p r e t u l u n u i n u r n ă r 3 L e l *

Anu» XX. Blaf, la 16 Octomvrie 1938 Cenzurat

Nr. 42

POPORULUI A B O N A M E N T U L :

. . 150 Lei . . 75 Lei

00 an pe jumătate . . .

străinătate . . . 300 Lei

Proprietar: MITROPOLIA ROMÂNA UNITA din BLAJ

întemeietori: + AL. LUPEANU-MELIN ş i IULIU MAIOR

Director IULIU MAIOR

ANUNŢURI ŞI RECLAME conform regulamentului de aplicară a tarifului comercial, categoria V

Un an dela moartea lui AL L u p e a n u - M e l i n

Să ridicăm un monument de piatră la mormântul lui Al. Lupeanu-Melin! Vineri în 7 Octomvrie s'a împlinit

tnul de când Al. Lupeanu-Melin a trecut fragul veşniciei.

E atât de greu să recunoşti, chiar şi ittâsi, la un an dela moartea lui, că Lu-peanu nu mai este. Era atât de legat de Blajul lui scump, de Biblioteca Centrală, ie Liceul de fete, de „Unirea Poporului", incit par'că nici nu-mi puteam închipui Blajul, şi toate cele dragi lui, fără de Lu-peanu. Şi cu toaie acestea el nu mai este, el îşi doarme somnul de veci alături de marii arhierei ai Blajului Dr. Victor Mi-\diyi de Apşa şi Dr.- Vasile Suciu; de cu-\rnicii canonici B echete-N egruţiu, Dr. Au-

Bunea, Dr. lsidor Marcu Dr. loan foilor, Dr. Iuliu Ftorian, Alexandru Uilâ-m, Elie Plasa-Cicudi, Dr. Ambrozie Che-hnu; de harnicii profesori Solomon, Ger-«««, Popescu, lonaş, Papiu, Dr. Raţiu.Banfi, Ungurean, Pop, şi da atâţia alţii, toţi biâ-i**l de ai lui; alături de folaboaia, de Nana Par aşchie, de Matei Iclozan şi de ullaiţi greci din Blaj şi eroi ai schiţelor fi descrierilor sale.

Da, Lupeanu nu mai este., el deja de w «« caută simpatii şi în lumea ceealaltă Hntru Blajul tui drag, întâlneşte pe rând, (and pe marele Inochentte, întemeietorul Gajului, şi pe ceilalţi arhierei, pe că-kirii fi călugdraşii bazilitani, dascălii "Wfi ai şcolilor din Blaj, pe vechii ti­pografi şi xilografi ai Blajului, când pe >teia c a t i i n v i a ţ a i o r pământeană n'au tnt*put de acest orăşel aducător de lumină, i e naţionalism şi de atâta cinste.

De acuma însă priveşte cu mulţumire k Bl<*jul său, a cărui viaţă de 200 de ani 1 tescriso atăt de viu şi de frumoz în jbociriu* sale, şi ştie că - deşi astăzi

ahl este utgis t chiar de aceia pe cari

părut, „Unirea Poporului" e condusă de acela care a stat, alături de Lupeanu Melin, la leagănul ei. Numai Blajul nu mai are un îndrăgostit — foc de el, cum a fost Lu­peanu, şi cu greu îşi va mai găsi altul, cu atăt mai ales că, de când politica a făcut din Blaj cafitală de judeţ, acest orăşel şi-a pierdut farmecul, nu mai este ceeacea fost,

a trezit la vioţă naţională, aşa pe cum pe "imuri era urgisit de unguri fiindcă ştiau

^ <** aici o să le vină perirea — Blajul -viitor de aur, pentrută şovinismul de

J va trece ţi toţi cari aruncă in el şi fic'SlTica u n i * d cu pittrii, se vor căi de u

C a t e l e lor şi se vor ruşina cu vremea de e,c« fac acuma.

i i r Uceul de fete din Blaj şi-a primit deja % t t 0 l > r a p e c a r e tocmai e l a d o r i t °' Bi~ (are C t n t r a l ă î s i a r e s i e a d i r e c t o r u l

' este un vrednic urmaş al celui dis-

căci atâţia străini cu sufletul de acest sfânt oraş trec pe lângă vechile lui aşezăminte, fără de a-şi ridica măcar pălăria, ba, poate, chiar înjurând în sufletul lor mic acest cuib al uniaţiei.

lot mai rar apare câte un urmaş de al lui Lupeanu — ca de curând păr. Septi-miu Popa care descrie în „Caravanele Ar­dealului" câte o icoană vie a Blajului de pe vremuri — şi atâta viaţă românească şi creştinească de aci se pierde, fără de a o putea citi nepoţii şi strănepoţii noştri.

Timpul, doctorul cel mai vestit al răni­lor sufleteşti, va vindeca, rând pe rănd, şi rana din sufletele noastre, şi Al. Lupeanu-Melin va rămânea numai în istoria litera­turii române, al cărui profesor a fost, şi mai ales în istoria bisericii unite cu Roma, al cărei fiu credincios a fost până la moarte.

Ca insă lumea de mai târziu să afle ori când mormântul celui ce a fost Al.

Lupeanu-Melin, directorul acestei gazete pune, cu ziua de astăzi, temelia unui fond pentru ridicarea unui monument, vred­nic de memoria lui Lupeanu, înscriind „Unirea Poporului11 cu 2000 Lei, iar el în­suşi înscriindu-se cu 1000 Lei pe listă.

Rog, stăruitor, pe toţi cei ce l-au iubit, l-au cinstit şi l-au citit, în deosebi pe ceti­torii acestei gazete, să-şi trimită obolul lor, căt de mic şl de neînsemnat, la adresa , Uni­rea Poporului* Blaj, ca să-i putem ridica un monument de piatră în locul crucii de lemn care-i arată astăzi mormântul.

Contribuţiile, oricât de mici ar fi ele, se vor chta în gazetă şi aşi fi foarte fe­ricit dacă cetitorii noştri dela sate s'ar în­scrie căt mai mulţi pe această listă, pe care aşi dori-o cât mai lungă.

Aşa să fie! I u l i u M a i o r

Parastas pentru Al. Lupeanu-Melin Duminecă în 9 Octomvrie s'a slujit, în

catedrala din Blaj, un parastas pentru odhna sufletului iul A'. Lupeanu-Melin, de către păr. canonic loan Moldovan, înconjurat de păr. di­rector laliu Maior fi de păr. Darvasiu. Răs­punsurile le-a dat corul teologilor, condus de păr. profesor losn Fiorea. La aeeatt i slujbă au luat parte reprezentanţii tuturor profesori-ior şi elevilor din Blaj, unicul frate ai răposa­tului şi mai mulţi prieten! de ai lui.

Vineri, în ziua morţii, părintele David Deac — titucul fieiertatuiul Al. Lupeanu-Me­lin, cum îl numea el pe p i r . Deac — a slujit un parastas Ia Gherla pentru odihna sufletu­lui celui ce a fost A'. Lupeanu-Melin, la care au luat parte mai mulţi credincioşi şi credin­cioase, buni cunoscuţi ai răposatului. Multora le sclipeau ochii de lacrămi, şl chiar şi părln-

( tele slujitor se îneca în lacrămi. S i cântăm şi noi, cu af. biserică, la un

an dela moartea lui: .Ca o floare se veste-zeşte şi ca un vis trece şi se desleagă tot omu'. Şi Iarăşi, sunând trâmbiţa, morţii ca dintr'un cutremur, toţi se vor scula întru în­tâmpinarea ta, Christoase Dumnezeule. Atun-cea, Stăpâne, pe celce l-ai mutat dela noi, asază-i în lăcaşurile sfinţilor tăi, Chriitoase".

S e î m p l i n e s c 4 a n i de când a fos t o m o r i t r e g e l e A l e x a n d r u al S â r b i e i . Anul acesta la 9 Octomvrie s'au împlinit 4 ani de când a fost omorit In Franţa Regele Ale­xandru al Sârbiei. Odată cu el a pierit, ră­pus de aceleaşi mâni ucigaşe, şi marele prie­ten al Românilor, francezul Lonis Barthou. Poporul sârb n'a uitat pe marele său rege şi ii păstrează vie Şl nepătată amintirea.

Pag. 2 UNIREA P O P O R U L U I

Virtuţile dumnezeeşt i Virtuţile sunt de mai multe feluri, noi

insă vom stărui să cunoaştem cele două feliuri mai de căpetenie, cari sunt virtu­ţile dumnezeeşti sau teologice şi cele morale.

Virtuţi teologice sau dumne­zeeşti sunt trei: credinţa, nădejdea şi iubirea.

Se numesc dumnezeeşti, fiindcă sunt vărsate in inimele noastre de către insuşi Dumnezeu şi spre el se şi îndreaptă.

Pentrucă să inţelegem cât se poate de bine legătura dintre aceste trei virtuţi, voiu aduce câteva pilde. Dacă ne uităm Ia o lumină, băgăm de seamă că aceea luminează, flacăra i-se îndreaptă spre cer şi încălzeşte. Aşa şi cele trei virtuţi dum­nezeeşti: credinţa luminează, nădejdea o avem pururea îndreptată spre ceriuri adecă spre Domnul, iară iubirea încălzeşte.

Credinţa este rădăcina, nădejdea trun­chiul, iară iubirea roadă pomului. Credinţa aşează temelia casei Domnului, nădejdea o zideşte, iubirea o deplineşte. Credinţa se încuipueşte cu o cruce, nădejdea cu o ancoră (unealtă de tier cu doi sau patru dinţi, care se lasă la fundul mării spre a înţepeni vapoarele, ca să nu iie purtate încoace şi încolo de valuri), iubirea cu o inimă. Astfel de icoane cred că au şi văzut mulţi dintre cetitorii noştri. Cea mai mare dintre aceste trei virtuţi este însă, dupăcum ni-se spune în cartea întâie a sfântului apostol Pavel către Corinteni, iubirea sau dragostea.

Un pictor a închipuit în formă de fe-

Foiţa^ „UNIRII POPORULUI* ^ ( « " • M l i l l I I l l l l l l i l i a i l I I I I I t l H ^

C â n t e c e Cine iubeşte şi lasă, Dă/i Doamne potică'n casă, Leacurile rând pe masă.

C t n c o iubit ş'o lăsat, Dă/i Doamne potică'n pat, Leacurile rând* la cap. La picioare — un măr gutâi, Măr gutâi să înflorească, Badea'n pat să putrezească. Măr gutâi a înflorit, Badea'n pat a putrezit.

Bată-te, bădiţă, bată, Numai cât gândesc odată, Nu/te bată alte rele, Numai gândurile mele.

