,l, ,lt,,rlt' LTfiOIU-

rlil,1 ,,1(' rtlsinat Cd

,r ,', lrivirlcazS cu

rru (':;tc adevS-,r, ,r ru rrrii resti sd

rr lllr'pI si glu-tr ,li:;t't'i gluma,

.r r rr ii prcsedinli

'.rl,rli sil mearge

r rrr ,rt't'lasi timp.

Creat cu pasiune gi savoir,faire. Un volum Baroque Books & Arts@.

Terry Eagleton

Ut',I ORtraducere din limba englezd de

MIHAIMOROIU

CUPRINS

Numai un teoretician prea temerar s_ar incumeta sdcaute ingrdmddirea futuror acestor forme intr_o unicd for_muld. Dar, qi in aceste condifii, umorul nu este o enigmd, gidoar o enigm4 dupi cum nici poezia nu este o enigmd.Consider cd totugi se poate spune ceva relativ convingdtorgi coerent despre motivele pentru care rAdem, dar numaicititorii pot confirma asta dupd ce vor parcurge acest volum.

T.E.

2017

7

DESPRE RAS

,,CAnd le-am zis cd vreau sd md fac comediant, au rAs de

mine. Acum nu mai rAde nimeni."

BOB MONKHOUSE

RAsul este un fenomen universal, ceea ce nu inseamnd

uniform. tntr-un eseu intitulat ,,Dificultatea de a defini

comedia", Samuel ]ohnson subliniazd cd, degi fiinlele

omenegti se aratd inlelepte in multe chipuri diferite, de

cAnd se gtie au rAs in acelagi fel, dar asta este desigur dis-

cutabil. RAsul este un limbaj care cuprinde o mullime de

idiomuri diferite: chicotit, heheig gdgdit, grohhit, clonc6-

nit, chiuit, rrlat, hlizit, suspinat, hohotit, cheliliit, cotco-

ddcit, nechezat,bubuit, horciit gi cAte gi mai cAte' $i asta in

explozii, cascade, furtuni sau torente, ca nigte trAmbile qi

trompete, picurAnd, stArnind vArtejuri sau strdpungAnd.

Existd qi diferite maniere de a zdmbi, de la radios, afectat

UMOR

gi insinuant pAnd la r6njit, viclean gi prostesc. ZAmbetul estein primul rAndvizual, iar rAsul, auditiv, dar cAnd T.S. Eliotvorbeqte in Tdrkmul pustiit despre un ,,chicot intins de la oureche la cealaltd,, cele doud fenomene devin unul singur.

Chicotitul, hohotitul gi aga mai departe denotd modurifizice diferite de a rAde, care antreneazd aspecte din celemai diverse: volum, toru indltime, cadenfd, forfd, ritm,timbru gi duratd. RAsul acoperi insd gi o gamd de atitudiniemofionale: vesel, sarcastic, viclean, rdgugit, binevoitor,riutdcios, ba{ocoritor, disprefuitor, nervos, ugurat, cinic,infelegitor, satisfdcut, lasciv, neincrezdto t, jenat, isteric,compdtimitor, jucdus, qoca! agresiv ori sardonic, ca sd numai vorbim despre rAsul cu valoare purd de ,,societate,,,care nu trebuie si exprime niciun strop de amuzament.lDe fapt, majoritatea formelor de rAs pe care tocmai le_ammenfionat au prea pufin sau deloc de_a face cu umorul.RAsul poate fi un semn de bund dispozilie mai mult decAtde amuzament, degi euforia dezvdluie partea mai nostimda lucrurilor. Componentele fizice gi atitudinile emofionalepot forma o multitudine de combinafii, prin urmare sepoate chicoti nervos sau batjocoritor, se poate rage bine_voitor sau agresiv, se poate hlizi surprins sau fascinat, sepoate gAgAi admirativ ori sardonic gi aga mai departe.

Paradoxul, prin urmare, este cd, degi rAsul in sine lineexclusiv de semnificant - fiind doar sunet fdrd sens _, este

1 in mod shanirl Ronald de Sousa exclude total rAsul isteric din catego_ria rAsului in Tft e Rntionality of Emotians (Cambrtdge MA, 1987, p. 276) (n.a).

