-
Restaurari directe minim invazive in
zona anterioara intr-o singura sedinta
Augmentarea osoasa
Tehnica Khoury
Fatetele dentare
pe masa refractara
Planicarea tratamentului endodontic
Endodontie minim invaziva
concepte contemporane
Restaurari directe
in zona anterioara
Dental Art
Restaurari directe minim invazive in
zona anterioara intr-o singura sedinta
Dental Art
Augmentarea osoasa
Tehnica Khoury
Fatetele dentare
pe masa refractara
Restaurari directe
in zona anterioara
Planicarea tratamentului endodontic
Endodontie minim invaziva
concepte contemporane Dicultati in atingerea armoniei
gingivaleDicultati in atingerea armoniei gingivale
-
Interviu pag. 6
Caz clinic - Gingivita
ulcero-necrotica pag. 15
Caz clinic - Fibromul cu
celule gigante pag. 16
Fatete dentare pe masa
refractara pag. 20
Augmentarea osoasa
Tehnica Khoury pag. 28
Dental Divas Global pag.
36
Endodontie minim
invaziva - concepte
contemporane pag. 39
Restaurari minim invazive
la pacientii varstnici pag 43
Planicarea tratamentului
endodontic pag. 52
Restaurari directe minim
invazive intr-o singura
sedinta pag. 562
Dicultati in atingerea
armoniei gingivale pag. 81
Dental Art pag. 90
Talentul nu tine
cont de sex,
culoarea pielii sau
mediu - James
Truman
Comitet de redactie
Dr. Klara Papuc
Dr. Ken Serota
Cristian Papuc - DTP
Dr. Sorin Sirbu
Consultanti
Dr. Ziv Simon
Dr. Alessandro Conti
Dr. Mohd Hammo
Dr. Engin Taviloglu
Dr. Razvan Ungureanu
Dr. Roberto Cristescu
Dr. Adrian Bacila
Dr. Marco Maiolino
Dr. Delia Tuttle
Dr. Patricia Escobar
Dr. Denise Pontoriero
Dr. Pedro Moura
Dr. Francisco Goncalves
Dr. Vitor Correia
Dr. Raquel Gomes
Dr. Stevan Kopanja
Dr. Abdelrahman Tawk
Milos Miladinov
Mohamad Amjad Al-
Jarayhi
Mucahit Oksuz
-
De ce Up-to-Date?
Pentru ca am simtit nevoia de altceva. De o eliberare de prea
multe
rigori. De evadare din cotidian. Pentru a suplini niste lipsuri
poate.
Pentru a imbina graca cu informatia de buna calitate. Pentru
a
demonstra ceva. Pentru a da ceva inapoi...
Si in primul si in primul rand, pentru a aduce in prim plan
oameni
pasionati si dedicati profesiei, de pe plan intern si
international care
petrec zile lumina in cabinetele si laboratoarele lor, ajungand
la
performante de invidiat pentru multi dintre noi. Nu fara multe
sau
foarte multe sacricii...
Profesionisti care, prin intermediul acestor pagini, isi pun
experienta
clinica in mainile Dvs. Sa le apreciem efortul...
Klara
Dr. Klara Papuc
Editor In-Chief Up-to-Date Magazine
[email protected]
http://www.uptodatemagazine.ro
-
Primul interviu acordat revistei Up-to-Date este unul atipic. Ca
si
medicul intervievat. Prezinta o alta maniera de a vedea
lucrurile.
Nu mai buna, nu mai rea. Alta. Diferita. A unui om care
prefera
intunericul din spatele salii la prezentarea cazului clinic
pentru care
a castigat, impreuna cu echipa sa, premiul AIOP 2014, atat
de
ravnit de multi. A omului din spatele mastii care isi
declina
competenta (pe nedrept as putea adauga) in orice domeniu.
Mai
ales in stomatologie. Care alege sa "indrume" destine intr-o
maniera mai putin ociala, nu de la catedra ci direct din
cabinetul
unde isi desfasoara activitatea si masoara zilele care trec.
Care isi
impartaseste in aceste randuri cate ceva din experienta sa
profesionala dar mai ales de viata. Cu bune si cu rele. Care se
lasa
analizat, macar pentru un moment de lupa si lumina, nu a scenei
ci
a unui microscop. Mult mai neiertatoare.
Intrebarile pregatite pentru "interviu" si cele care au ajuns in
nal
in paginile acestei reviste sunt diferite. Discutiile au scos
insa la
iveala aspecte mult mai interesante. Care vor amintite in
randurile ce urmeaza. Despre viata mai mult si mai putin
despre
stomatologie. Despre lozoi si sperante sau lipsa acestora.
Despre
familie, copii, idealuri. Despre cat de mult sau de putin ne
cunoastem cu adevarat. Sau cat suntem dispusi sa o facem.
1.Care este lozoa ta de viata?
Cred ca sa i corect si sa spui adevarul si sa iti asumi
responsabilitatea faptelor tale este ok. Eu asta incerc. Nu
imi
reuseste mereu. Dar incerc. Incerc sa ma port cu ceilalti asa
cum as
vrea sa se poarte si ei cu mine. Aceasta este cheia utopiei mele
.
2. Cum decurge o zi din viata ta?
Viata mea nu cred ca se deosebeste foarte mult de cea a celor
din
jur. Nu sunt mai special, nici mai original. Imi petrec ziua
lucrand
iar serile alaturi de familie sau in compania unei carti bune.
Citesc.
Citesc si incerc sa pun in practica ceea ce au. Incerc sa
fac
perfect. Imi fac meseria asa cum mi-as dori sa mi se faca mie.
fara
jumatati de masura. La mine totul e e alb e negru. Nu exista
nimic intre.
3. De ce alegi sa cari pianul, in loc sa canti la el?
Aleg sa fac asta pentru ca nu mi se potriveste un alt rol. In
acest
moment din viata mea cel putin. Poate alt rol nu mi se va
potrivi
vreodata. Am fost si voi ramane intotdeauna cred omul care
isi
doreste sa traiasca. Si daca asta nu poate, macar sa citeasca
despre
asta.
Dr. Razvan Ungureanu
Dar compea e cu ne si pentru ne
-
E bine sa gandes si sa sim la fel.
Daca separi gandirea de senmente, ai doua lumi.
4. Ce carti citesti acum?
O carte de adeziune, de ocluzie si ultima de endodontie a
lui
Cohen. Imi place istoria, ma intereseaza Orientul Mijlociu,
viata de
la Versailles; citesc Plesu, Shaw, Fitzgerald, Sagan. Ma bazez
pe
studiu individual si ma motiveaza dorinta de a mai bun.
Pentru
mine a fost de ajuns pana acum. Nu incerc sa fac parada prin
cursurile pe care le-am urmat cum vad ca se procedeaza. Am
crezut
intotdeauna ca poti si trebuie sa ajuti cand detii informatia.
mai ales
in profesia noastra. Poate mi-as dori sa vad mai multa
disponibilitatea de a impartasi experiente si de a invata unii
de la
altii. Poate de asta am acceptat sa acord interviul. Sau poate
din
cauza ca nu am gasit un motiv sucient de bun sa evit. Daca
imi
doresc sa schimb mentalitati? Nu cred sa detin puterea asta...
Mai
ales daca oamenii nu vor sa se schimbe. Daca atitudinea mea
ii
schimba pe cei din jur, bine. Daca nu, asta e...
5. Care crezi ca ar putea o lectie de viata pe care ai
invatat-o?
In general imi place sa incerc lucruri noi. Sa nu mor fara
termen de
comparatie. Daca mi-e frica de moarte? Poate, pentru ca dureaza
o
vesnicie. Nu as stii ce sa fac cu ea. Sunt aici si acum. Asta
e
singura realitate pe care o cunosc. Pe care o accept. Poate nu
stiu
de multe ori cum sa prot de oportunitatile care mi se
ofera. Poate pur si simplu nu imi sunt menite la acel
moment.
6. Clara Isabel si Sergiu Stefan
Familia este foarte importanta in viata mea. Poate cea mai
importanta. Traiesc cu si prin copiii mei. Viata profesionala
isi are
si ea rolul si locul ei. Dar competitia e cu tine si pentru
tine. Atat pe
plan personal cat si profesional. E bine sa gandesti si sa simti
la fel.
Daca le separi, ai doua lumi.
Daca sa u serios si corect in tot ceea ce fac schimba ceva,
atunci
acesta este aportul meu...
-
Dr. Ziv Simon detine un cabinet privat
cu practica limitata la parodontologie,
implantologie si chirurgie reconstructiva in
Beverly Hills, California.
Si-a denitivat studiile la Universitatea
din Tel Aviv, unde a ocupat o pozitie la
catedra in cadrul Departamentului de
Protetica. Studiile in domeniul
parodontologiei si le-a efectuat in cadrul
Universitatii din Toronto unde a obtinut
titlul de Masterand in Stiinte in
Parodontologie.
A intreprins activitate de cercetare
avansata in ingineria osoasa si implanturile
dentare. Este certicat de American Board
of Periodontology si Fellow al Royal
College of Dentists din Canada in
specialitatea de parodontologie.
Dr. Ziv Simon este un membru activ al
American Academy of Periodontology,
American Dental Association si fondator al
Beverly Hills Multidisciplinary Dental
Study Group.
Detine de asemenea functia de
vicepresedinte al Beverly Hills Academy of
Dentistry. A publicat articole in reviste de
prol si preda in cadrul School of Dentistry,
University of Southern California. A aparut
in cadrul emisiunii de la ABC Extreme
Makeover, Tyra Banks Show si Home
and the Family Show de pe canalul
Hallmark.
Dr. Simon tine cursuri la nivel national
si international de smile design,
implantologie si reconstructie tisulara. Dr.
Simon este interesat de dezvoltarea si
implementarea unor tehnici chirurgicale
inovatoare si de a ajuta pacientii sa obtina
rezultate optime din punct de vedere
functional si estetic.
Dr. Simon este creatorul Surgical
Master, un program de training chirurgical
pentru dentisti si al sistemului de training in
sutura zPad.
Ziv Simon, DMD, Msc Creatorul SurgicalMaster
The Surgical Training for
Dentists
-
Gingivita ulcero-necrotica
Combinatie de infectii bacteriene, virale si fungice
Este o afectiune relativ rara care intereseaza in principal
marginea libera a gingiei si parodontiului marginal,
caracterizata
printr-o inamatie acuta si necroza a acestor tesuturi. A mai
fost denumita gingivita ulcerativa acuta sau angina Vincent
atunci cand afectiunea prezinta o forma grava cu extindere si
spre alte regiuni ale cavitatii bucale.