Să te bată vântuţu, Ca pe mine gânduţu, Şi te bată vânt de vară, Ca pe mine gând'o sară, Şi te bată pân'la moarte, Ca pe mine gând'o noapte.

cioare cele trei virtuţi dumnezeeşti. Fe­cioara cea dintâi are o haină albastră şi în mână o cruce. A doua (nădejdea) are haina de coloare verde şi în mână ancora. A treia (dragostea) poartă haină albă şi în mână crucea. Pictorul a ales foarte potrivit aceste culori. Albastră e boita ce­rească, către care se îndreaptă credinţa. Verdele este culoarea primăverii, care este nădejdea omenirii întregi. Albul este cu­loarea luminel şi vine dela Dumnezeu, care este numai flacără de dragostea cea mare ce ni-o poartă. Dar şi simboalele acestor trei virtuţi sunt foarte bine alese: Crucea înseamnă credinţă, fiindcă credinţa se reiereşte la celce a suferit cu trupul pe cruce. Ancora înseamnă nădejdea, fiindcă aceasta îl apără pe om dela ni­micire, precum apără ancora vapoarele în timp de furtună. Inima închipueşte prin bătăile sale alipirea, adecă dragostea faţă de Dumnezeu.

Aceste trei virtuţi le varsă în sufle­tele noastre insuşi Dumnezeu Spiritul Sfânt, şi anume atunci când primim sfântul botez. Ca să se înţeleagă, cum se întâmplă aceasta, mă voiu folosi de o nouă asămănare. Când băgăm fierul în foc, focul pătrunde fierul şi fierul începe să lumineze şi să încăl­zească, întocmai aşa se întâmplă şi când întră în sufletele noastre Sfântul Spirit: în sufletele noastre întră atunci o lumină, care ne îndeamnă la credinţă si la nădejde şi se iscă şi o flacără, care ne îndeamnă la iubire faţă de Dumnezeu. Precum soa­rele luminează şi încălzeşte aierul, aşa lu­minează şi încălzeşte şi Sfântul Spirit su­fletele noastre.

Aceste trei virtuţi sunt la început în sufletul copilului nou botezat ca sămânţa până se afla încă nelncolţită în sânul pă­mântului, adecă ele sunt într'o stare de somn ori de amorţeală. Cât ce ajunge să­mânţa la căldură şi umezeală, încolţeşte; — cât ce ajunge copilul să înţeleagă şi să priceapă, se arată şi roadele acestor trei virtuţi, şi anume credinţa face ca să ne

Al convingem, că este an D u m

torul ceriului şi al pământului? 0 1 ^

credem. Nădejdea face C a ¿ dela Damnezeu fericirea veşnică birea ca să ne placă de ü\^**k împlinim voioşi poruncile sale. «I

Având aşadară fiecare dintV* ceste trei virtuţi, să nu f a c e m

slugii din sf. Scriptură, care şi- a i EDt< talanţii, ci să le păstrăm şi mărim îf> Iară dacă cumva le-am pierde pri 1

şirea de păcate, să ne nizuim a le ^ tiga prin sfânta taină a pocăinţei S M F

de aceasta să le deşteptăm î n suflet!'1

stru cât de des. Iar aceasta o putem f' zicând rugăciunea următoare: »Dumne i cred întru tine, pentrucă eşti ade«! veşnic. Dumnezeule, nădăjduesc întru t' pentrucă eşti preacredincios şi preamiW Dumnezeule, te iubesc mai presus de to l pentrucă eşti preabun şi preavrednic j, iubire*. Să deşteptăm aceste vhtuţi ins, flétele noastre mai cu seamă când n aflăm în ispite mari, apoi Ia primirea sfii-telor taine sau sacramente şi mai ci seamă când ne aflăm în primejdie moarte ori chiar pe patul morţii.

Pentru deşteptarea acestor virtuţi m e de lipsă să zicem rugăciunea de mai sus, e destul dacă zicem una la fel chiar şi numai cu cuvintele noastre, ba chiar şi atâta e destul dacă zicem cu toata e-vlavia oricare altă rugăciune.

P ă r i n t e l e luiiu

C u parte î n l o c d e b o m b e . liu> tămâna trecută, peste 30 de avioane mllltm naţionaliste au sburat pe deasupra ora|i!il Midrid d u Spania. Spre mirarea IocuiloA însă, avioanele n'au aruncat bombe, clww de câteva ceasari au aruncat 178 000 b # de pâine albă. Asest interesant bombardia* cu pâ j e a fost făcut din ordinul general»» Franco, care a volt să facă prin a:eastnt dar celor înfometaţi din capitala Spaniei.

Vai de mine, ciudâ^mi, Pân'ce n'am ştiut iubi. Muşânoiu râtului, Urâtu pământului, Muşânoiu de pe rât, Urâtu de pe pământ.

Culese de O l i m p i u I. B â r n a din com. Maieru jud. Năsăud

Iubirea de oameni Mergând Ia închisoare, el nu era câtuş de

puţin tulburat. Durerea lui cea mare era numai, că Niţă n'o să mai vie, poate. în fire. Gât pentru celelalte, el nu se temea de nimic, fiindcă nu se simţia vinovat. Mai era dar uşurarea pe care o simţia In ziua următoare, când Floarea a venit să-i spună, că Niţă s'a înfiripat şi că doctorul, pe care Baciu ii chemase, are nădejdi să-1 pună iar în picioare. îşi făceau acum gândul că Baciu, el însuşi, va veni la judecătorie şi va cere să-i dea drumul. In loc de aceasta însă, Baciu a făeut o cerere în care arătă supărările cari le-a avut cu dânsul, şi temeiurile pentru care-1 bănuia de a fi pus focul.

In mintea lui Andreiu nu intra, eu toate a-cestea, gândul că poate să fie osândit şi fără ca să i se fi putut dovedi vina, numai pentrucă era bănuit cu oarecare temeiu şi nu se putea desvi-novaţi. Dus In faţa judecătorului, el dete cu so­

coteala că un singur om a putut să pnnă im Ilie, pe care Baciu il alungase ca ruşine 4» casa lui, I se spuse însă, că Ilie a plecat din sat şi a dovedit cu martori că în ii despre a doua zi da Paşti se afla la Vale»-cale de trei ceasari dela Bârseşti. Iar Ani nu putea să ia de mărturie decât pe newit şi pe copii, săi cari nu puteau să stea maro^ pentru dânsul, şi nu putea să arate de ce alergat îndată ce a văzut foaul. ^ Ţwâa* ^ seamă de toate împrejurările, judecătorul » cotit vinovat şi 1-a osândit. j

In marea Iui întristare, Andreiu două mari mângâieri. ci!j

Din clipa în care se avântase spre ^ aprinsă, ca să scape pe Niţă, el era alt oo. se mai simţea slab şi moleşit. I se i 6 i ^ t i

oarecum sângele: avea poftă de mâncare, ^ bine şi era voios, cu toată năpasta ce c z „ capul lui. Şi stând aşa singur, nu odată | (

cut gândul, ca Dumnezeu a rânduit sa (. închiaoare, pentru ca nu cumva, umbla fară să-1 întoarcă boala. . • s e le

In acelaş timp, Gheorghe fecioru » £, torsese acasă cu bani frumoşi, « d a B * P

d , ,C>|! para în timp de patru ani, cât a Iip«* p N'a întâlnit, ce e drept, pe nici unul ^ meţii pe eare-i rugase Andrei să-I ca ' re!ir! Insă că prin gazete se scrie despre u^ ^ f(. Andreiu din satul Bârseşti, care a P ^ cinului său Baciu. Ştiind apoi, că ac ^ ,„ nu poate să fie decât tată-său, a gr»

>T0ui măsuri pentru sprijinirea agriculturii româneşti — ' tuaţia Cehoslovaciei după înţelegerea dela München —

Stăruinţe pentru o pace deplină

Si-

Noui m ă s u r i p e n t r u r i d i c a r e a a g r i c u l t u r i i

In arma marilor frământări politice din Iplămânile trecute, preţul grâalul pe pieţele pnsene a scăzut simţitor. Pentru a se veni „ ijatorul agriculturii fi a ridica preţul grâu-IjI, gavernnl a hotărât să mărească prima de ixport, ce se dă acelora cari vând grâu în străinătate.

Astfel, începând dela 10 Octomvrle, timp de o lană de zile, adică până la 10 Noemvrie, prima economică la vagonul de grâu va fi oirltă dela 12.000 Iei la 13.000 Iei la vagon. Aceastl primă se va plăti însă numai la grâul Irarnos, care are o greutate de 77 kg. un hec-lolltra fi 3 la sută corpuri străine.

Pentru grâul mai puţin frumos şi mal amestecat se va fixa altă pr imi , ceva mai mică.

Deasemenia s'a hotărit ca grâul de frunte, de 80 kilograme hectolitrul şi cu 2 la sută la corpsrl străine, să se vândă cu un preţ de 38.000 Iei vagonul.

Tot pentru încurajarea şi sprijinirea pla­cidei se vor face fi pe viitor concursuri (în­treceri) intre plugari. Vor fl astfel la annl ur­mătoarele concursuri plugăreşti: 1. Concursul Mflootl al grâului, 2. Concursul naţional al (rombului, 3. Concursul laptelui, 4. Concursul ilor mal buni gospodari.

La viitorul concurs al grâului s'a hotirît lise ţină mal mult seamă de cât grâu s'a re­stât de pe o bucată de pământ şi numai în il doilea rând de calitatea grâului.

Se va face apoi şl un concurs naţional al porumbului.

S c h i m b a r e d e g u v e r n î n C e h o s l o v a c i a

Guvernul Cehoslovac al generalului Sl-rovy a demisionat. S'a format apoi tot sub preşedinţia generalului Slrovy un alt guvern mal potrivit noullor împrejurări. In noul gu­vern au intrat mulţi slovaci.

Politica pe care acest guvern va duce-o, va fi o politică de pace şl înţelegere cu toţi vecinii.

Ce a p i e r d u t C e h o s l o v a c i a Germania şl-a ocupat acum ţinuturile pe

cari le-a cerut din pământul Cehoslovaciei. Pământul pe care 1-a dat Germanie are o su­prafaţă cam de 25.000 km. pătraţi şi este lo­cuit de un popor de aproape 3.400.000. Este plin de bogăţii subpământene şl fabrici nume­roase. Odată cu acest pământ Cehoslovacia a pierdut toate punctele sale de apărare natu­rală. Praga capitala ţârii rămâne la o depăr­tare de numai 60 kilometri de graniţa Germa­niei. Cele mal mari fabrici de arme şl muni-ţluni sunt deasemenia la numai câţiva kilo­metri de graniţă.

Cele mal însemnate Unii ferate sunt tăiate de nouile graniţe germane.

Pierzând multe din fabricile ei, ea rămâne mal mult o ţară de plugari şl va fi siliţi ca în viitor să se Indrepteze tot către Germania unde îşi poate vinde toate produsele sale.

