UMANISTUL

186. — U N I V E R S U L L I T E R A R

suf letul ro i î i f i ne i i U M A N I S T U L

Mare iubitor al literaturilor cla­sice, grecească şi latină, profesorul Cantacuzino e în acelaş timp şi cel mai autentic exemplar al umanismu­lui în sensul DIU al cuoântului : un om în faţa vieţii, înţelegând-o şi do­minând-o. Moştenitor al unui nume mare, bogat şi înzestrat cu o strălu­cită inteligenţă ar fi putut deveni un amator (acesta e opusul cuvântului humanist, astăzi) ar fi putut culege adică din viaţă numai plăceri şi sa­tisfacţii ale vanităţii. Acurn când se discută atât de mult rolul şi caracte­rul boeriei la n@i, personalitatea a-cestui savant apare ca un impresionant răspuns. Nici unul dintre caracterele vieţii na rămas strein, neîncadrat în întrebări, pentru profesorul Cantacu­zino. Se ştie că e posesorul uneia din­tre cele mai strălucite colecţii de artă, căci pasiunea frumosului a fost dintre cele care nu l-au părăsit nici­odată. A fost cunoscut totdeauna ca un sprijinitor al muncitorimii ni se spune, nu de multe ori departe chiar de socialism, căci numai unui „ama­tor" îi poate rămâne streină suferinţa mare a mulţimii.

Din ştiinţă însă-şi şi-a ales capito­lul cel mai greu de umanitate largă şi cel mai eficace : prevenirea hoaţe­lor cu caracter social. Tuberculoza şi holera au fost întâmpinate de el ca de un ostaş.

Nu totdeauna un mare savant în­seamnă şi o conştiinţă chinuită de în­trebări morale, dar se poate spune despre profesorul Cantacuzino că e conştiinţa însă-şi.

Cuprinzătoare şi piagnifică perso­nalitate, demnă — prin această per-manenetă confruntare a sufletului cu lumea din afară — de marile figuri ale umanismului.

CAMIL PETRESCU

PROF. CANTACUZINO? O dragos t e p r o f u n d ă p e n t r u f r u m u s e ­

ţ i le n a t u r e i , o cur ioz i t a te p a s i o n a t ă p e n ­t ru m i s t e r e l e ei, o sens ib i l i t a t e vie , o s impa t i e făcu tă d in în ţ e l ege re , p e n t r u toate f r ă m â n t ă r i l e su f le tu lu i omenesc , sun t la b a z a în t r ege i ac t iv i t ă ţ i d e n a t u ­ralist , medic , igienist , p rofesor şi iub i ­tor de a r t ă a p ro fe so ru lu i Can t acuz ino .

A t r a s d i n t i n e r e ţ e d e ş t in te le n a t u r a ­le, p e c a r e le s t u d i a z ă o d a t ă cu medic ina es te p e p u n c t u l d e a se c o n s a c r a lor , când,, l u â n d c u n o ş t i n ţ ă d e p r i m e l e cer ­ce tă r i a l e lui Metchnikoff a s u p r a i m u n i ­tatea, e n t u z i a s m a t d e o p e r a s a v a n t u l u i rus, i n t r ă în l a b o r a t o r u l aces tu ia d e la Ins t i tu tu l P a s t e u r . D e la p r i m a l u c r a r e făcută aci , m e c a n i s m u l i m u n i t a t e ! e s t e u n a din p r e o c u p ă r i l e lu i d e căpe t en i e şi în t r 'o s e r i e d e l u c r ă r i p u n e ' n e v i d e n ţ ă rolul fagocitozei în a p ă r a r e a o r g a n i s ­m u l u i în c o n t r a v ib r i onu lu i ho le r i c şi a sp i r i tu lu i pase r i lo r , c e r ce t ează or ig ina şi locul d e f o r m a r e a l an t icorp i lo r , d â n d unu l d i n t r e p r imi i u n e x e m p l u d e for­m a r e a loca lă a lor ( fo rmarea de p r e -cipi t ine în p e r i t o n e u l pa r i e t a l ) , l ămu­reş te m e c a n i s m u l distrugerei l ce lu le lo r s t r ă ine în o rgan i sm, s e m n a l e a z ă ro lu l s t imu lan t a s u p r a hema topoeze i p e care-1 au dozele mici d e h e m o l y s i a ă .

C o m p l e x i t a t e a f enomene lo r biologice la a n i m a l e l e s u p e r i o a r e , p ă r â n d u - i - s e un obstacol la l ă m u r i r e a m e c a n i s m u l u i imu­nitate! , s è ad resează , d u p ă e x e m p l u l lui Metchinikoff, o r g a n i s m e l o r inferoare» n e v e r t e b r a t e , şi î n t r ' o s e r i e de cerce­tăr i n e î n t r e r u p t e — de l à 1912 la 1926 — a d u n ă un m a t e r i a l n e p r e ţ u i t de obse rva ­ţii, deopo t r ivă d e i n t e r e s a n t e p e n t r u bio­logie în g e n e r a l ca şi p e n t r u i m u n i t a t e în special . F o r m a r e a d e an t i co rp i n u e un p r iv i l eg iu a l mamife re lo r , n e v e r t e ­b r a t e l e fac şi e l e uz d e acest mi j loc d e a p ă r a r e , p r o d u c e r e a l o r e n u m a i o che­st ie d e t imp. F i e c ă e p r o v o c a t ă în mod e x p e r i m e n t a l , fie că se î n t â l n e ş t e c a o funcţie fiziologică l a a n i m a l e d e specii d i fer i te , t r ă i n d în s imbioză mutua l i s t ă , şi i m u n i z a t e g r a ţ i e a n t i c o r p u r i l o r specifice, u n u l în c o n t r a t ox ine lo r ce lu i la l t . D a r d e s c o m p u n e r e a f enomene lo r în e l emen­tele lor n u face decât să d e s v ă l u e mai mul t t oa t ă c o m p l e x i t a t e a lor . P e l â n g ă cele d o u ă a s p e c t e p â n ă a tunc i cunoscu te a le imun i t ă ţ e i , cea u m o r a l ă c a r e se ma­nifes tă p r i n an t i corp i , cea c e l u l a r ă re -p r e z i n t a t ă p r i n fagoeitoză, profesoru l C a n t a c u z i n o p u n e în ev iden ţ ă o ac ţ i une d e a p ă r a r e p a r a c e l u l a r ă , c a r e se exe r ­c i tă în a fa ră d e ce lu lă , însă n u m a i în imed ia tu l contac t în aceas t ă „ i m u n i t a t e d e con tac t" . D e a s e m e n e a s tud iu l n e ­v e r t e b r a t e l o r îi oferă n u m e r o a s e dovezi că i m u n i t a t e a n u s e e x e r c i t ă n u m a i p r i n funcţ iuni le a n u m i t e l o r ce lu le sau p rodu­se specia le , d a r că toa t e ce lu le le const i ­t u e n t e a l e a n i m a l u l u i i m u n sun t înzes ­t r a t e cu o m a i m a r e rez i s ten ţă fa ţă d e p r o d u s e l e tox ice s t ră ine .

Metoda a t â t d e fer t i lă în r e z u l t a t e e s t e în c u r â n d ap l i ca tă d e numeroş i c e r c e -

; Dr. M. NASTA i )

t ă to r i şi p e m ă s u r ă c e n u m ă r u l lor fi te, ce fap te le a d u n a t e cons t i t ue un's

n u n c h i u d in ce în c e m a i importa* s im te nevo ia u n e i s in teze a lor, şi e t e tu l Soc ie ta te ! de Biologie din If p u n e la o rd inea zilei , cu ocaz ia întij* t e i fest ive p e n t r u s e r b ă t o r i r e a a I an i d e ex i s t en tă , ches t i unea imune la n e v r t e b r a t e î n s ă r c i n â n d p e profer C a n t a c u z i n o cu în tocmi rea raportul

P r i n s tud i i l e a s u p r a s c a r l a t i n e ! * p u t e în 1911, r euşeş t e p e n t r u prima £ să t r a n s m i t ă aceas t ă infecţ ie la ania le d e l ab o ra t o r , m a i m u ţ e şi iepuri, jj ch izând ca lea ce rce t ă r i l o r experimei,; a le aces te i bo l i . . Mai în u r m ă câncLj tor i i a m e r i c a n i i a u a d u s m u l t e prezk ţ iuni în f avoa rea ipotezei c ă un stre coc spec ia l a r fi cauza sca r la t ine ! I. fesorul C a n t a c u z i n o a r a t ă că unul.' c a r a c t e r e l e p e ca re se b izue aceasf f i rmaţ ie , a g l u t i n a b i l i t a t e a p r in « scarlati inişilor p o a t e fi dobând i t ă şi s t rep tococ i d e a l t ă or ig ine , dacă au cul t iva ţ i î n contac t cu p r o d u s e fújt de l à scar la t inoş i şi că a c e a s t ă nouăj. p r i e t a t e astfel d o b â n d i t ă se trau ' în m o d e red i t a r . F a p t u l acesa pe ţp ace ia că p u n e în e v i d e n t ă extremaiS p l ex i t a t e a p r o b l e m e i s c a r l a t i n e ! ţ ace la ş t imp şi d e cea m a i m a r e însene t ä t e ca fenomen biologic. Ver i f ica» a t u n c i a a fost făcută d e numeroşi î tor i ş i l u c r a r e a a fost p u n c t u l d e f c a r e a n u m e r o a s e ce rce t ă r i făcute 0

t a r ă şi s t r ă i n ă t a t e . *

I n t e r e s a t de p r o b l e m a patogeniei în

t i ce încă d e l à î n c e p u t u l studiilor P r ea l i za se d e j a î n l u c r a r e a inaugiF (1S94) consac ra t ă „Modului d e distrifj a v i b r i o n u l u i bo ie r i e în o rgan i sm" ," c i n a r e a p e c a l e b u c a l ă în con t ra act infect iuni , m e t o d ă r e d e s c o p e r i t ă ş i | g a r i z a t ă d e al ti a u t o r i ab i a în anii1! u rmă . O b s e r v a ţ i i l e ch imice şi epidere

logice făcu te în c u r s u l campaniei l 1913 îi s u g e r ă i m p o r t a n t a pe care o a

a l t e r a p î l e fiziologice b a n a l e a le mir1

sei i n t e s t i na l e î n p a t o g e n t a hol p u n c t d e p l e c a r e a u n e i ser i i de « t ă r i e x p e r i m e n t a l e c a r e demons t ra ti I t a t e a aces te i ipoteze , în ace laş timp n â n d în e v i d e n t ă ro lu l p e ca re prodi de a n t i c o r p i în p ă r e t e l e intes t inal ci îl j o a c ă în c r e i a r e a une i imunităp ca le ; n o ţ i u n e n o u ă şi î ncă nestudial a p r e c i a t ă l a a d e v ă r a t a ei valoare pt cea v r e m e .

I n f ine r e z u l t a t u l vacc ină r i lo r antE le r ice d in an i i 1913 şi 1916—18, coB tu ind ce iace a t u n c i a î n ş t i in ţa U B K s a l ă a r ă m a s cunoscu t ca : „experiB r o m â n ă ' ' , m a g i s t r a l s tud ia t şi ехрііД p ro fe so ru l C a n t a c u z i n o în 1920, re»' z in t ă cel m a i c o m p l e t s t u d i u a l J r t i u n e i şi cea m a i s t r ă l u c i t ă şi сопѵіь-t o a r e d e m o n s t r a ţ i e a ef icaci ta te! acE m e t o d e .

i e To t d i n t i m p u l r ăzbo iu lu i dateatL

se r i e d e s tud i i e x p e r i m e n t a l e şi e p 1

miologiice a s u p r a t i fosului exantemtV £

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 187

JBcum ţi semnalarea şi descrierea icte-[ui catarlial epidemic, entitate morbi-neeunoscută şi individualizată până nnci. la studiul tuberculozei' aduce impor­t e contribuţiuni prin cercetările asu-I acţiunei patogene a bacililor dogrn-I şi a paratuberculoşilor. Bar laturea socială a problemei îl pre-ppă tot atât ca şi cea ştiinţifică şi a-j t se traduce pria participarea ac-| ;pe care' a avut-o alături de regreta-l prof Petrini-Galati la întemeierea şl •ducerea soc. pentru profilaxia tu-irculozci al cărei preşedinte este, ca ja aceia a societăţei pentru profilaxia ferculozci la copii. biruinţelor lui se datoreşte în bu-i parte construcţia sanatorului de Ia ilaret, iar ca director al serviciului sa­lar iufinţarea selor 4- sanatorii de la pnova, liisericani, Cărbuneşti şi Nifon.

doi ani 1908—10, prof. Cantacuzino Baţează patru sanatorii, în cei doua­

n e care un urmat, nu s'a mai creat Bunul, dar s'au desfiinţat \ re-o două. Dela 1926 a luat iniţiativa şi conduce-•fyaccinărei noilor născuţi în contra perculozei cu vadcinul „Calmette". se datoreşte înfiinţarea laboratoa-

£fcde igienă de la Caroiva şi din cele ^iporturi Sulina, Galaţi, Constanţa, Îaită nu se putea mai oportun, în prea-^ f . valul ui de epidemii ce trebuia să •ne şi ameninţa ţara în anii urmă­

ri. Sbivăţământui lui clar, sugestiv, entu-Ы, complectat de demonstraţii minu­ţie preparate, publicaţiile „Revistei Şti­utelor Medicale" impun corpului medi-Hjţmân, dar mai ales tinerei genera-

JBCrederea în metodele precise ştiin-[ice de diagnostic şi combatere a boa-"or Infecţioase şi le dă cunoştinţele joretice şi pregătirea teclmică necesară. p faţa celor două epidemii de holeră, 113 (aiul după primele momente de Ändere boala a fost jugulată, dar • ales în 1916, când în -împrejuărări *t mai grele, în mijlocul operaţiuni-militare, numeroase focare de hole-răspândite în cuprinsul ţărei ame-щк să adauge la ororile retragerei, B e i şi a frigului, spectrul epidemiei

loleră ; combaterea s'a făcut cu a-la ordine şi precizie, metodele cele I exacte ale ştiinţei : diagnostic, imu­

n iza re , p r e p a r a r e a vacc inulu i , a u fost ap l i ca t e cu toa tă r i g o a r e a în mi j locu l t r u p e l o r în mişca re , sub b o m b a r d ă r i , în loca lu r i improv iza t e , de a r m a t a de igie-nişt i condusă de prof. C a n t a c u z i n o , in-po t r iva d u ş m a n u l u i n e v ă z u t d a r n e s p u s ma i uc igă to r ca cel la l t , încâ t d u p ă câ­t eva s ă p t ă m â n i n u m a i , pe r i co lu l a fost cu to tu l î n l ă t u r a t .

Groazn i ca e p i d e m i e d e t ifos e x a n t e * ma t i c d in 1917 î l gă se ş t e în f run tea di­recţ ie i s ă n ă t ă ţ e i pub l i ce , c o o r d o n â n d for­m a ţ i u n i l e s a n i t a r e m i l i t a r e şi c ivi le în c o m b a t e r e a f lagelu lu i . Nu a fost în aces t t imp sp i ta l de exantemat icb , r e g i m e n t b â n t u i t de b o a l ă c a r e s ă nu-1 fi văzu t în mi j l ocu l bo lnav i lo r a d u c â n d ord inea , metoda , î m b ă r b ă t a r e a şi ma i p r e s u s d e toa t e e x e m p l u l .

P e n t r u a a s i g u r a în p e r m a n e n ţ ă , ex is ­t en ţ a u n u i c e n t r u d e p r e p a r a r e a p rodu­selor biologice, s e r u r i şi vacc inu r i ne­c e s a r e i l u p t a î m p o t r i v a ep idemi i lor , p e n t r u a p ă s t r a în j u r u - i un m ă n u n c h i u de c o l a b o r a t o r i specia l iza ţ i în acest do­meniu, şi a a s i g u r a noi lor gene ra ţ i i de s tuden ţ i ca r i d in R o m â n i a î n t r e g i t ă a f inează la facu l tă ţ i l e d e medic ină , u n a ş e z ă m â n t d e in s t ruc ţ i e la î n ă l ţ i m e a ex i ­gen ţe lo r ş t i in ţe lor m o d e r n e , o b ţ i n e Ia 1920 î n f i in ţ a rea I n s t i t u t u l u i d e s e r u r i şi vacc inur i , mode l de i n s t a l a ţ i e şi o rgan i ­zaţ ie , c a r e face a d m i r a ţ i a savan ţ i lo r , s t r ă in i c a r e n e v iz i tează .

A n i m a t o r f ă ră s e a m ă n , o b s e r v a t o r pe r sp icace şi generos el ş t ie să desco­p e r e sub î n f ă ţ i ş a r e a î n ş e l ă t o a r e p o r n i ­r ea b u n ă ca r e se a s c u n d e în o r ice miş . ca r e omenească , şi te face, t r ă i n d în j u ­r u l lui , să te s imţi ma i b u n în t r ' o l u m e mai b u n ă .

P ă s t r ă t o r a l u n e i vechi t rad i ţ i i , • — p â n ă şi 'n acea d ragos t e p e n t r u F r a n ţ a , moş ten i tă de la bunic i i c a r e a v e a u în b ib l io tecă pe enc ic lopedeş t i şi c ă u t a u î n v ă ţ ă t u r ă şi î n d r u m ă r i pol i t ice în apu­sul î n d e p ă r t a t , s p o n t a n ă şi ins t inc t ivă man i f e s t a r e a fondulu i l a t in a l suf le tu­lui nos t ru , t r a n s m i s ă d e gene ra ţ i i d e c ă r t u r a r i şi ct i tori d e locaşur i d e închi­n a r e şi î n v ă ţ ă t u r ă , î n t e m e e t o r i de spi­ta le , s lu jbaş i ai ţ ă r e i în pace şi război c u d r agos t e d e n e a m d a r fă ră u r ă p e n t r u vecin, p ro feso ru l C a n t a c u z i n o es te u n a din ace le f igur i în c a r e găs im în cel nrai îna l t g r ad e x p r i m a t e şi a rmon ios e-ch i l ib ra te , î n suş i r i l e d e s e a m ă a l e su­fletului românesc .

Prof. Dr. JEAN CANTACUZINO Şl STRĂINĂTATEA

iean Cantacuzino care printr'o lungă 1ère la Institutul Pasteur se iniţiase Metodele pasteur-iene şi care partici­pe la cercetările asupra ini imitatei, adă in anul 1902 la Bucureşti o şcoală Jjnedicină experimentală şi de bacte-jjlogic după modul Institutului Pasteur in Paris. El grupă împrejurul lui o ple­da de tineri, cari constituesc un g r u p Knţific care face onoare României şi kestrului care 1-a format.

Sunt numeroase publicaţiile acestor lianţi cari au îmbogăţit periodicele di-erselor ţări, mai cu seamă periodicele

f ranceze . Aceste i f a lange d e munc i to r i p l in i d e a r d o a r e şi de o r ig ina l i t a t e îi e ra necesa r u n o r g a n i n d e p e n d e n t ; el a a p ă r u t s u b n u m e l e d e : „Arch ive le româneş t i de pa to log ie e x p e r i m e n t a l ă şi microbiologie" . . .

Es te o p l ă c e r e p e n t r u m i n e de a u r a aces tor A r c h i v e p r o s p e r i t a t e a p e c a r e o m e r i t ă v a l o a r e a şt i inţif ică a aces to r lu ­cră r i , pe c a r e e le ne-o a d u c şi d e a m a ­nifes ta s t i m a şi p r i e t e n i a m e a p e n t r u cel c a r e le conduce" . D r . E R O U X

D i r e c t o r u l In s t i t u lu i P a s t e u r aceas t a e s t e m a r e a „ e x p e r i e n ţ ă ro­

mână ' ' c a r e ne-a furn iza t d o c u m e n t e e-pidemiologice d e o v a l o a r e cons ide rab i ­lă... aces te câ t eva o b s e r v a ţ i u n i p e car i le r e z u m ă m aci sun t în s t a r e .să r iva l i ­zeze cu ce le m a i f rumoase e x p e r i e n ţ e car i s 'au făcut v r e -oda t ă î n t r ' u n l abora ­toru l" .