-
Manifestari clinice:
- apare mai frecvent la tineri cu varsta cuprinsa intre
18-23 ani, preponderent la barbati
- debutul este in general rapid insotit de semne
generale de intensitate variabila in functie de
intinderea leziunilor: stare generala alterata, febra,
adenopatie.
- debuteaza prin leziuni ulcerative, apoi necrotice la
nivelul papilelor interdentare care se extind apoi si la
marginea gingivala
- papilele apar amputate, semn patognomonic al
leziunii
- cel mai adesea debuteaza la nivelul grupului frontal
inferior prin leziuni ulcerative si necroza
Fibromul cu celule gigante
Fibromul cu celule gigante reprezinta o forma
interesanta de leziune non-neoplazica a mucoasei orale.
A fost descris pentru prima oara ca entitate separata intre
leziunile hiperplazice broase ale tesuturilor moi de
catre Weathers si Calihan in 1974. Numele ii provine de
la celulele gigante, multinucleate, mononucleare, in
forma de stea, de dimensiuni mari. Au fost examinate
peste 2.000 de exemplare dintr-un grup de hiperplazii
broase si 108 au indeplinit criteriile pentru acest tip nou
de leziune descoperit.
Reprezinta o leziune hiperplazica broasa a cavitatii
orale cu o patologie clinica distinctiva, spre deosebire de
bromul de origine traumatica. Poate diagnosticata
numai in urma unui examen histopatologic. Este o
leziune reactiva care s-a considerat ca apare ca urmare a
unei iritiatii cronice si se caracterizeaza prin modicari
functionale ale celulelor broblaste. Ramane insa pana
in acest moment neclara o posibila etiologie proliferativa
indusa viral.
Poate surveni la orice varsta, insa varsta medie a fost
de aproximativ 29 ani. Din punct de vedere clinic este
asimptomatic si apare sub forma pedunculata sau sesila
broasa de culoare mucoasei normale, masurand 0,5 - 1
cm. Ca urmare a traumatismelor repetate, suprafata
poate ulcerata; este localizata mai frecvent la nivelul
gingiei, apoi la nivelul limbii si mucoasei vestibulare.
Sursa:
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3519210/
-
Echipa mea imi spune ca spun Perfect foarte des. De fapt, asa
este. Procesul pe care il descriu nu este unul perfect.
Perfectiunea reprezinta telul suprem dar nu este usor de atins. Pot
exista variatii in ceea ce priveste rezultatele pe care le veti
obtine, dar, daca veti urma un protocol solid, rezultatele Dvs vor
deveni excelente.
M-am considerat dintotdeauna un fel de opera in lucru. Astfel
imi mentin viziunea limpede, umila si deschisa la idei si influente
noi din partea marilor maestrii.
Sunt increzator ca va pot invata si pe Dvs acelasi lucru. Am
avut succes cu acest protocol de foarte multi ani. Este
predicitibil in mainile mele si
imi place sa il urmez. Sunt de asemenea pasionat
sa imi impartasesc cunostintele cu Dvs. Nu vreau sa am secrete
si pe masura ce trece timpul va voi mai impartasi si alte
proceduri.Pana in acest
moment, multi medici dentisti au citit cartea si mi-au furnizat
feedback. Updatez constant informatiile cuprinse in carte si cea
mai noua versiune poate fi descarcata de la urmatoarea
adresa www.moneytoothbook.comDaca va simtiti frustrat datorita
extractiilor de
molari de minte, trebuie sa recunosc ca stiu cum va simtiti
pentru ca a reprezentat o incercare chiar si pentru mine la
inceput. Ati venit pe lume plangand. Toate inceputurile sunt grele.
Bine ati venit!
Am descoperit ca prin educatie, persistenta si adaptare si
imbunatatire a tehnicilor puteti ajunge sa fiti grozavi la
chirurgie.
Pentru succesul vostru chirurgical cu Money
Tooth!
-
Tehnician dentar specializat din 2002
Propriul laborator din 2003
Specializat in fatete dentare construite cu
materiale Ivoclar
In Mai 2013 devine unul din primi membrii
ai DTG(Dental Technician Guide)
Incepe cursurile proprii in centrul personal
de training din Timisoara, care se numeste ~Ugly
Tooth~ ( ) in 2013www.uglytooth.com
In 2013 devine fotograf licentiat si incepe
cursurile de fotograe dentara pe intreg
mapamondul( pana in prezent a fost in peste 40 de
locatii mondiale)
In 2014 devine suportul tehnic pentru
Wieland(Ivoclar)
In 2015 participa ca speaker pentru
Smile.Line &Cendres-Metaux la cel mai mare
eveniment mondial IDS in Cologne
In 2015 ~Ugly Tooth~ devine ocial centrul
de training al Ivoclar in Romania
In 2016 are cursuri in urmatoarele locatii :
Malmo-Suedia, Londra-Anglia, Dubai, Los
Angeles,New York, Chicago-SUA, Sopot-Polonia,
Viena-Austria, Timisoara- Romania, Atena-Grecia,
Costa Rica, Santa cruz-Bolivia, Rastede-Germania,
San Andreas-Columbia, Nayarit Mexic, Lisabona-
Portugalia, Cancun- Mexic.
In 2016 va invitat ca speaker la
urmatoarele evenimente: Speakers Symposium din
Las Vegas, Ivoclar Congres din Zagreb, Croatia,
Ivoclar Congres din Mexico City, Dentalworld
Ivoclar din Budapesta, Ivoclar Congres din
Belgrad,Serbia.
In 2016 a imbunatatit paleta de produse
disponibile pe site-ul sau ce are in componenta si o
sectiune de shop on-line cu produse ce vin in
ajutorul celor ce vor sa e profesionisti in fotograa
dentara
In toamna 2016 va termina constructia celui
mai modern centru de training din Romania
-
Ma descriu ca ind atat ceramist cat si fotograf
deoarece munca noastra este
mai mult decat o simpla
rutina, noi pot
spune ca
schimbam vieti
si de ecare
data cand o
facem avem
aceeasi mare
satisfactie.
Pentru a reusi
sa pastrez
aceaste amintiri,
am combinat
pasiunea mea
pentru ceramica cu
cea pentru fotograe,
reusind astfel sa arat
cat de complexa si
frumoasa este meseria
noastra, a tehnicienilor.
Munca mea actuala a inceput
in urma cu ceva vreme, mai exact
in 2004, desi aveam propriul
laborator din 2003, am facut un pas
important in fata cand am inceput sa
fac fotograi lucrarilor mele si sa imi
vad greselile dintr-un alt punct de
vedere, atat la propriu cat si la gurat.
In 2012 a fost clipa decisiva care mi-a
deschis mintea spre aceasta imbinare a
pasiunilor mele, cand am construit o
coroana( foarte buna dupa parerea mea)
si am vrut sa o arat prietenilor si colegilor
mei, dar dupa ce i-am facut o fotograe
mi-am schimbat parerea. Imaginea coroanei
marite pe ecranul calculatorului mi-a aratat
o coroana deloc perfecta, asa cum mi-as
dorit-o initial. De atunci ecarei lucrari,
indiferent ca e mare sau mica ca si importanta
obisnuiesc sa ii fac cate o fotograe.
Ca si sfat pentru cititorii articolului, le-as
recomanda sa faca intotdeauna fotograi lucrarilor
si muncii lor deoarece acestea cu siguranta le vor
imbunatatii calitatea rezultatului nal. Mie acest aspect
pot spune ca mi-a schimbat modul de a percepe munca
mea si totodata si viata personala as putea spune in mai
putin de doi ani. Iar cel mai important lucru pe care il
recomand cititorilor si tuturor celor pasionati mai mult sau
mai
putin de fotograe, este ca atunci cand faceti una sa o faceti ca
un
PROfesionist!
-
CE ISI DORESTE
PACIENTA?
Pacienta nu este de
acord cu tratamentul
ortodontic si isi doreste
incisivi centrali mai
expresivi. SI REPEDE!
ESTE POSIBIL?
Cea mai buna alegere
din punct de vedere al
tehnicii non-prep si care
sa e minim invaziva o
reprezinta fatetele.
Dupa planicarea prin DSD trecem la realizarea unui wax-up
conform
masuratorilor si apoi la efectuarea mock-up-ului. Dupa un
test-drive de succes,
ne pregatim lista cu materialele necesare.
-
1. Sistemul ceramic
2. Glazuri si culori
Intotdeauna este bine sa avem
un model master poliuretanic,
un model de gips pentru
duplicare si sa cream un
model geller cu culori
refractare.
-
Nu incercati sa complicati
schema de straticare. Keep
it simple and logic! De
exemplu, in acest caz, trebuia
sa respectam culoarea dintilor
pacientei si am folosit numai
opal 1 diluat cu neutral si
incisal edge pentru halou, din
moment ce nu a fost nevoie
sa realizez o fateta care sa
depaseasca cu mai mult de 1
mm marginea incizala
existenta.
Folositi doar 50 microni de oxid de
aluminiu sau perle de sticla la
presiune foarte scazuta in timpul
sablarii.
-
Folositi gelul pentru try-in pentru un control adecvat
al fatetelor www.smileline.ch
-
Augmentarea osoasa - Tehnica Khoury
Gonalves Francisco*; Correia Vitor*Rezidenti in Chirurgie Orala
in cadrul Foramen Dental Education
-
Descrierea cazului clinic:
Pacienta in varsta de 35 ani, fara antecedente medicale
personale, sufera de un accident de masina care se
soldeaza cu traumatism craniofacial si avulsia
incisivului lateral inferior (42). La momentul
prezentarii, pacienta a fost reabilitata cu o proteza
partiala mobilizabila, pe care a utilizat-o timp de 10
ani. Dupa acest interval de timp, pacienta se hotaraste
sa isi reabiliteze acest dinte printr-o lucrare protetica
-
Diagnostic si tratament:
CT-ul preoperator a evidentiat un defect osos
orizontal care nu ar face posibila plasarea unor
implanturi in zona. Astfel incat se impune
efectuarea unei manopere de augmentare. Manopera
de bone splitting nu reprezenta o optiune pentru
ca osul existent in anumite zone nu depasea 2 mm.
S-a decis astfel colectarea de os autolog de la
nivelul barbiei, apical fata de pozitia lui 42.
-
S-a efectuat o incizie intrasulculara extinsa
la nivelul catorva dinti adjacenti pentru a
permite accesul la locul de recoltare. Pentru
realizarea osteotomiei s-au utilizat discuri
diamantate. Chiar inainte de a recolta
fragmentul s-a trecut la efectuarea a 2
perforatii si, cu ajutorul unei daltite s-a
detasat fragmentul osos.
