Cuprins

Introducere..2

Turismul Balnear din Romania5

Studiu de caz Staiunea Covasna (turism balnear).10

Introducere

Romania este cu adevarat o tara unde merita sa veniti in orice anotimp. O tara unde puteti sa va bucurati de soare si sa alungati grijile, sa va imbogatiti cultura si sa va bucurati sufletul, sa practicati diferite sporturi, sa faceti drumetii, plimbari cu barca si multe altele.Deci cel mai bun moment pentru o vizita depinde de modul in care preferati sa va petreceti timpul. O vacanta la malul Marii Negre este mai placuta in intervalul iunie-septembrie. Pe de alta parte, sporturile de iarna pot fi practicate in Carpati in conditii optime de la Craciun pana in luna martie. Primavara si toamna sunt anotimpurile ideale pentru excursii prin tara, in timp ce Bucurestiul se dezvaluie in toata splendoarea sa de primavara pana toamna, desi nici iarna nu este lipsit de un anumit farmec.Acesta este anotimpul cel mai potrivit pentru a viziona spectacole de opera, a merge la concerte si a gusta savuroasele preparate culinare romanesti in restaurante primitoare.Festivalurile deosebite sunt un motiv foarte bun de a vizita Romania intr-o anumita perioada din an. Iata o lista a catorva dintre cele mai interesante si pitoresti festivaluri romanesti: Festivalul international de teatru de amatori, "Zilele Concordia", 10-20 ianuarie, Sfantu Gheorghe Gala Unicef a teatrului liric, 25 ianuarie, Constanta Festivalul international de teatru contemporan, 5-25 aprilie, Brasov Festivalul national al obiceiurilor populare de primavara "Tanjaua de pe Mara", aprilie, Hoteni, jud. Maramures Sarbatoarea narciselor, mai, Vlahita, jud. Harghita Festivalul international de jazz, mai, Brasov Festivalul national de muzica usoara de la Mamaia, iulie-august Festivalul international de muzica pop "Cerbul de aur", septembrie, Brasov.O sedere de scurta durata la Bucuresti, urmata de vizitarea pitorestilor orase Sinaia si Brasov din Muntii Carpati sau a Deltei Dunarii constituie un prim contact excelent cu Romania.Exemple: Patru zile la Bucuresti si Sinaia; 4 zile la Bucuresti si Brasov; 5 zile la Bucuresti, Sinaia si Brasov, 5 zile in Delta Dunarii.

Vacante la Marea NeagraStatiunile de pe litoralul Marii Negre va ofera toate facilitatile de care aveti nevoie pentru a petrece o vacanta cu totul deosebita pe plajele insorite - nisipuri fine aurii, piscine, hoteluri confortabile, facilitati pentru practicare sporturilor, restaurante cu specific romanesc.Fiecare statiune aflata de-a lungul litoralului are o personalitate si un stil propriu. Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Neptun, Olimp, Jupiter, Venus, Saturn, Mangalia: dumneavoastra alegeti.Cure de sanatateTratamentul cu Gerovital al D-nei Dr. Ana Aslan este renumit in intreaga lume si deosebit de apreciat. Poate fi urmat la Marea Neagra sau la Bucuresti. Statiunile romanesti sunt renumite inca de pe vremea romanilor. Aveti de ales intre 70 de astfel de centre din intreaga tara, oferind intreaga gama de tratamente la standardele cele mai moderne.Plimbati-va cu masina prin RomaniaAlegeti-va singuri itinerariul, urcati-va chiar de la aeroport in masina inchiriata de dumneavoastra, si porniti intr-o aventura de descoperire a Romaniei, avand rezervarile pentru cazare facute in avans.Tururi cu autocarulFolclor, manastiri, Marele Tur, Valea Prahovei, sau chiar porniti pe urmele pasilor lui Dracula.O saptamana sau doua ... dumneavoastra alegeti.CazareHoteluri, moteluri, hanuri si campinguri se gasesc pe tot intinsul Romaniei, acoperind intreaga gama de standarde de confort. Exista de asemenea cabane de munte la altitudini mari pentru entuziastii muntelui. Puteti face rezervari prin intermediul agentiei dumneavoastra de turism.Hotelurile romanesti sunt clasificate dupa un sistem national cu numar de stele, de la 1 la 5. Preturile sunt foarte convenabile dupa standardele occidentale; o camera dubla intr-un hotel de 4 stele costa de la 10 USD pe noapte in Bucuresti si de la 55 USD pe noapte in restul tarii.CampinguriCampingurile sunt clasificate dupa un sistem de stele, de la 1 la 4, majoritatea fiind de 1 sau 2 stele. Pentru a afla unde sunt acestea amplasate, consultati "Harta rutiera si turistica a Romaniei".

