Embed Size (px)
Citation preview
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE INGINERIE
MANAGERIALĂ ŞI TEHNOLOGICĂ
Doctorand profesor PATRICIA ANA UNGUR
PANOURI FONOABSORBANTE PENTRU
ATENUAREA ZGOMOTULUI ÎN
MEDII INTERIOARE AMBIENTALE
TEZĂ DE DOCTORAT
Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. ing. IOAN V. MIHĂILĂ
ORADEA -2010-
3
CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT
PREFAŢĂ..........................................................................1 pag
CUPRINS...........................................................................4 pag
CAPITOLUL 1
1. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND
FENOMENELE LEGATE DE ABSORBŢIA
ZGOMOTELOR...........................................................9 pag
1.1. Materiale compozite şi compoziţii.............9 pag
1.2. Lianţi anorganici.......................................11 pag
1.2.1. Varul...................................................11 pag
1.2.2. Ipsosul................................................12 pag
1.2.2.1. Tipuri de produse pe bază de
ipsos …………………………………..12 pag
1.2.2.2. Domenii de utilizare ale
ipsosului.................................................13 pag
1.3. Materiale de adaos şi umplutură...............14 pag
1.3.1. Perlitul...............................................15 pag
1.3.2. Polistirenul expandat..........................17 pag
1.4. Panouri fonoabsorbante............................17 pag
1.5. Acustica şi fonoizolarea ambientală.........20 pag
1.5.1. Fundamente teoretice………………20 pag
1.5.2. Reflexia şi refracţia undelor sonore..23 pag
1.5.3. Difracţia şi difuzia undelor sonore....27 pag
1.5.4. Absorbţia undelor sonore..................27 pag
1.5.5. Fonoizolarea ambientală interioară...28 pag
1.5.5.1. Principii teoretice ale
fonoizolării..........................................30 pag
1.5.5.2. Aspecte practice privind realizarea
panourilor casetate fonoabsorbante....32 pag
1.5.5.3. Optimizarea răspunsului acustic al
interioarelor ambientale prin creşterea
gradului de absorbţia sunetului…35 pag
4
1.5.5.4. Aspecte practice ale echilibrării
acustice a încăperilor prin efectul filtrului
pieptene……………………………...38 pag
1.6. Concluzii...................................................40 pag
CAPITOLUL 2
2. OBIECTIVELE TEZEI DE DOCTORAT.................42 pag
CAPITOLUL 3
3. CERCETĂRI EXPERIMENTALE PENTRU
OBŢINEREA DE COMPOZIŢII NOI PE BAZĂ DE
IPSOS-α DE MODELAJ CU PROPRIETĂŢI
FONOABSORBANTE..............................................45 pag
3.1. Generalităţi...............................................45 pag
3.2. Metode de obţinere a compoziţiilor pe bază de
ipsos de modelaj.......................................46 pag
3.2.1. Procesul tehnologic al ipsosului…….46 pag
3.2.1.1. Obţinerea ipsosului pe bază de
semihidrat…………………..47 pag
3.2.1.2. Obţinerea ipsosului mixt……47 pag
3.2.1.3. Obţinerea cimentului anhidrit..47 pag
3.2.2. Întărirea ipsosului…………………...48 pag
3.2.3. Proprietăţile ipsosului……………….49 pag
3.2.4. Procesul tehnologic al ipsosului special de
modelaj la S.C.”Congips”SA Oradea..50 pag
3.3. Contribuţii privind elaborarea ipsosului de
modelaj din piatră de gips utilizînd metoda de
încălzire prin microunde.................................51 pag
3.3.1. Fundamente teoretice..........................51 pag
3.3.2. Încercări şi determinări practice privind
elaborarea ipsosului de modelaj din piatră de
gips prin încălzirea cu microunde…...54 pag
3.4. Cercetări experimentale privind procesul de
fabricare a compoziţiilor de ipsos de modelaj cu
proprietăţi fonoabsorbante ridicate………58 pag
5
3.5. Contribuţii privind realizarea panourilor
fonoabsorbante din reţete originale……..61 pag
3.6. Concluzii...................................................64 pag
CAPITOLUL 4
4. ESTETICA PANOURILOR FONOABSORBATE...65 pag
4.1. Generalităţi...............................................65 pag
4.1.1. Arta abstracta.....................................65 pag
4.1.2. Gama cromatica.................................70 pag
4.1.2.1. Caracterizarea culorii corpurilor
………………………………70 pag
4.1.2.2. Semnificaţia culorilor……….71 pag
4.1.2.3. Percepţia culorii luminii...…..72 pag
4.1.2.4. Percepţia culorii obiectelor…73 pag
4.1.3. Utilizarea panourilor fonoabsorbante ca
suport color în mediul ambiental..73 pag
4.2. Utilizarea panourilor fonoabsorbante pentru
diminuarea nivelului de zgomot ……………74 pag
4.2.1. Sunete şi zgomote.........................74 pag
4.2.2 Bariere fonice pentru trafic...........75 pag
4.2.2.1. Estetica barierelor fonice........75 pag
4.2.2.2. Efectul psihologic al barierelor
asupra conducătorilor auto….78 pag
4.2.2.3. Bariere de vegetaţie…………80 pag
4.2.3. Textura panourilor fonoabsorbante
........................................................................81 pag
4.2.4. Culoarea şi vopsirea panourilor
fonoabsorbant.................................................81 pag
4.3. Contribuţii privind estetica panourilor
fonoabsorbante................................................86 pag
4.3.1. Variante de modele.......................87 pag
4.3.2. Realizarea panourilor……………96 pag
4.4. Concluzii………………………………101 pag
6
CAPITOLUL 5
5. METODE ŞI TEHNICI UTILIZATE LA
DETERMINAREA CARACTERISTICILOR SPECIFICE
ALE MATERIALELOR FONOABSORBANTE....102 pag
5.1. Contribuţii privind proiectarea unei instalaţii
pentru determinarea constantelor elastice ale
materialelor de construcţii......................102 pag
5.1.1. Fundamente teoretice........................102 pag
5.1.2. Modelul matematic pentru instalaţia de
determinare a constantelor elastice ale
materialelor cu ajutorul şocurilor verticale
concentrate………............................106 pag
5.1.3. Proiectarea unei instalaţii pentru
determinarea constantelor elastice ale
materialelor de construcţii…………108 pag
5.2. Contribuţii privind proiectarea unei instalaţii de
determinare a coeficientului de absorbţie fonică
ale materialelor de construcţii prin metoda
undelor staţionare şi tubului Kundt.........111 pag
5.2.1. Fundamente teoretice........................111 pag
5.2.2. Modelul matematic pentru determinarea
coeficientului de absorbţie fonică utilizând
tuburile sonore închise la un capăt...114 pag
5.2.3. Proiectarea instalaţiei pentru determinarea
coeficientului de absorbţie fonică a
materialelor de construcţii prin metoda
undelor staţionare şi tubului Kundt..117 pag
5.3. Concluzii.................................................118 pag
CAPITOLUL 6
6. MĂSURĂTORI ŞI TESTE EXPERIMENTALE ALE
PANOURILOR FONOABSORBANTE..................120 pag
6.1. Principiul de măsurare cu ajutorul mărcilor
tensometrice........................................................120 pag
7
6.2. Instalaţie pentru determinarea caracteristicilor
elastice ale gipsului şi componentelor sale.........125 pag
6.3. Instalaţie pentru determinarea coeficientului de
absorbţie pentru materiale fonoabsorbante.........130 pag
6.4. Instalaţie pentru testarea panourilor
fonoabsorbante în mediu deschis........................140 pag
6.5. Analiza măsurătorilor..............................145 pag
6.6. Concluzii.................................................150 pag
CAPITOLUL 7
7. CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE
FABRICAŢIE A MATRIŢELOR PENTRU TURNAREA
PANOURILOR FONOABSORBANTE…………..151 pag
7.1. Fazele tehnologiei de fabricaţie a matriţelor
pentru turnarea panourilor fonoabsorbante din
ghips……………………………………151 pag
7.2. Concluzii……………………………….161 pag
CAPITOLUL 8
8. CONCLUZII GENERALE........................................ 62 pag
ANEXE………………………………………………..165 pag
BIBLIOGRAFIE..........................................................187 pag
„Dedic aceastã Tezã de Doctorat,în memoria tatãlui
meu, prof .univ. dr. ing. Ungur Petru care a fost alãturi de
mine şi care m-a susţinut mereu”.
PREFAŢÃ
. Lucrarea de faţă are ca scop prezentarea unor noi
metode de studiu, prin cercetări şi încercări tehnologice de
introducere a unor noi procese de fabricaţie a ipsosului de
modelaj α cu productivitate mărită şi preţ de cost scăzut,
precum şi de obţinere a unor compoziţii noi pe bază de ipsos α
de modelaj uşoare şi poroase cu proprietăţi fonoabsorbante şi
termoizolante superioare.
8
În teză sunt prezentatecontribuţii privind proiectarea şi
realizarea unei instalaţii pentru determinarea constantelor
elastice ale materialelor de construcţii. S-au proiectat şi
executat matriţe de turnare din Al, iar matriţa de turnare a
panoului fonoabsorbant din gips reprezintă forma negativă a
formei panoului fonoabsorbant.
Această teză de doctorat a fost elaborată în perioada
2006-2010, sub conducerea ştiinţifică a domnului prof. univ.dr.
ing. Ioan Mihăilă, de la Facultatea de Inginerie Managerială şi
Tehnologică (IMT), Universitatea din Oradea, membru al
Academiei de Ştiinţă, Literatură şi Arte de la Oradea, căruia
doresc să-i mulţumesc pentru îndrumarea ştiinţifică,
profesionalismul şi sprijinul acordat în permanenţă pentru
realizarea lucrării.