Pag . 3

icleştată la fraţii săi şi la mama lui. Aflând »n §i In ce fel s'au petrecut lucrurile, Gheorghe

nemăngăiat şi pornit asupra lui Baciu. Oscă "i iar fi fost de frăţiorii săi şi de surorile sale, l r fi fost tn stare să ridice parul asupra Iui.

„Lasă-l, fătul meu", — îi zise Andreiu, — id destulă răsplată îi este păcatul lui. Se vede ( i Dumnezeu le-a rânduit toate aşa, ca să te întorci şi tu acasă. Noi să rămânem tot cum am , ! t. oameni cum se cade, şi să trecem prin faţa

( , s e i lui, ca şi când nimic nu ar fi acolo unde o "' m. Dumnezeu să-i fie de bună pasă, ca nici ."'ti să nu mai avem nevoie de a-i sări în a-

Şi In ceas bun a grăit Andreiu. { Peste vreo două săptămâni el scăpă din JJ""ţă ca om cinstit şi năpăstuit. Ilie, pătima-

°morîse Intr'o încăerare pe un sătean; fusese Mag !<>t el

«ici

?i, luat de scurt, făcuse şi mărturisirea că 8 Pus şi focul In nişte câlţi din podul ca-

'ni Baciu. ., Baciu de aici înainte nu mai avea odihna,

, z i tihnită, nici somn eu dulceaţa. Umblă cu " l l n pământ şi nu mai cutează să privească r a l t ° r a . Jumătate din averea lui ar fi dat

hi \ l m p a c e P e Andreiu, şi umbla mereu cu {¡5 8* • c a 8â-şi vândă casa şi mojia şi să plece

% E grozav gândul că ai năpăstuit pe omul

Nru • f ă c u t u n m a r e b i n e ' a s ă r i t c h i a r î n f °° t l n e > Şi de câte ori vedea plăgile de ar­

suri pe faţa lui Niţi, Baciu se făcea galben ca ceara şi gemea ca omul greu chinuit.

Iar Andreiu era voios şi harnic, îşi făcuse gardul la loc şi lucra toată vara la rând cu zi­darii şi 'cu dulgherii, ca să se ridice casă pentru feciorul său, care era logodit cu una din cele mai bune fete din sat şi n'aştepta decât ca să fie gata casa, pentru ca să facă nunta

Era mare bucurie la casa lui Andreiu. Mare e bucuria să ai un fecior voinic, cuminte şi har­nic, cel dintâiu şi mai mare dintre feciorii tăi, sprijinul tău ia bătrâneţe, şi să-1 vezi aducându-şi nevastă bună Ia casă ridicată din hărnicia lui. Era deodată şi nuntă, şi sfinţirea casei. Ziua se­nină şi frumoasă; Floarea rumenă şi sprintenă; băieţii şi fetele cu sufletul plin de neastâmpăr. Andreiu, el însuşi tot slab şi supt Ia faţă, dar cu sângele cald şi cu ochiul vioiu. Lume multă, mâncări şi băuturi cn belşug, lăutari, chiote, nuntă mare şi veselă era în cele două case, Ia bătrâni şi la tineri.

Andreiu, cu toate acestea, era ca totdeauna voios; dar nu vesel ci liniştit şi chibzuit Prea multe erau necazurile prin care trecuse, prea amar şi necaz, dureri şi greutăţi; când şi acum, bunătăţile năpădiseră, se temea ca nu eumva amăgiri să fie toate. Ştia cum toate se pot pierde de azi pe mâine şi nu Indrăsnia să se bucure din toată inima, pentru ca nu cumva, pierzând mâine fericirea, să se simtă prea greu. lovit. Era ca să­racul, care, găsind o comoară, nu tndrăsneşte să se atingă, nici să se bucure de ea, nici sa z.ca:

„A mea este!". Stetea deci liniştit In mijlocul celorlalţi şi se bucura de bucuria lor şi nu odată i se ivea în minte gândul; Feriee de voi, care credeţi că toate sunt adevărate şi dâinnitoarel".

Iar Baciu, bogatul, anzia chiotele şi cânte­cele şi lăutarii din curtea vecină, şi şedea ascuns In casa lui cea nouă şi nu voia nici să mănânce, nici să vadă pe nimeni, nici sâ ştie de nimic, in altă parte a casei şedea Ana cu băiatul cel cu faţa plină de plăgi, şi plângea, şi nu mai ştia ce să facă.

Intr'un târziu ea se seulă ţinândn-şi capul sus, îşi şterse lacrămile şi ieşi afară, ca să îm­partă porunci In spre amurgul serii intră apoi la Baeiu, gătită de sărbătoare şi cu o tavă în mâini. Pe tavă era un cocoş fript, cel mai frumos dintre cocoşii ei, o plăcintă, o carafă de viu şi Impăturate frumos altiţele ei de borangic, cele cusute In fir şi mătase. Niţă, băiatul, stetea şi el în prag cu o creangă de rosmarin ln mână.

„Să mergem", — zise ea, — „săi ducom cinste, că e timpul să bo împartă cinste".

Baciu se ridică ln picioare ca deşteptat din somn şi faţa i-Be lumină.

„Dai" — grăi ol uşurat, — „să mergem: în ceas bun să-ţi fie gândul!".

Mulţimea adunată tn cnrtea lui Andreiu ră­mase încremenită, când Baciu intră pe poarta deschisă cu nevastă-sa şi cu băiatul. Era par'că morţii ar fi ieşit din mormintele lor, ca să ia şi dânşii parte Ia bucuria obştească, — şi hora so

Germaniei I a dat aproape toate regiunile cele mal bogate în cărbuni şl mal mult de jumă­tate din fabricile sale de ţesături, iar Poloniei bogata regiune minieră Teschen.

N o u a g r a n i ţ ă g e r m a n o -c e h o s l o v a c ă

Noua graniţă dintre Germania şl Cehos­lovacia va fi o graniţă trasă după naţionali­tăţile cari locuiesc acolo.

In felul acesta pe viitor se vor înlătura certele dintre germani şl cehi.

Câţi G e r m a n i m a l s u n t Tn C e h o s l o v a c i a

In Cehoslovacia mal rămân încă aproape 300.000 de Germani. Pe de altă parte în ţinu­turile trecute la Germania mal sunt cam la 300.000 de Cehi, afară de funcţionarii cehi cari sunt şi ci câteva sute de mll. Se crede că în curând se va hotărî şi soartea acestora.

S e m i ş c ă ş i Ruteni i d i n C e h o s l o v a c i a

După înţelegerea dela München au în­ceput să se mişte toate neamurile din Ceho­slovacia şi să ceară pentru ele drepturi cât mai largi ş) mai multe.

Rutenii din Rusia Subcarpatică au cerut guvernului cehoslovac ca ei să fie cât mai neatârnltori şi mal stăpâni pe soartea lor.

Aceeaşi cerere au făcut-o prin deputaţii şl conducătorii lor guvernelor marilor puteri Anglia, Franţa, Italia şl Cermania. Au arătat motivele pentru care se mişcă şl cer ca să fie lăsaţi ca el să hotărască de soartea lor printr'un plebiscit generat.

Ce v r e a U n g a r i a ? Fără îndoială că Ungurii vreau multe de

tot, căci aşa sunt el, neam de oameni iuţi şi pătimaşi, cari mereu se mişcă împinşi de ne­stăvilite dorinţe.

Dela rizboiu încoace au sbierat în con­tinuu asupra Ardealului românesc. Au alergat cu jalbe şi plănsori pretutindenta şi pe la Italieni, Francezi şi Englezi. Pretutindenla s'au plâns că prin pacea cea mare, lor li-s'a făcut

Pag. 4 U N I R E A P O P 0 B U L U 1

nedreptate şt că ei neamul cel viteaz de de­mult, au aians să fie în urma tuturor.

In vremea din urmă şi-au îndreptat ochii t p r e Cehoslovacia. Fierberea şi frământarea de acolo i-aa făcut să fie şi mal îndrăzneţi, au cerut Cehoslovaciei să le dea tot pă­mântul pe care locuiesc mulţi unguri. Crezând că se pot folosi de situaţia grea In care i e afla Cehoslovacia, au mai încercat şi o lo­vitură. Zilele trecute mal multe trupe de sol­daţi unguri au pătruns pe pământul Ceho­slovaciei şl au atacat mal multe sate. Cum acestea atacuri ar fi putut avea urmări rele, guvernul unguresc a dat îndărăpt şi a decla­rat, c i n'are nici un amestec în faptele ce s'au petrecut.

I a mai făcut să se astâmpere şl ame­ninţarea Angliei, care Ie-a spus că dacă vor încerca să atace Cehoslovacia, atunci vor avea de a face cu Anglia.

Ceeace vreau de altfel Ungurii dela Ceho­slovacia este cam mult, căci pământul pe care îl cer dela Cehoslovacia nu este locuit numai de unguri neaoşi, ci şi de alte neamuri şi mai ales de Ruteni, csrl de bună voie an intrat, în anul 1918, în statui Cehoslovac.

Cum le vor fi împlinit aceste cereri, nu se ştie. E sigur însă că atâta cât cer şi vreau ei, nu li-se poate da. Ei vreau mult de tot şi cine ştie că până la urmă să nu-i auzim că cer iarăşi Ardealul nostru, căci aşa sunt el, mereu visează cai verzi pe pereţi şi umblă după potcoave de cai morţi.

P r e ş e d i n t e l e B e n e ş a a b z l s Văzând, în ce necaz se află ţara se, pre­

şedintele Beneş al Cehoslovaciei a abzls şi a plecat cu so{ie cu tot, în Elveţia, iară puterea şi-a predat-o guvernului Sirovy, care, dupăce se vor fl stabilit definitiv noile hotare, se va îngriji de alegerea unui nou preşedinte.

C e s p u n e dl Hi t l er Ia zilele frecate Hitler, conducătorul Ger­

maniei Mari, a ţinut la Sarbraecken, o vor-

opri în Ioc, lăutarii tăcură, chiotele şi vorbele ve­sele amuţiră.

Andreiu, care le vedea şi le anzia toate, se sculă din capul mesei unde se afla, ca să vază ce s'a întâmplat afară, de s'a făcut linişte aşa deodată. El însă n'apucă să-şi părăsească locul, când Baciu şi Ana se iviră cu copilul Ier în pragul casei. Oamenii casei, nuntaşii şi cei în bun ceas sosiţi, rămaseră câtva timp muţi şi ne­mişcaţi, ea stâncile de sub coaste.

Era pe'ntunecate. ,Aprindeţi lumânările", — grăi Andreiu în

cele din urmă; — aduceţi toate lumânările şi le aprindeţi, că e bună şi mare ziua la care am ajuns".

