Un Licar de Lumina

UN LICAR DE LUMINA

Autor, Nicolas, Modorum.

Telefon: 0762. 950, 463.

Introducere

La promovrea si debutul acestui volum, au pareticipat trei factori ce m-au

determinat sa-mi public poeziile, si anume :

Unul este ceea ce spune-n Biblie (Luca 8, 16) lunina deci nu trebue ascunsa,

al doilea factor, de frica rozatoartelor si al detereorarii manuscrisului. Si al

treilea factor va fi amintit mai jos.

Daca in celelalte domenii se spune ca oamenii ca sa ajunga la o performanta

oare care ar trebuit sa depuna un efort de 95% transpiratie si doar 1% inspi-

ratie . In domeniul poeziei, dupa parerea mea, ar fi invers : 99% inspiratie

si doar 1% trnspiratie. Adica, din Biblie si din natura primesti totul mura-n

gura. Oamenii de stiinta aprecieaza si se mira cum de i-a trecut lui

Eminescu si celorlalti artisti ata imaginatie prin cap. Iar un artist se mira si se

minuneaza de

marii inventatori si savanti care au pus bazele stiintei. Cum ar fi de ex. Cei ce au

inventat

motrul, TV si alte si alte domenii ale stiintei. Aceasta de fapt este echilibrul

pe care a intentionat Dumnezeu sa-l faca. Pe uni ia facut artisti iar pe alti, oamei

de stiinta. Noi santem dupa chipul Sau si de

de aceea creem, inventam, si ne procreem. Nu este bine ca oamenii sa fie

stradivarici. Un bucatar de pilda, degeaba ar face o mancare gustoasa daca

nu are cine s-o manance. El are satisfactii atunci cand are cine-i savura

ceea ce el sa straduit sa pregateasca in domeniul artei culinare, si cu a doua

ocazie se va stradui ca sa ornamenteze si mai apetisant tortul. Tot la fel este

in ori ce domeniu. Pana ce nu se sxpune public,ceea ce a fost gandit, lumina

inca este tinuta sub obroc. Aceasta armonizare ce exista intre fiintele umane este

de natura divina, ea nu are de-aface cu egoismul. Cel ce a scris o carte, cel ce

a compus muzica, sau cel ce a inventat un aparat, un motor sau altceva, au

fost concepute pentru ca alti sa le utilizeze si sa se foloseasca de ele. Un

compozitor doreste ca muzica sa, sa fie audiata si apreciata de alti, el nu a

compuso pentru sine. Ori ce inventie, orice arta este autentificata si ajunge

desavarsita doar in momentul cand celalti ajung sa benificieze de

ea. In nici un caz nu ma voi autointitula. Cand privesc la colosii din jurul

meu, lumina mea nu este dect un licurici la piciorul stancilor. Cu toate

acestea, impulsat si ajutata de un al treilia factor - Eusebiu Voinea, am

reusit sa trec pragul si zidurile inalte ce pareau de netrecut. Raman totusi la sursa

vcesnica si inepuizabila de insprratie ; sursa ce a inspirat din veacuri pe cei

mai mari poeti ai lumii- Biblia si natura. Aceste doua carti raman inepuizabile,

si impulsul lor grandios detine o forta divina ce face ca talentul umana sa atinga o

performanta relativa.

Soarele in stanci de mari adoarme

Soarele isi arata fata-n Mare

Oglida ii este in sarbatoare

Patrunde adancul lucioasele-i plete

Lumina se scalda-n negrele pietre.

Patrunde nocturna culege catarge

Plantate-n mocirla in stanca si alge

In valuri meduza stelute sclipesc

Cu dragoste lumina din soare-ncalzesc.

Cand Marea se-agita danseaza prin valuri

Iar spuma se zbate-n staca si maluri

In inima-i rece ca plumbul de grea

Patrunde lumina din soarele stea..

Se legana iarba tesutu-I covor

Ornament si hrana al apei decor:

Se-nalta spre soare din al ei adanc

De viata se leaga al razelor palc.

In tara albastra moluste sant mii

Nisipu-i cimitirul al algelor vii

Prin patura-i groasa lumina patrunde,

Abisul cel vesnic prin torte si umbre.

Se-noada-n valuri in raze aurii

Se leagana lumina, culorile sunt vii

Luceste mahrama in valuri matase

Atarna din soare raze mii pletoase.

Sta tainic ascunsa in valuri speranta

In raze de soare lumina si viata

Din- naltului cer atrna rabdarea

Un candelabru viu privind adanc Marea.

Minunea diminetii spre orizontul viu

Spre-a tarmului mal, spre-a cerului Fiu

Se-nalta printul zilei de pe al sau tron

Ca rege-n galaxie, ca domn in orion.

Din nou vueste marea si este agitata

E neagra de furie si tot mai inspumata

Ca si-n tinerete se-agita-n alei flux

Iar pietrele straluce-n al ei reflux

Soarele patrunde-n isteria ei

Si geme sub strae imbracate noi

Vesnic sant unite si n-au imbatranit

Iar liantul aer cu haina le-a-nvelit.

Corul natural pe patru voci struneaza

Murmurul din valuri orchesra ansambleaza

Podoabele de nunta si-al cantecului grai

Rasuna bolta-n cer de zgomot si alai.

Ceea ce Domnul uneste,

Omul nu poate desparete

Dragostea le contopeste

Si raman sora si frate.

O pasare vopsita

Ciorile galagioase

Dau tarcoale peste case

Glasul lor zanganitor

In urechi sta surzitor.

In copacii fara fruze

Se aseaza-n negre panze

Se ciorovaesc de zor

Intr-un mormait decor.

Copacii cu cuiburi clae

Din bete lana si pae

Sobele scot fumu-n casa

In hornuri cuburi aseaza

De aproape parca-i stol

De departe vezi un nor

Tot vazdul inegresc

In randuri se contopesc.

Dieta din mortaciuni Mostenesc dela strabuni

Au macat carne si hoit

Pana saunegrit de tot.

O stea cazuta-n mister

Cand te-ai cobaorat din stele

Faptura te-ai vesmantat

Printre astri luminosi

Fata-n soare te-ai sacldat.

Prin naltimile-n finite Faptura ti-e contopita

Ai fost zamislita zana

Dintr-o lume adormita.

Luna ti-e cararea toata

Pe un drum cu zori in stele

Te prelingi ca gandu-n unde

Penetrand visele mele.

Te apropii adormita

Printre stele mii lucind

Te zaresc ca printre ramuri

Din faptura-ti tot sorbind.

Ai picat cu fata-n ape

In adancul cu lumini

Ti-ai lasat amprenta-n unde

Prin al lumii-ntunecimi.

Din a tale galaxii

Dintr-o lume safnta dreapta

Ai lasat sadie amorul

Spre o treapta mai inalta.

Vad a ta lumina-n noapte

Spre mine alunecand

Iar cand ziua-n zori se zbate

Tu dispari prin nori arzand.

Iar ma uit prin stele-n noapte

Dupa-a ta faptura safnta

Si ma-nchin ca magii-n staul

Cand te vad cazand abrupta.

Lumina ce-adie-n noapte

Prin adancul beznei reci

Treci ca fulgerul prin ape

Printre valuri te petreci.

Niciodata nu te-apropii

Drumu-ti este lunecos

Infinitul tii departe

Eu te-astep in van pios.

Totul e desartaciune

Tu ramai in cer arznad

Vaga e euforia

Si-ndelungul asteptand.

Prin licarul de lumina

Daltuesti cu maini de fier

Inima ti-ai puso-n candeli

Intr-un candelabru-n cer.

Ti-ai zidit un templu-n noapte

Din culori de curcubeu

Din luimini sageti si flacari

Si cu note de-amadeu.

Simfonii stau contopite

Intre flacari ingeresti

Tu de-a pururi heruvina

In alb prin lumini lucesti.

Prin mister de galaxii

Cand te-apropii rezervata

Stai in lumea ta departe

N lant de aur exilata.

Cand esti goala framantata

In uleiul scurs din luna

Stai expusa-n intuneric

Recitind versuri din gura.

Eu raman doar cu privirea

Atintita-n intuneric

Asteptand sa cazi din ceruri

Spre adancul periferic.

Inaltimi de goliat

Saracie ciob taios

Am sa-ti scot dintii din gura

Am sa lupt pan- te-oi da jos

Si te scot din batatura.

Din zilele tineretii

Radacina ta draceasca

Mi-a dat perii batrnetii

Si-a vrut sa ma ofileasca.

Te scot afara din casa

Si te spanzur de grumaz

Oaspete mi-ai fost la masa

Ma-i hrait doar cu necaz.

Iti dau foc si voi scapa

De miloaga ta faptura

Ce a supt din vlaga mea

A ta nesatula gura.

Pana cand sa dorm cu tine

Intr-un pat mancat de cari

Ti-l voi vinde- da azi tie

Doar pentru cativa dinari.

N-o sa te mai bag in seama

O sa-ti fac zile de post

Mi-ai fost o vitriga mama

Vreau de moarte sa-ti fac rost.

Badaran ma port in fine

Esti o jigodie-amara

Am sa scap curand de tine

De spurcata ta podoaba

Pleaca dupa capul meu

Ca-ti iau gatul miseleste

Nu vreau sa te am ca zeu

Inima mea te uraste.

Mereu mi-ai fost musafir

Omeneste te-am primit

Iar tu te-ai purtat ca zbir

Bunurile mi-ai jertfit.

Cand te-oi vede in cosciug

Lacrimile imi vor curge

Bucuros eu o sa plang

Si-am sa-ti pun la cap o cruce.

Sfat: sa luptati la tinerete

Cu spurcata saracie

Ca-i mai greu la batranete

Un Sat in taine de natura

Floricelele marunte

Asezate printre pietre

Stelute albe si mov

Printre stanci abia se vad

Iarba le mocheta-n dar

Luceste-n coasta de deal

Isi lungesc gatul spre soare

Se lupta care de care.

La poale jos langa stanci

Intre-a portii padurici

Se-aude raul cum muge

Murmurul in cantu-i dulce

Peste-al vailor firida

In iarba doar incoltita

Damburi, valuri de pamant

Se ridica din adanc.

Langa-a murmurului apa

In freamat padurea canta

Liedul in glas de pasari

Armonii se-aseaza-n versuri.

Frunza moale se afunda

Peste iarba ce-a plapanda

Asezata-n mii de lespezi

Peste vreascurile putrezi.

Apa, padure si flori

Peisaj in mii culori

Naturala ambianta

In eterna dimineata.

Padurea spre deal se-nalta

Raul le tine-n balanta

Padure apa si del

Renumitul ideal.

In apus rosul de soare

Purpura se vede-n zare

Bolta cerului senina

Da prin crengilor lumina.

Dupa deal casele toate

In rosu toate motate

Monotona lor culoare

Da un gust la fiecare.