Adresez mulţumiri doamnei prof.univ.dr.ing.Mariana
Arghir, de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, pentru
onoarea de a accepta să fie referent în teza mea de doctorat, cât
şi pentru preţioasele recomandări şi sfaturi, primite. Îi
mulţumesc domnului prof.univ.dr.ing. George Drãghici, de la
Universitatea Politehnicã din Timişoara pentru onoarea primitã
de-a fi referent în teza mea de doctorat. Domnului
conf.univ.dr.ing. Adrian Pop de la Fac. IMT care m-a sprijinit
şi mi-a dat sfaturi ori de câte ori a fost nevoie, d-lui conf.univ.
dr.ing. Tiberiu Vesselenyi pentru tot sprijinul acordat în
realizarea experimentelor şi d-lui ing. cercetãtor Dan Crăciun,
de la Universitatea din Oradea.
De asemenea doresc să mulţumesc d-lui prof.univ.
dr.ing. Macedon Ganea de la Universitatea din Oradea şi d-lui
prof.univ. dr.ing. Lucian Grama de la Universitatea din Târgu-
Mureş, precum şi d-lui şef de catedrã, prof.univ. dr. ing. Florin
Blaga pentru sfaturile utile primite, de la dânsul. Mulţumesc
conducerii Facultaţii IMT din Oradea şi în special d-lui Decan
prof.univ. dr.ing. Constantin Bungãu şi colectivului de
profesori, pentru sprijinul acordat la elaborarea şi finalizarea
9
acestei lucrări. Doresc să mulţumesc reprezentanţilor firmelor
CONGIPS, STIMIN S.A şi DOSESTILOS din Oradea pentru
sprijinul acordat la realizarea cercetărilor experimentale şi
finalizarea acestei lucrări.
Nu în ultimul rând mulţumesc familiei mele şi mai ales
soţului meu dr. Florin Marcu pentru tot ajutorul acordat şi mai
ales pentru înţelegerea şi răbdarea avută în această perioadă.
În mod special, doresc sã mulţumesc din suflet tatãlui
meu prof.univ.dr.ing.Petru Ungur de la Facultatea IMT a
Universităţii din Oradea care a fost mereu alături de mine la
elaborarea tezei de doctorat.
CAPITOLUL 1
STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND
FENOMENELE LEGATE DE ABSORBŢIA
ZGOMOTELOR
1.1. Materiale compozite şi compoziţii
Materialele compozite sunt materiale noi cu proprietăţi
superperformante, alcătuite din mai multe materiale de natură
diferită, prezentate in fig.1.1 [16,17,29,47,68,80].
Fig. 1.1. Clasificarea materialelor compozite
10
Fig. 1.2. Clasificarea materialelor compozite după structură
În lucrare se vor studia şi aborda materialele compozite
cu granule, compuse dintr-un material matrice, fiind înglobate
granule numite material de ranforsare. Dimensiunile granulelor
sunt între cca. 1 μm până la câţiva mm, matricea şi particulele
preluând diverse sarcini funcţionale. Un avânt important a luat
utilizarea construcţiilor aeriene şi compoziţiilor cu proprietăţi
fonoizolante şi termoizolante. Un astfel de material folosit ca şi
matrice este ipsosul de modelaj, iar ca ranforsant uşor granulele
de polistiren expandat şi pulberile ceramice de perlit expandat,
obţinându-se diverse compoziţii utilizate în construcţiile civile
cunoscute sub numele de gips, rigips, decogips şi în tehnica
ortopedică medicală la pansamente şi corsete ortopedice.
Scopul acestei lucrări este de a se obţine materiale noi
cu caracteristici speciale diferite şi superioare faţă de cele ale
componentelor individuale.
CAPITOLUL 2
OBIECTIVELE TEZEI DE DOCTORAT
Având în vedere cercetările ştiinţifice actuale asupra
metodelor şi posibilităţilor de reducere ale zgomotului din
mediile ambientale prin utilizarea panourilor fonoabsorbante,
obiectivele tezei de doctorat au ca scop găsirea unor soluţii
tehnice originale pentru îndeplinirea acestor obiective, precum
şi obţinerea de materiale noi cu proprietăţi fonoabsorbante. Un
accent deosebit se va pune pe studierea esteticii panourilor
11
fonoabsorbante şi găsirea unor soluţii originale. Pentru
realizarea acestor deziderate se propun următoarele obiective:
Studiul esteticii panourilor fonoabsorbante.
- Studierea artei abstracte în realizarea designului
panoului;
- Studierea tehnicilor de vopsire a panourilor
fonoabsorbante;
Metode şi teste utilizate pentru determinarea
caracteristicilor tehnice ale materialelor
fonoabsorbante.
- Utlizarea testelor mecanice de laborator pentru
determinarea caracteristicilor mecanice ale
materialului în conformitate cu SR ISO;
Cercetãri experimentale pentru obţinerea de
compoziţii noi pe bazã de ipsos-α de modelaj cu
proprietãţi fonoabsorbante.
- Studierea structurii interne a compoziţiei a noilor
materiale pe bază de ipsos utilizând microscopul
electronic metalografic;
- Elaborarea unor noi reţete de materiale compozite
cu proprietăţi fonoabsorbante ridicate;
- Dezvoltarea şi introducerea unor noi tehnologii de
fabricaţie ale ipsosului;
Tehnologia de execuţie a matriţei pentru
turnarea panoului fonoabsorbant
- Se va realiza structura designului fonoabsorbant pe
o placă din aluminiu (rol de matriţă) utilizând o
maşină cu CNC (Computer Numerical Control);
Tehnici de vopsire şi soluţii originale de
îmbunătăţire a esteticii panourilor fonoabsorbante.
- Prezentarea tehnologiilor moderne de vopsire
aplicate panourilor fonoabsorbante;
12
Realizarea unei instalaţii dinamice utilizate la
determinarea caracteristicilor elastice ale gipsului
şi componentelor sale.
- Instalaţie dinamică pentru determinarea timpului şi
vitezei de propagare a undei de şoc printr-un
cilindru de gips, compus din:dispozitiv aplicare
forţă axială, cilindru de testare pe care se fixează
două timbre tensomentrice, punţi tensometrice
interfaţă şi calculator;
Realizarea unei instalaţii dinamice pentru
determinarea coeficientului de absorbţie ale
materialelor fonoabsorbante.
- Instalaţie dinamică pentru determinarea
coeficientului de absorţie compusă din tub
fonoabsorbant în care se introduce materialul
fonoabsorbant şi un microfon, iar în faţă este un
difuzor generare zgomot, cu interfaţă calculatoare;
Realizarea unei instalaţii dinamice pentru
testarea panourilor fonoabsorbante in mediul
deschis.
- Instalaţie dinamică pentru înregistrarea zgomotului
absorbit de peretele fonoabsorbant alcătuit din:
sursă generarea de zgomot, panou fonoabsorbant,
microfon şi instalaţie de prelucrare şi înregistrare
semnal;
Realizarea unor programe pe calculator care să
faciliteze prelucrarea datelor obţinute cu ajutorul
instalaţiilor dinamice prezentate anterior, pentru
investigarea materialelor fonoabsorbante şi
determinarea unor carateristici tehnice ale
acestora.
- Utilizând programul MATLAB se vor realiza
programe speciale pentru: generare de zgomot,
determinarea timpului necesar tranversării undei de
13
şoc prin cilindrul din gips, program pentru
determinarea coeficientului de absorţie şi program
pentru măsurarea zgomotului program pentru
trasarea diagramelor de zgomot;
Analiza rezultatelor testelor dinamice utilizate la
investigarea materialelor cu proprietaţi
fonoabsorbante şi prezentarea unor soluţii
originale în ceea ce priveşte vopsirea şi estetica
panourilor fonoabsorbante, utilizate în diverse
aplicaţii practice.
- Interpretarea diagramelor testelor dinamice, în
conformitate cu normele tehnice în vigoare;
- Realizarea designului panoului fonoabsorbant,
utilizând tehnica vopsirii manuale şi tehnica
absractizării formelor geometrice;
- Realizarea unor soluţii de aplicare a panourilor
fonoabsorbante în mediul ambiental, respectiv
mediul deschis utilizând programe de proiectare şi
simulare pe calculator.
CAPITOLUL 3
CERCETĂRI EXPERIMENTALE PENTRU
OBŢINEREA DE COMPOZIŢII NOI PE BAZĂ DE
IPSOS-ALFA DE MODELAJ CU PROPRIETĂŢI
FONOABSORBANTE
3.3. Contribuţii privind elaborarea ipsosului de modelaj din
piatră de gips utilizînd metoda de încălzire prin microunde
În scopul reducerii timpilor de fabricaţie a ipsosului de
modelaj, şi a creşterii productivităţii, a reducerii preţului de
cost s-a încercat la S.C. “Congips” S.A. Oradea la nivel de
laborator, utilizarea energiei de microunde pentru extragerea
unei părţi a apei de cristalizare din roca de gips.
14
3.3.2. Încercări şi determinări practice de obţinere a
ipsosului de modelaj din piatră de gips prin încălzire în
câmp de microunde
Pentru cercetările şi încercările de laborator efectuate la
S.C. “Congips” S.A. Oradea, la încălzirea probelor de gips s-a
utilizat un cuptor cu microunde tip TIRMW63, completat cu o
instalaţie de absorbţie a aerului din cavitatea rezonantă, având
caracteristicile: puterea consumată–1080W; frecvenţă
microunde–2,45MHz; lungimea de undă-12,24cm; capacitate–
20 l.