Dupa recoltarea osului, blocul osos a fost
impartit in 2 fragmente; un fragment a fost
utilizat pentru a reconstrui peretele
vestibular si celalalt a fost tocat si utilizat
pentru a umple golul creat intre corticala si
grefa. Blocul osos a fost stabilizat cu 2
suruburi de osteosinteza de 1mm utilizati in
implantologie.
Sutura s-a efectuat cu r de ptfe 4/0 si 5/0
polipropilena.
-
Dental Divas Global este un grup dedicat femeilor care
profeseaza in domeniul stomatologiei si in toate
domeniile stiintelor legate de domeniul sanatatii. Scopul sau
este de a sprijini femeile in a deveni lectori
de succes pe scena educatiei la nivel international.
-
In 1890, Jonathan Taft,
fondatorul Universitatii de
Medicina Dentara din Michigan
spunea ca "femeile se pot
descurca in acest domeniu si am
observat ca sunt intotdeauna mai
bune decat colegii lor la cursuri.
Aceasta caracteristica este data
de faptul ca se bazeaza foarte
mult pe puterile proprii. Femeile
sunt constiente ca vor intampina
opozitie si sunt pregatite pentru
asta; aceasta este diferenta care le
face sa reuseasca.... si va
reprezenta totodata si un mijloc
de a duce la progresul acestei
profesii".
In 1852, Amalia Assur a devenit
prima femeie
medic
stomatolog din
Suedia, indu-i
acordata o
permisiune
speciala emisa de
"Royal Board of
Health" cu
scopul de a
profesa in mod
independent ca
medic dentist, cu
toate ca profesia
nu a fost
legalizata pentru
femei in Suedia
decat in anul
1861. Diferente
au fost si exista
inca intre femeile si barbatii care
activeaza in acest domeniu.
Numarul femeilor care se
orienteaza catre o profesie de
medic dentist a crescut foarte
mult in ultimii 30 ani. Daca in
anul 1970, numai 1% din
studentii la Medicina Dentara in
SUA erau femei, astazi lucrurile
stau cu totul diferit, procentul
ajungand pana la 44%. Conform
studiilor efectuate, se estimeaza
ca pana in anul 2020, 28% din
forta de munca va reprezentata
de femei. Diferentele majore apar
atat in ceea ce-i priveste pe
studentii la Medicina Dentara cat
si pe practicieni.
Conform unor studii efectuate in
cadrul anului I, s-a constatat ca
femeile erau mai putin interesate
sa urmeze o pregatire
postuniversitara decat colegii lor
si mai putin interesate de strategii
de crestere a protului pentru
cabinetele sau clinicile unde
urmau sa isi desfasoare
activitatea. Numai un procent de
7% din femeile medic dentist din
SUA isi desfasoara activitatea in
cabinete private, aceasta
reprezentand o varianta mult mai
accesibila barbatilor. S-ar putea
pune acest fapt pe seama unei
lipse de mentori sau unor
incurajari insuciente catre o
activitate clinica si stiintica a
femeilor inclusiv de pe bancile
scolii.
Un studiu efectuat in anul 2004
de catre American Dental
Education Association a indicat
faptul ca activitatea de mentorat
prezenta o valoare deosebit de
importanta pentru dezvoltarea
continua a profesionistilor tineri
si furniza sansa de a clarica
scopuri, de a pune in evidenta
valori si alegeri profesionale de
calitate. Stomatologia este o
profesie in continua schimbare in
toate modurile posibile; tehnici
noi, materiale, studii clinice care
ne modica felul in care ne
desfasuram practica zilnica,
strategii de marketing pe care le
putem aplica sunt numai o parte
din aspectele de care trebuie sa
tinem seama, activitatea de
mentorat oferind in plus
oportunitatea de a ramane la
curent cu tot ceea ce este nou, de
a da inapoi si poate chiar de a
crea o "mostenire" care sa e
dusa mai departe de cei tineri.
Social media si in special
facebook-ul isi are rolul sau in
procesul de invatare continua,
eliminand bariere de netrecut
pana nu demult. Astazi, prin
intermediul grupurilor
profesionale ne putem impartasi
experienta clinica, putem aa
despre tehnici si materiale noi,
despre cursuri si noutati
editoriale, putem intra in legatura
cu leading experts de la nivel
intern si international. Toate
acestea pentru ca exista dorinta
de dezvoltare
continua, de a
imbunatati
standardele de
ingrijire in
folosul
pacientilor
nostri.
Un astfel de
grup este si
Dental Divas
Global, un grup
care numara in
prezent 4.636
membri (la
14.02.2016 ora
03.14 am),
dedicat
femeilor care
activeaza in domeniul
stomatologiei si stiintelor
sanatatii. Scopul acestui grup este
de a furniza un sprijin femeilor in
a deveni lideri si lectori de succes
pe scena educationala mondiala.
Activitatea de mentorat nu poate
si nu trebuie sa se mai limiteze la
asociatii si organizatii
profesionale si Dental Divas
Global reprezinta o sansa in plus
pentru femeile din domeniul
stomatologic sa se perfectioneze,
sa se sprijine reciproc si, de ce
nu, sa creeze o retea la nivel
global de profesioniste in
domeniul sanatatii orodentare,
adevarate modele pentru tanara
generatie.
-
Asistam de cateva decenii
bune deja la o abordare minim
invaziva in practica
stomatologica, in special in zona
de preventie si terapie
restaurativa. In ultimii ani si
endodontia se aliniaza la acest
trend, si avem si in aceasta
specialitate a medicinii dentare o
paleta de strategii si metode de
tratament minim invaziv.
Asa cum bine se stie,
majoritatea patologiei
endodontice este datorata bolii
carioase sau fracturilor dentare.
Este evident ca succesul
tratamentului endodontic (cu sau
fara conservarea pulpei dentare)
depinde de depistarea si
indepartarea acestor elemente
etiopatologice ale afectarilor
endodontice. Din pacate insa,
deseori, in terapia clasica,
neutilizand mijloace de iluminare
si marire optica (lupe,
microscop) este greu sau chiar
imposibil sa se reuseasca
identicarea si indepartarea
proceselor carioase/fracturilor
fara sa se indeparteze mecanic si
o cantitate importanta de tesut
dentar sanatos.
Acelasi fenomen se intampla
si in faza de identicare si
permeabilizare a canalelor
radiculare, cand din nou,
substanta dentara sanatoasa este
indepartata pentru a se reusi un
tratament chemo-mecanic
ecient.
In ultimii ani, odata cu
folosirea mai frecventa a
microscopului dentar operator
precum si a instrumentelor
rotative sau manuale din aliaj de
Ni-Ti (si mai ales cele din Ni-Ti
tratate termic), in multe cazuri
care necesita tratament
endodontic, am ajuns sa reusim
pastrarea unei cantitatii
importante de tesut dentar
sanatos.
In acest articol voi ilustra
realizarea unui tratament
endodontic unde nu doar
cavitatea de acces a avut
dimensiuni reduse, dar s-a pastrat
chiar o parte din tavanul camerei
pulpare. Denumirea in literatura
de specialitate anglo-americana
pentru acest design al cavitatii de
acces este de truss access.
Practic arhitectura cavitatii de
acces cu partea din tavanul
camerei pulpare pastrata se
aseamana cu structura de grinda
cu zabrele din domeniul
constructiilor.
Bitewing preoperator
Clasicarea Heithersay pentru
rezorbtii externe
Radiograe Preoperatorie
medic dentist curant
Imagine analiza CBCT - rezorbtie
in partea distala
-
Caz clinic
O pacienta in varsta de 51 de
ani se prezinta in cabinetul de
medicina dentara acuzand dureri
de intensitate crescuta la contactul
cu lichide reci si la masticatie, in
zona mandibulara dreapta.
Durerile aparusera initial in urma
cu cateva luni, dar in ultimele
saptamani devenisera cu adevarat
deranjante, incat era necesar sa
realizeze masticatia pe partea
opusa. Medicul dentist curant dupa
consultatie si examen radiologic
(radiograe periapicala) a stabilit
diagnosticul de rezorbtie externa
cervicala invaziva la dintele 4.6.
Medicul dentist a recomandat
pacientului sa se adreseze
medicului endodont cu care
colaboreaza (autorul articolului),
in vedera unui examen endodontic
complet (inclusiv imagistica 3D
pentru evidentierea gradului de
rezorbtie) si a unui tratament
endodontic corespunzator.
In urma examenului clinic si
radiologic, s-a conrmat
diagnosticul de pulpita
simptomatica ireversibila si
rezorbtie externa cervicala
invaziva, clasa II conform
Heithersay. Optiunile de tratament
pentru acest pacient au fost: 1.
tratament endodontic urmat de
indepartarea rezorbtiei externe si
restaurarea adecvata a dintelui; sau
2. extractia dentara.
Pacienta a preferat salvarea
dintelui, in asa fel incat s-a trecut
la urmatoarea faza, la tratamentul
endodontic propriu zis.
Dupa anestezie (tronculara
periferica la mandibula) si testarea
instalarii acesteia (test la rece), am
trecut la realizarea primei parti a
cavitatii de acces, deasupra
radacinii meziale. Scopul acestei
cavitati de acces limitate in volum
a fost identicarea cu siguranta a
canalelor mezio-vestibular si
mezio-lingual. Toti pasii realizarii
cavitatii de acces s-au realizat sub
marire si iluminare la microscopul
operator. Cele doua canale ale
sistemului radicular mezial au fost
tratate mecano-chimic folosind
instrumentar rotativ, manual
iriganti endodontici (hipoclorit de
sodiu, EDTA). Sangerarea din
camera pulpara a fost oprita ceea
ce a permis direct si obturarea
celor doua canale radiculare (cu
gutaperca si sealer, folosind
tehnica compactarii verticale la
cald).
Apoi am realizat a doua parte a
cavitatii de acces, deasupra
radacinii distale. Cele doua canale
distale au fost identicate si in
acelasi timp s-a realizat si treptat
indepartarea tesutului de rezorbtie.
Odata oprita hemoragia de la
nivelul canalelor radiculare (prin
instrumentare si lavaj endodontic),
s-a putut vizualiza mult mai
ecient zona dentara afectata de
rezorbtia externa. Acest tesut de
rezorbtie a fost indepartat folosind
treptat o freza cilindrica la turatie
inalta (cu racire), apoi o ansa
diamantata de ultrasunete cu prol
cilindric, pentru ca in nal cu
ajutorul unui aplicator cu acid
triclor acetic sa se elimine si
ultimele parti vizibile ale acestui
tesut.
Odata terminat tratamentul chemo-
mecanic al canalelor distale
acestea au fost uscate si obturate,
folosind aceeasi tehnica ca la
radacina meziala (gutaperca si
sigilant, compactare verticala la
cald).
