMENTAR- Ş i-a v îrît coada „A cadem ia

C aţavencu“ în Ţelevizia ro­m ână. a făcut o anche tă şi i-a m în jit pe brav ii aleşi ai n a ţie i cu ce vreţi dum neavoas­tră . A dică, s-au autom în jit... M ai exact, s-a pus d e ru tan ta în treb a re : dacă se ştie că apa B ucureştilor conţine 66 la su­tă hidrogen, că s itu a ţia asta du rează cam de m ultă vrem e şi câ. în fine. cineva e de v i­n ă d in această pricină.

Au răspuns, pe rînd . sim pli cetă ţeni ai capitalei, şi. bu-

GiiM .ţ m m \ nluc, o . . anum ită p a rte a p arlam en tarilo r noştri P lu tea p rostia ca un tdelem nul Ia su ­p ra fa ţa . . . H., o-ului. U nii, m ai modeşti, au recunoscui că nu cunoşteau s itua ţia , a lţii s-au aven tu ra t în d ize rta tii. un u ia chiar i s-a înnegrit câ- m a.ţa din această, dezastruoa­să. cauză .. C oncluzia. P a rla ­m en tu l e de v in ă 1 Ce să facă b ietu l reporter? S-a c ă ţă ra t pe D ealul M itropoliei Şi n e a convins. P arlam en tu l n -a re nici o vină. a tîta d o a r câ re-, prezeritanţii na ţiun ii p leznesc' de deştepţi ce sîn t D om nul Â-' d r ia n Severin a d a t cu . . g a r­g a ra ; unul de la Buzău a a f ir ­m a t categoric că la ei nu se în tîm o lă aşa ceva. că p a r la ­m en ta rii de .B ucureşti a r fi de v in ă . dom nul V'ăcaru s-a ară- ' ta t in teresa t mai m ult de cine finan ţează ancheta, d înd şi dom nia sa cu . h ap a -h ap a ' S inguru l care „s-a p rins" a fost dom nul Ion A urel STOI­CA. R esiul — ca in „C ăruţa cu p r o ş t r m am pi.ia tâ de cei d e la ..Kvpres M a-saim ”

„A cadem icienu" -iu v ru t să-I „ p r in d ă 51 pe p rim aru l g ene­ra l al capitalei. Şi — vorba u n u i am ic - „Asta 1 un banoit to t a tif de m are ca şi cei­la lţi" . aşa câ dom nul C rin HALATCU a zîm oit, a tras a e r în niept şi a exp lica t sâ ş tie tot tfinpitiil, câ apa a re o p a rte 'le ovigen şi două p=uţl d e hidrogen.' B ravos. naţiune! Şi aplauze

p e n tru aieşii tâiUadu VIDA

contribu i la dem ocratizarea ; ţării- şi la so lu ţionarea p roblem elor m ino rită ţii- na ţio n a le m aghiare, .

T otodată, considerăm câ declar ra ţii le in c ita to are a le dom nului

. G heorghe F u n ar, ca re a so lic ita t . d e .m ai m u lte ori d izolvarea U- n iun ii D em ocrate M aghiare din R om ânia, c ît şt ac ţiu n ile : sale p rovocatoare la ad resa populaţiei

, m agh iare , m en ţin înd şi în mo- ■ m en tu l ac tua l o s itu a ţie tensio­n a tă în m unic ip iu l C luj. s în t în

; vădită, con trad ic ţie cu ideea de reconciliere .in te re tn ică : şi anulea-,

: ză posib ilita tea , unu i dialog , cu.. D om nia. Sa“ , ;

. M ARKO IÎKLA. ■'. - p reşed in te al U.IJ.M.U.

Stadiul unor lucrări agricolaLipsa de prec ip ita ţii d in a-

ceastă ia rn ă pune serios în pe­ricol so arta recoltei anu lu i 1993. Deşi avem sem ănate suprafe ţe mai, m ari decît în l ‘JV‘2 cu cerea­le păioase, m odul de răsărire , d ensita tea nu s in t în m ăsură să n e dea speran ţa unei recolte care să ne asigure plinea necesară. C u . toa te acestea, m ărim ea • recoltei dep inde şi de felul în care . a iu-, , tăm dezvoltarea cu ltu rilo r„ cu În­

grăşăm in te chim ice. D in păcate, nici la acest cap ito l nu stăm prea b ine cu toa te e fo r tu r i le . făcute pen tru p rocu rarea unor can tită ţi sup lim en tare d e îng răşăm in te

P înă în p rezen t au fost fertili­zate fazial cu fosfor 7505 ha a- dicâ 16 la şu tă d in su p ra fa ţa p re ­văzută, ia r cu azot 10.555 ha deci ,23 la su tă De asem enea, au fost adm in is tra te în g răşăm in te orga '4 nice pe 5.367 ha.

C O M U N I C A T' In conform itate cu dispoziţii­

le a r t 61. d in Legea nr. 69’19EÎ1 p riv ind adm in is tra ţia publică locală, se convoacă C onsiliul Ju d e ţean Cluj pe da ta de 27 feb ru a rie ac ., orele 10,00 . în şe­d in ţă ex trao rd inară , ia care sin t inv ita ţi sâ partic ipe m em brii Comisiei adm in istra tive a jude­ţu lu i, p arlam en tarii R om âniei dm judeţu l C luj şi rep rezen tan ­ţii ntass media.

ORDINEA DE Z I: . ,— In form are, p rezen ta tă / de

dl. p refect al ju d e ţu lu i — G ri­gore Zanc, cu p riv ire ia ac tiv i­ta tea desfăşu ra tă de serv iciile pub lice , a le m in is te re lo r şi ale celorla lte au to r ită ţi a le adm i­n is tra ţie i c en tra le organizate in ju d e ţ

Şed in ţa va avea loc în sala m are de şed in ţe a C onsiliului Jud e ţean C luj

P reşed in te , .V ictor Komulus

CONSTANTINESCU

A- r . * , -■

învăţămînt.;! preunivcrsilar în pragul grevelorDe la u ltim a noastră in te rven ţie şi sem nalare în

t p resă ‘ a p rob lem elo r c u -ca re se con frun tă în v ă tâ - m în tu l p re iin iv e is ita r nu s-a sch im bat nim ic. Mai m uit, lu c ru rile se com plică, pericolul cel m are re-

_ p rezen tîn d u -1 şom aju l în rîndul cadre lo r d id a c tn e , La curiferwita ex trao rd in a ră de joi, .18 feb ruarie , cu ‘ p a rtic ip a re a dom nulu i prof G heorghe Lsvora- nu, p rim -v icep ieşed in te F S L i . , punctele fie rb n ţi p u se în d iscu ţie au lost „S ituaţia în v â ţâm in tu lu i şi a sa la ria ţilo r din- invâ ţâm in tu l d in Rom ânia* şi, m ai a les, „P osib ilita tea declanşării conflic tu lu i d e m uncă”.

Diri; -^.Informarea** prezen ta tă de prof. S tan ca - C onstan tinescu preşedintei -Sindicatului L iber al !n- vâ iS m în tu lu i P reu n iv e rsita r C lu jean am re ţ’nu t;- „ In v a ţâm în tu l este „p rio rita te na ţională" afirm ă proiectu l Legii în v ă ţăm în tu lu i, d a r este în acelaşi tim p im dom eniu al n im ănui ® R eform a în v ă ţă - m in tu lu i nu se poate realiza fără bani, fă ră un Iniget su fic ien t pen tru ob iec tive le -p ropuse . B ug i- tu l p revăzu t este p rea mic. la fel fondul de sa larii şi cel de investiţii Q Baza m ateria lă a şcolilor este to t cea veche Insuficien tele fonduri a loca te cr<>a- ză situa ţii in care câm inele-in ternat. să lile d e c la­să de. g im nastică să fie im proprii desfăşu rării pro­cesului norm al de în v â ţa re -p red are O M inisterul

-în v ă ţăm în tu lu i a re şi azi datorii n each ita te noile p lanuri de fn ''ă tăm în t. d e -re făcu t şi a d ap ta t, m a­nuale lipsă 9 N orm a didactică nu ş-a m icşorat, im părtim şi noi tim pul de m uncâ in cinci zile Q

M enţin ind ;efec tive le c lasei-la un n ivel p rea ridicat, rid icarea n o rm ei-d id ac tice a trage c la r şom aju l in invâţâm în t. L a solicitarea M inisteru lu i H n a n ţ- lo r şi a M inisterulu i M uncii 51 P tb tee lie i Sociale, Mi­n is teru l in v ă ţă rn in tu lu i,a r trebu i şa disponibilizeze. cel pu ţin , 42.300 de angaja ţi, d in ca re 15 ta sută personal TESA, incepînd cu 1, ap rilie , restu l c*dre. de specia lita te © S-au în reg istra t- in para le l a u t o. scădere a in teresu lu i pen tru şco larizare cit şi o scădere a populaţiei şcolare, ca re va răm ine In scu rt tim p, doi, tre i ani, cu doar 70, 75 la su ta din activu l cu ren t ® C onlerinţa" ex trao rd in a ră de azi ho tă răşte deschiderea- şl ev o lu ţia unui conflict de m uncâ. cu u rm ătoare le m otivaţii te rito ria le şi na­

ţ io n a le nerespec ta rea cla-izeloi înscrise în contrac- . tu l de m uncă 1992 şi - te rg iversarea ' con tractu lu i (unic) coiectiv de m uncă pe 1993. creşterea norm ei d idactice şi m en ţinerea efectivelor c laselor- la un n ivel p rea r id ica t, reducerea personalu lu i adm in is­tra tiv în tr-u n sector în care ponderea sa este prac­tic cea m ai m ică-d in , econom ie, in su fic ien ţa b u s ­tu lu i p reconizat p en tru sistem ul de înv ă ţăm în t şi p roas ta sa repartiza re Rezulta d ls fu n c ţn în proce- sul d e invâ ţăm în t şi deg radarea condiţie i de dascăl şi a celorlalţi an g a ja ţi- •

P en tru m iercuri. Zi februarie , de la orele 15, în sala de dans a Casei de cu ltu ră a studen ţilo r, s-a s tab ilit o rgan izarea unui m iting d e protest.

lîem ostene ŞOFItON

Presa belg iană- (I-e Soir. l ^ llb re B elgique I .a L an te rne etc.) a acordat o a ten ţie relativ re­dusă vizitei p reşed in te lu i rom ân, dl Ion Iliesr-u. $1 a delegaţiei

-ce-1 însoţea in cap ita la Belgiei vi­zită ce a avu t to tuşi im portan te obiective. în tîiu l, cel al in tensi­ficării re la ţiilo r Rom âniei cu NATO şi al doilea nu mai pu ţin im portan t, a l contac telor d irecte cu ofic ia lită ţi ale C om unităţii K- con<’niice E uropene, ale Pd la- m en tu lu i Europei şi U niunii Eu­ropei O ccidentale şl. la stirs it, d a r nu pe u ltim ul ioc. cu oft-ia- lită ţt belg iene p ro p riu -7ise In­teresul m oderat al presei sâ-i spunem „tăcerea sa aprobatoare* [ca şi o p a rte a p rese ' române, presa belg iană insistă m ai m ult pe con testare ita e . critică de­cît ne ao ro tm re apreciere f ado­rat, ilâ) o m o tiv a t d e Irccven ţa

v iz ite lo r la d ife rite n ivele în ca­p ita la belgiană. sediul mai m u l­to r organism e in te rna ţiona le i c n u m ăru l m are al îna lţilo r dr-m-- n ita ri ce se perindă, revin, insis­tă aici. de num eroasele în tîln ir i ce au aoroape zilnic loc.

E vident, d iscre ţia presei bel-

p^opagandistice. de ieftină „con­vingere* sau îndup lecare . Asa cum s-a sub lin ia t de 'c îteva ori, în m om entul de fa ţă R om ânia este efectiv un pa rten e r se rn * i e discuţii; un posibil asociat -v* u r­m ăreşte fără re ticen te , sta tu tu l de m em bru cu d rep tu ri dep line

Bruxelles, o promisiunepiene (şi. probabil, a canale lo r de te lev iziune unde nu am p u tu t su rp rin d e nici un mum-’ nt al vi­zite* re transm is la ş tirile repor- ta ie le zilei) nu m icşorea-'â cu n i­m ic opo rtun ita tea , im p o rtan ţa rea lâ a vizitei, a în tîln irllo r. a d iscu ţiilo r ou rta te şt a com unica­telor dtito "M ar-o>.tp n rilem ri F«tQ ce rt câ nu s-au u rm ă rit scopuri

al m ai m ulto r o rgan i-m e eurooe- ne ni principalelo r saie structu ri. S în t de acum cunosonte a firm a­ţiile aprecierile fo rm ula te la fn- tîln irile cu •>ecreianu generai al NATO. dl. M anfred W arner, şl cu m em brii C onsiliu lu i NATO, cu Jaoques D elors p reşed in te le C om l-’P' C orm initâtit Fe n m ii^ Eurojw ne, cu li. K iepsvh, p ie ţe -

® L a P a la tu l V ictoria au conti­n u a t d iscu ţiile fac to rilo r g u v e rn a , m en tali cu liderii confedera ţiilo r sindicale şi cu reo rezen tan ti pa­tro n a tu lu i pe m arg inea m etodolo­giei de indexarea a sa la ri’lor în rap o rt ru c reşterea pre ţu rilo r. Tot în această p riv in ţă , p artea gu­v ern am en ta lă a propus ca p en 'ru lunile ian u arie -feb ru a rie 1993 va­loarea in d e -ă r ii m edii pe sa lari­at, ca lcu la tă în funcţie de creşte­rea p rognozată a p re ţu rilo r âe consum . în perioada ian u irie -a - prilie a.c. să fie de 3450 lei. ceea ce a r rep rezen ta o creştere m edie a sa la riilo r cu 9.1 la s ită fa ta r1" perioada septem brie-decem bria lt>92 A vînd in vedere creşterea p re ţu rilo r de consum in lunile ia­n u arie şi feb ru a rie a.c., valoarea indevării m edii pe sa la ria t a r a- si«ura un g rad d e acoperire a creş te rii p re tu rilo r de circa ¥> la sută. De asem enea, p en tru p e n o a . da m artie-arrilif» p ropunerea gu­v ern am en ta lă p revede ca partene­rii sociali sâ reexam ineze prog­noza creşterii, p re ţu rilo r pen tru în treaga perioadă ian u arie -ap rilie 1993 tm înd s^am a şi de evo lu ţia creşterii p re tu rilo r în lun ile ia n tl. a rie şi feb ru a rie a e„ P en tru a- reeaşi peri.x idă va fi reex am in a t şi gradul de acoperire a creşterii p re tu rilo r. In fu n c ţ ie . de evo lu ţia sa la riilo r p roducţiei şi p roducti­v ită ţii m uncii.

C onfedera ţiile sindicale nu au fost de acord ca reexam inarea g radu lu i de acoperire a creşterii p re ţu rilo r pe perioada m artie - ap rilie să se îa - â in funcţie de creşterea prqduyţiei şi p roducti­vită ţii m uncii-In co n tin u a rea în tîln ir li. în

p rezen ta p rem ieru lu i N icolae V â- căroiu . s-a trecu t la rriid ier^a a r­tico le lo r neso lu ţionate în tim pu l negocierilor în tre sind icate oa- trona t cu p riv ire la con trac tu l cOu lectiv de m uncă la n ive l n a ţio n a L .

. • P tn ă J a da ta de 22 feb ru a rie 1993 în Rom â-iia se în reg is trau 1-004 330 d e şom eri j in care D>>s- te 50 la su tă s în t femei. D m rrs aceştia 796 993 sîn t m u n 'i to r i , 95 857. >lnt persoane ?u studii me­dii, ia r 1^910 cu stud ii superioa­re. P r im e s c -a ju to r de şam aj — 642 #70 persoane ia r 3 '-.e i'°0 a locaţie d e sp rijin : sint în reg is. tra te 9H070 de persoane, care nu fa f obiectu l Legii- n u m ăru l l d in 1991.

Dm a fe laşi ra p o r t statistic , p re , zen ta t de - M in isteru l M uncii îi P ro tecţie i Sociale rezu ltă că 148 917 şom eri au ie>ir din evi­den tele ofic iilo r fo rţe i de m uncă p rin în cad ra re , c a u /e n îtu ra ie , suspeh la te etc. şi ra ta şom ai'ilu i în R om ânia este de 9,0 la sută.

• în această săp tăm în ă se vor fa^e u ltim ele in s ta lă ri de prefecţi. - In şed in ţa d£ i ’J ,-e rn de v ineri, - 19 feb ruarie , a 'i fost aprobate ui* tim eie nu m iri in aceste costuri, singurele râm ase nesol'ition.Tt? oi­n ă a r ,im fiind cele p en tru ju d e . ţe le H argh ita şi Covasna.

(ROMI'HES)

d in te le P a rlam en tu lu i F.uropei cu W illem van E ekein secr^iaru . ge­nera l al U niunii Europei fJ-rci- den tale , eu personalită ţi aie v ie­ţii politice belgiene Concluzia a- ce<tor ap recieri şi prim e lu â r 'd e contact (dl. Ion Iliescu 9 în tîiu l p reşed in te rom ân p rim n la se ­diul NATO şi in tim i şe t d î ->tat ce v izitează U niunea Europei Oc­ciden ta le in noul ei sediu l in B ruvelles) p ledează pen tru a- ten tia sp<’>ritâ aco rda tă de jcci- d en ta lii R om âniei a tît -l'n punc­tul de vedere al "'poziţiei -fie geo-strateu ice in f^aicani ca fac­to r d - -ta'-.ilit-ite $1 epciKit.'-te aici c it şi d in t r al tem einiciei in­ten ţiilo r saie m otivate de c-'rte rea liză ri în p lanu l redresări» 0 0 -

H an UF.BRFANU

(C om iiiu iite tn pag. a V # |

Page 2: U.D.M.R. motivează refuzuP Stadiul unor lucrări agricola ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66452/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…BULETIN METEOROLOGIC pag. a 2-a PROGRAMET.V. SATELIT

ADEVĂRUL DE CLUJ- PAGINA 2

a g e n d aT ea tru l N aţional — PERSE­

CUTAREA ŞI ASASINAREA LUI JE A N -PA U L MARAT, ora19

U n ivers ita tea liberă prezintă n?i, o ra 17, In sa 'a mică a Ca­sei uni verşi tarilo r, expunerea: PO PA S PE CULMEA CULTU­R II NOASTRE CLASICE. P re­z in tă: prof. univ. dr. C onstantin T udosie: ora 18. expunerea : ÎM­B O LN Ă V IRILE CU VIRUSURI ŞI TRA TAM EN TUL LOR. P re­zin tă: eonf. univ. dr. I. Nestor

M iercuri, o ra 18. Ia Clubul Că­soi u n iversita rilo r Cluj-Napoca a re loc expunerea cu diaDOzitive co 'o r „TOSCANA DE V IS“. P re­z in tă d r. P o rr P aul

c ş

$ pentru > ,>ruta to r i

■^Igoti înVa ostep tăm lo f i l ia lo noastră din :CLUJ

s tr . FRANCISC DAVID. nr. 7

n . 7 2 . 0 5 1 ^ »

CASfi D€ SCHIMB

r ^ C l M F A C TO AVID FRANCISC. nr. 7

✓ o f e r ă c l ie n ţ i lo r s â iprime de

cvmporar*✓ percepe comisioane

vtaxor*PROGRAM: 9.00-16.30 sîmbătă 10.00-13.00

ŞTIRI • INFORMAŢII • ŞTIRI • INFORMAŢII • Ş T I R I * INFORMAT»„CETAŢEAN DE ONOARE"

PENTRU ARTISTE CLUJENE

în data de 24 februarie 1993, P rim ăria m unicipiului C luj-N a­poca va conferi titlu l de CETĂ­ŢEAN DE ONOARE doam nelor Susana Coman-Bosica şi Lya H u- bic, artiste ale scenei lirice.

Festiv itatea va avea loc după spectacolul cu opera „Carm en", care va începe la orele 18,30, în sala O perei Române din C luj- Napoca.

MONUMENTUL ..AVRAM IANCU" LA CLUJ-NAPOCA

CONSILIUL JUDEŢEAN CLU J PREFECTURA JUDEŢULUI CLUJ şi PRIM ARTA MUNICI­PIU LU I CLUJ-NAPOCA

anun ţă :P en tru realizarea unui m onu­

m ent reprezentativ a l eroului naţional „A vram Iancu“ se face un apel de suflet către toţi a r ­tiştii p lastici si arh itecţi d in ta ­ră. oen tru a părtic ică 1* r n V- CURSUL NATIONAL DE CRE- ATTE MONUM^NTUT, COME­MORATIV „AVRAM IA N cU " în m ’m 'cin iu l CLUJ-NAPOCA

In acest scop. se prelungeşte nînă la data de 24 feb ruarie 1993 term enul de predare a lu ­crurilo r (m acheta se. 1:10: m a­cheta sc. 1:^00 n’anuri. desfă­şurări. perspective)

T nm i concursului si da te su- nlim ontare se pot obţine zilnic în tre orei» 7'.30— 15.30 de ■ la n j- ro'-tiâ de U ’-M n^m şi A m »na'a-^ a T eritoriului a fnnsiH 'i’tii Ju­deţean f i n i . telefon 095/115416 sati 09Vlinr>49

SALONUL STUHENTESC DE ARTE PLASTICE

Azi, 23 februarie, orele 16, în Sala 2 a Casei de cu ltu ră a stu ­den ţilo r va avea loc vern isaju l „Salonului studenţesc de a r te plastice".

VID EO .

Ciclul video Jean-L uc G odard p rezen tat de C entrul C ultu ral F rancez p rezin tă săp tăm îna ... în curs Urm ătoarele film e, de la orele 16 Ia Casa M ite i: m arţi. 23 feb ruarie — „N ouvelle V a- eue" (cu Alaln Delon): loi. 25 feb ruarie — „M a«culin-F‘=m*^in'‘ (cu C h an ta l Goya, Jean -P ie rre Leaudi).

M ITING DE PROTEST

M iercuri, 24 februarie , de la orele 15, tn S ala de dans a Ca­sei de cu ltu ră a studen ţilo r va avea loc un m iting de protest organizat de Sindicatu l L iber a l Invăţăm în tu lu i P reun iversitar C lujean.

(Dem. ŞOFRON)

HORI A B lD E SC U LA BI3L10TECA JUDEŢEANĂ

„OCTAVIAN GOGA"

Dacă anul 1992 a fost bogat în în tîln iri din ciclul „Scriitori clu­jeni la bibiloteca judeţeană", cel în care ne aflăm are toate şan ­sele să-I depâ^eas-ă. Dacă luna ianuarie n-a cuprins nici o săr­bătorire . de v ină sîn t num ai ei, scriitorii, că nu se nasc în fie- ca^-e lună. P rim ul sărbăto rit este H oria Bădescu. unu l din cei m ai rem arcabili scriitori ai C lujului contem poran N u zicem acum cîţi ani Im nlineşte Veniţi astăzi, 23. februarie 1993. la Sala de lectură a sediu’ui central al bi­bliotecii. d in P ia ţa Ştefan cel M are nr. 1. la orele 14,30 şi veţi a f a .

Tot astăzi, la orele 13. la L i­brăria U niversită ţii va avea Ioc lansarea unui nou volum de po­ezii a* s^rhătoritu lu i. „T.feduri". Două sărbători a le sn in tu lu i, un singur om o rin eu ră zi.

NOUTĂŢI D îN ORAŞUL OIIFRLA

0 A fară încă este frig, d a r creatorii de m odă se gtndesc de­ja la orim ăvară. S ingurul sa­lon de . modă din oras. Societa­tea .M eiba" de ne s trad a 1 De­cem brie I9t8 oferă în această perioadă o bogată coleetie ves­tim en ta ră fem inină de prim ăva­ră. Sexul frum os are de unde a lese Pe cînd si bărbaţii?

* Tn o ras nu ex '« tă în^ă o ceainărie, d a r flo ră ria particu ­la ră de pe s trad a P arcu lu i s-a g înd iţ M la cei suferinzi de di­ferite bo 'i. Pa*roana Anca Pop oferă o ffamS v a ria tă de ceaiuri m edicinale S a 'u tpm in it’.atjva.

* T„a car>*tnt s tră r i i M orii, la in tra re a în nare al o-rasu lu i d in in iţia tiv a p rim ă­riei '- a u am ^ n a ia t e a ra je pen­tru no«esorii d e an to ^ 'i^ 'm » din ca rtie re le an ron ia te un iice tă ţen i ce rta ţi cu discip lina şi

c u . . . b unu l sim ţ, noaptea de­pun aici gunoaiele, în loc sâ le ducă la locurile special am ena­ja te . O are p înă cînd?

9 în u ltim a perioadă Asocia­ţia de b inefacere ..Europa pen­tru E uropa" a fost cu gîndul, sufletul şi fap ta a lă tu ri de de­ţin u ţii P en itenciaru lu i G herla. A stfel, m em brii asociaţiei m ai sus am in tite au colectat de la d 'fe rite com unităţi religioase d in Anglia, m ateria le s tric t neee- sa-e ac tiv ită tii cotidiene a de ţi­nuţilor. Recent, pastorii englezi G rahnm G i’es si .Terry Beck au înso ţit un nou transport de m e- d ieam -nte , len jerie de pat, în ­că lţăm in te . pastă şi periu ţe de dinţi.

T o to d a tă ,' pen tru m en ţinerea igienei colective, com unităţile creştine din SUA — mai precis cele d in sta tu l Carolina de N ord— jtu do ta t Pen itenciaru l G herla cu 5 rfW ini de spălat de cap a­cita te m ire si to t a tîtea uscă- toare. precum ri cm spminţe pen­tru sectorul legumicol al u n ită ­ţii. V aloarea acestora depăşesc 5 m ilioane lei. M edicam entele iu fost p red a te ta b in e tu lu i m edi­cal. o p a rte d in ele fiind trim ise S p ita lu lu i pen itenc ia r Jilava .

SZCKELY C saba

SOMATUL — LA Z I

N” mftr'»l rjerco^nelor aP a te în cău ta rea urnii loe de m ” ncă a a iuns la ««-sîtiii sănt2mî"i> tre - cute la *»° '■fi'1 earo 21 0,0 sîn t foniei. *"<4 m ''r>ritori. £102 au s tu d 'i m-’diî. ia r st»id>i snr>e- rio a ’-e Tn n re^ rn t ''en^f^-iază de 3 <ntor de cornel 2^343 de .■ co- rnorî . f-m p i' «I prim esca ’o * 'a t îe d° s r» r ţ l :n A085 ş o m e r i .

.'Ţinui n’-m *’" -**003 nersoarte 1f s-a siiso°tidat •ilata. ia r la 'Wfi- le-a în"et->t nl-tta ci nu au soli­c ita t a l 'v'° t ’e d^ sr<ri1’n. tn ev i­den ta r>f*^inr>- de m uncă

se află 4463 de persoane care nu fac obiectul Legii şom ajului. P e p rim ul loc în topul şom aju­lu i se situează m unicip iu l C lu j- Napoca.