Calugar criticat de ruga

Daca toti s-ar face sfinti De elita sau parati

Procreerea ar stacna

Daca toti s-ar aciua....

Leul ar ramane rege

Si si-ar face singur lege

Ar fi jungla, fara oameni

Si plina cu rasa fameni

Intr-un timp cat o clipeala

Ar muri batrani de boala

Cimitirul monument

Amintire om schelet

Jertfa Lui Isus, calvarul

Si-ar vedea moartea zadarul

Dracii ar muri de ciuda

N-ar avea pe cin- sa-npunga

Prunci n-ar mai plange-n fasa

Lume-n auto pedeapsa

Au facut, nu ca-n Scriptura

Si-au ajuns noroi si zgura.

Tera nu vrea desti- eroi

Sa munceasca-n jug ca boi

Nu vrea nici grasani moalai

Sanatosi zacand rancai.

Mame fiti,nu doici in negru

Ton minor, jalnic, funebru

E falsa neprihanirea

Nu anihilati menirea.

Divinele sentimente

Sadite-n tineri si fete

Domnu-i Cel ce le-a creat

Nu spurcati ce e curat

Desmierdarile sub luna

Sunt la fel ca ziua buna

Fi salvator prin Jertfa sangeroasa

Mina de sare

Lumina din soare

Fii dar de mancare

Sa fii cat mai sfant

Hrana din cuvant

Sa fii bun la gust

Si paine si must.

Vorbirea cu har

Ce o ai ca dar

Tasneasca din tine

Si chiar sa lumine

Pe cei pacatosi

Obositi, setosi

Sete sa starnesti

Si mult sa iubesti

Sa-i conservi in El, in Hristos

Iar tu sa fii miel, ca El

Arsa lumanare

Pentru-a lor carare.

Eul la-s sa moara

Tu ramai comoara

Fara pic de fala

Sa urci culmi spre zare

La vesnice izvoare

Spre inviorare

Urcus spre-naltimi

Firav, bland si lin.

Pe ultima trepta

Langa cer asteapta

Sa-ti deschida poarta

Si sa-ti ei rasplata.

Si iar sa te-ntorci

De la cele torti

Sa strabati prin porti

Sa cauti spre toti

Spre fii si nepoti

Spre-naltimi sa-ntorci

Spre porti de lumina

Sa le spui din gura

Sa priveasca-n sus

In jos spre apus.

Mai suna un ton

Din trambita zvon

Si iar rascoleste

Setea potoleste

Mai sunt oi pierdute

Ce trebui gasite

Fete glbejite

De pacat trudite

Parjolite-n rug

Flamande si plang.

Pe deplin ruinate

De pacat poluate

De ape inundate

In vanturi spulberate

Dar tu fi-le frate.

Casa lor din lut

Ce sa prabusit

Zideste-o pe satanca

Da-le sacara sfanta

Sa urce, sa urce

Sapre-naltimi de cruce

Pana vor ajunge

Ca sa poata-n vinge.

Pe tine te-asteapta,

Pe tine, pe mine

Treci de ii desteapta

Firea lor desearta

Ca sa o struneasaca

Sa nu zaboveasca

Sa nu mai vorbeasca.

Ca sa amuteasca firea pamanteasca

Dale biruinta tu Isuse ca e cu putinta

Pacatul ii apasa, iar in ima lor

Arde doar un dor

File salvator

Isuse iubitor.

Tarzanul Edenului pustiu

Cu muntii si cu codrii

As vrea sa ma-nrudesc

In inima padurii

Sa cant si sa traesc.

Sa ma scol pusnic, pribeag

Cu fiarele sa fiu prieten

Locuinta fie-mi staca

Sa ma simt ca in Eden

In natura langa soare

Harana : fragi,mure si iarba

Apa din paraul rece

Miros de crin si floare dalba.

Stau salbatic intre munti

Prieten cu fiarele toate

Ce-mi vor fi garda-n prejur

Doar cu dintii inarmate.

Imi vor fi supuse toate

Si cu zel voi cerceta

Linistea padurii-n noapte

La maxim voi explora.

Am descoperit ca toate

Dorm supuse fara teama

Linistite sub natura

Se trezesc cand El le cheama

Tu esti Creeator in veci

Toate-n timp Tu le petreci

In natura langa Tine

E izvor de nemurire

Ce purcede de la tronu-ti

Iar pe crucea de pe stanca

Este scrisa-ata iubire

Vino azi in pasi de ruga

Pusi in cumpana dreptatii

Vamesi, pastori,clerici, preoti

Rand la bara judecatii

In coperti indoliate

Fiecare dupa fapte

Sunt expusi spre-a Sa dreptate.

Legea e cea ce sondeaza

Pacatul ce lume-apasa

Nimeni nu se eschiveaza.

Judecata cea din urma

Pacat, pacatosi ii curma

Nu raman nici praf nici umbra.

Cartea mortii-i pregatita

Pentru cei ce nu-s elita

C-au iubit pacat ispita.

Inscriete-n cartea vietii

Singur soarta-ti hotaraste

Cu sange-ti pecetlueste

Scoalate si chiar porneste

Nu te poticni de zgura

De pacat ce-l ti in gura.

Leapada-ti murdara haina

Si putina jale, faima

Vino ca Isus te cheama.

Primavara-n parc vibreaza

In parcul cu plopi

E sore si lumina

Mugurii crapati

Salciile si-atarna

Primavara-ncepe

Ascunsa-n soare-i iarna

Si-a cutezat sa iasa

Printre frunze iarba

.

Pescarii amatori

De-al primaverii val

Manati de duiosie

S-au randuit pe mal

Lacu-n valuri mici

Struneaza-o melodie

Pescarusii zburda

In facla-i argintie

In rand se-aseaza-n rang

In ordine splendori

Cortegiul primaverii

Cu strigat de cocori

Misuna vzdulul

Ca la creatiune

De pasari ce-au sosit

Din tarile vecine.

Sufla uneori

Vantul bate tare

Spulberand frnzarul

Spre ghiolul cel din vale.

Plutesc gramezi puhoi

Impinse sunt spre maluri

Le putrezesc faptura

Se pierd in mii de valuri.

Finalul primaverii

Cu ornament culori

Cu cantecul de pasari

In apogeu de flori

Daruri extratrestre

Luna, razi cu fata plina

Soare, razi cu fata-n zare

Cer, razi ca esti imper

Stele, radeti santeti Ele

Nori, radeti lacrimi ploi

Radeti, radeti, catre noi

Noi cantam imnuri comvoi

Voi sunteti ambasadorii

Ce plutiti in car cu norii.

Prin voi se transmite viata

De la tronul cu speranta

Creati pentru-o lume noua

Raze calde din cer ploua

Pentru ruga ne-ai dat unde

Un ecou mobil stravechi

Toata vesnicia-aude

Glas de tunet din inaltul

De imi zgudue palatul

Se audea-n lung si-nlatul

Fulgere sageti, lumina

Si-ti zarim fata divina.

Se aude tropaitul

Cand caii tarae carul

Ilie plescane biciul

Tuna zgudue pamantul

Din albastrul cer senin

Doamne vocea-ti auzim.

Oras marinaresc---epavele iti plang

Oras marinaresc ce apa-tie hotar

Esti un unicat si na-i nici un vicar

Periferia ta e farmecul ce-l ai

Iar lumea ta din vatra o atragi in Rai.

Esti iconjurat in strae noi de apa

Iar frumusetea ta in goliciunea-ti toata

Lumina-ti reflecta in scoci ca diamante

In carnaval ti-e briza in apus de noapte.

Tie pescarusi-ti canta din cavale

Iar lebedele-n alb ca zecile fecioare

In muzica prin valuri se aseaza si canta

Iar sorele ti-e mire pentru sfanta nunta.

Invitatii mii pe plaiuri nisipoase

E imensa nunta in carne si oase

Oras din scoici si terasita tencuiala

A ta temelie-i din piatara si smoala.

Plutesc in malul tau, spumos, abrupt

Corabii noi si vechi, epave de demult

Muzeul de lumina in odajdii negre

Amintiri de jale, cortegii funebre.

Iar marea ta cea neagra, curata albeste

Doliante calde pentru toti plineste Zburda pe nisipul auriu si moale

Miei carunti si negri incalziti de soare.

Cand vara incepe, tu esti in Paradis

Mireasma ce-a placuta, de flori o simti-n vis.

Faleza-n amintire, sopteste de sub stanca

Nostalgice valuri ce pe multi framanta.

Ruga saracului, cere-cer

Doamne mila eu i-ti cer

Din tron ca sa curga

Din naltul tau cer Sfinteste a mea ruga.

M-auzi cand strig si plang ?

Cand ajutor iti cer

Cand jertfa-ti dau un junc

Apropie al tau cer.

Nu-ti poruncesc, ci cer

O raza de speranta

Din scatul trei din cer

De unde sfinti-n vata.

Acolo de-o patrunde

Ruga mea in raiul cer

Da-mi raspuns prin unde

Din tainicu-ti mister.

Ma umilesc cand cer

Nevoea ma impinge

Ca sa ma urc spre cer

Sperand ca voi invinge.

As vre sa nu-ti mai cer

Sa-mi dai si fara ruga

Sa stii ca sunt somer

Si bani nu am in punga.

Ai mei de-acasa-mi cer

Sa le aduc merinde

Si-am spus ca usa-n cer

Cand cer ea se inchide

Nu-mi dai din abundenta

Ca zilnic eu sa cer

Mereu sa-mi fi clementa

Nu vrei ca eu sa pier

Mai stau langa-al tau cer

Umilit ma tii aproape

Ca in ruga eu sa-ti cer

Caci satui-Ti satu departe.

Ultima mea cerere

O scriu si-o iscalesc

O stampilez cu lacrimi

Raspuns vreau sa primesc.

Taraindu-si casa-n spate

Tufele de lilieci

Manjite cu lac de melci

Se tarsac in pielea goala

Pe tulpine si pe frunze

Carapacele meduze.

Soiul lor umed balos

Tarainduse pe jos

Ochi lor fixati in coarne

Casa, piatra slefuita

Si-o tarasc zilnic in carca

Dimineta pe racoare

Pana-n rasarit de soare

Cand curge roua pe frunze

Ies cu toti la plimbare

Catand cele necesare

Drumul nu-i prmejdios

Cand roa-i cazuta jos

Glisantilor mult le place

Cand nu-i zgarae pe burta

Umezeala ii ajuta.

Dupa ploae toti balosii

Se intinde cochilosii

Care mai decare-n fata

Se icoloneaza-n rand

Dau viteza cat e ud.

Cochilosii cu antene

Raspanditi pe iarba verde

Cand roua inca se vede.

Cand soarele a uscat

In cochilii sau culcat.

