Universitatea ,,Lucian Blaga” Sibiu

Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna”

PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI DE

INTRODUCERE ÎN FILOSOFIE

COD: 039.01.S.01.I.007

SPECIALIZAREA: TEOLOGIE DIDACTICĂ, TEOLOGIE PASTORALĂ,

TEOLOGIE SOCIALĂ.

ANUL DE STUDII: I

SEMESTRUL I

NUMĂR ORE DE CURS: 2 / SAPTĂMÂNA

ANUL UNIVERSITAR: 2006-2007

NUMĂR CREDITE: 2

1. OBIECTIVELE CURSULUI

Teologia şi filosofia îşi schimbă între ele substanţele asemenea vaselor comunicante.

Nu putem înţelege teologia făcând abstracţie de problematica filosofică.

Sfinţii Părinţi ai Bisericii creştine au fost buni cunoscători ai filosofiei antice. Unii

dintre ei, pe lângă opere teologice remarcabile au scris şi lucrări de filosofie şi chiar de

logica: Fericitul Augustin, Ioan Damaschinul, etc.

Problemele majore ale fiinţei umane sunt comune celor două ştiinţe: infinitul,

teodiceea, libertatea, moartea, fericirea, adevărul, cosmogonia, cosmologia, sufletul,

timpul etc.

Cursul de ,,Introducere în filosofie” are următoarele obiective:

1. însuşirea momentelor esenţiale ale istoriei filosofiei pentru o mai bună

înţelegere a doctrinei Bisericii Creştine Ortodoxe;

2. comentariul unui text filosofic;

3. înţelegerea principalelor concepte filosofice;

4. alcătuirea unui eseu filosofic pe teme date;

5. corelarea cunoştinţelor filosofice cu adevărurile de credinţă.

1

2. CONŢINUTUL DE BAZĂ

Nr.Crt Tema Nr.

oreSăptă-mâna

1

Introducere în filosofie. Periodizarea Istoriei Filosofiei. Sistemul disciplinelor filosofice. Rolul filosofiei.Filosofia în Orientul Antic. Consideraţii introductive. Budismul. Filosofia în Grecia Antică. Mitologie şi filosofie.

2 1

2Epoca preclasică. Thales din Milet, Anaximene, Anaximandru. Pitagora din Samos şi teoria numerelor.Criticismul grec. Xenofan din Colofon, Heraclit din Efes.

2 2

3 Şcoala eleată. Parmenide, Zenon.Empedocle din Arigent, Anaxagora din Clazomene. Sofiştii. 2 3

4 Epoca clasică. Socrate, Posteritatea socratică.Platon. Teoria ideilor. Filosofia dialogurilor. 2 4

5Aristotel. Ontologia aristotelică.Epoca elenistică. Consideraţii introductive. Stoicismul şi epicureismul.

2 5

6 Scepticismul. Neoplatonismul. Plotin.Filosofia în Roma antică. Cicero, Seneca, Epictet, Marc Aureliu. 2 6

7 Filosofia medievală. Patristica scolastică, Cearta universaliilor.Filosofia Renaşterii. Academia neoplatonică. Giordano Bruno. 2 7

8Filosofia modernă. Empirismul englez. Bacon, Hobbes, Locke, Berkeley, Hume.Raţionaliştii. Descartes, Spinoza, Leibniz.

2 8

9

Kant. Analitica şi dialectica transcendentală. Idealul raţiunii pure (critica argumentului ontologic). Imperativul categoric (morala kantiană).Fichte. Hegel. Antitetica hegeliană ca replică a antiteticii transcendentale kantiene. Filosofia spiritului. Ştiinţa logicii.

2 9

10 Blaise Pascal.Schopenhauer. Voluntarismul. Salvarea prin artă. Geniul. 2 10

11 Reacţii la filosofia hegeliană. Kierkegaard.Nietzsche. 2 11

12Filosofia în sec. XX. Caracteristici. Dilthey: filosofia istorică a vieţii.Pragmatismul. ( Peirce şi Wiliam James).