Ochii lui se umplură de lacrămi, în vreme ce Baciu şi Ana stăteau cu ochii în pământ, iar băiatul privia voios şi ca inima deschisă la meseni.

„Aicil" — urmă Andreiu, — «aici, vecine, aici, vecină! Faceţi locl Aici în capul meseil Voi să fiţi nunii celei mai frumoase nunte! Vino, băiete, şi învaţă, cum om cu om se bucurai"

Baciu şi Ana a'au aşezat in fruntea mesei, dar nimic n'au zis; fapta lor spunea prin ea În­săşi ceea ce în graiul omenesc nu se poate spune.

Abia mai târziu, în toiul nunţii, s'au des­chis inimile la căldura bucuriei obşteşti.

Ion S l a v i c i * )

*) Ioan Slavici este fiu de preot din Ardeal. A trăit Intre anii 1848 şi 1925. Scrierile sale, nuvele şi ro­mane, sunt luate cele mai multe din viaţa poporului nostru. In ele trăieşte lumea harnica şl senină a satelor noastre din Ardeat. Limba uşoară in care snnt scrise este o limbă trumoasă şi fermecătoare ce se apropie mult de limba şi poezia poporului.

blre, în fa{a a lor peste două sute de mii de oameni. Această vorbire a cam dat de gândit multora, căci după înţelegerea din săptămâna trecută dintre cele patru mari pateri ale Apu­sului, toată lumea se aştepta ca şl Hitler şi poporal său să se gândească ia pace. Dar şi de data aceasta, speranţele unei păci ade­vărata s'au spulberat. Lumea credea într'o demobilizare complectă, pe când Hitler vor­beşte iarăş! de întăritori de graniţe şi de for­tificaţii; de unde orişicine poate vedea că gândurile războinice nu e'an îndepărtat din mintea acestui om.

Judecând bine întreigi vorbirea dom­nului Hitler, se poate vedea dorinţa Lui dea merge.pe calea apacată, ca orice preţ. Azi Germania, cari a ieşit biruitoare din toate necazurile ce le-a avat în ultimai timp, se ridică cu tot mai malta tărie şi ameninţare cotra Angliei, stâpânitoarea a trei părţi din lume. Tocmai de aceea Anglia nu vede cu ochi buni această întărire a Germaniei.

U n g a r i a a intrat î n s t ă p â n i r e a ţ i n u t u r i l o r c e r u t e d e l a C e h o s ­l o v a c i a

Iu săptămâna trecuţi delegaţia cehoslo­vacă şi angara s'au întâlnit la Comarno, pen­tru a hotărî asapra cererilor Ucgarie).

In şedinţele ţinute până acum s'a hotărât ca Ungaria să primeasc* îndată d o a i staţiuni de cale ferată. Convorbirile dintre cele uouâ delegaţlaai, a Ungariei şi Cthos'ovaclei , se duc în deplină linişte şl banâînţelegere aşa că se crede că se va face împăcare deplină între cele două ţări, nu peste mult timp.

Cererile Ungarilor sunt destai de mari, căci ei vreau o bacata de pământ, lată de 40 km. şl lângă de peste 850 km. care este par­tea cea mai roditoare, grânarul Slovaciei.

M a r i b o m b a r d a m e n t e î n S p a n i a

Deşi s'a vorbit in vremea din urmă de pace şl în Spania, până acum insă războiul continuă ca aceeaşi înverşunare ca şl înainte.

Naţionaliştii atacă înfuriaţi şi sunt hotă-rîţi sâ sfârşească războiul. Ia zilele trecute avioanele lor an deslsnţuit un puternte a tac asupra Barcelonei. Un tren de calatori a fost atacat în plină noapte de avioanele naţiona­liste. Bombele aruncate an răsturnat vagoanele unele peste altele şl le-au aprins. Călătorii scăpaţi cu viaţă au fogit în toate părţile Ine-buuiţi de groază.

Luptele cari se dau pe celealalte fronturi sunt deasemenea mari. Pe Ebru trupele naţio» nallste au cucerit însemnate poziţii şi au fă­cut numeroşi prizonieri.

U n p l a n e n g l e z p e n t r u S p a n i a ş i M a r e a M e d i t e r a n ă

Guvernul englez a prezentat un plan pen­tru împăcarea şi liniştirea Spaniei învrăjbite.

In acest plan se prevede retragerea, pe rând, a voluntarilor italieni din Spania şi re­cunoaşterea imperiului italian în Abisinia.

Franţa se arată şi ea gata să închidă gra­niţele către Spania şl s t na mal trimiţi acolo arme şi soldaţi.

Dacă acestea ar fi primite de celealalte ţări, atonei Anglia este hotărâtă să intervină în Spania şl să mijlocească încheierea unui armlnstlţlu Intre cele două tabere, dop i care se va ajunge apoi la pace. Spania se va îm­părţi tu două, generalul Franco primind atâta cât a ocupat până acuma.

Pentra Spania naţionalistă se prevede Ins­tituirea unei monarhii constituţionale.

împăr ţea a treia a planului se vorbeşte

?.PMd,e°»/?C , e g e r c î n t r e AogHa, Franţa şi Italia în Mediterană. ?

- m i DC cam cior> Planurile Italiei, care vrea ca R , , D «l t

albi nici nn amestec în această „V*0» Î I

Mai este apoi înţelegerea p e c a r ' i , e d % cut o cu generalul Franco, de a 1 1 U. cum ca Spania să fie im»2rtu* D B '*'«»«.

Cam acestea sant felurile i

" " — s*.us .«iui r ranco, de i cam ca Spania să fie împărţită'

Se nădăjduieşte Insă câ te V a

curând la o deslegare a acestei în 8 t l ' tiuni spaniole şi focul aprins aco in? 1 ^" vreme se va stinge. d t iti>4

M a r i d e s b a t e r i ţ n

m a n î u l e n g | 8 z 3 ] ţ*»h. Iu împrejurările grele prin C I r t

lumea în vremea dia urmă, D a l a d i e r ^ berlain, miniştrii Franţei şi Anglia , 7 ' 1 ' pe cont propriu, fâră prea msltc s o v l "1;

Faptele şi hotârîriie lor, cari M I, lamea de război, au trebuit să fi e fB I| , f de parlament, căci aşa cer legile F , ! 7 Angliei. 8 W l n | ( l |

Parlamentul englez a întărit , | , n r n k

politica prlmalui ministru. Aa fost Ins*, tai deputaţi cari au atacat pe lordul o, berlain şl politica pe care asta a dD, înţelegerea cu Germania. : 1

Franţa i-a dat deplină dreptate dini Di Isdier şi & vptat o lege prin care se aprobi tot ce acesta a făcut pentru pacea poporal: francez şi a lumii.

O c u p a r e a CieszinuU Acesta a fost ţinutul de pricina dliti

Cehoslovacia şi Polonia, sao cum s'ir zict mărul de ceartă. In conferinţa dela Miiuches cele patru mari puteri ga hotărît ca CehoiJo-vacla, Polonia şi Ungaria sâ caute si se teleagă latre ele şi namai atunci când t'u! putut nici cum, urma să se ţină iarăşi o ml conferinţă.

Polonia n'a ascultat însă de sfatul iv riior pateri . A găsit că e mai bine si dtikp ea siogară această chestiune. A trimis oi i1-timat Cehoslovaciei, prin care a provociH sâ-I dea imediat ţinatal Cieszinului în iuta-gime, că dacă nu, şi-o va lua ea pe calea ar-meior. In f aţş acestor ameninţări Cehoşioyicli s'a supus şi Cteszinul a Intrat astfel în i* pânirea Poloniei, care I-a şt ocapat ca tri-pele sale.

L e g ă t u r i l e dintre Franj» ş i G e r m a n i a , f' d i n B 1

F r a n ţ a ş i italia sa b u n ă t ă ţ e s c

înţelegerea dela MUachen a fost pri^ pas spre o apropiere între marile pateri' Earopei şi iamii. S'a spart, cam »'*r 2

ghlaţi . Cancelarul Hitler şi-a arătat dorini că Franţa şl Germania să aibă legii^ de prietenie şl bonâînţelcgere în viitor.

Deasemenia guvernul francez a «o să numească cât mai neîntârziat an mim Ia Roma în Italia. J,,

Anglia şi Germania s'au legat să na înceapă niciodată războia ana w celeilalte.

Poate că le mai vin şl celor mari fl

ai lumii minţile în cap, şl se gândesc*1

ferească lumea de urgie şi pârjol. ,(

Noui a r e s t ă r i în ^ De astă dată a fost arestat ontd ^

mai de frunte conducători bolffiiW* Râii'1'' Bluecher, şeful armatelor ruseşti d J^,,!»'

In vreme ce mareşalul se afla 1 . t\ t\ • trupele de acolo s'au răsvrătlt şl "» | î e j i fost învinuit că el a pus c * revoltă.

N'a fost insă arestat num»! s fogni. c i "

Mr- 42 U N I R E A P O P O R U L U I Pag. 5 loca 43 de generali ai armatelor din Ri-

1,1 şl întreg statal major al mareşalului ainecher.

Soartea le-a foit hotirltă repede. Ş» S e o i nis*rI politici ai armatei din Răsărit aa fost

l'inpnfcet'i , a r c e , l a l l l ei teaptă să fie judecaţi. Marefalal mal este învinuit că ar vrea

răitoarne pe Stalln şi că ar fl dat mal JjBlte manifeste In contra Iul.

Se spune că unul din cel mal mari ge­nerali roşi, Vorosilov, ar fl declarat lui Stalin

(i va demisiona dacă Bluecher va fi dus U faţa tribunalului.

C e a n o t ă r i i m a r e l e c o n ­s i l i u f a s c i s t i t a l i a n

Ia săptămâna trecută marele consiliu fu-cl, t italian a ţinut mai multe şedinţe, in cari ,'iu laat hotărîri însemnate privitor la Evrei, I , căsătoriile italienilor cu aceştia şl cu streinii.

La şedinţele cari s'au ţinut s'a amintit că guvernul fascist italian este silit să să ocupe nial mult de Evrei şi s i fie antisemit (împo­triva celor de neam semit, mai ales împotriva Evreilor) din cauz i că Evreii din lumea în­treagă i-s'au arătat duşmani.

Tot atunci s'a oprit căsătoria italienilor ca Evrei şi a funcţionarilor statului cu streine. Italienii, bărbaţi sau femei, cari ar vot să se ciaitoreascâ cu streini, vor trebui să albă în­voirea ministerului internelor.

S'a oprit intrarea Evreilor în Italia şi s'a botirit să fie daţi afară un mare număr de Evrei socotiţi primejdios!.

Sunt scutiţi de legile aspre, aduse împo­triva Evreilor, copiii aceior Evrei cari au murit pe câmpul de luptă sau ca voluntari in ulti­mele războaie italiene precum şi aceia cari s'au înscris în partidul fascist între anii 1919 şi 1922.