Ma-nalt cu gandul--cobor la cruce

Cu cat ma-nalt mai mult spre stele

Spre-a cerurilor mii multimi

Cu-atat mai mult ma pierd in vremuri

Prin ale Tale inaltimi.

Manalt cu gandul spre iubire Ce sta prin nori ascunsa-n soare

Prin vesnicii te caut Doamne

Prin infinitul Alfei Tale.


Prezenta Ta ma umileste

I-s templul Tau, ramai in mine !

In fiinta mea te contopeste.

In toata a Ta eternitate

Ce-si misaca fata in vazduh

Iti vad amprenta si sigiliul

Iar pe Hristos pe cruce pus.


Carari sunt mii ca sa ma urc

Din ingeri tu-ai facut o scara

Prin care-n vesnicii s-ajung.

Tu ma astepti cu-a Tale brate

Ce pentru mine sau jertfit

Ai pus in mine-al tau altar

Si flacara ce-a biruit.


Spre galaxia Orion

Eu mantalnesc cu-a Ta iubire

Ce-ai revarsat-o pentru om.

Pe cruce Tu ai scris iubire

Cu sange safant neprihanit

Izvorul dragostei e-n Tine

Caci ai murit si te-ai jertfit.


Spre Paradisul nemuririi

Te vad prin astre revenind

Si`am siguranta mantuirii.

Ma hranesc in somn cu vise

Intr-o noapte fiind flamand

Am vista gaini dar vii

Ce le fugaream prin vii.

Ochii imi sticliau de foame

De toate as fi mancat ; Carne, fructe ori spanac.

Cand matele imi ghioraesc

De loc nu sant mofturos

Adun farmituri de jos.

N-ati vazut cum boschetarii

Rascolec prin tomberoane

Catand incaltari, mancare ?

Viata merge inainte

Ma hranesc cu vise-n somn

Satul sant mai mult cand dorm.

Capitalul sanatatea

Multumesc ca-l am ca dar

Eu traesc mai mult cu har

Aer este din belsug

Apa este fara bani

Hrana pentru cei orfani

Flamandelor vrabiute

Talcuesc azi visul lor

Discrepanta ma orbeste

Obosit si-nfrant de stres

Nu-mi mai vad privirea-mi vesel

Am dat totul amanet

Muribundn sunt pur schelet

Deci puterea-mi vlaguita

Stoarsa si deshidratata

Umulit de toti avarii

Ce-au pus mana pe toti banii.

Orice speranta ratata

Iar desartaciunea zace

Zdrentele ce-atrna-a jale

Plansul cere de mancare.

Saraciea e otrava

Ce ca plaga se abate

In curand pe ztrazi va cade

Mii de tinere cadavre.

Mii, gramezi vor zace-n strada

Va vor fi voua plamada

Ve-ti ramane numai voi

Neam de oameni de prost soi

Cu banii nu ve-ti ramane

Ve-ti muri de-a lor miasma

Pentru voi va fi otrava

Viermii lor, mancare-n tava.

Viitor intunecos

Lacrimi seci, obraz de loc

Sau facut tare opinca

Nu au mila, nu au frica.

Coltii iearnii-nfipti in soare

E frig si inorat

Sorele e-ascuns in nori

E trist si mohorat

Si sufla asprul vant.

Pasarile zgribulute

Cu ciocu-n pene isi sufla

Se aude slab suptil

Ici si colo cate-un tril

Catelul incovrigat

La dosul sirii in pae

Ici si colo cte-o cioara

Carae a primavara.

Fum pe horn inca mai iese

Noaptea inca mai e frig

Ziua sorele inteapa

Printre nori fata si-arata.

Un tainic vis priveste lumea

Mie draga lumea toata

Si tainicul ei suflet

In lacrima si-n ras

S-o privesc in cuget.

Plapanda cum se vede

Deschide-n cer o poarta

Cu ochii limpezi pleca

Si moartea-n san si-o poarta.

Izvorul ei din lacrimi

O lega cu fiori

Miracolul ei zambet

Iar plange dupa zori.

Se trece floare-n vant

Ecoul puritatii

A curs din veacuri facla

Podoaba tineretii.

Ruga ingenuncheata-n vreascuri

Eram cu sufletul zdrobit de taine

Si m-a trezit un straigat in pupila

Un ciripit de apa cristalina.

Era lumina-n apa ci-o priveam

Iar taina apasa din greu fara luminii

In sufletu-mi plin de mii de-ntunecimi.

Cu mintea strig : dezleaga-mi poarta Doamne !

Si spalama in apa ce m-a revelat

Sa nu plec iar gol si apasat.

Si razele ce printre crengi atarna

Aprinda candela plutita-n valuri

Sa arda apa ce se scurge-n maluri.

Ca fulgii de luminii ce plang din soare

Sa las pe Tine durerea-mi vietii gloata

Din umeri grei sa-mi ei povara toata

.

Nu ma lasa sa plang in apa care curge

Ingenungheat in vreascurile putrezi

Ridicami fata vesteda de soare

Si scie-n cartea vietii Tale, indurare.

Inepuizabila lista a lmii terestre

Foarte putina dreptate

Multa absurditate

Belsug de obscuritate.

Doar putina vigilenta

Foarte multa violenta

Fara pic de indulgenta.

Doar putine zile drepte

Foarte multe accidente

Ce se nasc din imprudente.

Putini fii de dumnezei

Mai multi sau nascut cei rai

Din parintii lor calai.

Mai putina vindecare

Foarte mult aer putoare

Din a stintei ani poluare.

Legaturi prin val de apa

Prin botez trebui sa moara

Eul pacatosul intrus

Ce pe multi in gropi pogoara

In inima-i ca un virus.

Vechiul tau trecut va piere

Cand conjugi a ta vointa

Cu a Lui Hristos putere

Totul este cu putinta.

Botezat in apa pura

Si spalat in ariel (leul lui Dumnezeu)

Curata limba din gura

Sangele sfantului Miel.

Doar din duh si sacra apa

Esti spalat chiar pe deplin

Vei avea parte de viata

Consacrat pe-altar divin

.

Legamantul prin botez

Limpezeste si vointa

Intareste al tau crez

Fortifica pocainta.

Prin botez te-ai logodit

Cu printul din Orion

Cu Isus Cel rastignit

Imparat vesnic pe tron.

Simfoniea marii

Valul se sparge-n mal

Ascunde-n spuma sarata

O dulce melodie

Cand se-amesteca in van

Se-aude cantata-n strana

Intr-un stil bizar.

Pietrele cioplite neted

De valtoarea aspra-a apei

Instrumentele orchestrei

Piatra, nisipul si stanca

Pestii spectatori asculta

Cum valurile spargand scoica.

Scoicile presara malul

Cenusiu margaritar

Fragmentele vechii orchestre

Stranse-n jurul pietrelor

Fin se-aude fasaitul

Cand apa se-aseaza usor.

Ochestra-n etern ramane

Zilnic se regenereaza

Natural conservator

Performanta-ti melodie

Zilnic vrem s-o ascultam

Monotona vesnicie.

Inima-n tacere, iti spune ce simte

In izvorul rece de faci bae

Inima canta in odae si se-n moae

Iarna cand e frig si ger

Inima se face tare fier.

Cand iarna e lunga

Iar noaptea e mare

Inima plange, plange a jale.

Cand vara e lunga ,

Iar ziua e mare, inima canta vesel

Ca e-n sarbatoare.

Imensitatea luminii si multa verdeata

Curata inima de-ntunecimi si boala

Ii darueste viata si-n viitor speranta.

Crestinii nevazatori, rostec rugi de mila

Bogatii din lumea sacra

Au uitat de cei sarmani

Pe cei din lumea saraca

De vaduve si orfani.

Pentru ei, rai pe pamant

Au uitat ce-a spus scriptura

Ca talanti ai Lui sant

Voi doar sa-mpartiti iubirea.

Toti crestinii au orbit

Nu aud jalea si plansul

Duhul sfant i-a parasit

Iar Satan ranjeste rasul.

Scaldati in a lor cropeala

Rezultatul, burueni

Egoismu-a dat in boala

Ajunsi, Laudicieni.

Iar divina doftorie

A stiut ca-i face sfinti

Si-au lasat-o in hartie

Sigilata cum o stiti.

Dragonul in hane de srabatoare

De cand ai ajuns iscoada

Torni minciuni chiar fel de fel

Ti-a crescut coarne si coada

Cercetas abil fidel !

Lingusirile-ndulcite

Scriese-n fruntea ta profana

Sclipesc in mii de cuivnte

In frunzisi tu stai capcana.

Imbracat in piei de oae

Fara rod copac cu frunze

Porti in inima gunoae

Si-un formal zambet pe buze.

Nu ai somn nu ai nici tihna

Rozi si prinzi ce-n cale-ti iese

Esti ca molima-n tulpina

Nascocesti momeli si mreje.

Esti ca virusul in oase

Aduci zanzanii si chin

Ca o spurcaciune-n vase

Sarpe rece-n caldul san.

Pe furis strecori cuvinte

Scopul ca sa ti-l atingi

Chiar de sunt seci si pripite

Telul tau e ca sa-nvingi.

Ulcior plin cu spurcaciuni

Esti din neam din vechiul clan

Iar toigul ai din spini

Esti spion siret viclean.

Cat ar fi iscoditorul

Odata e prins in fapta

Se sparge ca si ulciorul

Scapat jos, tandari se crapa.

Dragostea-i minune-n pantec

Pentru pruncul infasat

Mama este scumpul dar

Giuvaer, margaritar

Este pruncul rasfatat

Dulcea melodie-i plansul

Al ei sange-n el pulseaza

Pe mama n-o deranjeaza.

Visul ei e bebelusul

Cand il doare ce il doare

Cu lapte plasul il stinge

Si la sanul lui ea plange

Caci ea-n inima il are.

El se simte ocrotit

De-al ei scut ce-l poarta-n mana

Duhul ei e pur lumina

Nopti de-a randu sa jertfit.

Pruncul creste-n ocrotire

Ca in frunze de album

Fie-n cort sau in catun

Chiar si-n jungla e iubire.

Stie pruncul sau nu stie

Ca iubirea avalansa

Dar divin pruncii infasa

Din a mamei gingasie

Copilasi cu mintea cruda

Cat inca va da povata

Respectati-o cat e-n viata

Caci curnd va trece-n umbra.

Cand priviti mainile moi

Care vau sacldat pe voi

Sa le sarutati oricand

Caci ele v-au ocrotit.

Mama gingasa faptura

Curata ca lacrima

Ca cuvantul bun din gura

Sfanta mama, mama mea

Tu straluci ca si o stea.

O strasina uscata, in timp de ploae

De curgi si-atunci cand sorele-i scurs prin luna

Cand ziua-i plina de albastrul cer milos

Cand greerii se pregatesc in bezna ca sa cante

Cand inima e plina de lumina

Iar glasul tau jenant tot da sa intarate.