A. B E S R E D K A „La Vacc ina t ion an t i cho le r ique ' ' , 1922

«a oi y шт w «al €? Augus t , 1913. P a c e a cu Bu lga r i a e în­

che ia t ă şi t r u p e l e r o m â n e i au obl igaţ ia de a evacua în cel ma i scur t t imp te r i ­tor iul inamic . • In c o r p u l 4 a r m a t ă h o l e r a m a i b â n t u e insă făcând n u m e r o a s e v ic t ime. A repa ­t r ia aces te t r u p e la r e ş e d i n ţ a loi a r în­semna î n t i n d e r e a ep idemie i în toa tă Moldova. In consec in ţă se dec ide opr i ­rea lor la Zimnicea . Aci bo lnav i i s u n t ospi ta l ia ţ i , t o a t e t r u p e l e v a c c i n a t e şi toţi abso lu t toţ i oamen i i supuşii e x a m e ­nu lu i bac te r io log ic p e n t r u a descoper i p e ce i c a r e su r t p u r t ă t o r i d e v ibr ioni . L a b o r a t o a r e l e de c a m p a n i e l u c r e a z ă zi şi noap te , 1800/—2000 e x a m e n e p e zi, cei î ndemni sun t lăsa ţ i să p lece , cei găsiţ i p u r t ă t o r i r e ţ i nu ţ i p â n ă c â n d d o u ă e x a ­m e n e succes ive r ă m â n nega t ive . I n 29 de zile, 9 Augus t — 6 Sep t embr i e , aces t t r i a j , o m cu o m a l î n t r e g u l u i co rp de a r m a t ă e t e r m i n a t .

Rezu l t a tu l : în toa tă Moldova n u se ivesc d e cât 4 cazur i de h o l e r ă şi aces­tea la indiviz i n e a p a r ţ i n â n d a r m a t e i şi veni ţ i d in a l te r eg iun i . M i n u n a t ă dovada a precdziunei şi e f icac i ta te ! me tode lo r de l ab o ra t o r , în c o m b a t e r e a ep idemi i lor .

NOTE BIOGRAFICE Prof. C a n t a c u z i n o s'a născu t la Bucu­

reşti în 1863. S tudi i le l iceale le-a făcut la Pa r i s , u n d e şi-a lua t şi l icenţa în filozofie, în ş t i in ţe le n a t u r a l e şi docto­r a t u l în med ic ină la 1894. O c u p ă doi an i 1894—96, c a t e d r a de morfologie a n i m a l ă la facu l ta tea de ş t i in ţe din laşi , d e un­d e se î n t o a r c e d in nou la In s t i t u tu l P a s t e u r d in P a r i s la c e r e r e a lui Metc lmi-koff a l că ru i as i s ten t dev ine . La 1902 e n u m i t p rofesor de med ic ină e x p e r i m e n ­tală la facu l ta tea de medic ină d in Bu­cureş t i şi la 1920, d i r ec to r a l Ins t i tu tu­lui de s e ru r i şi vacc inur i .

D i rec to r a l se rv ic iu lu i s an i t a r (1908-10) d i rec to r a l s ănă t ă ţ e i pub l ice 1917—18.

M e m b r u al comi te tu lu i d e ig ienă a l Ligei Na ţ iun i lo r şi de lega t p e r m a n e n t a l Român ie i p e l ângă oficiul i n t e rna ţ i o ­nal de ig ienă publ ică .

Efor a l sp i ta le lo r civile. La 1905 în f i in ţează î m p r e u n ă cu r e g r e ­

t a t u l prof. A t a n a s i u r e u n i u n e a biologi­că r o m â n ă , p r i m a filială d e acest fel a societă ţe i d e biologie d in Par i s . In ace­laş an înf i in ţează şi conduce de a tunc i , Rev i s ta Ş t i in ţe lor m e d i c a l e " şi de la 1928 a p a r e sub d i r e c ţ i u n e a lui „Arch i -ves r o u m a i n e s d e pa tho log ie e x p e r i m e n ­ta le" .

Prof. C a n t a c u z i n o e m e m b r u al Aca­demie i r o m â n e ; m e m b r u asocia t a l so­c ie tă ţ i lo r de biologie şi d e pa to log ie e x o ­t ică d in Pa r i s , m e m b r u co re sponden t a l a c a d e m i e i de med ic ină d in Pa r i s , şi a celor d in R o m a şi B r u x e l l e s .

U N I V E R S U L LITERAR

N. DAVIDESCU

CÂNTECE DE LEAGĂN PENTRU CUCOANA L. ANCA

i

C â n t a s e mare ' n fie-ce scoică concen t ra t , Şi soare le , pe c res te de v a l u r ' . s căpă ta se ; P ă m â n t u l , ca u n t a u r , se r idicase, bea t , Şi înger i în a l b a s t r u ţ e suse ră mă ta se .

Se c l ă t inau în u n d ă v ă z d u h u r i de smara ld , Miragi i j u c ă u ş e l i ngeau volu ta spumei , Şi 'n a u fora fecundă a t r u p u l u i t ă u cald insäiiiiiiija lucefer i î n c e p ă t o r u l Rimei.

II

MIHAIL SEBASTIAN

CÂNTEC INCERT Nu tu e r a i în s e a r ă şi în l u m i n ă , nu , Ci a m i n t i r e a n u m a i sau poa te ano t impu l , Abia te împl ineş t i clin censul când te ş t iu Şi te d e s t r a m i oda tă — ae r i an — cu t impul .

Trec i î n t r e două vieţi şi c l ipe inega le , I m p ă r ă j i n d a r a r şi îndoe ln ic pes te Aces t m i n u t ince r t al a r ă t ă r i i t a l e Şi nu şt iu dacă s e a r ă sau a m i n t i r e es te .

Creş t i în c u v â n t u l m e u şi în c u v â n t descreş t i , P r e c u m un sbor ne s igu r d e s c u m p ă n i n d pe ape . D e c.e te p ierz i aici şi 'n c a r e l u m e eşti In cl ipa când te s imt d e p a r t e şi a p r o a p e ?

In căsu ţa noas t r ă a n i n a t ă ' n pom C u t re i fire a lbe de pă i an j en , t oa t ă P r i m ă v a r a ' n ros tu r i mici cât u n a tom, O d i h n e ş t e ' n a u r şi 'n a z u r mu ia t ă .

Soare lc- i r ă s a r e cât un bob d e mac, Noaptea - i se p r e l i n g e d i n t r ' u n s t r o p de

[ rouă , Şi-o furnică n e a g r ă ca un domn în frac Ii s u r â d e , zilnic, f rumuse ţe nouă .

III

V. FL. LÄZÄRESCU

L I M P E Z I R E Scundă ' neh ipu i r ea azi a feţii t a l e F r u m u s e ţ i i p u r e to tuş i : o sana le I a r pe f run tea ma tă , în c e r u r i de minuni Înger i i , din soa re , împle tesc cununi. . .

Jos , în duh de ba l tă , p r i n t r e u m b r e ude. * T r u p u l istovit u r m a îşi a s c u n d e — P lu t i to r pe a p e de v ă z d u h topi t Sufletul d e s t r a m ă gând în nesfârş i t .

V ră j i t o ru l de vo rbe cău t a cu r ă b d a r e Să-şi găsească o cl ipă d in dest in , inedi tă ; C ă u t a ' n fundul lumei şi 'n azu r î n t r u p a r e D e potecă n e d u s ă de p ă m â n t în urs i tă .

A ţ â şn i t a t u n c i g â n d u l de s u b f runte , [ f ierbinte ,

Şi s'a desfăcut cân tec r is ip i t în dan t e l e ; El n 'a ma i ş t iut însă ce s e ' n t â m p l ă n a i n t e Ş i -a 'ncopu( să cu l eagă d in p r i v i r e a ta ,

[stele.

IV

Î N C E P Ă T O R I I

CHRISTIAN SARBU

M A R I N A Noinnur i de a p e munc i t e ,

D e vân tu r i , de v a l u r i r e b e l e

Suveică ' n d r ă z n e a ţ ă — v a p o r u l

îşi t a e c ă r a r e p r i n e le .

Eu î ţ i a d u c a m u r g u r i de t o a m n ă , spă lăc i te , Şi t u mi -aduc i r ă c o a r e a ş i - azu ru l d imi -

[neţei : Eu î ţ i a d u c cenuşe de pa t imi os ten i te , Şi tu mi-aduci , în au r , exp loz ia vie ţe i .

Pe-o l a rgă s p ă r t u r ă de n o u r i

Arg in t c a d a v e r i c de l u n ă

Se va r să p e v a l u r i şi ' m b i e

Delfini d in a d â n c a g e n u n ă .

Eu voi p u r c e d e — f a u n cu b r a ţ e l e ' n c ă r c a t e Şi cu p r i v i r e a p l ină de-o fer ic i re n o u ă ; Tu vei r ă m â n e — c â n t e c în s t r u n e s fă râ -

[mate P e l i ra une i zile de d i a m a n t şi r o u ă .

P e p u n t e a comenzi i î na l t ă

F u m â n d c ă p i t a n u l veghează , —

P e n a v ă , p e va lu r i , p e m a r e ,

EI s i n g u r e î n g e r de pază .

U N I V E R S U L L I T E R A R . - 189

tл A

PREZENTARE

|dm sens minimul acestei vieţi fiind am imit uşa. Din lumescul Anton

mn nu mai rămăsese memorie celor jstăzi decât poza unui dascăl infe­rn ca un proverb. Din pasionatul imul de mistere, dur şi pofticios la V trupeşti, cure se definea atât de tplu şi Je fericii in vorbele „Tră-

duur cu să fac plăcere inimii Je" nu mai rămăsese nimic, ţroismul vieţii sale a fost uitat. Soi iubim eroii. Deaceea în tot ce I scris se ghiceşte o arşiţă de udo-\e infinită şi dulce faţă de Anton In, care ne umbreşte binefăcător I apusul său istoric. Cerurile s'au \pat deusupru manuscriptului nostru, n ordinea spirituală a valorilor ro-ineşli. el e Eroul Л ecunoscut.

Cititorul să fie prevenit : lectura e drumul, cu văi şi cu pripoare. Nu Ï alerga pretutindeni cu iuţeală

mantii. Drum bun.

II Februarie 1927—15 Ianuarie 1928.

PRIMĂVARA IN ZĂPADĂ

I

Baciul e din nou în c ă l d u r i . T o a t ă Ira trecută a c u k s din văi o i a r b ă fe înRltiaţă orice apă, şi f ă r ă m i ţ i t ă în ptetrud a mâncat-o la t i m p d e i a r n ă , Etnica nici o plăcere c a l d ă să nu-1 li ia dala oi. Din înălţimea aceas ta , se p u t e a deo-bi nu pron departe SI : v inu l , c ă t r e ca r e I mai li mult de m e r s , d a r n u e r a • vremea de pornit . Laptele fusese făcut m a r i b locur i d e S cât roata plugului, s u p r a p u s e p â n ă Înălţimea humei colibei. Ciobani i se boseseră postului mare al Paş t i lo r . F l ă -li miroseau a lapte du lce şi a fân. şi

J » i fi rămas în v ă g ă u n a aceea , u n d e pada încă nu se topise d a r ţ inea cald, că într'o dimineaţă baciu l lor, r o m â n

i-ar fi strigat : Hei! Stanciu, Dobre, NJciko... .

ЙЮИІ mieii fătaţi pe c â m p . As tăz i iptăm în sat. ntins in fân. baciul c ă u t a să de s lu -йсіі pe cer steaua a l bă de zi. ce se a-lă numai ciobanilor şi ce lor p leca ţ i mări, înaintea Paş t i lo r . P r ' v i r e a lu i inia mai ales către ce ru l Ţ a r i g r a d u -, unde, se ştie, se iveşte î n t â i s t e a u a

p r eves t i t oa r e . N u l u c e a încă , deş i ză­p a d a n u m a i s u n a s u b p ic ioa re . Acolo u n d e soa re l e a j u n g e a cu r a z a lu i fier­b in t e , p â r a e mic i n ă ş t e a u d i n g h i a ţ a de s t i c l ă şi se g r ă b e a u s ă c o b o a r e .

P â r a e le d i n zăpezi , acele ce n a s c Ia în­c e p u t u l p r i m ă v e r i i şi-şi p i e r d v i a ţ a lor s c u r t ă în r â u r i l e vă i i S l i v i n u l u i . p o r n i ­s e r ă p r i n t r e p i e t r e şi f lori le r i d i c a t e cu p ă m â n t u l în cap , c ă t r e sa t e . T o a t e lu­n e c a u d i n s i n g u r ă t a t e c ă t r e l u m e , n u ­m a i c iobani i r ă m â n e a u cu t u r m e l e lo r în i a r n a de sus .

Caşu l g r ă m ă d i t şi t u r m a î n m u l ţ i t ă de î n b e l ş u g a t ă t ă t a r e e r a u p r i c in i de m u l ­ţ u m i r e şi l in i ş te , i a r a m i n t i r e a une i s in­g u r e oi p ie r i t e în m o a r t e e r a u n do l iu p r e a u ş o r p e n t r u a r ă m â n e t r i s t e ţ e l u n g ă în inima, lu i P a n n , b a c i u l î n t i n s în fân . Şi t o t u ş o a m ă r ă c i u n e s e a m e s ­teca în t o a t ă s ă r b ă t o a r e a p r i m ă v e r i i şi un s u s p i n se o p r e a g r e u î n p ieptu l 1 o-m i d u i , s u f e r i n ţ ă s t r ă i n ă şi s i n g u r ă în mi j locu l b u c u r i e i c i o b a n i l o r şi v ie ţ i i p r o a s p e t e a t u r m e l o r , a c e r u l u i , a ier­bu r i l o r .

De p e î n ă l ţ i m e a de m u n t e m o a l e a fâ­n u l u i P a n n cu m â n a s t r e a ş i n ă l a och i iiscodea v a l e a SMvinulu i pe ca r e o d e o ­sebea î n d a t ă din zecile de eatte. P r i v i r e a lui î n v ă l u i a ţ i n u t u l c u m a r c u p r i n d e o s i n g u r ă o a e . R ă m ă s e s e a ş a î n t i n s şi cu r a z a t r i m i s ă î n t r ' a co lo . m u l t ă v r e m e , c l ip ind s t ă r u i t o r s u b p a l m ă , a ş a c u m că ­p i t an i i o ş t i l o r c a u t ă u n a s c u n z i ş v r ă ş ­

maş . D a r p e obrazu l lui P a n n se a p r i n ­se se o r o ş e a ţ ă v ie . c a o m i c ă f l a că r ă pe um caş s a u p e z ă p a d ă , căci ob razu l lu i î m p r u m u t a s e c e v a d i n a l b u l m a t a l ca­şu lu i si poa.te ceva d i n l u m i n a ce lor cinci lumi d e z ă p a d ă .

N e v ă z u t , u n s u r â s f l u t u r ă c u t e a m ă şi se s t i n s e î n d a t ă c â n d Pamn p l e c ă f r u n t e a pe p e r n a p a r f u m a t ă de b r a d şi de fân. P ă r e a a d o r m i t cu v e d e n i a Sli-v inu lu i m i ş c a t ă , a p r o p i a t ă , î n d e p ă r t a t ă , r e t u n d ă .

O s m u c i t u r ă îi î n t o a r s e c a p u l d in fân c ă t r e cer. N ic iko s t ă t e a în f a ţ a lu i , vor ­b ind . P o a t e că v o r b e a m a i d e m u l t , d a r c u v i n t e l e i s e o p r e a u f ă r ă în ţ e l e s , sumau goa le î n v i su l lu i u n d e n u m a i e r a loc p e n t r u Nic iko , ci p e n t r u o a l t ă f ă p t u r ă î n c ă d e p a r t e de a ic i .

— A m a d u n a t şi m i a l e l e , şi oile şi d u l ă i i . P u t e m porni . . .

— V o m p o r n i î n a i n t e de n ă m e z i , Ni ­ciko.. .

...Şi P a n n î n t o a r s e i a r ă ş p r iv i r i l e c ă t r e S l iv in . U i t a s e de o m u l de a l ă t u r i şi a d o u a o a r ă s u r â s e s a t u l u i d i n va le .

N ic iko îşi v ă z u baiciud t u l b u r a t şi plh'in do t e a m ă se r e t r a s e p â n ă l a p â r l e a z u l rm. l so r i i . u n d e se a ş e z ă s ă c iop lească u n l emn . Pamn î l i s codea cu och iu l r ă u şi a p r i n s . Dobre . cel b u n . a l i n t a cir v o r b a câ in i i r a r i l ă t r a u s c u r t , p r e s i m ţ i n d că se p r e g ă t e ş t e ceva . Şi n u m a i S t a n c i u , b u l g a r u l a c e l a cu f i g u r a î m p â n z i t ă de

o b a r b ă f ă ră f o r m ă şi m ă s u r ă , î n d r ă s n i s ă î n a i n t e z e p â n ă l â n g ă c u l c u ş u l de fân, p r o n u n ţ â n d cu vocea lu i s u b ţ i r e o po­r u n c ă şi o r u g ă m i n t e :

— Bac i d r a g ă , oiile a u s i m ţ i t d e v a l e i a r b a .

D r e p t î n p i c i o a r e se r i d i c ă Painn. A v e a u n co rp i m e n s şi t r u n c h i o s şi u n c a p de t a u r .

— Nic iko s ă t r e a c ă î n a i n t e a oilor, po ­r u n c i el în v â n t . S ă i a şi c ă ţ e a u a cu el. î n c ă r c a ţ i f ă ina şi c a ş u l pe m ă g a r i . Ca-t â r c a s ă fie î n h ă m a t ă l a s a n i a cu p i ros ­tr i i şi zeghe.. .

A c e s t e a zise, Pairm po rn i eámgur l a va l e , l ă s â n d d i n t r ' o d a t ă s t â n a pus t i e .

N ic iko a v e a p a s u l domol . T u r m a se u r n i î n c e t în b u c u r i a câ in i lor , şi s 'a to t s c u r s pe u r m a lud. Cel d in u r m ă r ă m ă ­sese bunuil P o b r e . c a r e d u p ă c e c e r c e t ă oeria, să n u fi r ă m a s pe acolo . ,vre-o o a e p ă c ă t o a s ă " , l u ă în b r a t e doi m i e i u m e z i şi calzi a b i a fă ta ţ i şi cobor î ş î e l . M e r g e a u s i gu r i şi f ă r ă g r a b ă , c u m pe c e r soare le , c u m pe p ă m â n t u m b r a pomiilor. Că t r e n ă m i e z i t u r m a i n t r a s e î n t r ' o r a -r i ş t e l u m i n o a s ă , cu i a r b ă .

— Aici e a l t a r u l p ă d u r i i — m u r m u r ă Pamn, ş i calica a p ă s a t cu o p i n c a î n ză­p a d ă , cu ochii l a ceru l l impede . . .

N i c i k o f l ue r a a ş a , n i m i c . D a r f rumos . Deoda tă , ca şi c u m s 'a r fi î n p i e d e e a t , îşi p r o p t i t o i a g u l la doi p a ş i în fa ta lu i şi s e opr i . Oile toa te s 'au o p r i t . Nic iko se a p l e c ă şi r id ' ică d in z ă p a d a s m ă l ţ a t ă cu fire de i a r b ă d o u ă coji de o u ă . C u gr i je se u i t ă l a e le . c a l a u n l u c r u d e p re ţ . E r a n e d u m e r i t şi î n s p ă i m â n t a t . Oile t o a t e a u s i m ţ i t s p a i m a şi s ' au de­p ă r t a t d i n j u r u l l u i . Nestâmjenit . N ic iko îşi croi d r u m prim t u r m ă ş i a l e r g ă l a bac i

— Panin-bace , a u t r e c u t P a s t i l e pes te capu l n o s t r u ş i n ' a m p r i n s de veste . . .

S t ă t e a în f a t a lu i r ă z i m a t în to iag , cu o m â n ă î n t i n s ă , ca să v a d ă bac iu l coji le . Aces t a îşi î n ă l ţ ă ochi i p r i n t r e r a m u r i l e ab ia î n m u g u r i t e şi ros t i n u m a i p e n t r u el ca d u p ă o n e n o r o c i r e :

— Ne-a î n ş e l a t s t e a u a , bac i d r a g ă , s t e a u a d e l à Ţ a r i g r a d . I n p r i m ă v a r a a s t a n ' a fost s c r i s pe ce r că-i Paş te . . .

I u t e r ăcn i la Dobre şi la S t a n c i u : — Opr i ţ i t u r m a , Tnch ina t i - vă şî a p r i n ­

de ţ i focul s u b p i r o s t r i i . P e locu l a c e s t a v o m n r ă z n u i P a s t i l e .

' C i o b a n i i se a d u n a s e r ă î n t r e b ă t o r i . Ni­c iko . cel m a i t â rgove ţ , vorb i :

— Ce m i e i î n j u n g h i e m ? — Doi mie i şi o oae. r ă s p u n s e b a c i u l .

D e p a r t e Dobre şi S t a n c i u ch ibzuesc : — Car i m ie i şi ce oae ?... Miei i au fost a l e ş i fără zăbavă , d i n t r e

ceî m a i c r e s c u ţ i . D a r n e u t r u oa i a h o t ă ­râţii focului începi» s fada ,

— Să t ă i e m p l ăv i ţ a , zise N ic iko . Dobre se r ă z v r ă t i eă-ş i a p e r e oa i a :

190. — U N I V E R S U L L I T E R A R

r ă s p u n d boii î n t o t d e a u n a , cu sob r i e t a t e , f ăcând „ N U " cu coada .