Restaurarea dintelui s-a realizat
folosind rasina compozita si sistem
adeziv. Rasina compozita a obturat
si zona de camera pulpara, sub
nivelul tavanului neindepartat. O
alta varianta pentru restaurarea
zonei de camera pulpara sub
tavanul neindepartat ar folosirea
unui ciment ionomer de sticla, cu
conditia ca acesta sa e destul de
uid.
Intreaga terapie a fost realizata
intr-o singura sedinta, care a durat
o ora si jumatate.
Slice-uri frontale CBCT
Slice-uri sagitale CBCT
Slice-uri axiale CBCT
Imagine preoperatorie clinica
Imagine periapicala cabinet endodontie
Acces mezial
Identicare canale meziale
-
Tesut de rezorbtieAnsa ultrasunete pentru indepartarea
dentinei deasupra istmului mezial
Canalele distale in timpul irigatiei
Canalele meziovestibular si meziolingual
in timpul irigatiei endodontice
Indepartarea masiva a tesutului de
rezorbtie
Obturatia endodontica
Dentina deasupra istmului mezial Hemoragie din zona de rezorbtie
distala Canalul disto-vestibular cu pulpa vitala
Acces distal hemoragie abundenta
datorata pulpitei ireversibile
Cu alb stratul de predentina neafectat
de rezorbtia externa
Tesut de rezorbtie indepartat cu ajutorul
acidului tricloracetic
Imagine radiologica postoperatorie
Imagine radiologica postoperatorie
Canalele meziale obturate Aplicare acid tricloracetic
Restaurarea celor 2 cavitati de acces
cu rasina compozita
-
Dr. Alessandro Conti
Odontoiatra
Via Raschio 25/a - 15121 - Alessandria (AL) - Italy
[email protected]
A absolvit Facultatea
de Medicina Dentara
Magna Cum Laude in
cadrul Universitatii din
Pavia.
Este profesor la
Universitatea din
Pavia (Departamentul
de Stomatologie
Restaurativa) si a
sustinut cursuri si
prelegeri atat in Italia
cat si in strainatate;
Este autorul a unor
lucrari stiintice,
membru activ al
Italian Academy of
Esthetic Dentistry si
membru aliat al
European Academy of
Esthetic Dentistry
(EAED).
Dr. Conti isi
desfasoara activitatea
in clinica privata in
Alexandria, Casale
Monferrato, Genova si
Melegnano
cooperand cu medici
de renume ca: Dr.
Domenico Massironi,
Dr. Federico Ferraris
si Dr. Roberto Rossi.
Practica limitata la
stomatologie estetica
si restaurativa si
Protetica Fixa.
In stomatologia restaurativa suntem nevoiti de multe
ori sa reabilitam dintii pacientilor varstnici. In cazul
unui astfel de pacient, intalnim abraziuni si
modicari de culoare datorate atat varstei cat si
uzurii. Prin exercitarea functiei, smaltul se abrazeaza
cauzand modicari ale marginii incizale. Reducerea
grosimii determina de asemenea aparitia unor
modicari cromatice si discromii. Este important ca
in momentul in care trebuie sa restauram astfel de
dinti sa reproducem aceste modicari, copiind ceea
ce functia a modicat de-a lungul anilor de utilizare.
Situatia initiala, dinte
nevital, situatie
existenta dupa 2 luni
de albire
Izolare sub diga dupa indepartarea
zonelor cariate si a vechii obturatii
fotocompozite
Fazele adeziunii: a 4-a generatie de
tehnica adeziva, demineralizare
selectiva, clorhexidina, aplicarea
primerului si bondingului
-
Fazele adeziunii: a 4-a generatiei de
tehnica adeziva, demineralizare
selectiva, clorhexidina, aplicarea
primerului si bondingului
Fazele adeziunii: a 4-a generatiei de
tehnica adeziva, demineralizare
selectiva, clorhexidina, aplicarea
primerului si bondingului
Cimentarea pivotului de bra de
sticla, straticarea materialului
compozit
Cimentarea pivotului de bra de
sticla, straticarea materialului
compozit
Cimentarea pivotului de bra de
sticla, straticarea materialului
compozit
Crearea liniei de sura cu ajutorul
unei lame de bisturiu si colorarea
acesteia
Aspect inainte de polimerizare Fotopolimerizare Aspectul nal al
restaurarii
-
A absolvit Universitatea
din Iordania in 1992 si si-a
continuat studiile in
domeniul Endodontiei la
Universitatea din Liban
Saint Joseph in 2001.
Sustine prelegeri si cursuri
la nivel local si global (mai
mult de 60 de conferinte in
Amman, Siria, Arabia
Saudita, Liban, Egipt,
Sudan, Dubai, Bahrain,
Qatar, Yemen, Irak, Libia,
Franta, Ungaria, SUA,
India ) si publica articole
stiintice. Detine cabinet
privat din 1993. Dr. Mohd
Hammo este presedinte al
comitetului stiintic al
Asociatiei Dentare
Iordaniene, expert
DentalXP si director al
programului de Endodontie
in cadrul British Academy
of Implant and Restorative
Dentistry ( BAIRDS).
Dr. Moh'd Hammo, BDS, DESE
Presedinte al comitetului stiintic al Asociatiei Dentare
Iordaniene
Practica limitata la Endodontie - Clinica privata
Clinic (00962 6) 5627562
Mob. (00962) 795944494
Amman-Iordania
-
Fracturarea instrumentelor este de obicei cauzata
de utilizarea incorecta sau excesiva, ca si de
exercitarea de forte excesive aplicate in timpul
instrumentarii in canale care sunt curbate sau
calciate.
Fragmentele fracturate pot interfera cu
instrumentarea corecta a canalelor radiculare la nivel
apical fata de fragment si pot duce la esecul
tratamentului.
Cazul unui premolar inferior cu leziune
periapicala a ajuns in clinica noastra. Examenul
radiologic a evidentiat faptul ca premolarul 1
prezenta 2 radacini si un ac rupt la nivelul radacinii
meziale, precum si un canal distal neinstrumentat.
Coroana a fost indepartata si s-a realizat cavitatea
de acces. Sub microscop, s-a observat 3 oricii (g
1). S-a facut bypass pe langa instrumentul fracturat
folosind ace kerr si apoi instrumentat pana la nr. 20.
Celelealte canale au fost de asemenea
instrumentate. Toate canalele se uneau la niveulul
foramenului (g 2).
Obturarea canalelor radiculare s-a facut cu System
B(g 3).
Examinarea ulterioara a pus in evidenta completa
vindecare.
-
... foarte usor de parcurs si furnizeaza referinte suciente
pentru o varietate larga de urgente medicale - S. McKernon
pentru British Dental Journal, Iulie 2015
Indeplineste cu succes scopul pe care si-l propune de a
stimula toti membri echipei dentare pentru a-si imbunatati
abilitatile in ceea ce priveste preventia, recunoasterea si
manangementul efectiv al urgentelor medicale - L.
Khamashta Ledezma pentru European Journal of orthodontics,
Februarie 2015
Contact : Bogdana Dumitru
E-mail: [email protected]
Telefon: 0731223311
Adresa web: www.books-express.ro
... pare a una dintre cele mai
complete si cuprinzatoare referinte la
problemele medicale mai mult sau
mai putin intalnite precum si inuenta
lor asupra tratamentelor
stomatologice - Bex Stockton pentru
BDJ Student, Februarie 2015
Cartea prof. Slavicek reprezinta continuarea logica
si actualizarea la Organul masticator (publicat in
anul 2000). In ultima sa carte puteti gasi pe
parcursul celor 1500 pag, multe documentatii
privitoare la tratamentul pacientilor conform
principiilor Vienna School of Interdisciplinary
Dentistry.
-
Consideratii biomecanice
Functie normala/ parafunctii
Structura dentara reziduala
Consideratii biomecanice
Functie normala/ parafunctii
Structura dentara reziduala
Consideratii biomecanice
Functie normala/ parafunctii
Structura dentara reziduala
Cavitatea de acces endodontic
Consideratii biomecanice
Functie normala/ parafunctii
Structura dentara reziduala
Consideratii biomecanice
Functie normala/ parafunctii
Structura dentara reziduala
Consideratii biomecanice
Functie normala/ parafunctii
Structura dentara reziduala
Consideratii biomecanice
Functie normala/ parafunctii
Structura dentara reziduala
-
Structura dentara reziduala; Cavitate de
dimensiune redusa; Stress lateral si functional
redus
Pacient: F, 32 ani
Diagnostic pulpar si peri-radicular: necroza pulpara cu tesut
periapical in limite normale
Dinte: 1.6, 4 canale
Tehnica instrumentare: ace Kerr 10 ISO pentru negocierea
initiala a canalelor. Cale de alunecare
realizata cu ace Path les 13, 16, 19. Preparare rotativa
mecanica cu ajutorul acelor Race (FKG).
Acul nal folosit a fost 35/04. Irigare cu NaOCl 5.25% (irigare
pasiva ultrasonica, irigare cu
aspiratie negativa), EDTA 17%. Obturarea canalelor a fost
realizata folosind technica hibrida
Tagger, sigilant Top Seal.
Tratamentul endodontic a fost realizat intr-o singura sedinta.
Restaurarea nala a
dintelui a fost realizata cu ajutorul unei obturatii directe din
material compozit
fotopolimerizabil.
-
Dr. Marco Maiolino, a absolvit Cum Laude Universitatea din
Perugia in 2001. Este membru activ al
SIDOC (Italian Society of Restorative Dentistry), a urmat
numeroase cursuri de perfectionare in
special in domeniul Endodontiei, Stomatologiei Restaurative,
Proteticii si Esteticii Dentare. A inceput
sa foloseasca in activitatea sa microscopul din 2006. In anul
2014, impreuna cu Dr. Pasquale Venuti,
a pus bazele unui grup numit Tomorrow Tooth (stomatologie minim
invaziva). Sustine prelegeri si
cursuri si isi desfasoara activitatea intr-o clinica privata in
Siracuza, Italia.
Dr. Marco Maiolino
Pacientul se prezinta datorita edemului prezent in zona
lui 43 si 44; o radiograe periodica a evidentiat o leziune
de dimensiuni mari la nivelul ambilor dinti; s-a efectuat
un examen CBCT pentru a studia leziunea prezenta.
Varianta de tratament aleasa ca urmare a etiopatogenezei
endodontice a fost de a realiza tratament endodontic pe
ambii dinti (ambii dinti raspundeau negativ la testele de
vitalitate) si de a astepta vindecarea.
-
Tratamentul endodontic pe 44 a fost completat pana
la nivelul constrictiei apicale datorita anatomiei
inverse a apexului datorata unui proces de resorbtie.