SITU A ŢIA LOCURILOR D E MUNCA VACANTE

N e aflăm in fa ţa uneia d in tre cele m ai zgîrcite săp tăm în i în ce priveşte o fe rta de locuri de m uncă.M UNCITORI N ECA LIFICA ŢI: 2 p o rta ri Ia U niversita tea de ş tiin ­ţe agricole. C alea M ănăştur, nr.1—3. tel. 116884 (concurs în 25 02); 1 paznic la DIRECŢIA DE TELECOM UNICAŢII, s tr. Do ia n r 33 tel 11R9fi7. M UNCITORI C A LIFIC A ŢI: t m ecani- auto la SC NTTTT?EX SA. Cale.i R aliu lu i, nr. 2—3: t tîm o la r la ’CPM C’u i. str. T . V ladim irescu n r 15—17: 7 tlm - p lari la PC M O o tt. ? SRL. sa­tu l M iceşti. tpl. i w n ; 1 vonsi- to r IM D la fr>M.SWRVirE SA, Str. M a^^^vs^h i n r ^—7.

In fo rm aţii sup lim °n ta re p r i­v ind locurile de m uncă vacan te se pot obţine la oficiile fo rţe i de m uneă C M . T urda . C im pia T urzii, Dej, G herla şi H uedin .

EX PO ZIŢIE DE PA SA M DE CURTE

A sociaţia crescăto rilo r de cu rte inv ită iub ito rii şi am a­torii acestui gen de îndele tn i­cire la expoziţia care se des­chide azi. m arţi 23 feb ruarie , pe str. lu liu M an iu ; nr. 8 (fostă fi M-irtie) Fvpnziţia r ă ­m îne deschisă p înă tn 27 fe- b ru arie si poate fi v iz ita tă ziln ;e în tre orele 9— 18. M en­ţionăm că în această perioa­dă se vor vinde şi pui' de o zi.

UI LETIN METEO Azi vrem ea va- fi în general

închisă, cu cerul a co p e rit V or

cădea ninsori pe a rii re la tiv e x ­tinde. V întul va sufla slab • la m oderat. T em pera tu rile m ;n im e vor oscila in tre — 10 şi —6 g ra ­de, cele m avim e în tre —3 si - f2 g rade. Izolat cea tă d im ineaţa . ' Ieri. la ora 12. ’a C luj-N apocase^ în reg istra —1 « rad ia r p r e - ' s i"nea atm osferică e ra - de 72*6 m m Hg. în sc ld e re . C onstan ţa Nagy, m eteorolog de scrviciu.

Firma Tv.CABLU" S.RL. vă propune, dupâ revista ‘T.V.Satelif

M ARŢI, 23 FEBRUARIEFILM E: RTL — 21,15 Numai peste trupu l lu i (f.co.,

SUA *86). PRO 7 — 15.05 Acest om ştie p rea m ult (f.w., SUA 1954): 21.15 „Houseboat" (f.co. SUA 1958). SA T 1— 9.35 Film e în re lu are . 0.40 Fantezii ero tice (f.e.).

SERIALE: RTL — 10.00 Owen M arshall: 11,00 Bogată şi frum oasă: 13.20 Springfield S tory : 1'4 15 C lanul Cali­fo rn ia ; 15.05 C alifornia în pericol: 16,00 M oartea este hobbv-ul e i: 18.00 Cine este şeful aici? : 18.30 O fam ilie ex trem de d răgu ţă ; 20,45 T im puri bune tim puri rele:1.00 Lege şi ordine. PRO 7 — 6,45 Seriale (r); 16.20 T are d a r gînriaş; 19,00 Parker Lewis; 19,30 Bill Cosby Show ;20.00 S trăzile din San Francisco: 23,25 Cei doi SA T 1 —14.55 U m brele pasiunii: 15,45 Vecinii: 16,10 Sub soarele C alifo rn iei; 17.00 Un tr io cu 4 pum ni: 18.25 Totul sau n im ic. 1 40 M ann-o-M ann

DFSFNE ANIM ATE: PRO 7 — 6.45 Desene anim ate în re luare : 17.15 Trick 7. Cele m ai , b u n e desene anim ate: H eatheliff. V ine u rsu leţu l zburător. Şoricelul. Fam ilia F lin tstone

SPO RT: EUROSPORT — 10.00 Fotbal — golurile sâp- tăm îm i: 11,00 Schi nordic. C am pionatul m ondial de la Fa!un Suedia Alergări no schiuri 10 *frn fe m t: ’^no T ria tlo n — concur» de sală B ordeaux. 18.00 S tilu l liber:10.00 Fotbal: 20.00 Schi nordic: 21.30 Box; 22.30 Ş tiri:23.00 K ick-box: 24 00 Schi nordic SCREENSPORT —9.00 M agazin sportiv : 9.30 Tenis: fina la coneursulni de la Ph iladelph ia bărbaţi: 11.00 M otosport: 12.00 Hochei pe gheată turneul din Suedia In llln irea Suedia—C ana­d a : 13.30 Hochei — liga am ericană: 15.30 A'Ui>nv>bi!i«m:17.30 Box dm SUA: 18.30 Golf T urneu l PGA European, O penul din M aroc; 20 00 M ountain B;*ie; 20.30 B w b e t ;22.30 Box în d irec t: 0.30 Snooker SA T 1 — 19.30 Tele- sport

ŞTIR I — REPO RTA JE: RTL — 7 00 A jctm lilA ti: R.00 B ună d im ineaţa G erm ania: 13.90 Punk* 12 — m agazin; J9.4S T e le iu rn a l: 20 1% Explosiv — m agazin: 23.15 .Şvnlo- siv F,n r ' “ — 21.00 Tnn a»»-^liMfi l— 6,30 R eportaje regionale; 7,00 B ună d im inea ţa li 19,00

SA T 1 regional: 19,45 T e le ju rn a l: 22,10 K rim inalm agazin :23.00 C onvorbm cu Ulrich M ever: 24.00 Spiegel TV — em isiune de reporta je TV 5 — 20.30 Ju rn a l be lg ian :21.00 N ord-Sud: 21.30 M aga/m . 22 00 -turnai francez. 0 15 Em isiune cu ltu ra lă : 4.00 S paţiu francofon: 4,30 P erfo r­m an ţe : 5.00 Reflecţii >i im agini; 5.55 E urojurnal.

MUZICA — DIVERTISM ENT: RTL — 19.00 Elf 99 — m agazin : SA T 1 — 21.15 P arad a rie au r a muzicii popu­lare. MTV — 8.00 A wake cu R de Ruvo: 11.00 VT Paul K ing : 14.00 VJ S im one; 17.00 Mari h itu ri: 18.00 R eport:18.15 L um ea film ului; 18.45 T rei pen tru unu ; 19 00 S no rt: 19.30 Prim*- cu P ip D ann: 2’ 00 Dial MTV; 21 "*0 M w t W anted . ?3,C0 M ari I r tu r i ; 0.30 Ş tiri: 1,00 L ista h i- tn r ilo r b ritan ice: 3.00 V J K ris tian e B acker. 4.00 Yol;5.00 V ideotera de noapte

SPECTACOLE. CONCURSUItl-SPECTACOL: R TL —11.30 P reţu l e m are (cs): 12.00 R iskanl (cs): 12 30 Duel în fam ilie (cs); 0 15 Gott.s"ha'k show PRO 7 — 0.30 Ka- ba re t si sa tiră cu Thom as Freitag. SAT 1 — H.^5 r> ^ 5 (cs); 20.00 K lm p-K lapp — C lip C lub cu D ieter H aller- vo rden : 20.30 Roata norocului (cv)

M IERCURI. 21 VEHRUARIEFILM E: RTL — 21 1 ̂ M am a m ea d 'a bitnă (f.co.SF.

ST’A). PRO 7 — 21.15 Dic.k van Dvke: Casa ueicnşă (f p. STIA 1992'; 24.00 Reif fOr d ie Einh.îit (fpsih . 1990): SA T1 — 1 00 Războiul jungleiSKR»AI.K: RTL — lOOft O wen M arshall: 11.00 F rum oasă şi bogată: *3.30 Sprinefie ld S torv; 14 15 C lanul Cal for- m a: 15.05 C alifornia in pericol: Ifi.OO Mo;irtea este b n h h '- u l e i. Ift.'/O Clr.f '-«-te sefnl aic i? : 1R.30 O lam ilie ex trem de d răg u ţă : 20 4^ T im puri bune tim nuri rele; i 00 N«’a - |>ărat Alavka. PRO 7 — 5.55 Seri ile <r): 16 2^ T are 'Ia r Eincaş: 19 00 P arker IjCwis; 19.30 Bill Co^bv S h o w 2000 S*r*7i)e din S-"»n F r .m c isw 23 05 fa^c <i M '^ a b e SA T 1— 9 55 S en a le (r): 14 55 U m brele oasiunii; 15.45 V,-cinii:17 00 Un trio cu 4 pum ni: 1S.25 Totul san nim ic: 21,15 Tatfti are nevoi» de o sot»*

n rS K N v A M M A TF: PRO 7 — 5.55 Desene an im a te ir ': 17.10 Trieli 7 — ceh- m ai bune film e de an ir r a ‘ie: H ethcliff Pisicile G «rfi,.|d st>>cial Fam il’a Fl:ns*one.

SPORT- F.t’r j^ o p ^ R T _ 10 0 0 H andbal T iu iv u cu p ? tiu , echiotv E’veţi't Ir lan d a Cehia «i F ran ţa r-an tJ i — E lveţia: 11.00 ■ S tilu l liber C upa M ondială M eiringen. F-l'-ctia: f *0 ̂ Sehţ '1'- h^rbat* - f4’*1..’ (ţ.b e r ţ i com binata nord ică; 17,00 Fotbal — E uiugo iu ri;

18.00 Tenis. T urneu l A TP de l i R ottx 'nlam : 20.00 Schi no rd ic ; 21.00 B asch e t C am pionatul u n iv e rs ita r am eri­can. tn tiîm rea V irgm ia—W ashington; 22.30 S tin sportive europene: 23.00 T enis. 0.30 Schi nordic - re trospectiva zile i: 1.30 Ştiri. SCREENSPORT - 9.00 B u c h e t: 11.00 Fascinaţia vitezei: G rand P rix M onaco. 12 00 Hochei pe gheaţă . T urneul i t n S ued ia . Suedia—C ehia; 13.30 G olf;14-30 Bowling T urneu l profesionist il h ă rb a ţilo r de pe lacu l Zurich. Illinois. 15.30 A utom obilism . 1G.30 Bow­ling : 20,30 K ick-hox. 21.30 F o tbal. 22.30 A utom obilism ; 2'*00 Fotbal. C alificări pen tru CM O landa—T u rc ia : 1.00 Golf. A cţualităti din tu rneele puropene m d in tu ru l am e­rican PG A : 1 15 B asehet SA T I — ifl.30 T elc-port.

ST’R î — R FPO R T A IE: RTL - 7 00 A ctua 'ită ti: 8.00 B ună dim ineaţa G erm an ia : 13.00 Pun^t 12 — m agazin ;19.45 T ele iu rna l: 20.15 Explosiv - m iB azin: 2300 S tern T \r — magazin. PRO 7 — 2i 00 T e ţe iu rna!. I I1» A '-tua- lită ţi. SAT 1 — fi.30 R eportate regionale; 7 (10 B ună di­m in ea ţa ': 19.00 SAT 1 regional: 10*15 T e le iu rn a l: 23 05 V aca rin săntăm îna! TV 5 — 20.20 luvna1 belg ian : 21.00 T im pul prezent — m icarin de inform a»^' 00 lt 'rp a l f^ a n ^ z ; 4.3n A nim aţie -tiin tifieă : 4 ■*" Pa-l-^ment E uro ­p ean - 5 00 în oH eetiv- E 'irooa: 5 30 M agazir '-egiona'.

— niV K RTlSM FM T- MTV -. * (Hi AwaVe;11.00 V! Paul K ing: 14 00 v » tim o n e 17 0° M ari h ;*uri:18 00 R eport: 18,15 L um ea film elor: '8 3'1 W m tăti m 'r i - cale* 18.4^ Trej din iinn: 1 ^ 0 0 t.nnie» -»*aia_ ip io P r im ? cu P in D ann: 21.00 n ia i MTV; ?i l-au ' M er-urtnev; 2 3 Ort M ari h itu ri; 24.00 H eoort: 0 4 r> Tn«i din unu : 100 Pr>sţ m odern; 3 00 V t C ris tiane 4 0n v (,i; 5 00 V ideotera de noapte RTI, — tooo ‘•Vf n<i SAT < —0.',o Em isiune sa tirică : TV K - ’ -i'- Snnsa '•tn’ecelor.

SP^Y’T A ^O f F _ r ^ v n i R s u p i _ c p i .T T » r n i , j RTI M.30 Prelu! este fie ib in te resr. 12 00 R 'sVnut fes); 12 30 TVi«i ţn f»mi'»e fes ': 17 f'r* '“onvorhirţ cu H-an' M eî- se r; 0.15 Gnlt;ichalk show. SAT ' — 17 55 Svr5: 20.30 Roata norocului (cs>

Abrevu'n Pentru film e- b - iciiune. ro n com‘-die: da s •ljst,np anim ate, r — irv.iîO'1- ^roti-ra. 11 = a*-ua* /ă p = .'•oliti't, kî*r — w -r w"s-U'vn P en tru nlt^ on>cr:tiTle ' 'F european :C'y*. - 'a rn p i-îia ! rn 'iif.»:! -n »n 11 h ' ^ * 'n n ~C*jr*.-'-oe»'taCfi| -1 r •rne-ni|<'!f' tn O.I 1kev ’.tp - ni ’i re le premiu: r — reluări; t — teatru: V i- vijeo-jockey.

Page 3: U.D.M.R. motivează refuzuP Stadiul unor lucrări agricola ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66452/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…BULETIN METEOROLOGIC pag. a 2-a PROGRAMET.V. SATELIT

PAGINA 3 ADEVARUL DE CLUJ

START CU... „SURPRIZE” LA CAIROStartu l spre E gipt s-a d a t de

l a . . . S '.adionul „Ion M oina1*. Prezenţi f.ind în d im inea ţa zilei de m arţi 9 feb ruarie , o ra 9, toţi cei 20 de jucători, an treno rii se­cunzi Alexe U if leanu şi Iosif Cavai, m edicul D. A ndea şi m a­sorul E. Jascău. C onducerea c lu ­bului şi secţiei, în speţă p reşe­dinţii Sorin Bagiu şi Eugen. B ungărdeanu, an treno ru l p rin ­cipal Rem us V lad «i dr. M a- ham m ad (din conducerea S. C. A naconda S R L . pe post de sponsor ş i . . . tran s la to r de lim ­ba arabă) au lu a t sta rtu l ceva m ai m atinal, cu avionul, pen tru aran ja rea , la B ucureşti, a u lti­m elor am ănun te legate de tu r­neu.

In tren o primul su rp riză : Io ­nel Dobrotă, cu p rile ju i celor 34 de ani îm plin iţi m arţi 9 feb rua­rie. a oferit colegilor de ech ipă şi nouă celor din delegaţie, cîte o bere „la cutie" Că s-au des­tu p a t şi două sticlo de sam nanie în cinstea even im entu lu i, asta -i de la sine în te 'es.

După an^om e R c e petrecu te In acceleratul rie Raia M are— Bucureşti ia tă-ne sosiţi în G ara de Nord. S«* fa'-e ionctiunea în ­tregului grup O cină ran idă si plecarea spre Otor»-ni TT|timii doi din grup cp adaugă lo tu 'u i spre Egipt: con fra ţii de b reas lă

(I)

P av e l P ean ă („G azeta S p o rtu ri­lo r") şi Ion • C hilom („Sportul R om ânesc"). In ritm a le rt viza paşap o arte lo r, p redarea bagaje­lo r d u p ă c in tâ rire a de rigoare şi îm b arca rea pe un IL— 18. Nu bă­nu iam . d u p ă îm barcare , d e ce „su rp riză" vom avea parte la so­sirea lomnrt-Mi’ '• '‘p-national

C airo. A tît in tren cit şi ln a - vion, M arian Salom ir. cel de-al tre ilea p o rta r al echipei „U “ şi-a lu a t în p rim ire şi funcţia - de . . . opera to r, consem nînd pe pelicu­la cam erei v ideo secvenţe d in călă torie . Im ediat după m iezul nop ţii av ionul plonjează spre o m are de licurici arg in tii şi por­tocalii. A terizare perfectă pe a- e ropo rtu l din C airo F orm alită ţi­le de viză scu rte fără prob 'em e. „S u rp riza” in te rv in e In sa la e-

no rm ă de aştep tare . Pe bandă ru lan tă vin bagajele C onstatăm , cu stupoare, că la B ucureşti, pe O topeni. m anipulan ţii bagajelor noastre au făcut ravagii, „văm u- indu-ne* Ia sînge, sustrftgînd din sacosele ju că to rilo r 3 m ngi de fo tbal, echipam ent sportiv , stic­le de şam panie pregătite pen tru protocol F urt de zile m ari. în plus. pa tru bagaje au fost îm ­b arca te în avionul de . . Tel Aviv. Din sacoşa subsem natului nesăţioşii ..m anipulanţi" au ex ­tra s 4 pachete de ţigări Assos, un tub de pastă de dinţi Fa şi două sticle de şam panie. D atori­tă lipsei celor 4 bagaje ră tăc ite fo rm alită ţile se prelungesc p înă duoă ora 2 din noapte

în sfîrsit ia tă-ne îm barcaţi în tr-u n autocar şi d rum în noap­tea scăldată de nenane. lung d “ 25 de km spre hotel. ..A terizăm ' la hotelul ..Marwa* spre orele3.30 d im ineaţa U rcăm cu as­censorul spre înă lţim ea e taiu lu i16 (aveam s-o aflu abia d im i­neaţa ) si îm preună cu colegul ie tu rneu , G rigore Bor?, «eful com ­plexului c lu jean Spori". luăm în stăn in ire cam era R06 A dor­m im rapid cu gîndul "ă d im i­nea ţa urm ează să plecăm spre Gizeh, la piram ide

(va urm a)V ictor MOREA

/cApa sîmbeteiO C om petenţă. M inisterul E-

conomiei şi F inan ţelor nu are com petenţă a su p ra băncilor, a decla rat, la C luj, un director ge­neral d in MEF. U ltim ele con­fru n tă ri G uvern — Banca Na­ţională au desem nat d rep t cls- tigător banca. Dacă G uvernul va continua să se spele pe m îini în p riv in ţa ră sp u n d em financi­are. im plicit a b locajului f inan ­ciar. sub m otivul că banca este neascu ltă toare , şi dacă FMI şi Banca M ondială vor da .indica­ţii". noi vom in tra în tr-o m are dilem ă: pe cine să în trebăm ^um ne conduce? G uvernul obiectea­ză câ ac ţiun ile îi sin t blocate de Banca N aţională, aceasta îşi subordonează (teoretic, cel pu­ţin) ac tiv ita tea Parlam en tu lu i Rom âniei, in s titu ţie în care i- m unii na ţiun ii stră lucesc în vo r­bărie. cu pred ilec ţie In tre tim p, banca joacă după regulile fer­me im puse de institu ţiile ban ­care m ondiale. In concluzie,, to­a te nepu tin ţe le au o cauză o explicaţie. în ţa ra asta. Numai omul de rînd nu-şi Doate °vo li- ca cine o fi vinovatul pen tru m ersul n o stru . . înapoi!

O Şomeri. Din su.rse guverna­m entale, am a fla t că o eventu-

Baschet: ,.U” FIMARO (CU GiNDUL LA STEAUA) ÎNVINGE PE C.S.M. BRAŞOV

cu 113-50C am pionatele na ţionale de

baschet au a ju n s în pragul p ro­bei adevărului; p lay-off-ul, cu echipele c lu jene a fla te în pozi­ţia cea mai n v n ită . ele u rm înd să dispute toate partide le decisi­ve pe teren propriu P înă a tunci fetele lui H oria Pop şi E lena Popescu m ai au de jucat o sin­gură partidă e tapa a XXTI-a), în deplasare, la O radea, ia r bă­ieţii lui G heorghe Roman şi L i- viu M orarii an de su sţinu t un exam en d ;fjcî’ în '-o-nnania lui S teaua. în dep lasare fetaoa a XXT-a). respectiv >m colocviu pe teren p ronri’i ru ELBA T im i­şoara (etapa X X U -ai Şi cum adevărata valoare sp testează pe terenul advnrsarnior studentii trebu ie să o d->rnonstre7e d<° a- ceastă dată. r” '-îs*jgîndu-si s a ­loanele p ierdu te în sala Rapid. U ltim ul cu public,l-au susţinut -îm bată în Sala Soorturilor în -om nania celor d ° la C ^ M R raşov (etapa a X X-a) e dreo* o e^hină sub p re ten tiil" nr<m"’"i e^a'on, pe care au învins-o fără e fo rtu ri cu

113—50 (44—26). Deşi au tra ta t cu su p erfic ia lita te , am bele faze a le jocu lu i, ia r titu la rii au ap ă ­ru t m ai m u lt în postura de re ­zerve, c lu jen ii ău depăşit cu le- je r ita te „suta". cele în tîm p la te în rep riza secundă de te rm in înd o b ţin e rea acestu i «cor fluviu. Cu d o a r 7 ju că to ri dep lasaţi, oas­peţii au cedat total în această perioadă, lotul omogen, de 10 jucăto ri, al cam pionilor evo lu înd p rac tic în faţa unor spectatori şi nu adversari, de unde şi su ita de 9 coşuri de 3 puncte reuşită de H oria R otaru (stim ulat de „ap ă ra rea" braşovenilor), care a făcu t deliciul spectatorilo r Ne-a m ai b u cu ra t pofta de ioc a Iui M arcel Ţ en te r care. sperăm a- n u n ţă ie=irea din lunsa stare de ap a tie afişa tă în ultim ele etape. M ulte aplauze la care ne a lă tu ­răm si noi. pentru . ta len ta tu l Mi­hai S in e v ie i care în rina lo c u ­lui a îm p lin it 24 de ani. Cele 163 de p u n c te ale p artid e i au fost rea lizate d e - V?o’a''u 33 Ţ en­te r 17 P in tea 12 Sob^stven 10, S inev iei 9, C ristescu 9, R usu 9,

G com olean 7. O lpretean 4, H nat3, p en tru „U“, respectiv Astalos20. Calaneea 18, Beian 6, Popa4, E rnst 2 A rb itrii: O V estinian (Bucureşti) şi M. Coldea (Cluj), fă ră problem e şi fă ră reproş.

R ezultatele com plete: fen rn in (etapa a XXI-a): R apid—Progre­sul BNR Voinţa 90—71 Sportul S tudenţesc—Olim pia Satu M are 106—57 VILMAR Rm V îlrea— Crisul O radea 85—81 CON^TRA A rad—Olim pia B ucureşti 104 - 62, O TELIN OX T îrgoviste—F AR- TEC Braşov 72—65 ACSA Ana­conda—U niversita tea C raiova <Î9 —14 (disputat în devans): m as­culin (etapa a XX-a): SOCED— D inam o O radea *15—69 Spartul S tudenţesc—Rapid P7—78 Auto­m atica B ucureşti—Steaua 76— 109. MATRTCON Tg M ureş— D inam o Bucureşti 57—105 C SM B alan ţa Sibiu—ELBA Tim işoara 104—92.

M ircea Ion RADU

„U“ D ARIA NN E — TEX TILA TIM IŞO A RA 28—26

D um inică d im inea ţa In Sala sportu rilo r. în cad ru l Diviziei 3 a fost p ro g ram ată p a rtida d in tre echipele fem in ine U“ D arianne şi T ev tila T im işoara După un ioc pe ca re I-au con tro la t a p roape în în treg im e ciulencele au c îs tiga t cu scorul de 28—26 (13— 10).

P L A Y - O F F

L A P O L OC am pionatul naţional de polo

a a juns in faza p lav-off-u lu’i E- chipele c lu i^n0 C S M si C.S S. Viitorul se in tîlnesi în tre ele (în cad ru l grupei valorice 9— 12). lucind în sist-m ul 3 victorii din 5 jocuri posibile P ir tid e le (cîfp vor fi necesare) sînt p ro ­gram ate în bazinul olim pic m arţi şi m iercuri (de !a ort» 18). vinpri (ora 11 şi 18). sîm bătă (ora 11).

ANCHETA NOASTRA: CABINETELE DENTARE PARTICULARE - ÎN CĂUTAREA l̂ cNTlTr.TIlA sociaţia m edicilor stom ato­

logi cu liberă practică, d in Ro­m ânia este m r n b r ă a Federaţiei D entare Tnti-rrationale (F D I ), şi în are ca preşed in te pe doc­to ru l C onstan 'in O ăucan. F ilia la C luj a Asociaţiei a luat fiin ţă in prim ăvara anului 1991. la scu rt tim o după deschiderea p ri­m elor cabinete den tare p a rticu ­la re fiind condusă de d r O vidiu Cosma — preşedinte , dr. Ilie Pasc — vicepn-«edinte şi dr. Doina Costca Cordoş — secretar ştiinţific, care a avut am ab ilita ­tea să ne o t°re date şi am ănun­te concrete despre Asociaţie şi F iliala cluie-ină-.

„La ora actuală funcţionează In municipiu! nostru peste 50 de cabinete den ta re particu la re As­ta nu înseam nă că toti colegii noştri care tiu cabinete p articu ­la re sînt m em bri ai Asociaţiei. In in tervalul de doi ani, d r Oă- ucan şi colectivul pe carp tl con­duce. a reuşit să p regătească un m ateria l legislativ aştep tînd şl un G uvern rr^diM I pe m asa că­ru ia sâ-1 pună. P en tru că toatâ legislaţia la o ra actualii, ne este defavorabila, to ta l defavorabilă.

