Upload
denis
View
339
Download
4
Embed Size (px)
Citation preview
8/18/2019 Urmele de sange la fata locului
1/16
2.1.2. Principalele categorii de urme biologice care fac obiectul
identicării biocriminalistice
Urmele biologice într-o accepţiune mai largă pot f considerate ragmente
de organisme vii, resturi de plante, spori, polen, insecte, larve de insecte şi chiar
microorganisme.
Fiecare din aceste categorii de urme au importanţa în identifcarea prezenţei la
locul aptei a persoanei suspecte, a cadavrului, etc, care prin transer devine
purtator al acestor urme.
n sens restr!ns, urmele biologice sunt considerate a f cele de naturăumană" secreţii ţesuturi, fre de păr, etc.
#in perspectiva valorii urmei de identifcare a persoanei care a creat-o,
genetica $udiciară clasifcă probele biologice în trei categorii.
%robe cu înalt grad de precizie în identifcarea proflului genetic& s!nge,
lichid seminal 'care chiar dacă nu conţine spermă, are sufcient material pentru
eectuarea analizelor (#)*, salivă 'indierent de pe ce tipuri de obiecte este
recoltată - ţigări, periuţe de dinţi, plastice ale ţigărilor de oi, măşti, veselă,
timbre şi plicuri poştale, etc*.
%robe cu potenţial în defnirea proflului genetic& secreţie vaginală 'în
cazurile de viol poate conţine un amestec de celule provenind de la victimă şi
agresor*, secreţii nazale, părul 'numai părul smuls are valoare pentru analizele
nucleare (#)*, ragmente de ţesuturi, celule ale pielii, urină, oase 'măduva poate
f analizată chiar şi în cazuri de descompunere avansată*.
%robe cu potenţial în analizele genetice mitocondriale& probe biologice sub
ormă de microurme sau degradate aproape în totalitate. %entru cazurile în care
cantitatea de (#) este oarte redusă 'cum este cazul analizei unor ţesuturi
precum oase, dinţi şi păr*, probabilitatea obţinerii unor rezultate valorifcabile
prin genotiparea (#) mitocondrial 'mt(#)* este mai mare dec!t prin olosirea
mar+erilor polimorfci care se aă în (#) nuclear 'de e. /0*1
1 2oinea #an, 3-tin #răghici, )ecula 4onel Categorii de urme care fac obiectul destudiu al tehnicii criminalistice, 5ditura 6ucure7ti, 8911, pag. 19:.
8/18/2019 Urmele de sange la fata locului
2/16
/rusa biologică, din dotarea autolaboratorului criminalistic, pentru ridicarea
urmelor biologice, conţine&
− recoltoare şi ambala$e din carton
− eprubete din plastic− beţişoare sterile
− pensete material plastic
− corp bisturiu şi set lame
− seringi sterile
− recipiente cu apă distilată
− soluţie pentru curăţat instrumente
− tampoane sterile din bumbac
− plicuri sterile din h!rtie
− plicuri din calc pentru urme biologice
− pungi de ambalare
− set etichete autocolante inscriptibile
− mănu7i chirurgicale sterile
2.1. Trusa de colectare a probelor ADN
2.2. Cercetarea criminalistică a urmelor de sânge. Aspecte generale
!ngele este un ţesut uid comple, care împreună cu lima şi lichidulinterstiţial ormează mediul intern al organismului. !ngele reprezintă 1;1< din
greutatea corporală a unei persoane. 2olumul total al s!ngelui circulant este de =litri, find în permanentă mişcare în sistemul vascular şi în spaţiile tisulare 'partea
8/18/2019 Urmele de sange la fata locului
3/16
lichidă*, cu a$utorul cordului. 3antitatea totală de s!nge la un organism de :9->9+g este de = litri la bărbat şi de ? litri la emeie, orice creştere sau scădere amasei sanguine find urmată de tulburări în organism.8
!ngele se compune din plasmă şi elementele celulare ormate din globule
roşii 'hematii - eritrocite*, globule albe 'leucocite* şi trombocite.!ngele ca urmă biologică provine în urma unor hemoragii provocate de
ruperea sau secţionarea vaselor sanguine.
@emoragiile pot f&
8/18/2019 Urmele de sange la fata locului
4/16
n urma transerului urmei biologice 'transer direct sau indirect*, aceasta
răm!ne ataşată pe suport, fe prin absorbţie fe prin stratifcare. n general
lichidele biologice vor f absorbite, în timp ce urmele solide vor adera la
supraaţă. Eetoda de recoltare depinde de tipul urmei sau microurmei, precum şi
de modul în care aceasta se prezintă.