Sa stii ca esti o strasina ce cruge fara ploae

Inmormantanduma de viu in mlastina.

Cand curg suvoi si lacrimi avalansa

Din ochiul tau cel drept ca farul de lumina, Ce te razbunii cu degetul spre asfintit

Iar eu privesc pripit spre amenintare

Inoculat de-al tau venin cel sorb

Ingenungheat in cugetu-mi de a mea pudoare.

Raman zdrobit ca tot ca din-nainte

Un biruit legat sub strasina ca rob.

Imnul mustratorul palos

Pamantul e al nostru

Avantajul vostru

Ca robi umiliti

La jug suntem sortiti

Vrem ca sa muncim

Ca sa mai traim

Tarii sa dam hrana

Lapte, miere, mana.

Pornim sa brazdam

Samanta aruncam

In pamantul moale

Pe sute de hectare.

Ne simtim sub talpa

Iar alti se indoapa

Al nostru avantaj

Lacrimi si necaz.

Nebagati in seama

Vorbe goale, zeama ;

Sperante ratate

In lacrimi ingropate.

Azi e timpul nostru

Aruncam capastru

L-am pune la alti

Sa schimbam talanti.

Uni se cred lei

Iar taranii miei

Fara de valoare

Fum de lumnare.

Vrem dreptate-n data

Nu zile amanata

Pentru noul an

Taran, nu boschetar !

Afundat in malul mortii

Tunel in curbe galerii

Ascuns in ramuri felii

E liniste perfida

In ornament firida.

O alta galerie cat

Pripit spre stanga ma abat

Pamantul imi da valma

Si-l zvarl cu a mea palma.

Tunel crapat, majit cu lut

Iesirea mi-ai pecetluit

E intuneric smoala

Ma scald in umezela.

In alb culorile le-mbraci

Esti plin de vraja si de draci

Capcana neagra-n galerie

Spurcat pamant cu murdarie.

La multi a-i fost al lor mormant

Li-ai dat si aur si argint

Fara popa-n mormantati

Nici o lacrima udati

In tunel imbalsamati.

Pacea din Armaghedon

Cazemate hitleriste

Amintiri fara ferestre

Mitralieri si foc automat

Tac, tac, tac, tac, tac, tac tanc

Ei fiind primii idioti

I-a-nvatat razboi pe toti

Mai modern sofisticat

Trag din avion si tanc

Pamantul e plin cu arme

Cu tancuri si avioane

Zbor cu foc automat


Nagasaky, Heroshima

Ispaseste si astazi vina

Focul lor automat

In secret i-l tin in cap

Peste tot e zarva mare

Icepand iar noi rezboae

Intr-un imn sofisticat


De la Hitler pana-n coace

Ani de-a randul se vrea pace

Striga-n foc automat

Dar trag din avion si tanc

Paradoxu-i foarte mare

Ca sunt multe poligoane

Si mai mult sau inarmat

Parca dracu ia-ndemnat

Hitler nu are statue

Dar in jur armele vue

Se vede in lung si-n lat

Un pamat rau bombardat

De-ar ramane-o amintire

Rzboae si cimitire

Monumente tari din ceara

Si o pace-n steag de vara

Satan nu e pentru pace

Dimpotriva sage-i place

Tipete si foc automat

Ca doar el le-a inventat

Daca-n frunte il vom tine pe Satan,

Rau va fi dar nu si bine

Rachete, tancuri armate

Intr-un glas la unison

Mult mai mult sofisticate

Sin final Armaghedon.

Inchinare falsa

Idolul facut din piatra

Pus in coltul din perete

In inima iti pulseaza

Si ii ceri ca sa te ierte.

Inima ajunge piatra

Ca si ai tai dumnezei

Ce le-ai inaltat altare

Si te-ai inchinat la ei.

Iata biciul lu Ilie

Primeste-l ca pe-o mustrare

Farama-ti Baalii toti

Domnului dai inchinare !...

Talharul cere lumina...

Scriptura-i ca pomul vietii

Fructul sfant si delicios

E cuvant Dumnezeesc

Scris cu sange de Hristos.

Umilit cu Hrist pe cruce

Un talahr sa pocait

Un bob strecurat din pleava

Eul si la rastignit

La vazut pe Hrist pe cruce

Nu din carti c-a fost talhar

Nu la cunoscut din ruga

Ca de fapt n-avea habar

Cerceteaza-L in scripturi

I-ti asteapa cautarea

Asta-i locul Lui pe tron

Si-ti va da in dar iertarea.

Monstru-n alb profet se-arata

Multe zvonuri se aud

Mii de zvonuri false suna

Derutand fiinte plapande

Avalansa strigatura.

Falsa orchestra de jale

Freamata lumea, framanta

Seaca-a apelor izvoare

Si-n odajdii negre canta.

Canta cantece funebre

Nu spre-a tronului iertare

In falsele candelabre

Dirijate spre pierzare.

Babilonul e o vraja

A luceafarului coada

In stil nou si eronat

Ordonat doar de fatada

Uzurpanta lui tacere

Greu se lasa depistat

Vorbirea e dulce, miere

Sta de veghe-a disperat.

Tine stanpila-ntr-o mana (666)

In cealalta doua fructe

Ti le-apropie de gura

Brngi i-ti da-n iazul fierbinte

Are de toate-n desaga

Cu a sale jucarii

In ispite pe multi baga

Mos craciun e zi de zi.

Este foarte manierat

Pan te vede in cavou

In cosciug te-a sigilat

Si ranjeste-a jubileu.

Sase mii de ani savant

De la stiinta nu se-abate

Perfid si evaluat

Se pricepe-n taine toate.

Starneste curiozitate

Marfa-n minte expunand

Cu multa amabilitate

Prin ochi limpezi defiland.

Momentele razbunarii

Furios impinge-n crusta

Cu fala si indrazneala

Si rasufla-a oboseala

Din aduncul terei scoate

Si carbuni si mal de toate

El cutremura adancul

Puterea-i nestavilita

Inarmat si deghizat

Ca un hot ne-nduplecat

Cand pradeaza ne-nfricat

Gaureste sanca-n munte

Pravaleste-n vai nisipul

Se aseaza si danseaza

Focul il izbeste-n flacari

Artificii mii de jocurii

Toti peretii vagaunii

Sant incinsi de a lui lava

Deapana pamantul crapa

In puteri nelimitate

Zgudue oceanu-n ape

Cand se-ncing satancile-n lut

Titieiul vine si stinge

Scuipa din nari foc si jar

Arsul si vechi-arsenal

Satanci masive var se fac

Clatina pamantul beat.

Toti se-n china la nevoe

Inventeaza zei din piatra

In ruga se pleaca-n rand

Chiar si-ateii mor de frica

Cand stancile se despica

Monstruosul zeu din lava

A facut ca lumea toata

Sa se-n chine cand vibreaza

Cand zgaltae si dansaza

Dar mai tare de cat tine

E Domnul ca intervine

Iti reteaza libertatea

Sa nu faci totul ruine.

Nisipul din periferia marii

In delta trestia virgina

Si mlastina ei

Sau contopit dea-pururi

In veci prin stropi de ploi

Copacii-nconvoiati

In nisip de veacuri

Infipti in radacina

Si-atarna mreaja-n soare

Zbarcita lor tulpina.

Iar stoluri, pasari mii

In varfurilor soare

Se odihnesc in cuiburi

Lasand in urma pui.

Cand genele-i sclipesc

A valurilor ape

Inunda trestii mii

Si-ar vrea ca cu agape

Uscatul ce ramane

Nisipul sa-l adape.

Cu sceptrul sau in mana

La capatul maririi

In valea argintie

Satapanul periferic

Aseaza-n valuri vii

Gramezi de ape mii

Grai divin in romaneste

De cand sau nascut romanii

Impreua mostenesc

Ce le-a dat Hrist si strabunii

Hrist le-a dat a Lui Scriptura

Neamul Dac a studiato

Si in transa se-ncrezura.

Domnul le-a dat bogatie

Muntii, holda, apa si fierul

Si-npreuna vesnic cerul.

Samanta putreda vie

Cant si lacrima-n poezie ;

Le-a ramas limba strabuna

Tot pamantul tara muma

In folclor se contopeste

Toata arat-n romaneste

E martora si vorbeste

Despre-a vesnicie-i veste.

Intr-o tara cat un praf

A patruns lumina toata

Si i-a inspirat din har

Sa fie-n arata bogata

Sa nu cante nici-o tara

Din tambal si din vioara

Haru-n minuni se preface

Pentru-o tara care-i place.

Vedenii adormite

Visele frumoase

Soptesc ce nu este

Cantece duioase

Culise-ntunecoase

O lunga poveste

Multe iti doresti

Inima-ti tresara

Nu se-n plinesc

Si nici nu izbutesc

Iluziaie amara

Doar zvarcolire

Prin creer se asterne

Dezamagire

Slaba soptire

Prin gene se cerne

Prin dos iti sopteste

Confuzii amare

Cortina in cute

Frunzare cazute

O vesteda floare

Visele multime

Cesi aprine facla

Limpede-a culoare

La infatisare

Isi incepe claca.

Sediment in roca

Asaezat in raiduri

Poposeste-o clipa

In launtru-ti pica

Rezemat in falduri

Opsedanta-ti fata

In neguri rascoleste

Picante sant toate

Relativ pripeste

Si se misca-n noapte.

Amoros si dulce

Mintea iti sopteste

Prin desertaciune

Pleaca si nu spune

Doar te amageste.

Vedenii peste noapte

Ce ingeri-au muncit

In celula-ti glie

Sentimente-nvie

In dulce prefacut.

Nu credeti pe toate

Nici pe unul chiar

Masca-nchipuire

Searbada-amagire

Afumatuti far.

Palpae, se-arata

Salab divertisment

Truc nestingherit

Facut pe moment

Dar perii te-au albit.

Catarul, martorul Lui Dumnezeu

Catar a fost catar va fii

Steril batran si fara fii

Viata-rasarit din haos

O spun ateii cu tupeu

Ca si-au facut natura zeu.

Limitati in presupuneri

Enigmelor dau din umeri

Se opresc ca n-au putere

Arata lor prezumtioasa

Mandra-i si neputincioasa.

Viziunea lor comuna

Multi au luat-o chiar de buna

De le-ai spune cas maimute Ca maiuta le e tata

Te-ar trage la judecata ?...

Ne-am facut natura zeu

Din hazard in evolutie

Din moluste in maimute

Pacatosi cu multa vina

Fara licar de lunina.

Nici amiba protoplasma

Nu au de la sine viata

Nici molustele din mare

Nu sau transfotmat din soare

Iar catarul fara pui, este marturia Lui

Sperante naruite-n dar

Familia numeroasa

Are galagie-n casa

E bogata-n simplitate

Haine n-au si nici bucate

Se-mbubeaza cu sperante

Ca-s saraci fara fiante

Poate-n anul viitor

Va fi lumina si spor.