IZ Terry Eagleton UMOR

codificat social in toate aspectele sale. Reprezintd un eve-

niment fizic spontan (sau de cele mai multe ori, mdcar),

dar are Ei un specific social, plasAndu-se la limita dintre

naturi gi culturS. Ca qi dansul, rAsul este un limbaj al

corpului (Descartes il numea un ,,strigdt incoerent 9i

exploziv"),l chiar dach trupul este prins in siajul unui in!e-

les care aparline unei categorii mai abstracte. Dar, 9i in

aceste condifii, nu va fi niciodatd la el acasd in acea sferd

mai rarefiati. in rAs existd mereu un exces de materiali-

tate brutald in raport cu sensul, fiind exact ceea ce umo-

rul ne ingdduie sd savurdm in atAtea rAnduri, 9i tot rAsul

ne incurajeazd sd acceptdm aceastd nepotrivire ca pe cel

mai firesc lucru. Dar mai ales farsa are tendinta si drama-

tizeze coliziunea fatalS dintre minte qi corp.

Ca enunf pur, care nu exprimd nimic, decAt pe sine,

rAsul este lipsit de un sens intrinsec, la fel cam ca lipdtulunui animal, dar in ciuda acestui fapt are o bogati incdrci-

turd de infeles cultural. Ca atare, se inrudegte cu muzica.

Nu numai cd rAsul nu are niciuninleles propriu, dar, ajuns

pe culmea tumulfului convulsiv, trece la dezintegrarea

sensului, pe mdsurd ce corpul igi pulverizeazd discursul

in fragmente gi incongtientul2 arunce eul in dezordine

temporard. La fel ca in cazul tristefii profunde, a durerii

intense, a fricii extreme sau a furiei oarbe, rAsul cu adevdrat

1 Citat in Matthew Bevis, Comedy: AVery Short Introduction (Oxford"

2013), p.19 (n.a.).

2 Pe care Freud il nume$te id (n. tr.).

colosal presupune qi o pierdere a autocontrolului fizigdeoarece corpul iqi pierde stdpAnirea de sine regresAnd lacondi,tia infantili de necoordonare. Este o dezordine cor_porald in cel mai literal sens si vom vedea mai tArziu cd eareprezintd un motiv pentru care excesul de ras a fost frec_vent dezaprobaf fiind considerat un pericol din punct devedere politic. Aceastd manifestare conline ceva animalicgi alarmant, nu in ultimul rAnd in directd legdturd cu genulde zgomot pe care il presupune (mugef zbieret,cotcodd_cif nechezaf ldtrat), amintind de afinitatea noastrd pentruregnul lor - o ironie, fdri discufie, de vreme ce ele nu rAd,sau cel pufin nu evident.l ln acest sens, rasul este simurtananimalic gi distinctiv omenesc _ o redare a zgomotelorscoase de animale, dar cAt se poate de neanimalic. Este,desigur, una dintre cele mai comune gi mai rdspAndite pld_ceri omenes tr.in Cartea rhsului gi a uitdrii,Milan Kundera ociteazd pe feminista francezd. Annie Leclerc: ,,rzbucnirirepetate de rAs ndvalnic, nestdvilit, de rAs magnific, somp_tuos gi nebun... ras de derectare senzuald, delectare senzuardde rAs; a rAde inseamni a trdi din plin.,,

Aqadar, rAsul descompune semnificafia in sunet pur,spasm/ ritm qi respiratie. E dificil sd formulez i frazeimpe_cabile cAnd lopdi neputincios pe podea. Ruperea sensului

1 Deqi Robert R. provine pretinde ci o parte dintre primate emitsunete asemdndtoare rAsului. yezi Laughter: A Scientific lnaestigation(Londr4 2000), cap. 5. Charles Darwin crede gi el cd maimufele chicotesccAnd sunt g6dilate. Vezi The Expression of the Emotions in Man and Animals(Londra, 1979), p.154 (n.a.).