C ioban i i şi oile se î n v i o r a s e r ă i n t r â n d în sa t . B a c i u l c u n o ş i e a toa t e c u r ţ i l e . T r e c e r e a t u r m e i e r a s a l u t a t ă de copi i i su i ţ i pe g a r d u r i şi c h e m â n d oile pe n u ­me le cel mic . E r a o r e v e d e r e m i ş c ă ­toa re !

Câte o fa tă se a r ă t a la f e r eas t r ă , apo i iu te se r e t r ă g e a , s p r e a r even i î n d a t ă î n c o n j u r a t ă d e toa te cape te le fami l ie i .

— Bine -a ţ i veni t , Baci P a n n e !... — C r i s t o s ' a î nv i a t , f inu le !, zise ba­

ciul cu d o j a n a . B ă i a t u l m ă r i ochii î n t r e b ă t o r i şi r ă s ­

p u n s e z â m b i n d l inişt i t . . . — Că d o a r m a i s u n t c inc i zile p â n ă ' n

P a ş t i , Baci . . . P a n n se s t ă p â n i şi d u p ă ce se înc re ­

dinţa că b ă i a t u l n u g l u m e a , se î n t o a r s e m u s t r ă t o r c ă t r e N ' c i k o :

— P ă c a t u l tău. s ă fie, Nic iko . P r ă z n u i -r ă m în S ă p t ă m â n a Pa t imi lo r . . .

Nic iko se d e s v i n o v ă ţ i a , p r i v i n d u - ş i cu s p a i m ă m â n a ce g ă s i s e coji le .

— D a r . bac i d i a g ă , cojille a r ă t a u o u ă de Paşt i . . .

P a n n , cu u n g l a s m a i p u ţ i n m â n i o s , r ă s p u n s e a p r o a p e z â m b i n d :

— De P a ş t i , n u zic al t fel , d a r c ine şt ie d in ce a n !...

• A j u n s ă la h a n u l g r ecu lu i , t u r m a fu

î n c r e d i n ţ a t ă c i o b an i l o r - t o v a ra ş i . s'o d u c ă la g o s p o d ă r i a b a c i u l u i . P a n n m a i p r iv i o d a t ă î n u r m a lor, apoi m ă s u r ă cu a t e n ­ţie fe res t re le , uş i le , c l ă d i r e a t oa t ă , şi i se p ă r e a u toa t e p r e a mic i . f i indcă în p ă d u r e toa t e e r a u m a r i . P r i v i r e a lu i în­t â rz i e l a o f e r e a s t r ă u n d e î n s ă n u se a r ă t ă n i m e n i şi bac iu l l u ă u r m a oilor.

I I I

Mia rcu r i d u p ă Paş t i , N ic iko , S t a n c i u şi Dobre, că l ă r i , cu b u n d e noi , înf lor i te cu l â n ă roş ie şi a l b a s t r ă , i n t r a u de di­m i n e a ţ ă pe p o a r t a m a r e a h a n u l u i ,

Grecu l d in c e r d a c a r u n c ă în copi te le ca i lo r o m â n ă de g r â u , ca b u n ă u r a r e .

— B u c u r o ş i la pe ţ i t o r i ? — Bine -a ţ i v e n i t la c a s ă cu fa tă !... Pe ţ i t o r i i c ă l ă r i îşi t r e c u r ă u n u l a l t u i a

p losca de v in ro şu a d u s ă de s l u g a g re ­cu lu i .

— Cine t i ţ i -ne p r a g u l ! Şi d e s c ă l e c a r ă . In v r e m e ce caii fu­

r a ţ i d in l o c u r i d e p ă r t a t e , hă t , t o c m a i d in he rghe l i i l e de pe M a r i ţ a , e r a u duş i că t r e gra jd , c ioban i i i n t r a r ă î n t r ' o c ă m a r ă p l i n ă de p e r n e şi s coa r ţ e cu m u l t ă r ă ­coare , d i n p r i c i n a î n t u n e r i c u l u i şi gu­tu i lor , î n c e p u t o c m e a l a .

— Щ j u p a n h a n g i u , n ' a v e m a s p u n e decâ t cu bac iu l nos t ru , Pann, cu p a r t e a lu i de o s u t ă de oi şi ce s tă să î m p l i n e a ­scă douăzec i ş i c inci de an i , a r â m n i t la fecioara d u m i t a l e , a m a i m a r e , ce-i zice T o m a i d a , p e n t r u g o s p o d ă r i a lu i . Cu ce ne-o da i ?...

A p ă r u s e în p r a g u l uşii P e n e l o p i . g r e a c a b ă t r â n ă , cu ochii p l ânş i , p e n t r u că gh ic i se ea ţ i n t a m u s a f i r i l o r c ă l ă r i .

P e ţ i r e a une i fete a r ă m a s p â n ă azi p r i ­lej d e s fadă şi de v o r b ă - l u n g ă î n t r e p ă r ­ţile po t r i vn i ce .

— Păi,. îi d a u p a t r u su t e de prăjini de p ă m â n t , c u r ă z o a r e şi ş a n ţ u r i de a p ă , îi d a u doi boi cu j u g u l lor n o u , p a t r u ­zeci de coţi d e bo rang i c , ţ e s u t de m â n a ei, că şt ie, şi o u lc i că eu g a l b e n i t u r ­ceşt i , c u z imţ i .

N'ic 'ko d ă d u n e m u l ţ u m i t d i n u m e r i şi î n a i n t â n d u n pas , vorbi ;

— Şi d u m n e a t a , j u p â n e a s ă Pt ce da i ?

î n a i n t e de a d a ceva, bătrân p l â n s e o t o a n ă . • ä

P r i n t r e l a c r i m i se auz i : — Ş e a s e p e r n e m a r i , d o u ă ma

cu feţele lor şi înf lor i te cu acul ţ u r i , d o u ă p l ă p u m i , d o u ă cergi, c ea rcea fu r i , u n s ipe t cu a ţă , ace,! şi suve ic i , şase c ă m ă ş i , p a t r u şi p a t r u ş t e r g a r e .

N u m a i c â t a u s c h i m b a t vorbei! pe ţ i to r i i b ă u s e r ă p a t r u oa le cu! cele d o u ă s lugi a le h a n u l u i aşte[ t u v i î n c ă r c a t e de p a s t r a m a sân ţie câ t ş i v inu l ) şi t a r e ca pingi n u m e p e n t r u m ă s e l e t a r i .

_ — Mă duc să-1 chem, zise Nie ' ' ieşi .

P â n ă la v e n i r e a m i r e l u i , veţ în te ţ i cu v inu l a d u s m e r e u din a ş a câit l a i n t r a r e a lui Ѵвщ Stanc iu e ra aşezat omeneş t e pe C a p u l lu i Dobre r ă s ă r e a de suj d i n c â n d în când , n u m a i spre s ă i se u m p l e c a n a .

Grecu l se î m b r ă ţ i ş a cu baciul, nelopi s ă r u t ă f r u n t e a m u l t apli m i r e l u i . Pene lop i r e î n c e p u invel

— Ţi-e tn dö.t a s t a , ţ i - am d a t i Şi i a r pe rne l e m a r i şi mici şi

m c n e l e . Deşi a m e ţ i ţ i şi cu toa te că glii

la ioc şi la t i m p po t r iv i t , petitet ne le r u b e d e n i i de-ale g recu lu i si g r a b ă , îşi m ă s u r a u cu d e s t u l ă gi v in te le . f i indcă n i m e n i n u uitai în S l iv in şi în î m p r e j u r i m i întâi n e m a i p o m e n i t ă d e - a c u m patnj an i tot î n t r ' u n p r i l e j de peţire.

U n b u l g a r ce-şi m ă r i t a s e fata, p r i m i s e m i r e l e , pe ţ i to r i i şi Ш Beţie c r u n t ă ca a c u m . I n vreme g a r u l n u m ă r a l u c r u r i l e de zestre, r ă u p i e r d u m ă s u r a g l u m e i şi i

— Bez un p r u n c g a t a făcut Ca re v o r b ă a u z i n d - o m i r e l e ee

c u m p l i t şi-il t ă i e pe loc. De aci s'a' a m â n a t n u n t a cu o zi 1

p e n t r u î n g r o p ă c i u n e . Aici î n s ă t oa t e se s cu rgeau t

i n t ă şi s m e r e n i e , cu toa te că Ы p leş i t de b e ţ i a m o a l e şi trândavi p-on nim in i i r e a PI ă vit ii . .care un! î n j u n g h i a t ă , deşi oile t r i s t e nu şui b u n " , i a r S t a n c i u , căzu t şi mmsä, s e n e c ă j e a că nu-ş i găseşte rele.

S i n g u r N i c i k o n u se îmbătatj t r â n d u - s e t r e a z la d r e a p t a min

— P e c â n d nunta, , t a t ă ? P a n n ,rosti î r . t rebareai . ,nproaj|

p o r u n c ă d â n d a în ţe lege că r î nu p o a t e fi n i tu l decâ t :

— D u m i n i c ă ce v i n e . H a n g i u l de sch i s e o uşe . Se am

păt r e ţ i n u t . T o m a i d a a s c u l t a Л v r e m e la g a u r a chei i , c ă u t â n d el m i r e a s c ă c i n e o fi diintire a c e » ei. î n t â i c r e z u s e că bă rba tu l p e n t r u ea e s t e c i o b a n u l cu înfUţi p e p ă t â n ă r , a ce l a ca r e de sub 1 ce rea î n a p o i p i c ioa re l e . Intrând! ş o v ă i n d . H a n g i u l a r ă t ă cu mâl

— P c a c e s t a ţi l -am hotăr î t , T Aprop i e - t e şi-i s ă r u t ă dreapta.;

F a t a a r ă t ă n u m a i zâmbetul l u m i n a ţ i d in n o a p t e a grea a pi d u s în cozi pe f run te , ca o corn p l e t i t ă . F ă c u un p a s sp re Nici m u r â n d . F l ă c ă u l se d ă d u înapi m e r i t şi cu t e a m ă . P a n n curmi s f ia la b ă i a t u l u i şi s t â n g ă c i a Щ n â n d cu g l a s b l â n d :

- F.u sunt. !....

(Cont inuă în numărul

- - Alege d i n t r e a l e t a l e . F l ă v i ţ a e de tot t i m p u r i e p e n t r u moar te . . .

— - S'o t ă i em, Dobre. P r e a e t r i s t ă şi p r e a tace . Ori i a r b a nu - i place. . . S'o t ă ­i em. Oala t r i s t ă n u face c a ş u l b u n , Şi î ncă e amar . . .

Dobre r id i că g l a s u l r ă s t i t . B a c i u l ca re a s c u l t a toa te a s t e a şi t ăcea , p u s e c a p ă t vo rbe lo r cu h o t ă r i r e a lu i .

I n aces t t i m p S t a n c i u t ă i a s e u n p o m şi a p r i n s e s e d o u ă focuri . Doi m ie i cu gâ t l e ju l t ă i a t a b u r e a u c e a u n e l e p l ine cu a p ă de là ş ipot . T u r m a se s t a t o r n i c i s e î n t r e ţ ă r u ş i i b ă t u ţ i î n g r a b ă . M ă g a r i i f ă ră s a m a r e îngenueh i i a se ră bibl ic în ­t r e oi.

î n t r ' o g r o a p ă S t a n c i u p r e g ă t e ş t e m i e ­lul pasca l , f r ipt h a i d u c e ş t e , d u p ă obice­iu l r ă m a s p â n ă azi, în sa te le B u l g a r i e i şi V a l a h i e i .

M ă r u n t a e l e m i e l u l u i s u n t t r a s e a f a r ă p r i n g â t l e j , pe u n d e apo i se t o a r n ă m u l t ă a p ă . B l a n a ab i a desc re ţ i t ă , e c res­t a t ă d e a l u n g u l b u r ţ i i , în ch ip de c ruce , pe u n d e m â n a d ibace s t r e c o a r ă o ţ e a v a de t r e s t i e . C i o b a n u l se u m i l ă d i n ta ţ i r ă r u n c h i i şi su f lă cu p u t e r e . P i e l e a se des l ipeş t e de pe coas te . Apoi î ncepe bă­t a i a . T r u p u l c r u d al m i e l u l u i e b ă t u t cu verg i , p â n ă ce se poa t e s imţ i c ă m i e z u l de c a r n e s'a r u p t de p ie lea ce-1 a p ă r a . A t u n c i m i e l u l e a r u n c a t pe j a r . a c o p e r i t cu ja r , şi ţ i n u t a ş a p â n ă ce t ă c i u n i i cli­pesc î n s t i n g e r e ca la a d o r m i r e a s te le lor , la z iuă .

M u l t d u p ă n ă m i e z i , m a s a fu g a t a . Ba­ciul îşi î n d e m n a c ioban i i „să po f t ească" şi t u s p a t r u f r â n s e r ă p â i n e a du lce , cu l ap te , pe ca r e m e ş t e ş u g u l lui Dobre o p r e g ă t i s e . D u c â n d la g u r ă d u m i c a t u l s f in ţ i t cu r u g ă c i u n e a t u t u r o r , bac iu l , cel d i n t â i , ros t i :

— Cr i s tos a înv i ait ! Cei la l ţ i r ă s p u n s e r ă pe r â n d , s ă r u t â n d

şi d u c â n d la f run te m â n a lui P a n n : — A d e v ă r a t a î n v i a t ! A p o i toţi a u b ă u t l a p t e du lce . D u p ă l u c e a f ă r u l de z iuă , p r ă z n u i i e a

se s fâ r ş i se . A t u n c i a b i a c ioban i i s 'au ri­d ica t . B a c i u l îi î m b r ă ţ i ş a şi-i î n d e m n ă ia h o d i n ă , şi f iecare se cudeuşi în zeghe, c u v e g h e a d u l ă u l u i a l ă t u r e a .

Şi c â n d toţi d o r m e a u , bac iu l singuir r ă m a s l â n g ă foc, c ă u t a s ă d e s l u ş e a s c ă cu ochiu l p r i n bezne , S l i v i n u l . G lasu l lui p u s t i u , s u n ă s t r ă i n în l i n i ş t e a de s o m n a locu lu i :

— Acolo d o a r m e Tomaida . . . .

II

T u r m a se ivi în Sl iv in cu d i m i n e a ţ a d e o d a t ă . F e t e n e p i e p t ă n a t e , cu fulgii în pă r , i e ş e a u d i n gâ r l i c i cu don i ţ e l e goale , să le u m p l e la b u t u c u l f â n t â n i i . De l ene n u se m a i o s t e n e a u să s c o a t ă a p ă p r o a s ­p ă t ă , ci l u a u d in t euca î n v e r z i t ă de m ă ­t a sea b roaş t e i , de u n d e se a d ă p a s e r ă d e - c u - s e a r ă boii...

P r i n c u r ţ i , b abe l e începuse râ . s ă pu ­rice copi i i , ca r i ţ i p a u şi d ă d e a u d i n pi­c ioare . A c e a s t ă î n d e l e t n i c i r e n u e r a tot­d e a u n a î n d r e p t ă ţ i t ă . Pureca tu i l copi i lor î n s e m n a p e n t r u ele o p l ă c e r e a u s t e r ă şi f e r m e c ă t o a r e o a r e c u m .

Câte u n copil s c ă p a d in m â i n i l e babe i şi a l e r g a în d r u m , d e u n d e î n c e p e a să. se t o c m e a s c ă , p â n ă ce b a b a c o n s i m ţ e a să r e n u n ţ e la p u r e c a t u l b ă i a t u l u i . O d a t ă i n s ă r e i n t r a t în c u r t e , b ă i a t u l e r a înşfă­cat de u rech i şi s u p u s m a i d e p a r t e în­gr i j i r i i de d i m i n e a ţ ă .

Ţ ă r a n i i în fa ţa c ă r u ţ e l o r g a t a de d r u m , p u n e a u î n t r e b ă r i g re le boi lor . A ş a :

— D u m a n e , b ă u ş i t o a t ă că ldarea . ' h a i ? î n t r e b a r e la ca re bou l r ă s p u n d e a c u m

UNIVERSUL LITERAR.

F O R T U N A W. SHAKESPEARE

Prospero, în.feeria lui Shakespeare, e Faustul său, un [Faust in embrion, inspirat în parte d e Marlowe. La rându-i fGoethe a prelucrat cu puterea geniului său, material din [ambii autori englezi.

In special; scena uVmStoar© : re învierea personagi i lor [mitologice, Ceres şi Junon, în fata tinerilor Ferdinand şi [Miranda, pare să-i fi sugerat lui Goethe reînvierea Elenei [lui Menelaos, în fata lui Faust. Prospero, al lui Shakes-Ipeare. e un mag stăpân pe fnrtunele lumii exter ioare şi [pe fnrtunele lumii interioare ale sufletului său ; pe stă-Ipânirea aceasta el pune mare prêt pentru mântuirea sa Ijnfletoască, cum se vede în epilogul piesei, s ingurul scop [al vietü sale. Eli nu se serveşte de puterea magică decât, [ta primul rând, să îngrozească, să pocăiască, şi în sfârşit Kiérte pe duşmanii cari îl prigoniseră şi îi juraseră pier-aarea. Şi rezultatul e tocmai contrar de cât în Romeo şi ftulicta. unde furtuna urei dintre ce le două familii vrăş­maşe, distruge, în germene, linia descendentă a posterită­ţii lor.

Pe când Romeo şi Julieta se termină cu un îndoit omor, lin Furtuna magului învăţat, copiii vrăjmaşilor de moarte Încheie peripeţiile urii familiei cu o nuntă fericită, la care Flau parte toate spirtelè protectoare ale Naturei. Iar Pros-ípero, lichidând asa| de nobil trecutul cu duşmanii săi, a-mncă bagheta puterii sale magice „la o adâncime unde pici o sondă omenească nu mai poate ajunge", şi s e lea-

dă de magie. Forjele Naturii, când nu sunt condu-se de •n spirit înalt, pare a spune Prospero, sfârşesc prin a stă-jâiri ele pe om. — dovadă dis trugerea oamenilor prin u-[ieltele diabolice ale războiului.

Când sufletul dumnezeesc conduce pe om. atunci ace­eaşi forje vin şi s'aşează la masa banhetului său, ca piste prietene supuse şi binevoitoare. D . N.

TABLOUL AL VUI-lea într'o livede. Intră zeiţa Iris a Curcubeului

IRIS: Bine făcătoare Zână. mamă Ceres ! rodnic sân ! Lasn-ţi câmpu 'n răcoroasa pază-a sprintenului râu I- Câmpul tău de-ovăz, secară, mazăre şi orz, şi grâu Manfii tăi unde ciobanul turmelor este stăpân, Lasă ţărmuri înflorite şi cu maci şi cu bujori De sburdalnicnl Apriliu cu undirea-i de fiori Lasă-ţi crângul unde-i place să s'afunde liniştit, Tânărul (ară amantă, la e x a m e n e trântit, Fiilc înlănţuite pe araci, plaja pustie Stâncile pe care-ndcsea stai, ca vântu să te-adie, ^Zâna Cerului, — al cărui umed arc, în slăvi cereşti. Bant, precum îi sunt de-nsemeni purtătoare ei d e veşti, - -•ornneeşte să laşi totul, să vii să te sbegueşti Cu Măria Sa. Păunii, cn aripi fâlfâitoare... Trec regali în falnici sboruri, se rotesc în cercuri, rar 1) ; Vino Ceres şi primeşte-o !

CERES : Salutare vest i toare

'estrifată, ce Junonei pururea i te-ai supus, i cu aripe de aur, peste câmpul meu de floare Icntnrat-ai micrea'n picuri, scuturat-ai ploi de sus : PD, CU două uriaşe căpătâi de curcubeu icnnnni cu arcul păcei, roditornl câmp al meu, i cn mâini de daruri pline, tu l e vânturi pe câmpii riîând ca'n paradisuri luminişuri aurii • -l pământului minune, tu, eşarfă de lumină, ipnne-mi, pentru ce'n l ivede m'a chemat marea regină ?

IRIS : li sărbătoreşti unirea a doi tineri prin iubire, lându-Ie o zestre demnă de zeiasca-ţi strălucire

CERES : Ipnne-mî. arc ceresc, nu Venus şi cu fiu-i, — n'ai vre-o

[ştire ? -nsofesc ei pe Junona ? Căci de când cu-acea urzire, !ând iau dat lui Pluton, zeul cel ursuz, întunecat

1) Este vorba probabil de păuni feerici, căci e greu le închipuit că Shakespeare nu ştia că păunul este o iăre domestică şi nu sboară „repede* 1.

Pe copila mea soţie, — de atnnci m'am lepădat De tovărăşia acestei prea neruşinate zâne, Şi de fiu-i orb.

I R I S : Ascultă, fii pe pace, că nu vine.