Noi sîn tem persoană fizică, SRL, asociaţie fam ilială, orice, num ai cab ine t m edical NU Lucru va la ­bil, sublin iez acest aspect, pen­tru toate tipu rile de cabinete m e­dicale particu la re nu num ai pen­tru ceie stom itologice Dr. G ă- ucan in ten tio n ea /ă tn m ateria ­lul nou pe care îl pregăteşte să se în toarcă la C onstitutia din 1923 în care erau trecuţi ca si crea to ri de a rtă P a r" paradoxal, fiindcă lum ea nu este obişnuită cu aşa ceva. cu ceea ce trebu ie să fim O Spre deosebire de alte cab ine te m edicale cel stom ato­logic cere o investitie m asivă de la bun început. Nu are rost să vă m ai <pun cum se dau şi In ce condiţii îm p ru m u tu rile de că­tre bănci de faptul că nu ne sînt recunoscute investiţiile făcute, de faptu l câ nu avem incă rezol­vate asig u rările sociale. In s tră ­inătate . se ştie bin» acest lucru , cu c ît investesti m ai m ult. cu a tit ai n iş te a v a n ta je p rofesiona­le. Este dificil şi p en trn paci­enţii noştri, ad resab ilita tea creş­te de la o l i la nlta. Policlinici­le, In ţe n e ra l sin t deficitare, ce­le cu p la tă a u ş l ele g reu tă ţi,

au crescut şi ele p re ţu rile şl to­tuşi oam enii se în d reap tă .' cu toată starea in fla tionalâi spre cab inetele particu lare . D r.' G ă- Ucan a in fiin ta t la B ucureşti o şcoală de tehnică den tară , pen ­tru form area de buni tehnicieni, de caiificare specială a su ro ri­lo r medicale. M ulţi colegi şi în p rezen t lucrează fără soră din două motive. Unul financiar' şi, doi nu există cadrul lu rid ic de an g a ja re a acestora Mai de­parte . A sociaţia s-a ocupat si de p a rte a ştiin ţif 'că. dp in teg rarea noastră la nivplul cunoştin ţelor ac tua le în stom atologie. ** F ili­a la C luj va fi una zonală va cup rinde toată zona de nord a T ransilvan ie i şi co l.e ii din alte o ra ş e sîn t foarte receptivi. A- p are apoi p roblem a public ită ţii, p en tru care dorim o rea lă des­ch idere O Ui1 a lt pu n c t ce ne in teresează este cel a do tării m ate ria le . M ateria le le noastre s in t destu l de scum pe fiind ne­voiţi să apelăm la firtn» on rtl- cu lare . La C luj-N apoca cea m ai serioasă firm ă este TETTNOWRD, d e p e 's t r a d a C lin l-ilo r firm ă condusă d e dom nul B ulduş, cu

p re ţu ri accesibile, stab ilite la cursul do laru lu i. F irm a ne aş­teap tă ia r noi aştep tăm un s ta ­tu t şi o recunoaştere pe plan naţional, g u v ern am -n ta l © O altă p rob lem ă — pre ţurile . Sînt m ari d a r trebui** în ţeles un 'u - cru. noi pornim d e la nişte pre­ţu ri etalon, p rim ite de la Asqei- atie. Si am m ai dori sâ se în ­ţeleagă C” va: a nu st*1 confunda un cabinet m edical particu lar "U orice altă societate convre ja lă noi NU sln tem unita tP " om vroi- ală; Este consu tta tia ' nv 'd icalâ aco rdată si în cadrul ei are ' loc. aproape în to tdeauna un a"t ' i - pera tn r. E vorba a^t medical aici v reau e u 1 să a iu n s ' A Asi­g u rările ■ sociale. Onnv’nii ’ v ir . în ţelege greu ce înseam nă asigu­ra re socială, ea r«>clamlnd D-^ste to t în lum e bani seriosi • Bol­navul cînd apelează la un cab i­n e t m edical p a rtic u la r tretu iie să stie că apelează la un cab i­net p a rt ic u la r că w ţv i l e ' p lă tească, câ a legerea Iul e be­nevolă şi d iscu ţiile fn p lu s d e ­vin InuMIp».

Ou siguranţă, ivonv revenii : Demostcno ŞOFRON

a lă în ch id e re a C om binatu lu i sid eru rg ic G ala ţi ar crea 49 000 d e şom eri, o bună p a rte d in tre m u n cito ri fiind şi unici In tre ţi- nă to ri de fam ilie Independen t de „efectele sociale", se lucrează cu p erseveren ţă la e laborarea Legii fa lim en tu lu i G uvernul a d a t-o gata . răm lne să vedem re­ac ţia Parlam en tu lu i.

@ B urse. M ulţi com patrioţi, de la zisa revo lu ţie şi pînă în zilele noastre , au făcu t diverse călă- to rii în s tră in ă ta te : ba o vizită de docum entare , ba o bursă, ba un a ran iam en t făcut de mai vech ii p rie ten i sau rubedenii, p leca ţi d in a in te in Occident, ca­re şi-au convins noii concetăţe­nii să a iu te R om ânia Cu o b ru ­m ă de noroc., a ju ta t de un capi­ta l in iţia l din ta ră si de d iu rna ce poate fi econom isită, rep re­zen tan ţii n o ştri se în to rc cu o m aşinu ţă . m ai veche sau mai nouă. în funcţie de cum ti dă m îna p ro p rie şi m îinile am ici­lor. F am ilia este feric ită tu ris ­tu l (sau bursierul): de asem e­nea, a re sen tim entu l 'm o lin irii D espre, „m isiune" nu m ai este cazul să pom enim Si asa te rm e­nu l este com prom is acum M r- tîndu -şe ..M ercedes* „A udi": „F o rd " ş.a. Se cuvine a fi fă­cu tă p rec izarea că ex is tă excep­ţii de la „m etodă".

M. SANGEORZAN

0 SOCIETATE C Ă M NU-I ESTE [RiCĂ

be c o r a nL a m arg in ea oraşu lu i G herla ,

ch ia r sub d ea lu l ce inconioarâ localita tea , ex is tă un ca rtie r de­n u m it „Cocoşvar" care p inâ în p rezen t a fost ned liia t ch ia r si de. , p riv a tiza ţi D ar idtâ s-a în ­fiin ţa t Societatea „A m aiteea im - pex“ SRL. care recent a deschis pe s trad a T udor V lad 'm ir-'sru d in aceastâ zonă un mic m agazin a lim e n ta r P rofilu l u n itâ tu este a lim en ta r d a r aici se Jă^esc şi a lte m ărfu ri de strictă necesita­te De asem enea o da tă pe sap- tăm ină prim esc pui 'o n s e la f de la Floreşti şi păstrăv i p rua-peti de la crescătoria dm G ilău Este singura u n ita te p riva tiza tă din o- ra ş unde poti găsi asem enea m ărfu ri Si încă la p re tu ri re la­tiv accesibile După v înzarea rea ­liza tă în Dritnele iile aie dc“-':ni- d e n i a lim en tare i „putem aprecia câ a fost o rdee foarte bună ’n - fiin ţa rea p răvălie i în această p a r­te a locali’ătii.

Am d iscu tat cu unu l din p a tro ­nii a lim en tare i dom nul M <rius C iont Ne-a »pu.s o ^ m r e a-teie. câ s-au făcu t m ari J f<>rtnn pen ­tru desch iderea un itnn i. S 'oou l lo r este de a aprovizi -na m iile de oam eni d in acest ca rtie r de a oferi în tregu lu i oraş m ărfu ri d-:* ca lita te De ace-3a se deplasează sâp tnm inal. la Avicola F i^resti si P ă s tră v â ria G ilău. de unde adu­ce m ari canH tăti de pui şi păs­tr ă v i .’ Aşa cum am văzut. se prPstea7ă o serv ire p rom p tă ' la n ivelu l unor exigente tot sporite

— — fn v i’to r dorim sâ d iversi­ficăm gam a de produse şi să tă ­cem ca un ita tea noastră să fie

f cft mai e f ic u n tă şi m ii cunoscu­tă In G herla . Ne am or<>pu< să fim cît m ai activi mai im prev i­zibili cu m ărfu rile desfăcute l;t noi. Z iln ic testăm soit'-i'ăiilo cu m p ă ră to rilo r şi in fu n e fe acea>ta fa-'e-” spr''vi>ionar=a. De aceea credem câ vom e îs tu * p e n tru cS în economia de o tată c îstigâ m ai m ult acel aaen t “co- nom ic -a re şlnde't* ' m ai tn n lt“— ne-a spus dom nul M arius -nt

Şi că iîndesc bine atestă id?ea înfiinţării primei Caţe de co­menzi din oray F.sre o societate cărefa nu i <»«te frică de concu­rentă Dimpotrivă, vor sâ la»â ei p r im ii.• u

SZEKELY Csaba

Page 4: U.D.M.R. motivează refuzuP Stadiul unor lucrări agricola ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66452/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…BULETIN METEOROLOGIC pag. a 2-a PROGRAMET.V. SATELIT

ADEVARUL DE CLUJ = P A G I N A 4

:•/ In v rem ile d in .Urmă ■ păm întul este, iată. to t . m ai rîvnit, vechii p ro p rie ta ri şi urm aşii lo r dorind, tn m od firesc, să in tre în pose­sia a ceea ce li se cuvine. Vor p ăm in t şi m ănăşturen ii, o rgani­zaţi, am «-.pune noi exem plar, în A sociaţia .F iii vechiului M ă- năştu r" . Ia tă insă că interesele a- sociaţiei se încrucişează cu cele a le S ta ţiu n ii Didactico E xperi­m en ta le — cea care gospodăreş­te la această oră „Şapca verde1". Nu dem ult ne-a fost d a t să eitirn- în cotid ienele locale o notă a la r­m an tă sem nată de A sociaţia „F iii vechiului M ănăştur": „Nu .ne tre ­buie i;rîu?“ (..Crima de la .Ş apca- verde" — .in titlu original), in caiv d irec to ru l S.D.E. e ra .a c u z a t- că a d a t d ispoziţie şi în , 25 oc- . tom brie s-au a ra t două parcele, a ra te şi sem ănate în prealabil. (10 octom brie) de că tre „Fiii vechiu­lui M ănăştur", în zona „Şapca verde", „distrugind în treaga sur p ra fa ţâ sem ănată de noi cu grîu.- A lături de d a u n e le . m ateriale, se spune în notă, considerăm a t i tu - / d inea d-lui C eteanu ca \m act d? sabotaj ce nu ,a re calificare. în—, tr-u n m om ent în care se fac e- fo rtu ri considerabile pen tru a a- sigura zilnic o bucată de pîine pe m asa ce tă ţen ilo r . Unii, seam ănă grîu, a lt ij , . f u r tu n ă .. ." .

Evident, gravitatea... ieşită din co m u n -a faptelor n e-a determ i-v n a t să-l căutăm pe... „vinovat11,- d irec to ru l S.D.E. Dl in g / Ilo ria C eteanu: '

E.L:: In p rim ul rînd . dom nule director,' vă rugăm să răspundeţi celei mai., g rave acuzaţii; de ee aţi a ra t g riu l? .

A CUI ESTEH.C.: Aş răspunde sim plu, di­

rect: nu am d a t dispoziţie să se a re grîul şi m ai exact; nu' s-a a-

. ra t .g rîu l sem ănat de m ănăştu- ren i în „Şapca verde".

E .L.: Se mai afirm ă în acea no tă că parcelele cu p r 'c in a — num ero ta te 21558 şi 31559 — a- parţin Asociaţiei „Fiii vechiului; M ănăştu r11. Aşa este?

. H.C.: Nici pom eneală. P rin De­cizia nr. 93 diri 20 oct. 1992 a P refecturii C luj, se stabileşte d rep tu l la acţiuni pen tru supra­faţa to tală de 30,67 ha şi d rep tu l

■ei de p roprieta te asupra terenu- , lu i .d e 100,42.ha echivalent a ra ­bil aflate în adm in istra ţia S.D.E. C luj-N apoca, în favoarea p e rso a -: nelor m enţionate îni tabelele ane­xă11.

P rin tr-un proces-verbal; (din 17 XI. l9i>2) sem nat de prim arul

’ m unicipiului, de viceprim ar, de .reprezen tan ţi ai Comisiei judeţe­ne pentru. stab ilirea d rep tu lu i.de p roprieta te p riva tă asupra tere­nurilo r, O C.O.T. A. şi S.D.E. se precizează parcelele care vor fi

; p redate d6 că tre S.D.E. pentru ce-

VERDE”?tă ţem i care au dreptul, d e a in­tra tn posesia lo rt N u .a p a r în anexă, incluse în - to talu l de100,42 ha, nici parcelele cu n u ­m erele topo: 21.558 şi 21.559 (n 'ci nu ex istă oficial o astfel de n u ­m erotare), nici cele cu num ere reale, 4612, 4643, şi 4645, care, de fapt, fac obiectul disputei. Mai m ult, p rin tr-u n nou . proccs-ver-

:;bai,. rirv 1606 d in X dec. 1992, se precizează cum nu •se poate m ai c la r că parcelele am intite, în su­p ra fa ţă de 12 ha. nu sîn t inclu ­se în p rocesul-verbal de p reda-

300 dc familii refuză primirea adeverinţelor ds proprietateFiii M ănăşturului refuză prim irea adeverin ţelor

de p roprieta te a pâm întu lu i p ină nu li se a tribu ie toată sup rafa ţa de teren care a m ai răm as în Ur­m a constru irii de locuinţe, pen tru cei aproape150.000 de noi locatari a i cartieru lu i M ănăştur.

în -mod nejustificat Ferm a didactică M ănăştur, prin directorul ing. C eteanu Horea, refuză resti­tuirea a 32 ha teren situa t la ..Ş apca 'verde"

Pentru acest te re n , m ănăştu ren ii posedă acte de p roprieta te (extrase funciare), faţă de -Fermă'.-'.care’., nu, poate dovetli prin ex trase funciare câ este pro­p rie ta r pe terenul pe care . l-a p reluat de la fosta CAP „ în fră ţirea11. ", V:. .. .. v V

Dacă m ă n ă ş tu re n ii a r ridica adeverin ţele de pro­prietate, sup rafa ţa terenu lu i s-ar d im inua cu 12 ha. ori m ânăştureni) au; p ierdut deja 150 h a de. te­ren, pe . carii s-au ' construit- b lo cu rile» d e , locuinţe din, cartier.

Indicaţiile date rie. d-l p refect de a accepta te ­ren |tv , s ite i localităţi nu sint valabile pen tru noi.

a tîta tim p cît terenul- nostru care a m al răm as- n e ­construit este m oştenit de ia moşii şi străm oşii noştri.

P rin acţiunile în trep rin se de Ferm a M ănăştu r s-a produs în cadrul m em brilo r o s ta re de nem ul­ţum ire şi revoltă, care ne-a p riv a t şi de d re p tu ri­le de a prim i -divide-ntele pe anii 1991 şi 1992; Sâ se stie că m ănăşturenii au lăsat pen tru cîm puri de experienţe o suprafaţă de 28 .h a cu ltivată cu h a ­mei şi parcele cu experienţe. : „ . '

P ină la rezolvarea litigiului p en tru cele 12 ha de teren in cartieru l M ănăştu r nu se vor e libera ad e ­verin ţe dc- p roprieta te şi nu se vor pune în pose­sie terenurile.

• Procesul in ten ta t de că tre Ferm a M ănăştur p e n ­tru tu lbu ra re de posesie este n e d re p t/ pen tru care

; aşteptăm ca .'.organul judecătoresc să dea o hotă- r ire dreaptă. -.

. .... , A şociaţia „Fiii vechiului M anăşitis '1

re-p re luare , în sup rafa ţa de100,42 ha, ele fiind cîm puri ex­perim en ta le a le U.S.A. şi ca a ta ­re nu o p t fi puse la dispoziţia Comisiei de îm prop rie tă rire , îh conform itate cu Legea 18. art. 34, unde se accentuează că aceste te­ren u ri ap arţin dom eniului public şi râm în în ad m in is tra rea aces­teia.

E L .: Ce se va în tîm p la cu su­p rafe ţe le sem ănate d e ja de m â- năştu ren i?

H C .: Nu am av u t m ijloace şi argum ente cu care să-i oprim din acţiunea lor. Au sem ănat cîteva hectare. Le-am spus că va trebui să arăm suprafa ţa , p en tru că noi avem acolo un asolam ent, o s tru c tu ră a cu ltu rilo r riguros stab ilită . E ste vorba de cerce ta te ştiin ţifică , de ex p e rien ţe ' de zeci de ani de zile. la care lucrează cadrele: d dactice şi s tuden ţii U.S A.; şi care nu po t fi com pro­mise. Acestea nu s în t oare d a u ­ne? C ine sîn t de fap t sabotorii? Nu este sabotai să sem eni grîu după grîu , aşa cum s-a în tîm p la t cu sup rafa ţa în cauză? Să m ai a- m intesc că in acest an cei care ne acuză n-au o b ţin u t m ai m ult de 900—1000 kg de orzoaică la hectar, cind noi am ob ţinu t pe 110 ha peste 4200 kg/ha de să- m în ţă STAS pen tru ju d e ţ-ş i pen­tru judeţe le vecine? L a fel la grîu , pe 150 ha. E s te su rp rin ză­to r că totuşi ş tirile false, dezin­form ările, au acces în presă, ar runcind um bre a su p ra activ ită ţii unei un ită ţi de p ’-estigiu şi a unor oam eni com petenţi în do­m eniul lor de a c t iv i ta te : . . -

Em il L l'C A

ie s a a a m a a s s a s s n a e s a s s s s i e s s b b s - e » b e s s s s {& S 8 /.S S 9 E S S SSSS £& & t m a sss b .

POSIBILE EVENIMENTE SPECTACULOASE \H ISCAREA LIBERALĂ:A luat fiin ţă un nou partid liberal D ar nu unul

adăugat celorla lte existente, ci unul nou, p rin un i­rea a ilo r două. Se num eşte exact aşa — P ârtiau l .Libera] 'în tr-o form ula p rescurtată, care îi conle- ; ră dm sta rt 6 no ta de a ţractiv ita te Se dovedeşte astfel câ atunci cind d-F Patriciu oferea P N L. şansa un irii-cu partidul pe care îl conducea dinsul cu condiţia renun ţării la particula na ţional se g în - ' dea exact la partidul n o u ,în f iin ţa t In aceste con­diţii conducătorilor P.N L. şi Noului Partid L iberal nu ie ' râm ine decit a lternativa un irii in tr-un ,.,al doilea p a rtid /lib e ra l, care sa fie îndeajuns de pu­ternic pen tru a -1 concura in atractiv i ta te pe cei în fiin ţa t duminecă, i . - / :

Şi care a r fi aceste: şanse? M ulţi liberai) nu : cred in d -l Radu Câm peanu, în icapacita tea ' lu de a scoate partidul p e -ca re îl conduce d in p r o ­funda criză în care se află Există insa alţii,, şi no d in tre cei neînsem naţi, care s tau strins în - ju ru l actualu lu i Idier Liberali cu vechi sta te de servi­ciu în partid cred că la viitoarea conferin ţă a P.N.I.. învingător în alegeri va ieşi tot d-l C âm pea­nu. Pentru câ. spttn ei, la alegerile jude ţene s-a făcut în asa fel ineît în conducerea acestora âu.. parvenit oameni favorabili d-lui C âm peanu. Este posibil să şe în tim ple a ş a ' D-l C âm peanu a r fi oniul capabil să ţină piept ascensiunii ho tă rîte a d-lui D inu Patriciu , căruia se pare câ i-au ie-;it p ină acum toate p lanurile C hiar: dacă n u se află, cu num ele, în frun tea Partidu lu i L iberal nou în- . ■* fiinţat.-'-d-l Patriciu nu se va 'îm pied ica de d-l Vin- tilă Brătiflnu. atunci cînd va dori să-şi im pună punctul de vedere Astfel că. adm iţînd ca posibilă a leeerea d-lu i C.âm|jeanu în frun tea unui revigo­rat P N L , lup ta se va da în tre cei doi frun taşi pen tru acapararea conducerii unei noi m işcări li­berale. Ia r lup ta va fi cu atît m ai a p r ig ă c u cît, tn perspectiva uno r noi alegeri, s-ar putea* întîm - p ia ca rom ânii să opteze, in mare, măsură,- nu spre o C onvenţie Dem ocratică anchilozată în „principii

anticom uniste11 ferven t u rm ărite azi la rînd, nici spre un F.D S.N., uzat de nereuşite le economice ale ţârii, ci sp re o m işcare p rom iţă toare p rin lustrul nou care i .s e poate da.

Şi, care a r fi această m işcare decît un partid li­b e ra i 'c ă ru ia sâ i se ralieze, după cum spun apro­piaţi a i p artidu lu i în cauză, politicieni apartin înd F-SN.. F U N I I , PAC; ch ia r F D.S N / ş i C.D.? To- t ’ii d ep inde de u rm ătoarea m işcare a libera lilo r Dacă la conducerea unui nou P.N L. va a junge to t d-l C ânipeanu, a tunci e aproape sigu r că unifica­rea cu P artidu l L ihşral va in tim p ina m a r i-g re u ­tăţi:.. Am biţia: drhii:- P atric iu de a nu se subordona fostului său ; şef este a tit de m are înc ît nu va ac copta. după ev en tu a la un ificare , o nouă subordo­nare. Este posibil ca d-l Patric iu să fi ren u n ţa t acum în favoarea d-l.ui V intilă B ră tianu tocmai pen trli a fi „disponibil" la tra ta tiv e le ce vor urm i cu P N L . în tă r i t de a lip irea Noului Partid L ibe­ral , Pe: d e a ltă parte , d-l C âm peanu va fi la frf de in tran sig en t în tra ta tiv e le cu P artidu l Liberal, astfel că lum ea politică rom ânească se poate p re ­g ă ti 's ă asiste la evenim ente spectaculoase Nimeni riu poate contesta m erite le d-lu i C âm peanu în re ­înv ierea, după decem brie 1989. a m işcării liberale în ta ra noastră Cu toate greşelile, liderul liberal inspiră încredere . P oate mai m are decît d-l Patr» ciu, a căru i „sub tilita te d ip lom atică" l-a dus pină acolo încît să recom ande guvernu lu i României sâ dea foc m alu rilo r D unării prin a tacarea convoaie­lo r d e -b a r ie sîrbeşti U n asem enea om, d e |a ves­tit p rin ..modul ho tărît" de a aborda problem ele politice, nu p rezin tă garan ţia unei supleţi de care are nevoie m işcarea lib era lă Ia r Un alt lider pe m ăsura d-lu i C&mpennu este greu de găsit acum în m ultele p a rtid e «i m işcări liberale p regătite «£ se unifice — ca unică şansă (in cîţiva ani. re a lă de a accede la putere. în România.

V aier C m O REA N U

Preţul ouai or va fi modificatLa SC. „Avicola" C luj a sosit

un telex de la M inisterul A gri­cu ltu rii şi A lim entaţiei (nr 3~21 din 15 feb ruarie 1993) privind 11-, bera lizarea preţu lu i de achţziţie şi cum părare la ouăle de găină. P re ţu l va fi stab ilit, după cum se obtşnuieşte". p rin negociere şi in calculul acestu ia va fi luat în considerare preţu l fu ra je lo r (caro ociieazâ în tre f>0 şi 90 de lei kg). C onsiliul .de adm in istra ţie al S.C. „Avicola" a propus un preţ de producţie de 34 de lei pentru tin ou. indiferen t de m ărim ea oului. In ideea că acest preţ va fi ac­ceptat. pe p iaţă, ouăle vor fi ia aproxim ativ 40 de Ici"bucata. '

Domnul d irec to r com ercial 'al „Avicoicl“. Snmuel n a rb u rn .n e -a decla ra t că nu sin t incln taţi dc liberalizarea p reţu lu i la ouă în? tn ic ît piaţa nu va absorbi în trea­ga producţie la preţuri, superioa­re celor d in ianuarie 199.-? De re-: m arcat câ in luna ianuarie, anul cu ren t .A vicola" a avu t stocuri

de ouă de 4,5 m ilioane bucăţi, , pu terea de cum părare a consu­m atorilor scâzînd considerabil. Or. dacă ouăle nu s-au v îndu t la p re tu rile de 24. respectiv 26 de iei. este puţin probabil că vor a- vea desfai-ere la p re ţu l de 40 de Iei D eocam dată /stocu l de ouă a scăzut cu două m ilioane şi jum ă­tate. v înzârile d in u ltim ele 7 i le

T aA fost 0 perioadă cind nu toa­

te tax im etrele posedau apar.ite de taxa t şl din această pric ină s-au iscat tot soiul de problem e. Cu tim pul, acest neajuns ă tost e lim inat D ar uni) tax im etrişti, obişnuiţi *:â „jupoaie" solicitanţii de pe vrem ea 'c în d apara te le de taxaţ. nu erau obligatorii, .au gă; S it /ş l de data asta m eto Je d e ' fr tfe r it clienţii.

fiind foarte m ari. Explicaţia con ­stă în zvonurile* care se adeve-

: resc ;;p înă la u rm ă) câ p re ţu l ouâ- lor va creşte.

Noua decizie a MAA vine cu în tirz ie re foarte m are şi nu este de n a tu ră să ne salveze nici bu­zunaru l nostru , al consum atori­lor. şi nici «-ituatia financiară a „Avicolei" C luj ca re a re o dato­rie de 220 dc m ilioane de lei.

M. SANGEOUZAN

De exem plu, ştie toatâ lum ea că firm ele serioase p ractică ta r i­fe de la 85 la 100 lei kilom etrul. Celor de la ..Parti“, ev ident că nu le convine acest ta r if D ar a-i spune unui client câ apara tu l tău taxează 130— 150 lei la kilom etru, înseam nă să-l facă să o ia la fu ­gă. Aşa câ, a tunci cînd op,eşti un „T avi-P" şi în treb i şoferul ce ta r if p ractică. îţi răspunde zîm.- b ind: „90". Sau ,.100“ Ia r tu urci. Şi su rpriza ap a re după p ri­m ul k ilom etru parcu rs, cind con-, s ta ţi că de ja ap a ra tu l a înregis-

Se cere demiterea procurorului E a i GhsnoşA sociaţia pen tru A devărul Re­

voluţiei din Cluj. constitu ită din u rm aşii ero ilor m artiri şi răn iţii revoluţiei din decem brie 1989. a în a in ta t dom nului procuror ge­nerai O CONTESTAŢIE, « r în d an u la rea O rdonanţei Nr. 6&/15. oct. 1992. p rin care se sco t/ de sub u rm ărire penală persoanele responsab ile de evenim entele sîn- geroase d in 21 dec. 1989 din C lu j- Napoca. _

Ca u rm are , D irecţia P ro c u ra tu ­rilo r M ilitare a delc-gat pe dom ­nul p rocuro r G henuş Mihai (u lti­m ul an che ta to r al evenim entelor respectivei la adunarea generală a m em brilo r asociaţiei noastre la C luj-N apoca, în ziua de 12 feb. 1993. La în treb ă rile puse de p a r­tic ipan ţi p riv ind , m otivele carel-au de te rm in a t pe dom nul G h e ­nuş să p ropună scoaterea vino­vaţilo r d e -su b u rm ărirea penală, d însul nu a dat răspunsuri con­v ingătoare şi lăm uritoare; ci în p e rm anen ţă evazive, ascunse sub to rm ula „Nu ştiu". „Nu m -am o- cupat eu", şi „N u-m i am intesc"

D in cuv in tele partic ipan ţilo r, a re ieşit câ : o bună p arte din m ar­torii oculari, rănit) şi nerănit! nu au f(» t aud ia ţi, o parte din eve­n im en te (vezi Fabrica de bere) nu au făcu t obiectul - anchetei, astfel că fără lăm urirea acestora, even im entele răm în parţia l ne­e lucidate (de exem plu, locuitorii d in zonă susţin câ cei ce au tras nu au perm is, în noaptea de 21—22 decem brie 19B9. să se a- corde p rim ul a ju to r m edical, a st­fel o pa rte d in ei care puteau fi salvaţi au m urit cu zile), nu au fost aud ia ţi absolut deloc o bună pa rte d in părin ţii decedaţilor. Noi am aprecia t că d-l G henuş şi-a luat singur o prea m are tes- ponsab ilita te fată de com plexiîa- ten şi g rav ita tea acestor eveni­m ente. N u este vorba doar de o

tra t ap roape c it pen tru to a tă .d is ­tan ţa pe care o ai de mers. Evi­den t. şoferii au o scuză: „A tîta spune ceaiu l Si ceasul e verifi­cat şi sigilat". N um ai că „ecasul" este reg la t pen tru a lt ta rif decît cel pe care ţl-1 declară ţie şofe­ru l ia urcare . Un ta rif pe care este lib e r să şi-l fixeze.