Terry Eagleton UMOR

coerent intAlnit in atAtea glume se reflectd in natura dez-

integratoare a rAsului in sine. Acest deranjament temporar

al inlelesului se face cel mai bine remarcat in cazul absur-

dului ori nonsensului, intr-o formd sau alta de excentrici-

tate sau de suprarealism, dar fdri indoiald este un aspect

al oricdrei variante de comedie de efect. intr-un anume

sens, rasul reprezinti, prdbugirea de moment sau ruptura

tdrAmului simbolic - a sferei inlelesului sistematic gi arti-

culat -, in vreme ce, in alt sens, nu inceteazd o clipd sd se

bizuie pe el. La urma urmei, in general vorbind, rAdem ca

reaclie la un obiect, eveniment replicd sau situalie, asta

dacd nu suntem pur gi simplu gAdila{i, dacd nu ne luptdm

cu o crizd de depresie sau ne bucurdm de prezenfa cuiva;

iar asta presupune utilizarca de concepte, acesta fiind

unul dintre motivele pentru care unii comentatori suslin

cd animalele care nu comunicd lingvistic nici nu rAd. RAsul

este o formd de exprimare care izvordgte direct din pro-

funzimile libidinale ale corpului, dar nu este lipsit qi de o

dimensiune cognitivd. La fel ca furia sau invidia, com-

portd convingeri gi presupuneri. De fapt, unele forme de

umor, aqa cum vom vedea rnai tirziu, lin in primul rAnd

de intelect. Vorba de spirit, spre exemplu. Farsa poate

converti acfiunea umand in simpld miqcare hzic6, dar

pAnd Ei asta depinde de incadrarea intr-o lume cu sens.

Copiii zAmbesc aproape de indatd ce se nasc, dar incep sd

rAdd abia in cea de-a treia sau apatra lund, poate pentru cd

este nevoie qi de antrenarea minfii.

Este adevdrat cd rAsul poate si ia un avAnt propriu,

incontrolabif incAt uneori nici nu mai ptim de ce rAdem

sau pur gi simplu rAdem de propriul nostru rAs. Este ceeace Milan Kundera, citAnd-o iardgi pe Annie Leclerc,numegte ,,un ras atAt de ridicol, incAt ne fdcea si rAdem,,.lMai intAlnim gi rAsul contagios, cAnd rAdem deoarece r6de

9i altcineva, fdrd sd avem nevoie sd gtim ceea ce el sau eagdseqte atAt de amuzant. La rfel cum se intAmpld cu uneleboli, te poli molipsi de o dozd de rAs fdri sd fii sigur deunde ili vine. ln general, totugi rAsul modificd relafiaminlii cu trupul, dar nu o suspendd complet.

Meritd remarcat faptul curios ci o bund parte din toateaceste particularitili se aplicd si plAnsului.2 James Joycevorbeste in Finnegans Wake despre laughtears,s in vreme cecompatriotul lui Samuel Beckett scrie in Molloy despre ofemeie al cdrei cAine tocmai a murit: ,,Am crezut cd vaplAnge aga ar fi fost normal, dar, dimpotrivd, ea a rAs.Poate cd era felul ei de a plAnge. Sau poate cd eu mi inge_lam gi de fapt plAngea, de parcd ar fi rAs. Lacrimi si cas_

cade de rAs, aga un gest gaelic, din punctul meu de vedere.,,De Iapt, rAsul gi plAnsul nu sunt usor de deosebit intot_deauna. Charles Darwin remarcd in studiul lui asupraemotiilor cd rAsul poate fi ugor confundat cu jalea, iarambele stdri pot aduce valuri de lacrimi. in Maimula goald,antropologul Desmond Morris susfine cd rAsul a evoluat

1 Milan Kunden, The Book of Laughter and Forgefting (Cartea rhsului qia uitdrii), Londr4 1996, p. 79 (n.a.).

2 Vezi Helmuth Ptessner,_Laughing and Crying: A Study of the Limits ofHuman Behaaiour, Evanston, IL, 1970 (n.a.).

3 Laughter+tears, rAsete+lacrimi, tot un fel de rtsu,_plinsu,, calaNichita Stdnescu (n. h.).

din p16ns. Pe scurt, r6sul nu este intotdeauna un prilej de

rAs. S-au inregistrat chiar epidemii grave de rAs in China,

Africa, Siberia gi alte locuri, un paroxism isteric in care,

dupi cum se afirm[, au murit mii de oameni' in 1962, o

astfel de molimd dinceea ce senumeape atunci Tanganyika

a imobilizat districte gcolare intregi vreme de luni la rAnd'