Fig.3.3. Cuptor cu microunde cu instalaţie de absorbţie vapori H2O[45]
1-cablu, 2- dispozitiv electroliză, 3-balon, 4-adaptor, 5-cuptor microunde
Pentru încălzirea uniformă în cavitate s-au introdus
pietre de gips cu granulaţia 5-20 mm, cântărite pe o balanţă
analitică.
Fig. 3.5. Cavitatea rezonantă cu aspirator de aer pentru încălzirea
granulelor de gips [45]
1-incintă, 2-intrare energie microunde, 3-cuplaj de undă, 4-platou rotativ, 5-
reglaj putere, 6-minereu de gips granulat.
15
Cavitatea este conectată la magnetron numai încărcată
cu granule de material dielectric cu pierderi (CaSO4∙2 H2O).
Reacţia chimică pentru deshidratarea gipsului este:
CaSO4∙2 H2O = CaSO4∙½ H2O + 3/2 H2O (3.11)
După deshidratare, ipsosul obţinut a suferit un tratament
de stabilizare, timp de câteva zile într-o etuvă, după care a fost
măcinat şi încercat la hidratare.
a: α-ipsos de modelaj
b: β-ipsos de constructive
c: m-ipsos
Fig. 3.10. Structuri microscopice ale probelor de ipsos: a – ipsos α; b –
ipsos β, c – ipsos m [45]
Se observă o asemănare între probele b şi c, ceea ce
duce la concluzia că ipsosul obţinut în câmp de microunde, la
temperaturi de 200-300˚C şi presiune normală a mediului este o
variantă a ipsosului.
Pentru determinarea altor caracteristici importante este
nevoie de o cantitate mărită de material, care se poate obţine
numai în cuptoare mai mari sau staţii pilot.
16
3.4. Cercetări experimentale privind procesul de fabricare
a compoziţiilor pe bază de ipsos de modelaj cu proprietăţi
fonoabsorbante ridicate
Cercetările şi experienţele s-au realizat la S.C.
“Congips” S.A. Oradea în cadrul laboratorului uzinal. Aceste
cercetările şi experimente de laborator efectuate în scopul
obţinerii de materiale noi cu proprietăţi fonoabsorbante mărite
s-au realizat cu sprijinul şi îndrumarea prof. dr. ing. Mariana
Arghir de la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, în cadrul unor
contracte de cercetare comune CNMP.
S-au proiectat şi s-au făcut determinări caracteristice de
laborator pentru două reţete.
Într-o primă variantă reţeta este constituită din: 35-40%
ipsos α de modelaj, 2-5% calcit micinizat, 3-5% var
deshidratat, 5-8% ciment alb, 1,5-2,5% polistiren expandat cu
densitatea cuprinsă între 12-15 kg/m3, mărunţite între 0,7-1 mm
în proporţie de 30% şi 0,5-1% întârzietori de priză, 3-5,5%
diverşi oxizi de pulbere ca şi coloranţi şi 36-44% apă,
procentele fiind exprimate în greutate.
În varianta a doua de realizare s-a pornit de la o reţetă
constituită din 35-40% ipsos α de modelaj, 5-8% ciment alb, 3-
7% pulbere perlit expandat cu densitatea de 10-10,34 kg/m3, cu
mărimea pulberilor de 0,13+0,15 mm în procent de 1% rest de
sită de 0,125 mm, 0,66+0,120 mm în procent de 21% rest pe
sită de 0,065 mm şi mai mici de 0,065 mm 78%, 0,51% acid
tartric ca întârzietor de priză, 3-5,5% diverşi oxizi naturali
pulbere ca şi coloranţi şi 42,5-51,5% apă, părţile fiind
exprimate în greutate.
Rezultatele experienţelor s-au protejat prin cereri de
brevete de invenţie, solicitant Universitatea Tehnică din Cluj-
Napoca în 2008, la care este prezentă şi autoarea tezei.
Metodele de încercare a compoziţiilor obţinute au la
bază standardele SREN 13279-2/2005 şi SREN 13279-1/2005.
17
3.5. Contribuţii privind realizarea panouri fonoabsorbante
din reţete originale
Cercetările experimentale asupra panourilor
fonoabsorbante pe bază de ipsos de modelaj au continuat la
SC”Dosestilos”SRL Oradea, unde s-au experimentat noi reţete
şi s-au turnat noile panouri fonoabsorbante utilizate la teste
[40,79]. Instalaţia utilizată la turnarea panourilor pe bază de
ipsos de modelaj este Malaxor “Siemens” COROS OP5 (fig.
3.18), ce poate controla automat procesul de turnare.
Fig. 3.18. Malaxor “Siemens” COROS OP5 [40,79]
Reţeta utilizată la turnarea panourilor fonoabsorbante
pe bază de ipsos de modelaj a fost: Apă (6 l) + ipsos (95%) +
perlit (5%). Amestecul conţine aprox. 3,5 kg, iar pentru
întărirea compoziţiei s-a folosit ca matrice o armură din fibră
de sticlă-lungimea între 3-3,5 cm.
Fig. 3.19. Armură din fibră de sticlă [40,79].
18
CAPITOLUL 4
ESTETICA PANOURILOR FONOABSORBANTE
La studierea şi utilizarea esteticii şi tehnicilor de
vopsire ale panourilor fonoabsorbante ce fac subiectul acestei
lucrări, s-a pornit de la diferite tipuri şi influenţe întâlnite în
artă. Astfel în cele ce urmează vom enumera câteva modele
care au stat la baza esteticii acestor panouri fonoabsorbante.
4.3. Contribuţii privind estetica panourilor fonoabsorbante
Peisagistica din zona barierelor fonice trebuie integrată
temei de peisaj aleasă pentru întregul mediu din zona
autostrăzii şi de asemenea, ea trebuie să fie compatibilă cu
peisajul existent.
4.3.1. Variante de modele
Înainte de realizarea panourilor, autoarea lucrării a
efectuat un chestionar în care intervievaţii au acordat note celor
17 modele propuse, alegând designul cel mai agreabil şi care să
fie în deplină armonie cu ambientul.
Fig. 4.33. Compoziţie abstractă-4 [96]
19
Fig. 4.43. Compoziţie abstractă-14 [96]
În urma sondajului privind alegerea celui mai bun
design pentru panoul absorbant s-a decis ca acesta să revină
modelului din fig.4.33, care a întrunit 98 de puncte. Acest
model va fi utilizat de autoare ca design pentru viitorul panou
fonoabsorbant.
4.3.3. Realizarea Panourilor
Aspecte legate de realizarea pictării panourilor
fonoabsorbante sunt prezentate in pozele din figurile
următoare.
Fig.4.47. Realizarea panourilor Fig. 4.53. Panou fonoabsorbant final,
format din 6 panouri de bază [42]
20
Aceste panouri au fost realizate manual deoarece sunt
picturi şablon, iar pentru cele care vor fi realizate la scară mare
se vor folosi pistoale de vopsit hidraulice. Vopselele folosite
sunt lavabile pentru interior-exterior. Acest model are structuri
astfel încât lumina schimbă culoarea panourilor.
CAPITOLUL 5
METODE ŞI TEHNICI UTILIZATE LA
DETERMINAREA CARACTERISTICILOR SPECIFICE
ALE MATERIALELOR FONOABSORBANTE
În prezentul capitol sunt descrise metode şi instalaţii
pentru determinarea unor caracteristici specifice materialelor
de construcţii pe bază de ipsos-α, necuprinse în standardele
europene în vigoare.
5.1. Contribuţii privind proiectarea unei instalaţii pentru
determinarea constantelor elastice ale materialelor de
construcţii
Constantele elastice ale materialelor sunt:
- coeficientul de elasticitate longitudinal-E,
- coeficientul de elasticitate transversal-G,
- coeficientul de elasticitate volumic-C, şi
- coeficientul lui Poisson-ν.
Solicitarea prin şoc se produce atunci când asupra unui
obiect, sau unei epruvete se aplică brusc asupra structurii sale o
sarcină concentrată cu întreaga ei valoare, cu o viteză iniţială-
v0 în momentul contactului. Propagarea undelor se face cu o
viteză finită -c. Ecuaţia generală a undelor elastice pentru medii
omogene şi izotrope, în cazul undei plane este [11,18,68,80]:
01
2
2
22
2
t
f
cx
f (5.3)
21
Viteza undelor longitudinale într-un mediu solid elastic
are la bază legătura dintre tensiunea elastică şi deformaţia
longitudinală ε(x, t) date de legea lui Hooke [18,68,80]:
E (5.6)
Fig. 5.1. Schema deducerii ecuaţiei undelor [18]
Un strat infinit de subţire-dx cu masa-dm, este supus la
o forţă rezultantă-dF [18]:
dxSdm 00 (5.10)
0Sdxx
dF
(5.11)
02
2
Sdxx
dFdt
dm
(5.12)
xdt
2
2
0 (5.13)
Pentru o epruvetă în formă de bară conform legii lui
Hooke se obţine:
xEE
(5.14)
Înlocuind în relaţia (5.13) se obţine:
2
2
2
2
0x
Exdt
(5.15)
2
2
22
2
0
1
tcE
dt
(5.17)
22
Din (5.17) rezultă formula lui Newton:
20
1
cE (5.18)
Viteza undelor longitudinale în mediu solid fiind:
Ecl [m/ s] (5.19)
Unde: ρ - este densitatea mediului solid finit [kg/m3]; E-este
modulul de elasticitate longitudinal [N/m2].