Celalalt! Evrei din Italia, afară da aceştia na pot să se mal înscrie în partid nici na pot liniai albă întreprinderi industriale sau pro­prietăţi de pământ mai mari de 50 de hectare.

Toţi Evreii vor fl scoşi pe viitor din func­ţiunile publice. L'-se va lăsa însă libertatea religiei.

Marele consiliu s'a ocupat şi cu trimi­terea evreilor italieni In Abisints.

I r l a n d a c e r e d e s p ă r ţ i r e a d e A n g l i a

De multă vreme Irlandezii sunt usmul-jamlţi de soartea lor şl vreau o despărţire de Anglia. Acum după ce Germanilor din Ceho­slovacia ii s'a f i c s t dreptate şl au fost lăsaţi >a hotărască ei slugări asupra sorţii lor, naţio-n ,llştii irlandezi cer aceiaşi lucru şi pentru el.

Din l e g i l e ţăr i i

Legea pentru organizarea şi încurajarea agriculturii

Lucrări obligatorii

— Na ţl-e p ica t de Dumnezeu bade Gheorghe, să laşi delniţa asta nelucratâ, aici lângă drum pe unde trec toţi oamenii? E mai mare ruşinea.

— Da dece să-mi fie ruşine? E bunnl meu, fac ce vreau, — răspunse badea Gheor­ghe cam înţepat, că l-am atins chiar la mân-aria lui de om hărnicişi cu vază, cum se laudă dumnealui, de-1 cunosc toţi oamenii de pe satele din jurul Blajului.

— II avea dumneata dreptate şl nu chiar deplină. Iatâi şl mai întâi, pământul e al lui Dumnezeu, apoi al Statului şl numai în rândul al treilea al omului. Dumnezeu 1-a lăsat emu­lai să-1 muncească zlcându-l „câ In sudoarea feţei tale îţi vei câştiga pâinea," iar de nu-i lucra, nu-i avea. Statul înnă îl lasă oamenilor, dar în schimb cere apoi să-1 munceşti aşa cum o fl mal bine şi s |-l ţii In aşa formă ca să nu faci pigabă nici la vecini.

Ca să ne încredinţăm, hat să deschidem Legea pentru organizarea şl încurajarea agri­culturii, din 22 Martie 1937, la articolul 15, care glăsuieşte în felul următor:

Următoarele lucrări sunt agricole şi sunt obligaţi să le facă toţi celce au pământ.

1. Punerea semnelor între vecini la locu­rile lor. Semnele să se vadă bine, adecă să nu fie un mic lemn gros numai ca mâna şi care să se schimbe, cam fac unii oameni la fiecare arătură, muiându-1 cu câte o brazdă sau două rn»i către vecin.

2. Curăţirea de borneni a sămănăfurllor, grădinilor, livezilor, păşunilor, curţilor, a locu­rilor de casă neclădite, a dramurilor. Chiar şi secara din grâu e socotită tot buruieni. Prin urmare legea cu-ţi îngăduie să ţii locurile pline de baraeni, chiar când n'al sămlnat nimic în pământ, căci din sămânţa acestora se înmulţesc buruenile şi în locurile vecinilor cari sunt sămănste.

3. Distrugerea cuscutei (mătasei, râiei) din trifoi şi lucerna.

4. Combaterea animalelor pasărilor, omi­zilor şi a altor gângănii strlcăcioase.

Toate aceste lucrări omul trebae să le facă, dacă vrea să ou fie pedepsit. Pedeapsa pentru neexecutarea acestor lucrări este a-raeuda dela 25 până la 300 lei şi care pe­deapsă se va apiica de pretor.

După cum vezi, bade Gheorghe, o fi del-

Popas în deşert Drumurile prin pustiurile

nesfârşite ale Africei, In aşa numita S iha ra , nu se face decât cu ajutorul cămilelor. Ele sunt „corăbiile deşertu­lui" şl cel mai credincios to­varăş al omului în acea parte de lume. Drumul acesta insă este foarte primejdios, mai ales când suflă vântul tare. Mulţi dintre călători rămân morţi pe loc, îngropaţi de nisip. Chipul nostru ne arată un grup de cămile încărcate cn poveri, poposind în inima deserturilor africane.

nlţa banal Dtale, dar tot nu poţi face chiar tot ce vrei, că nn te lasă legea Statului. Şi al auzit Dta vorba aia, că legea II lege şl să nu te prinzi cu Statul.

S â r b u loan

Despre datorintele noastre Din înalta înţelepciune a M. S. Regelui

Carol al Il-lea, ţara noastră a fost înzestrată cu o nouă lege, ce este numită constituţia ţării aau mama tuturor legilor. I-se zice astfel, pentrucă toate celelalte legi trebuie să fie po­trivite dapă legea aceasta, care este funda­mentul de cârmuire a ţării noastre.

Noua constituţie a fost votată — după cam se ştie — în luna Februarie a anului ace­sta. "Prin ea ţara şi-a c lpâta t o nouă formă de viaţă, isvorâtă dlntr'o nevoie sănătoasă a cerinţelor naţionale şi a fost frământată în conştiinţa mea şl a sfetnicilor mei car), ală­turea de neuitatul meu Părinte au foit crea­torii României de astăzi", după cum Insnşi M. S. Regele spune.

Această nouă constituţie este bine a fi cunoscută şi de cititorii noştri cât mai pe larg, pentru a vedea marile binefaceri ce s'au adus prin ea ţării şi poporului ei.

Pentru a o cunoaşte cât mai bine ne-am hatărlt ca să arătăm astăzi în gazeta noastră cari sunt datoriile Românilor.

latre cele mai principale datorii au „a socoti Patria drept cel mal de sesmă temei ai roitului lor in viaţă", jertflndu-se pentru apărarea şl cinstea el, muncind şl îndeplinind toate oblfgaţlile pe cari ţara ni le cere.

Toţi cetăţenii români sunt egali înaintea legii, deci, fără deosebire de originea şi cre­dinţa lor religioasă.

Noua constituţie nu admite nici o deo­sebire întru cetăţenii ţării. Deasemenea nu le este îngăduit nici unui Român de a propovă­dui prin grai viu sau în scris schimbarea for­mei de guvernământ a Statului, sau împărţirea averii altora sau scutirea de impozite.

O mare importanţă, nona constituţie a dat-o preoţilor, cărora le-a Interzis a mai face servicii religioase în slujba propagandei poli­tice. De asemenea nu este voie a se face pro­pagandă politi.ă în locaşurile religioase şi jurămintele de credinţă nu se mai pot lua din partea preoţilor, decât ngmal în condiţiunile şi formele prevăzute de legile ţârii.

O altă lăture nonă a conitituţiei este că orice Român care s'a pus în slujba unui Stat străin, fără aprobarea guvernului, îşi pierde de drept cetăţănia română, care se poate re­câştiga numai îndeplinind anumite condlţinni cerute în acest scop.

Am înşirat in cele de mal sui toate da­toriile pe cari le are un Român seu un cetă-ţan român ce trăieşte pe pâmântal ţării româ­neşti, aşa după cum sunt prevăzute de con­stituţie, despre care M. S. Regele Carol zice:

„Sunt cel dintâiu legat de ea fi voiu fi cel dinţata păzitor al ei, pentru binele popo­rului Român".

Aşa dar primul cetăţan al ţării doreşte ca prin această nouă constituţie să asigure poporala! Sân toată fericirea şl propăşirea Ini spre cele mai frumoase şi mai înalte culmi de care poporul Român este vrednic.

O l i m p i u I. B â r n a

Ş o s e l e v o p s i t e Tn g a l b e n . Aceia cari an m<ji Ucui-o t> »cc*bi* «u fo*t englezii. EI au vopsit mai malte şosele din ţara lor, tn galben. Spun că pe aceste drnmarl automobi­liste vid mal bine pe călători şl astfel pot fi înlăturate multe nenorociri.

Pag. 6 U N I R E A P O P O R U L " 1

Către c e t i t o r i . Am intrat de malt în cel din urma pătrar ai anului. Cu toate acestea'mai avem cetitori destui cari nu ne-au plătit încă nici un leu pentru gazetă, l-am aşteptat destul, nu se pot tângui, până acuma toamna, când şi cel mai sârac om are din ce face vreo doi bani. Ii rugăm deci, stăruitor, pe toţi cetitorii noştri, să ne trimită abonamentul, că numai noi ştim cu câte greutăţi ne luptăm. Să nu se uite că oricine primeşte gazeta şi n'o respinge este, con­siderat de lege abonat al gazetei şi e dator să-şi plătească abonamentul.

O ş t i r e d e n e c r e z u t . Am auzit zilele trecute o ştire pe care, cu toate că ne-a apus-o an bărbat de toa t l Încrederea, nu ne vine &'o credem. E vorba anume c i guvernul ar fi o-prit ţinerea adunării generale a „Agrn"-lnl.

î n t o a r c e r e a l a c r e d i n ţ ă a 18 o r b i . Trăiesc în oraşal Wi t lon fa prefectura de Wuchow (China). Eran orbi, dar s'an întors pe căile luminii. Pentrn ei lumea era un veşnic întunerec, însă cu ochii sufletului lor au văzut mai adânc decât mnlfi alţii şi s'au întors la adevăr. Soartea i-a desmoştenit dc toate, pe lângă nefericirea de a fi orbi, ei mai eran şi săraci. Trebuiau să-şi câştige din greu viaţa. Învăţătura Ini Hristos ll-s'a părut o mân-gilere în neguroasa şl aspra lor viaţă şi-au Imbrăţişat-o cu drag. De atunci trăiesc o viaţă de adevăraţi sfinţi şi eroi ai Ini Hristos. Mun­cesc din greu, aşa lipsiţi de vedere cum sunt, dar nu desnădăjdulesc. — învăţătura lui Hris­tos este tuturor alinare în dureri şi necazuri şi fntărfre şi sprijin pentru urcuşul greu al vieţii.

La m u n t e a n i n s . De câteva zile pe întreg c u r i o s u l j*rii *.u căzut ploi mari. P rs -tutlndenla alerul s'a răcit simţitor şi dimine­ţile sunt destul de friguroase. La munte a nins din belşug şi pe crestele munţilor s'a aşternut zăpadă groasă.

C e a m a i m a r e c a r t e d in l u m e o are mâoâiîirea csiogiiiiur Du£iiinîc*uj din "Vfena. Cartea este foarte veche, de mai bine i ds 500 de ani. Are o lungime de 1 metru şl I dona zeci centimeirl şi este de aproape un metru de lată. Din zi în zl cartea creşte şi devine tot mai groasă, căci mereu i-se adaugă noul fo*.