Cum pierderea controlului nu este niciodatd pe deplin

agreabill, rAsul poate ugor deveni nepldcut. inDiclionarul

sdu, Samuel Johnson il definegte drept ,,veselie convul-

siv5", care nu este deloc o experienld pldcutd de fiecare

datd. La fel gi gAdilatul, un amestec straniu de pldcut 9i

insuportabil. Qi cAnd urmdrim un film horror, ne simfim

bucurogi, agila,ti, stArnili qiin acelaqi timp nelinigtifi' CAnd

igi arati dinlii, aparent zAmbind, s-at putea, de fapt ca

maimufele sd eimeninle .in Leaiatanul, Thomas Hobbes se

referi la rAs ca la o grimasd. Spunem cd oamenii se strAmbd

de rAs, cd li se taie respirafia 9i uneori ajung qi la atac de

cord. Minlind de ingheald apele, naratorul din Tristram

Shandy, al lui Laurence Sterne, ne spune ci odatd a rAs atAt

de mult, incAt i s-a spart un vas de sAnge 9i a pierdut patru

halbe de sAnge in doui ore. Autorul Anthony Trollope a

suferit un atac cerebral din cauza rAsului stArnit de un

roman comic, un accident de care majoritatea propriilor

lui cititori nu au insd de ce sd se teamd.l ln ciuda efectelor

1 ii sunt recunoscitor pentru unele din informafiile de mai sus lui

Richard Boston, An Anatomy of Laughter, Londra, 1974'Un potpuriu de

ingrediente ale comediei ptin de bun-sim! gdsi{i in Howard facobson'

Seriously Funny, Londra, 1997 (n.a.).

Terry Eagleton UMOR 17

potenflal dezastruoasg rAsul poate totugi fi un indicator alprogresului umtrn: doar un animal care a invdfat sd ducdobiecte nu in gurd, ci cu ajutorul unui membru, se poate hlizi.

Existd posibilitatea de a dezvolta o semioticd a rasuluisau a zAmbetului care sd arate cum fiecare specie de rAssau stil de expresie faciald gcupi un loc intr_un sistemcomplex de semnificafii. pe scurt, am putea trata rAsul cape un text ori ca pe o limbd cu nenumdrate accente regio_nale. Spre exempltl existd o mai mare probabilitate ca bdr_bafii englezi din clasa superioard sd necheze decAtenglezoaicele din clasa de mijloc, mai dispuse sd emiti unclinchet de clopofel. Nu te pofi astepta s6 auziacelasi rAsspecific din Belize qi la Londra, in Belgravia. Generaliide armatd nu sunt inclina{i sd chicoteasci, nici papii sdgagaie. Interprefii rolului de Mog Crdciun fac bine sdhohoteascd radios, dar in niciun caz sd,rAdd pe infundate.Ne-ar fi greu sd ni-l imaginim pe Arnold SchwarzeneggerrAnjind stupid, in schimb ii std bine cAnd privegte piezig.Pregedintelui Bdncii Mondiale ii este ingdduit sd rAdd dintoatd inima, dar nu isteric.

Capacitatea de a evalua asemenea moduri gi tonuri finede ceea ce Aristotel numea phronesis, adicd know_how_ulsocial practic, cum ar fi gtiinla de a aprecia dacd umoruleste in reguld sau nelalocul lui. Spre exemplu, nu trebuiesub niciun motiv sd spunem bancul ,,Ce e negru gi alb gizacein gan!? - O cdlugdrifd moartd', unei mdicufe in vAr_std, care se roagd intr-o catedrald, aga cum a fdcut unuldintre copiii mei, in vArstd de cinci ani. incd un exemplude umor gregit plasat:

I8 Terry Eagleton UMOR r9

Doctorul: OK am o veste bund qi una proastd pentru tine.

Pacientul: Spune-mi-o intAi pe cea proastd.

Doctorul: Vestea proastd este cd nu mai ai de trdit decAt

trei luni.

Pacientul: $i cea bun5?

Doctorul: Vestea bund este cd plec la Monaco gi iau cu

mine o blondi splendidd.

Gluma ne smulge un zAmbet, provocat de discrepanfa

dintre comunicarea brutald, lipsa de tact monstruoase a

medicului gi felul in care ar fi trebuit sd se poarte, o stare

de tensiune condimentatd de un strop de sadism amabil

din partea noastrd la adresa nefericitului pacient. Insolenfa

crudd gi desconsiderarea deschisi a milei omenegti, dar 9i

a decenlei profesionale arbtate de doctor ne bucurd intru

cAtva, deoarece ne permite sd ne lisdm in voia propriei

noastre porniri ilicite, considerAndu-ne scutifi de aseme-

nea responsabilitdli supdrdtoare. Suntem ferifi cAteva clipe

de povara neconvenabild a compasiunii. Umorul negru ne

ugureazi vinovdfia pe care poate o simfim amuzAndu-ne

pe seama altora, gustAnd o glumd aldturi de prieteni, ceea

ce ii conferd o umbrd de acceptabilitate.