5.1.2. Modelul matematic pentru instalaţia de determinare
a constantelor elastice ale materialelor cu ajutorul şocurilor
verticale concentrate
Instalaţia proiectată pentru determinarea modelului de
elasticitate este o instalaţie tensometrică cu un dispozitiv
mecanic de produs şocuri verticale în epruveta de încercat,
unde masa m (fig. 5.2) care loveşte cu viteza v0 un sistem
format dintr-o masă m1 suspendată elastic într-un mod
oarecare.
Fig. 5.2. Schema sistemului de produs şocuri cu masă concentrată
verticală [80]
Pulsaţia acestui sistem este [68,80]:
1mm
kp
(5.21)
23
Deplasarea maximă devine:
m
m
v
st
st
1
2
0max
1
[m] (5.22)
Durata şocului este [68,80]:
m
m
gT st 11
[s] (5.23)
Dacă pe epruveta supusă şocului vertical se montează
într-un montaj electronic două mărci tensometrice simple la o
distanţă l cunoscută, şi se captează semnalele de început t1 şi t2
de sfârşit astfel că: t = t2 – t1 este durată impulsului, atunci se
poate determina viteza undelor elastice în mediul solid [68,80]:
t
lc [m/ s] (5.30)
Iar din relaţia (5.19) se determină constanta elastică-E.
5.2.3. Proiectarea unei instalaţii pentru determinarea
coeficientului de absorbţie fonică ale materialelor de
construcţii prin metoda undelor staţionare şi a tubului
Kundt
În figura 5.10 se prezintă schema bloc pentru măsurarea
coeficientului de absorbţie fonică a materialelor de construcţii
prin metoda undelor staţionare cu ajutorul tubului Kundt [37].
Fig. 5.10. Schema bloc pentru măsurarea coeficientului de absorbţie
prin metoda undelor staţionare [37]
24
1 – generator de sunet, 2 – tub Kundt, 3 – microfon, 4 – eşantion din
material de testat, 5 – amplificator, 6 – convertor analogic digital, 7 – placă
de achiziţie, 8 – calculator PC.
Coeficientul de absorbţie - α0 se poate determina prin:
00 1 r (5.55)
Unde coeficientul de reflexie-r0 este raportul dintre intensitatea
sunetului reflectat şi cel direct, adică raportul dintre pătratul
presiunii sonore reflectate şi pătratul presiunii sonore incidente.
CAPITOLUL 6
MĂSURĂTORI ŞI TESTE EXPERIMENTALE ALE
PANOURILOR FONOABSORBANTE
6.2. Instalaţie pentru determinarea caracteristicilor elastice
ale gipsului şi componentelor sale
Fig. 6.8. Dispozitiv de aplicare a forţei axiale [96]
1-placa de bază, 2-suport coloană (2buc), 3-şuruburi fixare M6 (17buc), 4-
şuruburi M6 (3buc), 5-coloană (2buc), 6-şurub M5 (2buc), 7-talpă (2buc),
8-suport bucşă ghidare (2buc), 9-traversă, 10-piesă de reglare, 11-arc
elicoidal (2 buc), 12-tampon, 13-ax de ghidare, 14-greutate percuţie, 15-
şurub fixare M10 (4 buc), 16- bridă (4 buc), 17-piuliţă M10 (4buc), 18-
bucşă antifricţiune.
25
Schema instalaţiei pentru determinarea modulului de
elasticitate al materialele de construcţii este prezentă în fig. 6.9.
Fig. 6.9. Schema instalaţiei pentru determinarea modului de
elasticitate pentru materialele de construcţie [96] DAF-dispozitiv de aplicare a forţei axiale, Ev-epruvetă de încercare, T1, T2-
mărci tensometrice, W1, W2-punţi tensometrice Wheatstone, PAD-placă
achiziţii date, PC-computer.
După aplicarea prin şoc a forţei verticale concentrate pe
epruveta-Ev şi obţinerea unor tensiuni de compresie, precum şi
a undei elastice longitudinale ce se propagă în lungul epruvetei
Ev, mărcile tensometrice T1 şi T2, fixate la o distanţă-l pe
suprafaţa exterioară prin lipire la extremităţile epruvetei, culeg
simultan semnalele electrice care sunt transmise separat prin
fire spre o punte tensometrică Wheatstrone-W1, respectiv-W2.
Aceste semnale analogice culese de la cele douã mărci
tensometrice sunt apoi convertite în semnale digitale prin
intermediul unei plăci de achiziţii date, înregistrate şi prelucrate
ulterior de un computer cu ajutorul unui software specializat,
spre exemplu MATLAB.
Decalajul temporal între semnalele electrice
recepţionate la extremităţile epruvetei-Ev de către timbrele
tensometrice T1 şi T2, reprezentând o măsură a unei constante
elastice prin modulul de elasticitate longitudinal al materialului
26
de construcţii din care este executată epruveta de încercat-Ev,
utilizînd următoarea formulă de calcul:
Ecl [m/ s] (6.2)
Respectiv:
2
lcE [N/ m2] (6.3)
Unde: E-modul de elasticitate al materialului epruvetei, cl-
viteza de propagare prin epruvetă, ρ-densitatea epruvetei.
Fig. 6.10. Instalaţie de laborator pentru determinarea modulului de
elasticitate [96]
Testele dinamice pentru determinarea modulului de
elasticitate la materialele de construcţie pe bază de gips s-au
făcut pe doi cilindrii cu compoziţii diferite, având lungimea de
500 mm şi pe care s-au lipit două mărci tensometrice cu
distanţa între centre de 460mm. Cu ajutorul instalaţiei dinamice
prezentate în fig.6.10 s-au făcut mai multe încercări pe cei doi
cilindrii din gips pentru determinarea timpului undei de şoc ce
străbate cilindrul, provocate de dispozitivul mecanic-DAF.
Pentru fiecare cilindru testat s-au făcut zece măsurători, după
care s-a calculat un timp mediu rezultat din cele 10 teste.
Pentru măsurarea timpului ce străbate cei doi cilindrii
din gips şi implicit determinarea vitezei de propagare prin
27
cilindrii s-au utilizat două programe speciale utilizându-se
programul MATLAB, astfel: programul „Daqtest-2.m” este
pentru achiziţionare date, respectiv programul „Evaluare-1.m”
pentru afişare date şi trasare diagrame pentru determinarea
timpului.
TESTUL 1:
Cilindrul I.O. (fig.6.11) - este un gips pe bază de ipsos
alfa-85% şi perlit-15%, utilizat la pansamente şi corsete
ortopedice uşoare cu următoarele caracteristici tehnice:
- Timp de priză: început 8 min şi sfârşit 16 min
- Apa de consistenţă normală 116%
- Rezistenţa la încovoiere 0,7 N/mm2
- Rezistenţa la compresiune 2,75 N/ mm2
- Densitatea 0,72 g/cm3
Fig. 6.11. Diagrama pentru determinarea timpului de propagare pentru
cilindrul-I.O.[96]
În urma celor zece măsurători s-a obţinut un timp de
propagare mediu de 3,884·10-4
s. Ştiind cã distanţa între mărcile
tensometrice este de 460 mm se poate determina viteza de
propagare:
vI.O.= lI.O./tI.O.= 0,46/3,884·10-4
= 1184,34 m/s
Determinarea modului de elasticitate a cilindrului I.O.
se face cu relaţia:
EI.O.= v2
I.O.·ρI.O. = 1184,342·720=1,010 GPa
28
TESTUL 2 :
Cilindrul C.A. (fig.6.12) - este un gips pe bază de ipsos
alfa-95% şi perlit-5%, utilizat la panouri casetate uşoare
fonoabsorbante şi termoizolante:
- Timp de priză: început 11 min şi sfârşit 20 min
- Apa de consistenţă normală 70%
- Rezistenţa la încovoiere 0,95 N/mm2
- Rezistenţa la compresiune 2,4 N/ mm2
- Densitatea 0,68 g/cm3.
Fig. 6.12. Diagrama pentru determinarea timpului de propagare pentru
cilindrul C.A. [96]
În urma celor zece măsurători s-a obţinut un timp de
propagare mediu de 3,589·10-4
s. Ştiind distanţa între mărcile
tensometrice se poate determina viteza de propagare:
VC.A.= lC.A./tC.A.= 0,46/3,589·10-4
= 1281,69m/s
Determinarea modului de elasticitate a cilindrului C.A.:
EC.A.=v2
C.A.·ρC.A. = 1281,692·680=1,117 GPa
6.3.Instalaţie pentru determinarea coeficientului de
absorbţie ale materialelor fono-absorbante
Pentru determinarea coeficientului de absorbţie ale
materialelor de construcţie pe bază de gips s-a utilizat o
instalaţie de măsurare formată din: un tub tip Kundt, un difuzor
de generare zgomot, microfon de captare semnal, un computer
pentru generare semnal, şi al doilea computer pentru
29
înregistrare şi prelucrare. Legătura între microfon şi calculator
s-a făcut printr-o placă electronică de achiziţii date, iar
generarea zgomotului s-a realizat de la placa de sunet al celui
de-al doilea calculator printr-un program specializat
„Generare_sunet_m” din MATLAB pentru difuzor.
Prelucrarea semnalului care străbate proba de încercare
este preluat de un microfon şi transmis primului calculator prin
intermediul unei plăci de achiziţii date NIUSB6251.
Aceste semnale sunt înregistrate de la microfon cu
ajutorului programului MATLAB, printr-un program
specializat „Achiziţie_semnal_m”. Apoi prin intermediul unor
programe „Zgomote0”, „Zgomote1” şi „Zgomote2”, aceste
semnale sunt prelucrate şi finalizate prin diagrame spectrale.