2 12

13 Intuiţionismul bergsonian. Scepticismul istoric: Spengler.Fenomenologia husseriliană. Heidegger (Filosofia existenţială). 2 13

14

Existenţialismul. Filosofia analistică a limbajului. Structuralismul filosofic Lyotard, M. Foucault, Derrida.Turnanta fenomenologică franceză: M. Henry, J-L Marion. Filosofia românească: Blaga, Noica şi Cioran.

2 14

2

3. SISTEMUL DE EVALUARE AL STUDENTULUIa) examen scris

b) alcătuirea unei lucrări de seminar

N.B. Aprecierea se va face cu note de la 1-10

4. DISCIPLINELE CARE TREBUIE PARCURSE ÎN

PREALABIL: RECOMNADATE: Apologetică, Filosofia religiilor,

Limba greacă şi Limba latină.

5. BIBLIOGRAFIE CURS1. BALCA, N., Istoria filosofiei antice, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 1982;

2. VLĂDUŢESCU, GH., Filosofia în Grecia antică, Ed. Albatros, Bucureşti, 1984;

3. ROŞCA, D.D., PRELEGERI DE ISTORIE A FILOSOFIEI ANTICE ŞI

MEDIEVALE, Ed. Dacia, Cluj, 1986;

4. ANTON DUMITRIU, ISTORIA LOGICII, Ed. Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1975;

5. HERSCH, JEANNE, MIRAREA FILOSOFICĂ. Istoria filosofiei europene, Ed.

Humanitas, Bucureşti, 1994;

6. MUSCĂ, VASILE, INTRODUCERE ISTORICĂ ÎN FILOSOFIE, Ed.

NAPOCA STAR, CLUJ NAPOCA, 1996;

7. BANU ION, FILOSOFIA GREACĂ PÂNĂ LA PLATON vol. I-II, Ed.

Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti; 1979;

8. GILSON, ETIENE, FILOSOFIA ÎN EVUL MEDIU, Ed. HUMANITAS, 1995;

9. MARGA, ANDREI, INTRODUCERE ÎN FILOSOFIA CONTEMPORANĂ,

Ed. POLIROM, IAŞI, 2002;

10. * * * ISTORIA FILOSOFIEI MODERNE (De la Renaştere până la KANT) Ed.

TESS-EXPRES, BUCUREŞTI, 1996;

11. DIOGENE LAERTIOS, DESPRE VIEŢILE ŞI DOCTRINELE FILOSOFILOR,

Ed. POLIROM, IAŞI, 1997;

12. ARISTOTEL, METAFIZICA, Ed: R.P.R, BUCUREŞTI, 1965;

13. SPINOZA, ETICA, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică; Bucureşti; 1981;

14. FRENKIAN, ARAM, SCEPTICISMUL GREC ŞI FILOSOFIA INDIANĂ, Ed:

ACADEMIEI R.P.R., BUCUREŞTI, 1957;

3

15. BREHIER, EMILE, HISTOIRE DE LA PHILOSOPHIE, Vol. I-II, PARIS, PUF,

1987-1989;

16. DUMITRU, ANTON, PHILOSOPHIA MIRABILIS. ÎNCERCARE ASUPRA

UNEI DIMENSIUNI NECUNOSCUTE A FILOSOFIEI GRECEŞTI, Ed. Enciclopedică

Română, BUCUREŞTI, 1987;

17. PLATON, OPERE 1-6, Ediţie îngrijită de Petru Creţia şi C. Noica, Ed.

Ştiinţifică, Bucureşti, 1974-1989;

18. HEGEL, PRELEGERI DE ISTORIE A FILOSOFIEI, BUCUREŞTI, Ed.

Humanitas, 1995;

19. NEGULESCU, P.P. Filosofia Renaşterii Ed: Eminescu, Bucureşti, 1986;

20. BLONDEL. M., DIALOGUES avec les philosophes, DESCARTES, SPINOSA,

PASCAL, AUGUSTIN, PARIS, 1966;

21. KANT, IMMANUEL, CRITICA RAŢIUNII PURE, Ed. IRI, BUCUREŞTI,

1998;