La o luna de la tratamentul endodontic, pacientul se
prezinta din nou cu edem al acestei zone si se decide
intervenirea prin chirurgie endodontica asupra zonei
afectate.
Se decoleaza un lambou cu grija pentru zona gaurii mentoniere
care a fost identicata si s-a intervenit asupra
zonei lezate, practicandu-se apicectomia ambilor dinti urmata de
prepararea ultrasonica si obturarea retrograda
cu SuperSeal.
Datorita formei leziunii si pentru a asigura un suport necesar
pentru sutura lamboului s-a recurs la manopere de
ROG cu os autolog (os spongios si cortical) si membrana
resorbabila (Remaix); lamboul a fost repozitionat si
suturat.
Dupa interventia chirurgicala s-a efectuat un nou examen CBCT
pentru a verica corectitudinea executarii
obturatiei retrograde.
Evolutia postoperatorie a pacientului a fost lipsita de
complicatii cu exceptia unui edem localizat la nivelul zonei
operate, dupa cum era si normal.
Pacientul nu a intampinat alte probleme la
nivelul zonei operate , un nou exament CBCT a
fost efectuat la 15 luni de la momentul
interventiei pentru a verica vindecarea, cu
rezultate satisfacatoare.
Un ultim control a fost efectuat prin intermediul
unei radiograi periapicale la 24 luni insotite de
o fotograe intraorala care evidentia vindecare
corespunzatoare a tesuturilor moi.
-
Engin Tavilolu
A absolvit stanbul University
School of Dentistry in 1984,
Engin Tavilolu isi continua
studiile in special in domeniul
stomatologiei estetice in
cabinetul sau particular din
stanbul-Tevikiye.
A sustinut prelegeri, hands-
onuri si a facut demonstratii
live in domeniul esteticii
dentare si aplicarii de
compozit in special. Este
autorul ATLAS OF
COMPOSITE
APPLICATIONS precum si a
unor DVD-uri practice, clinice
publicate de Quintessence
Publishing Inc.
Engin Tavilolu este membru
al Comitetului Executiv al
Turkish Academy of Esthetic
Dentistry (EDAD) si isi
impartaseste continuu
cazurile sale clinice si
informatii practice in
domeniul stomatologiei
estetice si in mod special in
ceea ce priveste utilizarea
compozitelor cu multi medici
prin intermediul unui grup
social media pe care l-a
inintat, denumit e-
kompozit.
Restaurari directe minim invazive in
zona anterioara intr-o singura
sedinta
Diastema si treme
multiple, schimbarea unei
obturatii vechi fracturate
la nivelul unui incisiv
central superior in cadrul
unei singure vizite prin
restaurari de compozit
prin metoda directa
minim invaziva.
Pacient tanar de sex
masculin care prezinta
diastema si treme
multiple si o obturatie
veche la nivelul lui 21
Pregatirea indexului
siliconic prin waxup.
Construirea peretelui de
smalt palatinal subtire
prin utilizarea indexului
siliconic.
Dupa demineralizare,
folosind acid
ortofosforic 35 % sub
forma de gel, timp de
30 de secunde.
Plasarea digii pentru a furniza un camp de lucru curat si
uscat, dupa indepartarea vechii obturatii si o preparatie
minima.
Evaluarea culorii prin
plasarea de straturi
reduse de compozit
fotopolimerizate. Este
indicata folosirea
SmileLine si a unui
ltru de cross-
polarizare.
Vedere palatinala a
incisivilor si a obturatiei vechi
realizate folosind pini
parapulpari.
Dupa aplicarea de adeziv si
mascarea pinilor
parapulpari prin utilizare de
opac uid cu instrumentul
Applica LM Arte.
-
Vedere dinspre palatinal a restaurarii
compozite
Noul zambet Vedere laterala a noului zambet Cu ajutorul
compozitelor este usor
sa gasim solutii simple pentru
pacientii nostri, chiar si intr-o singura
sedinta.
Aspect initial
Aspect nal
Utilizand matrice transparenta pentru peretii aproximali.
Imediat dupa
nisarea si lustruirea nala. De fapt, 11 este mai lat decat 21,
realizarea acelui
defect incizal este pentru a crea iluzia unor dimensiuni
mezio-distale egale.
Plasarea stratului de smalt vestibular.Crearea de lobuli si
personalizarea reconstituirii pentru a respecta estetica
naturala a dintelui
-
Pentru succesul tau in chirurgie!
Ziv Simon, DMD, Msc Creatorul SurgicalMaster
The Surgical Training for
Dentists
-
Dr Denise Pontoriero a absolvit Facultatea
de Medicina Dentara, Summa cum Laude in
cadrul Universitatii din Brescia (italia) in
1997.
Este membru activ al Italian Society of
Endodontics ( S.I.E) din anul 2000.
Membru certicat al European Society of
Endodontology (E.S.E), membru activ al
Italian Academy of Microscopic
Dentistry(A.I.O.M)
.Fellow al International Academy for Dento
Facial Esthetics (IADFE) .
Incepand cu anul 2013 este si secretar
regional cultural al SIE
A sustinut cursuri si prelegeri la congrese
nationale si internationale in domeniul
Endodontiei si a participat ca profesor
VIZITATOR in cadrul Masterului in
Parodontologie la Universitatea din Genova
in 2011 si Universitatea din Pennsylvania,
Philadelphia USA in 2012.
Profesor adjunct in Endodontie la
Universitatea din Genova din 2014. Preda
in cadrul Masteratului in Laseri la
Universitatea din Genova, in cadrul
INTERNATIONAL FELLOWSHIP OF
ADVANCED
ENDODONTICS UNIVERSITY OF
GENOVA.
Isi desfasoara activitatea in clinica privata
cu practica limitata la Endodontie si Micro-
Stomatologie in Brescia si Genova, Italia.
Dr Denise Pontoriero
-
Re-tratament realizat in cadrul unei singure vizite de 2
ore.
Pacienta a fost trimisa de un coleg care a inceput tratamentul
de canal al acestui prim molar inferior, dar, de
ecare data cand incerca sa obtureze canalele, pacienta facea
abces. Prin urmare, dupa 3 vizite si mai multe
aplicari de antibiotic in decurs de 2 luni, a renuntat si mi-a
trimis pacienta cu dintele deschis.
Dupa izolarea corecta cu diga, am corectat si nisat cavitatea de
acces endodontic cu ajutorul ultrasunetelor
si sub microscop.
Am localizat toate cele 4 canale cu ajutorul acelor de otel
inoxidabil K-le 10 ISO. Am determinat lungimea
de lucru la nivelul tuturor celor 4 canale si am instrumentat
rotativ cu ace de Ni-Ti si am completat
conformarea canalelor sub irigare cu hipoclorit de sodiu
incalzit la 50 grade. Dupa atingerea apexului, am
irigat cu EDTA 17 % timp de 2 minute, activat de un dispozitiv
sonic si prin irigare ultrasonica pasiva, apoi am
uscat canalele cu conuri de hartie la lungimea de lucru si am
irigat din nou cu hipoclorit de sodiu 6% incalzit si
activat de dispozitiv sonic si prin irigare pasiva
ultrasonica.
Am uscat din nou, am realizat obturatia 3D a canalelor cu
gutaperca si PCS ca sealer. Nu a fost necesara
prescrierea de tratament cu antibiotice. Pacienta a fost trimisa
pentru continuarea tratamentului si realizarea
obturatiei nale. Nu s-a manifestat simptomatic in niciun fel si
la un control radiologic efectuat la 90 zile
putem vedea ca leziunea este aproape vindecata.
-
Date de contact:
Raquel Zita Leite Pinto Gomes Correia
de Morais
Mobil. 00351 96 264 7008
Email: [email protected]
Pregatire profesionala
Medic Medicina Dentara, Facultatea de
Medicina Dentara a Universitatii Oporto
(FMDUP) (1996-2002)
F o r m a r e p o s t u n i v e r s i t a r a i n
Implantologie (Brnemark Institute in
Gothenburg si Sectia de Chirurgie
Maxilo-Faciala a Spitalului Vsters,
Suedia) (2002)
Curs de specializare in Implantologie in
cadrul Facultatii de Medicina Dentara
Oporto (2003-2006)
Master in Implantologie si lucrare de
dizertatie cu titlul "Experimental study of
a new biomembrane (MES) for guided
bone regeneration"
In prezent este doctorand in domeniul
Implantologiei
Apartenenta la asociatii de prol
OMD : Portuguese Dental Medicine
Association
SPEMD: Portuguese Society of Oral and
Dental Medicine
APSO: Portuguese Association of Oral
Health
SPMDEV
APMDHty of Dental Medicine of the
University of Oporto (FMDUP 2013-
2016)
Siguranta si
ecacitatea utilizarii
membranei ne-
resorbabile
confectionate din titan:
Un studiu desfasurat
pe parcursul unui an in
mai multe centre
Raquel Zita Gomes
DMD, PG, MsC, PhD Program
-
Scopul studiului:
De a evalua siguranta din punct de vedere clinic si
ecacitatea membranei non-resorbabile realizata din titan
in 3 zone: zona frontala, a premolarilor si a molarilor;
Studiu prospectiv realizat pe 1 an desfasurat in mai multe
centre (I-Gen, MegaGen Implant Co. Limited, Gyeongbuk,
Coreea de Sud)
Raport de caz: maxilarul anterior
anamneza: - A.A., sex feminin, varsta 39 ani
antecedente de astm, gastrita
edentata partial, purtatoare de proteza acrilica partiala
Plan de tratament:
Implanturi AnyRidge in pozitia 13, 11, 21 + ROG cu
membrana I-Gen, Mega-Oss si membrana de colagen
13 AnyRidge Xpeed 3,5 x 13 mm + I-Gen tip C1
21 AnyRidge Xpeed 3,5 x 15 mm + I-Gen tip A1
11 AnyRidge Xpeed 3,5 x 13 mm + I-Gen tip B1
Fotograi intraorale preoperatorii si radiograe
panoramica.
Atroa crestei maxilare la nivel vestibular
Lambou mucoperiostal, design al crestei alveolare,
repozitionarea nervului nasopalatin, trepanarea initiala a alveolei
implantare
Trepanarea nala a
alveolei implantare,
inserarea implanturilor
AnyRidge, masuratori
-
Plasarea membranei I-Gen, ROG, sutura cu Supramid 4.0, radiograe
panoramica postoperatorie
Etapa a doua chirurgicala, indepartarea membranei I-Gen fara a
decola lambou
-
Inainte si dupa ROG cu membrane I-Gen, Mega-Oss si membrana de
colagen
Prolul facial inainte si dupa prima interventie chirurgicala
-
Specialist in the domeniul Stomatologiei Avansate la
Microscop
Detine un cabinet privat in Zagazig
BDS 2008
Diploma in Endodontie 2010
Fellowship in Egipt in Stomatologie Restaurativa 2015
Membru certicat DSD
La controlul de 2 saptamani se observa
ca gingia este complet vindecata.