C ine cunoaşte d is tan ţa pe care o a re de parcu rs şl a re de-a fa- cc cu u n asem enea tax im etrist, ştie sâ-l ev ite a doua oară. D ar nu toţi cci care au nevoie la un

crim ă pasională ind iv iduală , o agresiune, ci este vorba d e un evenim ent istoric... care a schim ­bat d rum ul istoriei noastre. -

Nu înţelegem de ce d-l G he­nuş. p rin p re luarea în treg ii res-, ponsab ilită ţi asup ra d însuhii: la­să ne.judecate persoane vinovate, care astăzi se p lim bă libere , fă ră să le pese că în u rm a fap telor lo r au răm as văduve şi orfani m arcaţi pe toată v iata.

La reproşul d -lu i ing. Coltor, preşedin te le asociaţiei noastre, cum că d-l G henuş şi-a lua t o povară prea m are asupra con­ştiin ţei d insulu i p ro te iînd pe cei care au o rdonat si tras în de­m onstran ţi. rezu ltind m orţi si ră­n iţi. d-l G henuş a replir-at: „Si-au luat ce au m erita t" (sînt m ar­tori) C onsiderăm această reniică o sfidare la adresa ero ilo r-m ar- tiri. care si-au «-acrificat conştient v ia ta pen tru LIBERTATE. DEM­NITATE, DEM OCRAŢIE

Faţă de această sH uaţie, îna in ­tăm prezenta COM PLETARE LA CONTESTATIE. cerînd cu insis­ten ţă urm ătoarele:

1. A nularea o rdonan ţe i nr. SI <15 oct. 1<*»2 a D irecţiei Procu­ra tu rilo r M ilitare

2 R eluarea şi com pletarea an ­chete lor p riv ind evenim entele sîngerrw se din 21 d<»c. 1989, cînd au căzut 2fi oersoane şi au fost răn iţi 63 de dem onstran ţi. în m u­nicipiul C luj-N apoca

3 D em iterea d in funcţie a dom nului p rocuror G henuş Mi­hai pen tru su perfic ia lita te in e- fe c tu irea anchetei şl insuficien­ta responsab ilita te în luarea de­ciziei de scoatere a v inovaţilo r de sub u rm ărirea penală.

c o iw r n m J L a s o c i a ţ i e i

cav«* «scq mm»m om ent d a t de un tax im e tru ^înt localnici.

Este o situa ţie nep lăcu tă , din care cred câ se po.ite ieşi. totuşi, în tr-u n mod ev trem de simplu. Dacă tax im etristii a r fi obligaţi, după verificarea ap a ra te lo r de taxare , să-şi afişeze la vedere ta ­rifele pe care le p ractică , cred câ a r ex is ta mai pu ţine su rp rize ne­p lăcu te pen tru ce tă ţen ii care a- pelează In serv iciile l o r . . .

M. T R irO N

Page 5: U.D.M.R. motivează refuzuP Stadiul unor lucrări agricola ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66452/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…BULETIN METEOROLOGIC pag. a 2-a PROGRAMET.V. SATELIT

PAGINA 5*ŞEDINŢA CONSILIULUI MUNICIPAL

fADEVARUL DE CTUT

SE CONTUREAZĂ 0 NOUA „BĂTĂLII?N u _se poate pune la îndo ia lă

„calib ru l” şedinţei de v ineri a C onsiliului m unicipal: 13 p rob le­m e p e ordinea de zi (ap robată in tegral) p e s t e zece ore d e -d is ­cuţii. S n c a r e — pe anum ite seg-

- m en te — spiritele s-au încins, şi m ă voi opri asupra acestor m o­m ente.

A fo s t ' reluată problem a con­trac te lo r de asociere a C onsîliu-

: ' lui m unicipal cu*'agenţi econo­m ici d in ţară şi din s tră in ă ta te , de a s tă da tă existînd lin R egula-

■- m en t al acestei acţiuni. S-a a- p rec ia t câ acest- 'regu lnm ent ofe­ră tran sp a ren ţă totală. D iscuţii s-nu iscat- iarăşi pe tem a o rd in ii ln ca re se încheie- con tractele: în - tîi cel d e asociere, apoi cel de în ­chiriere. Şi dum se ştie că pen­tru to a te cîte. sînt de rezo lvat înoraş e -nevo ie de -b an i m ulţi, ia r a ce s te 'a so iie ri sînt o sursă d e v e ­nit. în final ho tărîrea a fost vo­ta tă . ; ■' ■ ■ ’ ",

P rob lem a cea mai rap id rezol­v a tă v ineri a fost ho tărîrea (pro­iect) de conferire a titlu lu i de ^cetă ţean de onoare al m unici­p iu lu i C iuj-Napoca" doam nei Lva H u b ic : în .cîteva' clipe a fost ex ­p r im a t votul unanim .

L u c ru rile : -s-au co m p lica t. lâ p erso an a dom nului prof. univ. R aou l Şorban şi ţoate obiecţiile a d u se de consilieri în p rob lem a

, confeFÎrii acestui titlu au fost ge- , n e ră te d e ,a c e s t nume. S -a pro­p us u n fel de regulam ent p en tru aco rd a rea titlului de „cetăţean de o n o a re " d a r discuţiile au -reliefat că a r fi m ai simplu de e lab o ra t un regu lam en t „negativ”, care să stab ilească cui nu i ,se poate a- co rda titlu l. : Domnul con-ilie r E ckstein £ Peter a opinat că pro­p u n e rile de pînâ acum se clasifi-

,că în două categorii: unele se re­feră la oam eni de cultu ră A că­ro r . p e rsona lita te , este recunoscu­tă d e to a tă Uimea si a ltă catego­rie v iz înd personalităţi con testate de un ii consilieri Dacă m erite le de in te lec tual de m arcă a le ,d o m ­n u lu i p ro f univ Raoul Şorban nu a u fost contestate de riim-?ni.

. i s -a rep roşat îri schim b o anum e inconsecventă în atitudine. S-a o b tin u t totuşi votul pen tru con­fe r ire a titlu lu i de „cetăţean de o n o are a l ; m un ic ip iu lu i, C lui-N a- pooa** dom nului prof un iv , Raoul Ş o rban .

A naliză activ ităţii societăţilor com ercia le a cuprins in form ări

■ aie societăţilo r „A rta c u l in î- â “. „V itadnici" şi „Tram ar". D upă d iscu ţiile referitoare la ac tiv ita ­te a p rim e lo r două, s-a lan sa t pro-' ■punerea- . fu z io n ă rii... lo r — ca p u n c t de-«priiin pentru „A rta cu-

-lin -trâ" dependentă - esenţial de . p u te rea e ^ n o m ic ă a populaţiei

— u rm în d ca C lS -urile celor două u n ită ţi să accepte sau nu p ro p u n erea Analiza de ln _Tra- m a r“ a dus ie .o soluţie care. de fapt. nu poate fi dată de consi­liu: schimbare-) directorului.- C h ia r dacă nu de la prim a în ­cercare . in terven ţia dom nulu i se-

E ste vorba de stîlpul m ilita r descoperit in 1758 ia A iton (da­tat în 107— 108 e n ). care m arca d is tan ţă p ină la Potaissa de zece ori-, o m ie de pasi <MPX).

!n trad u ce re , în textu l inscrip ­ţiei. se spune: „Îm păratu l Ccz.ir N erva T rainn icus Augustus G er- m anicus D aciusi p reot suprem Ipontifex iria>.imus) — investit cu

' c re ta r Titils- J u d e — “ treb u ie 'să rem arc ro lu l cu ad e v ă ra t de mo­d e ra to r al dom nulu i Ju d e — a c la rif ica t (p înă c ind?) acest as­pect: d irec to ru l se sch im bă în u rm a h o tă rîrii C lS -u lu i, h o tă rîre ca re se supune av iză rii C onsiliu -

■ l u i ; m un ic ipa lf acesta d in urm ă poa te cere sch im barea C lS -u lu i p rin d em ersu rile ce se im pun in această d irecţie . - -• P e o rd inea d e zi figu rau ■— la

două puncte d is tin c te — două p rob lem e: P rb iec t de h o tă rîre p riv ind in te rz icerea a rbo rării d rap e lu lu i unu i a lt s ta t cu exccp- ţ ia u n o r fes tiv ită ţi o ficiale şi P ro iec t de h o tă r îre p riv ind in ­terz icerea in to n ă rii im nulu i n a ­ţional al unu i a lt s ta t cu excep­ţia u n o r fe s tiv ită ţi o fic ia le .‘ d is­cu ta te şi d isp u ta te în para le l. In i- ' ţ ia l’ s-a vo rb it la general, apoi s -a * specificat că s-au > prim it sem nale că în b iserică se ■ in to­nează im nul U ngariei. ' Poziţia consilierilo r UDMR a m ers pe< ideea că aceste h o tă rîri a r în ­g ră d i lib e rtă ţile p revăzu te de C onstitu ţie, ia r la v o t grupul UDMR a p ă ră s it sa lă Au fost şi n ep a rtic ip ă ri la vot. d e term inate nu d e resp ingerea h o tâ rîrilo r. ci d e făp tu i că m a te ria ; aceasta tre ­bu ie reg lem en ta tă d e P arlam en t, în mod ob ligatoriu^ pen tru câ m i­n o rită ţi ex is tă ş r în a lte p ă r ţ i 'a le ţă r ii ,-ş i a tu n c i nu se pot lua m ă­su ri „pe felii". C ele d ouă \p ro iec- te de h o tă r îr i au • fost votate- C onsilierii UDM R au p rec iza t că îşi vo r ex p rim a p ro testu l fa ţă de a c e s te . h o tă r îr i şi p rin a lte for- m e. , . -

“ Flavia SERGIUE

ECfliMIA JUDEJULUI CLUJ ÎN LUNA IANUARIE 1333

In prim a lu n ă a anu lu i 1093 Valoarea producţiei industria le , rea liza tă , p s ansam blu l ju de ţu lu i, re­p rez in tă i n p re ţu r i cu ren te 15,7 m iliarde lei. fiind m ai m ică ‘ cu '11,7 la su tă fa ţă d e luna decem brie a anu lu i ţrevu t (în condiţii com parab ile din punct - de vedere »al nu n iă ru lu i de zile lucrătoare). Com­p a ra tiv cu ian u a rie 1992 descreşterea este de 22,5 ia sută. S tocul de produse finite' ex is ten t la agen­ţii econom ici ia 31 ian u arie . 1992 insum eză 16,8 m i­lia rd e lei. /n luna ianuarie a.c. s-au încheia t con­trac te în va loare de 74,6-m iliarde’ lei şi au răm as neonora te con trac te încheiate cu d iverşi - benefi­c iari d in 'ţa 'râ şi s tră in ă ta te îri valoare d e 2,5 m i­lia rd e lei ‘

E fectivul de sa la ria ţi la fine le p rim ei lun i a acestu i an în ac tiv ita tea in d u stria lă d in ju d e ţ a fost de 99643 persoane, ia r p roductiv ita tea m uncii a rep rezen ta t 157758 le i'sa la ria t, n ivel in fe rio r cu 15.2 la su tă com parativ cu ian u arie 1992. In in ­

d u s tr ia ju d e ţu lu i, s-a în re g is tra t u n ind ice dc u ti­liza re a tim pu lu i de lucru al personalu lu i doar de77.5 la su tă. N um ăru l şom erilo r a a ju n s la 11 fe­b ru a r ie 1992 la 38923 persoane, r a ta şom aju lu i cal­cu la tă fa ţă d e popu la ţia ac tiv ă a ju d e ţu lu i fiind d e 10 1 la su tă.

In com erţu l d e sta t, cooperatis t şi p riv a t, v înză- r i le d e m ărfu ri, cu am ănun tu l, rep rez in tă 7 m iliar­d e lei. in reg istrîndu -se o descreşte re d e 41.2 la su­tă fa ţă de ian u arie 1992 (în condiţii com parab ile d e p re ţu ri) ; ponderea sectoru lu i p riv a t tn to ta lu l com erţu lu i cu am ănun tu l d in ju d e ţ este d e 42 la su tă ." Serv ic iile com erciale p res ta te popu la ţie i au fost

d e 1,3 riiiliarde lei, cu 39 3 la su tă m ai p u ţin fa ţă d e ian u a r ie 1992 (in condiţii com parab ile de p re ­ţu r i si ta r ife ) . '

In tră r i le de produse agricole la fondul de s ta t in ian u a rie a.c. au constat d in 1820 tone-v iu car­n e (cu 10 la su tă mai pu ţin fa ţă de aceeaşi lună d in an u l trecu t), 45862 hl. lap te d e vacă (cu 9.5 ia su tă peste liv ră rile din ian u a rie 1992' şi ap roape 6 m ilioane ouă pen tru consum (cu 4,1 la su tă m ai p u ţin fa ţă de perioada co respunză toare d in 1992).

D IR EC ŢIA JU D EŢEAN Ă DE ST A T IST IC A C LU J

■■ (U rm are d in pag. l-a)

litice, al m ersu lu i ireversib il spre. dem ocraţie şi econom ia de p iaţă. P rem isele sîn t create, ex istă bu­n ăvo in ţă şi in te res pen tru posi­b ilită ţile rea le ale Rom âniei, u r­m ează ca acestea să fie acoperi­te fap tic A şa cum spunea seore- ta ru l general al NATO, dl W ar­ner. adresîndu-se '- p reşed in te lu i Iliescu, „acum m ingea este • in terenul: d u m neavoastră '1. U rm ă­toarea .' sau u rm ătoare le - m işcări n e -ap a rţin . . -

Aici nu s în t-m u lte ,d e discutat. Nici un organism , nici o in s tan ­ţă ' eu ropeană su p e rio a ră nu m erg pe p rincip ii filan trop ice în ce p riveşte colaborarea, parteneria - tul. ad e ra rea la stru c tu rile Exis­ten te sau la cele ce vor mai fi create. P ilda bunulu i sam aritean răm în e in R iblie şi in in s titu tiî- ‘ le d e carita te . M ai m ult decît p ă lăv răg ea lă , şi nesfîrş ite ie - a r-

Bruxelles.gum ente - p ro sau co n tra rea liză-

r rii efective a dem ocraţie i în ţa ra noastră . Rom âniei i se ce re o se­rioasă dezvoltare econom ică. La acest capitol, ştachetă occiden tală e foarte rid icată, şi. va con tinua să Se rid ice p rin no ile ce rin ţe ce încep a fi fo rm u la te c h ia r în 'siniil CEE- de - c ă tre Un g ru p -d e

' s ta te şi p re tinse tu tu ro r ce lo rla l­te, S în ţem dep a rte - d e n iv e lu l: ch ia r al „celor m ai m ici"- d in CEE, ia r p rin im punerea no ilo r n ivele a le ” dezvoltării econom ice în treg ii C om unităţi, d is ta n ţa d in ­tr e noi şi acestea în că v a v m ai creşte

B ruxelles este p en tru noi un pu n c t bun de p leca re ş i , o spe­ra n ţă cu sorţi de izb indă. Spe­ra n ţa trebu ie s-o în d ep lin im în -

ancheta noastră /\ cui este Casa de cultură aC asa de cu ltu ră .municipiului-'

C iuj-N apoca. a fost în f iin ţa tă în ânu l 1957, P în ă în 1963 a func­ţio n a t în. im obilu l situ a t în P ia ţa Ş tefan cel , M;»re n r 2. ia r în ­cep înd cu A sep tem brie 1968 in im obilul dini: P ia ţa U nirii (fostă L ibertă ţii) nr. 24 unde funcţio­nează şi în p rezen t. C reată p e n . tru a sa tisface oi b u n ă 'p a r te din neoesîtă tile cu ltu ra le ale locuito­rilor, m unicip iu lu i. in s titu ţia în ­tru n eş te o p a le tă d iversifica tă de ac tiv ită ţi cu ltu ra l-a rtîs tice şi edu ­cative. ' '

Să începem ru ac tiv ită ţile cul- tu ra l-a r tis tire d esfăşu ra te i n f o r - : m aţii. ce r-u ri. cenacluri şi cu rsu rj’ fiind dem ne de am in tit corul de cam eră „V iva .la M usica“, corul bărbă tesc „lacob'M 'ireşianii**. fos­tu l ansam blu folcloric „Someş N apoca-*, cenaclu l - „A telier *11“» ; c lubul tu ristic speo-alp in - SA LT, - A sociaţia de esperan to ,- cercurile şi cu rsu rile tehnico-aplicativp î n : cro itorie p en tru fem ei; con tab ili- ■ ta te . dactilog rafiB -secre taria t.: de- -

1885 DE ANIpu terea tr ib u n ic ia râ p en tru a X ll- a oră. consul a V -a oară, im- p e ra to r a V ia oară ,: p ă rin te al pa trie i — (a d ispus să se c o n - ' stru iască de că tre ) cohors prim a F lav ia U lpia de h ispan i de o mie

p ap a re ŢV . a rh iv istică etc. Să- nu u ităm şi filialele d e , cartier. So- m eseni. ; M ănă-jtur. D im bul >Ro-, tund . Iris; E xem plele sîn t m u lt m ai num eroase; S itua ţia Casei de cu ltu ră a m unicip iu lu i C lu j-N a. poca în loc să se îm bunătăţească, s e : în rău tă ţe ş te pe zi ce trece.: D espre s itu a ţia critică în care :

se află aceas tă in s titu ţie de cu ltu ­ră în m om entul de fa tă n e .a vor-

- b it prof. M ircea 01aru-Zain<w u, re fe ren t în cad ru l Casei de cu l­tu ră m unicipale: „T răim cu im ­p resia unui „dolce fa rn ien te“ la C asa de cu ltu ră , fo ru rile tu te la ­re înd rep tindu -şî p rea pu ţin a ten ­ţia asup ra ac tiv ită tii noastre S -a a ju n s în m om entul ac tua l la o s itu a ţie critică. A r fi vorba de fu r tu l u n o r «păţii, nu am a lt cu ­v în t. a lt te rm e n .. sp a ţii c a re a . p a r ţ in de dreDt ş i-d e facto Casei de cu ltu ră m un icipaleW n ce con ­d iţii? C onform leg ilo r în v igoare. C asa de cu ltu ră ' m unicipală, este in s titu tie bugetară . Ea a r fi tre ­b u it s â 'p r im e a s c ă fondu rile de

de civ ium R om anorum eq u ita ta (drum ul) de la Potaissa la N apo­ca (drum pe ca re s-a pus m ilia ­ru l la d is tan ta de) zece m ii paşi (de la Potaissa)**.

P en tru a m arca acest evenim ent, m un ic ipalita tea va organiză o se­rie de ac ţiun i şi ac tiv itâ ti despre ca re vom vorb i la tim pu l p o tr i­vit.

sa la rii :şi p en tru în tre ţin e re a fo ­cului sacru a l cu ltu rii p e n tru ac­tiv ită ţile ca re încă se desfâşo-irâ su b -o b lă d u ire a n oastră , in con­d iţii optim e. D in 1G90 şi p înâ în

.p rezen t, d in fondul pe ca re tre -* bu ia să-i prim im , nu am p rim it nici a zecea parte '» D ato rită a- cestei situa tii f in an c ia re critice , am fost nevoiţi să ape lăm la sis­tem ul înch irierii sp a ţiilo r noas­tre , pen tru a realiza ven itu ri. In această s itu a ţie e spa ţiu l nostru d in s trad a RooseveJt nr. 2. unde a funcţionat ani de zile c ineclu-

: bu l şi fotoclubul Casei d e cu ltu ­ră. D upă decem brie 1989 l-am în -

• ch iria t. la început unu i colabo­ra to r. N -a rezista t nici el ş i am găsit un a lt c lien t în persoana firm ei SAiMAC SRL. p a tro n dom ­nu l C ălin Pop. ca re . la inceput. a fost en tuziasm at d e sp a ţiu a prom is m area cu sa rea , d a r duoâ ce s-aU in s ta la t b ine m ersi h în ­ce ta t să n e m ai p lă tească droD- tu r ile ca re ni se cuvin , conform con trac tu lu i ferm în ch e ia t în tre noi. L a toa te d em ersu rile n o as­tre . nici p înă azi n u am p rim it răspuns d in p a rte a SAMAC. Ba m ai m ult. ei au înch is spa ţiu l de m ai b ine de o lună. noi avem a- colo obiecte d e in v en ta r. C a să aflăm cu stupoare în această săp tăm inâ câ. p rin m ăsu ri abuzi­ve, acest spaţiu a fost lu a t de R A A IFL şi tra n s fe ra t lor.9 Im plicarea P rim ărie i m u n ic i- '

- să noi în şine şl să nu n e lim ităm la încrederea , bu n ăv o in ţa celor-

• la lţi. In ciuda po lueţii m anites-' ta te . ex is tă d es tu lă* am ab ilă ne­păsare în ce n e p riveşte , destu lă lipsă de in teres; c în â cind • nu v< m dem onstra efectiv „cirie sm - tem “. U n d e ta liu sim ptom atic p en tru acu ra te ţea ştirilo r, p en tru seriozita tea d ocum en tării în ce p riveşte v izita (îl dăm . fiindcă sîn ţem şi noi critic i): sub foto­grafia- lua tă la în tîln irea „tete-H-

" te te1* -d in tre dom nii Iliescu şi W orncr. fo to reporteru l d e la co- tid ianu l „La lib re Belgique** (nr. de joi. 18 feb ru a rie ) a consem nat senin : „Dl T eodor M eleşcanu. şe­fu l d ip lom aţiei rom Sne este .', etc.. etc.). Să fim noi cu toa te

„ d rep tu rile şi p re ten ţiile in Euro­pa. o asem enea eroare n -a r fi posibilă N ici adm isib ilă!‘ Cu .toate acestea B ruxelles râ - m îne p e n tru no i o sp eran ţă . :

« 9a i

p iu lu i. C lu i-N apoca în ac tiv ita te a n o astră este eaa lă cu ZERO In a fa ră de fap tu l că n e v in m ereu dispoziţii d e o rd m fin an c ia r si profesional; rap o arte , m em orii, rezu lta tu l es te to t ZERO. In ac­tiv ita tea n oastră , estim ativ s in t cuprinşi peste 1 500 de oam eni, e vorba de ac tiv ita te a la sediul cen tra l şi in filia le . V reau să m ulţum esc pe ace ra tă ca ie pen­tru sp rijinu l pe c s re l-am pri­m it d in p a rtea RAATFL în a ra n ­ja rea spaţiu lu i filia le i d in M ănăş­tu r @ Au d isp ă ru t de ja d in ac­tiv ită ţile Casei de cu ltu ră studio­u l de te a tru „A te lie r-4 stud iou l de te a tru în lim ba m ag h iară ci- ne.'iuLiil „Caîeidoscop**, ansam ­blul folcloric „Someş — Napoca"*, m an ifestări c îndva d e ţin u tă şi prestig iu p en tru no i şi m un ici­pa lita te S in tem în pericol, ca în cîteva luni. sâ renun ţăm şi la a lte ac tiv ită ţi: p rac tic , ex is tă re­a lu l pericol d e d e sf iin ţa re a C a­sei de cu ltu ră m un ic ipale . In loc sâ fim un cen tru d e cu ltu ră şi ag rem en t riscăm să devenim o lipsă rem arcab ilă1*.

Noi credem că la n ive lu l fo ru­rilo r tu te la re , n im en i nil do reşte acest lucru . S perăm d o a r ca lu ­c ru rile sâ se aşeze în m atca lo r firească. S p re b inele oam enilor, al cu ltu rii rom âne. A şteptăm şi punctu l de ved ere a l ce lo r d irec t im plicaţi.

D cm osiene .ŞOFRON

F ilia la noastră s-a în f iin ţa t în luna m artie 1991 şi num ără în prezent peste 400 cad re m ilita re in rezervă şi

■ re trag ere Fact-m precizarea că filia la noastră nu este di;or a o fiţe rilo r in rezervă şi re trag e re — cum g reş iti-a în ţe le s la început —. ci a tu tu ro r cad re lo r m ilita re , in d iie ren t de grâu şi funcţie.

U nii d in tre d-voastrâ. pe bună d rep ta te se în treab ă : .T otuşi, ce a făcu t aceasiă filială p en tru m em brii săi şi

. pen tru cei care nu au devenit membri?**. Din respect fa-, 'vă d e d -v o as tră şi adevăr, vâ redăm doar c îteva d in m o­destele noa>tre rea lizări. D.ică am făcu t m ult sau pu ţin răm ine sâ ap reciaţi D -voastră.

l 'n u l d in scopurile p rinc ipale pe care ni le-am propus es:e PHOTFCX1A SOCIALA A MEMBRILOR El.

In a ce s t scop am organizat m ai m ulte în tîln iri cu Mi­n is teru l A părării N aţionale reuşind ca incepînd cu lu ­na s e o te m b rie 1992. sâ obţinem ’o indexare n pensiilor

; ru cca 10 In su tă peste indexările « co rd a te .d e sta t a ito r 'i categorii 'd e pensionar) Incepînd cu lun ile , fe b ru a n e -

m artie 1993. sperăm să obţinem o a ltă indexare, to t d in fondul M in isteru lu i A părării N aţionale ' .

In c a d ru l Filialei, am în fiin ţa t o casă de a lu to r reci­proc c u scop de în tra ju to ra re , care d ispune de un ap re -

îl'fj PMTFA fIIIUN CUI.) A CADRELOR --MII IT ARE ÎN REZERVĂ Sl RETRAGERE-cinbil fond bănesc şi ca re â acordat, p în â în p rezen t, peste 60'd e ' îm prum utu ri ş f ăju$oar<l ce lo r cu p rob lem e deosebite.

Am actlonat şi am reuşit sâ fi? av an sa te ton te cad re­le m ilita re n e in d rep tâ ţite la trecerea lor tn rezervă. C onsiderăm câ şi acest fap t con-titu ie cel pu ţin o sa tis­facţie m orală pen tru cei n ed rep tă ţiţi

După aproape doi ani d e .tr iie rv en ţli. a le conducerii fi­lialei ,1a toate o rcane le pu terii de sta l. c e n tra le .ş i.lo c a - , le. iim reuşit tii s f ir ţ it să dem aram incă d in toam nă cu buhe rezultaie, constru irea unu i c im itir m iilţa r , care va fi al doilea pe ta ră . ca am plasare , d o ta re şi frum useţe , după cim itiru l m ilita r ..GHI'NTKA**, dm B ucu reşti- A iri,, în tîm p inăm unele g reu tă ţi d in lipsa fondu rilo r. D e a c e e i n e gindini să facem un <*pel la d -v o astră la u n u sponr sori la toţi cei care Iubesc ta ra $1: A rm ata rom ftna

D in rîn d u l m em brilo r E iliaiei, no astre , ay em u n consi­

lie r m unic ipal şl un d ep u ta t tn P a rlam en tu l R om âniei. O am eni care fac şi ei ce pot şi c it pot p en tru ap ă ra re a in terese lo r n o as tre şi a le ţârii.