22. SINGER, PETER, HEGEL, Ed. HUMANITAS, 1996;

23. CARLOTTI, G., IL SISTEMA DI LEIBNIZ, MESSINA, 1923;

24. RUSSEL, BERTRAND, HISTORY OF WESTERN PHILOSOPHY, LONDON,

1969, (trad. în rom. HUMANITAS, 2006);

25. GOTTINGHAM, JOHN, RAŢIONALIŞTII (DESCARTES, SPINOSA,

LEIBNIZ), Ed. HUMANITAS, BUCUREŞTI, 1988;

26. HEGEL, ŞTIINŢA LOGICII, Ed. ACADEMIEI, BUCUREŞTI, 1966;

27. HEGEL, FENOMENOLOGIA SPIRITULUI, Ed. Academiei, Bucureşti, 1965;

28. PASCAL, BLAISE, CUGETĂRI, Ed. AION, ORADEA, 2000;

29. NIETZSCHE, ANTIHRISTUL, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 1996;

30. PETROVICI, ION, SCHOPENHAUER, Bucureşti, Ed: Alcalay, 1937;

31. HEIDEGGER, MARTIN, Fiinţă şi timp, Ed. JURNALULUI LITERAR,

BUCUREŞTI 1995;

32. COPLESTON, FR., A HISTORY OF PHILOPHSOFY DOUBLE DAY, NEW

YORK, 1994;

33. SARTRE, J. P., LỆTRE ET LE NÉANT, GALLIMARD, PARIS, 1943;

34. AREOPAGITUL,DIONISIE, SF., OPERE COMPLETE, PAIDEIA, BUCURETI

1996;

35. BROWN, COLIN, FILOSOFIA ŞI CREDINŢA CREŞTINĂ, Ed. Cartea

Creştină, ORADEA, 2000;

4

36. TOMA d´AQUINO, SUMMA THEOLOGIAE ( OPERAE I, DE DEO), Ed:

Ştiinţifică, BUCUREŞTI, 1997;

37. RUSS, JAQUELINE, PANORAMA IDEILOR FILOSOFICE (de la Platon la

contemporani), Ed. Amarcord, Timişoara, 2002;

38. NOICA, CONSTANTIN, CONCEPTE DESCHISE ÎN ISTORIA FILOSOFIEI

LA DESCARTES, LEIBNIZ ŞI KANT, Ed. HUMANITAS, BUCUREŞTI 1995;

39. CHIRA, VASILE, DOMINANTELE GÂNDIRII CIORANIENE, Ed.

Universităţii,, LUCIAN BLAGA”, Sibiu, 2006;

40. DIACONU, MĂDĂLINA, PE MARGINILE ABISULUI. KIEKEGAARD ŞI

NIHILISMUL SEC. AL XIX-LEA, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, BUCUREŞTI, 1996;

41. KIERKEGAAD, ŞCOALA CREŞTINISMULUI, Ed. Adonai, 1995;

42. BERCHELEY, GEORGE, PRINCIPIILE CUNOŞTINŢEI OMENEŞTI, IAŞI,

1995;

43. HUME, DAVID, CERCETARE ASUPRAINTELECTULUI OMENESC, Ed.

Ştiinţifică şi Enciclopedică; BUCUREŞTI 1987;

44. PASCAL, CUGETĂRI, Ed. AION, ORADEA, 2000;

45. GARDINER, PATRIC, KIRKEGAARD, Ed. HUMANITAS, BUCUREŞTI,

1997;

46. KIRKEGAARD, CONCEPTUL DE ANXIETTATE, trad. ADRIAN

ARŞINEVICI, Ed: AMARCORD, TIMIŞOARA, 1988;

47. HUSSERL, EDMUND, MEDITAŢII CARTEZIENE, Ed. HUMANITAS,

BUCUREŞTI, 1994;

48. BERGSON, ESEU ASUPRA DATELOR IMEDIATE ALE CONŞTIINŢE, Ed.

DACIA, Cluj, 1993;