Nu este de ignorat nici plicerea de a rAde pe seama

morfii, de a lua peste picior propria noastre condifie de

muritori, minimalizAnd-o gi desconsiderAndu-i puterea

copleqitoare, ca intr-un alt banc cu doctori:

Pacientul: CAt mi-a mai rdmas de triit?

Doctorul: Zece.

Pacientul: Zece ce? Ani? Luni? SdptdmAni?

Doctorul: Nq nu: zece, nou5, opt, gapte...

lnfruntarea propriei sale disparifii sub forma unei ficfi_uni ii permite eului un moment de transcendere a ei, unstrop de nemurire, ceea ce me duce cu gAndul la victoriasimbolicd asupra morfii: bunicul lui Woody Allen, dupdcum povestegte nepotul emotionat qi in ziua de azi, i_avAndut un ceas, fiind pe patul de moarte. RAsul ne com_penseazd pu{in atAt destinul trecdtor, cAt gi neputinfagenericd. Friedrich Nie2sche remarca de altfel cd animaluluman este singurul care rAde, deoarece are capacitatea dea suferi cumplit, ceea ce il face sd aibd neapdratd nevoies5-gi pldsmuiascd un paliativ disperat impotriva nefericiriilui. Umorul de spAnzurdtoare ori de cimitir presupuneinsd mai mult decAt o negare a mortii. Reducerea dimensi_unilor morlii printr-o glumd nongalantd mai inseamnd girevdrsarea asupra ei a intregii mAnii pornite din nelinisteacare o produce.

Apoi mai existd gi atracfia incongtientd fafd de ceea ceare capacitatea de a ne ingrozi. Ceea ce Freud numeaThanatos, sau chemarea mortii, face pulbere infelesul givaloarea, fiind astfel in legdfurd cu tulburarea de momenta sensurilor, cunoscutd de noi sub numele de umor. Lafel ca umorul, forla dionisiacd deformeazi semnificafiile,incurcd ierarhiile, amestecd identitdfile, incAlcegte dis_tincfiile si se delecteazd v6z6nd cum se ndruie oriceinfeles; tocmai de aceea carnavalul, care reugeqte qi eltoate astea, nu-i niciodatd departe de cimitir. Odatd ce

Terry Eagleton UMOR

submineazd orice distincfie sociald, carnavalul declari

egalitatea absolutd intre oricine Ei orice; dar se apropie

astfel periculos de viziunea excremenfiald, reducdnd

totul la o uniformitate de cdcat. Dacd trupurile omenegti

sunt interganjabile intr-o orgie, la fel vor fi gi intr-o

camerd de gazare. La punct mort, ar zice unii. Dionysus

este zeul orgiilor alcoolice gi al extazului sexual, dar gi

vestitor al morfii gi al distrugerii.louissance promisd de el

se poate dovedi letald.

Prin urmare, bancurile cu medici ne oferd o scutire

trecitoare de nevoia de a ne purta decent qi de a-i trata

pe allii cu politele. $i ne mai permit, pentru o clipd, sd

nu ne mai inspdimAntim gAndindu-ne la moarte. Ideea

de umor ca formd de uqurare constituie baza unei opinii

cAt se poate de influente asupra lui, aga-numita teorie a

descdrcdrii. Dupd pirerea contelui de Shaftesbury, hlozof

englez din secolul al XVII-lea, comedia are darul sd des-

cdtuEeze veselia constrAnsd, dar in mod natural, liber, in

vreme ce Immanuel Kant spunea despre rAs, in Critica

puterii de judecare, cd este ,,o reacfie in urma prefacerii

brugte a unei speranfe inalte in nimic",1 ceea ce combind

teoria descdrcdrii cu ideea de incongruenfd. Consecvent

acestei aborddri, hlozoful victorian Herbert Spencer pretin-

dea cd ,,veselia este stArnitd de o revdrsare de sentimente

1 Immanuel Kant, Critique of ludgment (Critica puterii de iudecare),

Cambridge 2002, p.209 (n.a.).