T rebu ie să în ţelegem , stim aţi c a m a ra /i. că în a c tu a ­le le cond iţii, cînd în j u r u l '‘scum pei si frum oasei noastre ţâ ri. p lu tesc de Jur im preiiir nori grei şi n ea rl, c ina in Jurul no stru mir(<ase a p ra f de, puşcă, a b u b u it de tun , cind căţei şi „dulăi** d in In terio r şt ex te r io r , care-şi tio toti „români** sl incă de „viţă veche*, d^n iarenzâ ţa ra , poporul si a rm a ta , e greu de; rea liza t ceva rap id şi d u ­rab il. o en tru popor şi acest p âm ln t strâm cşesc.

in acest con tex t, facem un: că lduros apel tu tu ro r ca­d re lo r m ilita re . în rezervă şi: re trag e re , sâ se in te jre ze în F ilia la noastră,, p en tru a. deveni a doua rezervă a A r­m atei ro m ân e ' In acelaşi tim p. chem ăm v e te ran ii de război, a lte asociaţii şi fu n d a ţii m ilita re , apo litice şt ne- eu v e rn a in en ta le la o s tr în s j co labo rare In scopul rezol­vării p rob lem elo r a ră ta te m ai sus.

N um ai uni ti vom .tny inge . , .V ă aştep tăm !. (

U).....'PK E SrD IN TFT .IÎ FILIA LH I C U M

Col, (r) ion VATAÎjESCUVj-I /J 1,1. .• .

Page 6: U.D.M.R. motivează refuzuP Stadiul unor lucrări agricola ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66452/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…BULETIN METEOROLOGIC pag. a 2-a PROGRAMET.V. SATELIT

ADEVARUL DE CLUJ = = P A G IN A 4

. 'In . v rem ile d in .tirxiiă' păm întul este, iată. to t m ai rîvnit, vechii p rop rie ta ri şi u rm aşii lo r dorind, In mod firesc, să in tre în pose" sia a ceea ce li se cuvine. Vor p âm în t şi m ănăşturen ii, organi­zaţi, am «-.pune n o i, exem plar, în Asociaţii) „Fiii vechiului : M n- nâştur". Tată însă câ interesele a- sociaţiei se încrucişează cu cele a le S ta ţiun ii D idactice E xperi­m entale —- cea care gospodăreş­te la ■ aceastâ oră „Şapca verde*", Nu dem ult ne-a fost d a t să citiiţi- în cotidienele locale o notă, a la r­m anta sem nată de A sociaţia „Fiii vechiului M ănăştur": „Nu .ne tre ­buie g rîu r* (..Crima d e ' la. $apca verde" — in titlu original), in care d irectoru l S.D.E. e ra .acu za t că a d a t d ispoziţie şi în 25 oc- . tom brie s-au a ra t două parcele, a ra te şi sem ănate în p rea lab il, (10 octom brie) de că tre „Fiii vechiu-

. .lui, M ănăştur?, în zona „Şapca, verde", „distrugind în treaga su ­p rafa ţă sem ănată de noi cu grîu.- A lături de d au n e le , m ateriale, ;se spune în notă, considerăm a t i tu - ; d inea d-lui, C eteanu ca un act da- sabotaj ce n u ’,are calificare, în- tr-u n m om ent în care se fac e- fo rtu ri considerabile pen tru a a—, sigura ziln ic o bucată de pîine pe m asa ce tă ţen ilo r . Unii seam ănă grîu, alţii . . fu rtună ..

Evident, gravitatea... ieşită din co m u n -a fap telor ne-a de te rm i- ' n a t sâ-1 căutăm pe.. „vinovat1*,- di rectorul S.D.E. Dl ing. H oria C eteanu: '

E.L): In p rim ul Hnd, dom nule , d irec to r; vă rugăm sâ răspundeţi celei m ai... g rave acuzaţii: de -te aţi a ra t g riu l? ...

A CUI ESTEH.C.: Aş ră sp u n d e sim plu , d i­

rec t: nu am d a t d ispoziţie să se a re griu l şi m ai exact; n u s-a a - ra t g riu l sem ănat de m ăn ăştu - ren i in „Şapca verde".

E.L.: Se m ai a firm ă în acea■ no tă că purcelele cu p r 'c in a •— num ero ta te 21558 ţ i 21559 — a- parţin A sociaţiei „Fiii vech iu lu i; M ânăştur". A şa este?. H.C.; Nici pom eneală] P rin D e­cizia n r. 93 d in 20 oct. 1092 a P refec tu rii C luj, se stab ileşte d rep tu l la ac ţiun i p en tru su p ra ­fa ţa to ta lă d e 30,67 ha şi d rep tu l

ei de p rop rie ta te asupra terenu- . lu i de 100,42 ha echivalent a ra ­

bil a fla te în adm in istra ţia S.D.E. C luj-N apoca, în favoarea persoa­nelor m enţionate în tabelele ane­xă". .

P rin tr-u n proces-verbal; (din 17 X I. 1992) sem nat de prim arul

' m unicipiului, de viceprim ar, de . rep rezen tan ţi ai Comisiei judeţe­ne pentru, stab ilirea d rep tu lu i.de proprie ta te p riva tă asupra tere­nurilo r, O C.O.T.A. şi S.D.E. se precizează parcelele care vor fi p redate d6 că tre S.D.E. pentru ce-

VERDE”?tă ţen ii care au d rep tu l de a in ­tra în posesia lo rv Nu , a p a r în anexă, incluse în to ta lu l de100,42 ha, nici, parcelele cu n u ­m erele topo: 21.558 şi 21.559 (n!ci nu ex istă oficial o astfel de . nu ­m erotare), nici cele cu num ere reale, 4612, 4643, şi 4045, care, de fapt, fac obiectul disputei. Mai m ult, p rin tr-un nou . p roces-ver-

.bal, nr. 1606 din .3. dec. 1992, se precizează cian nu se poate m ai

. c la r că parcelele am intite, în su­p rafa ţă de 12 ha. nu sîn t inc lu ­se în procesul-verbal de p reda-

330 de familii refuză primirea adeverinţelor de proprietateFiii M ănăşţu ru lu i refuză p rim irea adeverin ţelo r

de p rop rie ta te a p iim în tu lu i p in ă nu li se a tribu ie toatâ su p ra fa ţa de te ren care a m ai 'ră m a s în u r­m a constru irii de locu in ţe , p en tru cei . aproape

. 150,000 de noi locatari a i ca rtie ru lu i M ănăştur.In , .rnod ne ju s tifica t F erm a d idactică M ânăştur,

p rin d irec to ru l ing. C e teanu H orea, refuză resti­tu irea a 12 ha teren s itu a t la „Şapca verde"

P en tru acest te r e n , m ânâştu rem i posedă acte de p rop rie ta te (ex trase funciare), faţă de Ferm ă, care ' nu, poate dovtkii p rin e x tra se ,fu n c ia re câ este pro­p rie ta r pe terenu l pe ca re . l-a p re lu a t de la fosta CAP „înfrăţirea*1. : . . .

D aca m ănăştu ren ii a r rid ica adeverin ţe le de pro­prie ta te . su p ra fa ţa te ren u lu i s-a r d im inua cu 12 ha. ori m ănăştu ren ii au, p ie rdu t deja 150 h a de. te­ren , pe care; s -au ' constru it- blocurile de locuinţe din, cartier.

Ind ica ţiile da te de. d-1 p refect de a accepta te­ren în alte, localităţi nu sîn t valab ile pen tru noi.

a tîta tim p cît terenul- nostru care a mai răm as; n e ­construit este m oştenit de la moşii şi - străm oşii, r, oştri

P rin acţiunile în trep rin se de Ferm a .M ânăştur s-a produs în cadrul m em brilor o stare de nem ul­ţum ire şi revoltă, care ne-a p riva t şl de d re p tu ri­le de â prim i ’div idcntele pe anii 1991 şi 1992 . Să se ştie că m ănăşturenii au lăsat pen tru cîm puri de experienţe o suprafaţă de 2 8 .ha cultivată cu h a ­mei şi parcele cu experienţe. , :

Pinâ la rezolvarea litigiului pen tru cele 12 ha de teren în cartieru l M ânăştu r hu se vor e libera ad e ­verinţe de proprieta te şi nu se v o r pune în pose­sie terenurile.

. 5’rocesul in ten tai de că tre Ferm a M ânăştur p e n ­tru tu lburare de posesie este n e d re p t/p e n tru care aşteptăm ca -o rganu l judecătoresc să dea o hotă- rire dreaptă. . , : ; , . -■

, . Ă şocia|in ; „Fiii vechiului M ânăştcr'"

E 63SB B ÎE 3 BSSI C T E S S E H E S3. C E 3 iS2E3 E S a e?S? CSga'BS9H E233 C2E3

re -p re luare , în su p ra fa ţa de.100,42 ha, ele fiind cîm puri ex­perim en ta le ale U.S.A. şi ca a ta­re nu op t fi puse la dispoziţia Comisiei de îm p ro p rie tă rire . îh conform itate cu Legea 18. a rt. 34, unde se accentuează câ aceste te­ren u ri aparţin dom eniu lu i public şi rân iîn în ad m in is tra rea aces­teia.

E L .: Ce se va în tîm p la cu su­p rafe ţe le sem ănate d e ja de m ă- nâştu ren i?

H C .: Nu am av u t m ijloace şî a rgum ente cu care să-i oprim din ac ţiunea lor. Au sem ănat cîteva hectare. Le-am spus că v a trebu i sâ arăm suprafa ţa , p en tru că noi avem acoio un asolam ent, o s tru c tu ră a cu ltu rilo r riguros stab ilită . Kste vorba de cercetare ştiin ţifică , de ex p e rien ţe de zeci d e ani de zile. la care lucrează cadrele d 'dac tice şi studenţii U.S A. şi care nu po t fi com pro­misei Acestea nu s în t oare d au ­ne? C ine sîn t d e fap t sabotorii? Nu este sabota) sâ sem eni grîu după grîu , aşa cum s-a în tîm p 'a t cu sup rafa ţa în cauză? Sâ mai a- m intesc că in acest an cei care n e acuză n-au o b ţin u t m ai m ult de 900— 1000 kg de orzoaică la hectar, cînd noi am o b ţin u t pe110 ha peste 4200 kg/ha d e să- m în ţă STAS pen tru ju d e ţ şi pen­tru judeţe le vecine? L a fel la g rîu , pe 150 ha. E s te su rp rin ză­to r câ totuşi ş tirile false, dezin­form ările . au acces în p resă, a- runeînd um bre a su p ra ac tiv ită ţii unei un ită ţi de p restig iu şi a unor oam eni com p e te i ţi în do­m eniul lo r de a c t iv i t a te . . . "

Em il IAICA

8333 « 9 « B

P0SiBiLEEVEM!r.1ENTE SPECTACULOASE ÎMMiSeAREĂ LIBERAIA lua t fiin ţă un nou partid libera l p a r nu unul

adăugat celorlalte existente, ci unul nou, p rin u n i­rea a ilo r două. Se num eşte exact aşa :— P a r t id u l ..

...Liberal, in tr-o form ula prescurtată , care îi con te- !' râ d in s ta rt 6 riota de a trac tiv ita te Se dovedeşte astte i că atunci cînd d-1 "P a tric iu oferea P N L şansa unirii -cu partidu l pe care 11 condncea d insu l . cu condiţia renun ţă rii la particu la na ţional se gîn-- dea exact ia partidu l nou în fiin ţa t In aceste con­diţii conducătorilor P.N L. şi Noului P artid L ibera l nu ie 'ră m în e decit a lte rna tiva un irii -Intr-un ... al doilea pa rtid liberal, care sâ fie îndea juns de p u ­ternic pen tru a-1 concura in a trac tiv ita te p e cel în f iin ţa i duminecă. ■ '..

Şi care a r fi aceste şanse? M ulţi - libera li " nu cred in d-1 R adu C âm peanu, în - capacitatea lu de a scoate partidu l pe care îl conduce d in , p ro ­funda criză în care se află E sistă insa a lţii., şi n o .. d in tre cei neinsem naţi. care stau s trîn s în ju ru l actualu lu i lclier L iberali cu vechi s ta te de servi­ciu in partid cred câ la v iitoarea conferin ţă a P.N.L. înv ingător ln alegeri va teşi tot d-1 C âm pea­nu. P en tru câ. spun ei, la a legerile judeţene s-a făcut în asa fel ineît în conducerea acestora au., parven it oam eni favorabili d-lu i C âm peanu. Este posibil sâ se, in tim ple îşa D-l C âm peanu a r fi omul capabil sâ ţină piept ascensiunii ho tărîte i d-lui- D inu Patriciu , căruia se pare câ i-au ieşit p ină acum toate p lanurile C h ia r:d acâ n u se află, cu : num ele. în • frun tea Partidu lu i L iberal ■ n o u ; in- - fiin ţat.'d -1 Patric iu nu se va 'îm pied ica de d-l. Vin-, tilă B râtiauu. atunci cînd va dori sâ-şi im pună punctul de vedere Astfe! câ. adm iţînd ca posibilă alegerea d-lu i C âm peanu ln frun tea unui revigf>- ra t P N L . lup ta se va da Intre cei doi frun taşi pen tru acapara rea conducerii unei noi mişcări li­berale Ia r lupta va fi cu atît m ai a p r lg ă c u cît.In perspectiva uno r noi alegeri, s-ar putea’ întîm - p ia ca rom ânii să opteze, in mare, m ăsură, nu spre o C onvenţie Dem ocratică anchilozată in „principii

anticom uniste" ferven t u rm ărite azi la rînd, nici spre un F .D S.N ., uzat de nereuşite le e c o n o m ii ale ţâ rii, ci sp re o m işcare prom iţătoare p rin lustrul nou care i. se poate da. ‘ .

Si care a r fi aceastâ m işcare decît un partid li­berai căru ia sâ i se ralieze, dupâ cum spun apro­piaţi a i partidu lu i în cauză, ''politicieni apartin înd PJS.N.; P U N R , PAC; ch ia r F D.S N. şi C.D.? To- tui dep inde de urm ătoarea m işcare a liberalilor

„ Dacă la conducerea unui nou P.N L. va ajunge tot d-1 C âm peanu, atunci e aproape sigur că unifica­rea cu P artidu l L iberal va în tim pina m ari greu­tăţi: Am biţia: d-l'Ii P atriciu de a nu se subordona fostului său şef este a tit de m are încît nu va ac Cepta. după even tua la unificare, o nouă subordo­nare. Este posibil ca d-1 Patriciu sâ fi renun ţa t acum în favoarea d-lui V intilă B rătianu tocim i pen tru a fi „disponibil-* Ia tra ta tive le ce vor urnw cu PN :L . în tă r i t de a lip irea Noului Partid Libe­ra l , P e d e a ltă parte, d-1 C âm peanu va fi la fel de in transigen t în tra ta tive le cu Partidul Liberal, astfel că Uimea politica rom ânească se poate p re­g ă ti 's â asiste la evenim ente spectaculoase. Nimeni nu poate contesta m eritele d-lui C âm peanu in re ­învierea, dupâ decem brie 198(1. a m işcării liberale în ta ra noastră Cu toate greşelile, liderul liberal inspiră încredere. Poate mai m are decît d-l P a tr i­c iu , 'a 'c â n i i '„ s u b t i l i ta te diplom atică" l-a dus pînă ecolo încît să recom ande euvernultii României sâ dea foc m alu rilo r D unării prin a tacarea convoaie­lo r de -b a rje O rbeşti Un asem enea om. de)a ves­tit p rin „m odul h o iâ rit" de a aborda problem ele politice, nu prez in tă uaran ţla unei supleţi de care are nevoie m işcarea lib era lă Ia r un alt lider pc m ăsura d-lu i C âm peanu este greu de găsit acum în m ultele p a rtide si m işcări liberale p re 2âtite «A se unifice — ca uriic-â şansă (in cîţiva ani. reală de a accede la putere. în România.

V aier CHIORFANU

Preţui ouălor va fi modificatLa SC. „Avicola" C luj o sosit

un telex de Ia M inisterul A gri­cu ltu rii si A lim entaţiei (nr 3?21 din 15 feb ruarie 1993) privind li-, bera lizarea preţuiţii de achiziţie şi cum părare la ouâle de găină. P re ţu l va fi stabilit, dupâ cum se obişnuieşte", p rin negociere şi ln calcului acestu ia va fi luat în considerare preţu l fu rajelor (caro ociiează în tre f>0 şi 90 de Iei kg)., Consiliul .de adm inistraţie al -S.C. „Avicola" a propus un preţ de p roducţie de 34 de lei pentru un ou. ind iferen t de m ărim ea oului. In ideea câ accst preţ va fi ac­ceptat, pe p iaţă, ouăle vor fi la aproxim ativ 40 de Iei" bucata

Domnul d irec to r comorcial 'al „Avicolei**. SnmucI n a rb u ra .n e a declarat că nu sin t încin taţi de liberalizarea preţu lu i la o u ă . t’n- tm cit p ia ţa .n u va absorbi în trea­ga producţie la preţuri, superi-ia- ro ct-lor din ianuarie ,199.̂ De re-: m arcat câ in luna Iantinri*5 a iu l curen t „Avicola“ a avut stoburi

de ouă de 4.5 m ilioane bucăţi, pu terea de cum părare a consu­m atorilor scâzind considerabil. Or. dacă ouăle nu s-au v îndu t la p re tu rile de 24. respectiv 26 de Iei. este puţin probabil câ vor a- vea desfacere Ia preţu l de 40 de lei D eocamdată, stocul de ouă a sefizut cu douâ m ilioane şi jum ă­tate. v înzările din u ltim ele zile

T a i :A fost 0 perioadă cind tiu to a­

te taxim etrele posedau ap a ra te de u ixat , şl d in această p ric ină s-au iscat tot soiul de problem e. Cu tim pul, acest neajuns a tost elim inat D ar unii tax im etrişti, obişnuiţi sâ „jupoaie** solicitanţii de pe vrem ea 'c in d apa ra te le dc tax a t, nu erau obligatorii, .au gă: ş i t ; ?f de da ta asta m eto Je de" ffâ îe rit clienţii. 1

fiind foarte m ari. Explicaţia con­stă în - zvonurilef care se adeve­re s c 1 p înă la ttrm ă) că p re ţu l ouâ- lo r va creşte.

Noua decizie a MAA vine cu în tîrz ie re foarte m are şi nu este de n a tu ră să ne salveze nici bu­zunaru l nostru , al consum atori­lor. şi nici s itu a ţia financiară a „A vicolei" C luj care a re o dato­rie de 220 de m ilioane de lei.

M. SANGEOItZAN

De exem plu, ştie toa tâ lum ea câ firm ele serioase practică ta r i­fe de Ia 85 ln 100 lei kilom etrul. C elor de la „P arti“. ev iden t că nu le convine acest ta r if D a ra -i spune unui c lien t câ apara tu l tău taxează 130— 150 lei la k ilom etru, înseam nă să-l facâ sâ o ia la fu ­gă. Aşa câ, a tunci cînd op .eşti un „Tavi-P'* şi în treb i şoferul ce ta r if p ractică, iţi răspunde zîm7 b ind : „90“. Sau *100“ Ia r tu urci. Şi su rp riza ap a re dupâ p r i­m ul k ilom etru parcu rs, cind con­s ta ţi câ de ja a p a ra tu l a inregls-

Se cere demiterea procurorului B a i GîienoşA sociaţia p en tru A devărul Re­

voluţiei din Cluj. constitu ită din u rm aşii ero ilor m artiri şî răn iţii revo lu ţie i d in decembrie. 1989. a în a in ta t dom nului procuror ge­nera l O .CONTESTAŢIE, cerind an u la rea O rdonanţei Nr. 6&/15. o c t 1992. p rin care se scot, de sub u rm ărire penală persoanele responsab ile de evenim entele sîn- genoase d in 21 dec. 1989 din C iu j- Napoca.

Ca urm are . D irecţia P ro c u ra tu ­rilo r M ilitare a delegat pe d o m ­nul p rocuror G henuş M ihai (u lti­m ul anche ta to r al evenim entelor respective* la adunarea generală a m em brilo r asociaţiei noastre la C luj-N apoca. în ziua de 12 feb. 1993. La în treb ă rile puse de p a r­tic ipan ţi priv ind , m otivele careI-au de te rm in a t pe dom nul G h e ­nuş sâ p ropună scoaterea vino­v a ţilo r de- sub u rm ărirea penală , d însu l n u a dat răspunsuri con­v ingătoare şi lăm uritoare, ci în p e rm anen ţă evazive, ascunse sub to rm ula „Nu ştiu"*. „Nu m -am o- cupa t e u “. si „N u-m i am intesc"

Din cuv in tele partic ipan ţilo r, a re ieşit câ: o bună parte diri m ar­torii oculari, răn iţi si nerân iti nu au fost aud ia ţi, o parte din eve­n im en te (vezi Fabrica de bere) nu au făcu t obiectul • anchetei, astfel câ fă ră lăm urirea acestora, even im en te le răm în parţia l ne­e lucidate (de exem plu, locuitorii d in zonă su s ţin că cei ce au tras nu au perm is, în noaptea deI I —22 decem brie 1989. sâ se a- corde p rim ul a iu to r m edical, a s t­fel o pa rte d in ei care pu teau fi sa lvaţi au m u rit cu zile), nu au , fost aud ia ţi absolu t deloc o bună pa rte d in părin ţii decedaţilor. Noi am aprecia t câ d-1 G henuş şi-a luat s in eu r o prea m are tes- ponsab ilita te fată de com plex ita­tea şi g rav ita tea acestor even i­m ente. N u este vorba doar de o

tra t ap roape c it pen tru to a tă .d is ­ta n ţa pe care o al de mers. Evi­den t. şoferii au o scuză: „A tîta spune ceasul Si ceasul e v e rif i­cat şi sigilat". N um ai că „eea-iar este reg lat p en tru a lt ta rif decît ccl pe care ti-1 declară ţie şofe­ru l Ia urcare . Un ta rif pe care este lib e r sâ şi-l fixeze.

C ine cunoaşte d is tan ta pe care o a re de p a rcu rs şl a re de-a f a ­c e . cu u n asem enea tax im e tris t, ş tie sâ-1 ev ite a doua oară. D ar nu to ţi cei care au nevoie la un

crim ă pasională ind iv iduală ,, o agresiune, ci este vorba de un evenim ent istorie... care a schim ­bat d rum ul istoriei n o a s tre .-

Nu înţelegem de ce d-1 G he­nuş. p n n p re luarea în treg ii res­ponsabilită ţi asup ra d însu lu i. ia­să nejudecate persoane vinovate, care astăzi se p lim bă libere , fără să le pese câ în u rm a fap telor lo r au răm as văduve şi orfani m arcaţi pe toată v iata.

La reproşu l d-lu i ing. Coltor, , preşed in te le asociaţiei noastre, cum că d-l G henuş şi-a lu a t o povară prea m are asupra con­ştiin ţe i d însu lu i p ro te iînd pe cei care au ordonat, ţi tra s în de­m onstran ţi. rezu ltind m orţi si ră­n iţi. d-l G henuş a rep lica t: „Si-au lua t ce au meritat** (sînt m ar­tori) C onsiderăm această reolică o sfidare la ad resa ero ilo r-m ar­tiri, care si-ati sacrifica t c o n d i^ it viata pen tru LIBERTA TE, DEM­NITATE. DEM OCRAŢIE

F aţâ de această situa ţie , înain ­tăm prezenta COMPT.ETARE LA

•-CO NTESTA IIE. cerînd cu insis­ten ţă urm ătoarele:

1. A nularea o rdonan ţe i nr. Sl ‘15 oct. 1992 a D irecţiei Procu­ra tu rilo r M ilitare

2. R eluarea şi com pletarea an­chete lor p riv ind evenim entele sînaeroase din 21 dec. 1989. cind au căzut 26 persoane şi au fost răn iţi 63 de dem onstran ţi. în m ’i- nicip iu l C luj-N apoca

3 Dem iterea d in fu n c ţie a dom nului p rocuro r G henuş Mi­hai pen tru superfic ia lita te în e- fectu 'iren anchetei şi insuficien­ta responsab ilita te în lu a rea de­ciziei de scoatere a v inovaţilor de sub u rm ărirea penală .

COM ITETUL ASOCIAŢIEI

m om ent d a t de un tax im e tru sînt localnici.

Este o s itu a ţie nep lăcu tă , din ca re ered câ se po.tte ieşi. totuşi, în tr-u n mod ev trem d e simplu. Dacă tax im etriştii a r fi obligaţi, dupâ veriliearea ap a ra te lo r de tax are , să-şi afişeze la vedere ta­rife le pe care le p ractică, cred efi a r ex is ta m ai pu ţine su rp rize ne­p lăcu te pen tru ce tă ţen ii care a- peleazâ la serv iciile lo r • . .

M. TRIPON

Page 7: U.D.M.R. motivează refuzuP Stadiul unor lucrări agricola ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66452/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…BULETIN METEOROLOGIC pag. a 2-a PROGRAMET.V. SATELIT

PAGINA 5-

ŞEDINţ'A CONSILIULUI MUNICIPAL

'ADEVĂRUL DE CXtTT

SE CONTUREAZĂ 0 NOUĂ „BĂTĂliE ?N u se poate pune la îndoială

„calibru l" şedinţei de v ineri a C onsiliului m unicipal: 13 p rob le­m e p e - ord inea de zi (ap robată in tegral) peste zece r o re de- d is­cuţii, S*1 ca re — pe anum ite seg-

• m en te — spirite le s-au încins, şi ■mă voi opri asupra acestor mo­m ente. '

A fost re lua tă problem a con- ■ trac te lo r de asociere a C onsiliu­

lui m u n ic ip a r cu ''agen ţi econo­mici d in ţa ră şi d in s tră in ă ta te , de a s tă da tă existînd tin R egula­m en t al acestei acţiuni. S -a a- p rec ia t câ acest regulam ent ofe­ră tran sp a ren ţă totală. D iscuţii s-nu iscat- iarăşi pe tem ă ord in ii în ca re s e încheie1 contractele: tn - tîi cel de asociere, apoi cel d e în ­chiriere. Şi dum se ştie că pen­tru to a te cîte: sîn t de rezo lvat în oraş e ; nevoie d e ! bani m ulţi, ia r aceste*asocieri sîn t o sursă d e v e ­nit, în fina l ho tărîrea a fost vo­tată.