Dupa ce-a trecut un an

Speranta a fost in van

Ei nu tipa-a disperare

De si-i vant in buzunare

Tot asa merg inainte

Cu curajul pus in minte

Parca a-r fi nemuritori

In toate biruitori.

In razboi cu saracia

Licare euforia

Orizontul din lumina

Sterge plansul si-l alina

Vad cum altii-n jur ca poate

Sa-si descurce viata-n toate

Al lor aer mandru, verde

Sanatos crescand se vede

Multa munca tot mai prost

Tot la coada fara rost

In povesti magulitoare

Trec peste-a junglelor fiare.

Putreda scurta sclipire...

Este scurta viata noastra

Cat o floare, cat un abur

Cat cracul unui pitc

Cat al furnicii buric.

Scurta unda nevazuta

Ea exista metafizic

Si se crede apsoluta

Ea, suflarea fara fizic

Incolteste, creste, moare

Cat un abur se arata

Da o raita si dispare

Se pripeste, se zareste

Si ca ciara se topeste

Buricul unei furnici

Doar cu microscopul poate

Sa-l maresti, sa-l vezi de-aproape

Scurta-i viata putregai

Cat mirosul unei flori

Dar ar vrea sa mearga-n Rai?

O lume cazuta...

In cuvinte seci

E o limba muta

Si plina de tupeu

A eului zeu.

In mandria cea faloasa

Ce-si asterne-n nori prestigiul

Limba-i toata veninoasa.

In privirea cea pripita

E un drac himnoza-n unde

Ce o simti cum te patrunde.

Invierea broastelor

Broasca-i rece si raioasa

Pielea-i verde si scarboasa

In mlastina negricioasa

Este ca la ea acasa.

Chiar de soare de-i pripita

Pielea toata-i umezita

Bolbocae cantu-i apa

Ochii mari privesc fereastra.

Arcuitele-i picioare

Peste ierburi tantos sare

Patrupeda amfibioara

Se urca si se cobara.

Se aduna prin baltoace

In cor gura nu le tace

Papura le e odae

Pana gerul le imoae.

Iar se strang in casa neagra

La sub sol toate se baga

Pielea vanata-onvelesc

In mocirla se-odihnesc.

Nu misca, stau amortite

Una de alta lipite

Radacini de tipirig

Protejeza cand e frig.

Soarele cum le pripesc

Din somn broastele trezesc

Canta iar de bucurie

Caci soarele le mangae.

Incredere limitata

Viata atarna de bani

Chiar de credem sa nu credem

Intrbati pe cei orfani.

Va va spune-n gura mare

Vrem haine si-ncaltaminte

Bani de foc si de manacare.

Toti saracii va va spune

Ca l-e foame si ca rabda

Ca traesc de azi pe maine.

Mama lor spune cu lacrimi

Ca nu poate face fata

Ca viata-i plina de patimi

.

Prin calvar viata se trece

Fara bani si amarata

Boala, trauma culege.

Banii n-aduc fericire

S-o creada cie ce au bani

Ca-ntre sotii cei saraci, nu-i iubire.

Cu bani multi se fac si multe

Depinde de administrator

Lucruri bune si urate.

Banul e-al lumii mamona

Un zeu ce-l adora toti

Si crestinii toti aidoma.

O tara in mal de ape

Dobrogea e-n colt de tara

Marea, dunarea sclipesc

Muntii cu paduri conjoara

Fata-n tine si-oglindesc.

Sud si nord tara cuprinde

Dunarea marea-mpreuna

Doua judete se-ntind

Tara toata le e muma

Multi v-au vrut si v-au poftit

Nu in poze inramate,

Ci chiar steagul lor la-nfipt

In hotarele voastre.

Cele doua porti la mal

Unde apa le pazeste

Porti din spuma si din val

Orce tupeist ar trece!...

Timpul roteste natura

Parca-a nins peste verdeata

Intr-o vie deasa plasa

Cu petale albe-n smocuri

Gazale se-ncruciseaza

Mireasma se-aseaza-n flancari

Broastele-si combina glasul

In al plaiului ogoare

Cu al pasarilor tril

Orchestra-napus de soare

Zangane-un greer abil

Sa-noptat dar tot se-aude

Cate-un falfait si trosnet

Cate-un greer amortit

In racoarea noptii-n fosnet

Se aude rasletit.

Iepurila teafar scapa

Nlabirintul sau salas Si de-aceasta noapte grea

Tufa zdravanul locas

L-a pazit cand el dormea.

Trec de-a randul nopti si zile

Infinitul lor nu piere

Toate-n taine-n toi lucind

Consumand a lor putere

Cu un cant nou luminand.

Spre vecii se-ndreapa cursul

Candela arzand uleiul

Cu pasi noi in simetrie

Isi scalda din nou condeiul

Consumandu-l ca sa scrie.

Anii au trecut s-au scurs

Sant ai vecilor noi martori

Cerul, pamantu-aramas

Lumina si noaptea factori

Cerand al vietilor ceas.

O zi intunecoasa

Bizarul timp intunecos

Sinistru-n neguri se zbate

Se impune zgomotos

In bezna zangane-a moarte.

Vantul sufla sacadat

Si tunet , si mai rea furtuna

Prin fulger straniu-a rasunat

Spaland a malului tarana.

Vad cum plopii se conjuga

Ingenuncheati copaci de ploae

Sant plecati in plans si-n ruga

Presara vantu-n inconvoae

Zile-n rand intunecate

Totul pare-a disperare

Chiar si ziua parca-i noapte

Nici o speranta de soare.

Nici o pasare nu canta

Totu-i jale spre mormant

Ploaea presarand se-avanta

Doar stropii plesnind se-aud.

Noaptea ca sa treci pe strada

Intr-un timp de ploae neagra

Spaima te cuprinde-ndata

Pasii viiti luneca-n groapa.

Sabia Duhului, se odihneste-n teaca

Sabia cu doua lame

Sata in teaca ascutita

Gata sa intre-n rarunchii

Pentru lupata-i pregatita

Unsa-n undelemnul safant

In a noastre maruntae

Firea cand capul ridica

Sa-lunece cand o tae.

Tasneste sangele cald

Cand lovita-i de sageata

Ca granitul scanteeste

O inima rea de piatra.

Cade pretutindeni trupuri

Proptite-n sabii lucioase

Bisturilul cel taios

Rascoleste pana-n oase.

Orice particica-a firii

I se tae radacina

In trup ce-ampanzit pacatul

Locuri goale cu pricina

Pamant bun, seminte bune

In etern sa dainuiasca

Sabia sa stea de-apururi

In teaca sa odihneasca.

O zi vesnica de lumina

Cand soarele priveste apusul sa cada

Iar zori tanjind lumina sa vada

Eu caut cetatea si Paradisul

Iubirea cereasca din cortul divin

M-asteapta heruvimii cu cantec sa vin.

Cand pomul durerii m-apasa sub umbra Si desmierdarea ma cheama la ruga

Iar pasi flamanzi spre masa m-a duce

Tanjesc ca lumina sa biruesc opusul

Cu inima-mi franta contracarez apusul.

Cand iarasi prin neguri visez mai aproape

Doar vesnice raze de lumi fara noapte

Renunt la durere si-o pierz prin morminte

Imbrac haina pacii in har tesuta in sange

Si vreu sa desfat o inima ce plange.

Cand noaptea durerii apusul scurteaza

Lumina e harpa ce melodii struneza

M-acopera surasul in armonii si versuri

Nadajduesc in pslamii ce-au profetit marirea

Si in cuvantul vietii ce a adus iubirea.

Se apropie zorii si vesnica lumina

Cetatea de aur a lumii Heruvina

O Citadela, sfesnica splendori

Lumina deplina-n fiece zi

Iubirea-i temelia si-n vesnicii va fi

Viata neagra-cioara chioar

Doamna mea cu ochi albastri

Si cu plete cafenii

Gropicelele-nobraz

Staranesti dragostea si-onvii Duci amorul in extaz.

Trupul tau format din lut

Iar sanii din carne moale

Asteapta sa il framant

Modelez pe fiecare

Particica de pamant.

Esti coasat din coasta mea

Iar restu esti lut si oase

Nu te strang prea tare-n brate

Caci esti dintre slabe vase

Vinisore fine, ate

Am grija sa nu se varse.

Dar nu rabd si cate-odata

Te strang pana-ncepi sa strigi

Nu ca doare ce-am facut

Nu ca vrei ca sa instigi,

Ci ca-i bine, ti-a placut.

Oxcilanta ta iubire

Cand mai coapta cand mai cruda

Cand nu-s bani mi-aduci jignire

Te comporti ca si o bruta

Parca totu-i spre pieire.

Te-nteleg, iti dau dreptae

Toate iau fiinta cu bani

Copiii nu pot sa rabde

Caci au tata nu-s orfani.

Chiar de tinzi dupa bogati

Au bani, dar nu-s talentati

Stiu ca-i vrea sa sacpi de mine

Ca s-o duci in viata bine

Iti ofer aceasta sansa

Sa ai mult belsug pe masa

Casa mare si frumoasa.

Luminoasa si lucsoasa

Hrana multa, si-ai grasa

Iar tu sa fii mai frumoasa

Prospetime-n avalansa.

Fricire iti doresc

Ca ai fost sotia mea,

Iar eu inca te iubesc.

Replica sotiei

Domnul meu cu ochi caprui

Ca ma iubesti mereu imi spui

Iubirea adevarata

Nu sta-n vorbe ci in fapta

Spui ca vrei sa ma pastrezi

Si muncind sa nu ma vezi

Dar din noaptae pna-n noapte

Zilnic eu le fac pe toate.

Lasa-te de baliverne

Scumpa ta nu te mai crede

Cu sperante vagi traii

Pana cand imbatranii

Las ca maine ca poimanine Poat la anu pica banu Lasa ca vindem masina

Si va rasarii lumina!?

Dar tu ce-mi dai poezie ?

Parca-ai fi de fantezie

Poezii, vezi, fac si eu

Dar nu asta-i rolul meu.

Eu sant mama si ma daore

Cand copii-mi cer mancare

Ma topesc de mila lor

Cand n-au pantof in picior.

Ca un tata bun ce esti

Mai lasa te de povesti Ar fi mai bine sa vezi

Ca trebue sa lucrezi.

Stii ca te-am iubit mereu

Inebuneam de dragul tau

Saracia nemiloasa

Distruge a noastra casa.

Daca vrei sa ne fi tata

Si sa traim la o laolalta

Pune mana de munceste

Si copiii ti-i hraneste

Iubita-ti inveseleste.

Si cred ca ti-ar sta mai bine

Atunci mi-ar place de tine

Nici nu te-as mai cicali

Chiar de-ai face poezii

Ca la-nceput ne-am iubi.