În fig.6.13 si fig.6.14 este prezentată schema instalaţiei,
respectiv poza instalaţiei pentru determinarea coeficientului de
absorbţie la materialele din gips şi ipsos de modelaj pentru
panouri fonoabsorbante.
Fig. 6 .13. Schema instalaţiei de determinare a coeficientului de
absorbţie la materiale de construcţie [96]
Fig.6.14. Instalaţia de determinare a coeficientului de absorbţie pentru
materialele de construcţie [96]
30
Tubul pentru verificare este din material plastic,
căptuşit în interior cu un material de catifea pentru a reduce la
minim reflexiile sonore în interiorul tubului. Pentru măsurători
s-au folosit două panouri: din gips şi ipsos fonoabsorbant, iar
rezultatele testului sunt prezentate mai jos
Rezultatele testelor dinamice pentru determinarea
modului de elasticitate pentru gips şi material fonoabsorbant,
utilizând instalaţia dinamică din figura 6.14 sunt prezentate în
tabelul 6.2, respectiv în fiura .6.16.
Tabel 6.2: Datele măsurării din figura 6.16 [96]
Hz/.dB
50 100
150
200
250
375
500
625
750
875
1000
1125
1250
Refer
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
Gips
89.06
92.48
120
93.1
71.48
81.74
72.67
52.06
77.87
42.63
44.88
78.4
60.52
F-A 88.79
85.67
114.6
71.64
43.63
63.64
47.58
31.51
55.37
13.8
23.96
58.3
41.53
Fig. 6.16. Diagrama spectrală a sunetului prin tub raportat la un sunet
de referinţă:Referinţă-linie neagră, Panou gips-linie albastră, Panou
fonoabsorbant-linie roşie [96]
31
Pentru determinarea coeficientului de absorbţie a
materialelor de construcţie pe bază de gips se va folosi relaţia: 2
1
A
B (6.4)
Unde: A-amplitudinea maximă a undei, iar B-amplitudinea
absorbită a undei. În cazul nostru, A-este amplitudinea undei
care trece prin tub fără placă de material (Referinţă), iar B-este
amplitudinea undei care trece prin placa de material introdusă
în tub (gips, material fonoabsorbant).
În urma aplicării formulei asupra măsurătorilor
obţinute, în tab.6.2 s-au înregistrat o serie de valori ale
coeficientului de absorbţie al gipsului, respectiv material
fonoabsorbant în funcţie de frecvenţă., ale căror valori sunt
prezentate în tab.6.3, iar diagrama în fig.6.17.
Tabel 6.3. Coeficienţi de absorbţie gips şi material fonoabsorbant [96] Co
Ab
α
α50 α100 α15
0
α200 α250 α375 α500 α625 α750 α875 α100
0
α112
5
α125
0
Gi
ps
0.2
06
0.1
45
0.
44
0.1
33
0.4
89
0.2
23
0.4
72
0.7
29
0.3
95
0.8
18
0.7
98
0.3
85
0.6
34
F-
A
0.2
12
0.2
66
0.
33
0.5
13
0.8
18
0.5
95
0.7
74
0.9
01
0.6
93
0.9
81
0.9
42
0.6
60
0.8
27
Fig.6.17. Diagrama coeficientului de absorbţie la gips şi material
fonoabsorbant Series 1-Gips, Series 2-Fonoabsorbant [96]
32
6.4. Instalaţie pentru testarea panourilor fono-absorbante
în mediu deschis
Aceste teste au avut ca scop testarea panourilor
fonoabsorbante din ipsos de modelaj în mediu deschis şi
posibilitatea utilizării lor pe viitor ca panouri fonoabsorbante
pentru zone de interes public etc. Pentru testare s-a construit un
stand format din 6 panouri fonoabsorbante şi s-au folosit două
calculatoare: unul pentru generare semnal şi altul pentru
achiziţia şi interpretarea zgomotelor care trec prin aceste
panouri (fig.6.18 şi fig.6.19).
Fig. 6.18. Instalaţie pentru testarea comportării panourilor
fonoabsorbante în mediu deschis [96]
Fig. 6.19. Aspecte din timpul testării panourilor fonoabsorbante în
mediu deschis [96]
33
Măsurătorile s-au făcut concomitent cu înregistrarea
datelor prin calculator, cu Sonometru digital tip CENTER332
(Data Loger Sound Level Meter) din Taiwan (fig.6.20).
Fig. 6.20 Măsurători panouri fonoabsorbante utilizând instalaţia de testare şi
înregistrarea zgomotelor suplimentar cu sonometru digital CENTER 332 [96]
Instalaţia pentru studierea comportării panourilor
fonoabsorbante în mediul deschis utilizează în general acelaşi
sistem de generare - achiziţii date utilizate pentru determinarea
coeficientului de absorbţie prezentat în subcapitolul anterior.
Prima parte a testelor a urmărit studierea comportării
panourilor fonoabsorbante faţă de o sursă de zgomot situată la
diverse distanţe faţă de standul de testare. Astfel difuzoarele au
fost aşezate la 0.5m distanţă în faţa standului de încercare, iar
microfonul de înregistrare la 0.5m în spatele standului. Apoi
distanţa a fost modificată la 1m şi 1,5m respectând aceleaşi
condiţii de generare semnal zgomot genreat de placa de sunet a
primului calculator.
Interpretarea rezultatelor s-a făcut cu programul
„Zgomote0a3” utilizând MATLAB, a căror valori de ieşire au
fost exprimate în volţi (V), respectiv cu sonometrul CENTER
332 în dB, pentru a evidenţia eventualele atenuări ale
intensităţii semnalului sonor la trecerea sunetului prin standul
de testare prin varierea frecvenţei sunetului, respectiv a
distanţei sursei de zgomot faţă de panourile fonoabsorbante.
34
Rezultatele testului sunt prezentate în figura 6.21,
respectiv figura 6.22, iar în tabelul 6.4 şi tabelul 6.5 se prezintă
datele măsurării pentru determinarea coeficientului de
absorbţie şi se indică diagramele din figura 6.21.
Tabelul 6.4. Datele măsurării prin calculator [96]
Hz/ V
50 100
150
200
250
375
500
625
750
875
1000
1125
1250
Ref 0.0084
0.027
0.037
0.030
0.050
0.097
0.011
0.097
0.077
0.072
0.049
0.017
0.038
0.5m
0.007
0.018
0.022
0.010
0.017
0.049
0.078
0.071
0.047
0.048
0.019
0.012
0.016
1.0m
0.0029
0.0063
0.010
0.0057
0.0057
0.0160
0.033
0.046
0.0354
0.0135
0.0169
0.0118
0.0125
1.5m
0.0022
0.0041
0.0045
0.0053
0.0047
0.0048
0.0123
0.0177
0.0194
0.0061
0.0066
0.0074
0.0048
Fig. 6.21. Diagramele de măsurare a panourilor fonoabsorbante cu
ajutorul instalaţiei şi interpretarea rezultatelor prin calculator
utilizând programul ”zgomote0a3” în volţi,centralizate în Tab. 6.4 [96]
35
În tabelul 6.5. se indică datele măsurătorii cu sonometru
prezentate în diagramele din figura 6.22.
Tabelul 6.5. Datele măsurării cu Sonometru [96]
Hz/ dB
50 100
150
200
250
375
500
625
750
875
1000
1125
1250
Ref 61.3
74.3
75.4
74.1
77.8
84.4
87.2
86.9
83.8
86.3
88.5
86.5
84.2
0.5m
53.9
65.5
68.1
64.8
72.3
72.8
74.5
78.7
78.1
77.9
74.7
71.0
73.2
1.0m
48.8
58.0
58.9
59.4
64.1
64.3
68.8
68.4
71.9
73.4
67.0
69.2
61.2
1.5m
41.1
48.6
49.7
50.3
53.2
54.2
60.2
58.0
58.5
57.6
58.9
57.9
51.6
Fig. 6.22. Diagramele de măsurare a panourilor fonoabsorbante cu
ajutorul instalaţiei şi interpretarea rezultatelor prin Sonometru
CENTER 332 în dB, centralizate în Tabelul 6.5 [96]
36
A doua parte a testelor s-a făcut utilizând aceleaşi
condiţii de măsurare din prima parte, dar s-au folosit mai multe
straturi de panouri fonoabsorbante (1 la 3 straturi), iar sursa de
zgomot a fost păstrată la 0,5m de standul de încercare.
Rezultatele testului sunt prezentate în fig.6.23 şi fig.6.24.
Tabelul 6.6. Datele măsurării prin calculator [96]
Hz/V
50 100
150
200
250
375
500
625
750
875
1000
1125
1250
Ref
0.0084
0.027
0.037
0.030
0.050
0.097
0.011
0.097
0.077
0.072
0.049
0.017
0.038
1strat
0.007
0.018
0.022
0.010
0.017
0.049
0.078
0.071
0.047
0.048
0.019
0.012
0.016
2strat
0.0037
0.011
0.012
0.0071
0.0087
0.031
0.045
0.042
0.0295
0.0267
0.0189
0.0072
0.0139
3strat
0.0023
0.0054
0.0053
0.0025
0.0041
0.0192
0.0249
0.016
0.012
0.0123
0.0041
0.0061
0.0048
Fig.6.23. Diagramele de măsurare a panourilor fonoabsorbante prin
variaţia straturilor cu ajutorul instalaţiei şi interpretarea rezultatelor
prin calculator cu ”zgomote0a3” în volţi, centralizate în Tab.6.6.[96]
37
Rezultate măsurării prin calculator sunt prezentate în
tab.6.7 cele efectuate cu sonometrul şi diagrama din fig.6.22.