P rob lem a cea m al rap id rezol­va tă v ineri a fost; ho tărîrea (pro­iect) de conferire a titlu lu i de

„ c e tă ţe a n de onoare al m unici­p iu lu i C luj-N apoca" doam nei Lva H nbic: în .cîteva clipe a fost exr p r im a t votul unanim ,. .

L ucru rile ; -s-au com plicat! •' lâ persoana dom nului prof. univ. R aoul Şorban şi toate obiecţiile ad u se de consilieri .tn p rob lem a con feririi acestui’ titlu au fostge-,

. n e ra te de ... acest nume. S-a pro­pus u n fei de regulam ent p en tru aco rd a rea titlu lu i de „cetăţean de o n o are" d a r discuţiile au re lie fa t că a r fi m ai sim plu de e lab o ra t un regu lam en t „negativ”, care să stab ilească cui nu i ,se poate a-, cord a titlul: ; Domnul consilier; E c k s te in P e te r a opinat că p ro ­pu n erile de pînâ acum se clasifi-

,că în două categorii- unele se re­feră la oam eni de. cultu ră n că ­ro r persona lita te , este recunoscu­tă d e to a tâ Uimea şi a ltă cateco- rie v iz înd personalităţi contestate de u n ii consilieri Dacă m erite le de in telectual. de m arcă a le ,d o m ­nu lu i prof. univ Raoul Şorban nu a u fost contestate de nim eni.

zi. s -a rep ro şa t îri scH m b o anum e inconsecventă în atitudine. S-a o b lin u t totuşi votul pen tru con­fe r ire a titlu lu i de „cetâteari de onoare a l. m unicipiului C lui-N a- pooa“ dom nului prof univ. Raoul Ş orban . , .-,

A naliza ac tiv ită ţii societăţilor com erciale a ' cuprins in fo rm ări «se societăţilo r „A rta c u l in î- â u. ..V itadnici" şi , „Tramar**. D upă d iscu ţiile referitoare la ac tiv ita ­tea p rim e lo r douâ, s-a lansa t p ro ­punerea fuzionării lor — ca punct d e «pri iin pen tru „A rta cu­lin a ră " -d e p e n d e n tă -e se n ţia l de

.pu terea ei~onomică a .. populaţiei — urm înd ca G lS-urile celor două u n ită ţi să accepte sau nu pîTipunerea Analiza de la „T ra­ma r" a dus in .o soluţie care. de fapt, n u poate fi dată de consi­liu: schimbare-’) d irectoru lu i. C hiar dacă nu de la prim a în ­cercare. in terven ţfa dom nulu i se-

E ste vorba de sţîlpul m ilita r descoperit in 1758 ia A iton (da­tat in 107— 108 e.n ). care m arca d is tan ţă p ină la Potaissa de zece ort. o m ie de pasi <MPX).

fn traducere ,' în textu l inscrip ­ţiei, se spune: „ îm păra tu l C ezar Nerva T ra ian icus Augtistus G er- m am cus Daciusi p reot suprem (pontifex m n s im u s)— investit cu

; c re ta r T itus J u d e — treb u ie să rem arc ro lu l cu a d e v ă ra t de mo­d e ra to r a l dom nu lu i Ju d e — ; a c la rif ica t (p ină c înd?) acest as­p ec t:. d )rectoru l se sch im bă în u rm a h o tă rîrii C lS -u lu i, h o tă rîre ca re se supune av iză rii C onsiliu ­lui m un ic ipal; acesta d in u rm ă poa te cere sch im barea C lS-ului p rin d em ersu rile ce se im pun in această d irecţie. • - •. - '•

• P e o rd inea de zi fig u rau — la două puncte d is tin c te — două p roblem e: P ro iec t de ho tă rîre p riv in d in te rz icerea arb o rării d rap e lu lu i unui a lt s ta t cu excep­ţ ia u n o r fes tiv ită ţi oficiale şi P ro iec t de h o tă r îre p riv ind in ­terz icerea in to n ă rii im nulu i n a ­ţional al unu i a lt s ta t cu excep­ţia u n o r fes tiv ită ţi oficiale;* d is­cu ta te şi d isp u ta te în paralel. Ini-, ţia l ' s-a vo rb it la general, apoi s-a specificat că s-au prim it s e m n a le ; că - în b iserică se ■ into­nează Im nul U ngariei. Poziţia consilierilo r UDMR a m ers pe- ideea că aceste h o tă r îr i a r în ­g răd i lib e rtă ţile p revăzu te de C onstitu ţie, ia r la vo t grupul UDMR a p ă ră s it s a lă Au fost şi ;

; n ep artic ip ări la vot. 'd e te rm in a te , nu de resp ingerea h o tâ r îr ilo r , ci ’de făp tu i că m ateria .' aceasta tre ­bu ie reg lem en ta tă d e P arlam en t, Sn mod obligatoriu ; p en tru ică m i­n o rită ţi ex is tă şi in a lte pârţ» ale ţă r ii ,-ş i a tunci n u se pot lua m ă­suri „pe felii". C ele două - proiec­te de h o tă r îr i au : fo st votate- C onsilierii UDM R ău preciza t câ îşi vo r exp rim a p ro testu l fa ţă de a c e s te . h o tă r îr i şi p rin a lte for- me. . ....

■■ F lav ia SERG H IE

ANCHETA HOASTRÎ

C asă de cu ltu ră » municipiului-' C lujiN apoca a fost în f iin ţa tă în anu l 1957; P înă în 1963 a func­ţio n a t în, im obilu l situ a t în P ia ţa Ş tefan cel M are n r 2. ia r în . cepînd cu 1 sep tem brie 1968 in imobilul* d in : P ia ţa U nirii (fostă L ibertă ţii) nr. 24 unde funcţio­nează şi în p rezen t. C reată p e n . tru a sa tisface/ o bună ' p a rte d in necesită ţile c u ltu ra le a le locuito­rilor. m unicip iu lu i, in s titu ţia în ­tru n eşte o p a le tă d iversifica tă de ac tiv ită ţi cu ltu ra l-a rtis tice şi edu ­cative.

Sâ începem ru ac tiv ită ţile cui- tu ra l-a r tis ţire d e sfă şu ra te ’în f o r - : m aţii, cercuri, cenaclu ri şi cu rsu ri’ fiind dem ne de am in tit corul de cam eră „Viva -ţa Musica**, corul bărbă tesc „ laeob-M 'ireşianu". fos­tu l ansam blu fo lcloric „Someş — N apoca”, cenaclul • „A telier * ll“, . clubul tu ristic speo-a lp in SALT, - A sociaţia de esperanto.* cercurile şi cu rsu rile tehn ico-ap licative î n : croitorie “p en tru fem ei; con tab ili- • ta te , d ac tilo g ra fie .sec re ta ria t,. de-

1885 DE ANIpu terea tr ib u n ir ia ră p en tru a X l!-a oră. consul a V -a oară. im - p e ra to r a V ia oară ,r p ă rin te al pa trie i — (a d ispus să se con­stru iască de că tre) cohors prim a F lav ia L'lpia d e h isp an i de o mie

ECONOMIA JUDEŢULUI CLUJ ÎN LUNA IANUARIE 1933

In p rim a Tună a anu lu i 1993 Valoarea producţiei industriale^ realizată,' pe ansam blu l ju de ţu lu i, 'r e ­p rez in tă în p re ţu r i cu ren te 15,7 m ilia rde lei. fiind m ai m ică Teu' !l 1,7 • lâ" su tă - fa ţâ d e luna decem brie a anu lu i treviit (în condiţii com parab ile d in p u n c t- de vedere »al nu m ăru lu i' de zile lucrătoare). Com­para tiv cu ian u a rie 1992 descreşterea este de 22.5 la su ta Stocul de produse finite ' ex is ten t la agen­ţii econom ici la 31 ianuarie : 1992 însum eză 16,8 m i­lia rd e lei. In luna ianuarie a.c. s-au înche ia t con­trac te îri v a loare de 74,6 -m iliarde ' lei şi au răm as neonorate con trac te încheiate cu d iverşi benefi­c iari d in ţa ră şi s tră in ă ta te . îri valoare de 2,5 m i­lia rd e l e i ..........

• E fectivu l de sa la ria ţi la fine le p rim ei lu n i a acestu i an în ac tiv ita tea in d u stria lă d in ju d e ţ a fas t de 99643 persoane, ia r p roduc tiv ita tea m uncii a rep rezen ta t 157758 le i'sa la ria t, n ivel in fe rio r cu 15,2 la su tă com parativ cu ian u a rie 1992. In in ­

d u s tr ia ju d e ţu lu i, s-a în re g is tra t un ind ice d e u ti­liza re a tim pu lu i de lucru a l personalu lu i doar de 77,5 la su tă . N um ăru l şom erilo r a a ju n s la 11 fe­b ru a r ie 1992 la 38923 persoane, ra ta şom aju lu i cal­cu la tă fa ţă d e popu la ţia ac tiv ă a ju d e ţu lu i fiind d e 101 la su tă.

In com erţu l de sta t. cooperatis t şl p riv a t, v înză- r ile d e m ărfu ri, cu am ănun tu l, rep rez in tă 7 m iliar­d e lei, in reg is trîndu -se o descreştere de 41.2 la su­tă fa ţă d e ian u a rie 1992 (în condiţii com parab ile de p re ţu ri) , ponderea sectoru lu i p riva t tn to ta lu l com erţu lu i cu am ănun tu l d in ju d e ţ este de 42 la su tă .

Serv ic iile com erciale p res ta te popu la ţie i au fost d e 1,3 m ilia rde lei, cu 393 la su tă m ai p u ţin fa tă d e . ian u a rie 1992 (in condiţii com parab ile de p re ­tu r i şi ta r ife ) . '

In tră r ile de p roduse agricole la fondul de s ta t în ian u a rie a.c. aii constat d in 1820 tone-v iu car­n e (cu 10 la şu tă mai pu ţin fa ţă de aceeaşi lună d in an u l trecu t), -15862 hl. lap te de vacă (cu 9.5 la su tă peste liv ră rile din ian u arie 1992' şi ap roape 6 m ilioane ouă p en tru consum (cu 4,1 Ia su tă m ai p u ţin fa jă d e perioada corespunzătoare d in 1992).

D IR EC ŢIA JU D EŢEA N A DE ST A T IST IC A C LU J

1 (U rm are d in pag. l-a)

litlce, al m ersu lu i ireversib il spre dem ocraţie şi econom ia de p iaţă . P rem ise le sîn t create, ex istă bu­năvo in ţă şi in te res pen tru 'posi­b ilită ţile rea le a le Rom âniei, u r­m ează ca acestea sâ fie acoperi­te fap tic A şa cum spunea secre­ta ru l genera] al NATO, dl W ar­ner. ad res îndu -se ' p reşed in te lu i Iliescu, „acum m ingea este • în terenul; dum neavoastră*'. U rrtiă-

-toarea.- sau u rm ăto are le - m işcări ne ap arţin . '

Aici n u s în t m u lte de discutat. Nici un organism , nici o in s tan ­ţă* europeană superioară- nu m erg pe princip ii filan trop ice în ce p riveşte co laborarea. ' parteneria - tu l. a d e ra rea la struc tiirile Exis­ten te sau la cele ce vor m ai fi create. P ilda bunulu i sam aritean răm îne în B iblie şi în in s titu ţii­le de carita te . M ai m ult decît pă lăv răgea lă , şi nesfîrş ite le a r-

Bruxelles.gum ente p ro sau co n tra rea liză-

: rii efective â dem ocraţie i în ta ra noastră . României i s e c e r e o se-‘ rioasă dezvoltare econom ică. La acest capitol, ş ta c h e ta , occiden ta lă e foarte rid icată, şi. va con tinua să se rid ice p rin no ile ce rin ţe ce încep a fi fo rm u la te c h ia r în

' ‘si nu l C EE de ■ că tre tin g r jp de “s ta te şi p re tinse tu tu ro r ce lo rla l­te. S în tem d eparte d e n iv e lu l: ch ia r al „celor m ai m ic i” d in CEE, ia r p rin im punerea no ilo r n ivele >ale" dezvoltării econom ice în treg ii C om unităţi, d is ta n ţa d in ­tre noi şi acestea încă v a m ai creşte ,

B ruxelles este p en tru noi un pu n c t bun de p leca re ş i. o spe­ran ţă cu sorţi de izb îndă. S pe­ra n ţa treb u ie s-o în d ep lin im in -

■ sâ noi în ş ine şl să nu ne lim ităm la încrederea, b u n ăvo in ţa celor-

• la lţi. In c iuda: politeţii m an ite s - ta te . ex is tă destu lă *am abilă ne­p ăsare în ce n e priveşte , destu lă lipsă de in teres: p înă - cind 1 n u v<m dem onstra efectiv „cine sin­tem “. U n d e ta liu sim ptom atic p en tru acu ra te ţea ştirilo r, p en tru serioz ita tea d ocum en tării în ce p riveşte v izita (îl dăm . fiindcă sîn tem şi noi critici): sub foto­g rafia- lua tă la în tîln irea „ te te -ă -

' te te “ d in tre dom nii Iliescu şi W orncr. fo to reporteru l de la co- tid ian iil „La libr'e B elgique" (n r .j d e joi, 18 fe b ru a r îe r a co nsem nat1 sen in : „Dl T eodor M eleşcanu. şe­fu l d ip lom aţiei rom âne este . etc., etc.). Să fim noi cu toa te

... d rep tu rile şi p re ten ţiile in E uro­pa. o asem enea eroare n -a r fi posibilă Nici adm isib ilă!

Cu .toate acestea B ruxelles ră - m îne p en tru no i o sp eran ţă . ;

A cui este Casa tfe cultură a municipiului Cluj-Napoca?p an are TV. arh iv istică etc. Să- nu u ităm şi filia le le de cartier. So- m eseni. M ănâ-jtjr. D im bul Ho- tund . Ţris. Exem plele sîn t m u lt: m ai num eroase: S itua ţia Casei de cu ltu ră a m unicip iu lu i C luj-N a­poca în io c sâ se îm bunătă ţească , se în ră u tă ţe ş te pe zi ce trece.: D espre s itua ţia critică tn care

se aflâ această in s titu ţie de cu ltu ­ră în m om entul de fa tă n e .a vor­b it prof. M ircea 01;iru-Zăim ‘srn , re fe ren t în cad ru l Casei de cu l­tu ră m unicipale: „T răim cu im ­presia unui „dolce fa rn ien te“ la C asa de cu ltu ră , fo ru rile tu te la .

■ re înd rep tîndu -şi p rea pu ţin a ten ­ţia a su p ra ac tiv ită tii noastre S-a a juns în m om entul actua l la o situa ţie critică . A r fi vorba de fu rtu l u n o r «patii. nu am a lt eu- v în t. a l t : te rm e n .. sp a ţii care a_ parţin. de d rep t şi -de facto Casei de cu ltu ră m unicipale.-'în ce con­d iţii? C onform legilor în v igoare. Casa de c u ltu ră 'm u n ic ip a lă , e s t e - in s titu tie bugetară. Ea a r fi tr e ­bu it sâ "prim ească fo ndu rile de

de civ ium R om anorum eq u ita ta (drum ul) de la Potaissa la N apo­ca (drum pe care s-a pus m ilia­ru l la d is tan ta de) zece m ii paşi (de la Potaissa)".

: P en tru a m arca acest evenim ent, m un ic ipalita tea va organiza o se­rie de ac ţiun i şi ac tiv ită ţi despre care vom vorb i la tim pu l p o tri­vit.

sa larii şi p en tru în tre ţin e re a fo- cului sacru a l cu ltu rii p e n tru ac­tiv ită ţile care incă se desfăşoară su b -o b lă d u ire a noastră . în con­d iţii optim e. Din IG90 şi p în â în

.prezen t, d in fondul pe ca re tre-* ' bu ia să-l prim im , n u am p rim it nici a zecea p a r te " D ato rită a- cestei s itua tii financ ia re critice , am fost nevoiţi să ape lăm la sis­tem ul înciiirierii sp a ţiilo r noas­tre , p en tru a realiza ven itu rt. In această s itu a ţie e sp a ţiu l no stru d in s tra d a Roosevelt n r. 2. u n d e a funcţionat ani de zile cm eciu- bul şi fotoclubul Casei d e cu ltu ­ră. D upă decem brie 1989 l-am în ­ch iria t. la început unu i colabo­ra to r. N -a rez ista t nici el şi am găsit un a lt c lien t în persoana firm ei SAMAC SRL. p a tro n dom ­nu l C ălin Pop. care . la început, a fost en tuziasm at de sp a ţiu a prom is m nrea cu sa rea , d a r duoâ ce s-aO in s ta la t b ine m ersi h în ­ce ta t să n e m ai p lă tească d rep ­tu rile care ni se cuvin , conform con trac tu lu i ferm în ch e ia t în tre noi. L a to a te dem ersu rile n o as­tre . nici p înă azi n u am p rim it răspuns d in p artea SAMAC. Da m ai m ult. ei au înch is spa ţiu l de m ai bine de o lună. noi avem a - colo obiecte d e in v en ta r. C a să a flăm cu stupoare în această - sâp tâm înă câ. prin .m ăsu ri abuzi­ve, acest spaţiu a fost lu a t d e RAAIKL şi tra n sfe ra t lor.O Im p licarea P rim ărie i m unic i­

p iu lu i . C luj-N apoca îri ac tiv ita te a n o as tră este egală cu ZERO In a fa ră de fap tu l câ n e v in m ereu d ispoziţii d e o rd in fin an c ia r si profesionali rapoarte , m em orii, rezu lta tu l este to t ZERO. In ac­tiv ita te a noastră , estim ativ «sînt cuprinşi peste 1500 d e oam eni, e vorba de ac tiv ita tea la sediu l c en tra l şi in filia le . V reau să m ulţum esc pe acera tă ca ie pen­tru sp rijinu l pe c s re l-am p ri­m it d in p artea RAA1FL în a ra n ­ja rea spaţiu lu i filia le i d in M ânâs- tu r © Au d isp ă ru t de ja d in ac­tiv ită ţile Casei de cu ltu ră studio­u l de te a tru „A telier* stud iou l d e tea tru în lim ba m agh iară ci- ne.'iuLul „Caleidoscop", ansam ­blul folcloric „Someş — Napoca*, m an ifestări c îndva de ţin u tă şl p restig iu p e n tru noi. şi m un ici­pa lita te © S in tem în pericol, ca în cîteva luni. să renun ţăm şi la - a lte ac tiv ită ţi: practic, ex is tă re­a lu l pericol de d esfiin ţa re a C a­sei de cu ltu ră m unicipale. In loc sâ fim un cen tru de cu ltu ră şt ag rem en t riscăm să devenim o lipsă rem arcabilă".

Noi credem că la n ivelu l fo ru ­rilo r tu tp lare. n im eni nb doreş te acest lucru. S perăm d o a r ca lu ­c ru rile să se aşeze în m atca lo r firească. S p re b inele oam enilor, al cu ltu rii rom âne. A ştep tăm şi punctu l de v ed ere a l ce lo r d irec t im plicaţi.

Dcmostenc ŞOFKON

F ilia la noastră s-a în f iin ţa t în luna m artie 1991 şi num ără în prezent peste-"400 cad re m ilita re în rezervă şi re tragere Facem precizarea că filia la noastră nu ested.;ar a o fiţe rilo r in rezervă şi re tragere — cum g re ş it »-a în ţe le s la început —. ci a tu tu ro r cad re lo r m ilita re , inrlilerent de grad şi funcţie.

Unii d in tre d-voastră. pe b i'n ă d rep ta te se în treab ă : .Totuşi, ce a făcut această filială pen tru m em brii săi şi pentru cei care nu au devenit membri?**. D in respect fa ­ţă de d -v o as tră şi adevăr, vâ redăm doar citeva d in m o­destele n o as tre rea lizări. Dacă am făcu t m ult sau p u ţin râm ine să ap reciaţi D -voastrâ.

Unul d in scopurile p rinc ipale pe care ni le-am propuse.ve PHOTKCTIA SOCIALA A MEMBRILOR El.

In ace s t scop am o rg an i/a t m ai m ulte in tîln in cu Mi­nisterul A părării N aţionale reu şind ca Incepînd cu lu ­na sen tem b rie 1992. sâ obţinem :o indexare n pensiilo r ru cca 10 la su tă peste indexările a co rd a te .d e sta t a ito r categorii 'd e pensionar) Incepînd cu lun ile , feb ry arie - m artie l?N3. sperăm sâ obţinem o a ltă indexare, to t d in fondul M in isteru lu i A părării N aţionale 1 . .

In c ad ru l Filialei, am în fiin ţa t o casă de a |u to r reci­proc cu scop de în tra ju to ra re , ca re d>spune de un a p re -

!N PARTFA HUAIFI CIIIJ A CiDRllOR MillTAIÎt ÎN IltZfRVĂ SI RETRWfRf-cinbil fond bănesc şi caro â acordat, p în â în prezen t, peste 60 'd e^ in tp ru /riu tiiri ş f ă ju toarii celor cu p rob lem e deosebite.

Am acţionat şi am reuşit sâ fi? av an sa te ton te cad re­le m ilita re n e in d rep tă ţite la trecerea lor în rezervă. C onsiderăm că şi acest fap t constitu ie cel p u ţin o sa tis­facţie m orală pen tru cei ned rep tă ţiţi

După aproape dot an i de in terven ţii, nle condiicerii fi­lialei la toate o rcanele pu terii de stat. c e n tra le u şl toca-, le. iim reuşit în s f îr ţ it să dem arăm incă d in toam nă cu bune rezultate, constru irea unu i cim itir m ilita r , care va fi al doilea pe ta ră . ca am plasare , do ta re şi frum useţe , dupâ cim itiru l m ilita r .. „GHI'NCTEA". din B ucureşti . A iri, Sntim pinăm unele g reu tă ţi d in lipsa .fondurilo r. D c a c e e i ne «indim să tăcem un rtpel In d -voastră la un ii spon­sori la toţi cei care Iubesc ta ra şi A rm ata romAna

D in rîn d u l m em brilo r F ilialei, no astre , av em u n consi­

lie r m unicipal şi un 'deputat tn P arlam en tu l Romftnlei. Oameru care fac şi ei ce Dot şi cit po t pen tru a p ă ra rea in terese lo r no astre şi a le ţârii.

T rebu ie sâ în ţelegem , stim at! c am a ra ri. că în a c tu a ­lele condiţii, cînd în ) t iru i '‘scum pei si frum oasei noastre ţâ r i. p lu tesc de lu r (m pre iu r nori grei şi neg ri, cînd in

'j u r u l no stru m iroase ă p ra f de, puşcă, a b u b u it de tun , cind căţei si „dulăi** d in in terio r şi ex te rio r, care-şi îlo toti „ rom ân i” sl incă de „vtţă veche*, den igrează ţa ra , poporul si a rm a ta , e greu de; rea liza t ceva rap id şl d u ­rab il. p e n tru popor şi acest p ăm in t străm oşesc.

In acest con tex t, facem un călduros apel tu tu ro r ca­d re lo r m ilita re , in rezervă şi: re trag ere , să se tn te jre z e în Filiala noastră., p en tru a d “veni a doua rezervă a A r­mate* rom Sne' în acelaşi tim p. chem ăm veteran ii de război, a lte , asociaţii şi fundaţii m ilita re , apolitice şi ne- eu v e rn am en ta le la ,o «trînsă co laborare în scopul rezol­vării p ro b lem elp r ă râ ta te m ai sus.

Numai un'ti vom.învinge. .Vă a ş tep tâm l • f . . . .

.Ui. :

PRESPllINrFI.IÎ FlLlA l.hl CLUJ r,'VJOoi. (r) Ion VATA^EŞCU

Page 8: U.D.M.R. motivează refuzuP Stadiul unor lucrări agricola ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66452/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…BULETIN METEOROLOGIC pag. a 2-a PROGRAMET.V. SATELIT

ADL v / i i ic L b n Ll UJ •- PAGINA 6

organizează într-un cadru infim, elegani si de înaiiă linută.

MESE FESTIVEde ziua MĂRŢIŞORULUI şi 8 MARTIF cu programare anticipată.

HOTEL RESTAURANT TOPAZ Str SSPTfMIU ALBINI nr. 10 • 12TELEFON 1 4 .2 3 .9 7 . (6031)

PORTALEXPORT'IMPORT S.R.L.'

Anunţă că începînd din data de 5 MARTIE 1993, datorită creşterii Inflaţiei este nevoită să modifice TAXA DE INSTALARE

pentru televiziune prin cablu, la 16.000Jel, taxa de întreţinere rămlnînd nes­chimbata. Doritorii care vor achita pînă la data

de 5 martie Integral contravaloarea . „ contractului, vor plăti 14.000 lei.v ă m u lţu m im pentru înţelegere î

s.c. PRODCOM-SERVICEvinde

B REGISTRE DE CASĂ H EXECUTĂ IMPRIMATE TIPIZATE

Telefon 11.66.17 Str. Doja nr. 16, ap.7 (5936)

" s O C În T î ir C O M E R C I^ A ^ * ^M & M S.R.L SEBEŞ-ALBA,

s tr. B is tre i nr.8, tel. 097 / 73.11.75, comercializează

MAŞINI DE SPALAT AUTOMATE, ia preţuri convenabile. (5883) J

BBS— — M—MB— 8— BMUBMMMUQCiagaBMaagjEJmimHB—

I nstltutul pentru 1 ehnlcS de v?aicul

ITC S.A., filiala CluJ-Napoca Str. Republicii, nr.109,

telefon 11.60.60,anunţă:

LUNI 1 martie 1§S3, ora 15, la sediu! Institutului, începe un nou s CURS

DE FORJARE PROGRAMATORI 0 * pe calculatoare compatibile IBM PC& (penîru ctudll medii şl superioare) £

B IJU T E R IA LUX(Str. GfLDoja nr.16)

AMANETEAZA : o BIJUTERII ® OBIECTE-DE VALOARE

o 'ANTICHITĂŢI ş i APARATE ELECTRONICE. (5937)

Societatea de Construcţii înTransporturi S.A. Bucure?

sucursala Drumuri Poduri D cit sediul în Dej str. M.Eminescu nr.1,

anagjează prin CONCURS următorul personal:

a ECONOMIST pentru Control finan­ciar intern B JURIST.

Relaţii se pot cere la telefon: 21.32.70, 21.32.71, 21.32.74, sau direct la sediul întreprinderii (175)

Agenţia Eurstcră. vă oferă *accesul la o plaţA oi^anlzatâ pen tru

operaţiunile de vînzare -cumpărare mărfuri--v > r:: tn domeniile cârc v â ; Intereseazăl - i rP

' 0 = ^ . s 0 = 0 •

ăffl,y;. Jl&S. ScrvlceH; mcmbiti • fondator al B.RM.^ < >- ~y 2900 ARAD, Bd. Revoluţiei 92

4 - tel.: 40-f0)96G-16348,11236,tecc. 40-(0)960-13308,15J59

[aÂ!