PescuitPescuitul este permis in principal in Delta Dunarii si pe lacurile din afara marilor orase (in limita prevederilor legale). In Delta Dunarii, unde exista peste 160 de specii de peste (dintre care amintim sturionul, stiuca si crapul), pescuitul poate fi practicat complementar plimbarilor cu barca sau excursiilor pentru ornitologii profesionisti si amatori ( Delta Dunarii adaposteste peste 300 de specii de pasari si cea mai mare colonie de pelicani din Europa).Plimbari cu barcaRegulamentele specifice Deltei Dunarii trebuie urmate cu strictete (idem pentru pescuit si vanatoare). Turistii care isi aduc propriile ambarcatiuni trebuie sa plateasca o taxa obligatorie la Capitania Portului Tulcea, unde vor fi verificate pasapoartele, permisul de navigatie si talonul de inmatriculare al ambarcatiunii.VanatoareSezonul deschis de vanatoare la diferite specii de animale este: cerbi (15.05-30.11); caprioare (01.09 - 30.11); capre neagre (15.09 - 31.12); ursi (15.03 - 15.05); porci mistreti (01.10 - 15.02); cocosi de munte (01.04 - 15.05); fazani (15.10 - 28.02); pasari de apa (15.08 - 15.03). Romania este una dintre cele patru tari fondatoare ale Consiliului International pentru vanatoare si protectia vanatului.