Doctor i d e f lor i . Daca sunt doctori de pasări , cam şt »ue dobitoace de ce n'ar fl şi doctori de flori 1 Şi florile sunt doar tot aşa de preţioase ca şi mnlte dintre dobitoacele pe cari le îngrijesc doctorii cu leacuri scumpe. Doctorul acesta minunat este nu profesor din Budapesta. Toată viaţa s'a ocupat cu florile şi plantele. Fiind fără de serviciu a început să îngrijească florile. Ca vremea sfaturile lai au fncepnt să fie plătite şi azi acest doctor de fiori trăieşte foarte bine şi câştigă destul de mult.

C â n d Tţi i a i p r e a m u l t c u r a j . Mai în v n â i&raaul Petru R.cla din comuna Roşia (B hor) primise o citaţie prin care era chemat să se prezinte la primărie. Ca să na se duc i sicgur în faţa autorităţilor comunale Petru Ricin şi-a luat şi soţia cu el şi, ca să albă şi mai mult curaj când vorbesc cu domnii d d a

primărie, cei doi soţi an trecut pe Ia cârciuma comunali, nnde s'au cinstit ca câteva paha­rele de rachin. S'a întâmplat însă că s'an cinstit aşa de bine încât aa ajans la primărie beţi. Intrând Ia primărie, femeia, care luase cam mult «curaj* ia cârciumă, a început să se certe cu învăţătorul comunei, care se afla şi ei acolo. Ca să-i liniştească, a Intervenit şi secretarul comnnal, spnuând lai Petre R i d a că a fost chemat la primărie numai pentru a plăti nişte rămăşi ţe de dare mai veche. Când an mai auzit cei doi soţi, că trebae să şi plă­tească, „încurajaţi" cnm erau, au sărit la secre­tar şi au început să-1 snopească în bătăi. S'a amestecat apoi şl învăţătorul, ca să sjote pe secretar, şi în câteva minate s'a încins la pri­mărie o păruială amarnici . Vizând în cele din urmă cel doi reprezentanţi ai autorităţilor că na-i bine să te cerţi ca oameni cari an prea malt curaj, au lăsat ruşinea la o parte şi au tallt-o la fngă. Malţomită jandarmilor cel doi ţărani bătăuşi an putut apoi să fie prinşi şi pentru isprava lor trimişi în judecată, care l-a osândit să plătească fiecare câte 200 lei amendă. Cam aşa se întâmpla întotdeauna când îţi iai prea mult curaj.

B o t e z u l u n e i f e m e i d e 1 0 3 d e a n i . „Când voia fi ia cer ms voia rega peutru voi, pentru rudeniile mele şi pentra întreagă China", spuse o bătrână chinezi de 103 de ani, bote­zată în momentul morţii sale de o călugăriţi, Augastlnlană. Călsgăriţele, cari an auzit vor-b!nda-se despre aceasta bolnavi, au căutat-o timp îndelucgat; bătrâna ca toate suferinţele sale şl vârsta sa înainta ţ i , asculta ca bacarie învăţătura credinţei creştine din gara călugă­riţelor catolice şl dapă 15 zile, în ajunul morţii sale a primit botezul.

S â n g e r o a s ă î n c ă i e r a r e î n t r e d o i c u m n a ţ i . O sângeroasă btt&c a avut loc h*p-Umaa* t.ecută la Oradea. Muncitorul Murzoe Ioslf venind beat acasă şi-a luat nevasta la bătaie. Pratele acesteia, fiind şi ei acolo, a sărit la ajutorul surorii sale. latre cumnaţi s'a încins atunci o bătaie crânceni. înfuriat Mur­zoe a scos an briceag şl l-a împlântat in pân­tecele camnatnlul sân, care s'a prăbuşit lu-tr'an lac de sânge.

P r ă p ă d u l d î n C h i n a . Ia ultimele două siptarcâa!, s'au am iunn iupte în China, în apropierea oraşului Tienclaciecg. Pierderile chinezilor au fost mari în cursul acestor lupte. Au avut peste 5000 de morţi şl cam la 25,000 de rănlţf.

î n ţ e p ă t u r a d e a l b i n e , l e a c î m p o ­t r i v a m u ş c ă t u r i l o r d e v i p e r ă . Ion Cio-teaau din Rămalca Vâlcea a fost muşcat de o viperă pe când lucra în apropierea gării Cornet. Tovarăşii săi l-au dat primele îngri­jiri şi ca cel dintâi tren l-au dos la spitalul din Râanic . Veninul viperei a fost însă aşa de puternic, îacât până Ia spital bolnavului i-s'a umflat şl învineţit pieptul şi braţele. Cum la spital na se aflau leacurile trebuincioase, me­dicii aa făcut ca bolnavul să fie înţepat de mal multe albine. înţepăturile albinelor l-au fost folositoare bolnavului. Aa oprit întinderea otrăvii în tot corpnlş l i -au ţinut în viaţă încă trei zile până aa fost aduse leacurile trebuin­cioase dela Bucureşti.

Dl Hit ler r ă n i t d e un b u c h e t d e f l o r i . Ia Girm»nla a'« oprit ca pe viitor . a se mal arunce flori in automobilul dlul Hitler sau în automobilele soitei sale. Motivul pen­tru care s'a adus această ciudată poroncl e că dl Hitler a fost uşor rănit la obraz de un buchet de flori arancat de admiratorii săi.

42 U n o r a ş p e r o a t e Mir.» »

află în America, ţ a r a tuturor M * ! ' 4 , Acolo se afiă un fel de case-dică nişte automobile mal mari «t ° b l l t i de povară de pe la noi, cari a n â . ^ . trei odăi, în cari locuiesc oam e n , , H Astfel de case-antomobUe sun t l îw U t , ' l şi nu sont de loc scumpe. Acum i„ ? r , < sunt mal multe fabrici de caee t l{i Muncitorii de prin fabrici şl oamen» 0 " 1 0 ^ raci, în loc să-şi cumpere S ă a

0 , 1 1 H casă de zid îşi cumpără mai bin» *' f , c i o m*l bine «n > bil de aces ta , căci este cu mult Stan într'nn oraş până găsesc de'iuSî U , t l

P _ l e a c * . c n J * B « ] cu tot, în altă parte. o r, mai mari din America şl aa un loc""'" 1

unde se aşează aceia cari locuiesc^ ' mobile. Şi uneori se adună atât de ra fac adevărate oraşe pe roate, de Î ^ I A 1

de locuitori.

î n f i o r ă t o a r e a crimă a unui ciob 0 encuâ .uf.oraiuaic a.foat săvârşita ja? tarul comunei Bolta din judeţul Sibiu £ ciobanii Ioan Neghină şl loan Basarab'i'al! la vremea din urmă o mare duşmănie l Ion Neghină îi pieriseră în mai multe rândnli 01 din turmă. Bănuia că hoţul ar fl ciobănel Gheorghe Basarab din comuna vecini. l n t\. lele trecute Ion Neghină s'a das pe muntele Gărce, la Gheorghe Basarab să-i ceara oile furate. Şi nn s'a dus ca mâna goali, ci IDU. mat cu na ciomag. Când l-a vizat venind iu îaarmat, Gheorghe Basarab a pas şi ei mim pe ciomag, şi nâpust lnda-ge asupri | n | Ne. ghlnă I-a omorît din câteva lovituri zdravene..

A m u r i t J u c â n d . Nicolale Weltznerdt 60 dc ¿11, d.n Timifo*ra era an dansator (Jo-câuş) pă t imaş . Cu toată vârsta lui înaintili, el mergea pe la toate petrecerile şi biloâ Dumineca trecută s'a dus Ia o petrece»/; comuna Ghlroda Noua, unde a jucat ia» tlnuu. La un moment dat, în vreme ce j«ci,t căzut joa ia nesimţire. Până să fie dmlt vrenn doctor a mnrlt.

P ă l ă r i a a d v o c a t u l u i ş i hoţii. Unşi advocat v*.atii d.u Boston (America), iu vreme-ce era la o şedinţă a tribunalului, cineva k furat pălăria. Ca să-şi găsească pălăria, id-vocatal a vestit prin gazete că ştie clne-i ho­ţul şl că dacă nu-i va aduce pălăria, el 11 vt da pe mâna poliţiei. A doua zi dopa aceasta spre marea sa mirare îi veniră, prin poţN peste 20 de pălării dela oameni necanoK«jl însă nici una nu era a Ini. Se vede treaba ci în ziua aceea s'au farat cam multe P* l i r" dela Tribunal.

Un n o t a r î n j u n g h i e c u lovituri ds cuţit p a u n p ă s t o r . Ciobinal Ştefan Masca d.a toamna Câ tcg î rc l dncânda-şi oile la P 1 ' cot, le-a scăpat în holdele sătenilor. rl»^ prins de paznicii câmpnlal a fost dai U P'^ mărie şi dat pe mâna notarnlnî comunei-urma unei certe iscate, acolo la primărie, tarul a scos un cuţit şi l-a împlântat în fiP tele ciobanului.

î n g r o p a ţ i d e v i i . A muri l**10*^ viu, c . ts Ui& ladoidia aioartea cea m»' ^ râtoare. La aceas tă moarte sunt expo? ^ ales acela cari lucră în mine, de scot a ^ rontalele pământului cirbani, fler, «' * altele. Pe ei îi ajunge de multeorl « ^ înfiorătoare moarte. In fandai nnei m ^ cirbani din Japonia, Ia o adâncime ^ ^ de metri, aa fost îngropaţi de txpio ( (

gaze peste 200 de muncitori. Pân s ^y, fost scoşi peste 40 de morţi şl c 8 t

de răniţi.

^nul a c e s t a v o m a v e a p o r u m b

U N I R E A P O P O R U L U Pag. 7

pufiti . L« ministerul agriculturii s'au gocoteli că în anal acesta vom avea în a cam 430 mii vagoane de porumb.

H»1

lied dilj l 0 C-f,ti de alţi ani, recolta anolnl acesta eate „,1 slabă, totaf 1 este mulţumitoare şl deajuna ptotra lipsurile ţării.

Năpraznicul sfârşit al unui tânăr din Blaj

Duminecă în spre luni a fost g i t l t mort ngi linia ferată, aproape de comuna Valea i'ogi, tânărul Iacob Marcu din Blaj Capul ii ri spart Şl creerll săriţi la o parte.

La început s'a crezut că a fost lovit de , 0 i'au că a căzut el din mersul trenului, i rizut însă când 1-s'a ficat autopsia că el

fes un picior sucit fi urma de strâusură la lt. Limea a început să bănuiască că nu ar vorbi de o nenorocire s'au de o întâmplare

„iprazaicâ ci de un omor, mai ales că tânărul Hircu fasese duminecă prin Valea Lungi, la 0 petrecere, unde s'a certat cu mai mulţi tl-gtrl pentru o fată.