Saracia este un demon, dar si nemultumirea este un si mai puternic

demon.

Un licar de lumina

Mi s-au deschis ochii si iata ca vad

Si lumea si frunza si nu mai sant orb.

Eu vad doar minuni, culori fara numar

Cerul si lumina nu pot sa le numar.

Nimic nu mai vreau , foamea mi-a trecut

Vreu doar sa privesc, cine le-a facut ?

Iata animale, iata pasarele

Campul este plin cu mii de floricele.

Pipaiam intruna chiar le miroseam

Nu vroiam atata chiar de le iubeam.

Imi lipsea lumina, cusur dificil

M-as fi multumit doar cu un fitil.

Laud Creaotorul, lumina Sa o vad

Vad si mantuirea si nu mai sant orb.

Ce vom zice-atuncea cand in cer intruna

Vom vedea pe Domnul si-n palat lumina ?!...

Ce minuni in juru-mi la ochi am fost cusut

Cat is de frumoase si eu n-am stiut.

Un Dumnezeu cazut din Orion

Un om de origine umila

Cu mii de demoni in jungla s-a luptat

A strabatut pustiuri fara apa

Si-a renuntata la safantul Sau palat.

El s-a luptat cu boala si cu moartea

Dusmanul le pregatise pentru El

A azvarlit capcanele ascunse

Si-a sfaramat zavoare de otel.


Chemat sa faca ordine-n pustie

Sa desfunde izvoare infundate

Iar lumea bolnava s-o mangae.

Easti lacrima ce limpezesti si speli

O lume poluata de pacat

Ce-i abatuta de la axa ei

Pierduta-n spatiul cel intunecat.


S-a pogorat pe plaiuri fara soare

A luminat cu ochii-nantuneric

Din lacrimi vii au tasnit izvoare.

A mangaiat o lume impulsiva

Considerand-o comoara Sa de pret

El i-a iubit si jertfa sa adus

Si n-a grait cuvinte de dispret.


A parasit si tronul si palatul

El pentru noi a suportat tortura

Si-a biruit pe demoni si pacatul

.

Un fracment din hotarul apusului

Se sgudue pamantul

Se clatina marea

De graba sufla vantul

Si nu se vede zarea.

Se-ngramadesc iar norii

In bezna e pamantul

Te-apuca toti fiorii

A cucerit tumultul.

E dominat apusul

Lumina licareste

Si a murit surasul

Iar lava le uneste.

Potop din avalansa

Da buzna peste lume

In chip de uriasa

O calca si-o supune.

Se prabusesc toti muntii

Padurile se-aprind

Ascute moartea dintii

Pe oameni fiorand.

E totul eclipsat

Confuzia domneste

Caci rau-i promovat

Nejust el hotaraste.

Un crapei de lumina edenica

S-a topit zapada moale

Pasareaua ciripeste

Pomii iarasi infloresc

Soarele din nou sclipeste.

Vantu-adie calduros

Raurile se petrec

Iese aburi din campii

Toate-n spatiu-ntineresc.

Iese din al sau culcus

Ursu-n iarna a hibernat

Mormae ca un basist

Ca-i rau si foarte nemancat.

Orchestra padurii canta

Primavara e eroul

Canta pentru biruinta

Se-aude-n muntii ecoul.

Fiecare pasarea

Ciripeste si repara

Cuibul ce-atrecut prin nea

Pentru pui ea si-l prepara.

Toate doresc primavara

Intr-un cor tresalta-n viata

Primavara le uneste

Daruindule speranta.

ZIDIT IN STANCA

Zidit ca sataca in cetate

Sa fie caracterul tau

Si de pacat sa stai departe

Si sa urasti tot ce e rau.

Zidit ca sancta-n munti si vai

Credinta ta asa sa fie

Chiar apele de-ar de suvoi

Si avalansa poat sa vie.

Zidit pe sanca Lui Hristos

Tu vei ramane neclintit

Si todeauna bucuros

Caci casa n-o ai pe nisip.

Zidit in fapte de onoare

Chiar de in juru-ti e pacat

Chiar daca multi vor sa coboare

Zidesti nu casa, ci palat.

Zidit vei fi in vesnicie

Daca iubesti cu-adevarat

Vei sat cu Moise si Ilie

Pe care El i-a onorat.

Voi ziditori de lucruri bune

Meestri-n ziduri de cetate

Eu va cunosc al vostru nume

De-un nou pamant sa aveti parte.

Imbratisari transcendentale

Veniti la Mine toti cei truditi

Si impovarati de pacate

Si veti simti ca veti fi iubiti

Spalati si fara greutate-n spate.

Venit, caci Eu inteleg durerea

Ca-i grea de dus de voi intruna

Caci Eu am fost candva pe tera

Cu greu am intampinat furtuna.

Veniti caci inca se mai poate

La Medicul Cel bun si iubitor

Caci El va vindeca de toate

Indiferent de om si-nchinator.

Veniti si voi, orice popare

Chiar daca alti va gonesc

Eu va vreau nu fac discriminare

Veniti caci inca va iubesc

Venit la Mine, Eu inca va chem

Nu va lasati tarati in mocirla

Nu refuzati acest ultim indemn

Veniti la Cel ce are mila.

Privind prin vecuri

Privind prin veacuri

Nu vad de cat sange

Razboi si ura

Ce nu se mai stinge.


Raul nu se struna

Istoria o spune

Ca lume e nebuna.


Se vad cimitire

Cortegii funebre

Cetati amintire.


Satan si ai sai

De veacuri se lupta

Si nu danapoi.

Privind prin vecuri

Vad ce nu mai este

Case mii ruinate

Far-a lor ferestre.


Totul e pustiu

Lumea toata-i moarta

Doar pietrele o stiu.


Vad pe deal o cruce

Pe Iuda ca un diavol

De necaz cum plange.


Vad pe Hrist in slava

Biruind pcatul

Si-aruncandu-l in lava


Vad cum stralucesc

In cetatea sfanta

Sfintii se-odihnesc


Vad o lume noua

Si-un pamant curat

Daruindu-l noua.


Vad si-un tribunal

Dupa un mileniu

Judecata in final.


Nu-i decat iubire

Nunta-n vesnicii

Si Isus ca Mire.

Placere luciferiana

Imi place razboiul

Luptand ne-ncetat

Imi place mult toiul

Sa-i vad cum se bat

Si mii de poligoane

Cu scule de rasbel

Cu tancuri si cu arme

Si oamenii cum pier.

Imi place mult armata

Cu generalii lor

Ca sunt fara mila

Facand din sange izvor.

Imi place cand exista

Belsug de durere

Cartusul sa tintesca

N-a omului piele.

Imi place mult sange

Si multa lume moarta

Sa n-aiba cine-i plange

In groapa laolalta.

Imi place sa ramana

Si prunci si mama lor

Orfani si fara paine

Topinduse de dor.

Imi place moluzul

Si blocuri darmate

Cu truda si sudoare

Agonisite toate

Armata e a mea

Si mie imi slujeste

O face din nestiinta

Dar este cu putinta

Cand trambita da tonul

Sa cuceresc cetatea

Razboiul se incheie

Cu Armaghedonul.

SULAMITA

Esti fermecatoare

Si frumoasa tare

Ochi patrunzatori

Si ademenitori.

Pentru om tu esti

Balsam ce linistesti

Durerea ce-nfrange

In inima ce plange.

Belsug de viata ai

In dar la prunci o dai

Iubirea gingasa

Creste prunci-n fasa

Esti afectuaoasa

Si paznic in casa

Curtea fara tine

Nu se-aseaza bine.

Tarana iti intelege soapta

Tu esti Alfa si Omega

In maretul infinit

Pacatul vrasmasul moartea

Prin Hrist le-ai descoperit.

Tu ne esti lumina zilei

Zarim totul prin credinta

Ascunsi-n taina pupilei

Ne dai marea biruinta.

Te-ai lasat gasit de noi

Cu har ne-ai cusut vesmantul

Ai ramas Pastorul nostru

Pentru veci ia-l Tau pamantul.

Mandria zapezii

Zapada sub talpa tipa

Scartae ca e uscata

De-atat ger ca sticla crapa.

Si sclipeste de iti ia ochii

Noaptea cand e luna plina

Ea cararea ti-o lumina.

Mii de stele-n ea s-arata

Mantia si-ompodobeste

Si-acum canta si vorbeste.

I-si arata stralucirea

Ea e mandra ca e alba

Si-a uitata ca ea zapada.

Vantu-o starnge laolata

Zboara lent si se aduna

Si-acum se crede satapana.

Dar cand la putere vine

Sorele cu-a lui caldura

O topeste si-acum... cura.

Sa nu crezi si despre tine

Ca ai rangul de elita

Multi ca tine se achita.

Usuratic ca zapada

Ca pe fulg te sufla vantul

Si ramai cu sacartaitul.

Divinul licareste in palme omenesti

Mila voesc si nu jertfa

Nu fi caval asurzitor

Ce canta doine de jale

Intr-un plans zanganitor.

Ca mierea-n faguri sa fi

Si dreasa a ta vorbire

Balsam pentru rani si suflet

Din belsug sa ai iubire.

Samaritean fi in nevoi

Alungal pe cel viclean

Nu te gandi la rasplata

Sa nu-ti fie lupta-n van.

Sa rodesti ca pomul vietii

Prin nopti sa fi lumina

Sa ridici pe cei cazuti

Din bezna si din mocirla.

O ruga disperata

Primeste-ma Doamne si nu-mi tine-n seama

Pacatele ce-n inima dau valma.

Primeste-ma Doamne si nu-mi tine cont

Pana nu ma-fund in pacat si-abis de tot.

Primeste-ma Doamne in gratia Ta

Da-mi putere multa sa pot rezista.

Primestema Doamne intr-un colt de rai

Multumesc de-atata ca vrei sa ma ai.

Primestema Doamne cel putin ca rob

Si sa faci din mine un copac cu rod

Primestema Doamne-n vesnicia Ta

Chiar de-s muritor si no-i merita.

Primestema Doamne caci Tu te-ai jertfit

M-ai salvat din moarte, stiu ca m-ai iubit.

Primestema Doamne nu-s faptura demna

Mantuit sa fiu prin jertfa suprema.

Primestema Doamne chiar de sunt murdar

Spalama prin sangele ce-a curs la calvar.

Primestema Doamne caci Tu ai riscat

Sa pieri ca si mine, sa cazi in pacat.

Primestema Doamne din moarte ai gustat

Te-ai nascut ca mine in tara cu pacat.

Primestema Doamne, stiu ca nu ti-e greu

Ca sa faci din mine fiu de Dumnezeu.

Hrana gasita in maini pironite

Sa culegem sfanta mana

In al riului hotar

Si sa trecem in lumina

Cat mai este timp de har.