Turismul balnear n Romania

Romania este una dintre putinele tari n care se pot trata toate cele 12 afectiuni desemnate de Organizatia Mondiala a Sanatatii ca beneficiind de pe urma terapiilor cu resurse naturale.Turismul balnear nu se adreseaza numai celor cu probleme medicale, ci si celor care vor sa se relaxeze, sa-si regaseasca vitalitatea si o buna conditie fizica, mentala si spirituala. Datorita acestui fapt n ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale si economice, turismul balnear a devenit un segment major al pietei turistice internationale, spre care se centreaza importante mijloace materiale si umane, cu implicare tot mai profunda a stiintei si tehnicii, a prestarii unor servicii turistice si medicale de o factura complexa si de un nalt nivel calitativ, chemate sa satisfaca cerintele vitale ale omului modern, determinate de evolutia conditiilor de viata si a starii de sanatate a populatiei. Din pacate, revenirea Romaniei n randul democratiilor europene, ncepand cu 1989, a nsemnat pentru turismul balnear, n ciuda valorii factorilor naturali de cura, intrarea ntr-o criza profunda, baza tehnico-materiala suferind o degradare continua. n vederea fundamentarii unor directii de dezvoltare a turismului balnear, n perspectiva integrarii europene, am efectuat n acest capitol o analiza a pozitiei statiunilor balneare din Romania pe baza indicelui de atractivitate, a factorilor naturali de cura si a indicatiilor terapeutice, urmata de prezentarea modificarilor structurale ale ofertei balneoturistice romanesti si necesitatea protectiei mediului n arealul statiunilor balneare.Evaluarea si ierarhizarea statiunilor balneare din Romania Turismul balnear este singura forma de turism din tara noastra care se bazeaza pe un potential permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil. Romania se nscrie printre tarile europene cu un fond balnear remarcabil. Avem sansa ca 1/3 din apele termale si minerale de pe continent sa se gaseasca n tara noastra. Aceasta valoare este accentuata de complexitatea factorilor naturali, respectiv regasirea n aceasi statiune a factorilor principali de mediu, alaturi de o gama larga de substante minerale de cura, cu efecte polifactoriale benefice si de existenta n Romania a tuturor tipurilor de substante minerale balneare care pot fi utilizate n ntreaga gama a profilurilor de tratament balneare.Factori naturali de cura balneara Cercetarile hidrogeologice au aratat ca subsolul Romaniei contine o varietate de resurse balneare situate n interiorul sau la suprafata scoartei terestre. Aceste resurse sunt reprezentate n primul rand de substantele minerale terapeutice, care prin proprietatile fizico-chimice raspund necesitatilor profilactice si medicale de mentinere, consolidare, refacere a starii de sanatate, a capacitatii de munca si de reconfortare fizica si psihica individuala. n al doilea rand, factorii climatici existenti n Romania, datorita pozitiei geografice (radiatia solara, circulatia atmosferica, temperatura, umiditatea, aeroionizarea, microclimatul salinelor) fac din climatoterapie un mijloc eficient, care contribuie n orice statiune balneara la completarea ofertei de tratament. Substantele minerale terapeutice se regasesc atat n apele minerale si termominerale cat si n apa lacurilor terapeutice a namolurilor si turbelor. Apele minerale sunt raspandite pe mai mult de 20% din suprafata tarii la diferite adancimi, avand o larga gama de proprietati fizico-chimice si terapeutice n functie de geneza lor. Sunt considerate ape minerale terapeutice, apele ivite la suprafata dintr-o sursa naturala sau aduse la zi prin foraje si ale caror caracteristici fizico-chimice pot exercita efecte farmaco-dinamice cu rol terapeutic. n functie de temperatura lor naturala apele minerale pot fi reci (sub 200 C), izoterme (340 370 C) si hiperterme (peste 370 C).Mineralizarile medii, ce depasesc frecvent procentul de 1gram/litru determina valoarea balneara a apelor minerale si termominerale. O clasificare fizico-chimica a apelor minerale si termominerale, unanim acceptata pe plan international nu exista. n Romania se foloseste o clasificare bazata pe proprietatile fizico-chimice ale apei minerale. Astfel, apele minerale reci, cuprind: - ape oligominerale (Calimanesti, Slanic Moldova, Baile Olanesti si cu caracter termal la Baile Felix, Calan, Moneasa, Geoagiu Bai, Vata de Jos); - ape minerale carbogazoase (Borsec, Zizin, Covasna, Biborteni, Vatra Dornei, Buzias, Lipova, Tusnad, Borsec);- ape minerale clorurato-sodice pure (Baile Herculane, Someseni, Ocna Sibiu); mixte (Slanic Moldova, Sangeorz Bai, Baltatesti, Malnas Bai); - ape minerale sulfatate (Slanic Moldova, Sarata Monteoru, Vata de Jos, Amara, Ocna Sugatag, Baltatesti, Baile Govora, Calimanesti); - ape minerale sulfuroase, unele avand caracter mixt datorita componentelor clorurate, sodice, alcaline (Baile Herculane, Calimanesti, Baile Olanesti, Pucioasa, Sacele); - ape minerale feruginoase (Lipova, Homorod, Malnas Bai, Valcele, Biborteni, Tusnad, Vatra Dornei); - ape minerale arsenicale (Covasna, Saru Dornei); - ape minerale iodurate (Baile Olanesti, Calimanesti,Cozia, Bazna); - ape minerale radioactive (Baile Herculane, Sangeorz Bai, Borsec). Prezenta apelor geotermale si termominerale pe teritoriul Romaniei este legata de tectonica, anomalii hidrogeotermice, conductivitate termica. Acestea nu sunt pure, ci reprezinta diferite concentratii minerale de saruri solubile, existand astfel ape termale bicarbonate, sulfuroase, clorurate, clorurat-sulfuroase, cu utilizari multiple n cura externa si se gasesc n statiunile: Baile Herculane, Calimanesti, Caciulata, Baile Felix, Baile 1 Mai, Calacea si Vata de Jos. Apa lacurilor terapeutice Romania dispune de un total de 3500 lacuri cu caracter permanent din care 63% au origine naturala, iar 27% antropice. Prin calitatile farmacologice si farmacodinamice ale apelor lor, o buna parte din lacuri prezinta interes terapeutic deosebit. Din punct de vedere al genezei lacurile terapeutice se mpart n trei categorii distincte: - lacuri de liman; - lacuri de campie; - lacuri din masivele de sare. Lacurile de liman au luat nastere prin bararea gurii de varsare a unei ape curgatoare cu un grind fluviatil sau cordon marin.Principalul lac de liman utilizat n scop terapeutic este lacul Techirghiol care are trei ramificatii, Techirghiol, Tuzla, Urlichioi, cu apa cloruro-magneziana-sulfurata, utilizata n cura externa. Lacurile de campie sunt Amara, Slobozia, Strachina, Jirlau, Balta Amara, Campeni, Movila Miresii, Ianca, Sarat-Braila. Toate aceste lacuri au compozitie chimica variata alaturi de sarurile de natriu fiind prezenti sulfatii de magneziu si calciu. Apele acestor lacuri sunt utile n curele terapeutice externe. Lacurile din masivele de sare sunt Sovata, Tg. Ocna, Slanic, Ocnele Mari, Cojocna. Mineralizarea neomogena a apelor lacurilor sarate si gradul diferentiat de ncalzire, explica fenomenul de heliotermie care are caracter terapeutic. Toate aceste lacuri depun pe fundul lor namoluri sapropelice care alaturi de calitatea terapeutica a apelor sporesc valoarea balneara a acestora si gama de tratamente balneare ce pot fi aplicate. Namolurile reprezinta maluri care contin peste 10% substante organice, iar turba este un depozit organic format din resturi vegetale incomplet descompuse, n conditii de exces de umiditate.Exista namoluri sapropelice bogate n hidrosulfura de fier coloidala (Amara, Lacul Sarat, Techirghiol, Sovata, Ocna Sibiului) si namoluri minerale sulfuroase (Sacelu) sau nesulfuroase (Sangeorz Bai). Valoarea terapeutica a namolurilor este data de temperatura, compozitia chimica, actiunea mecanica si puterea farmacologica a acestora. Turbele prin fractiunile organice si minerale pot capata valoare terapeutica. Turbarii se gasesc n zona Dornelor, Bihor, Borsec, Mangalia. Tratamente cu namoluri si turbe se practica n statiunile Ocna Sibiului, Vatra Dornei, Baile Govora, Sovata, Amara, Ocnele Mari, Techirghiol, Eforie Nord, Bazna.Gazele mofetice. Prin intermediul fisurilor din scoarta terestra si n urma escavarii rocilor, ajung la suprafata gaze libere rezultate din procesele biochimice ale scoartei terestre.n tara noastra, zona Harghita-Caliman este foarte bine cunoscuta pentru emanatiile gazoase numite mofete. Baile Tusnad, Borsec, Balvanyos, Buzias, Covasna sunt statiunile cele mai importante unde acest factor terapeutic este valorificat n spatii amenajate. Solfatarele reprezinta emanatii naturale de gaze unde gazul carbonic include si hidrogen sulfurat. n judetele Covasna si Harghita exista emanatii carbogazoase-sulfuroase de altitudine, unice n Europa. La Turia, Sugas Bai, Harghita sunt prezente asemenea emanatii si utilizate n scop terapeutic. n tara noastra exista 160 de statiuni si localitati balneare ce detin resurse minerale de cura, din care 24 sunt considerate de importanta nationala cu recunoastere si pe plan european. Cele 24 de statiuni de importanta nationala au fost ierarhizate pe baza sistemului de clasificare din Romania n functie de gradul de dotare al acestora. Acest gen de clasificare poate fi considerat limitat si nerealist reflectand nzestrarea la un moment dat a statiunilor balneare, de obicei incompleta si mai ales insuficienta pentru valorificarea complexa si rationala a resurselor balneare. Datorita acestui fapt, pentru a avea o imagine reala, este necesara alinierea la sistemul international de apreciere a statiunilor, care face o ierarhizare stiintifica si obiectiva a statiunilor balneare n special. Evaluarea fondului balnear si ierarhizarea statiunilor n contextul ofertei balneare generale si n detaliu pe profile de tratament este benefica atat n plan turistic cat si socioeconomic. Aceasta evaluare trebuie sa fie facuta avandu-se n vedere factorii obiectivi ce caracterizeaza oferta balneara, n primul rand aspectele cantitative si calitative ale substantelor minerale terapeutice si ale mediului ambiant; dotarea cu structuri turistice care permit valorificarea si dezvoltarea functiei balneare, traditia valorificarii acestora, gradul de nzestrare cu elemente de infrastructura generala si turistica si impactul cu turismul la sfarsit de saptamana. Evaluarea calitativa a ofertei statiunilor balneare este sintetizata de indicele de atractivitate turistica ce poate fi calculat pe baza comensurarii factorilor ce o definesc, fiecare avand o anumita pondere n atractivitatea totala a statiunii, considerata 100% : substante minerale terapeutice mediu ambiant si antropic posibilitati de valorificare dezvoltare traditia valorificarii accesibilitatea acces infrastructura structuri turistice dotari de interes general impactul la sfarsitul de saptamana alte forme de turism .Pe baza indicilor de atractivitate calculati se poate face o ierarhizare a statiunilor balneoturistice n plan general pe de o parte, si n functie de profilul patologic al acestora pe de alta parte. n ambele cazuri ierarhizarea nu se suprapune clasificarii actuale a statiunilor balneoturistice, n statiuni de interes national, zonal si local, care are n vedere n principal, volumul si gradul de dotare al statiunilor, precum si durata de exploatarea a acestora (permanenta sau sezoniera).