Am văzut-o, cum spre Paphos, luneca prin nouri grei, Cu poznaşu-i fiu, alături, tras d'un stol de porumbei. Ei au vrut s'asvârle-o vrajă pe cei doi îndrăgostiţi, Ce-au jurat virgini să fie cât n'or fi căsătoriţi, Şi făclii le de nuntă n'o aprinde a lor lumină. Au vrut ei să-i întărite cu o vraje libertină, Dar zadarnic ! Necăjită, Venera pieri în vânt, Cupidon şi-a rupt săgeata furios s'a fost înfrânt ! A jurat să nu ochiască muritori de-aci 'nainte, Ci trăgând în vrăbii numai, să se facă om cu minte.

CERES : Regina cea mai mare din lume, se îndreaptă Spre noi.... priviţi, din mersu-i, o simţi că e'nţeleaptă.

(Intră Junona). J U N O N A :

A ! iată-mi surioara ! Cu mine împreună Ura-vom celor tineri să aibă-o soartă bună Urmaşii lor să poată avea, din plin, cinstire,

(Junona cântă însoţită de cor).

Onoruri, bogăţie şi'n casă fericire, Viaţă, cât de lungă, urmaşi câţi mai departe, Belşug de bucurie, la orice ceas, în parte, Astfel Juno vă'ncarcă de binecuvântări .

C E R E S : Vouă largul necuprins, încins de zări ! -Vouă fructele, belşugul din recolte, Pline largile hambare, poduri pl ine ; Viile să năpădească de ciorchine Pârguindu-se, ca aurul sub boite, încărcate de poveri, să se îhdoae Spicuri, ramuri şi tulpinile vioae. Primăvara să se 'ntoarcă'n voi, târziu, La sfârşitul secerişurilor chiar ! Insă foametea, nevoia, în pustiu Depărteze-şi de la noi, chipul amar. Astfel Ceres, zeea, bine vă cuvântă.

F E R D I N A N D Măreaţa nălucire ! Ce - armonie sfântă ! Să fie duhuri oare ?

PROSPERO Sunt duhuri invocate

Prin arta mea, din colţul lor de singurătate, Ca să împlinească-aeve o 'nchipuire vie.

F E R D I N A N D

Oh ! de-aşi trăi de-apururi aci : tată, soţie, Atât de rari, schimbat-au ăst loc în paradis t

(Junona, Ceres, îşi vorbesc încet şi trimet pe Iris execute un ordin).

PROSPERO încet acum ! Tăcere ! şoptesc Junon şi Ceres ; E grav : rămâne totuşi alt lucru de văzut : Ssst ! muţi să fiţi cu toţii, sau altfel vraja-i ruptă.

IRIS Voi, ce vă numiţi naiade, cu flori rare 'ncununate, Nimfe dc pe râuşoare, cu priviri nevinovate, Părăsiţi culcuşul vostru aşternut cu valuri moi, Şi veniţi, tăpşanu-i verde. Junon s'a 'ndreptat spre voi Ea vă cheamă, dă pornnea, — Nimfe, răsăriţi îndată, Şi sărbătoriţi unirea-a două inimi fără pată !

(Intră mai multe nimfe) O NIMFA

Secerători de August, trudiţi şi arşi de soare, Veniţi aici, fiţi vese l i de ş irele-abătute. Vesminte nouă puneţi , ca 'n zi de sărbătoare, Şi nimfele veni-vor cu pasul svel t şi rustic,

Trad. de D . N A N U

1 9 2 . — U N I V E R S U L L I T E R A R

critica l i terara

TUDOR

ARGHEZI :

Cuvinte potrivite

P o e z i a d - l u i T . A r g h e z i s e p r e z i n t ă , a s t ă z i , c u d o u ă a s p e c t e d e o s e b i t e . U n u l s e r a p o r t ă l a v r e m e a c â n d a a p ă r u t , l a î m p r e j u r ă r i l e l i t e r a r e d e l a m o i , î n c a r e s ' a p l ă m ă d i t , ş i a l t u l s e d e f i n e ş t e p r i n v a l o a r e a i n t r i n s e c ă p e c a r e a i z b u t i t s ă

ş i - o p ă s t r e z e ş i s ă o t i r e a c ă , p a t r i m o n i u d e s e n s i b i l i t a t e p r o p r i e ş i d e o r i g i n a l ă f o r m ă d e r e d a r e , l i m b e i ş i l i t e r a t u r e i r o ­m â n e ş t i . F e n o m e n u l a c e s t a d i n u r m ă t r e b u e i&ă c a r a c t e r i z e z e o r i c e s c r i i t o r a u ­t e n t i c . R o s t u l u n e i p o e z i i , a l u n e i n u v e l e , a i u n u i r o m a n , i n d i f e r e n t , t r e b u e / s ă f i e a c e l a d e a î n c e p e p r i n a s e d i f e r e n ­ţ i a d e î n t r e a g a a m b i a n ţ ă p e n t r u c a , a -p c i , d i f e r e n ţ i a t , s ă s e î n a p o e z e c a b u n o b ş t e s c a l l i m i t e i ş i all s e n s i b i l i t ă ţ e i i f n r

t e l e c t u a l e a c e l o r m u l ţ i . S c r i s u l î ş i î n ­d e p l i n e ş t e a s t f e l m a r e l e r o l d e f i l t r u ş i d e f i x a t i v a l n ă m o l u r i l o r ş i a l f r ă m â n ­t ă r i l o r p e r m a n e n t e p e c a r e a p e l e m i ş c ă ­t o a r e a l e l i m b e i v o r b i t e l e p o a r t ă d e l a u n c a p ă t l a c e l a l a l t a l g r a i u l u i l o r v i u .

D . T u d o r A r g h e z i , ' c o n t e m p o r a n d e s i ­l i n ţ i c u P e t i c ă ş i c u B a c o v i " , a a v u t , î n e v o l u ţ i a p o e z i e i n o a s t r e c o n t e m p o ­r a n e , u n r o l i m p o r t a n t . P r i m e l e d - s a l e p o e s i i . p u b l ' o a t e pr imi . . L i n i a D r e a p t ă " , a u a p ă r u t c a m p r i n 1 9 0 4 . R e v i s t a a t r e ­c u t n e o b s e r v a t ă . D . A r g h e z i a v e a . a s t ­f e l , s ă d e b u t e z e e f e o t i V î n a t e n ţ i a o -p i n i e i l i t e r a r e a v r e u n e i , c â ţ i v a a n i m a i t â r z i u , p r i n 1 9 0 6 . A t u n c i î n t r e a g a c r i t i c ă a s a l u t a t î n d - s a , c u c o n t a m i n a n t e n t u -s i a s m , i v i r e a u n u i a s t r u n o u p e c e r u l l i t e r a t u r e i r o m â n e ş t i i ! . D . N . D . C o c e a , c a r e T a p r e z e m t a t î n „ V i a t a S o c i a l ă " î n n u m e l e u n u i g r u p d e s c r i i t o r i c e î n m ă -n u n c h i a u d e o p o / r V ă . p e d - n i i G a l a c -f i o n , D e m e t r i u s , M i m i l e s c u , N . D a v i -d e s c u , ş i n u m e r o ş i a l ţ i i , a g ă s i t c ă p o n t e p u n e a p a r i ţ i a r e v i s t e i d l - s i a l e . r e v o l u ţ i o ­n a r ă , s u b a u g u r u l . j c o i l u i m a i r e v o l u ţ i o ­n a r p o e t " , d , A r g h e z i , I m e d i a t „ V i a ţ a R o m î n e a s c ă ' ' s ' a g r ă b i t s ă i a a c t d e ' p o e -s i a d - l u i A r g h e z i , s u b i s c ă l i t u r a i . d a c ă n u n e î n ş e l ă m , a d - l t u i G . I b r ă i l e a n u . c a r e i s e g ă s e a î m a l t e r n a t i v a d e a n u ş t i 1

o o l i p ă d a c ă a r e d e a f a c e „ c u u n g e n i u s a u u n n e b u n " . R e v i s t a i e ş e a n ă a m o i i - a d e s c h i s n u m a i d e c â t p o r ţ i l e , c o n f i r m â i n d a s t f e l i n d l i r e o t c ă p ă r e r e a e i î n c l i n ă p r i n a v e d e a î n p o e t u l d e a z i a l „ C u v i n t t l o r p o t r i v i t e " u n g e n i u .

• D . T u d o r A r g h e z i a d e b u t a t a s t f e l î n p l i n s e m ă n a f o r i s m . T o t c e e a c e e r a p e a t u n c i i n t e l i g e n ţ ă v i e ş i e f e c t i v ă a r e c u ­n o s c u t c u g e n e r o z i t a t e ş i f ă r ă p r e c u p e -t i r e t a l e n t u l d - l u i A r t r h e z i . N u e m o ­m e n t u l s ă f a c e m d e s t ă i n u i r i . E s t e p r e c i s î n s ă c ă ş i c e l e m a i c u a i u t o r i t a t e d i n t r e m i n ţ i l e s o r t i t e g l o r i e i d i n c â m p u l a d ­v e r s a l a s o c i a ţ i e i l i i t e r a r e a c o r d a u o a -t e n t i e d e î n a l t ă s t i m ă s p i r i t u a l ă d - l u i A r g h e z i . S c r i i t o r i i , a p o i , a u f ă c u t i m e ­

d i a t b l o c î n j u r u l d - s a l e , ş i o î n t r e a g ă m i ş c a r e d e e l i b e r a r e a l i m b e i , d i n v e ­c h i l e t i p a r e , d e e n t u s i a s m t â n ă r , l u a f i i n ţ ă î n j u r u l ' î n t â i c i l o r m a n i f e s t a ţ i i a l e s c r i s u l u i d - l u i T . A r g h e z i .

E r a î n p l i n s e m ă n ă i t o r i s m . M i ş c a r e a a c e a s t a e r a c u l t u r a l ă ş i , , a - e s t e t i c ă ' ' . D . A r g h e z i a v e n i t c u r e a l i z a r e a u n o r m e ­t i c u l o a s e p r e o c u p ă r i e s t e t i c e . M i ş c a r e a s e m ă n ă t o r i s t ă e r a o s i f i c a t ă î n c â t e v a f o r ­m u l e s t e r e o t i p e d e f o r m ă e m i n e s c i a n ă . D. A r g h e z i s t r â m b a t i p a r e l e e m i n e s c i a -n e , p e n t r u a l e a d a p t a p r o p r i e i s a l e g â n ­d i r i . S e m ă n ă l t o r i s m u l e r a a u t o h t o n i s a n t p â n ă l a o r i d i c u l ă x e n o f o b i e ; d- A r g h e z i n u g e n e r a l i z a i , î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă , d e

c â t , p o a t e , a t i t u d i n e a c o n t r a r i e . D . A r ­g h e z i s e î n t â l n e a î n s ă c u a d v e r s a r i i d - s a l e , c a r i a r a u , p e a t u n c i , ş i a i m e i , c a ş i a i a l t o r a , a c o l o u n d e î n c e p e a e d u ­c a r e a s e n s i b i l i t ă ţ e i c o n t e m p o r a n e . S e -m ă n ă t o r i s m u l a f o s t u n a d i n m a r i l e n o a s t r e m i ş c ă r i d e s e n s i b i l i t a t e r o m â ­n e a s c ă . P e a c e a s t ă c a l e n i m e n i n u p u ­t e a s ă - i s t e a î m p o t r i v ă . S e p u t e a î n s ă m e r g e c u f o r m e l e d e a r t a c u r ă ţ i t ă d e s c o r i i l e s e m ă n ă t o r i s t e ( m a i d e p a r t e , ş i d a s c r i s u l u i r o m â n e s c s t r ă l u c i r i d e c a r e a v e a n e v o e p e n t r u a d â n c i r e a a c e s t e i r ă s c o l i r i d e s e n s i b i l i t a t e . D . A r g h e z i d e s -v o l t a o f o a r t e v i e a c t i v i t a t e ş i , c a p o e t s a u c a p a m f l e t a r p o l i t i c , o p u n e a , m e t o ­

d e i d e e m o ţ i e „ р і і ш - s a u t i è r e ş i î n t r ' u n f e l , tot p r u m f l e t ă r e a s c ă , a , S e m ă n ă t o r u ­l u i " , m i j l o a c e a c ă r o r i d e n t i t a t e l e f ă ­c e a e f i c a c e , d i n i t r ' u n c â m p a d v e r s . S e i n ă -n ă t o r i s m u l a d a t c â t e v a t a l e n t e d e m n e d e t o a t ă s t i m a , c a S a n d u - A l d e a , M i h a i S a d o v e a n u , S t . O . l o s i l f . A c e ş t i a c a r a c t e ­r i z e a z ă u n a d i n L i f t u r i l e s e n s i b i i l i t ă ţ e i n o a s t r e l i t e r a r e . D e l a u n m o m e n t d a t o a l t ă l a t u r ă s e r e a z i m ă î n t r e a g ă p e d-1

T u d o r A r g h e z i . S c r i s u l d - s a l e a î n g l o b a t , I a u n m o m e n t d a t , î n t r e g u l i d e a l a r t i s ­t i c a l u n e i g e n e r a ţ i i o a r e a b i a a z i a î n c e p u t s ă - ş i g ă s e a s c ă m a t u r i t a t e a o r i -g i r a E t ă ţ e i e i l i t e r a r e , ş i a d i s l o c a t d i n -t r o d a f ă î n c e p u t u r i l e d e i n f l u e n ţ ă a l o umiril c o n t e m p o r a n a z i p e r i m a t , d . M i n u -tescu. A m a v u t ' a s t f e l o î n t r e a g ă l i t e ­r a t u r ă a r g h e z i a n ă ş i , i n c o n t e s t a b i l , p o ­s i b i l i t ă ţ i l e d e a z i a l e p o e s i e i c o n t e m p o ­r a n e s e d a t o r e s c i m b o l d u l u i a r u n c a t î n s c r i s u l ! c o n t e r m i p o r a n d e d . A r g h e z i . N i c i S t e f a n P e t i c ă , n i c i d . В а ю о ѵ і а . n i i c i d . M i n U l e s c u . n i c i d . N . D a v i d c s c u , n ' a u p u t u t , r e a i l i z a , l a o l l a l l t ă , o m a i î n t i n s ă s f e r ă d e a c ţ i u n e d e c â t a r e a l i z a t , a s u ­p r a u n e i p ă r ţ i d i n c o r f e m i p o r a n i , d . A r ­g h e z i . J o c u l î n s ă n u p u t e a u r m a , a s t f e l , p r e a m u l t . P e d r u m u f l l p e o a r e d . A r ­g h e z i l u c r a s i g u r , o s e a m ă d e s c r i i t o r i

ŢT t i n e r i s p ă g e a t t g r ă b i t c ă r ă r i p a r a l e l e . O i n v e n ţ i e v e r b a l ă a d - l u i A n g h e z i e r a r e ­p e d e l u a t ă , ş l e f u i t ă d e a l ţ i i , d e t o ţ i lila o t t i l t ă i , o r d e f i e i o a r e î n p a r t e , ş i , a p o i ' , a n e x a i t ă c â n d u n u i a , c â n d a l t u i a . A u r u l o r i g i n a l p i e r d e a ' a s t f e l î n a l i a g i i l e s u c ­c e s i v e p e c e t i a b ă e i d e n c a r e f u s e s e e x ­t r a s . E s o a r t a t u t u r o r s u c e e s e l l ' o r r ă s u ­n ă t o a r e . P r i n c i p a l u l e s ă p o a t ă r e z i s t a a c e s t u i a s a l t . D . A r g h e z i ş i - a a u t e n t i f i ­c a t v a l o a r e a p r i n r e z i s t e n t ă l a a c e a s t ă u z u r ă . F o r m u l e l e d - s a l e s ' a u r i s i p i t î n a n o n i m a t u l p r e r ş e i z i l n i c e . A d e s e a î n s ă s ' a î n t o r s î n l i t e r a t u r a d ira c a r e n e - a u r m ă r i t n e c o n t e n i t :

, A m e s t e c a t ă ' n t o t u l c a u m b r a ş i c a [ g â n d u l

, , T e p o a r t ă ' n e a l u m i n a „ Ş i 1 t e - a c r e s c u t p ă m â n t u l . i „ I n f i e c a r e s u n e t t ă c e r e a t a s e - a u d s „ I n v i j e l i i , î n r u g ă , î n p a s ş i ' n alăni „ C e s u f ă r m i s e i p a r e c ă - ţ l e s t e d e dut , , D e f a ţ ă ' n t o t c e n a ş t e , „ D e f a ţ ă ' n tot o e p i e r e . „ A p r o p i a t ă m i e ş i t o t u ş i d e p ă r t a l t a ] . . L o g o d n i c ă d e - a p u r u r i , s o ţ i e п і с і - Ц

i C u s u r u l e i d e c ă p e t e n i e e s t e c ă ц

p r e z i n t ă a l t f e l d e c â t a i s a c u m ne' p r i n s e s e m s ă o c u n o a ş t e m d i n imii l a c a r e a f o s t s u p u s ă . I m i t a t o r i i I î n c e p u t a u s f â r ş i t p r i n a s e s t a ţ i d e s i n e S t ă t ă t o r i p e u n p ă m â n t î n j d . A r g h e z i c a l c ă a z i c u t o a t ă delioals î n t â i u l u i e x p l o r a t o r , d a r ş i c u toaii n e r g r i a c o n d e n s a t ă a u n e i c h e m ă r i i

g a m i c e . A v e m a s t f e l a u r u l . ае-Щ ş i d e a l t a p i a t r a l u i d e і п с е г с а т е f i r e ş t e , e m a i t a r e - p i a t r a d e tacen A u r u l : î n s ă , p r i n s î n b l a n a d e herb z l ă t a r i l o r , r e a l i z e a z ă e f l t e - o d a t ă sti c i r i p e o a r e n i c i o p i a t r ă d i n Iutei l e d ă , ş i a t u n c i p o e z i a n o a s t r ă s e îi m a n t ă î n l â n a d e a u r a A r g o i i a u ( i r

„ N i c i o d a t ă t o a m n a n u f u m a i frum „ S u f l e t u l u i n o s t r u b u c u r o s d e щ „ P a l i d a ş t e r n u t e ş e s u l c u m ă t a s e „ N o r i l o r c o p a c i i l e u r z e s c b r o c a r t e . ; „ C a s e l e — a d u n a t e c a n i ş t e ulicioij „ C u v i n î n g r o ş a t î n f u n d u l l o r de li „ S t a u î n ţ ă r m - a l b a s t r u - a l r â u l u i d e j „ D i n m o c i r l a c ă r u i a u r a m b ă u t . "

E o s t r o f ă c a r e , î n v â r t i n d u - s e ii î n s ă ş i , d e v i n e p r o f e t i c ă .

I N . D A V I D E S d

n o t e b i b l i o g r a f i c e ; I

P r i m i t e l a r e d a c ţ i e :

G. G. A n t o n r s c u — Mişcarea p« gică şi şcoala românească , confe î n c a r e d . p r o f . A n t o n e s e u analii m e t o d i c î n l e g ă t u r ă c u r e f o r m a in m â n t u i ţ i i , î n t â i c â t e v a c h e s t i u n i în t u r ă c u a c t i v i s m t i l , c u r e n t u l c a r e m i m a t ş c o a l a r o m â n e a s c ă s u b di f o r m e , a p o i p r o b l o t n e l e n ă s c u t e în• l ă d c e x i i i s t e n ţ a u n e i s o c i e t ă ţ i den t i c e : c o n d u c e r e a d e s i n e a c l a s e i , ! r a l i z a r e a m a s s e l o r , i n d i v i d u a l i z a r e a c a ţ i e i ş i s e l e c t a r e a v a l o r i l o r . Cel m a r e d u ş m a n a l a c e s t u i i d e a l este u m a n i t a r i s m u l i n t e r n a ţ i o n a l i s t , cat c e a r c ă s ă p l ă t r u n d ă ş i l a n o i . E o l r e s e r i o a s ă o a r e d e s c h i d e l a r g i oi t i n i .

Mihail ' S a d o v e a n u . — H a n u l Ane P . Dul fu . — F a p t ă şi răsplată. Dini . B ă j e n a r i u . — P r a c t i c a agri

G â n d i r e a , a n u l V I I I , N o . 2 , c u g a t s u m a r .

C o n v o r b i r i L i t e r a r e . G â n d u l Nos t ru F c b r . 9 2 8 .

