Unele recomandări privind cultivarea agrişului.doc

8/14/2019 Unele recomandări privind cultivarea agrişului.doc

http://slidepdf.com/reader/full/unele-recomandari-privind-cultivarea-agrisuluidoc 1/3

Unele recomandări privind cultivarea agrişului

Agrişul începe fructificarea timpuriu – la al doilea an după plantare. La al treilea şial patrulea an după plantare, unele soiuri de agriş pot produce câte 5-6 g de fructe

la o tufă. !asa medie a fructelor, în dependen"ă de soi, varia#ă de la $ g până la %g. La unele soiuri, masa fructului poate a&unge la circa %5 g. Agrişul rodeşte sta'il şia'undent. (atorită adapta'ilită"ii ridicate a plantelor, agrişul se cultivă în toateregiunile pomicole ale repu'licii.

Potenţialul biologic de productivitate al agrişului este mai mare de 20 tone de fructe de pe unhectar, însă obţinerea acestor recolte este posibilă numai în plantaţiile cu vârsta de 7- ani, înfiinţate cu soiuri înalt productive, care sunt receptive la fertili!are şi irigare"

)oluri şi soiuri

#grişul preferă solurile uşoare, poroase, bine drenate, aerisite şi bogate în substanţe nutritive"#ceste cerinţe corespund solurilor luto-nisipoase" Planta creşte şi rodeşte bine pe sectoareleprote$ate de vânturile de nord şi est, bine iluminate" %e poate cultiva între rândurile de pomi înlive!ile tinere" %uportă solurile cu aciditatea de până la P& ','" (u sunt potrivite solurilelutoase, îndeosebi cele în care apele freatice sunt mai aproape de 70 cm de suprafaţa solului"

#grişul se înmulţeşte prin marcota$ vertical şi ori!ontal, prin butaşi lemnificaţi şi ver!i, prinaltoire şi prin divi!area tufelor mature în mai multe plante"

)a înfiinţarea plantaţiilor industriale de agriş este foarte importantă selectarea soiurilor alecăror fructe se pot recolta uşor şi mecani!at" #cest fapt va contribui la micşorarea cheltuielilorde producţie, ceea ce, din punct de vedere economic, este foarte important" *nsă recoltareamecani!ată reuşită implică utili!area în producţie a soiurilor fără ghimpi +de eemplu, soiulrliono./, cu maturi!area simultană a fructelor"

*n oldova sunt omologate următoarele soiuri de agriş1 oneţ.i .rupnoplodnîi, cuproductivitatea plantaţiilor până la 300 45ha, cu fructe mari şi cu gust plăcut, cu ghimpo!itateamare a ramurilor, numărul lăstarilor la o tufă - mediu6 oneţ.i perveneţ, cu productivitatea decca 30 45ha, cu fructe mari şi cu calităţi superioare" Plantele au mulţi ghimpi" imensiuniletufelor sunt mari 8 factor care determină productivitatea sporită a soiului"

%oiuri de agriş de perspectivă1 9edrîi, cu productivitatea de până la 300 45ha, cu fructe

ecelente pentru industriali!are, coacerea fructelor - târ!ie, ghimpo!itatea ramurilor - foartemare6 :olobo., cu productivitatea de cca 30 45ha, fructele au gust plăcut, cu coacerea medie"Plantele sunt re!istente la făinare şi cu un număr redus de ghimpi, capacitatea sporită deramificare, care determină productivitatea înaltă a plantelor, tufele sunt mari6 ;enit, cuproductivitatea de 30-200 45ha, cu fructe mari de culoare verde-pal, gustoase, sunt solicitatepentru consum în stare proaspătă6 <e!istent de =lu$, cu productivitatea de cca 200 45ha, cufructe mari +' g/ de culoare verde-gălbuie, cu aromă pronunţată şi cu gust deosebit de plăcut">tili!area fructelor este universală" Plantele sunt re!istente la făinare 8 boala principală aagrişului, care diminuea!ă considerabil cantitatea şi calitatea recoltei"

?ste evident că ghimpo!itatea ramurilor agrişului complică îndeplinirea lucrărilor de îngri$ire aacestuia, reducând aproimativ de două ori productivitatea muncii la recoltarea fructelor şi latăierea tufelor" ai mult decât atât, la recoltarea mecani!ată, ghimpii traumea!ă fructele,reducând, astfel, substanţial calitatea lor" @himpo!itatea ramurilor şi atacul de făinarestopea!ă etinderea plantaţiilor acestei culturi preţioase în ţară"