Studiu De Caz

Statiunea COVASNA

Povetile tradiionale romneti vorbesc despre o fat mndr de mprat care ar fi locuit pe aceste meleaguri, n Cetatea Covasnei. Cetatea Ilenei Cosnzeana se numr printre locurile de vizitat din Covasna i evoc mitul unei comori nepreuite aflate n incinta acesteia. Odat cu trecerea timpului, oamenii au realizat c aceast avere nedescoperit nu consta de n aur, argint sau mrgritare. Bogia cetii s-a revrsat asupra locului, transformnd Covasna ntr-un loc de o frumusee aparte, reflecie vie a celei care a fost cndva Ileana Cosnzeana.Covasna, aceast adevrat oaz de sntate, beneficiaz de resurse natural importante, iar varietatea resurselor hidrominerale i carbogazoase, cu mare valoare terapeutic, face ca aceast zon s fie perfect pentru turismul balnear i, n acelai timp, pentru turismul montan.Covasnaeste numit i"Staiunea celor 1000 de izvoare de sntate", avnd un climat blnd, un aer puternic ionizat negativ i un cadru natural deosebit de pitoresc.Resursele naturale curative pot fi valorificate pe tot parcursul anului.Factori naturali de cura:Ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, clorurate-sodice, hipotone si hipertone; mofete; bioclimat sedativ de crutare.Indicatii terapeutice:Afectiuni cardiovasculare (arteriopatii, cardiopatii cronice ischemice, hipertensiune arteriala, valvulopatii, sechele postaccidente vasculare cerebrale, boli cronice ale venelor); boli dermatologice (psoriazis, eczeme cronice, afectiuni alergice cutanate); boli ale tubului digestiv si ale glandelor anexe (gastrite cronice hipo- si hiperacide, boala ulceroasa, litiaza biliara); boli endocrine (boala Basedow, hipertiroidism); boli ginecologice (metroanexite, sterilitate, amenoreea, hipomenoreea ); boli ale aparatului locomotor (afectiuni articulare, poliartrita reumatica, artroza, discopatii lombare, spondilita); boli de nutritie ; afectiuni asociate procesului de imbatranire.Contraindicatii:Boli infecto-contagioase, boli venerice, tumori maligne, boli psihice, boli de natura tuberculoasa, sarcina normala peste 3 luni.Tipuri de proceduri:Bai carbogazoase; mofete; electroterapie: curenti diadinamici, neuroton, ultrasunete, magnetodiaflux, unde scurte, aerosoli; hidroterapie: bai galvanice, dus masaj, dus subacval, masaj subacval cu jacuzzi, afuziuni; termoterapie: impachetari cu parafina; kinetoterapie: masaj uscat, gimnastica medicala si de intretinere in sala de gimnastica.Resursele de tratament:Apele minerale carbogazoase, feruginoase, calcice hipotone si hipertone, respectiv mofetele cu emanatii de gaze usor radioactive.Amplasament geografic:Covasna este situata la o altitudine de 564 m., la contactul versantului estic al Muntilor Vrancei cu Depresiunea Barsei, la 31 km. de Sfantu Gheorghe si 60 km. de Brasov.Clima:Covasna are o clim placut cu veri racoroase si ierni moderate. n lunile de vara si toamna timpurie cerul este mai mult senin si zilele nsorite, asemntor cu localitaile din estul si sud-estul rii.AgrementPoteci turistice marcate- Centru Muntele Pleuv (Kopac-hegy) Pusta lui Kokorja i Garadics, punct rou (timp de mers: 2 ore)- Valea Znelor Cetatea Znelor Pusta lui Garadics i Szemerke Ocol Calea ferat pe plan nclinat Valea Znelor, triunghi rou, drum n circuit (durata de mers: o jumtate de zi). De la pusta lui Szemerke pornete o potec marcat cu punct rou ctre cretetul Krsi-kz, aici fiind cumpna principal a apelor din Carpaii Orientali, i poteca de-a lungul acesteia este marcat cu band roie (timp de mers: 1 or).- Valea Pescarilor Stejar Curat, cruce albastr (timp de mers: 2,5 ore), de aici pe poteca marcat cu punct albastru spre locul numit Kr-brc, aflat pe creasta principal a muntelui (timp de mers: 6 ore).- Valea Znelor Pilis-Covasna Bsca Mare Vrful Lcui (1777 m.), punct albastru (timpul de mers: 1 zi).CuriozitatiiBalta Dracului Simbol al oraului, Balta Dracului,o erupie de noroi i gaze(oxizi de carbon i sulf), a fost folosit la nceput pentru tratament. A fost deschis pentru public n anul 1881, sub numele de Pokolsr Frdintzet (Instituia de bi Balta Dracului), oraul intrnd astfel n rndul staiunilor balneoclimatice.Vila lui Ceauescutia foarte bine dictatorul comunist, unde s-i construiasc vila: construcia se afl ntr-o poriune de o deosebit frumusee aVii Znelor, ascuns de priviri curioase. Cldirea, i azi luxoas, este folosit pentru scopuri de protocol de stat,dictatorul petrecnd aici doar o singur noapte, n luna august a anului 1986, imediat dup accidentul nuclear de la Cernobl. A venit la vntoare cu o numeroas delegaie, aflndu-se printre alii i fizicieni - i amintete consilierul Gyila Sndor, fizician i el. Un fizician din suita lui Ceauescu ne-a ntrebat dac am simit aici la Covasna consecinele exploziei, la care l-am sftuit s colecteze probe din balta cu sol argilos. Gyila, care tia prea bine c n balta respectiv s-au adunat cele mai multe deeuri radioactive, nu a fost deloc surpins a doua zi cnd a aflat c dictatorul a prsit n mare grab, cu elicopterul Valea Znelor, nct cei sosii mpreun cu el au aflat abia ntr-un trziu de plecarea sa.