El e hrana ingereasca

Alina ori ce oftat

Da putere si tarie

Curata ce-i intinat.

Hrana noastra e cuvantul

Cu mana e semanat

Intr-o inima ce plange

Cand e plina de pacat.

Apa vie e a noastra

Curge lin ca si cristalul

Cine bea se-nveseleste

Si are margaritarul.

Trupul Tau e painea franta

Si-ai ajuns la umilinta

Pentru noi Tu te-ai jertfit

Crucea Ta n-e biruinta.

Paradisului fara lume

Din lut Tu mi-ai facut faptura

Iar chipul Tau il vad in chipul meu

Ma-i inzestrat cu tot ce e divin

Cu regii stelelor ma-i egalat

Stapan m-ai pus pe tot pamantul

Iar casa mea?!...Edenul mi-e palat.

Sant pecetluit in cartea vietii

Tu m-ai sortit in veci sa dainuesc

Prin viata Ta ci-o simnt ca bate-n mine

Prin pomul viatii exist si te slavesc.

Palatul meu de aur

A devenit coliba

Iar rege un balaur

Venin imi da din limba

Si sunt a lui sluga.

Ma infiat rivalul

M-a ncoronat cu jale Mi-a dat sa beu paharul

Cu spurcaciuni amare.

Tu ti-ai adus iubirea

La cruce l-ai strapuns

Si m-ai adus acasa

Ca rege m-ai repus.

Asemanari rivale. Ierusalim teluric si transcendental

(Galateni 4, 21-31.)

Ierusalim si Babilon

De veacuris antagoniste

Si-au trecut prin zile triste

Fii lor nu se iubesc

Si in razboae isbucnesc.


Voi aveti cate-un parinte

Si creeati drumuri distincte.

Unu-i rau si nemilos

Celalat e bland, duios.

Ierusalim si Babolon

Voi aveti drumuri pavate

Si stralucite palate

Vaticanul izbucneste

De pe tron el porunceste.


Au pecete diferite

Si doctrine iscusite

Una isi revarsa harul

Iar celalta da cu parul.


Vreti ca cei ce ii conduceti

Pe un drum sa ii aduceti

Unul folosete torta

Celalat minciuni si forta

Ierusalim si babilon

Are curtile-n gradite

Si intrarea lor pazite

Are cheie fiecare

Si secrete la intrare.

Ierusalim si babilon

E cetatea ce-o alegem

Si roadele le culegem.

Rele sau bibecuvantari

Pace-n suflet sau oftari.

Ierusalim e vesnicia

Babilon excrocheria

Negociaza cual Meu har Ca cu graul din hambar !

Ierusalim e a Mea lumina

Iar tu a lui Satan mana

Santeti trei broaste spurcate

Si vreti inchinare toate

Ierusalim e-a Mea mireasa

Restul toti formati o casa !

Fiara pe toti va conduce

In foc vesnic nu la cruce.


Nu se-mpaca niciodata

Si nici nu stau la olalta


Fac razboi Armaghedon.

Printesa ratiunii divine

(Proverbele, 8, 27.)

Din cate stiu din stiinta lumii

Ce toate a venit prin ea

Nimic nu intineaza cartea

Chiar daca cei atei ar vrea.

Stiinta e un stalp puternic

Tine sus stindardul sfant

Chiar din abis,si mal, si neguri

A scos tezaur pe pamant.

Facala ta nu se va stinge

De-ar sufla cei mai puternici

In neguri si-abis straluce

Mantuesti pe cei nemernici.

Fara stiinta lumea piere

Haosul prostia-nvie

Ignoranta-n val puternic

Ar sata ca-n timpul lui Ilie.

Domnu-a spus si o mai spune

Ca poporul Sau va piere

Din lipsa de cunostinta

Si a eului putere.

Stiinta si cu cartea sfanta

La o lalta de le-am strange

Pe diavol si-a lui ostire

I-am zdrobi si i-am infrage.

Sant surori gemene doua

Reciproc sunt doua funii

De-ar da intuneric buzna

Pregatit esti ca sa birui ?

Val de ploae timpurie

Bietul olog de la poarta

Neputincios, sarac si flamand

Mancare si mila asteapta

Saracul olog muribund.

Primeste ca dar pe Hristos

Ii zise Petru cu indraznela

Ridicate fi sanatos

Isus ti-a luat a ta povara.

Ca prin minune sa vindecat

Ologul ce de ani zacuse

Si-n gura mare el a strigat:

Fi laudat Doamne Isuse !

Isuse, fa o minune si cu mine !

Ajutama sa renunt la eul meu

Nu vreau sa aman pana maine

Ci azi da-mi harul si Duhul Tau.

O Gradina suspendata mai sus de ape

Usor nu se trece de stavilarul pus

Dar daca vrei sa treci, urmeaza-L pe Isus.

Fac ingerii de paza, Edenul e la Mine

Tot ce-i intinat, murdar, afara ramane.

Usor nu se intra in imaculatul loc

Si totusi se intra prin jertfa, nu prin noroc.

Fac ingerii de paza la poarta iertarii

E-n flacari Edenul, te-apuca fiorii.

Usor nu se intra in locurile sfinte

De-aceea te implor ca sa m-ajuti Parinte.

Fac ingerii de paza in schimburi se rotesc

Ne tin la distanta de si mult ne iubesc.

Usor nu se intra in locul cel etern

Caci drumul e inchis ce duce spre Eden.

Fac ingerii de paza ca sa nu mai vie

Satan si pacatul sa nu mai invie.

Usor nu se intra-n locul cel dorit

E prea destept Stapanul si nu e pripit.

Chintesenta imperiala, contra printului intunericului

scluptorul

Un scluptor din dalta si ciocan

Cu multa maestie porneste un plan

El tae si-ajusteza un lemn

Dar nu conteza ca-i brad sau fag

El il contureaza si face o faptura

Cand o vezi in parc, parca inima-i vibreaza.

Pictorul-

Un pictor ce vede aseaza pe hartie

Dar nu conteaza pnaza el are maestrie

Culorile le-mbina si scoate la lumina

Cu mana sa dibace el portrete face

Paduri si vai le-aduna, cerul instelat si a sa luna

Viata da la toate cu mintea sa dibace

Poetul -

La fel si poezia, in rima ei placuta

Chiar fara melodie, patrunde-n inima franta.

In ea gasesti tezaur si diamante multe

Livezi cu pomi in randuri si atarnate fructe

Cat miere-i de dulce si-n alb ca o mireasa

In versuri povesteste, duios se mai aseaza.

Muzicianul-

Acum si partitura cu al ei ecou si grai

E inspirat si Bach si altii cu melodiile din Rai

Patrunde-n inima zdrobita mesajul ei si-a ei solie

Florile cand o asculta incoltesc si gata-n vie

Aceste patru surori sant valoroase comori

Ele patru de-ar conduce lumea noastra-nversunata

N-ar mai trebui nici poarta si nici usa incuiata

Ar fi tancuri mai putine, si mai mult belsug de paine.

Isus Sa unim aceste patru, Isus sa fie liantul

Sa-i dam voe sa topeasca toata arta diavoleasca

Sa nu mai alegem altul, Isus sa fie Imparatul

Sa conduca El ostirea, caci a Lui este menirea

Arta toata de-ar conduce impreuna cu Isus

Ar fi cucerit regatul, iar Satan legat in patru

Ar racni in inchisoare, dar noi vom avea mult soare.

Am topi armele toate si toti am avea palate.

Regenerare, arvunna invierii

(1 Cor, 15)

Sunt ca frunza galbejita

Cand se-mprastie ca mana

Se desprinde de-a ei craca

Cand se ofileste toamna.

Sufla vantul si-o astupa

De furtuna-i spulberata

Putrezeste praf se face

Sub zapada zace moarta

Cand soarele da tarcoale

Frunza primavara-nvie

Pomii plini cu frunze iarasi

Parca-s plini de voiosie.

Tot ce are viata moare

Tot ce-i viu regenereaza

Pentru toate e speranta

Si-n celule noi vibreaza.

Tot la fel si eu ca frunza

Imi regenerez faptura

Chiar de-arunc si os si carne

Dar pastrez toata structura.

Ori ce bob e o minune

Cand il semeni putrezeste

Dar ramne viata-ntransul

Dupa-aceea zamisleste

De n-ar fi regenerarea

Omul ar muri de-odata

Gratie Lui Dumnezeu

Ca-s faptura minunata.

Sa credetem in inviere

Caci vom merge printre astre

Vom ajunge-n vesnic spatiu

La Printul luminii noastre.

Chardul va ramane logic

Spirit nou imaculat

O identitate certa

Intr-un venic nou regat

Vei primii belsug de viata

Din eterna primavara

Si-n vigoarea tineretii

Vei fi ca odinioara.

Pentru Dumnezeul pacii

Dainuit vei sat-n Eden

Sigilatn-a Sa comoara.

Maria Magdalena, mireasa lui Isus, in strae de mireasa

Esti oaza din desert

Asa esti tu iubito

Ca salcia pletoasa

Crescuta in pustie

Cand totul sa uscat

Tu inca esti vie.

Ca pinul cel inalt

Crescut langa satanca

Asa eti tu mireaso

Falnic imbracata

In alb si-n diamante

Si pur imaculata.

Ca steaua cea din cosmos

Tu reflecti lumina

Frumoasa ti-e faptura

Cand privesti din spatiu

Inspiri vesnicie

Si din plin nesatiu.

Ca paraul duce

Ce iriga campul

Esti chiar o cascada

Ce canta ne-ncetat

Si-mbaezi nisipul

Din stanci ce l-ai luat.

Ca zidul de cetate

Cu temelii pe stanca

Iubirea e liantul

Dusmanul nu o-nfrange

La carma e Viteazul

Ea rade si nu plange.

Tu vei avea un Mire

Din galaxii marete

Te-a logodit la cruce

Si nunta e-n etern

Cu oaspeti nobili toti

Iar masa en-Eden.

Ca mierea ce-a din faguri

Din flori esti adunata

Mirosi ca o padure

Ca primavara-n mai

In arsita plapanda

Te scalzi in al tau Rai.

Impodobita-n roade

Ca pomul viietii esti

Vei fi mireasa-ntruna

Iar Eu al tau barbat

Te-am luat dintr-o coliba

Ti-am oferit palat. (Sulamita. C.Cntarilor)

Divinul reflecta in ornamente vi

De departe-ti simt mirosul

Si suavul dintre sani

Cand reversi din plin amorul

Printre flori si printre spini

Sclipesti ca o perla-n bezna

Ca o stea prin nori cazand

Ca lumina ce rasare

Prin vibratii reflectand

Iar faptura-ti de tarana

Ce se misca-n raze vii

E un zambet care trece

Printr-un vis de euforii

Esti un leac pe buze calde

Cand fierbinte tie faptura

Te asezi duios in suflet

Si din nou mangai cu gura

Nici o zii din cer nu trece

Cand suavul tau din tine

Izvorasc din sani amorul

Si se alipec de mine.