Tabelul 6.7. Datele măsurării prin calculator [96] Hz/dB
50 100
150
200
250
375
500
625
750
875
1000
1125
1250
Aer 61.3
74.3
75.4
74.1
77.8
84.4
87.2
86.9
83.8
86.3
88.5
86.5
84.2
1Strat
53.9
65.5
68.2
64.8
72.3
72.8
74.7
78.7
78.1
77.9
74.7
71.0
73.2
2Strat
52.1
61.0
62.1
62.2
66.7
67.7
67.6
73.4
73.4
70.9
73.9
70.3
71.2
3Strat
47.9
55.3
55.4
56.3
61.5
61.7
65.1
66.8
66.2
67.9
62.7
66.4
68.2
Fig.6.24. Diagramele de măsurare a panourilor fonoabsorbante cu
variaţia straturilor, cu ajutorul instalaţiei şi interpretarea rezultatelor
prin Sonometru CENTER 332 în dB, centralizate în Tabelul 6.7.[96]
6.5. Analiza măsurătorilor
Determinarea coeficientului elastic la gips şi
componenţii săi
În urma măsurătorilor s-a determinat viteza de
propagare a sunetului prin cilindrii de gips, care odată
introdusă în formula (6.3) determină modulul de elasticitate al
materialului.
Determinarea coeficientului de absorbţie a materialelor
fonoabsorbante
38
Rezultatele măsurătorilor sunt prezentate în fig.6.16 şi
tab.6.2. Aceste valori au fost introduse în formula de calcul al
coeficientului de absorbţie (ecuaţia-6.3), obţinându-se o serie
de valori ale lui-α corespunzător frecvenţei date (tab.6.3). De
asemenea s-a realizat şi o diagramă a acestor coeficienţi pentru
cele două materiale studiate, prezente în fig.6.17.
Aceste rezultate obţinute au scos în evidenţă
proprietăţile fonoabsorbante ale ipsosului de modelaj de-a
lungul întregului interval de frecvenţă studiat.
Cele mai mari creşteri ale coeficientului de absorbţie a
ipsosului de modelaj fonoabsorbant faţă de gips au fost pentru
frecvenţele: 200Hz o creştere de 285%, la 375Hz o creştere de
166%, la 750Hz o creştere de 75% şi la 1125Hz o creştere cu
71%. De fapt aceste îmbunătăţiri ale coeficientului de absorbţie
pentru materialul fonoabsorbant a fost pe intervalul 200-
1250Hz mai mare cu peste 20%.
Pentru gips cea mai mare valoare a coeficientului - α a
fost de 0,818 la 875Hz, respectiv 0.798 la 1000 Hz. De
asemenea gipsul a avut o comportare bună pe intervalul 200-
1250Hz, având un coeficient de absorbţie mediu αmed=0,508.
Pentru ipsosul special fonoabsorbant cea mai mare
valoare a coeficientului-α a fost de 0,981 la 875Hz, respectiv
0,942 la 1000Hz. Pe intervalul de frecvenţă 200-1250Hz
coeficientul mediu de absorbţie αmed=0,770.
În urma acestor analize se poate trage concluzia că
ipsosul special fonoabsorbant are proprietăţi fonoabsorbante
foarte bune pe intervalul de frecvenţă 200-1250Hz, cu
precădere la frecvenţe mari, iar gipsul un coeficient de
absorbţie mediu mai redus cu 52% faţă de ipsosul special
fonoabsorbant.
Testarea panourilor fonoabsorbante în mediu deschis
Testarea panourilor fonoabsorbante din ipsos special în
aer liber s-a făcut pe un stand format din 6 panouri. Testarea
propriu-zisă a avut două etape.
39
În prima etapă s-a folosit standul format din 6 panouri
fonoabsorbante asupra cărora s-a exercitat o sursă de zgomot
aşezate la distanţe de 0,5m, 1,0m şi 1,5m de stand, iar
rezultatele măsurătorilor au fost ilustrate în figura 6.22 şi figura
6.23. Atât la măsurarea cu calculatorul cât şi cu sonometrul
electronic se poate observa faptul că panourile fonoabsorbante
au provocat o atenuare a zgomotului pe întreaga gamă de
frecvenţă. Astfel:
- Pentru distanţa de 0,5m între sursă şi stand atenuarea este
cuprinsă între -5,4dB şi -15,5dB, cu o medie de -9.6dB, cu
cel mai bun rezultat la 1125Hz .
- Pentru distanţa de 1,0m între sursă şi stand atenuarea este
cuprinsă între -12,5dB şi -23,5dB, cu o medie de -17,3dB,
cu cel mai bun rezultat la 750Hz şi 1250Hz.
- Pentru distanţa de 1,5m între sursă şi stand atenuarea este
cuprinsă între -20,2dB şi -32,6dB, cu o medie de -27dB, cu
cel mai bun rezultat la 1125Hz.
În a doua etapă s-au făcut măsurători cu sursa
poziţionată la 0,5m de stand, care a fost alcătuit din 1 strat, 2
straturi şi 3 straturi de panouri fonoabsorbante, iar rezultatele
măsurătorilor sunt ilustrate în fig.6.24 şi fig.6.25. Prin
utilizarea unui stand cu straturi duble, respectiv triple de
panouri fonoabsorbante s-a înregistrat o atenuare continuă a
zgomotului pe întreaga gamă de frecvenţă folosită. Astfel:
- Pentru stand format din 2 straturi de panouri
fonoabsorbante atenuarea este cuprinsă între -7,1dB şi -
18,6dB, cu o medie de -13,5dB, cu cel mai bun rezultat la
500Hz şi 1125Hz.
- Pentru stand format din 3 straturi de panouri
fonoabsorbante atenuarea este cuprinsă între -13,4dB şi -
25,4dB, cu o medie de -19,1dB, cu cel mai bun rezultat la
1000Hz.
În ambele teste s-au pus în evidenţă calitatea panourilor
fonoabsorbante la teste în aer liber, singura problemă fiind
40
rezistenţa scăzută a panourilor la mediul umed. Pentru
utilizarea lor ca bariere sonore pe drumuri publice, sau în faţa
unor clădiri de interes public necesită protejarea suprafeţelor
panourilor cu un strat de dispersil.
În ce priveşte estetica panourilor fonoabsorbante pentru
utilizarea în exterior s-au făcut mai multe încercări, cele mai
reuşite au fost prin vopsirea lor cu desene în motive geometrice
prezentate mai jos:
Fig. 6.26. Stand fonoabsorbant format din 6 panouri utilizat la testarea
în aer liber [96]
Fig. 6.27. Simulare interior panouri fonoabsorbante [96]
Fig. 6.29. Panouri fonoabsorbante utilizate in exterior pentru protecţia
zonelor de locuinţe [96]
41
6.6. Concluzii
Testele dinamice asupra materialelor utilizate la
fabricarea panourilor fonoabsorbante au avut ca scop principal
determinarea caracteristicilor elastice ale acestora. Pentru
aceasta au fost proiectate şi executate 3 instalaţii de investigare
dinamică:
- Instalaţie pentru determinarea caracteristicilor elastice ale
gipsului şi ale componentelor sale.
- Instalaţie pentru determinarea coeficientului de absorbţie
pentru materiale fonoabsorbante.
- Instalaţie pentru testarea panourilor fonoabsorbante în
mediu deschis.
Toate aceste teste dinamice aplicate materialelor pe
bază de gips şi ipsos de modelaj special cu proprietăţi
fonoabsorbante au fost foarte bune conducând astfel la
realizarea principalelor obiective ale tezei.
CAPITOLUL 7
CONTRIBUŢII ASUPRA TEHNOLOGIEI DE
FABRICAŢIE A MATRIŢELOR PENTRU TURNAREA
PANOURILOR FONOABSORBANTE
În vederea obţinerii panourilor fonoabsorbante din gips
este necesară proiectarea şi executarea matriţelor de turnare.
Tehnologia de fabricaţie a matriţelor pentru turnarea panourilor
fonoabsorbante din gips cuprinde mai multe etape.
7.1. Fazele tehnologiei de fabricaţie a matriţelor pentru
turnarea panourilor fonoabsorbante din gips
A. Proiectarea matriţei
Faza de proiectare cuprinde proiectarea în 3D a matriţei
de turnare din Al, utilizând programul SolidWork 2008.
Matriţa de turnare a panoului fonoabsorbant din gips reprezintă
forma negativă a formei panoului fonoabsorbant.
42
Matriţa este din aluminiu 6061, având dimensiunile de
gabarit 300x210x20mm, iar panoul fonoabsorbant va avea o
combinaţie de forme geometrice simple, prezentate în cap.4.
Fig.7.1. Model 3D al matriţei din Al Fig.7.2. Model 3D al matriţei de silicon
Pentru realizarea matriţei s-a ales prelucrarea acesteia
pe o maşină cu CNC. Programul tehnologic a fost realizat cu
ajutorul unui program CAM. Fazele realizării programului
sunt: alegerea semifabricatului, alegerea unei tehnologii de
prelucrare, alegerea originii piesei de prelucrat şi alegerea
sculelor pentru aşchiere.
Piesa proiectată în prealabil cu Solid Works se deschide
în fereastra de lucru a Solid CAM şi se aleg tipurile de operaţii
ce trebuiesc realizate. Se defineşte apoi noul CAMpart, în care
vor fi stocate toate fişierele modulului. Acest director poate fi
implicit, sau se poate crea unul nou. Semifabricatul se alege
astfel încât să aibă adaosuri de prelucrare pe toată suprafaţa ce
urmează a fi aşchiată.