"Mocnia"O atracie turistic de prim nsemntate a oraului va fi trenul cu ecartament redus (mocnia), respectiv trenul cu plan nclinat care leag Covasna de comuna Comandu. n vederea recuperrii "mocniei" este necesar pe de o parte repararea ntregii linii, iar pe de alt parte clarificarea drepturilor de proprietate. Linia ngust care cndva era de nenlocuit la exploatrile forestiere este n momentul de fa proprietatea firmei Brafor, aflat n proces de falimentare, judectorul sindic urmnd a vinde totul.PescuitCele mai preferate locuri de pescuit sunt lacurile:Surcea, Reci, respectiv prurile Ghelina i Covasna,n care triesc crapi, stiuci, carai, pstrvi. Pentru a pescui n zonele de es i montane se pot obine permise anuale de 65 lei, iar Asociaia Pescarilor i a Vntorilor Sportivi ofer membrilor si dreptul de pescuit prin plata cotizaiei anuale. La lacurile din Surcea i Reci se pot scoate chiar i bilete zilnice contra sumei de 20 lei.Vntoaren pdurile din jurul oraului Covasna se pot vna:-cerbi (ntre 15. 09. 15. 11.)-cprioare(ntre 15. 05. 1. 09.)-mistrei(ntre 1. 08. 31. 01.)Speciile de mai sus pot fi vnate doar de vntorii domiciliai n judeul Covasna, cei din strintate pot vna numai pe baza listei de preuri eliberat de Ministerul AgriculturiiAsociaia Vntorilor i Pescarilor Sportivi din judeul Covasna:Adresa: Sf. Gheorghe, str. Ks Kroly nr. 5/A., jud. Covasna.Telefon:+40-267-352683,+40-267-311198Mobil: +40-723-196480 (Juhos Ibolya)