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 193

i n i f r a i n a f a f e DUM SE EXPLICA S U C C E S U L

LUI A N A T O L E F R A N C E Succesul cel mare de came s 'a bu cuira' naiole France, iu păi u r a b u r g h e z i i

iu o cultură relativ superiooira-, p r o v i n e Un serai intelectualitatea oper i i sa le . ftrance nu e un psicbolog n o u şi d e -• i r ş i t , ca Balzac ori Uos to jewsky, i a r iersonagtile sale, ducă nu s u n t fa lse , e menţin la Lim:1!« c u n o s c u t u l u i şi bă­laiului, deoarece şt a l ţ i r o m a n c i e r i s a u invelişti, au creat asernerai t i p u r i . I r o ­da sa galjcă, este un mij loc de s u c c e s , teii el nu i-a dat n ic ioda tă o adumcitme keldereiană S> dacă nu a a v u t s o a r t a ragică a glumelor d in revistl Ile u m o -tatice. se datoroşto faptului că e n o r m a

1 'aninate a cunoştinţelor, i-a dlatt poai-1 flitateti să str leoa.iv sub inf in i te fo rme

Ínmia. spiritul, oauisificitaitea, ironii'a, ortlantul, sarcasmul, h u m o r u l s a u tri-

' Ikolisl. In ull'llmul r ând , l i p s a o r i c ă r e i : las i uni, i-ar f: fost fatală. R o m a n c i e r i i

arii pasiune, n 'au a d â n c i m e , a n t r e n ş i i leţiune sprintenă, P a s i u n e a e v i a ţ a o-I Itrii de аі»й. ІѴоАсіитоа Iuti F r a n c e ,

insa rte enluzinsim şi de c r e d i n ţ ă , î n -loiaila rece şi pairaliiizatomre, i - a r fi fost № desiivărşirp fatale, d a c ă n ' a r fi a v u t

i U M ia esenţială, n u m i t ă s e m i - in te lec -I tialitlaip. ] [Pretutindeni, în toa te ţ ă r i l e c iv i l i za te ,

iceul .şi facultatea au er nat o g r o a s ă j pătură (le sentHiintpfectuflilii. imitata ta

oate ştiinţele şi, superficial adânc i ţ i , In vre-o ispecjailitate. Orice b a c a l a u r e a t Ire o sumă de c u n o ş t i n ţ e e l e m e n t a r e lespre chimie şi a n a t o m i e , i s tor ie or i Èblogie, economiie-polJtică s a u geografii?,, Sligie şi zoologie. A n u m i t e că r ţ i de bpularizaro. scrise db s a v a n ţ i renumiţ i i , -au faritital. .ndniplarea la с<чіе m a i m o -ierne teorii, la cari au a j u n s u l t i m e l e íeroftiíri ştiinţifice. Revis te le de p o p u ­larizare şi IwWnii.-iticp, zitnrele şi m a g a -l'nele Iiterrare, îl ţ in p e r m a m r n t în cu-(ent cu ..ultimia oră a ş t i in ţe i şi a r t e i " , feuocesul lui France a fost a j u t a t şi •săvârşit tocmai dtiin c a u z a aces te i stărri ie lucruri. Cititorul cu l t iva t , ctra s ă t u l k. romande pasionale, car i p r i n i n f i n i t a lépeti re a iuhirci, devine pl ict icoase. O r i ppetile lui France, a d u c e a u o inova ţ i e . Plecatul dcia, cu l tu ra m u l t i l a t e r a l ă a burghezului semi-inteiecttik'iil, el i-a ser­i t pnoblemob filozofice carrái p l u t e a u î n •nosfera culturii e u r o p e n e d e - a c u m două decenii. France n u e u n filosof, loi un inovator. Niimic m a i b a n a l , cuj-boscut ca problemele/ ce l e t r a t e a z ă . I n Búmb, modul de r ea l i z a r e e n o u ,şi f ru-|oa Nu este o materie^ în caire F r a n c e , tá nu facă o inouirsi«iiPe erudiiltă. N u înisă ţa aavanţii ce uzează de c i t a ţ i i ş i Ieş­im, aridităţi şi pediantiizme. E r u d i ţ i a • constă mai deg rabă în v a r i e t a t e a ctt-•oştinţelon. cari nu dl p ă ş e s c p r e a m u l t ţî acele ale mulţ imii semi- i .n te lec tua le . Ele sunt insă s impa t i c prezentatei , fi­indcă intenţia luiii F r a n c e n u e ş t i i n ţ a , ti aducerea la l u m i n ă a fap te lo r n o u i I interesante, da tor i tă î m b o g ă ţ i r i i m i n ­gi. Şi astfel graţie cumo.şţintelor s a l e în pplogie, bilzainititniizm, filozofie g r e a c ă bl medievală, egiptologi le, b iologie s a u

a l t e r a m u r i a l e ş t i in ţ i i , el a p u t u t s ă a ibe l a d i spoz i ţ i e u n e n o r m b a z a r da atârni n o u t ă ţ i i n t e r e s a n t e . Ma i m u l t , F r a n c e îşi p e r m i t e să f a c ă i n c u r s i i de p u r ă e r u d i ţ i e , oara suant f«artet p l ă c u t e . E x p l i c a ţ i a r e z i d ă în fap tu l , c ă p l e c â n d d e l à d a t e e ' t noscu t e ; el d o v e d e ş t e cu a l t e mi j loace , (de p i l d ă f i lologice, u n d e n e d e s v ă l u e c u n o ş t i n ţ e u i m i t o a r e în l i m b a eleniL, « t n e c r i ţ ă , z e n d ă şi exbree, etc.) — t"za c u n o s c u t ă a l i b e r t ă ţ i i i n d i v i d u a l e , mi l e i , s o c i a l i z m u l u i , e tc . Ceeace face a-f â t die plăieută opl:|ra lu i F r a n c e , e n o u ­t a t e a isvoiardlior de c u l t u r ă , exot ice , c h i -romatn te , cosmopo l i t e ori abaicadahramte . El se s e rveş t e die nrmătnumile c u r i o a s e d i n v r e m u r i l e soiiper'sjtiitioisuliiii e v - m e d i u , de r e î n v i e r e a măirumiţiiişuiiilor sicilipitoare. a le Eladiei s a u Romi i , E g i p t u l u i s a u Juldieii, — oari surnt fcirmneiărtoarc prim n o u t a t e a lor .

Cel ele aii do i l ea fac tor a l s u c c e s u l u i s ău , e fenima. I n toc die stiil, v o m m e n ­ţ ine t e r m e n u l de fo rmă , ii indică în c a z u l n o s t r u , e m a i exac t . PrVn stil so în ţe l ege deobice iu , tt,n l u c r u a b s t r a c t : e x p r e s i a î n s ine . O m e t a f o r ă ana log i e , o n o -matoippizm «iau ad j ec t i v exnresrW, a l r ă -tue^c st'.tnil în s ine . Ta F r a n c e arm p u t e a ap l i ca d i c t o n u l lui Buffon : „St i lu l e o-m u l " . Fi! a d u c e pairtipuilairul c o n s t r u c ţ i e i safe m i n t a l e , î n lăirgireia, s a u m a i exac t dev'leirea «Mlnlui în s i ne .

P a r t i c u l a r i târlea lu i F r a n c e e r a variies-t a t e a muîtiiliateraQiă a cunoş t i n ţ e lo r , cairi p r o d u c notiitafipn şi frumosul. . I n s ă m u l ţ i o a m e n i c i tesc foa r te fe lu r i t şi în m u l t e r a m u r i de ş t i in ţă , f ă r ă ca s ă p o n t ă r e a ­liza, u n •miozfliic fra-псеіят. A c e f a l ă tvu-t i n ţ ă se d a t o r a ş t e une i c o n s t r u c ţ i i i n t e ­l e c t u a l e sppcifelee. Fa. trebuie să fie do­t a t ă e u s i m ţ u l «гяюшіігИ. amăinunf.plor i n -teneigamrfie si natralel, s ă r w e d e d a r u l de a le î n t r e b u i n ţ a în opoz i ţ ia u n e i t eze . Cu ailte c u v i n t e , um c u v â n t s ă тесЬетпе p r in asociaitrle «bârfe die ' cu l tu ră , tamm-ea zim/ate în memnrím. C ine n u p o s a d ă acip.st m e c a n i s m iprfldbjnC'oe'c, ntu v a partea scr ie ta а яа zisirili. st i l imteleotniea. Піаг st'rfflail acesta., n u a rtrwrr m o z a i c u l n r o -r r i u zis, adecă îimrod'oiTfrcia une i yiro-Ьіргрір. c u iPiiT>Ă;nep"i!tip !nioliiicn(lrfurale. FI eiSitiR imipii1 яфѴтмѵ P o e e w w l iw*t| 'astfel dp faciiltîïit.î. f/*>rirtpcti"i î-ptpt,or>(t,„toi, a d ' c ă toa te m e c a n i s m e l e si pfempn*plp g â n d i -T-în' CIO П 1 'Tîl|nr +і іП 7$ rll'lT) гТл+О •ІТцГ.еГ'РіС+'1т|ПІ|0 De p i ldă , g l u m a cereba-alului , v a fi in ­t e l e c t u a l ă . (Citez sipiiritul s a v a n t u l u i Schlemil , d in „Le Lys rouge" , că t r e fal­sul e r u d i t î n l i m b a e t ruscă , p e c a r e Schilermil 1-a d e m a s c a t , o ă n u ş t ie l a t i ­n e ş t e , fi indică, a t r a d u s e r o n a t u n m a n u ­script..' SchlUmii 1-a. î n t â l n i t î n t r ' o fa-miliie ş i i -a î n t i n s e r u d i t u l u i m â n a , A-oes t a a r e fuza t -o , s p u n â n d : „Nu t e cu ­n o s c !" L a c a r e S c h l e m i l r e p l i c ă : ,,Mă cieii d r e p t Un m a n u s c r i p t lat 'm ?"). Ori r u g ă c i u n e a fecioareil, c ă t r e m a i c a p r e a c u r a t ă : , ,0 s f â n t ă m a m ă . a lui Chr i s t , t u c a r i a i r ă m a s g r a v i d ă f ă r ă s ă p ă c ă -tueş t i , fă e a s ă p ă c ă t u e s e . f ă r ă s ă r ă m â n gravidiă", etic. S 'a r puitoa с й а s u t e d e e x e m p l e e a r t s ă d o v e d e a s c ă p r e z e n ţ a

d a l e l o r i n t e l ec tua l e , î n r e a c ţ i u n i l e spon ­t a n e a le s p i r i t u l u i ş i tnteJligcinţii.

C a l i t a t e a c e a m a r e a s t i l u l u i in te lec ­t u a l , c o n s t ă î n p r o p r i e t a t e ce o a i e d e a p l a c e p r i n ' р ш р г і а - і for ţă . Mul ţ i s i m t la F r a n c e b a n a l u l p r o b l e m ü şi a l a.mă-nurateJlorr ultra-iounoiscuite) t o t u ş i ope r i l e sale , îi f a r m e c ă . E x p l i c a ţ i a o g ă s i m în a d â n c i m e a a c e s t u i fel de-a fi „ f r u m o s " , c a r e t r e b u e c ă u t a t ă î n c o n s t r u c ţ i a pisi-cl iologică a m a r e l u i l i t e r a t .

P a r a l e l , se face şi o m a r e g re şea l ă . Uni i c r e d c ă u n asticll d e a u t o r , e u n m a r e gârniditar şi filosof. F a p t u l c ă p r o ­b l e m e l e u n i v e r s a l e s u n t p u s e în d i scu ţ i e şi t r a t a t e i n t e l e c t u a l , iii î n d e a m n ă să facă g r e ş e a l a a c e a s t a . Ori a d e v ă r u l e în a l t ă p a r t e .

C r e a t o r u l ulnar s i s t e m e în filozofie s a u şti inită. eiste deasemeni i p o l i c h o t o -mcie e i t i t : î n s ă el n u r e ţ i n e a m ă n u n t e l e s t r ă l u c i t o a r e , sp re a d a cu lor i ©urcu-boi'cie opririi. Ci e x t r a g e d i n a n e c d o t e şi d a t e e sen ţa , i n d i far cint daioă vâl toarea e i «••loreaitu» e deistiul d e s t r ă l u c i t o a r e s a u m a t ă . P e el nu-1 i n t e r e s e a z ă a m ă n u n t u l -txjdoaibă, ci a m ă n u i n t u l fapt , c a r p se r ­ve ştie l a suisţ.inarea ş i c l ă d i r e a p r o b l e m i i . l ' l n u v r e a s ă d e a s t r a e lutf l toare orerdi , ci a c e a s t a s ă s t r ă l u c e a s c ă p r i n p rop r i a - î , a d â n c i m e .

I a t ă pembruoe crtelaţiunea fiiiosofului e niiâ.nciă яі a s a zisa o n o r ă f i losofică a lu i A n a t o l e F r a n c e , cu tot s t i lu l e i in te lec ­t u a l , c supe r f i c i a l ă .

C. M1NCU

n o t e A p a r e la C leve land , Ойііо, u n foar te

r ă spând i t co t id ian r o m â n e s c în S ta te le Uni te şi C a n a d a , c a r e se n u m e ş t e „ A m e . rica".T4uinai răsfoindu -1 popi î nce rca bu­cu r i a d o a vedea înch ise în fo rme defini­tive a sp i ra ţ i i l e î ncă şovă i toa re a le scr i­su lu i de l à noi .

E apo i un a m e s t e c d e u n f a r m e c sim­pat ic d e vo rbe a rde leneş t i , în l imba ro ­m â n e a s c ă c u r e n t ă cu eng lez i sme s a u cu expl ica ţ i i englezeş t i în t i t lu .

Sunt informaţ i i d in ţ a r ă ca r e vădesc un suflet ma i b u n decâ t a l n o s t r u ; r e p r o d u ­cer i d e a r t i co le de là noi, foileton l i t e r a r şi publ ica ţ i i în c o n t i n u a r e a căr ţ i i lu i Vlahu ţă , „Din t r e c u t u l nos t ru" . E în t r ' a -devă r i sb i toa re de f i l a rea cos tumelor ve­chi boe reş t i şi l imba c ron ica r i lo r l â n g ă a-cest suflet c u r a t c a r e se î n t r e v e d e p r in f iecare r ând .

Sun t apoi m u l t e l u c r u r i c a r e de s t ă inu -esc v ia ta lor in t imă. O „ i n v i t a r e " Ia n u n ­tă, la masă , p e n t r u toa tă l umea . „Va ofi­cia p e Ioan S p ă t a r i u în b i se r i ca gr.-cat. din „ C a n t o n ' ' Muzica n a ţ i o n a l ă „Aure l Vlaictt" va d i s t r a p e oasne t i " . Apoi „in­v i t a r e " la şeză tor i c u l t u r a l e cu conferen­ţ ia r i r omân i , la De t ro i t , Michigen sem­nează : „ a r a n j a t o r i i ' ' (menegers ) , a l ă t u r i de „ O a face re d e t i m b r e false la B ră i l a " în ţ e l eg i că f iecare l u c r u d i n ţ a r ă le e s c u m p şi că îi p o m e n e s c m â n d r i numele , suf letul r o m â n e s c prec i s a f i r m a t în t r ' un cot id ian c u c inc i spreze mii de cit i tori zi lnic e o o p e r ă solid c lăd i tă în Amer ica , de ca r e po t fi m â n d r i conducă to r i i ei.

U N I V E R S U L L I T E R A R

CENTENARUL LUI H. IBSEN Se î m p l i n e s c o s u t ă de a n i d e l à ven i ­

r e a pe luime a u r i a ş u l u i n o r v e g i a n , so r ­t i t s ă fie p r e a m a r e şi t o t u ş p r e a m i c p e n t r u a c e a s t ă l u m e .

P r e a m a r e p e n t r u c ă p e r s o n a l i t a t e a

lu i n u a p u t u t î n c a p e Sm c a d r e l e con­v e n ţ i o n a l e a l e a ce s t e i l u m i şi p r e a m i c p e n t r u c ă n ' a p u t u t t o t u ş s ă le s f ă r â m e .

A înce rca t , o c l i pă a i s b u t i t s a u a orezuit-o,

Cătei a fost şi el ca toţi m a r i i c r e a t o r i : u n s p l e n d i d v i z iona r .

D a r n u un v iz ionar ca Marce l Schwöb, a l c ă r u i v i s să se în f i r ipeze d i n i m a g i ­na ţ i a , ci d i n n a i v i t a t e , d i n t r ' o p a r a d o x a ­lă n a i v i t a t e .

U n copil , u n copil m a r e a fost Ib sen

t o a t ă s b u c i u m a t a sa v ia ţă . . . c a r e se poa­te i m p o r ţ i î n t r e i m a r i pe r i oade :

In p r i m a p a r t e — c o p i l ă r i a ş i p r i m i i a n i a i t i n e r e ţ i i — şi^a p l ă m ă d i t i d e a l u r i a c ă r o r o r i g i n ă e r a v i a ţ a de f ami l i e pe c a r e a dus-o î n t r e a i săi .

A d o u a p e r i o a d ă — C o m e d i a Dragos ­tei , P e e r Gyn t , B r a n d — de c u n o a ş t e r e a v ie ţe i . A t i t u d i n e a lu i Ib sen î n f a ţ a ei a fost a cop i lu lu i ce se m i r ă şi mu p o a t e în ţe lege , a copi lu lu i c inst i t c a r e n e p u -t â n d u - s e po t r iv i cu cei din j u r u l său a r v r e a să-i f acă p e ei la fel cu d â n s u i .

P e r i o a d ă de a m ă r ă c i u n i , e p o c a de r ă ­tăc i r i d i n ţ a r a neguriflor î n ţ a r a s o a r e ­lui şi i â r în ţ a r a negur i lo r . A m ă r â t , r e ­vo l t a t d a r pă is t rând a c e a c a n d o a r e ce îl făcea să. spe re o radicaflă t r a n s f o r m a ­re a eoc ie tă ţe i , se p r e g ă t e a de lurptă.

îşi pusese t oa t ă n ă d e j d e a în r ăzbo iu l de l à 1870. C r e d e a că um e v e n i m e n t de n a t u r a lu i v a p u t e a s g u d u i , t r ez i con-ş t i 'mţele . D a r a d o u a zi d u p ă pace , v i a t a îşi r e l u ă c u r s u l ob ic inu i t . De a t u n c i Ib­sen se h o t ă r î s ă i a o fens iva .

Aceas ta a t r e i a p e r i o a d ă •— p e r i o a d a Don Q u i c h o t i s t ă — c u p r i n d e ciclul de op t p iese în ca r i se p o a t e u r m ă r i c u r b a scobo r î t o a r e a e n t u z i a s m u l u i , a î nc re -dere i î n s i n e şi î n p r i n c i p i u l p e n t r u caire l u o l a . De là Nora. S tr igo i i Stâlpi i socie­tăţii , Ibsem a j u n g e ş o v ă i n d la Rosmer-holm şi Constructorul Se ines .

Şi p e n t r u p r i m a o a r ă Tbsen ia contact cu r ea l i t a t ea , copilul m a r e t r ez indu - se d in t r 'oda tă i m o ş n e a g .

Eşecu l sociali aii m a r e l u i n o r v e g i a n se exp l ică şi p r i n inexis temţa s a u în tot

c a z u l , n e b u l o s u l c o n s t r u c t i v i t ă ţ i i ] s ă e c h i l i b r e z e n i h i l i s m u l . Ş i asii e s t e m a r e p e n t r u f o r ţ a , p e n t r u rnaa l a î n t r u c h i p a r e a i d e i l o r s a l e ş i nil t r u a c e s t e i d e i d i n t r e c a r i m u l t a î n f ă p t u i t t r e p t a t ş i d e l à s i n e , p i erzâ j a s t f e l i n t e r e s u l v i t a l .

I O S E P H IGIROŞIl:

MITICĂ POPESCU

Miercur i 21 M a r t i e a r e loc Ia Ti Mic, p r e m i e r a comedie i „Mitică Pop a d-lui C a m i l Pe t r e scu . In rolni ti d-nu Mişu Fo t ino .

Proectul de'mai sus este-'destinat teatrului shakespearian pe care admiratorii marelui Will, intenţionează ca să-1 ridice ta Strati'ord-on-Avon,locul de naştere al marelui poet. D-şoara Elisabeth Scott, o tânără arhitecta din Londra,

a luat primul premiu la concursul deschis pentru desenarea acestui teatru.

U N I V E R S U L L I T E R A R . - 195

p I g s I i c ci GRUPUL CELOR PATRU

Ï Cele trei graţii. Cei t re i F ra t t e l i n i . Cei [patru evanghelist!. Cei p a t r u draci . . . | L a căminul de a r te Regina Mar ia ex-;pun cei patru : ï D. Tcmitza, d. Ştefan Deme t r e scu , d. fFr. Şirato şi il. Han. î Raţiunea de-a fi a q u a r t e t u l u i e „ar -ímonia". \ Armonia e pur şi s implu un proces material de vibraţiuni î n t r e t ă i a t e d u p ă legi fizice cunoscute.