Semifabricatul este un paralelipiped în care este înscrisă
piesa şi care este cu 2 mm mai mare pe axa - z pozitiv şi cu 10
mm mai mult pe z negativ. Pe celelalte direcţii se alege „0”,
adică semifabricatul este la dimensiunile piesei. După ce s-au
ales dimensiunile semifabricatului se definesc mai departe
„Stock model” (Semifabricatul) şi „Target model” (Piesa ţintă).
După ce au fost definite toate aspectele ce ţin de
pregătirea piesei pentru prelucrare se aleg, dintr-un tabel de
scule, sculele ce vor fi folosite pentru operaţiile de frezare,
43
găurire, alezare etc. Solid CAM are în componenţa sa mai
multe posibilităţi de a prelucra o piesă. Succesiunea lor ţine
cont de etapele tehnologice ce au fost propuse pentru a putea fi
realizată piesa. În fig. 7.8 se pot urmări, în modul de
vizualizare „Solid Verify”. Sunt reprezentate doar prelucrările
de degroşare, „rough”, nefiind simulate şi operaţiile de
semifinisare sau finisare. Dacă simularea este satisfăcătoare, se
pot trece la detalii ce ţin de suprafaţa piesei (rugozitate,
toleranţe) şi se pot defini operaţiile de finisare iar apoi se
generează programul ce va fi încărcat în memoria
echipamentului maşinii unelte ce va executa piesa.
Fig. 7.8. Simularea succesiunii fazelor de prelucrare [96]
Programul CNC generat prin procedura CAD-CAM
descrisă anterior este prezentat în cap. ANEXE, la Anexa-7.
B. Execuţia matriţei
Pentru prelucrarea matriţei s-a utilizat centru de
prelucrare “Machining Center 550PN” din Italia, cu CNC tip
Sinumerik 3 de la firma Siemens, din cadrul Lab. de
Mecatronică al Fac. de Inginerie Managerială şi Tehnologică
din Universitatea Oradea.
44
Fig. 7.9. Centrul de prelucrare „Machining Center 550PN” [96]
La prelucrare s-au utilizat următoarele caracteristici tehnice:
- Turaţia pentru degroşare-finisare: 500-800rot/min
- Avansul pentru degroşare-30mm/min
- Avansul pentru finisare.-15mm/min
- Principalele scule utilizate la prelucrare:
- Freză deget pentru contur: Ø6mm, Ø8mm şi Ø14mm
- Burghiu Ø8mm, Ø10mm şi Ø12mm
Fig. 7.10. Faze din timpul prelucrării matriţei din Al pe centrul de
prelucrare [96]
C. Prepararea gipsului pentru turnare
Materialul utilizat la turnare este un gips pe bază de
ipsos alfa-95% şi perlit-5%, utilizat la panouri casetate uşoare
fonoabsorbante şi termoizolante: Timp de priză: început 11min
şi sfârşit 20min; Apa de consistenţă normală 70%
D. Prepararea matriţei din silicon pentru turnarea gipsului
Matriţa (fig.7.11) este utilizată pentru formarea unei
măşti din silicon în care se va introduce gipsul pentru turnare.
45
Fig. 7.11. Matriţa din Al obţinută prin prelucrare mecanică pe centrul MC
550PN [96]
Pentru a putea extrage forma de gips obţinută prin
turnare în matriţă este necesar obţinerea unei forme din
material plastic din silicon sau din cauciuc, care să permită
extragerea formei din matriţă.
Fig. 7.12. Matriţa din Al umplută cu Fig.7.13. Matriţa din silicon pentru
silicon pentru formarea formei silicon turnarea gipsului [96]
E. Turnarea gipsului în matriţa din silicon
Gipsul obţinut în faza precedentă este turnat în forma
din silicon, care este încadrată într-o ramă de lemn a cărui
înălţime este stabilită în funcţie de grosimea panou din ghips.
F. Extragerea şi uscarea panoului din gips obţinut prin
turnare
Forma turnată din ghips (fig.7.14) se extrage din matriţa
flexibilă din silicon şi apoi se aşează la uscare timp de 24-36 de
ore în vederea întăririi.
46
Fig. 7.14. Modelul din gips turnat [96]
G. Uscarea
Uscarea se face natural, prin lăsarea la uscare la
temperatura camerei a modelului de gips turnat timp de 48ore.
H. Ambalarea
După uscare modelul este curăţat şi debavurat, dacă este
cazul, apoi este ambalat pentru protecţie şi transport.
7.2. Concluzii
În acest capitol s-a prezentat tehnologia de fabricaţie a
matriţelor pentru turnarea panourilor fonoabsorbante. Matriţa
din Al a fost proiectată utilizându-se un program CAD de tipul
SolidWork 2008, după care s-a utilizat un program CAM
pentru simulare, Solid CAM, program prezentat în Anexa-7.
Prelucrarea propriu-zisă s-a făcut pe centrul de
prelucrare “Machining Center 550PN” din Italia, cu CNC tip
Sinumerik 3 de la firma Siemens. Rezultatele obţinute în urma
turnării au fost foarte bune, ceea ce poate fi o soluţie viabilă
pentru fabricarea matriţelor din Al utilizate în acest scop.
CAPITOLUL 8
CONCLUZII GENERALE
Tema tezei de doctorat cu titlul ”Panouri
fonoabsorbante pentru atenuarea zgomotului în medii interioare
ambientale” a avut ca scop o cercetare aprofundată în ceea ce
priveşte panourile fonoabsorbante şi fenomenele legate de
47
fenomenul de absorbţie a zgomotelor, prin studierea esteticii
panourilor şi găsirea unor reţete şi compoziţii noi de materiale
fonoabsorbante, care să se concretizeze prin proiectarea şi
executarea unor instalaţii pentru determinarea caracteristicilor
mecanice şi elastice ale acestor materiale.
În urma obiectivelor prezentate în cap.2 şi pe parcursul
întregii lucrări de cercetare se pot trage următoarele concluzii
generale, referitoare la realizarea acestor obiective, ale
contribuţiilor şi originalităţii autoarei tezei, al modului de
valorificare a rezultatelor cercetării, astfel:
A. Realizarea obiectivelor tezei:
Obiectivele tezei de doctorat, prezentate în capitolul 2
au stat permanent în atenţia autoarei tezei, fiind realizate în
totalitate, astfel:
Studiul asupra cercetărilor actuale în domeniul panourilor
fonoabsorbante şi al fenomenelor legate de absorbţia
zgomotelor este prezentat pe larg în cap.1;
Cercetări experimentale pentru obţinerea de compoziţii
noi pe bază de ipsos-α de modelaj cu proprietăţi
fonoabsorbant sunt prezentate în cap.3 (subcap.3.2-3.5);
Tehnici de vopsire şi soluţii originale de îmbunătăţire a
esteticii panourilor fonoabsorbante sunt prezentate în
cap.4 (subcap 4.3);
Metode şi teste utilizate pentru determinarea
caracteristicilor tehnice al materialelor fonoabsorbante în
cap.5 (subcap.5.1, 5.2);
Măsurători şi teste experimentale ale panourilor
fonoabsorbante sunt prezentate pe larg în cap.6
(subcap.6.2, 6.3, 6.3);
Realizarea de programe de măsurare şi achiziţii date
necesare pentru utilizarea instalaţiilor dinamice necesare
studierii panourilor fonoabsorbante şi determinării
48
caracteristicilor mecanice şi elastice ale sale, prin
utilizarea programului Matlab sunt descrise în cap.6 şi
prezentate pe larg în Anexe.
Proiectarea şi executarea unei matriţe metalice în vederea
turnării panourilor fonoabsorbante este prezentat în cap.7.
B. Contribuţii personale şi originale:
Prin dezvoltarea tematicii largi, ce face subiectul acestei
teze de doctorat, autoarea a adus o serie de contribuţii
personale şi originale, dintre care amintim:
Starea percepţiei vizuale asupra panourilor şi designul
panourilor fonoabsorbante;
Reţete de obţinere a compoziţiilor pe bază de ipsos de
modelaj;
Elaborarea şi obţinerea ipsosului de modelaj din piatră de
gips utilizând metoda de încălzire prin microunde;
Procesul de fabricare a compoziţiilor pe bază de ipsos de
modelaj cu proprietăţi fonoabsorbante; Contribuţii privind proiectarea şi realizarea unei instalaţii
pentru determinarea constantelor elastice ale materialelor
de construcţii;
Contribuţii privind proiectarea şi realizarea unei instalaţii
pentru determinarea coeficientului de absorbţie fonică ale
materialelor de construcţii, prin metoda undelor staţionare
şi a tubului Kundt;
Realizarea unei instalaţii pentru testarea panourilor
fonoabsorbante în mediul deschis şi comportarea acestora
la diverse amplitudini ale nivelului de zgomote, precum şi
varierea distanţei dintre sursă şi peretele fonoabsorbant.
Formule matematice adaptate pentru determinarea
constatelor elastice ale materialelor de construcţii cu
proprietăţi fonoabsorbante;
49
Contribuţii privind realizarea tehnologiei de fabricaţie a
matriţelor din Al utilizate la turnarea panourilor
fonoabsorbante;
Realizarea de programe de achiziţii date şi interpretare
rezultatelor utilizate la cele două instalaţii dinamice de
investigare a materialelor din familia gipsului, utilizând
programul MATLAB:
o Anexa-2: Program pentru generarea sunetelor de
referinţă pentru măsurări panouri şi tuburi;
o Anexa-3: Program de achiziţii date pentru măsurări
de zgomote;
o Anexa-4: Program principal prelucrare date măsurări
panou şi tub;
o Anexa-5: Subprogram zgomote-1;
o Anexa-6: Program de achiziţii date pentru măsurări
ale vitezei de propagare a sunetelor în ghips utilizând
timbre tensometrice-Daqtest-2.m.