Atraciile regiunii

Muzeul Etnografic Haszmann Pl CernatCea mai cunoscut atracie al satului Cernat este Muzeul Zonal ntemeiat n anul 1974. Colecia muzeului ne prezint cele mai frumoase piese ale artei populare din zona superioar a comitatului Trei-Scaune: mobil secuiasc, cahle, esturi. Cldirea muzeului este n mijlocul unei expoziii n aer liber, care cuprinde monumentale pori secuieti, cldiri i mori restaurate. n curte mai poate fi vzut o colecie de monumente funerare din piatr i lemn sculptat, precum i o expoziie bogat de maini i unelte agricole. Timpul de vizitare nu este limitat: fraii Haszmann, proprietarii muzeului locuiesc n conac. Preul biletului de intrare: 20.000 lei pt. aduli, 10.000 pentru copii. Pentru fotografierea obiectelor se ncaseaz 100.000 lei, iar pentru nregistrare video 200.000 lei.Ghelina frescele legendei Sf. LadislauCldirea veche construit n stil roman a bisericii romano-catolice din satul Ghelina a fost extins n secolul al XV-lea. n interiorul cldirii au fost pstrate frescele executate la nceputul secolului al XIV-lea. Tavanul cu casete n stil renascentist a fost executat n anul 1628. O bogie aparte a bisericii o constituie frescele de pe pereii cldirii, nfind diferite scene ale legendei Sf. Ladislau, care se afl pe trei dintre pereii bisericii (cel nordic, cel vestic i cel sudic). Data executrii se estimeaz a fi ntre anii 1330-1340. Pe partea de sub irul frescelor Sf. Ladislau se afl un alt ir de fresce care conin elemente din legenda Sf. Ecaterina din Alexandria.Brecu Casa Memorial Gbor ronVestitul fiu al satului este erou al revoluiei din 1848 Gbor ron. Pe cldirea (cu nr. 103 de pe strada Principal) care se afl n locul casei n care s-a nscut acesta, azi se afl o plac comemorativ. Tot pe strada Principal (cu nr. 89) se afl Casa Memorial Gbor ron, n care se afl o colecie care ne prezint drumul vieii maiorului artilerist i o mulime de piese importante din timpul revoluiei. (Cheia casei se afl la casele cu nr. 99 sau 121, la Khell dn sau Bod Csaba.) n piaeta din spatele casei comemoratice din este amplasat anul 1992 statuia lui Gbor ron. Pe strada Principal, lng primrie se afl casa Memorial Bem-Petfi, unde s-a ntlnit poetul Petfi Sndor cu generalul Bem la data de 25. iulie 1849.

Muzeul Carpailor Rsriteni - Sfntu Gheorghe

Patrimoniul muzeului este rezultatul, n principal, al cercetrilor proprii efectuate pe teritoriul judeelor Covasna i Harghita, precum i din achiziii i donaii.Patrimoniul arheologic cuprinde vestigii preistorice, dacice, romane i post-romane.Patrimoniul etnografic este format din dou construcii rneti, numeroase piese de port tradiional, mobilier, unelte i ustensile.Patrimoniul istorico-memorialistic cuprinde casa natal a scriitorului Romulus Cioflec i cldirea primei coli romneti din Sfntu Gheorghe, precum i obiecte i documente privind istoria i cultura romneasc pe teritoriul judeelor Harghita i Covasna.Acces:Rutier: Bucuresti - Brasov (E 60) - Covasna (DN 11); Bacau - Tg. Secuiesc - Covasna (DN 11); Miercurea Ciuc - Sfantu Gheorghe - Covasna (DN 12 si DJ)Cazare