49. CIORAN, EMIL, TRATAT DE DESCOMPUNERE, Ed. Humanitas, Bucureşti

1993;

50. SAVATER, FERNANDO, ESEU DESPRE CIORAN, Ed. Humanitas,

BUCUREŞTI, 1998;

51. ŞORA, MARIANA, CIORAN JADIS ET MAGNERE. CIORAN ENTRETIEN

À TÜBINGEN, EDITIONS DE L’ HENRE, PARIS, 1988;

52. NIETZSCHE, AŞA GRAIT-A ZARATHUSTRA, Ed. HUMANITAS,

BUCUREŞTI, 1997;

53. NOICA, CONSTANTIN, DEVENIREA ÎNTRU FIINŢĂ, VOL. I-II, Ed.

Ştiinţifică şi enciclopedică, BUCUREŞTI, 1981;

5

54. RIBOT, THEODULE, FILOSOFIA LUI SCHOPENHAUER, Ed. Tehnică,

BUCUREŞTI, 1993;

55. SCHOPENHAUER, LUMEA CA VIAŢĂ ŞI REPREZENTARE, VOL. I-II, Ed.

Moldova, Iaşi, 1995;

56. CHIRA, VASILE, FRAGMENTARIUM, Ed. Universităţii ,,LUCIAN BLAGA”,

Sibiu, 2006;

57. POPA, GRIGORE, Existenţă şi adevăr la Sören Kirkegaard, Ed. Tipografia

Arhidiecezană, Sibiu, 1940;

58. SARTRE, JEAN-PAUL, EXISTENŢIALISMUL ESTE UN UMANISM, Ed.

George Coşbuc. BISTRIŢA, 1994;

59. CHIRA, VASILE, ISTORIA FILOSOFIEI PRESOCRATICE ÎN 300 DE

CAPETE, Ed. Universităţii ,,LUCIAN BLAGA” Sibiu, 2007;

60. BLAGA, LUCIAN, TRILOGIA CUNOŞTERII. EONUL DOGMATIC.

CUNOAŞTEREA LUCIFERICĂ. CENSURA TRANSCENDENTĂ, BUCUREŞTI,

Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă, 1944;

6. TEMATICA LUCRĂRILOR DE SEMINAR

Identitatea gândirii cu fiinţa la Parmenide;

Doctrina vacuităţii;

Budismul şi creştinismul: convergenţe arhetipale;

Regimul speculativ al Unului-Multiplu în dialogul Parmenide;

Plotin. Supraraţionalitatea Unului;

Morala stoică;

Cearta universaliilor;

Hobbes – filosofia statului;

Berkeley: Idealismul extremist

John Lock: Ideile complexe;

Cauzalitatea la David Hume;

Cognito-ul cartesian;

Descartes – îndoiala metodică;

Problema metodei în filosofia modernă;

Transcendentalism şi metafizică în modernitate;

6

Sinteza empirism – raţionalism în estetica transcendentală kantiană;

Idealul raţiunii pure (critica argumentului ontologic la Immanuel Kant);

Kant – imperativul categoric;

Antitetica hegeliană ca replică a antiteticii transcendentale kantiene;

Hegel – logica speculativă;

Hegel şi catafatismul spinozist;

Kirkegaard - stadiile creşterii spiritului;

Geneza iraţionalismului european: sinteza kantianism – budism la Schopenhauer;

Critica transcendentală a limbajului: Wittgenstein;

Bergson şi durata pură;

Temporalitatea cogito-ului la Husserl;

Solipsismul şi întemeierea alterităţii în fenomenologie;

Dihotomia transcendent – transcendental la Kant. Mecanismul iluziei

transcendentale;

Distincţia intelect – intuiţie la Kant (amfibolia conceptelor reflecţiei);

Schopenhauer – Problema geniului;

Pascal – condiţia omului în Univers;

Nietzsche – elanul vital;

Problema deicidului la Nietzsche;

Temporalitate şi diferenţă ontologică în fenomenologia heideggeriană;

Fenomenologia teologică franceză: J. L. Marion;

Blaga. Statutul metafizic al Marelui Anonim.