Pentru înfiinţarea plantaţiilor industrial-comerciale de agriş, urmea!ă a fi utili!ate doar soiurileomologate şi de perspectivă, iar materialul săditor trebuie să fie de calitate superioară"

)a înfiinţarea plantaţiilor industriale de agriş, se utili!ea!ă obligatoriu A- soiuri omologate saude perspectivă" *n perioada înfloritului agrişului, la un hectar de plantaţie se amplasea!ă A-familii de albine, care sporesc substanţial recolta de fructe şi calităţile gustative, comerciale şitehnologice ale acestora"

<ecolte mari de fructe pot fi obţinute numai în plantaţiile înfiinţate cu un număr optim deplante la hectar" *n acest sens, este stabilit că cel mai favorabil regim de iluminare, aerisire,

1



aprovi!ionare cu apă şi substanţe nutritive se creea!ă atunci când agrişul se plantea!ă ladistanţele de 2,'-A 0,7'-3,' m"

Plantele soiurilor care formea!ă tufe compacte se plantea!ă mai dens decât cele cu tufevoluminoase" acă partea aeriană se conduce după palmetă, plantarea se face mai dens" *ngrădinile particulare, agrişul se plantea!ă conform schemei 3,0-3,' 3,' m decât în plantaţiileindustriale" )ucrările de îngri$ire se fac aici manual" Pentru recoltarea mecani!ată, distanţeledintre rândurile de plante se măresc până la m, iar distanţele dintre tufe pe rând pot fimicşorate până la 0,' m"

icşorarea distanţelor de plantare influenţea!ă negativ creşterea şi de!voltarea tufelor,slăbeşte re!istenţa lor la boli şi dăunători, fructele se coc eşalonat, se colorea!ă slab şi, înconsecinţă, calitatea lor este inferioară" Producţia de pe aceste sectoare se comerciali!ea!ă lapreţuri scă!ute, fapt ce se răsfrânge asupra eficienţei economice de producţie a agrişului" *nplantaţiile cu distanţele de plantare mari, plantele utili!ea!ă suprafeţele de nutriţie mai lent,scă!ând recoltele de fructe de la hectar"

#stfel, suprafaţa de nutriţie re!ervată plantelor este o verigă importantă în tehnologia deproducere a agrişului, determinând nu numai cantitatea recoltei, ci şi calitatea ei, intrareaplantaţiilor pe rod şi eficienţa lor economică"

)uând în considerare faptul că agrişul începe vegetaţia foarte timpuriu, plantarea lui trebuie săfie efectuată preponderent toamna +octombrie - noiembrie/" *n timpul iernii, agrişii plantaţitoamna formea!ă rădăcini noi, iar primăvara şi vara cresc mai intensiv, influenţând

productivitatea plantaţiilor tinere"

)a pregătirea solului pentru plantare, se introduc câte 30-3' .g de mraniţă putredă,superfosfat şi potasiu, respectiv, câte 3'0 g, B0 g şi '00 g de cenuşă la m2 de suprafaţăre!ervată plantării"

Plantarea corectă a butaşilor de agriş contribuie la prinderea bună a plantelor şi, ulterior lacreşterea şi fructificarea lor abundentă" Cinând cont de aceste cerinţe, se recomandă plantareabutaşilor de agriş în gropi cu dimensiunile de 00-'0 cm" Dutaşii trebuie să fie plantaţi cu '-E cm mai adânc decât locul la care ei au crescut în pepinieră" #ceastă adâncime de plantare abutaşilor contribuie la prinderea şi creşterea ulterioară bună a plantelor"

(u se recomandă plantarea prea adâncă a plantelor sau la o adâncime prea mică" *n primulca!, se stagnea!ă creşterea, fapt ce provoacă pierea ulterioară a plantaţiilor" *n al doilea ca!,se usucă rapid rădăcinile plantelor care cresc şi se de!voltă la suprafaţa solului" ai mult decâtatât, în perioada de vegetaţie, asemenea rădăcini nu pot asigura, la temperaturi mari, partea