Hotel Clermont****Hotelul Clermont beneficiaz de o amplasare linitit, la 2,5 km de orelul Covasna. Ofer o piscin interioar modern i un teren de tenis. De asemenea, este disponibil o pist de bowling.Toate camerele sunt elegante i beneficiaz de aer condiionat i balcon. Oaspeii au la dispoziie un TV cu ecran plat cu canale prin satelit, acces Wi-Fi gratuit i un birou. Bile moderne sunt dotate cu articole de toalet, halate de baie i papuci.Zona spa de la Clermont include o cad cu hidromasaj i o saun. Oaspeii pot beneficia de tratamente de nfrumuseare i corporale, precum i de tratamente de sntate. Oaspeii au la dispoziie i centrul de fitness spaios.Restaurantul servete preparate din buctria internaional. Cnd vremea este bun, oaspeii pot lua masa i pe teras. La cerere, este disponibil room service.La hotel exist o mas de biliard i o mas de ping-pong. n grdin este amenajat un loc de joac pentru copii.Hotelul Clermont ofer o parcare privat gratuit cu supraveghere videoTarife Perioada 03.01.2013 23.12.2013Tip camera Singlecu Mic Dejun 269RON Tip camera Dublcu Mic Dejun 324RONTip camera Dubl Executivecu Mic Dejun 374RONTip camera Junior Suitecu Mic Dejun 466RONTip camera President Suitecu Mic Dejun 730RONTip camera Senior Suitecu Mic Dejun 598RONHotel Atrium ***

Hotelul Atrium se afl ntr-o zon linitit din Trgu Secuiesc i ofer camere cu minibar. Restaurantul hotelului servete preparate culinare romneti i internaionale. Oaspeii pot face micare la sala de sport a hotelului sau se pot relaxa la saun i n cada cu hidromasaj.Toate camerele au televizor cu ecran plat, acces gratuit la internet prin cablu i baie cu du i articole de toalet. n zonele publice exist acces Wi-Fi gratuit.Hotelul Atrium ofer faciliti de biliard i are o pist de bowling. Vara, oaspeii se pot relaxa n grdin.Gara este la 1,7 km de hotel. Biserica Sf. Emeric din Ghelina, celebr pentru picturile sale murale medievale, este la 15 minute de mers cu maina. Staiunea balnear Balvanyos este la 22 km de hotel. Se ofer parcare privat gratuit la hotel.Tarife Perioada 01.05.2013-23.12.2013Camer Single135 RONCamer matrimonial195 RONApartament290 RON

Hotel Cerbul **Hotel Cerbul se afl n centrul oraului Covasna la 3 km de gar,i punela dispoziie pentru cazarea turitilor 120 de camere duble.Hotel Cerbulnu dispune de baz de tratament proprie dar turitii au acces la baza de tratament de la Hotel Covasna. Principalii factori naturali de cur sunt mofeta i bile carbogazoase.RESTAURANT HOTEL CERBUL COVASNAMasa se servete n incinta restaurantului de la Hotel Covasna ce are o capacitate de 240 de locuri. Masa se servete n sistem meniu fix, pensiune complet.TarifePerioada 02.06.2013-15.09.2012 Tip camera dubla cu mic dejun 54 euro tarif pe noapte Tip camera dubla in regim single cu mic dejun 37 euro pe noapteTarife mas: mic dejun 12 RON/pers/zi, demipensiune: fi cont 27 RON/pers/zi.Hotel Covasna **Hotel Covasna se afl n centrul orauluiCovasnala 3 km de gar i este recent renovat.Hotelul Covasnaeste format din dou corpuri: corpul A i corpul B.Principalele atuuri ale acestui hotel sunt: baza de tratament renovat recent, mofetele naturale foarte puternice (baza de tratament este construit direct peste sursa de dioxid de carbon), tratamentele cu ap carbogazoas, posibilitile de agrement (piscin, saun, biliard, tenis de mas).DOTRI I FACILITI GENERALE HOTEL COVASNA COVASNA 2

Bar Baz de Tratament Internet Mini-market Parcare Piscin Interioar Restaurant Sal de Conferine Sal Fitness Salon CosmeticRESTAURANT HOTEL COVASNA COVASNAMasa se servete n incinta restaurantului propriu ce dispune de o capacitate de 240 de locuri. Masa se servete n sistem meniu fix, pensiune complet. Pe lng restaurant hotelul dispune i de un bar de zi.Tarife Perioada 01-05-2013 - 15-09-2013Tip camera dubla cu mic dejun 54 euro tarif pe noapte Tip camera dubla in regim single cu mic dejun 37 euro pe noapte

Bibliografiehttp://www.google.rohttp://www.spas.ro/http://www.turismuldesanatate.rohttp://www.bailecovasna.rohttp://www.mareea.ro/http://www.atrium-hotel.ro