DIRECŢIA APELOR TIRGU MUREŞ ISTEMUL HIDROTEHNIC

ARIEŞ-TURDA,anunţă organizarea j in e i c a m p a n ii DE COMBATERE A DĂUNĂTORILOR PE DIGURILE Şl BARAJELE aflate în

administrarea sa, pe teritoriul jud. Cluj. începînd cu 1 MARTIE 1993,

folosind substanţe toxice cu caracter persistent In acest sens atenţionează

deţinătorii de animale ca ESTE INTERZIS CU DESĂVÎRŞIRE PĂSUNATUL PE ACESTE TERENURI.

Direcţia Apelor Tîrgu Mureş, nu-şi asumă nici o răspundere privind urmările ce ar putea surveni ca urmare a păşunatului pe aceste

terenuri. (173)

Firma mixtă româno-itaiiană"RO - IT S.R.L. CluJ-Napoca,

str. Cîmpina nr.62-64, anizează CONCURS în dataori

de 25 febr.1993, pentru postul de: ■ RESPONSABIL ECONOMIC B

Condiţiile:• absolvent al Fac. de ştiinţe

Economice (finanţe-contabllitate), sau m CONTABIL S (5873)

EXPOZIŢIE

itiaddal^naAPOMETRE

organ Izată în zile te de 25-26 febr.1993 la Casa de Cultură a Studenţilor din CluJ-Napoca, între orele 10-18, cu

următorul program:P JOI 25.02., între orele 10-13 (acces pe

bază de invitaţi© pentru specialişti)& JOI 25.02., intre orele 13-18 şl |B VINERI 26.02., între orele 10-18.

Acces pentru toate persoanele Interesate. (5762)

Firmă particulară, caută pentru închiriat ® SPAHII PENTRU BAR sau

RESTAURAM? m CONTABÎL(A) şi ^LUCRĂTOAREl l & t o ,

BAR. Tel. 13.S5.40. (5361/A)

Firma " S H A RI F " impex srl Str. Dorobanţilor nr. 57A,

şl-a reluat activitatea de livrare EN-GROS şl cu amănuntul

.... ..................W T T l I l M l l

Societatea Financiară" S E R C A " S . A .

o f e r ă persoanelor fizice şi juridice, posibilitatea de a investi (plasa) bani în afaceri

serioase cu profit rid icatRelaţii: Agenţia "SERCA”,

Ciuj-Napoca, str. David Francisc nr.7, telefon 11.72.05. («kd

IMPEX S.R.L _A N U N Ţ Ă ONORATA CLIENTELA,

că Şi-A MUTAT SEDIUL şl DEPOZITUL EN-GROS din

str.Franz Liszt, pe STR BIHORULUI NR.1 (vls-a-vls de complex STUDIO,

cart. Grigorescu).Noul număr de

telefon / fax, este 18.09.69;In calitate de importator, vă oferim

următoarele produse:• CIOCOLATA MACI • CIOCOLATA

SLAGER • CIOCOLATĂ GAMA STCLLWECK (35g) • VEGETA 75 g«

•VEGETA 250 g «DELIKAT 100 g ADAOS COMERCIAL 0% ! Pentru EN GROS-işti ş i w

CANTiTAp MARI DE MARFA, lă «se acordă EDUCERE DE PREŢ

(5535)

S.C. " b A H A " S .R L Str. Traian nr. 55

DESCHIDE, din data de 23.02.93, UN NOU MAGAZIN EN-GROS

“ŞAHA 2”, pe str. 22 Decembrie nr. 120 şi va vinde următoarele

produse, cu preturile cele mai ieftine: a ŢIGĂRI: • CM 9 BT • ASSOS

• WINCHESTER • ROYALE ■ ŢUICA

VA

CIOCOLATĂ

s.c. “CUPTORUL CU NOROC" angajează BRUTAR, informaţii ia tel. 18.97.45, orele 17-19. (5915)

Firma Stcil are plâcerea

de a vâ anunţa deschiderea

magazinului sau din P-fa

Unirii nr. 23 în data de 24

februarie, la ora 12. La des­

chidere va avea loc j i o pa-

cada a modei. (4717) ^

DIRECŢIA MUNCII Sl PROTECTIEI SOCIALE A JUDEŢULUI CLUJ

Orgamzeazâ, în data de 3 martie 1993, ora 9, concurs pentru ocuparea urmâtoareior posturi va­cante:

O ECONOMIŞTI © JURIŞTIO ASIStENTI SOCIALI ® DACTILOGRAFIRelaţii suplimentare: ia telefonul 11-85-96 st»

la sediul dm Piaţa Victoriei nr. 19, compartimen­tul financiar-contabilitate. (6092)

COMPLEXUL „NAPOCA"

Organizeazâ selecţie de TINERE FETE, care « practicat sau practică DANS MODERN sau BA­LET, în vederea formării trupei do balei al BA­RULUI DE NOAPTE.

Se*ecţia va avea loc JOI 25 FEBRUARIE 1°^ în BARUl DE NOAPTE al complexului „NAPOCA ■

Fetele selecţionate vor beneficia de UN CON* COLABORARETRACT DE

jos. (5963)deosebii do avants-

AGENŢIA DINESCU SIBIU transporta persoane în Germania. Face excursii, te prtf convenabil în Polonia şi Turcia.

Informaţii Cluj 13-74-18 sau 092/41-12-39, c* Ie 8-11 şi 17-21. (5868)

Page 9: U.D.M.R. motivează refuzuP Stadiul unor lucrări agricola ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66452/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…BULETIN METEOROLOGIC pag. a 2-a PROGRAMET.V. SATELIT

PAGINA 7 ADEVARUL DE CLUJ

IDETERGENTI cu destlnatle ip e c la lâ pentru:•tă ia tu ri: BIO ABA ECOL; CASHMERELLA; AMORBIDENTE •vase: LAVAPIATTI SALVAMANI; CIFFY •bale(bueâtârle): FORMIO PERLA.-BRIO IGENO WC;ABA MILIE

I t t SAMPOANE *1 SPUMANTE DE BAIE vltam ln lia te P SĂPUN LICHID: ANY; CAREZZA # ( - / <

► SCUTECE pentru NOU NĂSCUŢI: NIVEX COMPACT ( 3 « -

PUBLICITATE---- •* '

• A ngajăm fem eie p en tru în ­grijirea ; unui copil de 2 ani, str. Pascaly nr. 5. apt. 16. (5863)

• S .C A pis S.R.L. cau tă vîn* zâtoare. T elefon 13-97-58. (5920)

• S tuden t, m editez m atem atică orice n ivel. Telefon 14.89-04. (5913)

• C au t persoană îng rijire fe­m e ie in v îrs tă R elaţii telefon

13-02-11 d u p ă ora 21. (6073)• C ab inet m edical oftalm 'logic.

C luj. s tr. Salcîm ului 16 (cartie ru l P lo p 'lo r) C onsultaţii: luni m ier­curi 15—17: joi 10—12 Dr Orosz R ada; m edic p rim ar P ro g ram ări: telefon 1^-24-24 (6070)

• A ngajăm merceolog cu p e r . n :s d e conducere , categoria B. m av im um 35 an i Telefon 12-80-97 după ora 17 (6044)

• S o lic ităm un îm p-um ut de i- t^e’ -su te m ii lei." D obînda nego­c iab ilă . T elefon 17-86-50. (5905)

: © S ch im b ap a rtam en t ■ 2 cam e­re cart. G heorgheni. p a rte r. So­licit a p a rta m e n t 3 cam ere sau casă s in g u r în curte. T elefon 15-78-22. «4713)

• S ch im b apa rtam en t 2 cam ere confort I"cii îm bunătă ţiri. cu te- W on B’icureşti. Balta A lbă. cu; s r a i la r T urda. In f irm a ţii telefon 31-13-29 Turd-î (5876)

• S ch im b ap artam en t 2 cam e­re confo rt I cu apartam en t 3 c a . n e re G heorgheni. Pata. M ărăşti. Suport d iferen ţa . Telefon 14-24-03, 14—19 (58=>2)

• S ch im b o cam eră 20 m p. apă, E=»z lum ină cu o ears-'n ieră sau sim ilar în M ănăştur S tr Dosto- ifvski n r. 14. ap. 1 o rele 12—

-16 ^621)• Schim b casă sub 20 km de

f" 'if cn locuinţă în C luj. Telefon13 91-24 (5529)

• S -h 'm b ap a rtam en t 2 cam e­re. - C e r t"* 2 cam ere. Telefon 17-07-22 (6033)

• S ch im b ap artam en t 4 cam e- i* M ? cam ere si d iferen ţă sau vînd in tegral. De vlnzar*1 sobă arîRaz m obilă bucătă rie folosită. Zilnic după o ra 16 la telefon14 05.09 (6028)

•> S -h im b casă cu g-ăd inâ . p o . sibilltate construcţie, p en tru 2 a- p irtam eiite n 3 şi respectiv 2 c a ­mere (w m ic^n tra l. s tr M nrinesen nr 3 ° \ te lefon 11.01-48 dup& o ra li. (388r>)

• «M nt’s pArtocrtl'ect? a r te pc n* 'rv *#* Stnl«*n d in Turda r("0"iţ» rn .

Tolefon 17-57.70: 12-70-48 fG931>-A>

• P ie rd u t îm p o rtn r/e pe ftnmele Cornel Infcrr.w .H

B u m . >tr P r in ip ^ lâ Adl.

• D ispăru t dm ffeantâ W lr-p n rta n * f ţ î ţt-irnpjjfl f^nr.a „C iro“ Kftf. în 20 febnjA- ^ W .T P en in : inforim ti* <-iu

a c te lo r r*»-torw r.sA . Tnlcff.n irH.ft 7*‘i. .*.623)

• •r'serduţ cîme Alr»*Jal.-* T ern­ar nogrt-NVuo Reunii* Wisft. T e lc io n (19 J9)

0 Cu a d lno& d u re re an u n ţăm în ce ta rea d in v ia ţă . d u p ă o «cur- tă şl g rea su fe r 'n ţâ , a scum pulu i

n o stru f ra te ţ i u n d i t PALL FR A N C ISr <63 ant». In m o rm in ta - re a a re lo r m iercu ri. 24 feb ru a ­r ie . o ra l(M>0, de la capela ci­m itiru lu i C en tra l, T e vom ptfnge m ereu . V iorica ţ l A drian . <4708)

0 ~ cu* d urere în *w«m|ămîn ce ta rea d in v ia ţă , d u p â o sc u r ­tă şi g rea su fe r in ţă , a sc u m p u . lu i n o s tru ta tâ , socru şl b u n ic P A IX FRANC SC In v îrs tă d e « a n i. în m o rm în ta re a va av ea fee în î< | “b fu w l^ . or®. lO^O; de la C apela rm lt< r« )a i C e n tra l. D um ­nezeu tă * l o d ih n ească - In p a re . Călin ş lR a d o co fam llU fe. <4707)

0 Cti In im ile zd rob ’t e d e d u re ­r e a n u n ţăm că m u lt Iub itu l soţ, ta t ă f ra t< v ,w c ru , g inere , ru d ă .

b u n p rie ten f i b u n vecin»CS OMOR I ANOS. fnst p e m ln n a r a î în tre p rin d e rii P o lig ra f ce C luj, In v irs tă d e 5? d e ani» in da ta de 2®. fe b ru a rie 1W3, c u trag ică M p 'd ta te , $*« « tins d in v ia ţă . HĂ* ttiS ţ^ r te - p ăm în t^ ţtl a le d rag u lu i n o s tru d °fu n c t v o r i l d ep u se .vpre veşnică o d ihnă i n . d a tă de -2*; fe­b ru a rie 1991. o re le It* d in capela m a re a /cHnHtrului C en tra l, d*n C’uN N apoc’ . FI* » ; ţă r in a u şo a ră . F am i'la H d o lla tă . (6105)

"""0 Cu ad incâ d u re re în*~suflet an u n ţă m î"*ee a re a p re m a tu ră d in v la ţâ a sm m p^Iu* n o stru so t «I ta tă : K R I7S4N 7 0 I.T A N , cfarlst. In m irm l^ ta ra i a re loc azi, 2^ fe­b ru a rie 199*1. nre^e t s d*n ♦•apela cfm 'tfru lu f r e n ra l. FamLHâ Indu re ra tă . fii»j

Z dr *W«â d e d u r^ r^ a d e sp ă rţi­r ii, cu in im a ee rn ltă an u n ţ %tln* ?er<*a d 'n v l» ţă . In «lua d e 21 fe- br'*ar*e JWJ, a d rag u lu i m eu soţ M m E» c r c t ’. du'^ă « boa lă in- d e 'u n ”ată. *nm -m ti m r^a va avea b*c fol 25 februart» . nre^e î l de la cape’a I dfn ~*mltlrul C en tral. Sot a ro rneH a. (4IU-A)

0 Cu snfletn^ în d u re ra t a n u n . ţ Am In re t r»a d in v 'a f î a bunel n o astre M tAHLA N ' S T 'S IA , năs- <rutî in r» 'h ’e ţ , In vîrs^A d e H5 a n t pe c~r<* o v#>m c«ndvce pe o 'i 'm u l d ru m m n rţl. 23 feb ru a rie 1W1 o ra i i , de ia capela v « n e M ănăştur. v a ră m ln e v**nlc In in lm f'e n o as tre FnmMIa

% C n u ltim o m i 'l a d ragei n^as-" fr« bunici fl s tr^ b 'in lc t PRA O t.A N AST4^tA« f rn<jo%te*» cu r a re im a liH^nliri*» ţ i b u n ă ta tea sa nu le vom uit* nlcl'w iaf*. t-am . F lv ira fo t» , îi la ta » P w r r f t . Ho­ri* ţ l l-n u ra — t . 'r 'd a n a

O A d in v h lă , dunf« olunir^ s* «'f’'» iuf^ri-iţă» p o p

f i I - M K R4. v a*K Itimnr- mtn'ar»»»* ** frtbr*»aH» 1*9**, o ra ÎS, cim itiru l C en tral. C e^H a y Miha- e!n.

» < li t>m a lă tu r i^ d u colega n 'fls r > Kritsan I .lin ir» martia iuf**r^» p rcf-m 'tA de decesu l so iu ­lu i *ir»«a. r o l^ r t vti» du litl ţ i b l .n en ta ru l T U .f .

t n e*r**tĂ n . p r M »m.I ~#rorer<»a fu»*er<toare ţn nt‘f ’*nţA *♦ ^ l u | ra re » f m r*>i<*cul nostru IONM H.nnv ' rî Farfara „!fi f fin i'i- r?»»*, i6U,î)

sîr» em aţ&tvti ‘’d® v»^Hnul* iţavtr - n cla** Uv*« !a r-iar^vi du* fw » o r f h u l t p ie rd erea m a- |

A s ^ - a ţ1* de Uwctari Cioplon nr. I.

% Co in im ile xdrabite d e dare» re şi octill p lin i de lacrim i n e luăm râ m s b o n de ta scum pa n o as trâ m am ă. s a-Tfl ţ i bun ică NEGBEA m a r x x . Fiica O prea M ariana, g tnere’e O prea Albtn, nepu ţ I o p re a A lblnut ş D racoş.

e Cu Inim ile z d r b'»« de du re­re ş* «»ch»l p in i de lacrim i ne lu ăm râm s bun de la scum pa n o a s tră mam*>. c o ir râ . bun ică ţ i s tră b u Ică NEGREA MARIA. F iica P o p v i rica , g inere e P n Vasile, ne ‘o ţelele Lu cioa şi cam elia cu fam ilia.

# Cu Inlm Pe zd r^b 'te de d u re ­re ne d sp ^ rţim de d raga noastră

m am ă ţ< bun că NEGRKA MARIA, răr* la li a iu c e m un cald Şi pi s om agiu. A m intirea ei b»în- dâ si c u ra tă va r im lie veşnic în In 'm ile noastre . F iu l Oorel, no ra A urica, nepo ţii D orinei şl Dori n a .

^ Cu a p l ic ă d u re re anunO m tn c° ta e i d in vldţă, după o g rea su fe rin ţă , a scum pei mele sofii,

m am e, h u ile i şt s trăbunici NEGREA M R ' *« In v irstă de 70 an t. în m o rm în ta rea va avea loc m iercuri 24, 02. orele 13, dela d o m lc llu l d in Som eţenl. Soţul V aier şl copiii cu fam iliile.

^ S is tem a lă tu ri de cum natul B ocian Llvlu in m area d u re re p ii d n u i tâ de m o a rte i m am ei dragi. S incere condM ca^fe în treg ii fam i­lii H orea şi \ Irg il, cu fam iliile. (S899)

0 F a m li'i’e H orvoth lo an ţ i G oga M eianla. ad fo c în d u re ra ţi, n e lu ăm u n uH m răm as hun d e la c re ne-a f ist nespus de d rag ă s tră ROZALIA F m rJV . D ragă Ocă. r iu r ia n ţ l Cam elia s in tem a ă tu r l d e voi. (S880>

^ S in em cu to t sufletu l a lă tu r i d e fam iHa .c i *ară David in aceste m om ente prel«- c ind se d esp arte d e m am a d r 'g ă Colectivul secţiei 500 T ehnofrig . ^5 67»

§ ' S în te m ’~ a ,ă tu r l d e colegul’ n o stru Ful ea rtte In aceste mo* m en e g re le p r ic in u 'te d e -dispari-

' ţ la -soţiei sa*e. co lectivu l secţiei sc u 'â r ie — m odelărie MU nireaM. (S03SJ

% P lo « . om ag iu so ţu lu i t o s i Fţ l f l ' N ' v s r ^ i ' e h ^ M ' t e a n u l ia 6 a n i de Ja deces. Heleria. m m '

■ 0 -D uioase am ^nt’ri ş i . odihnă veşn ică la 5 an i d e . la decesul

d ragu lu i n i s t r u TONICA O S ^I NU. F am ll’%- (4299).

" T # ■ t ) n ' p i^ ţ- om agiu la * îm plin i­re t a 5 an i de lacrim i ţ l d u re re d e cind d ragu l n o stru so ţ si ta tă IOAN B o d e a n u m al este p rin tre no i ţ l a l c 'r u i d ° r nestin s va ră„ m ine l*i veci in su f etele noastre . S o ţ’a M»r<a şi fiu) M arius. <53^9)

# M ulţum im , d in su H 't , celor cpre p r »* p rezen tă . <r>ndoleante si flori au fost alAturl d e noi *a t r e ­cerea In ■•ternlt te a celei ca re - a fost V "N 9-T ' Mf»HAR. cea m al b u n ă şl d ° v " ta râ so ţie ş* m am ă. S ilviu. E lena ţ l Ana. ; f590sj

* t O i *dlnrfi d u re re In su fle t a n u n ţă m lo c e u re » d in v ia ţă , d u ­pă o g rea ţ i f ^ r ln ţă , a ce*ui care a fost ta tă , «ocru, bun ic *1 s tră ­bun ic J RJA tO * N de 83 an i, d in MUuan. în m o rm în ta rea va a - vea ioc In d a ta de 2« feb ru a rie 1^3. in sa tu l M iluan. Fam ilia In- d u r e n a <5 09)

^ Si *tem a lă tu r i de voi, «fragil n ^ s tr l Cam elia A n d re a . D ana $1 R ădocu In dur*r**a v >astră p ricl- n u itâ de p i e r d e r e soţul 1 si tă t i ­

cu lu i v ^ t r u d r *»8 DANUT MUNT-EA' IT. Rflmîi r u b ine . DA- NF d ra^ă . F in ii E ugenia >1 ş te fa n A vram . (60 O

^ Ad*-«cem, p~ a ^ e 'ţ^ ă cale , un u lt’m om g n ce lu i ca re a tost l)i«. M N EAVU DAN, vet-imil sl p rie tenu l n* str-J. transm lţ*ndu-l î 'i t r (iga n a« trâ com pasiune fa- miltel în d u re ra te , f-am. f tre jan Cucen ţ l v a r m R adu. |(07}|

^ S»nu «curs 2 an t de ia d i r e ­su l sru m p ei n o as tre s* |H, m am e, bun ic i V N 'E % N \R T 'S IA . P a- rn^ras«<l ^vea loc m lrrcu rl, 14 f*»br**»r*e « ra I4.J0, ia M*e-r c d in c*m iru l M anâ>tur. Fa- m Ka. f&s<««)

^ S incere «^indoiem ţe fam iliei 0 '*clan in Inc *rcarea g rea nr«n care tre<*e. C*jl*»*f vu ‘ P IhlAtrie— E rgo terap ie, tW«J)

do

0 ifn utt*m om agiu bunu lu i nostru roTHFAM’Sl

► N ' ţ ’ s l^ re r* co«tdo*«*anfe ta«iJJ et sa itt d in p a rtea A ociatlel

locatari» A '^ o Mus*el l i . (5901)

^ Si tem a'âi->rV d e colegul nostru CS M R A iT i tA ie r a p i­da d esp ărţire «it- tu tâi lui d ra s sl aducem un u tîm om agiu celui care a f s c ^ ie iu t n o stru -d ro g CSO v OH IO 1N. co leg ii d e la sec- ţl i Of vet.

^ S întem a âtrrr ' de d l. Fu tea Iile In durerea p ric n u tă d e m o ar­te* s »ţiel co lec tiv ii serv iciu lu i P .r .U .P . „U n irea4* S.A.

O Cu deosebită tr is te ţe , a n u n ­ţăm l ire ta re a neas e p ta tâ lin via­ţă a iuM te noastre m im e, so a rre şi b«.in*ci I to r* A v M 'W JA , n ă sc u ­tă PO P, in v îrstă de ’3 an i. In- m T m î’itaren a re ţuc azi, 23 fe ­b ru arie 1993. ora 12, In S atu lung . CopUI ion , Vastl *, O ctavian . Liviu şi M ar’a, cu fam ll 5!h i58^91

9 Sl item a ’ătur* d e fin a şl ve- rlşo ara noastrâ A nicuţa in clipele grele p r ’n care trec**, acum rln d soţul el d ra? a p ă ră s it .o . Fam i- li’le Pop şl Chipiu 15894)

0 Cu d u r° re an n ţ m în c e ta ­rea d in vi ţâ a iub*tu u i nostru so ţ, ta tă , s 'c r u , bun ic, f r -te. ct*m- n n şl cuscru F-»BIAN XITI-IU, p ensionar at coopera t vel „D ru - mu> N ou", tn e t^ te d e 81 an i. în ­hum area a re loc !<i cim itiru l de pe s tr f t l ţ a n , m iercu ri, 24 fe­b ru a rie t ’91, orele 15. F am ilia in- da iia tă . (6042)

0 S int ’m afă tu rl de p rie ten a n o astrâ Came*1» In m a re a d u rere . S lnce e condolean ţe . Voi ca ţ l ş t e ­fan . C0t7)

0 S lntem a lă tu ri de n o ra ţ l cum nata no str* G oga M etania ta p ierderea su m ril d ra g i F U lJîA

U i şi-i transm item s l n ^ r e con- do ean te F m 111 e G oga ş i Seles- cu . ţ60t4)

0 Cu d u re re in suT et n e d e s ­p ărţim d e so ra s* m ătu şa n o a s trâ BOCE^N W ARIV F am , M oldovan lo a n şl P etr* . (605^)

"" 0 '. S în tem a tă tu rf d e fam ilia Ing. C hlrlac M’rcea ia trece rea 1»» e te r ­n ita te a fra te lu i drag .’ Fam iliile B ucur, G aliş, P o p , M oldovan. (605<)

—.0 U n u ltim « m a r ia d in p a r te a vech ilo r lo ca ta ri d tn s t r . Ru^*egi n r . 5 p en tru fostu l n o s tru p reşe ­d in te C H 'R iv r GHEOHGHE. S in ­cere condo lean ţe f a m ilie i . . F ie J ţâ r in a u şo a ră .