Poliţia a început Să facă uercetări pentru 1 afla adevărata pricină a morţii tânărului jiircu şl spre a vedea dacă îi vorba de un onor sau îl numai o întâmplare nenorocită.

Unde sunt cele mai multe oi? Ţara cu cele mal multe oi este Australia.

Acolo sunt cam 113 milioane de oi. După ea vine India cu 98 m lioane de oi şl capre, apoi tiuia cu 61 milioane, Argentina cu 55 mili­oane, Statele- Unite cu 52 milioane. Ia Africa de sad sant 35 milioane, In Noua Z -landă 1.650.000 Aog'ia numiră cam 16 milioane.

[China cu toate că este aşa de mare, na are lecât 15 milioane.

* 1 q anul 79 după Hristos un munte arun-t ( | (

r d o foc a acoperit sub cenuşă două din ((

m " bogate şi înfloritoare oraşe, din lumea tunel. Cenuşa căzută a păstrat de minune

H «• zidurile şl lucrurile de prin case, aşa HMJ8 " c o , ° Putem foarte uşor să vedem, ce ""Pnl o a n i e n i l d , n » c e I e vremuri. In lt, n o »tru ie vede o moară din oraşul Pom-

e , 8fopat din cenuşă în veacul trecut.

Pivniţa în care se vor aşeza butoaiele cu mai t trebuie să fie curată, bine aierlsltă şi să a lb i merea aceeaşi temperatură.

In zilele cât ţine fierberea mastnlui gos­podarul trebuie aă fie cu mare grlje şi aten­ţiune şl să cerceteze dea pivniţa şl butoaiele.

Lucrările plugarului în luna Octomvrie

In această luuă de toamnă se sfârşeşte culesul prin vil şi pe câmp. Pe lângă case se treeră şl vântură cerealele. Se uscă porumba), se repară uneltele, cari nu se mal î n t r e b u i n ­ţează: şl ce pun la adăpost. Se aşează toate pentru iarnă. Iarna se apropie cu paşi repezi. Vitelor începe a li-se da nutreţ uscat. Înainte de a trece vitele la fân, cumpăneşte bine cât nutreţ al. Socoteşte săptămânile până la Sfânta Gheorgh: şl vezi dacă îţi ajunge nutreţul, dacă au, mal cumpără.

Li câ np e bine să sefa :ă cât mal multe arături de toamnă. Se continuă cu aratul mi­riştilor şl se ară porumblştile dupăce s'a făcut culesul porumbului. Se sfârşeşte cu semănă­turile de toamnă. Dacă grâul semănat mal in vară, e prea crescut se paşte cu oile.

I j zilele frumoase se cortinuă căratul gu­noiului la câmp. Peste fâuaţele pline de muşchi se trece cu grspă şi se împrăştie muşuroaiele. Dacă avem de unde, putem slobozi apă tul­bure peste fânaţe.

Porcilor puşi Ia îngrăşat 11 se dă bine de mâncare, mai sunt doară două luul până Ia Crăciun.

Ia grădini se culeg poamele târzii şl se aşează pentru iarnă. Se aşează deasemenia legumele pentru Iarnă. Morcovii şi pătrunjeii se aşează în nisip uscat şi curat. Se sapă pomii la rădăcină şl se ganoiesc. Se fac gro­pile pentru aceia cari se vor sădi în primăvară. S : curăţă pomii bătrâni de scoarţă moartă şl de muşchi şi se văruiesc. Arborii tineri se in-vâies: în trestie sau se îogrădes; cu spini pentru a fi apăraţi de stricăciunile iepurilor.

Culesul strugurilor şi îngrijirea vinului

Toamna este vremea..cnlesului de vii şi a vinului nou. Prin multe părţi ale ţârii oa­menii au şl început să culeagă şi să aşeze îa boţi noua roadă a viţel de vie. A:um plugarii cari vreau să aibă un vin ban, trebuie s i fie cu mare b igare ds seamă, căci de felul, cum se facejculesul viilor, atârnă în mare parte ca el să aibă un vin bun şl sănătos. Vinul este aşa cum îl pregăteşte omul. Dacă este pregă­tit şl ing ij't bine, atunci este o băutură să­nătoasă, hrănitoare şi răcoritoare.

Pentru ca vinul să fie bun, strugurii tre­buiesc culeşi atunci când s'au copt bine. căci numai atunci au dulceaţă destulă.

Dupăce vor fi culeşi strugurii, nu vor fi lăsaţi să stea mai multe z'le, cl îndată vor fi zdrobiţi şi tescuiţi.

L i călcatul sau sdrobltul strugurilor să se bage bine de seamă ca să nu se spargă sâmburii din boabele de struguri, căci altfel vinul va căpăta diferite mirosuri, pe cari ace­ste bobite le au în ele.

Obiceiul pe care-1 au unii gospodari, de a se lăsa strugurii sdroblţl să stea mal multe zile prin căzi ca să fermenteze, este foarte rău, căci vinul pregătit astfel se pistreiză greu şl poate căpăta diferite boli.

Strânsul în teascuri deasemenia treboie să se facă cu multă gtlje şi bigare de seamă şl pricepere.

C ă r ţ i n o u ă

A r h i m a n d r i t u l T e o d o s l e B o n t e a n u : O turmă şi un păstor, problema împăcării bi­sericilor de răsărit şl apus. Editura autorului, 1937, Tipografia „Vieaţa Creştină* — Cluj. 512 pag c i , format 24 pe 16 cm., preţol 120 Lei.

O carte, ca şi care n'a prea apărut la noi Ro­mânii, Închinată .Poporului Roman, adânc credincios, pe care II crede ales da Providenţă să repare spărtura din sinul Bisericii lui Chrlstos". Scrisă de un călugăr, şi încă arhimandrit, ortodox, care de ani de zile caută adevărul şi care pe când rândurile Preacuvioşiel Sale vor vedea lumina, este deja membru al bisericii cato­lice, călugăr bazilitan la mănăstirea din Obreja.

Cuvântul Introductiv şi-1 Începe cu cuvintele Mân­tuitorului: „Din aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii mei, de veţi aveajdragoste Intre voi". Arată a-poi, cât au fost de ambiţioşi Grecii, încât, pentru a se răfui cu Latinii, au jertfit biserica cauzei lor naţionale. Cum biserica noastră catolică a tot indintat, pe când biserica greaca propovădueşte credincioşilor ura şi de­părtarea de biserica catolică.

Insasi cartea este împărţită in trei părţi, dintre cari in cea dintâi putem cunoaşte biserica cea adevă­rată din studiul istoriei, Intr'a doua arată pe rând cele 46 puncte In cari ne deosebim de biserica ortodoxă, iar In partea a treia ne arată ce Înseamnă unire, situa­ţia actuală a bisericii ortodoxe române, slăbiciunile mari din biserica ortodoxă română, decadenţa călugărilor or­todocşi şi pe urmă c l cine-i mai român, ortodoxul ori catolicul.

La sfârşitul cârtii ne înşiră darurile Împăcării cu Roma şi alte lucruri vrednice de ştiut.

Să fie după mine, eu cartea aceasta aşi pune-o In mâna fiecărui creştin unit şi l-aşi obliga să cetească din ea neapărat in fiecare zi câte un capitol. In cazul acesta n'am avea atâţia oameni slabi intre noi, cari pen­tru câte un os de ros sau pentru vre-un blid de linte şi-ar vinde nu numai biserica, ci şi pe tată-so şi pe maică-sa.

N o u l T e s t a m e n t a l D o m n u l u i N o s ­t r u I s u s C h r i s t o s , scos a doua oră de Dr. loan Bălan, episcopul Lugojului, cu o prefaţă a 1. P. S. S Mitropolitului Dr. Alexandru Ni-colescu. Lugoj 1938, Iastltutul de Arte Grafice, Tipografia Naţională—Const. Danclu. 872 pa­gini, format 17/10 cm., preţul 60 Lei.

Bun şi folositor lucru a făcut P. S. S. Episcopul Lugojolui când a scos in ediţia a doua Noul Testament, fiindcă de mu'.t il tot aştepta şi cerea atâta lume, du­păce ediţia întâie, tipărită pe spesele I. P. S .S. Dr. Va-leriu Traian Frenţiu episcopul Orăzli, trecuse toată.

Această ediţie are însemnate îmbunătăţiri faţă de ediţia primă. Textul original a fost controlat, notele s'au sporit în mod simţitor, concordanţa (numele şi lucrurile) s'a imbunătăţit şi ea, aşa câ dacă-ţi trebue un text, îl afli foarte uşor. Hârtia şi tiparul bun şi frumos, aşa că e o plăcere să-1 iai în mână.

Preţui e atât de mic, încât îl poate uşor cumpăra oricine. Şi apoi nici nu ar fi iertat să fie casă unită fără de Biblie, aşa cum nu este casă englezească fără de a-ceastă comoară. In serile lungi de iarnă şi in toate du­minecile şi sărbătorile de peste an, credincioşii noştri ar trebui să citească sfânta Scriptură, însă nu cea an­glicană, ci cea dată de P. S. Lugojului, cu notele şl ex­plicările fără de cari omul, care n'a făcut teologie citin-du-o, nu o înţelege.

Să dea bunul Dumnezeu ca această ediţie să treacă in timpul cel mai scurt posibil, ca, vorba I. P. S. nostru Mitropolit, P, S. Lugojului să se Îngrijească cât mai curând şi de tipărirea Vechiului Testament, la care ştim că lucrează de mult timp cu sârguinţă de albină.

S e p i i u i i u P o p a : C a r a v a n e l e A r d e a ­l u l u i , Ciuj, 1938, Tipografia „Diecezani", Cluj, str. Regina Măria No. 10, 152 pag., format 20 pe 14 cm., preţul 30 Lei.

Fostul nostru colaborator, iar astăzi director al gazetei .Foaia Noastră" din Cluj, şi-a adunat In acest volum cele 28 schi{e şi istorisirile publicate ori citite ici-colo, in cari e vorba de Blaj. Păr Septimiu Popa o «pune In .cuvânt înainte" că a scris această carte „drept

Pssg. 8 O RIESA P O P O R U L U I

un prea modest adaos Ia excelenta carte a mu'tiubitu-lui şi multregretatului meu prieten Alexandru Lupeanu-Melin".

Schiţele şi amintirile publicate tn acest volum sunt când vesele, când duioase, când hazlii da trebue să razi cu hohote, când triste de trebue să-ţi ştergi la-crâmile, dar pururea cu multă-multă dragoste faţă de orăşelul despre care a spus Ion Eliade Rădulescu în 1848 că „de-aici a răsărit soarele Românilor".

Suntem siguri că toţi cari le vor citi, îşi vor simţi sufletul ridicat în slavă şi-şi vor da seama „de ce ochii Budapestei erau necontenit aţintiţi asupra oraşului de pe malul blondelor Târnave'*.