%entru a stabili mecanismul de ormare a urmelor de s!nge, acestea
trebuie descoperite şi interpretate. #ifcultatea descoperirii nu se reeră la urmele
evidente de s!nge 'o baltă ormată l!ngă cadavru*, ci în special la acele urme
care au suerit modifcări prin trecerea timpului, care au ost spălate şi cele aate
în cantitate mică sau care au o culoare ce se conundă cu cea a suportului pe
care au rămas. #escoperirea şi stabilirea mecanismului de ormare a urmelor de
s!nge constituie o activitate deosebit de importantă, în special a celor care ausuerit modifcări prin scurgerea timpului, care, sunt în cantitate mică sau se
conundă cu suportul pe care au rămas.=
a) Căutarea urmelor de sânge se ace în uncţie de particularităţile locului
sau suportului cercetat. #e regulă, aceste urme se vor căuta&:
- pe îmbrăcămintea şi corpul persoanelor 'victimă sau ăptuitor*, antrenate
în inracţiune, chiar dacă autorul a căutat să îndepărteze urmele de s!nge, ele
pot răm!ne în prounzimea ţesăturii îmbrăcămintei, len$eriei, la cusături,
manşete, sub unghii, pe rama pantoflor etc. 5le se ormează prin prelingere,
stropire, ţ!şnire, contact sau picurare"
- pe obiectele de la locul aptei sau de la locul unde s-a descoperit cadavrul
'covoare, încheieturile parchetului sau duşumelei, obiecte de mobilier, ziduri, uşi,
pereţi, sol, vegetaţie*"
- pe instrumentele olosite la comiterea aptei 'cuţit, topor, ciocan, sticlă,par, armă de oc etc*"
- pe instalaţiile sanitare, vase sau alte obiecte ce au servit la înlăturarea
urmelor sau la transportarea cadavrului 'genţi de voia$, saci, portbaga$*"
= (. Genson, H. Iendel, op. cit., pag. -C
8/18/2019 Urmele de sange la fata locului
5/16
- pe drumul străbătut de persoana care s!ngerează 'victimă sau agresor*,
urmele se pot orma prin picurare, ţ!şnire, prelingere, prin căderi etc*"
- de asemenea, urmele de s!nge se caută şi pe len$eria de pat, pe tapiţeria
patului, otoliilor, pe saltele, plăpumi, perne etc"
- în locurile deschise, urmele de s!nge se caută pe sol, pe vegetaţie, pe
gheaţă, zăpadă, garduri, pe marginile zidurilor"
- o atenţie deosebită trebuie acordată căutării şi descoperirii urmelor de
s!nge pe vehicule sau obiecte olosite pentru transportarea cadavrului din locul
unde s-a produs omorul la locul unde a ost abandonat 'căruţe, autoturisme,
valize, saci, lăzi, inclusiv pe legăturile olosite la ambalarea cadavrului de către
ăptuitor*.
n locul unde a ost descoperită victima, urmele de s!nge se pot orma prin
prelingere, îmbibare, diuzare, ţ!şnire, stropire, etinderea eventualelor bălţi etc.
uporturile pe care se ormează urmele de s!nge pot f absorbante sau
neabsorbante. %e cele absorbante 'l!nă, mătase, bumbac, fbre sintetice,
păm!nt, nisip, lemn nelustruit, cărămidă etc.* petele de s!nge creează urme cu
contururi neregulate, diuze şi care, în general nu ormează pelicule pe supraaţa
acestora. %e supraeţele neabsorbante 'sticlă, h!rtie velină, lemn lustruit, metal,
material plastic, gresie, aianţă, linoleum, runze etc.* s!ngele ormează pelicule
'cruste* lucioase, riabile, care îşi păstrează, de regulă, orma iniţială şi pot servi
la determinarea direcţiei de cădere.> (spectul unei picături de s!nge este
inuenţat şi de înălţimea de la care aceasta a căzut. #e regulă, la căderea pe un
plan orizontal de la o înălţime mică, în uncţie de natura suportului, volumul
picăturii şi de uiditatea ei, urma va f relativ compactă, cu marginile mai puţin
zimţate. 3u c!t creşte înălţimea, marginile se zimţează.
#epistarea urmelor de s!nge se ace prin metode fzice cu a$utorul surselor
de lumină 'lanternă*, care dispun de fltre colorate 'roşu, verde*, care pot scoate
în evidenţă mai bine urma. 4luminarea supraeţei se ace sub un unghi ascuţit.
Frecvent se oloseşte lampa cu raze ultraviolete. /rebuie stabilit dacă este o
> 3olectiv, /ratat practic de criminalistică, vol.4, 5ditura Einisterului de 4nterne,6ucureşti, pag. 1C:-1CC.
3-tin #răghici, Eircea Bupu, op.cit., pag. 1C.
8/18/2019 Urmele de sange la fata locului
6/16
urmă de s!nge sau urme de coloranţi 'cerneală roşie*, urmă de rugină, de vin
roşu, sucuri etc.
Un dispozitiv deosebit de important olosit în descoperirea urmelor de
s!nge este trusa L304E5 B4/5M, aată în dotarea autolaboratoarelor criminalisticede la nivelul fecărui 4nspectorat de %oliţie Nudeţean.
Autolaborator criminalistic Mercedes Vito, afat în dotarea Poliţiei Romne!