Operatorul ontologic ,,întru” la Constantin Noica.

Apofatismul cioranian.

Problema Transcendenţei la Cioran.

DECAN TITULAR DISCIPLITĂ

Pr.Prof.Dr. DORIN OANCEA Lect.Univ.Dr. VASILE CHIRA

FIŞA DISCIPLINEI

7

Denumirea disciplinei Introducere în Filosofie

039.01.S.01.I.008

Anul de studiu: I Semestrul I Tip de evaluare E

Regimul disciplinei O Numărul de credite: 2

Total ore din planul de

învăţământ28 Total ore pe semestru 28

Titularul disciplinei Lect.Univ.Dr. Vasile Chira

Facultatea Facultatea de Teologie ”Andrei Şaguna” Sibiu

Catedra I- Teologie Biblică şi Sistematică

Profilul Teologie Sistematică

Specializarea Teologie Pastorală

Numărul total de ore (pe semestru) din planul de învăţământ

Total Curs Seminar

28 28 -

Competenţe generale:

1. Cunoaştere şi înţelegere:

- identificarea de termeni, relaţii, perceperea unor relaţii şi

conexiuni

- utilizarea corectă a termenilor de specialitate

- capacitatea de adaptare la noi situaţii

- cunoştinţe generale de bază

- abilităţi de operare PC

2. Explicare şi interpretare:

- generalizarea, particularizarea şi integrarea unor domenii

- realizarea unor conexiuni între rezultate

- argumentarea unor enunţuri

- capacitatea de organizare şi planificare

- capacitatea de analiză şi sinteză

3. Instrumental-aplicative:

8

- reducerea la o schemă sau model

- reducerea la o schemă sau model

- descrierea unor stări, sisteme, procese, fenomene

- capacitatea de a pune în practică cunoştinţele dobândite

- abilităţi de cercetare, creativitate

- capacitatea de a concepe proiecte

- capacitatea de a soluţiona probleme

4. Atitudinale:

- reacţia pozitivă la sugestii, cerinţe, sarcini didactice, satisfacţia de a

răspunde

- implicarea în activităţi ştiinţifice în legătură cu disciplina

- capacitatea de a avea un comportament etic

- capacitatea de a aprecia diversitatea şi multiculturalitatea

- abilitatea de a colabora cu specialişti din alte domenii

La stabilirea notei finale se iau în considerare Ponderea în notare, exprimată în %

răspunsurile la examen / colocviu 80%

testarea continuă pe parcursul semestrului 10%

Activităţi gen teme / referate 10%

Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală : examinare orală, cu bilete având un grup de cinci

studenţi.

Cerinţe minime pentru nota 5 Cerinţe pentru nota 10

-identificarea cu dificultate a subiectului în

contextul mai larg al disciplinei

-parcurgerea unei bibliografii minime

-alcătuirea unui referat modest

-reţinere la testele de pe parcursul semestrului

- identificarea cu precizie a subiectului în

contextul mai larg al disciplinei

-răspuns corect, complet, concis şi clar la

subiect

-dezinvoltură în vocabular (folosirea corectă

a termenilor tehnici)

- parcurgerea unei bibliografii ample

-activitate intensă şi utilă la teste

9

Estimaţi timpul total( ore pe semestru ) al activităţilor de studiu individual

1.Descifrarea şi studiul notiţelor de curs 2

2.Sudiu după manual, suport de curs 4

3.Studiul bibliografiei minimale indicate 8

4.Documentarea suplimentară în bibliotecă 2

5.Activitate specifică de pregătire SEMINAR -

6.Realizare teme, referate, eseuri 6

7.Pregătire lucrări de control -

8.Pregătire prezentări orale -

9.Pregătire examinare finală 6

10.Consultaţii 1

11.Documentare pe teren -

12.Documentare pe INTERNET 1

13.Alte activităţi… -

Total ore studiu individual 30

Data completării: Semnătura titularului,

13.12.2006 Vasile Chira

10