Penina intrusul iernii

(Geneza, 8,22,)

Amandoua cand se-aduna

Se inteapa se ingana

Una zice ca-i mai tare

Alta ca-i biruitoare.

Vantul tare se mai umfla

Si prin gerul lui se-ngamfa

Sorele cand incalzeste

Zapada toata topeste.

Plange strasina si curge

Nu de ciuda, ci ca-n vinge,

Sorele cu-a lui caldura

A invins iarna ce-a dura.

Si cand gerul iar apare

Iarna e in sarbatoare

Turturii iar se aseaza

Si n-ar vrea sore sa iasa.

Din cele doua imperii

Doar de unul te cam sperii

Cand na-i lemne si faina

Sata la usa ta haina.

Iarna un intrus rau este

Cunoastem a ei poveste

Prin Satan si-al sau pacat

Pe pamant s-a instalat

Creeator de lucruri rele

Iarna-ti semana-n belele

Cand cicloanele se-aduna

Tot cen calea lor sfarama.

Inspaimanti ori ce faptura

Caci ai dintii mari in gura

Tu sfasii esti nemiloasa

Pe usi navalesti in casa.

Vii fara sa te-asteptam

Nu te vrem, mu te rugam

Tu te-avanti cu mult tupeu

Si racnesti ca si un leu.

Cu Satan te-ai facut frate

Te asemeni bine-n toate

Soarele ne lumineaza

Ne mangae si creeaza

Sahara din pustiul inimii

Ori ce casa fara Tine

Pe nisip este zidita

Temelie omeneasca

Si de ape-i risipita.

In ea locueste zeul

Falsele icoane moarte

Si se crede ca-i pe stanca

Dar in schimb sant false toate.

Lasa-ti casa invechita

Duhul Sfant sa ii dea foc

Sa arda din temelie

Iar Isus sa fie-n loc.

In loc de zei si icoane

Altar sfant in loc sa fie

Sa zdrobesti pe Piatra sfanta

A lui Satan dibacie.

Un Eden sa fie casa

Cu Temelie cereasca

Sa conduca armonia

Ingerii sa poposeasca.

Toiagul unui profet

Eu sunt un toiag uscat

Din buturuga sunt luat

Doar cu frunze ma falesc

Nu sunt dintr-un lemn domnesc

Sunt de neam de lemn tepos

Ne-ngrijit eu cresc tufos

Potrivit sunt pentru foc

De folos nu sunt de loc.

Cand intep sunt veninos

Durerea ajunge-n os

Intr-o tufa infoiata

Maracini si frunze-i toata.

De ma tai din radacina

Peste-un timp iar am venina

Pamntul e plin cu noi

Nu murim nici in razboi.

Vrem pamantul si cu luna

S-ajunga sa fie una

Molipsim tot universul

Si ne-atingem interesul.

Stati pe loc, nu v-avantati !

Incaun pas si va mutati Din tarana pacatoasa

In cazan cu smoala rasa.

Eu sunt un toiag uscat

Am sa ard de nu-s salvat

Doamne ! fama un toiag cu rod

Ca sa pot sa sacap de foc. (Toiagul lui Aron, un simbol al omului pacatos

si muritor)

Regina anotimpuirlor

Iata vine primavara

Se aude graiu-i viu

Canta pasarile iara

Soarele este-al ei fiu

Iar incepe veselia

Fiecare prin gradina

Unul uda altul ara

Cantecul munca le-alina

Dupa-atata frig si ger

De prea multa hibernare

Esti dorita primavara

Ca si apa din izvoare

Sa nu pleci curand din tara

Mai ramai macar o luna

Vrem regina sa te-alegem

Si sa fii doar tu stapana.

Esti iubita ca o floare

Ca mireasa unui mire

Te adora caprioara

Fara tine nu-i iubire.

Dusmania parca piere

Din razboinici si viteji

Cand orchestra canta dulce

In paduri si in livezi.

De-ai fi pentru toti iubire

Cum te-adora randunica

Ar dispare tota ura

Si-ar domni pacea nu frica.

Haidem sa iesim cu totii

Sa o-ntampinam cu cantul

Sa oprim razboiul rece

Florile sa umple campul.

Vrem eterna primavara

Zile-n sir sa le petreci

In cetatea noastra terea

Simfonii sa canti in veci

Iar la carma ta intruna

Imparat sa fie Domnul

Sa conduca El orchestra

Si sa-i dam si sceptr si tronul

Susur bland s-adie iarasi

Viscol ger sa nu mai fie

Sa dispara iarna rece

Din a noastra-mparatie.

Si Iad si Paradis ? Iluzii mediume.

Iadul este rece gheata

Nu-i fierbinte cum se spune

Doar gheena arde totul

Si pacatul dus in fine.

Iadul nicaeri nu este

Nici acum si niciodata

Bucuria mantuiririi

Nu va sata, deci la olalta...

Pe crestini si pacatosi

Iadul doar ii congeleza

Putrezesc in groapa lor

Pan ce Domu-i inviaza.

De-ar fi iadul cum se spune

Intr-un colt din univers

Foarte multi ar vrea acolo

Iar Satana reales

Pentru vesnicul congres.

Sa stam vesnic impreuna

In pacat si voe buna

Liberi ca sa facem raul

Impreuna cu calaul.

Luati-va adio-acum

De la iad si de la fum

Va fi numai Paradis

Pentru ca Hristos a-nvins.

Delusind acest mister

Nu exista Iad in cer.

Tentativa mostenita

Chiar de dai si te jertfesti

Chiar de nu sti sa urasti

Dusmani tot ai in asta lume

Ce-i educata doar s-adune.

Sunt avari si vor sa-nsele

Egoisti si pusi pe rele

Lingusesc ca sa-ti faci mila

Te privesc tinta-n pupila.

Veninosi ca maracinii

Canibali ca si rechinii

Te vorbesc de bine-n fata

Cu tenta pana te-n hata.

Toti caini si fara minte

Mostenesc pe-al lor parinte

Mincinoasa-i limba lor

Diavolul e-al lor pastor.

Sunt gata ca sa te-alunge

Si sa-ti verse scumpul sange

La-ntuneric te-ameninta

Naiba martori la sentinta.

Dibacia lor draceasca

Este firea pamanteasca

O-ngrijesc ca sa-i conduca

Altfel sigur se usuca.

Nu lasati in mintea voastra

Maracinii ca sa creasca

Smugetii si sapargeti glastra

Si va luminati fereastra.

Nadejdii in arii de-ntuneric

Nadajduesc in jertfa Ta Isuse

Caci Tu ai biruit mormntul

Ai netezit cararile-n pustiu

Ai lumint prin crucea Ta pamantul

Nadajdiesc in jertfa Ta Isuse

Caci sunt inconjurat cu har

Ai mistuit pacatul ce-l iubeam

In loc mi-ai dat iubirea Ta ca dar.


E slava mea coroana Ta de spini

In locul meu pe cruce te-ai jertfit

Ca sa m-aduci in Raiul Tau cu crini.


De pret e marea Ta iubire

Pecetlueste-ma cu bratul Tau zdrobit

Imbracama in vesnica nemurire.


Zaresc locasurile Tale sfinte

Speranta mea e-n sangele Ti cea curs Mi-e dor de-acele spatii infinite.

Priveste cu ochiul stang

Vino ca sa vezi pe Cel rastignit

Zdrobit de pacate si mult umilit.

Vino ca sa vezi un om ca si noi

Singur duce lupta si e in razboi.

Vino ca sa vezi biruinta Sa

De vei crede-n trnsul, tie ti-o va da.

Vino ca sa vezi pe cei ce-s ai Sai

Ei sunt fii Lui, vrem sa fim si noi ?.....

Nu privii cu ochiul drept.

Ochiul tau cel drept

Este logic , dar siret.

Ca sa ai har din belsug

Priveste cu ochiul stang

Daca vrei eul pe rug

Priveste cu ochiul stang.

Lasa-ti dreapta judecta

Daca vrei sa ai rasplata.

Ochiul drept scos din orbita

Avraame ! spuse Domnul

Ia-ti cutitul si odorul

Ia-ti si lemenle cu tine

Dute-n munti si fa-mi-l jertfa

E un ordin ce ti-l cer

Azi Isac sa fie miel

Domane spuse Avraam

Eu porunca Ta o am

Si ea zice: Nu ucide !

Eu privesc cum este drept

E Satan cel ce imi cere

Sa-mi dau fiul spre jertfire

Ascultama caci Eu sunt

Nu calca al Meu cuvant

Nu privii cu-a ta dreptae

Priveste cum Eu iti spun,

E un ordin ce ti-l cer :

Azi Isac sa fie miel !....

Logica un zeu ateu

Multi atei din lumea larga

Au facut un zeu din logici

Din Eaesten si relativ,

Din agnostici filozofi

Si din Darwin al lor piedici

Ei rostesc in gura mare:

Peste tot doar relativ

Nu-i mai mult nimic in cosmos

Totul este pieritor

Nimic nu-i superlativ

E un cosmos infinit

Nu exista Dumnezeu

Nimeni nu-i atotputernic

Doar ce spune ateismul:

Logica i-al nostru zeu

Isus a fost doar un Om

Nu si un transcendental

Biblia i-o carte veche

Totul este imperfect

Nimic supranatural.

Pustiul fara grai

In casa mobilata

Dar nelocuita

Se aduna paenjeni

De hoti e jecmanita.

Chiar de-i fastuasa

Si-n marmora-mbracata

E ca o cetate

Aproape demolata.

E ca o padure

Fara pasarele

Lipseste ciripitul

Cand nu-s pe ramurele.

Liniste ca in muzeu

Fara pic de sore

Igrasie pe pereti

Ca in pestera de sare.

E pustie fara grai

E liniste la masa

Si mustele-au plecat

Ca nu-s stapanii-acasa

E ca o epava

Pe mal sau in ocean

Ce are-ntrasa marfuri

Si chiar schelet uman.

Eu ma duc in ceruri

A zis Isus candva

Comoara Mea sa fie

Nu-n casa cea pustie,

Ci in palat de aur

Iar voi al Meu tezaur

Si toata locuita

Cu voi impodobita.

Plaga misticismului

Dumnezeu e sfant si tare

El da viata si sfinteste

E-n lumina orbitoare

El creeaza si iubeste.

Toti sant falsi idoli pagani

Ei sunt surzi si muti cu totii

Si sunt morti, nu fac minuni

Dar ia-dora toti bigotii.

Au adepti si au altare

Multi adora fata lor

Li se-nchina mii popoare

Si le place tuturor

Lupta intre zei si Tine

Documents

Un Licar de Lumina