0 Cu Pdfncă d u re re a n u n ţă m (n e e ta re s . d m v ia ţă a scum pei

^noastre m am e ţ l b u n ld PO P V ’C T oR I % fa C laud il). Irnnorm m - ta re a a re loc azi *2 feb ru a rie , o ra 13 ln c a r ie ru l ' S m e ţe n l, « ir. lira la n V uia n r . iw . F iica Vln- H c^, g inerele Silviu şl nepo ţii A drian , CrUtt ş* F lo rin . <6059)

"*~0 - r r a g ă bun ică , _b*inătatea ţ l dragostea ta n^ vor călăuzi m e­reu . l>»rmi în oace. su f le t bun- N epotul Corln cu so ţia V ioleta, străn ep o ţii Ram ona şl O vidiu . ( M I A )

~~~+ t?n u ltim răm as b u n celei ca ­re a f *st m am ă soacră b u n ică şl străb u n ică pr>p VICTORIA, ln v irstă d e ’1 an i. F iu l G heorghe cu fam ili» . (J0M-B)

^ «In tem a lă tu ri d e colegul n n tr*i fi *clan lo an In m a re a d u ­re r** p rl Inultă d e m oartea m am ei d rag i. S incere condo lean ţe în tre ­gii fam ll . Colegii d e la REMA- R i mI6 Fehru r te - . se rv ic iu l aprov izionare . <606S)

0 As »Haţia d* 1oci»taH d in Ale-a P eana n r . 3 re a re tâ d*«pm-

rlţ-o c'>ioc*t ru lu i B KISAN IACOB. Sincer* r»ndo*eanţe ţ i în tre ag a c m naslune fam ilie i tn* dol a te . im $)

• Cu d u re re an u n ţă m tnretareA d in v iată a iuh fel noas*re n»amc, bu n ic i, su ro ri ţ l sna re 1KINA

C A I.A C 'N In v irs tă f*e i<0 an i, Inm orm ln ta ea va ave* loc 1ot, 25 f -b m a r tf , ora d^ la e*p*«a m a­re a cim itiru lu i C en tra t. F am ilia în d u re ra tă IS9I')

. N em iloasa m o arte a «mn*ţ fu g erd to r d in tre no i, ia n um ai 34 jo uni, 4>e cei njdi iub ito r v>| sl ta tă MOLDOVAN ION, R ănit. n*m veşnic n<»mingtiaţi st-I vom a>tepta m ereu S oţia A n icu ţa cu m p iil fonu ţ ti D an, II voin con­d u ce pe ultim ul d ru m m iercu ri, 24 feb ru a rie 1993, >ra 13, «lin r e ­peta rim lllra lu l Cordoş. (WH A)

0 S -a v ta ţă7 In 17b ru a rle 1*1*1. O T ItlA M uCANIJ, sot»a g e n e ra ljltn IOAN MOCANU d e la a eăr* | t re c e re fn m eru ita -

s -au Îm plinit £0 de an i Cei ce l-au cunoscu t sft p ăs treze u n m o­m en t *le recu legere . Cu r ^ ^ n o - s tim ă Fu gen ţ l V lc to riţa C lrja , (m u

0 Cu d u re re In su fle t n e luăm răm *s b u n de la d racu l nostru

g inere ţ i cu m n a t MOU>OVAN ION si I vom p4«*ra m ereu tn am in tire Socrtl V ictor şl l^w^ta, cum naţii M ărioara şi Ion cu fa

■mfliile. (591S)0 Cu ă d în ră d u re re a n u n ţ în ­

cetarea d in v ta ţâ , dup^ o 'u n g ă si grea su fe rin ţă . a scum pulu i m eu sot B 'R f S 'N IACOU. t>ra- gostoa sl b u n ă ta te a lu i nu ie vom u ita n ic 'o d a tâ Soţia t.eoniin.*»» *n« m o rm în t^ re-4 va avrsa loc ir> d a ta de 23 feUru<«r)e i3r>3. orr. 12, din ra o e ’a n<mâ a -im it ru lu i MAnaş tu r . (59W

0 R egretăm p rofun il dS^t^iîtTa din viată a bunu lu i nostru « flec BIKISAN l A C O n . Fam iliei îndo li­ate sincere condolean ţe , co leg ii d*n Mlfi F*-bruarîe”. g ru p a ra d ia ­toare. (59311_ ”0 S lntem a lă tu ri de vetisor^T noştri bu n i VKrlc-. şl G he<>rehe In m area d u re re p ric in u ită de tr e ­cerea In n efiin ţă a bunei lo r m a­me, bun*ci şi a n o as ira m ătuşă POP VICTOK11 d in Sr.me>em. Dum nezeu să o od ’h neascâ «n p a ­ce. Fam lH 'le N eţu I<»an şl N esu C ristian , C om loşan A urica >1 B u­cur E lvira. <59îh)

0 M ulţum ’m tu tu ro r ce lo r care au fost a fă tu rl de noi In clipele grele p en tru sp rijin it! aco rd a t de conducereo S.C. FEMURUL „16 F ebruarie* o recu m si co leg ilo r d e m uncă. F am ll'a Rem an.

0 Cu n em ărg in ită dur*^e. cu s u ­fletu l în lăc rim a t, a n u n ţă m în ce ta ­rea d in v ia tă , du p ă o *ungâ ţ l g rea su fe rin ţă , a m ult iubitnlu* şt p reab u n n lu l n o s tru so ţ ţ l ta tă ing . MUNTEAN RADU DAN, In v îrs tă de num ai 3? a n i A şezarea în tru cele veşnice s e va să v fr ţi in r itu l b isericii greco-ra«ohce . In ziua de m iercu ri. 24 fe b ru a n e 1993. o ra 13. d tn caofllA c im itiru lu i M ănăştu r. In veci în d u re ra ta so ţie C am elia şi nemîngVatH copil A ndreea, D a­n a ţ l R âd ucu. (60H5)

0 S tn tem a lf ttu n d e tin e . C am elia. In aceste c lipe g re le p rin c a re treci şl n e rugăm b u n u lu i D um nezeu să a ib ă g ri)ă d e t in e ţ l d e copiii tăi d rag i. Fam ilia Popa C om ei. f5887-A>

0 R egretăm n esp u s d isp a riţia fu l- - g e râ to a re a ce im c a re a fo<it Ing. : R 'D Î J DAN MUNTEANl*. b u n u l nos­

tr u p rie ten . F am Teţca A lex an d ru şi M aria. d in G erm an ia r5837-G)

0 C u in im ile ce rn ite de d u re re ne luăm răm as b u n d e la ce l c a re a fost m g. RADU DAN MUNTKANU, verişo ru l n o a tru d rag Fam . G ?hi n e . b e *>i A urica, d in G erm an ia . f5OT> Fî

0 S incere condolean ţe fam ilie i În ­do lia te la p i e r d e r e so ţu lu i si ta tă lu i

• draie. F am ilia R n h rln g G e rh .ir j . . şj M arta. d in G e c m a m a .' (W«7.E) -

0 Un gînd p ios st n e s tin s reg»et la trecerea in n e fiin ţă a b u n u lu i şi

d ragu lu i n o s tru RADU !>AN WUNTEANU. N u te vom u ita n id o - du tâ. Fam . Pfaian T?adu ţ i D orina, d in G erm ania. (SW7-D)

0 Ne despărţim , cu adfncâ d u re re în su fle t, d e d ragu l n*>stru nep o t ing. RADU DAN MUNTEANU. D um ­nezeu sâ-1 o d tnneascâ in pace. F a­milia Socoliuc, d m G erm an ia .(5887-Cj

0 Cu sufletele ce rn ite d e d u re re ne desp ă rţim d e b u n u l şi iu b ttu l n o stru

fra te , cu m n at ţ i unch i ing. MUNTKANU RADU DAN. D um nezeu să -t od ihnească in p ace ia r pe de* vo ta ta lui ţo ţie ţ i Iubiţii s â ' copii să -i m ingile. În d u re ra ţi , f ra te le Ga* brie i, cum nata M argareta $» n epo tu l Sei>astian d tn G erm an ia . (S8ft?-B)

0 Inev itab ilu l *-a p rodus. B unul ţi d ragu l m eu f ra te , m g MUNTEANU RADU DAN, t . a câvfrşn sp re cele veşnice. Cu ochii plin» d** lacrim i ne înch in ăm In fa ta m o rm m tu im ^ău. Nu te vom u ita n l c i ^ a t â . O ana, D a­niela ţ l D oru M 'in teanu . (VW7-A»

0 Z drobiţi de d u re re , cu sufletele In veci în lăc rim a te , ne de^ortrii'n p e n tru to td eau n a d e m ult Iub itu l nos­tru ftu ing MUN EANU RAOÎI DAN, ră p it a tit de tim p u riu d e Ungă noi d e o boală n ec ru ţă to a re ln vcct în ­d u re ra ţi : m am a N uti ţ i ta ta m g, G ltgor M unttmn. (£387)

0 Cu Inim ile p lin e de d u re re nc d esp ă rţim d e id n ită n o a n r â «oră şl cu m n a tă NFGRK.A MA1UA. Nu o vom u tta n iciodată. Fam ilia Matei Nicolae ţ i Ana

0 C u d u re re In su fle t nc d esp ă r­ţim de cea ca re a fo*>t na*tu$a ''it*gâ NEGREA MARIA. Odih»VM%cft**C In pe ce. Fam iliile P o p a C ornel şl M atd A le x a n jru A)

0 S incere co n d o lean ţe fam iliei l u ­lea ilie in a re* te m om em e de adfn- că tris te ţe . 4 * 'c ia ţ) a lo catarilo r şoara 13.

Page 10: U.D.M.R. motivează refuzuP Stadiul unor lucrări agricola ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66452/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…BULETIN METEOROLOGIC pag. a 2-a PROGRAMET.V. SATELIT

A n EV A RUL DE CLUJ PAGINA 8

Telegrame EXTERN!

9 I/ONDRA. — Dl. N apoleon Pop, şeful D epartam en- tu li 'i pen tru In tegrare Europeană al guvernului Rom â­niei, p artic ipă, incepind d e luni. la un sem inar consa­c ra t Rom âniei de că tre C onfederaţia Industriei b ritan ice ţ-i C am era de Com erţ şi Industrie din Londra. .

In cad ru l acestui sem inar vor fi abordate principalele d irec ţii a le p rogram ului de guvernare al noului execu­tiv condus de prem ierul N icolae Văcâroiu, stadiul ac­tua l a! economiei rom âneşti, precum şi perspectiva euro- r.eanâ deschisă p rin sem narea de către Iîom unia a Acor­du lu i d e asociere la C om unităţile Europene.

TrfllERAM. — L ucrările sesiunii Comisiei m ixte ro- m âno-iran iene s-au Încheiat la Teheran prin sem narea de că tre cei doi copreşedinţi, — a unui protocol de coo­p erară . P recedate de cinci zile de reuniuni la n ivelu l

experţilo r, lucrările propriu-zise au consem nat, p en tru prim a dată- partic iparea la activ ităţile Comisiei m ixte, a lă tu ri de delegaţia oficială, a rep rezen tan ţilo r a peste 60 de firm e rom âneşti. O particu larita te a ac tua le i se­siuni a constat în im portan ţa deosebită aco rdată nego­cierilor d irecte d in tre firm ele de producţie in d u stria lă şl agricolă, de com erţ şi transport din cele două ţări.

O M OSCOVA. — P reşedin tele Doris E lţîn a sem nat un decret p rin care se proclam ă singurul om de s ta t în m ăsură să decidă institu irea unui em bargo asupra liv ră ­rilo r de arm am ent. Docum entul precizează că p reşed in ­te le va fi cel ce va hotărî, in funcţie de in terese le n a ­ţionale, a titud inea Federaţiei Ruse în vo tarea rezoluţii­lo r Consiliului de Securita te al O.N.U., anun ţă In te rfax , c ita t de AFP.

D ecretul p reşedintelu i E lţin, a ra tă agenţia F rance Presse. coincide cu o rezoluţie a parlam en tu lu i ru s ce reclam ă rid icarea em bargoului aplicat Serbiei şi M unte- negrului in cazul în care N aţiunile U nite nu im pun sanc­ţiun i in ternaţionale Croaţiei.

0 MOSCOVA. — Se im pun m odificări a tî t în stru c tu ­ra organizatorică a o rganelor securită ţii de s ta t, cît şi in com ponenţa personalulu i acestei in stitu ţii ce n u m ai

poate funcţiona în fo rm ula actua lă — se a ra tă în rezo­lu ţia adoptată de partic ipan ţii conferin ţei in ternaţiona­le „KGB: ieri, astăzi, m îine“, m an ifesta re ce şi-a în ch e ­ia t lucrările la Moscova, re la tează a g e n ţia . ITAR-TA-vî. Este im posibilă o dezvoltare a proceselor democratice în c o n d iţii le - în .c a re aceste servicii; con tinuă să exercite funcţii de conducere în sta t. precizează documentul.

Rezoluţia se p ro n u n ţă în favoarea punerii activ ită ţii serviciilor ru se de securita te a sta tu lu i sub controlul e f i­cient al p arlam en tu lu i şi a o rganelo r de justiţie.

@ MOSCOVA. — M inisterul rus a l A părării a dezm in­ţi t in form aţiile p o tr iv it căro ra un avion' rus a r fi bom ­barda t s îm bătă o zonă de locuinţe d in oraşul Sunum i, nrovocînd m oartea unei persoane şi răn irea altor 8, d u ­pă cum au an u n ţa t, ofic ialită ţi m ilita re gruzine. „Acuza­ţiile sîn t nefondate", se spune în tr-u n docum ent dat p u ­b licităţii in acest sens, decla ra ţie ce face referire la atacul in tens la care a fost supusă, in to t cursul zilei de sim bătă o u n ita te de desan t a a rm a te i ruse din oraşul Eşer, tran sm ite ITAR-TÂSS. Un a p a ra t al aviaţiei ruse, de tip SU-25, se afirm ă in docum ent, a riposta t tiru rilo r lansa te de fo rm aţiun ile a rm ate gruzine, atacul vizind în exclusiv itate obiective m ilitare.

■mica■PUBfcICITRTE

matrimoniale

• B ă rb a t 45 an i statornic, sen­tim en ta l, doresc refacerea căsn i­ciei. R us V iorel, str. N. Bâlcescu n r. .14, ap 1. (5933)

• D om n, 40/I70, doresc cil. n o ştin ţă cu dom nişoară sau d oam nă fă ră obligaţii, serioa­să, cu ltă . C.P. 961. O.P. 13. (6994)

• ş v I r o z Ă R i

S C u m p i r ' g a r s o n le r î ." (apartament sau teren pentn

constructll. Telefon: 14.75.13; 1'4.29.07 <1891 j

;—►Sa Vînd garsonieră, aparta- " ment sau teren pentru con-i

struqii. Telefon: 14.29.07](1891 /A)

Cumpăr teren zona BellŞ, limită cu păşunea Beiiş sau Rişca. Telefon

11.32.47, 25.15.30 sau Cflci.Jl Sellş 137. (5605)

• C um păr garsonieră, confortI, C;iitri>rs>!ieni, Zorilor. Telefon15-78-02. (4714’

• V înd video p layer Aiwa, deck. 9 casete video. Telefon:16-77.7;. -

• V îrd frig ider 140 1. Telefon14-11 M .\ (5379)

• Vîi-.d -ap artam en t 2 cam ere Gln?6:!’!ir>n! Ş! video p layer nou. Tclefoi, I1.S0-6V (9—18). ţ^8“5)

• V înd îk jn i< 211 sta re perfec­tă . IVlefon M-.0-S5. (5869)

• Vind casă cu 1000 m p gră- diiCi. l.'li>| ■ - T im işului 33 (oser).

• Vin-;: TV Funai sigilat. T ele- lon (5851)

• V lr J arr.ţaz . hotă. ch iuvetă fon tă , f jo s ito . Tel. 18-14-67. 58 il)

• Vlnd televizor Snagov cu tu . bu l c ’ncscop nou. Tel. 15-3ti-(i9.

• Vlnrt m aşină de tr ico ta t K uiiiv.in cu două fonturi. Telefon 16-66.09 orele 17—19. (5324)

• C.ir-ipă>- usA iată d reap ta şi )*orl:ri7 pen tru M'-.-cedes 207 D. Telefon ziua. (565})

•C u rr.ţ »i r.rpe.i:- ap artam en t2 came»-*»- e ta i inferior. Telefon13-01 -fi.'). 0633i

• Vir.d vană de fontă nouă, 170 cm albă Telefon 13-19-19.

• V înd BMW 323i, m otor anu l de fabricaţie 1987, cu 12 Cj. In ­form aţii 18-25.54. (6021)

• Vînd video re^order „Orion". Telefon 16-35-10 (6022)

• Vînd TV alb -negru S irius 207. Telefon 13-90.31. (6026)

• Vînd gheretă, baie spaţia lă , si ap a ra t de suc. Tel. 17.73-83.

(5809)• V înd TV color şi video p la ­

yer Funai sigilat. Tel. 14-29-18.(5804)

• V înd parbriz A u d i. 100 m odel 5 E, 1980.' R elaţii la telefon15-40-88 în tre 9—17. (5798)

• Vînd m icrobus Barcas. Te­lefon 14-25-57. (5782)

• C um păr m otor A udi 100 die­sel în cinci pistoane sau chiuloa- să. A iud. telefon. 095—86-23-15. (5766. A)

• Vînd congelator cu 5 sertare nou. S tr. Cometei n r 25, ca rtie r O bservator, după ora 17. (5730)

• .Vînd Dacia 1300 diri U ngaria înscrisă în c ircu laţie D ata fab ri­caţiei 1989. In form aţii telefon 13-90.31. (5756)

• Vlnd casă în construc ţie zo­na A ndrei M ureşanu. Telefon15-85.80. (5892) s

• Vînd sau înch iriez ap a rta ­m en t 2 cam ere în Baciu. R elaţii

. M ănăştu r str. I. M eşter bloc O l, sc. I. e ta j II ap 5 (5900)

• Vînd ap a rtam en t 4 cam ere şi gara j în zona C ipariu p en tru p re­tenţioşi. Tel. 15-61-30 (5903)

• V înd au to tu rism „L ăstun". Telefon 17-79-94. (5904)

• Vînd TV color, scu rtă copii germ ană (m ărim e 42) nouă. Tele- fon 12-16-68. (6041)

• -Vînd piese . p e n tru Ford . Te­lefon 12-42-50 zilnic' 8.22. (6043)

• Vlr.d u rgen t 8 tone porum b calita te ev tra . In fo rm a ţii la te le-. fon 18-99-09, (6046),

• V înd video p lav e r japonez. „Aiwa" s ig ila t T elefon 12-37.18. (6049-A)

• V înd vană a lb ă 1,70 nouă, uşă cam eră cu geam . Telefon16-03-45. (6054)

• Vînd u rgen t v ideo recorder nou la p re ţ convenabil. In fo rm a­ţii bd. M uncii nr. 87-A ap. 83. (6060)

• Vînd înscriere O.J.C.V.L. n r. 2612. Telefon 15-09-B7. (6063)

• De v înzare D acia combi ş i 1 m aşină de cusu t elec trică . Telefon

- 11-01-01. <6068)• Vînd casă. g răd ină în Baciu.

Telefon 13-5r-63. (6069)• Vînd dorm ito r cireş, elegant,-

cu m ulte piese S eara, telefon13-23-68 sau 11.75-63. (5907)

• V înd congelator 5 sertare, nou. Telefon 17 43.61 (3911)

• Vînd O ltcit nou. In rodaj. Telefon 13.22-7-1 seara . (5912)

o C um păr ap a rtam en t 2 —3 ca­m ere.' indiferent zonă Telefon,14-75-13 sau 14-23.07 (6025)

• Vînd Ford T aunus an fab ri­caţie 1981, stare bună, neînm .itri- culat, vam a p lă tită . Telefon12-12-34. (5914)

® V înd urgen t apartam en t -1 cam ere M ânăştnr. I.OOO.O'IO lei. In form aţii ll.">7-15. (5832-C)

• V înd F iat regata an fab ri­caţie 1085, Ford expres tran s­p o rt m arfă 0,7 tone 1988. R e. nau lt 5 GTS 1986, Mercwles 207 D — 1984. Dacia l'IO T LX 19?1 — O pri K adct 1991. In fo rm aţii tel 0954 — 2.09-11 după o ra 14. 0S51 — 2-43-68 şi2-16-11. (5872)____________ :

• V ind televizor a lb-negru ..Philips" s ta re perfectă. Tele­fon 17 04.69 în tre 14-20. (5861)

• V înd u rgen t garsonieră M ăn ăş 'u r 2.001.000 lei. In fo r. m aţii 11-57-15. (5832)

• A genţia de turism „Im pe­ria l trave ls" S.R.L. vinde a u . to tu rlsm e O ltcit 11 R noi la p re tu ri avan ta joase. A dresa:

_Piaţa l ib e r tă ţ i i 27. (6020)• De v in /a re R enault 18

GTS s ta re excepţională cu geam uri c le c tn re , - închizător cen tra l, ae r condiţionat, servo, cinci v iteze etc. P en tru pre* tenţioşi. In fo rm aţii la telefon13-89-11 în tre orele 10—12 şi 18-09.75 in tre orele 16— 18. (5787) _____________________

• V înd urgen t apartam en t 3 cam ere confort cu m ari schim ­bări, u llrafin isa t. Telefon11.91-03 după ora 15 (5791)

• C um păr garsonieră con­fo rt m ărit. Exclus parter. O- fe r lei sau valută. Telefon 16-11-04 zilnic după ora 17. (5702) _______

• V ind rasă lemn dem onta- bilă. 75 m p posibilităţi priva* tizaro. In form aţii 13.29-04. (5750) ______ ____ ___ _

• Vînd p laver Funai sîi'ilat cil telecom andă. Tel. 16-58-12. (5881) ___ __ .

• V înd Dacia 1310.T L X 5 viteze. s ta re perfectă. Telefon 18.50-94 (6066)

• C um păr (o rin ti. valută. Teleton 12.78-76. (5910)

• V înd videoplayer Funai sigilat. 1a p re ţ avanta jos. I o . lefon 17.42-66: l7-35_57. (5992)

• Vînd TV color Philips cu d iagonala de 6S cm în perfec­tă s ta re (Miiino lei). Telefon13-09-89. (5928)_______• .V ln d u rgen t mobilă tineret,

preţ. negociabil S tr M ănăştur nr. 93. ap 57, bloc E 9. (5919)

o Vînd ap a rtam en t 2—3 cam e­re. Telefon 17-09-89. (5927)

• Vînd B arkas cu platou, f r i . g ider A rctic mic. vioară, geam dublu 130 x 130 cm şi cazan p en ­tru fiert ţuică cupru 85 1. T ele­fon 13-03-13 0929)

• Vînd TV Funai. Telefon15-95.07. (5934)

a Vlnd videorecorder B andstec BT—310 VHS HQ. S tr Karl M arx nr. 45, telefon 13-90-63. (5938)

• Vînd televÎ7or color „G run- d ing“ stereo. Telefon 14-95-25. (6089)

• Vînd TV color Siem ens. Te­lefon 13.79-11. (6090-A)

• Vînd navete sticle bere- Te- . lefon 18-77-22. (6091)

• C um păr m aşină de cusut in ­dustria lă , m aşină t r ic o ta t , . te ren agricol. T e ’efon 14-05-07: (6003)

O Vînd VW bus. 1981. benzină, în m a tr ic u la t Telefon 15*84-42.(6095)

• V înd ieftin , autocam ion nou de 4.5 tone şi a rm ă de v înătoare cu g lonţ ca iibn il 5.6 mm . T ele­fon 17-29-31 după ora 16. (5882)

• V înd caroserie D acia 1310. V în d ; m aşină de scris. T elefon,15-84-42.. (6093-A)

• Vînd garsonieră ctr. S teplien- son n r. 1—3. ap. 7 (5933)

• V înd apartam en t 2 cam ere confort îm b u n ă tă ţii (telefon, re-

" cep ţie satelit) im ediat; ocupabil în ca rtie ru l Grigorescu. P re fe r valu­tă.. Telefon 18-98-93 ziln ic în tre o rele 16—20. (6080) ‘

• V înd xerox A lfa X 35, tele- ' v izor color G runding m aşină de

scris. Telefon 11-59-48 orele 17—; 20. (6083)

• Vînd du lap cu tre i uşi str. M aram ureşu lu i nr. 175 orele 15—18. (6084)

• V înd video Akai sigilat. Te­lefon 12-37-72. (6087) .

• Vînd geam uri de Ia ap a rta -■ m en t 3 cam ere, mese şi scaune

p e n tru B ar. Telefon 14-82-71. (5591. A)

• Vînd u rgen t şi avant-iJos D ub iţă tran spo rt m arfă sau p e r­soane. Telefon 17-79-28. (6006)

• V înd C itroen Bv Diesel 1985 şi A lfa Romeo O iulieta 1930. n'e- înm atric iila tă . Tel 11-64-99. (6105)

• Vînd apartam en t 2 cam ere, m obilat. M ănăştur. R elaţii: la telefon 16-23-44 (6112)

« C um păr d icţionar tehnic po­liglot. Telefon 14-54-80, după o ra -16.00. (6125)

• D au în chirie, pe valu tă , garson ieră confort. Inform aţii te­lefon 13-52-25 în tre , orele 18— 21. (6064)

• C aut să închiriez a p a rta ­m en t <au garsonieră m obilate sau sem im obilate. Telefon 16.25-25 sau ,12-44-41 după ora 16. (6056)

• Inch iriem pe term en lung pe va lu tă apartam en t u ltracen ­tr a l de două c i m ere P referăm o ferte b irouri pen tru societăţi sau agenţii comerciale. In form aţii la14-22-97 In tre 17—20. (5902)

• înch iriez ap .irtam ent 3—4 ca­m ere m obilat, p la ta in valută. Z onele Pata. G rigorescu. P lopi­lor. Zorilor. Telefon 17-23-67 în ­tre o rele 10—18 (5899)

O C aut să închiriez IBM—PC. T elefon 14-98-22. (5898)

o înch iriez apartam en t 2 ca- m pre m obilate. Telefon 15.55-04. (5893)..................

• înch iriez o cam eră. T elefon 11-19-99. (6088)

• Dau în ch irie spaţiu 150 m p r pen tru p roduc ţie sau d ew v ita re

(380 V, apă. gaz, canalizare) " S tr . Govora nr. 27. telefon 17-90.14.(6096) ' - -

• înch iriez pe term en lung a - p a rtam en t 3 cam ere, telefon, u l­tracen tra l pe va lu tă Seara, te le ­fon 13-23-68 sau 11-75-63. (5907-A)

© Dau în ch irie garsonieră m o .; b ila tă (m are) zonă sem icentrală,

fă ră telefon. P la ta în valută. I n ­form aţii telefon 17-42-30. (6072>

• înch iriez garsonieră co n fo rt ; I, m obilată, telefon. Inform aţii la

telefon 11-69-18 (6076)• înch iriez 2 cam ere cen tra l,

i pe. valu tă a n tic ip a t T elefon14-74-00 (6029) ’•

• Dau în ch irie apartam en t 2 cam ere, p la ta în valu tă T elefon14-42 42 după ora 15. (5878)

• Înch iriez ap a rtam en t 2 c a ­m ere. m obilate, telefon, frig ider, aragaz, a n ten ă parabolică. G rigo­rescu. pe te rm en lung. F la ta în valută. T elefon 18-97-50;, 14-39-80. (5478-A) ;

• Dau în . ch irie două cam ere bucătărie , baie la casă particu la­ră. pen tru depozit , sau m agazin en-gross In fo rm a ţii în tre o rele16—20. T elefon 15-96-88. (6036)

• Dau în ch irie apartam en t 2 cam ere telefon , fria ider, anfpnă satelit, g a ra i, pe valu tă . T elefon16-60.16. (5620) ■ ,

• înch iriez ghere tă în s ta re perfecta de funcţionare. In - f i rm i t i i zîln ic telefon 14^5-34 după o ra 17. (6097) ; ; _’ • S tudent G rec' caut să în ­

chiriez ap a rtam en t mobilat, cu telefon şi fri<iider, zona Plopi­lo r sau lîn»ă Hote! Spoitu l. Telefon 18 63-11, (5318-D)

• S tu d en t G rec caut apar- tam ent cu d o u ă’ cam cre. sau garsonieră , ru telefon, m obl- laf num ai în zona Zorilor. P lo­pilor. Telefon l8;97-"4. num ai în tre o rele 17—21 (601S-A)

• N O U !!' Confecţionăm ja ­luzele m ate ria l plastic t 'P „NI K ERM A N" d iferite culori. Telefon 16-39-34 (556V B )____

' • T ran sp o rt m arfa 1,3 tune. Telefon 17-42 04 seara (19— 20) negociabil. (3428-A ) ______a B ăiat tîn ă r. foarte liniştit. în ­

grijesc fam ilie b â trin i. contra lo­cuinţă. T elefon 15.91-47. (5874)

o C onfecţionez ru louri penîru geam uri din dem n. cu term en de garan ţie . T elefon 13-19.85. (3386-G)

® S C. „K K .P H.“ SKL. anga­jează personal R elaţii la telefon16-14-48. (6040)

AutoM;:ata pnn S .C n i.128 /1991, Ji;aecătotia C iu j-N a p o ca ,

înmairlcuiatĂ la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J/12/308'1901 din 22.03.1991

COLEGIUL DE REDACŢIE: ILIE CĂLIAN (redaaor şef); DAN

REBREANU (redaaor şef adjunct); VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); NICOLAE PETCU. MARIA

SÎNGEOR2AN; RADU VIDA.

REDACŢtA: ciuj-Napoca, str. Napoca nr. 16. t e l e f o a n e : 11.10.32 (redactor şef); 11.75.07 (redactor şef adjunct şl secietariatul de redacţie);

11.74.18 şl 11.74.90 (redactori); 11.73.07.administraţla al contabilitatea ziarului); Telex: 31444. Fax: 11.28.28. Mica publicitate

se primeşte ziln ic între orele 9 -16 , str. Napoca nr.16 (la parter). Sîmbătă ş! duminica închlD. Informaţii, reclame

şi publicitate la telefon 11.73.04. Corectura: 14.78.22

18.443