Dupa controlul ocluziei . Se observa ca
gingia este traumatizata.
Dupa nisarea obturatiei si realizarea
coloratiei ocluzale. Pentru nisarea
obturatiei am folosit Jiy polisher
(Ultradent) - granulatie medie
(galbena) si Astrobrush (Ivoclar)
Apoi am trecut la realizarea obturatiei
pe molarul de 12 ani. Pentru realizarea
punctului de contact am folosit matrici
sectionale Palodent ( Dentsply).
Conformarea intima a matricii la dinte
a fost realizata cu ajutorul benzii de
teon.
In cazul molarului de 6 ani am folosit
la cavitatea distala matrici sectionale
de la Palodent (Dentsply) iar in cazul
cavitatii meziale am folosit matrici
transparente de la Bioclear.
Toate cavitatile au avut un strat initial
de compozit bulk SDR (Dentsply) iar
stratul nal a fost realizat din compozit
Filtek Z250 (3M). Peretele mezial al
cavitatii a fost realizat din acelasi
compozit.
Dupa indepartarea cariei am observat
ca marginea preparatiei se aa sub
nivelul gingiei ceea ce punea probleme
la adaptarea matricii. Dupa masuratori
efectuate cu sonda parodontala am
reusit indepartarea a 1 mm de gingie si
plasarea in siguranta a matricii si
reconstituirea tesuturilor dentare.
Radiograa post-interventie a aratat ca
adaptarea marginala este corecta, fara
goluri in materialul de obturatie.
Radiograa pre-interventie
demonstreaza prezenta a numeroase
carii profunde proximale.
Cu totii ne facem probleme in ceea ce priveste calitatea
izolarii in momentul in care avem de realizat obturatii
compozite si cand in unele cazuri pragul cavitatii este
situat sub nivelul jonctiunii amelo-cementare.
Aplicarea digai si adaptarea matricei prezinta numeroase
dicultati in acest caz, dar, va voi arata, pas cu pas, cum
sa le depasiti cu solutii simple.
-
Dr Stevan Kopanja
Belgrad - Serbia
Clinica Privata "Lege Artis - Kopanja
General Practitioner
Aspect initial Izolare, matrice Palodent
Refacerea peretelui mezial cu LE GC Essentia Dentina
hipercromatica, DD GC Essentia
Stratul DEC (dentin-enamel communication), TR -
translucent cu 3M Filtek Ultimate
Refacerea cuspidului mezio-vestibular
Refacerea cuspidului mezio-palatinal si a crestei marginale
meziale
Refacerea cuspidului Disto-palatinal
-
Refacerea crestei marginale distale Refacerea cuspidului
disto-vestibular
Finisare cu freze SS white de nisare Lustruirea obturatiilor
fotocompozite
Lustruirea obturatiilor fotocompozite Lustruirea obturatiilor
fotocompozite
Caz clinic:
- Dintele 2.6
- Carii secundare
- Indepartare a obturatiei de amalgam clasa I ocluzala
- Preparare a cavitatii de clasa a II-a
- Izolare cu diga
- Optibond FL Kerr
- A3 bulk ll ow
- Tehnica trilaminara cu: DD - dark dentin by GC
Essentia, TR - translucent by 3M Filtek Ultimate, LE -
light enamel by GC Essentia
Situatia initiala
Situatia nala
-
Dicultati in atingerea
armoniei gingivale
Ziv Simon, DMD, MSC si Ari Rosenblatt, DMD, DDS
Abstract. Armonia gingivala reprezinta un
element important al zambetului. Clinicienii
trebuie sa detina cunostintele de baza pentru a
crea un prol optim al tesuturilor moi in jurul
dintilor si restaurarilor pe implante. Scopul
acestui articol este acela de a descrie cerintele
necesare pentru realizarea unei arhitecturi
gingivale ideale si tehnicile folosite pentru
realizarea acesteia. Cazul clinic prezentat in
acest articol va demonstra aspecte diferite ale
chirurgiei estetice a tesuturilor moi ca si
dicultatile unui astfel de tratament si
limitarile sale.
Autori: Ziv Simon, DMD, MSC, face parte din American Board of
Periodontology si este Fellow al Royal College of
Dentists din Canada. Sustine cursuri si publica lucrari legate
de reconstructia tisulara, stomatologia pe implante si
chirurgie estetica parodontala, lucrand in acelasi timp la
cabinetul sau privat limitat la parodontologie si chirurgie
reconstructiva in Beverly Hills, California.
Ari Rosenblatt, DMD, DDS, este un parodontolog care si-a
denitivat specializarea la Tufts University. A facut parte
din colectivul facultatilor de stomatologie la Tufts University,
University of California, Los Angeles si la Universitatea
Southern California. Detine un cabinet privat cu practica
limitata la parodontologie, implanturi dentare si chirurgie
reconstructiva in Beverly Hills, California.
Atribuirea meritelor: Autorii ar dori sa atribuie meritele lui
Rick Glassman, DDS, si Alan Zweig, DMD, din Beverly
Hills, California, pentru aspectele restauratorii ale primului
si celui de-al doilea caz. Autorii isi exprima de asemenea
recunostinta fata de Harel Simon, DMD, pentru asistenta oferita
la realizarea acestui articol.
Scopul principal al profesiei de medic dentist este de a
furniza
pacientilor o dentitie sanatoasa,
functionala si estetica. Tesuturile
moi inconjuratoare, osul
subjacent, articulatiile
temporomandibulare capata la fel
de multa atentie. Pentru a obtine
succes in tratamentul unui
pacient este evident in ziua de
astazi ca trebuie luate in
considerare toate elementele
diferite ale cavitatii orale ca si
structurile inconjuratoare. O parte
semnicativa a succesului este
atingerea telului suprem de
satisfactie a pacientului. Astazi,
progresele realizate in domeniul
materialelor dentare, tehnologiei
si tehnicilor chirurgicale permit
pacientilor sa benecieze de o
varietate de proceduri predictible
si estetice.
Cand se reuseste imbinarea
talentului medicului dentist cu
arta tehnicianului dentar, pot
create lucrari imposibil de
deosebit fata de dintii naturali. In
orice caz, pentru a atinge un
rezultat estetic de exceptie cat si
pentru a obtine satisfactia
pacientilor, este vital sa avem
tesuturi moi corespunzatoare de
jur imprejurul restaurarii.
Scopul acestui articol este de a
descrie cerintele de baza pentru o
arhitectura gingivala armonioasa
si de a sublinia importanta lor in
estetica zambetului. Cazurile
clinice prezentate in acest articol
vor demonstra dicultatile
inerente in atingerea armoniei
gingivale ca si limitarile unui
astfel de tratament.
-
Armonia gingivala
Arhitectura gingivala corespunzatoare reprezinta un
element complementar de
importanta cruciala in atingerea
obiectivului estetic al
restaurarilor. Ca si o analogie,
gingia este similara unei rame
care incadreaza o pictura
frumoasa. Rama scoate in
evidenta frumusetea tabloului dar
poate distrage atentia. Anumiti
factori legati de tesuturile moi au
fost descrisi pe larg in literaura
de specialitate si este
responsabilitatea clinicianului de
a ii cunoaste si de a intelege
importanta lor asupra rezultatului
nal. O trecere in revista a
literaturii ne furnizeaza suciente
materiale informative legate de
factorii tisulari ideali, in special
in legatura cu starea de sanatate
gingivala, cantitate, calitate,
precum si despre pozitionarea
specica si simetria.
In primul si in primul rand,
prezenta unei gingii sanatoase
este un criteriu esential pentru un
rezultat de succes dpdv estetic.
Sanatatea tesuturilor periodontale
ar trebui mentinuta continuu prin
sondari parodontale minime,
precum si prin relevarea absentei
edemului, eritemului si sangerarii
la sondare. Inamatia gingivala
persistenta, in ciuda unei igiene
orale meticuloase, poate indica
un design sau o plasare
necorespunzatoare a restaurarii.
De aceea, tratamentele
restaurative ar trebui sa aiba in
vedere aparatul de sustinere
vizand mai ales corectitudinea
plasarii marginilor si adaptarea
perfecta. Contururile anatomice
ale restaurarii, fara afectarea
latimii biologice, sunt critice
pentru sanatatea tesuturilor si vor
contribui prin urmare, la rezultate
estetice pe termen lung ale
tesuturilor gingivale.
Variabilitatea in ceea ce priveste
coloratia tesuturilor gingivale nu
este intotdeauna corelata cu
inamatia, dar poate surveni si ca
urmare a unor factori de natura
etnica si diferitelor concentratii
de pigmenti melanotici gingivali.
De aceea, de obicei nu reprezinta
o problema de natura estetica
pentru pacienti datorita
distributiei generalizate. O
coloratie inchisa si localizata a
gingiei nu este placuta dpdv
estetic si poate uneori atribuita
unui discromii consecutive
tratamentului endodontic. In
combinatie cu un biotip gingival
subtire, coloratia inchisa a
radacinii poate sa transpara la
nivelul gingiei. O problema
similara apare in cazul
implanturilor dentare din titan si
a bonturilor inconjurate de
tesuturi moi si dure subtiri.
Problema reprezentata de tesuturi
moi subtiri poate de obicei
prevenita prin grefarea tisulara
corespunzatoare si simultana cu
chirurgia pe implant.
Evaluarea biotipului gingival
realizata preoperator poate ajuta
clinicienii in evitarea acestor
complicatii specice.
O margine gingivala estetica are
un aspect specic si realizeaza o
tranzitie echilibrata interdentara.
Marginea gingivala in lama de
cutit care este adaptata strans la
suprafata dentara a fost
considerata ca ind ideala. In
general, simetria reprezinta un
atribut estetic semnicativ si se
aplica si la nivelul liniei
gingivale. Acest lucru necesita
prezenta nivelurilor gingivale
identice intre dinti contralaterali.
Marginile gingivale ale
incisivului central maxilar si ale
caninului ar trebui sa e
simetrice si situate mai apical
fata de incisivii laterali. In plus,
Garber si Salama au sugerat ca
intr-o arhitectura gingivala
optima linia gingivala maxilara
urmeaza linia buzei superioare.