aeriană cu apă şi, în consecinţă, plantele se usucă, iar iarna, la temperaturi scă!ute, îngheaţărapid" *nainte de plantare, în fiecare groapă se recomandă de introdus câte o găleată de gunoiputred de gra$d, superfosfat 8 3'0 g, sare de potasiu 8 A0-0 g şi cenuşă - câte A00 g" *naintede plantare, rădăcinile butaşilor se scurtea!ă până la 20-2' cm şi, obligatoriu, se înmoaie înmocirlă 8 soluţie de lut şi băligar proaspăt de vită în raport de 313" upă tratare, pe rădăcinilebutaşilor se va lipi un strat subţire de soluţie, care asigură un contact bun al butaşilor cu solul")a plantare, rădăcinile se îndreaptă în spaţiul gropii în toate părţile, astupându-le cu sol fertil"*ndată după plantare, agrişii, obligatoriu, se udă cu câte o găleată de apă, apoi suprafaţasolului în $urul plantelor se mulceşte cu peliculă, carton presat, paie ori rumeguş" ulcireasuprafeţei solului contribuie la păstrarea unei umidităţi sporite şi limitea!ă creştereaburuienilor, care diminuea!ă cantitatea şi calitatea fructelor"

#vând în vedere potenţialul înalt de productivitate al agrişului, primăvara, la fiecare tufă deagriş, urmea!ă a fi introduse câte -30 .g de gunoi putred de gra$d, silitră amoniacală 8 A0-'0g, clorură de potasiu 8 20-A0 g şi superfosfat 8 '0-0 g" #ceste îngrăşăminte îmbunătăţesc

condiţiile de creştere şi rodire a agrişului"=ele mai răspândite forme de conducere a plantelor de agriş sunt1 tufa obişnuită cu cca 3'tulpini de diferite vârste6 palmeta evantai 8 cu -E braţe6 palmeta cu a, pe care se formea!ă-E ramuri principale şi care are şi trunchi cu înălţimea de 20-2' cm6 diferite forme de cordon")a formele de conducere palmetă şi cordon, ramurile principale sunt îndreptate în direcţiarândului şi fiate pe sârmele spalierului"

*n ca!ul utili!ării palmetei şi cordoanelor, plantaţiile sunt înfiinţate mai dens" e aceea, ele potproduce recolte timpurii şi abundente, de o calitate superioară" Procesul de recoltare manuală

2



în aceste plantaţii este mai uşor şi mai rapid" *n aceste plantaţii recoltarea fructelor se poateefectua mecani!at, fără pierderi mari"

#dâncimea lucrării solului, fertili!ării şi irigării plantaţiilor de agriş se efectuea!ă diferenţiat,ţinând cont de răspândirea rădăcinilor în sol" Pentru păstrarea rădăcinilor în ra!a de 20 cm dela centrul tufei, solul se lucrea!ă nu mai adânc de 3E-37 cm" Frecând treptat spre mi$loculspaţiului dintre rânduri, lucrarea solului se face până la adâncimea de 37-23 cm" Pentrupăstrarea rădăcinilor în $urul tufelor, se recomandă de lucrat solul nu mai adânc de E cm"Primăvara solul se lucrea!ă mai adânc, vara 8 mai la suprafaţă" <espectiv, la aceste adâncimise introduc şi fertili!anţii" )a irigarea plantaţiilor de agriş se aplică astfel de norme, care ardetermina pătrunderea apei în sol la adâncimea de '0-70 cm, unde sunt reparti!ate cele maimulte rădăcini"

#rătura de toamnă, fertili!area şi irigarea plantaţiilor de agriş se efectuea!ă după cădereafrun!elor +octombrie-noiembrie/"

Giind un arbust cu numeroase tulpini, tufa de agriş corect formată trebuie să fie compusă din3E-20 ramuri de diferite vârste" <ecolta de fructe se formea!ă pe ramurile de B-30 ani, însămai productive sunt ramurile de A- ani"

upă plantare, butaşii de agriş se taie la A- muguri" )a al doilea an, creşterile anuale sescurtea!ă la 35-35A din lungimea lor iniţială" #ceste tulpini vor constitui în continuare ba!atufei" upă al treilea an, tufa trebuie să fie formată din aproimativ 3 ramuri de diferitevârste" )a anul patru, formarea tufelor se termină" *n perioada formării tufei se suprimă

ramurile rupte, bolnave, subţiri şi cele deformate" #ceste ramuri, indiferent de vârstă, se taie laba!ă fără a lăsa cioturi"

+Ha urma/

Mihai Adăscăliţei, doctor în ştiinţe

3

Documents

Unele recomandări privind cultivarea agrişului.doc