[ Noi : cutie de rezonantă, expuş i i m p e r -Ifecp'unei sau perfectiunei ce lor ce sgân -[dăresc coardele : aspi ranţ i sau v i r tuoş i , [clasici, romanţioşi, sau t ip : „cor d e ne-Igri". încât, din punct d e v e d e r e al coti-•anelor evenimente „cei pa t ru ' ' , nu sun t

[nici măcar o catastrofă. • I Suntem încovoiaţi d e cenuş iu l p reo­cupărilor zilnice. Emot iv i ta tea t empera ­mentului ne e a tenua tă pr in e roz iun i l e imprimate de „obişnuit".

Deaici se nasc la unii generoş i , gân­duri caritabile spre a n e p r o c u r a p e t e luminoase de bucurie : r Un tablou cu floricele, a l tu l cu a p u s roşu ca hoiaua roşie, o n a t u r ă m o a r t ă etc....

Bănuim aceste intenţi i „celor p a t r u " . Vor să ne descreţească f runtea , vor să ne excite fantezia, vor să n e p u e în fata naturel pe care o ignorăm, vor să ne adoarmă — pace suf le tului . F o a r t e frumos.

Constituit pe o hedonist ică idee fun­damentală quartetul ne r ă p e ş t e p e n t r u câteva clipe din t r is te ţea a m b i a n t ă .

Cei patru se pricep. Nimic d e spus . • Bucuroşi şi trişti. Asta-i v ia ţa . Rămânem însă cu doru l cel m a r e .

Vrem extaz. Disperare p â n ă la pa ro ­xism. Vrem să fim umili ţ i d e a r t ă . V r e m să ni se facă o scară ca s ă n e su im la ea.

Vrem, să intrăm, o cl ipă doar , în tem­plul unde frumosul se rea l i zează în re-iprezentări ce nu supor tă j u d e c a t ă . \ In templul unde a s luj i t Gé r i cau l t , Delacroix, Thomas C o u t u r e , Bre ton , Carrière şi alţii...

Şausonetele „Vasul cu flori", „Ba l t ă cu apus'1, „Turc Ia Balcic" nu n e s a t u r ă .

Vrem „Le radeau de la Méduse ' 1 , „La Barricade'', „Les Materni tés" . . .

P, Toiiitza trăia p â n ă mai er i s u b greutatea acuzei că s impl i f icarea- i ca­racteristică, n'ar fi decâ t un g â n d d e originalitate uşurat p r in insuf ic ienţa studiului.

înfuriat, a căutat şi a reuşi t să ne do­vedească inversul.

Dar ce ne in teresează ? Noi ştim că d. Tonitza şt ie să coloreze.

Din coloristica sa se dega j ă c ă l d u r ă şi acorduri polichrome.

Coace nu-i suficient e că solfegiază. Am dori să compue ceva complec t . In a-reşt scop i-ar t rebui un t imp d e r e p a o s

p e n t r u a scăpa de obses ia pa le te i d e s tud iu p e c a r e s'a p r in s fo rmula une i culor i ca t encu ia la , cu dosa j p rec i s şi constant , î n t r e b u i n ţ a t ă ma i mul t sau mai puţ in în t o a t e t a b l o u r i l e :

La une l e îi zid, la a l t e l e îi c a rne şi la a l t e l e cer .

Apropos : de ce-or fi a t â t d e s c u m p e schi ţe le cu ceva gă lbu i i n t i t u l a t e : „Alb şi n e g r u ?" D o a r nu-s an t i ch i t ă ţ i .

D. Ştefan D e m e t r e s c u e în ace l a ş ton da r în a l t ă g a m ă . Cam a c e e a ş ca lor ică s t r u c t u r ă , d e a c e e a ş v a l o a r e v ib ra to r i e . Aceeaş d i s t r i bu ţ i e a p l anu r i l o r , aceeaş mola tecă a tmosferă .

C e v a ma i bemol . A t inge c l apa a lbas -t ru r i l o r p ro funde şi-a „b run -u r i l o r ' ' u m ­br i te .

D. Ştefan D e m e t r e s c u e un no rd i c în v i l ig ia tu ră o r i en t a l ă .

Dovada : P o a r t a t u r cea scă ' ' (No. 22). Nu mai e t â n ă r : T o a m n a din „ N u d u l "

(No. 14) ne-o m ă r t u r i s e ş t e . Şi i-a p lăcu t viafa : II dă d e gol „To­

varăş i i d e p l a j ă ' ' (No. 11). i i n ima însă, m a i a l e s la u n a r t i s t e

•veşnic t â n ă r ă . Şi 'n aceas t ă o r d i n e d e i-dei d. Ştefan D e m e t r e s c u va t r e b u i să dev ie în „ g r u p u l celor p a t r u " nici p r i ­mul , nici a l doi lea , nici a l t r e i l ea , ci te* noru l , b a r i t o n u l sau basu l . C o n t r a b a s u l îl de ( ine d. H a n .

in felul aces ta ar cădea în te r fă cu d. Ton i t za şi-ar r ă m â n e a eolist n u m a i pen­t ru d e s e m n u r i : a d m i r a b i l e , ' c a lde , dulc i , g ra ţ ioase şi ef t ine l a p re ţ . •

D. Fr . S i ra to Aşi d o r să a m o t a b a c h e r e e m a i l a t ă

de d-sa. Aş face-un chef în l u m i n a ar t i f ic i i lor

ce l e - a p r i n d e în n a t u r a r e d a t ă d e d-sa. Aş comite-o c r i m ă în nopţ i i e-i d e tu­

şu r i violete . Am inc l ina ţ i un i r e l e d a r nu s u n t vi­

novat . D. Ş i ra to e a u t o r mora l . Viciul a r e f rumuseşea lui , a r e filozofia

lui, îşi a r e o t echn ică specia lă . Şi d e m u l t e or i c a r c t e r i z ează omul — ca for­ţ ă . — mai b i n e decâ t h a i n a v e c h e a vir­tu ţ i lo r .

Cu a t â t ma i i n t e r e s a n t cu cât d. Ş i ra to a r c u n a d m i r a b i l s tud iu p e n t r u „Maica Domnulu i ' ' . •

D. Han, scu lp to ru l . G r u p u l celor p a t r u a făcut de s tu l t imp

obiec tu l de căpe t en i e a l cr i t ic i lor . Sunt consac ra ţ i şi n u vom înce rca să-i

ma i d isecăm. D. H a n îşi a r e loc s tabi l i t . N e preo­

c u p ă doa r ceeace n e se rveş te nou . D e d a t a aceas t a e o „Elegie" . U n n u d d e fată s t ând jos .

In p r i v i n ţ a t i t lu lu i n u s p u n e m nimic . E un capr ic iu . Şi Rod in şi-ar fi p u t u t în t i tu l a „ b ă t r â n a - i Holmie/ră : Sonet .

„E leg ia" d-lui H a n e d in p i a t r ă , ş a d e pe-o p i a t r ă , ese o b u c a t ă d e v r e m e a f a r ă d in p i a t r ă şi p e u r m ă , c â n d să s e p i a r d ă , i n t r ă d i n nou în p i a t r ă .

Nu o r i c ine şt ie ce-i acea Elegie . Un b u r g h e z spec t a to r s e l ega d e p ropor ţ i i .

El nu şt ia că a r t i s t u l e c o n c u r e n t u l lu i D u m n e z e u şi că n u e r e ţ i n u t de n imic , să nu-ş i c r e e z e f ă p t u r i l e d u p ă ch ipu l şi a s e m ă n a r e a lui .

Şi noi a m d o r i să n e făur im o a n d r o i d ă p e c a r e s'o s t r i găm : „ P e t a l ă d e zefir p u r p u r i u " .

C e bine- i că Eminescu p r iveş t e p e dea ­s u p r a t u t u r o r acestora. . .

„Eu r ă m â n la t o a t e r e c e " . E r a ma i rece însă cel d e la P u t n a . P ă r e r e .

„Ce-i p a t r u ' 1 sunt , necon tes ta t , o e t a p ă în a r t a r omânească .

G r ă m ă d e a l a su te lo r d e nechemaţii d in u l t imul t imp, î n v e d e r e ş t e neces i t a t ea a-postola tului i

P a r e că văd o compozi ţ ie : O ros togo­l i re d e dea lu r i . In vârf s t a tu i a F r u m o s u ­lui. P e d r u m u l ş e rpu i t „Ce-i p a t r u apos­tol i" cu to iagul p e p a l e t ă u r c â n d cu lmi le . Succes.

I O N SAVA

196. U N I V E R S U L L I T E R A R

c c i z c î t i r i 9 9 9

Simpa t i cu l şi —• îucă — t â n ă r u l con­f ra te Pe t rov ic i H o p e l u c r e a z ă ş i l a A r ­gus.

D e aceas t ă r edac ţ i e îl l e agă a f a r ă d e in t e r e se p u r gaze tă reş t i şi o c o m u n i t a t e d e s impa t i e cu b u n u l d i rec to r fa ţă dc u n s is tem de p ă l ă r i e c a r e p o a r t ă n u ­mele m a r e l u i T r i b u n de là 1870.

I n t r ' a d e v ă r a t â t d Pe t rov ic i H o p e cât şi d. Gafencu p o a r t ă p ă l ă r i e t a r e .

Consec in ţa es te o p e r p e t u ă confuzie, î n t r ' o zi în c a r e d. Pe t rov ic i i a r l u a s e d in g r e ş e a l ă p ă l ă r i a p a t r o n u l u i aces ta îi a t r a s e a t en ţ i a .

— Ia r mi-a i l u a t pă l ă r i a . — „Ca să a m m a i m u t l ă a u t o r i t a t e

g lumi d i s t r a t u l con f i a t e . D a r d. Gafencu se a p r o p i e şi bă t ându-1 p e u m ă r îi s t r e ­c u r ă s u r â z â n d f raza per f idă cu ca re Met­te rn ich d e s c u r a j a p e r e g e l e Romei .

— Tu as l e c h a p e a u mais t u n 'as p a r la t ê te .

Căc i la „Argus" ' t a ch ină r i i l e î n t r e con­fraţi sunt de r igoa re .

U n foileton î n d ă r ă t n i c r e ţ i n u s e p e a-micu l n o s t r u T u d o r Muişătescu la R a m ­p a la o r a c â n d toţi colegii p l e c a s e r ă l a masă .

In fata b i u r o u l u i său r ă s ă r i d e o d a t ă o a p a r i ţ i e femenimă c a r e se r e c o m a n d ă :

— „Sunt fiica p i c to ru lu i Vasi lescu. R id i cându- se în p i c ioa re Muşă tescu

r ă s p u n s e i m p o r t a n t : — Şi e u s u n t fiul l u i A l e x a n d r u Mu­

şătescu.

R E V I S T A Ş T I I N Ţ E L O R V E T E R I N A R E

M O A R T E A LUI H E R O D O T

S'a stins din viaţă la Târgovişte TAURUL HERODOT, ultimul vlăstar frumos al răsti noas­tre de munte.

Provenia din partea de sud a Judeţului Mus­cel de unde fusese cumpărat de o comisiune anume instituită de către fosta Comisiune Zooicchnică a Judeţului Dâmboviţa în 1925.

Hra socotit ca un frumos exemplar al acestei rase tipul roşcat, amintit de istoricul grec Hcrodot prin veacul 111 înainte de Crist, pe vremea Sciţilor.

Raritatea acestui exemplar frumos, a provocat] în mulţi crescători locali ideea a se reveni la rasa I românească pură selecţionară.

Instinctul de conservare al sătenilor noştri de I Ia munte s'a manifestai cu toată vigoarea la Be:-;

dead, unde acest taur, servind numai o lună ca I reproducător, a avut o întrebuinţare ca atare, mai I mult decât activă.

Am zis că este ultimul vlăstar românesc, j pentru că un al doilea la fel n'a mai fost găsit cu

I

A fost judecat de câţi iau cunoscut, ca un exemplar rar, întrunind în el toate însuşirile rasei noastre de munte, aşa de puţin studiată şi negii* jată în creştere şi reproducţie

Conformat iu nea lui armonioasă, elegant în forme, cu o exprcsiune de nobleţă care se degajea din toată fiinţa lui, vigoarea masculină asociată cu blândeţe, a făcut să fie alintatul tuturor cunoscă­torilor cari l'au văzut şi îngrijit.

toată stăruinţa ce s'a depus în Judeţ, şi pentrucă ideea selecţionării rasei de munte pare a fi scoasă dtn programul zootechnie oficial.

Un mormânt mai îngrijit şi o inscripţie la ca­pul acestui taur e tot ce s'a putut face pentru rasa noastră de munte şi care va arăta generaţiei vii­toare data dispariţiei ei.

Dr. Vet. DIACONII Decembrie 1927 Târgovişte

CMşeul d e ma i sus r e p r e z i n t ă o pagi ­n ă d in u l t i m u l n u m ă r al une i revis te v e t e r i n a r e . Or i câ t de mul t s u n t e m obk;i-

nuiîţi c u l i m b a j u l celor c a r e iubesc m a le le p a r o ă „Moar tea lui I l e roda t" \ e d e tot.

C E N U MAI ESTE.ŞI C E E A C E S'A NĂSCU DE PATRUZECI DE ANI

In r edac ţ i e . Se făcea rev iz ia pag in i lo r d e p r o b ă

d in u l t imu l n u m ă r a l „Un ive r su lu i Li­t e r a r " .

R o m u l u s D i a n u ce rce t a poezia lu i Şi-c lovanu i a r Ş ic lovanu c e r c e t a no ta ce a n u n ţ a p u b l i c a r e a „Vieţei m i n u n a t e ' ' a Iui An ton P a n n .

— „Cum aţ i scr is r o m a n u l în colabo­r a r e ? î n t r e b ă Şic lovanu.

— „Simplu : Eu a m scr is voca le le ş i Se rg iu D a n consoane l e r ă s p u n s e D i a n u . F o a r t e simplu.. .

C i n e n u şt ie ag i t a ţ i a d i n t o a t e r e d a c ­ţ i i le în a j u n u l n u m ă r u l u i de Dumin ică . A g l o m e r a ţ i e de m a t e r i e , complicaţ i i d e pag ina ţ i e , c l işee p u s e în u l t imu l m o m e n t a u d r e p t consec in ţă s t r a şn i ce încu rcă ­tu r i în aces t e n u m e r e . Astfel în „ R a m p a 4

d e D u m i n i c ă a fost o s a v u r o a s ă înc ruc i ­şa re d e fotografi i .

Fo togra f i a K a r s a v i n e i a fost p u s ă în locul acele i a lu i Su l l ivan ,şii v ice ve rsa , şi fotografia p i c to ru lu i Ş i r a to a fost pu ­să în locul acele i a a c t o r u l u i Victor Boucher şi v ice versa .

I n t r u ' n u l d i n c e l e m a i p l ă c u t e ' p a s a g i i a l e f r u m o a s e i s a l e c ă r ţ i d e a m i n t i r i L a Gerbe d'or — u n d e g ă s i m r â n d p e r â n d e m o ţ i e c a ş i v o i o ş i e — H e n r i B é r a u d s ' a a m u z a t î n e n u m e r a r e a d i f e r i t e l o r l u ­c r u r i , p e c a r i l e - a v ă z u t d i s p ă r â n d s a u n ă s c â n i d u - s e d e p a t r u z e c i d e a n i :

„ E i , b i n e ! e u a m v ă z u t d i s p ă r â n d , o -d a t ă c u c l a c u r i l e , t o t c e e r i e r a ş i a s t ă z i s i m t e d e j a u m e z e a l a m u z e u l u i : p i c t u r a d e g e n , u m b r e l e o h i n e - z e ş t i , p r o f e s o r i i d e s c r i s , c i o d l i i , o r c h e s t r e l e d e ţ i g a n i , p o m ă d a u n g u r e a s c ă , m a c f e r l a n u l , b r i ­

c e a g u l , t a v e r n a , p o r t o f e l u l d e m ă r u n ţ i ş , p i e s a d e o s u t ă d e g o l o g a n i , b e r e t a d e c a t i f e a , f l a ş n e t a , o r g a d e B a r b a r i a , t a -b u r e l u l , d i v a n e l e t u r c e ş t i , c i o r a p i i n e g r i , f r o u - f r o u - r i l e , v a l s u l l e n t , r o m a n ţ a , c u ­p e u l , v o a l e t a . . . .

Şi î n a c e l a ş t i m p a m v ă z u t năiscân-du-se to t ce t r a n s p o r t ă , încă lzeş te , p lace , c u c e r e ş t e Ş L uc ide o m u l d i n p r e z e n t , t o t :

r o t a t i v a , m é t r o - u l , d y n a m i t a , svam n u l , s k o t c h e - u l , s l e e p i n g - u l , poktJ a e r u l l i c h i d , c u b i s m u l , m a ş i n a d e sa b o l ş e v i s m u l , m i c r o s c o p u l , t a y l o r i s i r ă z b o i u l g a z e l o r , f o o t - b a l l - u l , băetanl s e n s u l u n i c , j u r n a l e l e d e a m f o r e m a ş i n e l e v o r b i t o a r e , f o t o g r a f i a î n сім t o r p i l a , s t a r - u r i l e , p r a f u l d e p u ş c ă I f u m , p r o i e c t o a r e l e , c o c a i n a , s c u i p i n e a g r ă , c ă m a ş a d e m ă t a s e , r a d i u m g r e f f a a n i m a l ă ) , m o t o c u l t u r e g o l f - u l j c ă l z i r e a c e n t r a l ă , f r i g u l a r t i f i c i a l , CM l e s t o n - u l , r a z e l e X , 6 0 6 - l e , T . S . F . -u l ,J tamobilul, a v i o n u l , c i n e m a t o g r a f u l , . . ]

C e p u t e r e d e e v o c a ţ i e î n a c e a s t ă d l c a s c a d ă d c s u b s t a n t i v e . C â t e eleincj h a z l i i , m e l a n c o l i c e s a u c h i a r serin] Ş i totuş B é r a u d n ' a î n ş i r a t t o t u l . Se i

s e s c m u l t e e m i s i u n i î n l i s t e l e s a l e . fi ţ # t i e ? P o a t e c h i a r d i n c e l e m a i seul ţ i o n r a l e . A l e g ă s i î n c e l e d o u ă l i s t e i B a l e , a r p u t e a s ă f i e s u b i e c t u l urnii f n o u .

UNIVERSUL LITERAR. — 19?

Iiîertirtf o s e a i t i c i c l e

c u m i n t e Bernard Shaw n u .este t a n d r u cu n i ­

meni; nu face excepţie nici c h i a r p e n t r u confraţii să i :

— Vedeţ.ii această t â n ă r ă femeie ? Ii Spunea într'o zi un p r i e t e n I - Da.

— Ei bine, a cea s t a est© m e t r e s a lui N..., dramaituriguli.

Şi Bemard Shaw răsipunse : [ — Adevărat? E u c r e d e a m c ă n u m a i publicul doarme cu el.

Sacha Guitry, cu m u l t t i m p î n a i n t e ide dfebuturile sale, r euş i se s ă c o n s t i t u e un depozit respectabili de b a n c n o t a , pe care il depuse la o b a n c ă d i n P a r i s . I e'a eliberat de a semen i u n c a r n e t de cekuii, ceeace b a î n c â n t a t foar te m u l t , căci, după cum s p u n e a el, s e m n â n d um

jmiic dreiptunghiu de h â r t i e p u t e a să-ş i plătească orice che l tu ia lă .

într'o zi însă p r i m e ş t e d e l a b a n c ă u n aviz, prin care era î n ş t i i n ţ a t c ă to t con-

ţtul său era lichidat şi c ă a v e a t r e c u t [la pasiv uşoara s u m ă de 3000 de f r a n c a l&tcha se duse ia b a n c ă şi ce ru exp l i ­caţii :

— I-adevărat că... : — Domnule, îi expl ică r e p e d e c a s i e r u l , lată registrul din care re iese c ă dapo-litul d-voastră s'a c o n s u m a t ş i c ă m a i datoraţi suma de 3000 fr.

— Bine, foarte b ine , s p u s e Guiitry, şi pentru a mă achita.. . . v ă voi t r i m i t e u n cek.

Se disicut.au îna in tea lu i Osca r W i l d e teoriile psyhologüce a le l u i M a x N o r d a u şi despre cartea .sa D e g e n e r e s c e n t a . S 'a citat faimosul pasag iu , u n d e s a v a n t u l dezvoltă Meea că orice g e n i u este o spe ­cie de accident pa to logic şi c ă se gă ­seşte la limita exitremă a n e b u n i e i .

Wilde avu aerul că a s u f e r i t o i n j u r i e personală. Dar p ă a t r â n d u - ş i c a l m u l , r e ­plică :

— Se poate ca geni i le s ă fie n e b u n i ; dar ce este a tunci b i a t a o m e n i r e , c â n d rest tul oamenilor s u n t n i ş t e imbec i l i ?