Zenitul gingival reprezinta o
componenta a liniei gingivale si
se refera la punctul cel mai apical
al tesutului gingival de pe fata
vestibulara a coroanei clinice. Se
extinde la aproximativ 1 mm
distal de inclinarea axiala a
incisivilor maxilari si 0,5 mm pe
incisivii laterali. Zenitul caninilor
maxilari coincide de obicei cu
axa verticala a dintilor. In
dimensiune verticala, zenitul
incisivilor laterali se gaseste la
aproximativ 1 mm coronar fata
de incisivii centrali si caninii
adjacenti.
Nivelurile gingivale verticale
necorespunzatoare pot
caracterizate e ca deciente e
ca excesive. Ambele situatii
afecteaza proportiile dentare
normale si au legatura directa cu
estetica.
Majoritatea pacientilor isi expun
gingia in cadrul unui zambet.
Oricum, expunerea exagerata a
gingiei poate duce la insatisfactia
pacientilor. Kokich et al au
demonstrat ca expunerea a mai
mult de 4 mm a gingiei in zambet
este considerata inestetica de
catre oamenii de rand.
Fig. 1. Aspect preoperator cu
lucrarea partiala
Fig. 2 Aspect preoperator cu
lucrarea provizorie
Fig. 3 Aspect preoperator, Lucrarea
provizorie indepartata
-
Manopere bine documentate de
reducere a gingiei in exces sunt
disponibile in momentul de fata
si aplicabilitatea lor depinde de
diagnosticul specic al
pacientului. Eruptia pasiva si
activa intarziata sau atritia si
eruptia compensatorie sunt tratate
in mod ideal prin manopera de
alungire coronara chirurgicala.
Aceasta manopera reduce gingia
si restaureaza proportiile normale
ale dintilor. S-a sugerat utilizarea
manoperei de intruzie ortodontica
ca si a manoperei de chirurgie
ortognatica pentru a corecta
excesul maxilar vertical si pentru
a imbunatati nivelul gingiei
vizibile in zambet.
Retractia gingivala poate
determina aparitia unui
aspect mai alungit al
dintilor si prin urmare, inestetic.
Un alt compromis de natura
estetica se datoreaza expunerii
anatomiei radacinii si
discromiilor. Pentru pacientii care
prezinta aceasta problema exista
o varietate de tehnici de acoperire
a radacinii. Printre ele se numara
grefarea cu tesut conjunctiv
subepitelial, lambouri
repozitionate coronar, alogrefe de
tesut moale si proceduri de
regenerare tisulara ghidata.
Papila interdentara detine o
importanta estetica
deosebita din moment ce
este vizibila in timpul surasului.
Acest tesut deneste portiunea
cea mai incizala a liniei
gingivale. O papila interdentara
normala umple spatiul ambrazurii
pana la punctul de contact si
orice modicare va duce la
aparitia asa numitului defect
estetic "triunghiul negru".
Inaltimea papilei depinde de
osul interproximal subjacent
ca si de ligamentele
parodontale la cei doi dinti
adjacenti. Tarnow a subliniat ca
papila este cel mai probabil sa e
prezenta daca distanta dintre
creasta osoasa interproximala si
punctul de contact este de 5 mm
sau mai putin. Aceasta a fost o
incercare de a prezice prezenta
papilei dupa cum se pozitioneaza
fata de distanta mai sus
mentionata.
Papilele sunt susceptibile in
special la traumatisme si ar
trebui intotdeauna tratate
cu cea mai mare atentie in timpul
manoperelor chirurgicale si
restaurative. In literatura sunt
descrise cateva cazuri de
reconstructie gingivala pe cale
chirurgicala a papilei
interdentare. In orice caz, in lipsa
unor studii stiintice
corespunzatoare si dupa
experienta autorului,
reconstructia chirurgicala a
tesuturilor interdentare afectate
este considerata in prezent ca
ind nepredictibila. Prin urmare,
ar trebui folosite numai tehnici
minim invazive si cat mai putin
traumatizante si reectarea
papilei ar trebui evitata ori de
cate ori este posibil.
Din acest rezumat reiese
ca estetica gingivala este
un domeniu complex si
depinde de o multitudine de
factori. Atingerea armoniei
gingivale ar putea denita ca
atingerea tuturor aspectelor
diferite mentionate anterior. Desi
ar putea parea destul de
complicat telul de a indeplini
ecare cerinta separata,
reprezinta responsabilitatea
clinicianului de a incerca sa
obtina un rezultat optim la nivelul
tesuturilor moi. Urmatoarele
prezentari de caz releva, intr-o
maniera detaliata, tratamentul
chirugical pentru acoperirea
radacinilor si inlocuirea prin
implant a unui incisiv central
maxilar. Scot in evidenta nevoia
de a acorda o atentie sporita
esteticii. Au fost subliniate
anumite dicultati si s-a realizat
analiza critica a tehnicilor si
rezultatelor obtinute.
Caz clinic nr 1 -
Acoperirea radacinilor
denudate
Pacienta, o femeie sanatoasa de
63 ani, s-a prezentat din cauza
unei proteze partiale xe si
pentru retractia la nivelul lui 11
(gura 1). Dintii nr. 9 si 10 au
fost pierduti cu mai mult de 20
ani in urma si spatiul edentat a
fost restaurat in statul sau de
provenienta cu o proteza partiala
xata prin utilizarea unui agent
bonding pe suprafata palatinala a
dintilor 8 si 11. Desi a fost
functionala timp de multi ani,
pacienta si-a manifestat
nemultumirea in ceea ce priveste
culoarea si forma si a vrut sa
modice estetica propriului
zambet. Analiza CT a indicat ca
alveola lui 9 si 10 nu era potrivite
pentru plasarea unui implant fara
ca sa se realizeze o augmentare
corespunzatoare a tesuturilor moi
si dure in prealabil. Pacienta a
refuzat varianta de plasare a unui
implant si a ales realizarea unei
noi proteze xe partiale dar cu o
estetica imbunatatita. Dintele 11
prezenta retractie gingivala de 7
mm care se extindea in directie
coronara spre jonctiunea
mucogingivala si mai putin de 1
mm de gingie xa. S-a observat
prezenta unor leziuni noncarioase
la nivel cervical dentar. Retractia
gingivala a fost atribuita tehnicii
de periaj traumatice abordate de
pacienta si posibil unei traume
ocluzale ca si co-factor in
procesul de retractie. Pierderea
inregistrata la nivelul tesuturilor a
fost observata de asemenea la
nivelul corpului de punte la
nivelul lui nr. 9 si 10, si pe fata
meziala a dintelui 11.
Fig. 4
Fig. 5
Fig. 6
Fig. 7
-
Acest dinte din urma reprezinta
un motiv de ingrijorare cu privire
la manopera de grefare a
tesurilor moi care urma a
realizata. Aportul de sange la
nivelul unui grefe de tesuturi moi
depinde de prezenta tesutului la
nivel interproximal. Din aceasta
cauza, potentiala vascularizatie
pare a compromisa si
predictibilitatea fenomenului de
formare a papilei la nivel mezial
pe 11 a fost considerata a una
scazuta. Tesutul interproximal
distal este considerat a
corespunzator. Astfel, s-a luat
decizia de a realiza grefarea
tesuturilor moi fara lambou
pentru a maximiza vascularizatia
la nivelul grefei.
Primul pas in procesul restaurativ
a fost de a indeparta lucrarea
protetica existenta si inlocuirea
acesteia cu o restaurare
provizorie (g. 2). Lucrarea
provizorie a fost apoi indepartata
pentru a permite accesul la locul
de interventie (g. 3). Dupa
efectuarea anesteziei, s-a realizat
o incizie in santul gingival de la
nivelul caninului maxilar stang
folosind o lama 15C. Un bisturiu
Orban a fost folosit pentrua crea
incizia la nivelul jonctiunii
mucogingivale (g. 4 si 5).
Aceasta incizie a permis
separarea periostului de tesutul
conjunctiv suprajacent, creand
astfel un "marsupiu" pentru a
primi grefa de tesut moale.
"Marsupiul" a fost extins
sucient la nivel apical si lateral
pentru a crea un pat vascular
favorabil (g. 6 si 7). In
continuare, se observa
comunicarea dintre "marsupiu" si
santul gingival de la nivelul
dintelui nr.12 datorita modului de
realizare (g. 8). S-a avut o grija
deosebita de a nu
perfora lamboul
suprajacent prin
plasarea si
mentinerea lamei
bisturiului paralela
cu osul si observand
in permanenta
raspunsul tisular la
nivel vestibular.
Perforarea lamboului ar periclita
vascularizatia locala si ar putea
eventual pune in pericol
vitalitatea grefei. In plus, o
eventuala perforare ar reprezenta
o poarta de intrare pentru
bacteriile din mediul oral si ar
putea determina aparitia unei
infectii.
S-a recoltat o grefa de tesut
conjunctiv subepitelial (SECTG)
de la nivel palatinal din dreptul
dintilor nr. 12, 13 si 14.
Recoltarea s-a facut initial prin
crearea a 2 incizii paralele. Prima
a fost una superciala care nu a
afectat stratul epitelial. Cea de-a
doua a fost o incizie profunda
usor deasupra nivelului osos care
a lasat periostul intact. Pentru a
denitiva procedura de recoltare
a grefei, a fost necesara
realizarea de incizii la nivel
mezial, distal si apical. Grefa
recoltata masura 20 mm mezio-
distal si aproximativ 8 mm
corono-apical. Hemostaza a fost
realizata prin folosirea de
presiune potrivita si plasarea
unui burete absorbabil de
gelatina (Gelfoam, Pzer
Manufacturing, Belgium) la
nivelul zonei donoare.
In plus, zona donoare a fost
suturata cu catgut 5/0. Grefa de
tesut conjunctiv a fost apoi
adaptata pentru a indeparta
resturile de tesut adipos si au fost
aplicate 2 suturi cu re
resorbabile 5/0 care au fost
aplicate la capete. Acest pas este
esential pentru a permite plasarea
cat mai exacta a grefei in locul
receptor. Grefa a fost apoi
tractionata inspre partea meziala
a zonei receptoare utilizand
sutura preatasata (g. 9). A fost
apoi stabilizata prin suturarea
capatului mezial la nivelul
gingiei xe de pe creasta
edentata. Capatul distal al grefei
a fost plasat in pozitie la nivelul
zonei receptoare utilizand aceiasi
tehnica (g. 10).
Lamboul vestibular a fost apoi
repozitonat coronar pentru a
acoperi grefa folosind o sutura cu
r resorbabil monolament
poligliconat 6/0 (Maxon,
Covidien Syneture, Manseld,
Mass.) (g. 11). Stabilitatea
grefei a fost vericata prin
tractionarea usoara a buzei.