Părintelui Septimiu Popa îi dorim din inimă nu mimai ca, încă în acest an, să-şi poată plăti toate da­toriile pe cari le-a făcut Ia Tipografie cu scoaterea a-eestui volum, ci să şi-1 poată scoate şi în ediţia a doua acest volum împodobit cu 22 de chipuri frumoase şi bine executate.

Firea omului se poate cunoaşte după dinţi

După felul cum sunt rânduiţi dinţii în gură se poate cunoaşte firea omulei.

Când dinţii sunt bine rânduiţi, albi şi frumoşi, atunci omul este o fire mândră, la­comă de mărire şl deşărtâclunl. Dacă însă dinţii tăietori sunt mai lungi omul acela este o fire blândă supusă, înclinată spre bucuriile acestei lumi.

Dinţii scurţi şl uşor îndoiţi arată o fire nehotărîtă, veselă şi g lumeaţ i , în vreme ce dinţii neregulaţi sunt semn de voinţă, price­pere şi putere. Dacă dinţii cei căneşti sunt piea ascuţiţi şl lungi, e vorba de un om ca iite uşor înclinată spre tiranie şi asuprire, dar înfrânată de prea marea bunătate a inimii.

Dinţii prea îndepărtaţi dovedesc Incăpă-ţinare, gelozie şi ară de oameni, dar multa tăr ie în slujirea cauzelor drepte.

Dinţii laţi şi rotunzi ne arată aplecare spre prefăcătorie şi plsmă, dar şi o mare pu­tere de stăpânire şi voinţă.

Rămâne acum numai ca aceia cari cred în acestea semne, să se uite în oglindă şl sl-şi judece dinţii, pentru a vedea, ce fel de oameni sunt.

La acestea să ia seama mai ales aceia cari umblă să se însoare căci din semnele dinţilor îşi vor putea cunoaşte pe aceea care vreau să şl-o aleagă de tovarăşe a vieţii lor.

„Uleiul de om" ca leac Mulţi se vor minuna de această nouă

Iscodire a minţii omeneşti şi vor crede-o poate mai mult o năzdrăvănie bană să încarce pe cei slabi şl târzii la minte. Lucrul acesta este însă cât se poate de adevărat . Mai mulţi me­dici învăţaţi din Anglia aa făcut o doltorlc minunată din grăsimea omului, pe care aa botezat-o „ulei de om". Cu această dof tor ic scoasă din părţile grase ale corpului omenesc, se vindecă urmele de răni şi tăieturi de pe faţa omului.

De când se fumează Bun lucru şl această „tămâie a dracului"

vor zice unii din cititori, te afumi cu ea şi ziua şi noaptea şi uneori p i r e că-ţi mai trece iţi din vreme şi din necaz. învăţaţii spun că obiceiul de a tnma este cunoscut din vremuri

foarte vechi. Fireşte însă ci pe atunci oamenii fumau boruenl şi alte plante binemiroaitoare. Tutunul a fost cunoscut cu mult mal târziu. La anul 1556 Europenii au văzut fumând tu­tun pentru întâia oră pe locuitorii insulelor Antile de lâcgă coasta Americil. Dela aceştia au prins gast şi ei şi îneurâad în întreagă Europa oamenii aa început s i se afume cu aceasta nonă buruiană.

De când se foloseşte sarea? La întrebarea aceasta este greu de răs­

puns, căci sarea face parte din lucrurile de cari omul aproape că nu se poate lipsi. In felul cam o avem noi a început să fie însă folosită mult mai târziu. Vechil germani, în ţara cărora s a se prea găseşte sare, rlsipiaa pe apa sărată din mare cărbuni aprinşi, ca apa să se piardă îa felul acesta, şi sarea să se adune cât mal repede. Ceeace rămânea apoi ei o folosiau drept sare şi o punegu în mân­care. Locuitorii de demult al Italiei, Umbrii, făceau o cenuşă din trestie şi o lăsau să fiarbă în apa de mare. Aceea ce rămânea din această fierbere era întrebuinţată drept sare.

Posta gazetei Pentru cit itori i noştr i din America. Zilele trecute

am primit dela »Banque De L'Union Parisienne* suma de Lei 1000, fără de a ni-se spune, cine trimite banii. Rugăm pe cetitorii noştri din America, să binevoiască a ne încunoştinţa, pentru cine şi pe numele cui să contăm aceşti bani.

Am primit câte Lei 300: Moldovan loan, I. Cri-hălmean, Popa Aron 1. Grig, Petru M. Antonică, Păr. Leandru, Aurelia Rusu, loan Tătar, Pop loan, Liviu Brânzeu.

Câte Lei 200: Izidor Mesaroşiu, Of. parohial gr. cat. Ocniţa, loan Boteanu, Sayu Demetriu, Vasile Jidve-ian, loan Boteanu, loan Groza Tăbăcar, Ganea Valeriu, Frenţ Ianoş Giurgi, Zaharie Lungociu.

Câte Lei 150: David Deac, Iepure loan, Biserica unită Galaţi, Victor Morarin, Breaz Teodor, Gherghely loan, Traian Grecu, Ghiz Gheorghe, losif Rusu, loan Pop, Iulian Adamescu, Holirza Gavril, Nicolae Oltean, Victor Jurma, Vasile Opiişor, loan Todoran, Rus Gavrilă, Măria Cernea, loan Suciu. Petru Andrea, loan Pop, Alexă Mi-clău, Besu Valeriu, Vlad Gligore bătrânu, Pr. Gh. Soca-ciu, Vasile Oltean, Deac Gh. Mihaiu.

Alté sume: Mihai Bitner 100, loan Mureşan 75, Of. Paroh, român unit Boj 500, Of. Paroh. »Sf. Vasi le . Bucureşti 531, Iosif Păcală 100, Dr. Vasile Hopârtean 400, Sigartău Teodor 340, Richter lacob 50, Nechita Ilie 1. Discăl 505, Ignat Sabo 100, Oniga Liţi 63, Ana Com-şia 85, Grigore Adace 314, Vasile Mărginean 75, Băcilă Vasile 40, Puşcaş Andrei 217, Vasile Brebenar Grosu 375, Petru Sabău 500, Of. paroh. gr. cat. Sâncrai 57, Nicoară loan 212, Anton Erdeş 162, Reuniunea Mariană I. C. Şimleui-Silv. 75, Adam Mioc 50, Rusu Ilie 500, Leontina Puşcaşiu 75, Văd. Nelli Pasca 350, Orfan loan Colceriu 75.

Iolin L. Kish, America 2650, Bibi. Liceului de băieţi Beiuş 450, Văd. Ana Suciu n. Cioanta 230, Vasile Bozdoc 290, Sabău Florian 199, Chira Ion 1. Dumitru 50, Baciu Dănilă 40, Al. Cojocariu 669, Richter lacob 100, Congr. Or. Franc. Drăgeşti 450, Alex. Crişan 50, Moş Alexă Elek 255, Vasile Borlan 75, Vasile Sârb 450, Dio-nisiu Popa 100, Iosif Hossu 100.

V. S. Spini. Articolul trimis l-am păstrat pentru Nrul viitor al gazetei.

A v i z P O P A G L I G O R din Cis te iu l r o m â n

jud. T â r n a v a ^ M i c ă , caută o calfă m o r a r mechan ic , dori tori i să se p rez in te la sus-n u m i t u l în cel m a i scurt t i m p .

Nr. 1114 - ( 1 - 1 ) .

Cetiţi ş i răspândiţ i

„UNIREA POPORULUI"

. « " . U . U U I ? „ . ^ a n l —uriü tehnice, această uzină a Unsat n t l % denumirea de : p e p , a | l i(k

ii

o baterie a cărei durată de functlon pacitate de depozitare sunt excentfr,?6,?l *

Avfinri nr» fnrm» - ... .R» IO t l«le. Având nn format ceva mal m i r

aparatele de radio Ia baterii. D a t i P l t | ' t

teria obişnuită pentru lămpile de h " DUSA—IDEAL este confecţionată s p e c | a , t , ;

T.pografla Seminarnlni Teologic gr.-eat. Blaj

—toriti *> mei sale capacităţi această baterie a câ ti în scurtul Interval dela apariţie, unanim precleri în cercurile radiofonlste. ' ''

Pentru a scoate în evidenţă calităţile „ baterii, DURA—IDEAL remarcăm că i a 0

ditte normal i , durata de funcţionare estn c;a. 800 ore, suportând o încărcare de 20M A. — F ă r i îndoială că acest nou tip deb tede se va impune ca cea mai ideală m de curent pentru alimentarea anodica alla, pilor de radio.

Radiofonifti cereţi «vânzătorilor nuni baterii DURA-IDEAL care ca preţ ie deoie besc foarte puţin de cele normale. Ca infor­maţii tehnice vă stă la dispoziţie „UZINELE DURA" S. A. Timişoara. U07 (l

C o r p u l P o r t ă r e i l o r Tr ib . Dumbrâvsni

No. 5 0 6 - 1 9 3 8 .

Publicaţie de licitaţie Scbsemnatul Portărel prin aceia ti-

blîcă că in bsza decizinnli No. Q 2244-SB a judecătoriei mixtă Blaj in favorul recii» tulul Etnii Răhălan repr. prin advocata loars Blana din BUj pentru încasarea creanţei de 2600 iei — bani şi ace. se flxeszi te* de licitaţie pe ziua de 24 O:tomvrle l» oreie 14 p. m. 1» f*ţa localul în comun» rojtln ia casa urmăritului No. — nnde se vor vinde prin licltaţiune publică judiciară 1 vid galbln», 1 purcei negru, 1 car pentru vite'» valoare de 5100 Lei.

' In caz de nevoie şl sub preţul de Blaj, ia 27 Sept. 1938. .

1117 (1—1) Portărel: Indesclfr*tJ

C o r p u l P o r t ă r e i l o r Tr ib . Pumora

No. 505—1938.

Publicaţie de licitaţie Subsemnata! Portărel prin «"JJ jJ

bilcâ că in baza decizinnli No. G. 3 0 » ^ a judecătoriei mixtă Blaj în favorul recUB ^ Sacin Lucreţia repr. prin advocata! u-Blana din Blaj pentru încasarea ere i #

5956 Lei — bani şl a c e se fixează « !(

licitaţie pe ziua de 24 Octomvrie W ^ 16 p. m. la faţa locului în comanac ^ la casa urmăritului No. — unde se A prin licltaţiune publică judiciară iepe, 38 feldere grâu, 30 leWere P valoare de 11.100 Lei. ^

In caz de nevoie şl sub pref f l l d e ' Blaj, la 27 Sept. 1938. ' .ftii

1 1 1 6 ( 1 - 1 ) Portărel: l n d " c l