într'o seară Oscar W i l d e se p l i m b a , cu pititul isău î n t u n e c a t şi d u r e r o s , p e cheiurile Senei. De-odată z ă r e ş t e u n in -divit, curbat peste p a r a p e t u l u n u i pod

f|i care privea cu t r i s te ţe c u m c u r g e aipa. Crezând că vrea s ă se s i n u c i d ă , W i l d e

ie apropie de el şi g a t a să-1 coinsoleze, II întrebă :

— Sunteţi un d i s p e r a t ? — Nu, sunt frizer, făcui i n d i v i d u l , în-

torcându-i spatele.

§3 C f l Z € • •* LUMINA INVIZIBILĂ ULTRA-VTO-

LETA ŞI VIAŢA

D u p ă i n t e r e s a n t e ce rce tă r i , s 'a a j u n s la p r e s u m ţ i a că aceas t ă l u m i n ă in­vizibi lă , va fi poa te , î n t r ' u n vi i tor a p r o ­pia t , un factor d e r e s t a u r a r e a ene rg i e i ch imice . R e m a r c a b i l a p r o p r i e t a t e pe c a r e o posedă de a acce l e r a f enomene le b io lo­gice, la vege ta le , a fost s emna la t ă , încă de 10 ani în u r m ă .

Bas tonadele d e van i l i e p r o a s p e t e , n u a u nici u n m i r o s ; ch ia r în cazul c â n d sun t verz i , se coc şii se p a r f u m e a z ă , în­t r 'o cl ipă, s u b a c ţ i u n e a r aze lo r u l t r a ­viole te . In e x t r e m u l or ien t , s 'au rea l i ­zat e x p e r i e n ţ e , ca r i d e m o n s t r e a z ă ac ţ iu ­n e a de a c c e l e r a r e a raze lo r u l t r a -v io le t e , a s u p r a c re ş t e re i banan i lo r , şi a n a n a s u ­lui . D e asemen i , b a s t o a n e d in t res t i i d e zahă r , cu l t iva te în î n t u n e r i c s u b ac ţ iu ­n e a raze lo r u l t r a -v io le t e , ş i -au câş t iga t în scur t t imp func ţ i un i l e c lo ro f i l ene . D e s ­cope r i r i l e cele ma i c a p t i v a n t e sun t da to r i ­te lui D a n i e l Be r the lo t : U n t d e l e m n u l spu^ n e a el, c a r e r ep rez in t ă , p â n e a d e t o a t e zi lele, a i n d u s t r i e i m o d e r n e , r e z u l t ă d in fos i la ţ iunea p l a n t e l o r verz i , a epocei ca rbon i fe re .

C ă r b u n e l e pe cairi îl c o n s u m ă m în caza-ne l e n o a s t r e e s t e ace la p e car i , p l a n t e l e p re i s to r ice , l 'au î m p r u m u t a t ac idu lu i car ­bon ic clin aer , s u b a c ţ i u n e a soare lu i . P e r â n d d u p ă Lavois ie r , r e s p i r a ţ i a es te o combus t iune , p r i n car i a n i m a l u l consu­m ă c ă r b u n e l e său p r o p r i u sub fo rmă d e acc id -ca rbon ic şi h i d r o g e n u l s ă u sub for­m a vapor i l o r d e apă , func ţ iunea clorofi-lică, a p l a n t e l o r verz i , e x p u s e Ia lumi ­nă, es te o a n t i c o m b u s t i u n e p r i n c a r i p l an t a , a b s o a r b e , re ia , a m b e l e gazu r i v ic ia te a l e r e s p i r a ţ i u n e i a n i m a l e (aci­dul c a r b o n i c şi Vaporii d e apă) şi le com­bină , p e n t r u a fabr ica z a h ă r u r i l e şi p r i n ­cipi i le t e r n a r e , car i se rvesc d e r eg im n u t r i t i v e rb ivo r i l o r şi omulu i .

LENEA IN MADAGASCAR

G u v e r n a t o r u l insu le i M a d a g a s c a r a in­t r o d u s o i n t e r e s a n t ă inova ţ ie f inanc ia ră , c a r e n u a r s t r ica d a c ă s 'ar i n t r o d u c e ş i în ţ ă r i l e f ă ră c l imă t rop ica lă , acest p u t e r ­n ic s t i m u l e n t al l ene i . G u v e r n a t o r u l a făcut u n r e g u l a m e n t în u r m a că ru i a toţi locui tor i i aces te i insu le , a t â t e u r o p e n i cât şi ind igen i şi car i nu au nici o ocu­pa ţ i e să p l ă t e a s c ă u n impozi t . F i e c a r e e u r o p e a n l eneş î n t r e 21—55 an i e s t e su­pus u n u i impozi t d e 25 franci p e zi. In­d igen i î n t r e 18—50 a n i şi car i se ocupă cu ace laş siport sun t supuş i u n u i impozi t d e 20 de. f ranci p e zi.

Ven i tu l r e z u l t a t d in î n c a s a r e a aces tu i impozi t pus p e f i eca re leneş — şi d e d u ­când d in crifrele amin t i t e , aces t ven i t es te de s tu l d e r e s p e c t a b i l — şi se p u n e la diispozritţiunea asoc ia ţ iun i lo r de b i n e ­facere . . , , , _ .

caricatura zilei í C Â T РЕ-АСГ

feteşte) — Iţi v i n e s ă crezi ? M i c u ţ u l m e u e r a

c â t p e a c i s ă i a p r e m i u l î n t â i . — Oh ! Da ? — Da, 1-a l u a t v e c i n u l lu i d i n s t â n g a .

( D i m a n c h e i l lus t ré )

: GRABĂ

— Hei , d o m n u l e , d o m n u l e» a căzu t d o a m n a , c a r e v ă în so ţ e ş t e .

— M u l ţ u m e s c 1 O i a u la. î n t o a r c e r e . (Le journal)

198. — U N I V E R S U L L I T E R A R

Cftrfi redute ira еж!га$с V I A T A JULIÉI de LESPINASSE

André Beaunier

Cititorii noştrii înţeleg desigur, că aceste poveşti ale existenţelor celebre, ne inte­resează amănuntul sugestiv creator de culoare locală, evocator şi inedit. Julia de Les-pinase a trăit în societatea oamenilor mari ai timpului ei, a cunoscut spiritul de viaţă modernă a veacului şi i-a înfăţişat ea însăşi priu simpla sa viaţă. Este istorie vie a

unuijsecol, oglindit într'una din cele mai emoţionante existenţe.

M-lle de Lespinasse M-lle Clairon D'Alembert Helvétius Crébillon Bufíon

Fontenelle Montesquieu

„Nu era deloc frumoasă. Dar urâţenia ei nu avea nimic respingător la întâia privire. La a doua te obişnuiai cu ea. La cea de a treia privire o uitai".

E m ă r t u r i s i r e a u n u i a d in a m a n ţ i i Ju­liéi d e Lesp inasse , m ă r t u r i s i r e a u n u i om, c a r e n ' a r fi min ţ i t d e c â t p e n t r u ca să re tuşeze în b ine s p r e g lor ia b ă r b ă ţ i e i lui. Ce l e g e n d e şi c e n e l ă m u r i r i au izbu­tit să facă d in aceas t ă fa tă b ă t r â n ă o c u r t e z a n ă şi d i n s t e rpe l e ei confl icte d e conş t i in ţ ă o p a s i u n e ? Şi p u r t ă t o a r e a celor mai mari i sp răv i a t r e c u t Ju l i e dei Lesp inasse în c r o n i c a t impu lu i e i ?

D a c ă Ninon de Lanc los cu s i n c e r a ei vesel ie de l i b e r t i n a j f r an ţuzesc r e z u m ă cu f r eamă t d e v ia ţă a p r o p i a t ă veacu l a l XVII, dacă cel d e a l XIX-lea şi-a găsit t r a d u c e r e a trajgediilor l u i s e n t i m e n t e l e în v ia ţa v igu roase i G e o r g e Sand, D o m n i ­şoa ra d e Lesp inasse es te în secolul XVIII s emnu l cel m a i l i m p e d e a l sp i r i tu lu i a-celor v r e m u r i . In aceeaş i m ă s u r ă în ca­re J e a n J a c q u s Rousseau e s t e p r e c u r s o ­ru l r o m a n t i s m u l u i în l i t e r a t u r ă , e s te Ju­lie d e Lesp inasse v i r t uoasa şi t r a g i c a p r e v e s t i t o a r e a unu i ace lu iaş sp i r i t în dragos te . S'ar p u t e a specu la cu succes asupra identităţii de mentalitate şi asupra

l egă tu r i l o r d i n t r e filozofia veacu lu i şi ca r i e r i lo r sa le amoroase . E x i s t e n ţ a D o m ­nişoare i d e Lesp inasse e s t e o faţă a sa. C e e a c e în b i u r o u l lui scr ia D ' A l e m b e r t pen t ru encic lopedie , t ă lmăc ia cu a l t e mi j loace d e e x p r e s i e şi în mai pu ţ in sob re p r e o c u p ă r i m a t u r a c u r t e z a n ă î n b u d u a r . O aceeaş i l u m e d e s e m n a t ă în d o u ă ch ipur i . Se p a r e că n imic nu es te acc iden ta l în e x i s t e n ţ a femeei aces te ia şi că o r i ce e v e n i m e n t r ă s p u n d e une i p re ­des t ină r i şi une i logici ne în f rân te . Dom­nişoara d e Lesp inasse nu a r fi fost po­sibi lă în a l t t imp, d e c â t în a l ei, t r a g e ­di i le sa le n u s ' a r fi î n t â m p l a t p e nici un al t m e r i d i a n d e c â t p e cel a l Pa r i su lu i , feciorelnica sa î n t â r z i e r e n ' a r fi t r ă i t de ­p a r t e d e cel ma i imposibi l r idicol d e cât n u m a i p e che iu r i l e acele i Sene, t r e c u t ă zi lnic de paşi i scur ţ i ai v a g a b o n d u l u i Rousseau , d e c ă l c ă t u r a a p ă s a t ă şi r a r ă a lui D ' A l e m b e r t , d e m e r s u l t e r e s t r u şi p r u d e n t a l p a t r i a r c h u l u i de là F e r n a y , a-micul Vol ta i re .

Ju l i e d e Lespinasse , o m a r e c u r t e z a n ă ? A t r ebu i t aces t veac incer t , c a r e a fost cel d e a l XVIII-lea, ca o fată b ă t r â n ă şi o soacră r a t a t ă , să-şi l egene un an dea ­s u p r a cape t e lo r con t imporan i lo r săi, u n

chip a lb d e fecioară t rag ică şi ani pă t imaşe . D a r ia tă- i poves tea .

COPILĂRIA

S'a născu t l a L y o n în casa lui I| Basiliac, ch i ru rg . Made le ine Gai soţ ia aces tu ia e r a moaşe . Ţ ineau î t l n ă o casă d iscre tă , u n d e s e retras* d o a m n ă d in îna l t a socie ta te , Julie I bon, ca să n a s c ă în ta ină . Nobila dl nă, d e s p ă r ţ i t ă d e b ă r b a t u l ei de căj ani , m a m ă a doi copi i legi t imi — I d e 16 a n i şi C a m i l de opt -— fusesej ma i c u şeap te - sp re -zece lun i înainteî ma u n u i b a s t a r d c rescut depa r t e j m â n ă s t i r e . U l t ima nă scu t ă es te bots la 10 N o e m b r i e 1832 s u b n u m e l e de| l i e - J eanne -E léono re d e Lespinasse. i

I se i n v e n t ă u n t a t ă C l a u d e de bj nasse b u r g h e z din Lyon , c a r e nu | n e a z ă ac tu l d e botez , p e n t r u c a este: sent ş i e absen t p e n t r u c ă nu exist; se născoceş te o m a m ă , Ju l i e Nävi c a r e d e a s e m e n i nu ex is tă . I se dâj naş, o n a ş ă i m a g i n a r ă şi în acest I n e a n t d e s t a r e c ivi lă e s t e declaraţ i i legi t imă.

ADOLESCENŢA 1

Conte sa d 'A lbon , c a r e o crescu! Ju l ie p â n ă la c inc i sprezece an i cu ol goste î n t r e a g ă , m o a r e . Fi ica sa ceai mare , D iana , e s t e m ă r i t a t ă cu Gasf d e Vichy. Cami l es te căp i t an într'uif g imen t d e cava le r i e . C e să facă Ii O fată cu d o r u l ei d e v ia ţă nu sel t r age p a t r i a r h a l la m â n ă s t i r e la adj vâ r s t ă „a f ăgădu in ţ e lo r ş i -a florilor! cum t r e b u i a să se s p u n ă p e vrem» ceea. D i a n a şi soţul , e i o i n v i t ă la cj Iul lor C h a m p r o n d , c a să locueascàj p r e u n ă .

A u do i copiii , Abe l şi Alexandrei a v e a c u r â n d o fiică Anne-Camilkf l ie a r p u t e a să se a m u z e îngrijinl aceş t i nepo ţ i a i ei , ins t ru indu- i , ji du-se cu ei. Ia t -o d a r l in iş t i tă în Щ casă, u n d e se c r e d e la adăpost . Dai t r ' o b u n ă zi Ju l ie af lă — probabil? ch i a r g u r a p r i e t e n o a s e l o r ei gazdl u n l u c r u îngroz i to r , p e c a r e nicil n ' a r fi t r e b u i t să-l ş t ie : ea es te întrtj vă r fiica d o a m n e i Albon, d a r bastl C e v a ma i mul t şi ma i t rag ic . Este îl so ra v i t r egă a Diane i , d a r îi este şi'

feitregă... Cum ? Este o poves te s t r a n i e icrudă. Contele Gaspard de Vichy, imnatul oficial al Juliéi, d e v r e m e ce Ieste sora contesei D iana d e Vichy , le fără îndoială tatăl ei. Poves t e ca r e linteşte tragedia Atrizilor şi des t inu l ii Oidip. Aşa dar Gaspa rd de Vichy , lainte de a se fi căsători t cu D i a n a llbon, fusese amantul Jul ié i d 'Albon. fet Claude de Lespinasse, t r e c u t tept tată al Juliéi de Lespinasse p e ac -• e botez la 10 Noembr ie 1 7 3 2 : o fan­ná. Amantul doamnei d 'Albon, t a t ă l lei de Lespinasse, şapte an i ma i t â r ­li avea să se căsătorească cu fiica cea li marc a amantei lui. Ia tă -1 c u m n a t propriei sale copile, ascuns în dosul K aparenje onorabi le şi minc i -iase. De ce uu s'a tăinuit p â n ă la u r m ă a-estă oribilă tragedie şi pen t ru ca r e mo­ft i s'au destăinuit Juliéi c ruz imi ig-Bate de buna sa credin ţă ? P r o b a b i l jatru a o împiedica să-şi r e v e n d i c e epiuiile sale la moş ten i rea maică-si i . eschini, oamenii socotiseră p r u d e n t , feroasă şi bună, Jul ie n ' a r fi v r u t •dată să mai păstreze l e g ă t u r i — şi • bănoase — cu un t r ecu t , d e c a r e I era vinovată, dar de care nu ma i pu -I ii era ruşine. Nu cunoaştem toate p iese le d r a m e i ; I greşi invinuindu-i pe aceşti oamen i , [care nu ii cunoaştem şi c a r e a u ae -I de a se fi zbătut sub păcat fără ge-Tozitate de inimă sau ban i . F a p t e l e it aici şi nu mărturisesc luc ru r i p r e a ne despre ei. Ele indică o î n t r e a g ă ama, mai multe d rame m u l t e greşe l i necazuri. Şcaptesprezece ani mai tâ r -după aceasta, t ânăru l Abel de Vichy,

p şi nepot ai iuliei d e Lesp inasse , Jtotează în jurnalul său in t im aces te Irte şi aspre cuvinte : iAm avut o întrevedere lungă cu ma-despre domnişoara d e Lesp inasse . C e

Pri !"

PLECAREA

.Ororile'' aflate o zgudui ră a d â n c p e lie, care nu le uită niciodată. T â r z i u , II de tot îi scria lui Gu ibe r t , a m a n -

ei : pntr'o zi, prietene, ani să-ţi poves tesc jlri, ce nu se găsesc nici în r o m a n e l e Prévost şi Riclierdson. Poves tea m e a

e alcătuită din î m p r e j u r ă r i a t â t d e iste, atât de crunte, încât m 'a î n v ă -că adesea adevărul nu es te şi ve ro -

ttl Eroinele (le roman au pu ţ in l u c r u îpus despre educajia lor. A m e a a r tita să fie scrisă prin c iudă ţen ia ei . r'o seară, în iama asta. când a m â n d o i I fi trişti, aplecaji spre g â n d u r i , î ţ i dărui mijlocul de a-ţi t r e c e v r e m e a ,

uitând o poveste, c a r e t e -a r i n t e re sa , Í ai găsi-o într'o car te , d a r c a r e t e Ъсе să-ţi imaginezi o m a r e o r o a r e itru neamul omenesc. Cât d e c ruz i it oamenii ! Tigrii sunt mai bun i d e -ei".

k vreme ce douăzeci de ani de là afla-painelor pomenite, t r i s t e ţ ea Jul ié i dispăruse, ne închipuim lesne câ t fere îi fu durerea ch ia r în z i le le a-

Se hotărî să plece d e p a r t e d e o Ée atât de sinistru a lcă tu i tă . La Pa -pmoştea numai pe sora inces tuosu lu i ală, doamna du Defand. D u p ă câ t eva hiări, o porneşte în Apr i l i e 1754 în

de douăzeci şi doi de ani .

D o a m n a du D e f a n d îi scr ise s cu r t : —' „Regina mea , fă-ti p a c h e t e l e şi

vino.

D E B U T U R I L E M O N D E N E

Sa lonu l m o n d e n a l d o a m n e i d u Defand a v e a aces t f a r m e c d e a fi adăpos t i t în­t r e z idu r i l e une i m ă n ă s t i r i a u s t e r e , f ă r ă să-şi p i a r d ă însă n imic d in l i b e r t a t e a şi g r a ţ i a m o n d e n i t ă ţ i i sa le . C u o su t ă d e an i î n a i n t e îl locuise d o a m n a d e Montes-pan , Ju l i a că lca deoi î n t r ' u n loc p r e d e s ­t ina t . A n t u r a j u l amf i t r ioane i î n s ă t r e ­b u i a să r ă s p u n d ă ex igen ţe lo r vâ r s t e i sa­le. Se p a r e că m a j o r a t u l acolo e r a l a p a t r u z e c i d e an i .

D e aceia p r i m e l e succese a l e Ju l ié i a u fost t omna t ece , r id ico le ş i a u s t e r e : ce­r e r i în căsă tor ie . C â n d î n t r e pens io ­na r i i casei , îşi face loc î n t r ' o s ea ră , d in î n t â m p l a r e , s i lue ta sup l ă şi b ă r b ă t e a s c ă a unu i t â n ă r i r l andez , d o m n i ş o a r a d e Lesp inas se i ubeş t e b r u s c . F e r i c i t u l e r a d o m n u l Taa fe . D o a m n a d u Defand îşi s imte î n t â i e t a t e a s e n t i m e n t a l ă p r i m e j ­du i t ă şi r e a c ţ i o n e a z ă sever . D o m n u l d e T a a f e în I r l a n d a şi Ju l i e î n c a m e r a ei de cu lca re . U n d e des igu r s e o t r ăveş t e , l u â n d o doză to t a t â t d e s igur , insufi­c ientă . T r a g e d i e t r e c ă t o a r e ş i s implă . G e n i u l a m o r o s a l domni şoa re i d e Lespi-nesse nu îşi împ l in i s e încă vâ r s t a . A v e a 2 5 d e an i .

D ' A L E M B E R T

E r a u n u l d i n t r e cei ma i t ine r i vizi ta­tor i ai sa lonu lu i D o a m n e i du Def fand : c inc i sprezece an i ma i în v â r s t ă decâ t Ju­lie. Un bă ia t m i n u n a t , vesel , d e o vese ­lie, c a r e m e r g e a b u c u r o s p â n ă la bufo­n e r i e şi c a r e îl făcea s ă s e m e n e ma i mul t cu un I t a l i an decâ t cu u n francez. N u p r e a îşi î n g r i j e a nici cos tumul , nici fri­zu ra , îş i î n t r e b u i n ţ a t a l e n t u l în imi ta ţ i i ; d a r p l ăcea c u a t â t m a i mul t în m a i m u ţ ă -r i r e a pe r sonag i i lo r c e l e b r e cu câ t se ş t ie că es te u n a d m i r a b i l geomet ru , u n om d e geniu , foar te ser ios , şi cu cât l u m e a se a m u z ă v ă z â n d o a m e n i i a l t fe l decâ t cum şi-i î nch ipue . Mic d e s t a t u r ă , b l â n d şi amab i l , p u ţ i n boem, cu d e c e n ţ ă şi po­l i te ţă , îşi d ă d e a aceas t ă în fă ţ i ş a re d e ve­selie, p e n t r u ca să-ş i a s c u n d ă a d e v ă r a t u l său c a r a c t e r , o sens ib i l i t a t e d i s t insă , u n d a r a scuns d e r eve r i e , o t imidă d e z a m ă ­g i r e şi î n c iuda t u t u r o r a c e s t o r a o n ă ­de jde .