Restaurarea provizorie a fost
apoi recimentata cu un ciment
temporar. Pacientului i-au fost
oferite instructiuni postoperatorii
de rutina si a fost trecut pe un
tratament cu antibiotice,
analgezice si antiinamatorii.
Examinarea efectuata la o
saptamana post-operator a
evidentiat o vindecare si
vitalitate corespunzatoare a
grefei caracterizata prin culoarea
rosie si un usor edem. La 6 luni
post-operator, s-a realizat si
restaurarea denitiva (g. 12). La
nivel vestibular, tesuturile
prezentau un nivel corespunzator
cu o acoperire semnicativa a
radacinii si cu un rezultat estetic,
satisfacator pentru pacient. Dupa
cum s-a anticipat in timpul fazei
de diagnostic si planicare a
tratamentului, tesutul de la
nivelul zonei dintre nr. 10 si 11,
si intre 9 si 10 era decient.
Papila prezenta un volum
insucient datorat inaltimii
osului care a fost compromis.
Este de remarcat faptul ca, o
mica retractie gingivala reziduala
era inca prezenta la nivel
vestibular in dreptul dintelui nr.
11, subliniind astfel limitarile
tratamentului in acest caz
particular. Fig. 13 prezinta
stabilitatea tisulara la controlul
periodic post-operator efectuat la
2 ani. Adancimea de sondare era
minima si demonstra realizarea
unui atasament parodontal stabil
la suprafata radiculara anterior
denudata. (g. 14).
Fig. 12
Fig. 8 Fig. 9 Fig. 10
Fig.11 Fig. 13
-
Acest studiu de caz demonstreaza
o tehnica pentru acoperirea
radacinii prin folosirea de grefe
de tesut conjunctiv. S-au aplicat
principiile de a obtine
vascularizatie pentru grefa si de
management conservativ al
lamboului. S-au demonstrat astfel
limitarile manoperei de grefare a
tesuturilor moi si importanta
recunoasterii lor pre-operatorii.
Cazul nr. 2 - Inlocuirea printr-un
implant a incisivului central
maxilar
Pacienta de sex feminin se
prezinta cu durere localizata la
dintele nr. 8 (g. 15). Dintele se
constata a ne-restaurabil
datorita faptului ca s-a produs
fractura cingulum-ului si a unei
portiuni radiculare sub nivelul
osului. I s-a recomandat pacientei
extractia dintelui si inlocuirea
acestuia printr-un implant. S-au
luat in considerare diferite
aspecte in ceea ce priveste
momentul de inserare a
implantului dupa efectuarea
extractiei (implantare imediata
versus protocoalele de inserare
intarziata). Pentru a insera
implantul imediat post-
extractional este necesar ca
osteotomia sa afecteze zona
palatinala a alveolei post-
extractionale. Datorita prezentei
unui proces infectios acut la nivel
palatinal al dintelui, nu ar de
recomandat aceasta abordare si s-
a recomandat protocolul de
inserare intarziata a implantului.
Pacienta a fost de asemenea
sfatuita sa ia in considerare
tratamentul ortodontic datorita
prezentei unui inghesuiri dentare
si a unui status al
spatiului existent
mai putin decat
ideal. Pacienta a
refuzat aceasta
variatna si a declarat
ca obiectivele ei
erau reprezentate de
inlocuirea dintelui
distrus cu o coroana
pe implant care sa
semene cu dintele
natural. S-a realizat
un plan de tratament
care includea
extractia dintelui cu nr. 8 cu
augmentare osoasa simultana,
inlocuirea imediata cu o lucrare
partiala mobilizabila (RPD) ,
analiza CT-ului, posibile
proceduri de grefare a tesuturilor
moi si dure, o interventie
chirurgicala de inserare a
implantului in 2 etape si o
restaurare xa denitiva.
Dupa efectuarea anesteziei,
dintele nr. 8 a fost luxat folosind
elevatoare drepte, periotom si
cleste universal. Dintele a fost
extras atraumantic, avand grija
deosebita de a nu traumatiza
tesuturile moi si dure. Alveola
postextractionala a fost debridata
si tesutul de granulatie a fost
indepartat. Peretele osos
vestibular a fost vericat si s-a
deovedit a intact (g. 16). S-a
trecut la grefarea alveolei (g.
17) cu o allogrefa de tesut
spongios (Puros Cancellous
Allograft, dimensiunea
particulelor 0.25- 2 mm, Zimmer
Dental Inc., Carlsbad, Calif.). S-a
folosit un dop de colagen plasat
in alveola pentru a inchide
accesul in aspectul coronar
(CollaPlug Collagen Wound
Dressing, Zimmer Dental Inc. ) si
s-a folosit r resorbabil de 4/0
(g. 18). S-a aplicat imediat
lucrarea cu caracter provizoriu.
La o saptamana post-operator,
pacienta parea a se vindeca
corespunzator, fara complicatii.
Datorita prezentei infectiei
severe, au fost necesare circa 5
luni pentru ca locul interventiei
sa isi atinga maximum de
potential atat din punct de vedere
clinic cat si radiologic. Pacienta a
fost trimisa pentru a i se efectua
un examen CT pentru evaluarea
sitului de plasare a viitorului
implant. Examenul CT a aratat ca
exista sucient os pentru a plasa
un implant. S-a evidentiat de
asemenea nivelul pierderii
osoase. S-a recomandat realizarea
interventiei chirurgicale de
inserare a implantului si pacienta
a fost informata ca vor necesare
proceduri suplimentare de grefare
tisulara.
Pacienta a fost programata pentru
interventia chirurgicala dar nu
mai devreme de 3 luni datorita
programului foarte incarcat de
munca si studiu (g. 19). Dupa
efectuarea anesteziei, s-a
practicat o incizie la nivelul
crestei alveolare spre palatinal si
a fost completata de 2 incizii
verticale de eliberare (g. 20 si
21). Aceasta tehnica de incizie
este cunoscuta sub numele de
tehnica de "prezervare a papilei"
datorita faptului ca lasa sucient
tesut proximal atasat la nivel
mezial pe dintii cu nr. 7 si 9. A
fost decolat un lambou
mucoperiostal pentru a evidentia
locul de inserare al implantului. A
fost confectionat un ghid
chirurgical pentru o plasare
optima a implantului din punct de
vedere protetic. A fost folosit un
implant de 3.8 mm in diametru si
13 mm in lungime si a fost strans
la 35 Ncm.
Dupa plasarea surubului de
vindecare, tesuturile au fost
suturate utilizand r de sutura 4/0
monolament non-resorbabil
(Gortex, Gore Medical, Flagsta,
Ariz.) si material resorbabil 5/0
(g. 22 si 23). Timp de 5 luni nu
s-a intervenit asupra implantului,
dupa care a fost evaluat pentru
manopera de descoperire. S-a
constatat o decienta a tesuturilor
la nivel vestibular (g. 24) si
scopul era acela de a imbunatati
prolul tesuturilor moi din jurul
implantului din momentul
descoperirii.
Fig. 14 Fig. 15 Fig. 16
Fig. 17 Fig. 18 Fig. 19
Fig. 20 Fig. 21
-
Dupa realizarea anesteziei, s-a
practicat o incizie la nivelul
crestei alveolare spre palatinal
si 2 incizii de descarcare
verticale care urmau acelasi
tipar ca si cele dinainte (g. 25
si 26). S-a decolat un lambou
mucoperiostal pentru a expune
implantul care parea a
osteointegrat. Tesutul de la
nivel vestibular a fost subminat
folosind un bisturiu Orban
pentru a crea un "marsupiu"
similar cu cel descris in cazul 1
(g. 27 si 28). Zona receptoare
a fost extinsa spre apical si
lateral folosind un elevator de
dimensiune redusa in forma de
lingurita (g. 29 si 30). O
augmentare suplimentara
orizontala a tesuturilor moi a
fost obtinuta prin folosirea unei
allogrefe de tesut moale (Puros
Dermis Allograft, Zimmer
Dental Inc.). Doua re de
sutura resorbabile 5/0 au fost
utilizate la nivel mezial si distal
pe grefa (g. 31). Firele de
sutura au fost apoi folosite
pentru a tractiona in pozitie
grefa in "marsupiul" creat
anterior (g. 32 si 33).
Grefa a fost apoi securizata in
pozitie cu ajutorul acelorasi
suturi si suturata la gingia xa
adjacenta. S-a aplicat capa de
vindecare si tesutul de la nivel
palatinal a fost repozitionat mai
spre vestibular fata de implant.
Sutura lamboului in jurul capei
de vindecare a fost realizata
utilizand r de sutura
poligliconat 6/0 monolament,
resorbabil si material de sutura
resorbabil de 5/0 (g. 34 si 35).
Evaluarea postoperatorie a
evidentiat o vindecare
corespunzatoare si un volume
crescut de tesut la nivel
orizontal (g. 36 si 37).
Pacienta a fost mai apoi trimis
la medicul dentist curant pentru
a denitiva procesul de
restaurare pe implant.
La controlul efectuat la 1 an,
pacienta se declara multumita
de rezultatele estetice (g. 38 si
39). Marginea gingivala era
simetrica intre cei 2 incisivi
centrali si papila interdentara
era prezenta. Din punct de
vedere radiograc, nivelul
osului peri-implantar aparea a
stabil cu contururi stabile
pentru o reabiltare protetica
(g. 40). La controlul efectuat
la 2 ani s-au constatat ca
rezultatele erau stabile (g. 41
si 42).
Urmatoarele deciente, desi nu
erau vizibile pentru pacienta si
nu ii afectau zambetul, sunt de
importanta deosebita pentru o
analiza critica a rezultatelor
tratamentului si relevante in
contextul subiectului abordat in
cadrul acestui articol.
Dupa cum s-a anticipat in faza
de diagnostic, latimea
meziodistala a dintelui cu nr. 8
a fost un pic mai mare fata de
cea a dintelui contralateral. Se
presupune ca tratamentul
ortodontic recomandat ar
permis crearea unor proportii
dentare mai bune.
Se poate observa faptul ca
textura tesutului in jurul nr. 8
este diferita de cea de la nivelul
nr.9 si prezinta usoare
neregularitati de suprafata. In
plus, poate observat tesutul
cicatriceal la nivel mezio-
vestibular in jurul dintelui nr. 8.
Acest tesut cicatriceal este
rezultatul inciziilor verticale de
eliberare in aceasta zona.
Din perspectiva planicarii
tratamentului, s-ar putea sa
fost benec sa grefam osul de
la nivel vestibular si tesuturile
moi de la nivelul zonei de
insertie a implantului. Ar fost
o oportunitate din punct de
vedere chirurgical de a crea o
augmentare orizontala
suplimentara la nivelul crestei
alveolare care a suferit procese
de rezorbtie orizontala datorate
unui tratament