Realizarea programului de simulare pentru prelucrarea
matriţei din Al, utilizând programul Solid CAM:
o Anexa-7: Tehnologia de prelucrare matriţei din Al
pentru echipamentul FANUC prin simulare.
Tehnologia de fabricaţie a matriţelor pentru turnarea
panourilor fonoabsorbante din gips.
Panouri fonoabsorbante utilizate în săli şi pe şoselele din
vecinătatea zonelor de locuit, prin simulare.
C. Modul de valorificare a tezei:
S-au realizat două instalaţii pentru determinarea
modulului de elasticitate, respectiv ale coeficientului de
absorbţie pentru materiale de construcţie din familia
gipsului, care au rămas în Laboratoarele de cercetare din
cadrul Facultăţii de Inginerie Managerială şi Tehnologică
de la Universitatea din Oradea.
50
S-au depus două brevete la OSIM în 2008, privitor la
aceste cercetări sub îndrumarea d-nei Prof.univ.dr.ing.
Mariana Arghir de la Universitatea Tehnică din Cluj-
Napoca:
1. Arghir, M., Ungur, P.A., Ungur, P., Mihăilă, S.,
Lezeu, I., (2008), “Compoziţie pentru Placi, Panouri
si Tavane Casetate Uşoare, Poroase, Fonoabsorbante
si Termoizolante”, Brevet de Invenţie depus la OSIM.
2. Arghir, M., Ungur, P.A., Ungur, P., Mihăilă, S.,
Lezeu, I., (2008), “Compoziţie pentru Pansamente si
Corsete Ortopedice Uşoare si Poroase”, Brevet de
Invenţie depus la OSIM
S-au publicat peste 20 de lucrări ştiinţifice la diverse
conferinţe interne şi internaţionale, precum şi în analele
universităţii din Oradea, volume de prestigiu internaţional
indexate ISI sau în BDI.
D. Direcţii viitoare de cercetare:
Ca urmare a rezultatelor bune obţinute la determinarea
caracteristicilor elastice ale panourilor fonoabsorbante şi
studierea comportării lor în medii deschise, aceste cercetări vor
putea fi continuate pentru aplicarea lor la condiţii de exterior de
tip bariere fonice pentru trafic etc.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
[1]. Amza, G., Rîndaşu O.V.,Dumitru, G., Amza, M., Gheorghe, C., “Tratat
de Tehnologia Materialelor”, Ed. Academiei Române, Bucureşti, (2002).
[2]. Arghir, M., Ispas, V., Stoian, I, Blaga, F., Borzan, C., “Ecologia
Transportului de Suprafata in Aglomerarile Urbane”, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti., (2008).
[3]. Arghir, M., Ispas, V., Caraciun, F., Stoian, I, Blaga, F., Borzan, C.,
“Monitorizarea Zgomotului Traficului Rutier”, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, (2008)
[4]. Asuquo, U.E., Obisung E. O. and Faithpraise, F. O.,” Sound Absorbing
Properties of Different Density Local Acoustic Materials”, Educational
Research J., Vol. 1(2) pp. 039-041, March , (2010).
51
[6]. Balart, R., Lopez, L., Nadal, A., “Introduction a la ciencia e ingineria
de polimeros”, Alfagrafic Editor, Alcoy, Spania, (2001),
[9] Carvalho, M.A., et.al., “Microstructure and Mechanical Properties of
Gypsum Composites Reinforced with Recycled Cellulose Pulp” Journal of
Material Research, Vol.11, No.4, pp. 391-397, (2008).
[22]. Muehleisen, R.T., “Measurement of the Acoustic Properties of
Acoustic Absorbers”, Illinois Institute of Technology, (2007).
[23]. Nanu, A., Marcusanu, A., “Tratat de Tehnologii Neconventionale.
Prelucrarea Materialelor Neconventionale”, Ed. Art Press, Timisoara,
(2005).
[25]. Pop, P.A., Ungur, P.A, Caraban, A., Marcu, F., “The Contributions
Regarding the Use of Microwave to Obtain Modeling Gypsum for Phonic-
Absorbent Construction and Orthopedic Materials”, AIP Conference
Proceedings, Vol.1181, pp.334-344, American Institute of Physics,
Springer, ISBN 978-0-7354-0722-0, ISSN 0094-243X, Melville, New York,
Jan. USA, (2010)
[26]. Pop, P.A., Ungur, P.A, Lazar, L., Marcu, F, “The Aspects About of
Objectively Appraisals of Modeling Gypsum Quality and Composites of
Phonic-Absorbent and Orthopedic on Base of Gypsum”, , AIP Conference
Proceedings, Vol.1181, pp.345-352, American Institute of Physics,
Springer, ISBN 978-0-7354-0722-0, ISSN 0094-243X, Melville, New York,
Jan. USA, (2010)
[41] Ungur,P.A., Mihaila, I., Pop,P.A., Marcu, F.,”Interior Sound Ambient
Insulation”, Annals of the Oradea University, Fascicle of Management and
Technological Engineering, Vol. IX (XIX) 2010, pp., CD_ROM Ed., pp.
1.76, Editor University of Oradea, ISBN 1583-0691, (2010).
[42]. Ungur, P.A., Mihaila, I., Marcu, F., “Testing Equipment for Sound
Absorbing Panel in Outdoor Environment”, The 14th Int.Conference of
Nonconventional Tech. 5-7 Nov. 2009, Oradea, Revista de Tehnologii
Neconventionale, Nr.1/2009, Ed. Politeh. Timisoara, pag.100-103, (2009).
[43]. Ungur, P.A., Mihaila, I., Marcu, F., “The Technologial Process of
Manufacturing Special Pottery Plaster”, The 14th Int. Conference of
Nonconventional Tech. 5-7 Nov, 2009, Oradea, Revista de Tehnologii
Neconventionale, Nr.3, 2009, Ed. Politehnica Timisoara, pag.89-92, (2009).
[44]. Ungur, P.A., Mihaila, I., “The Painting of Phonic-Absorbent
Ceilings”, Annals of the Oradea University, Fascicle of Management and
Technological Engineering, Vol. VIII (XVIII) 2009, pp.149, CD_ROM Ed.,
pp.879 - 883, Editor University of Oradea, ISBN 1583-0691, (2009).
52
[45]. Ungur, P.A., Mihaila, I., “Using of Microwaves in Fabrication
Process of Modeling Gypsum Plaster”, Annals of the Oradea University,
Fascicle of Management and Technological Engineering, Vol. VIII (XVIII)
2009, pp.252, CD_ROM Ed., pp.1473 -1478, Editor University of Oradea,
ISBN 1583-0691, (2009).
[46]. Ungur, P.A., Mihaila, I., “The Possibility of Obtaining Plaster
Through Heating Gypsum Ore with Energy”, Annals of the Oradea
University, Fascicle of Management and Technological Engineering, Vol
VII (XVII) 2008, pp.114, CD_ROM Ed., pp.665 -669, Editor University of
Oradea, ISBN 1583-0691,(2008).
[47]. Ungur, P.A., Mihaila, I.., “Aspects Over Viewing Friction Phenomena
Upon Composite Plastic Material”, Annals of the Oradea University,
Fascicle of Management and Technological Engineering, Vol. VI (XVI)
2007, pp.296, CD_ROM Ed., pp.1742 -1744, Editor University of Oradea,
ISBN 1583-0691, (2007).
[48]. Ungur, P.A., Mihaila, I., “The Technological Problematic of Guide
Marks in Thermoplastic Composite Materials”, Annals of the Oradea
University, Fascicle of Management and Technological Engineering, Vol.
VI (XVI) 2007, pp.297, CD_ROM Ed., pp.1745 -1749, Editor University of
Oradea, ISBN 1583-0691,(2007).
[49]. Ungur-Marcu, A.P., Mihaila, I., Pop, P. A., Ungur, P., Albu, A.,
“Molding Calcined Gypsum-Based Composite Material For Sound-
Absorbing Panels Destined To Reduce Environmental Noise”, Conf.”Inter-
Ing 2007”, 15–17 November 2007, Tg-Mures, pp. I-39-1-I-39-4, (2007).
[50]. Ungur-Marcu A.P., Mihaila, I., Pop, P. A., Ungur, P., “Bloated
Polystyrene Waste Recovery and Recycling by Means of Mechanical
Breakage and Grinding”, Conf.”Inter-Ing 2007”, 15–17 November 2007,
Tg-Mures, pp. I-40-1-I-40-4,(2007).
[55]. Vanherwegen, L., “New Concepts for Turnouts in Urban Rail Transit
Infrastructures”-Quit City Transport, pp.1-9, getfile.pdf.,(2007).
[57]. Zhou, H., Li, B., L., Huang G.S., He, J., “A Novel Composite Sound
Absorber with Recycled Rubber Particles” Journal of Sound and Vibration
304 (2007), pp.400–406, Editura Elsevier,(2007).
[61]. *** SR EN 13273-1, Gypsum Binder and Gypsum Plaster. Part 1:
Definitions and Requirements, Romanian Standard from ISO, Dec.2005,
Bucuresti, (2005).
[62]. *** SR EN 13273-2, (2005), Gypsum Binder and Gypsum Plaster.
Part 2: Test Methods, Romanian Standard from ISO, Bucharest, Iunie,
Bucuresti, (2005).