D in cea d e în tâ iu zi a iub i t -o p e dom­n i şoa ra d e Lesp inasse .

Se p r e t i n d e că i u b i r i l e lui D 'A lam-b e r t n ' a u făcut nici u n r ă u n i m ă n u i şi că n a t u r a l-a se tit inocen ţe i . A iub i t p e fiica doicii lui şi a l ăsa t -o aşa cum o fă­cuse D u m n e z e u . U n a d i n a d m i r a t o a r e l e lu i e x u b e r a n t e , s p u n e a d e s p r e e l : E u n D u m n e z e u " . D a r o r ă u t ă c i o a s ă a r ă s p u n s că d a c ă a r fi D u m n e z e u a r î ncepe p r i n a se p re f ace în b ă r b a t . I a r d o a m n a d e C h a î n e s sus ţ inea , că D ' A l e m b e r t c h i a r î n t r ' u n se ra i ş i -ar p ă s t r a e t e r n ă copi­l ă r i a . L u c r u l n u e s t e î n s ă c h i a r s igur .

î n t r ' a d e v ă r D ' A l e m b e r t n u s e a r a t a şi n u e r a u n faun ; m u n c i a mul t , d u c e a o v i a ţ ă l in iş t i tă şi o r d o n a t ă : n u m a i că n u p ă r e a p r e a î nd răgos t i t d e t r a i u b u n . As ta e tot .

D ' A l e m b e r t o i u b e ş t e n e m ă r t u r i s i t p e Jul ie . E a î i a ccep t ă p r i e t e n i a şi a tâ t . A-m â n d o i p u n l a ca le mici r e v o l t e In o r â n -duie l i l e s a lonu lu i d o a m n e i du Deffand.

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 199

P e înce tu l în c a m e r a Ju l ié i se fo rmează un al do i l ea cerc , c a r e în cl ipa, când e s t e descoper i t d e a m f i t r i o a n ă t r e b u e să-şi m u t e reşed in ţa . D o m n i ş o a r a d e Lesp ina ­sse locueş te a c u m î n t r ' o casă p r o p r i e , u r m a t ă d e credincioş i i ei D ' A l e m b e r t , M a r m o n t e l , T u r g o t ş i C h a s t e l l a x . Ce l d i n t â i u locueş te c h i a r cu ea . Sec re t a ru l amf i t r ioane i ? Poa te , d a r d e v r e m e c e şti uş i le săli i d e b a e îi s u n t desch i se a v e m d r e p t u l să p r e s u p u n e m că n u t o t d e a u n a îşi a d o r a f i losoful / a c e a s t ă ca l i t a t e do-i mestiică. O r i c u m m u l ţ u m i t ă lu i ce rcu l domni şoa re i le Lesp inas se d e v i n e „ labo­r a t o r u l Enc ic loped ie i " şi „c loc i toa rea cand ida ţ i lo r la Academie ' ' . R e u n i u n e m o n d e n ă p r e ţ u i t ă şi inv id ia tă .

D O M N U L D E MOR A

La 1 9 D e c e m b r i e 1 7 6 6 Ju l i e îi sc r ie b a r o n u l u i d e Ho lbach că in ima îi e s t e p l ină de ch ipu l şi f a rmece le u n u i t â n ă r spanio l , cel ma i f rumos om d in l ume . E r a nobi lul span io l de Mora, c a r e la două­zeci şi do i d e an i avea u n t r e c u t d e cu­cer i r i s e n t i m e n t a l e ves t i te , d o u ă p ic ioa re f r u m o a s e şi o spadă e legan tă . Ju l i e iu­beş t e însfârş i t , d a r s u p e r b u l cava l e r t re ­b u e să se r e î n t o a r c ă în Spania .

Şi c u m a r fi fost m u l ţ u m i t ca d in d r u m să se o p r e a s c ă la F e r n a y , o zi în tovă ră ­şia p a t r i a r h u l u i Vol ta i re , d ' A l e m b e r t — veşnicul u n g h i u a l aces tu i i nev i t ab i l t r i -u n g h i u — îl v a servii r e c o m a n d â n d u - L

D u p ă o î n t â r z i e r e de un a n d o m n u l d e Mora se î n t o a r c e la Pa r i s , u n d e ră ­m â n e opt lun i . D r a g o s t e a se m ă r t u r i s e ş t e a c u m în och i i t u t u r o r , excep tându-1 p e d ' A l e m b e r t des igur . Zâna academic ien i ­lor, Ju l i e d e Lesp inasse , iubeş te cu furia celor 3 7 d e an i ai săi n e î n t r e b u i n ţ a ţ i .

C a v a l e r u l se l a să t e ror iza t . V â r s t a şi e x i g e n ţ e l e a m a n t e i impun . Cu do i sp rezece a n i m a i t â n ă r decâ t ea , d o m n u l d e Mora r ă s p u n d e î n t â r z i a t e lo r gra ţ i i , cu t i n e r e ­ţ ea lu i î nce rca t ă , d a r a c u m p e dep l in cucer i tă . El, d e s c e n d e n t u l celei ma i su­p e r b e a r i s t r oc r a ţ i i span io le , g e n e r a l u l rege lu i şi a d o r a t o r u l d o a m e n e l o r , ga ta să s e că să to r ea scă cu aceas t ă b a s t a r d ă m a t u r ă şi pas iona tă . D i s p r e ţ u e ş t e t oa t e onoru r i l e , tot fastul , cu ca r e îl îmb ie cele mai ce l eb re s a loane p r i n c i a r e , p e n t r u ca să r ă m â n ă docil , fericit şi modes t la p iep­tul a m a n t e i d e pa t ruzec i d e ani . Şi ima­ginea n o a s t r ă es te fericită, p e n t r u că n e î n c h i p u e d e a p r o a p e aceas t ă f e rven tă d ragos te , c a r e nu a izbut i t să f ie r id icolă p e n t r u c ă a î ncepu t p r in a fi t r ag ică . î n ­t r ' a d e v ă r la s fâ rş i tu l ce lor câ t eva lun i d e concediu la Pa r i s , i ub i tu l se îmbol ­năveş t e g r a v d e p l ă m â n i şi p l eacă î n t r ' o s t a r e d i s p e r a t ă la Madr id . Ju l i e r ă m â n e însă . D o r de comodi t a t e ? T e a m ă d e scan­da l ? P r u d e n ţ ă ?

Î N C O R N O R A T U L

Es te des igur d 'A l l ember t , c a r e c r e z â n d că re la ţ i i l e amice i lui cu f rumosu l gene ­ra l s e r e d u c la cea m a i î nge rea scă p r i e ­tenie , l e dă a j u t o r u l său devota t . P e n t r u ca să-i c r u ţ e Ju l ié i s u p ă r ă r i , se d u c e în f iecare d iminea ţă , d e c u m se c r a p ă d e ziuă, la b a r i e r ă p e n t r u c a să a ş t e p t e scr i ­sor i le ce lu i la l t . Bie tu l şi r id ico lu l b o n om.

B a r o n u l G r i m m scr ie d e s p r e e l : „Nu e s t e la P a r i s nici u n nenoroc i t ţă­

ran , c a r e să facă a t â t e a cu r se , a t â t e a co­mis ioane obos i toare , c â t e face p r i m u l

200. - UNIVERSUL LITERAR

geome t ru a l Europe i , şeful societăţ i i en-aiclqpcdice, d i c t a to ru l academi i lo r noa­s t re , p e n t r u serv ic iu l domni şoa re i do Lespinasse .

D O M N U L D E GUIBERT

Şi J u l i e ? Suferă . C u accese d e t rage­die uc igă toa re , cu d i s p e r ă r i b rusoe , c u înce rcă r i de s inuc ider i . Va i ! d e c e n u moare ? Cu câ tă b u c u r i e şi-ar î n t â m p i n a m o a r t e a şi cum s 'ar consola în p i e i r e ! Fi indcă însă t r ă e ş t e îi t r e b u e s c p r o b a b i l altfel d o conso lă r i .

Ch i a r î n a i n t e d e u l t ima p l e c a r e a dom­nu lu i de Mora, i a t ă ce îi scr ie domnişoa­r a d e L e s p i n a s s e lu i C o n d o r c e t :

„Am făcut cunoş thmţă cu d o m n u l de Guibe r t . îm i p lace inujt. I n i m a lui se o-gl indcş te în tot ce s p u n e ; o p u t e r n i c şi e legant : n u s e a m ă n ă cu n imen i .

la t -o d a r i u b i n d p e n t r u a doua oa ră . Dacă l uc ru l s 'ar p e t r e c e s imp lu a r fi na ­tu ra l ş/i d r ep t . O femeie nu m a i iubeş t e un b ă r b a t şi îl î n d r ă g e ş t e p e a l tu l . In veacul enc ic lopediş t i lor însă uşa acc lu iaş b u d o a r n u e r a i e r t a t să fie desch i să d e doi b ă r b a ţ i , f ă r ă să s e î n t â m p l e o m a r o t r aged ie sp i r i tua lă . C â n d o femeie a r e p a t r u z e c i d e an i şi ş t ie să scrie, n u p r i ­meşte în d o r m i t o r u l ei un b ă r b a t s t ră in , până n u îşi m ă r t u r i s e ş t e o d r a m ă . Ar h fost m u l t p r e a s implu ca d o m n u l d e Gui ­b e r t să-i fi u r m a t f i resc în t â iu lu i iubi t . Ju l i e d e Lesp inasse - es'te o e r o i n ă , n u o femeie. D e a c e e a aceas t ă o m e n e a s c ă si­t u a ţ i e a sch imbăr i i bă rba ţ i l o r , se compli­că p e n t r u ea în t r 'o s u m b r ă şi ch inu i toa re melancol ie . 11 i u b e ş t e pe d e G u i b e r t şi îl uc ide p e d e Mora m ă r t u r i s i n d u - i cu l a m e n t a b i l e accen te le p a s i u n e t â rz ie a-ceas tă n o u ă a v e n t u r ă . Nici m ă c a r nu s e poa t e î m p ă r ţ i C l imă î n t r e u n u l ş i î n t r e celă la l t . A r e l ipsa d e d i sc re ţ i e de a-.il vor­bi lui d e G u i b e r t d e s p r e poezia p r ime i ei iub i r i şi c r u z i m e a r idicolă d e a-1 chi­nu i p e m u r i b u n d u l d c Mora cu t ângu i ­r i l e ei d e fa tă b ă t r â n ă .

O r i de G u i b e r t nu es te un adolescent . L a 2 8 d e a n i îşi a r e succese le lu i mon­dene , a m a n t e l e lu i ce l eb re şi t o a t e iz-bânz i le p robab i l e .

10 FEBRUARIE 1774

O lo jă la operă . Se c â n t ă Or feu . Dom­nişoara de Lesp inasse şi d o m n u l d c Gu i ­b e r t s ingur i . Lo ja este suf icient de ma­re p e n t r u a-şi a s c u n d e d i sc re t o canapea . P e r d e l e . Muzică, l a m ă .

I a t ă d a r că aceas t ă ce l eb ră amoreză , c a r e — d in l ipsă de d a t e p rec i se — e r a a m e n i n ţ a t ă să r ă m â n ă în Is tor ie fată bă­t r â n ă es te cu ce r t i t ud ine .

A d o u a zi îi s c r i a a m a n t u l u i , aces t a s c r i soa re gen i a l ă p r i n p a t i m a ei neoco-Jită şi s inceră :

„P r i e t ene , sufăr , te iubesc şi aştept" ' . D a r p e n t r u ca poves tea s ă ia în fă ţ i şa re

de o r b des t in , în aceeaş i sea ră , la ace ­eaşi oră , d e p a r t e în Spania , d o m n u l d e Mora su fe ră cel mai d i s t r u g ă t o r acces o i bolii . Şi Ju l ie află. înch ipu i ţ i -v 'o , m â n i a ­tă , t r ag ica , nenoroc i t ă , b l e s t e m â n d inse, oă indu-se şi l u p t â n d u - s e cu p a t i m a dio c u r â n d ap r in să . Es te to tuş i femeie. V â r s t a ei a r e u n d e v o t a m e n t m a t e r n e i , pes ta c a r e t e m p e r a m e n t u l său fugos nu poa t e călca . 11 e c a m ă imedia t pe domnu l d o Mora l a Pa r i s , u n d e sunt doctor i des to i ­

nici şi c l imă ma i pr ie ln ică . Bie tu l cava­ler o porneş te . In ziua p l ecă r i i îi scr ie :

„Madr id 3 Maiu 1 7 7 4 , u r c â n d u - m ă în t r ă s u r ă ca să te văd". I a r de l à B o r d e a u x , u n d e pu t e r i l e îl pă r ă se sc defini t iv , îşi începe câ teva c l ipe î n a i n t e d e a î nch ide pe veoi ochii , o sc r i soa re :

„Din B o r d e a u x , 2 3 Mai 1 7 7 4 , sos ind şi m u r i n d " .

R E G R E T E P O S T U M E

Sens ib i l i t a tea d e z o r d o n a t ă şi p ă t i m a ş e a Ju l ié i de Lesp inasse , e s t e z d r u n c i n a t ă a d â n c d e ves t ea nenoroc i r i i . S'ar s p u n e că femeia şi-a p i e r d u t minţ i le . D u p ă ce lun i î n t r eg i îl j e l e ş t e p e cel mor t , văi -t âudu - se în t r ' o d i s p e r a r e g roazn ică şi zvârco l indu-se în r ăcne t e , r ev ine cal ină c ă t r e d r agos t ea lui d a G u i b e r t , p e n t r u ca n u m u l t d u p ă aceea să-i facă v ia ţa imposibi lă , mus t rând u-l ţşi î n v i n u i n d u - l de m o a r t e a lui d e More. Ea însăşi se so­coteş te uc igaşa lu i şi se t o r t u r e a z ă in-ven tându-ş i p r o b e l e aces te i c r ime, căin-du - se pub l i c şi b l e s t e m â n d .

„Am vru t să mor p e n t r u d o m n u l d e Mora şi m 'a i făcut să t r ă e s c p e n t r u d-ta ' ' îi scr io a m a n t u l u i ai în t r ' o zi, p e n t r u ca pes te un ceas să-i m ă r t u r i s e a s c ă :

„P r i e t ene , în ţe leg i cât t e iubesc . D- ta s i n g u r şi d u r e r e a m e a e tot ce îmi mai r ă m â n e . Să te iubesc , să t e văd, sau să mor, i a t ă ce l clin u r m ă şi s i n g u r u l dor al inimii melc ' ' .

L ITERATURĂ ŞI D R A G O S T E

De a tunc i încolo re la ţ i i le ce lor doi a-man ţ i devin d in ce în ce m a i ch inu i t e şi p e n t r u a l tu l , se s c h i m b ă la f iecare c l ipă , se r up , se re iau , d in ce în ce mai pu ţ i n s igure d in ce în ce ma i nesufe r i t e . D e ­sele vo ia ju r i a l e d o m n u l u i de G u i b e r t a r fi izbut i t să t e m p e r e z e î n d â r j i r e a , d a r din neno roc i r e a m a n ţ i i ş t iau să scr ie . A-mândo i t r ă i a u î n t r ' u n veac de l i t e ra to r i şi r a i şoneur i . Scr i ind s imţeau nevo ia să d r a m a t i z e z e s i tua ţ i i l e s imple , să l i t e ra ­tu r i zeze o v i a ţ ă p r i n ea însăş i suficient d e nef i rească . S'ar s p u n e c ă Ju l ie d o Lesp inasse şi-a f ab r i ca t v ia ţa d u p ă mo­delul e ro ine i lui Rousseau , d in r o m a n u l , c a r e făcea p e a tunc i c a r i e r ă , La nouve l l e Héloise . Şi p e aceea o c h e m a to t Jul ie . F a t a l ă a s e m ă n a r e d e n u m e . D o m n i ş o a r a d e Lesp inasse p a r c ă cu p r o p r i e vo in ţă îşi mu t i l e ază soa r t a pozând în t rag ic . Nu izbuteş te n ic ioda tă să-i scr ie lu i d e Gu i ­ber t s implu şi cumsecade . Pag in i l e eii s u n t d e o g rand i l ocven ţ ă pa te t i că , r e to ­r ice şi d e c l a m a t o a r e , fie că ţ ine să-işii s p u n ă astfel iub i rea , fie că-1 necă j e ş t e pe b ie tu l ei a m a n t cu o m u l ţ i m e d e în­vinuir i n e d r e p t e .

Es te d e m i r a r e că de G u i b e r t îşi va cău t a re fug iu l în p a c e a u n e i căsnici i onorab i l e ! P r o b a b i l c ă nu , d e v r e m e ce în mi j locul u n u i a d in accesele d e p a t e ­t ism a le Jul ié i , p leacă fără s'o a n u n ţ e la cas te lu l p ă r i n ţ i l o r domni şoa re i Louise-A l e x a n d r i n e Bout inon des l l ayos d e Cource l l es .

CĂSĂTORIA LUI D E GUIBERT

Gen iu l l i r ic a l domnişoa re i d e Lespi ­na s se a fost nu în faptul d e a t r ă i p e n ­t r u iub i r e ci în acela d e a m u r i p e n t r u ea. Ves tea căsă tor ie i lui d e G u i b e r t a

fost p r i m i t ă ca o nenoroc i r e . S'i ta t ace leaş i f r ă m â n t ă r i de totda celeaş i î n d â r j i r i şi a ce l ea ş i înj La î ncepu t m â n i o a s ă şi liotărîtî; o r ice luptă , Ju l i e accep tă mai ti d u r e r o a s ă r e n u n ţ a r e . R ă m â n e sa t ivă şi v ie o î n t â m p l a r e , c a r e o r i zează în toa tă i u b i r e a e i egoistj ne roasă .

î n t r ' o zi făcându- i o vifcită lui« be r t , aces ta o ves t i că pes te un v e a s ă v ie la e l logodnica, don de Cource l l e s şi că a r face b i n a o as t fe l d e î n t â l n i r e penib i lă . ]i n u voi să a u d ă . R ă m â n e pcntni l up t e . R ă m â n e p e n t r u ca să se aj

Inchipu.iţi-vi-1 p e aces t d e Guibij m u r â n d pa l id şi î n s p ă i m â n t a t înj lor d o u ă femei. Ju l ie tace întunJ p r e v e s t i t o a r e de r ă u . D a r tleodatij s en inează , s u r â d e , v o r b e ş t e dräj m â n g â i e rivala, o copilă de şea] zece an i şi p leacă .

E m o ţ i o n a n t ă şi n e a ş t e p t a t ă scej

M O A R T E A

T i m p u l de là logodna iubitului,! m o a r t e a ei, e s t e p e n t r u ' Jul ie o] Se s t inge t r e p t a t d e l ingoare , lai şi p ie re z.t cu zi.

Ul t ima zi. 2 1 Mai 1 7 7 6 . Lângă j d ' A l c m b e r t şi Abel d e Vichy. bl m e r ă învec ina tă a ş t eap tă de Cui c a r e o u l t imă coche tă r i e a donil d e Lesp inesso 1-a opr i t să intre. I să fie v ă z u t ă cu ch ipu l pal id şi f pus .

M u r i b u n d a ce re o hâ r t i e . Mânai m u r ă . E p e n t r u cel d e a f a r ă : I

„P r i e t ene , te iubesc ; i a t ă cai d u r e r i i mele . Ţ i n e de d- ta să-l I în o t r a v ă ; d in toa t e o t răvur i le vl m a i r e p e d e şi ma i v io len tă .

Vai ! îmi es te a şa d e greu sil încâ t sun t ga ta şă cerşesc m i l a l roz i t a tea d- ta lc p e n t r u a-mi dăifl a ju to r . Va sfârşi o agon ie durerai în c u r â n d îţi va apăsa in ima d-ll b u n u l m e u p r i e t e n ; fii odată ( | v i r t u t e Mă st ing. Adio" .

P u ţ i n ma i t â r z iu se trezi, încă ?". P e u r m ă n u m a i spuse d o u ă c e a s u r i d u p ă miezul nojjţii

E d i t u r a Flammarion,-

Cfêmèyimi

овал/ол OVS. V ă v a spune

làGrème S u i ПІСІ USCATA, ПІСІ BRUH

nu fardează, dar fiind unsuroit i pătrunde Intradevăr In porii piei

înviorează epiderma, o mlădia» ' şi avantajează, luciul natural

1 al tenului Dv. Ea menttne1

Pudra Dv. PUDRA SIMON

T I P . Z I A R U L U I „ U N I V E R S U L " STR. B R E Z O I A N U No. 11