Fotograi redând autolaboratorul Criminalistic Mercedes Vito şi dispunerea
truselor criminalistice în interiorul acestuia !ăgeata roşie indică trusa C"#M$
%#&$'(
C 2oinea #an, 3-tin #răghici, )ecula 4onel Categorii de urme care fac obiestul destudiu al tehnicii criminalistice, 5ditura 6ucure7ti, 8911, pag. 1
8/18/2019 Urmele de sange la fata locului
7/16
%anternă C"#M$ %#&$ cu lumină ultravioletă şi ochelarii speciali
pentru viualiarea urmelor latente
(ceste lanterne uncţionează în spectrul ?99->99 nanometri şi olosesc
tehnologia B5# av!nd o putere optică de p!nă la =99mI. (ceste surse de lumină
sunt oarte importante în căutarea urmelor materie în special a urmelor biologice
care sunt puse oarte bine în contrast olosind dieritele fltre de lumină incluse în
acest +it, în uncţie de urma care va f pusă în evidenţă.11 n acest sens trebuiesc
cunoscute fltrele şi lanternele ce se vor olosi în uncţie de specifcul urmei ce va
f eaminată.5aminarea orescenţei este în sens generic, tehnica de cercetare
criminalistică aplicată pentru a genera contrast vizual pentru o varietate de urme
materie atunci c!nd reectanţa normală sau variaţiile de transmitere sunt mici.
n mod concret, se stabileşte dacă o substanţă este într-adevăr s!nge de
natură umană sau nu, prin aplicarea unor metode chimice:
- astel, se oloseşte apa oigenată, care produce o eervescenţă în contact
cu s!ngele"
19 2oinea #an, 3-tin #răghici, )ecula 4onel Categorii de urme care fac obiestulde studiu al tehnicii criminalistice, 5ditura 6ucure7ti, 8911, pag. 1?
11 ite - http&;;GGG.criminalistic.ro;evolutii-tehnice-olosite-in-investigarea-criminalistica;
8/18/2019 Urmele de sange la fata locului
8/16
- un alt reactiv este luminolul, care, sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete are o
fluorescentă caracteristică (se foloseşte pe duşumelele, covoarele, tapiţeriile spălate etc.); Nu
este indicat să fie utilizat luminolul ca primă metodă de identificare a urmelor şi microurmelor
de sânge, aceasta trebuie să rămână ultima variantă. uminolul, !-"minoftal#idrazida, este o
pulbere compusă din azot, hidrogen, oxigen şi carbon (C8H7O3N3! "olu#ia pentru
rele$area urmelor de s%nge se ob#ine prin amestecarea luminolului, !-
"minoftal#idrazida, cu apă o$igentată (H&O&, şi un hidroxid (OH'! pa oxigenată şi
luminolul sunt principalii constituen#i ai reac#iei chimice, dar pentru a ob#ine
)luorescen#a $izibilă mai este necesar un catalizator cu rolul de a accelera procesul!
mestecul ast)el ob#inut detectează prezen#a unui catalizator, care *n cazul nostru
este )ierul din hemoglobină!
@emoglobina din s!nge poate cataliza reacţia în concentraţie de p!nă la
1;1.999.999 'ppm*, astel 1 picătură de s!nge aată în CCC.CCC picături de apă
va determina ca reacţia luminolului să se eectueze cu o chemiluminescenă
vizibilă sub orma unei lumini albăstruie.
Descoperirea unei urme de sânge prin aplicarea luminolului
%u toate că sensibilitatea luminolului este foarte mare, are o specificitate relativ
redusă. &oate determina reacţii pozitive cu alte clase de substanţe, cum ar fi' ionii de cupru,
fier, cobalt (compuşii acestora), permanganat de potasiu (din diverşi coloranţi), #ipoclorit de
sodiu (utilizat pentru curăţarea te$tilelor), pero$idazele şi ferocianurile din plante.
oluţia de luminol se pulverizează pe suprafaţa suspectată a conţine microurmele de
sânge, care sunt invizibile cu oc#iul liber sau remanente n urma spălării zonei respective.
* urmă de sânge invizibilă cu oc#iul liber; după pulverizarea luminolului, pe supraţa
unde e$istă urme de sânge latent se va observa o lumină albăstruie.
8/18/2019 Urmele de sange la fata locului
9/16
%#emiluminescenţa luminolului utilizat la locul faptei indică investigatorului că pot
e$ista urme sau microurme de sânge. "ceasta este doar o reacţie de orientare n procesul de
identificare a urmelor de sânge uman. &entru certitudine sunt utilizate alte tipuri de teste, la fel
de sensibile, care vor indica prezenţa sângelui şi stabilirea speciei de la care provine.
+tilizarea luminolului n scena crimei pentru identificarea unor microurme posibil de
sânge, poate avea nsă şi efecte negative prin distrugerea altor tipuri de urme aflate n zona
respectivă. in acest motiv este indicat ca poliţistul criminalist să utilizeze reacţia luminolului
după investigarea altor miloace de probă sau c#iar prin utiilizarea a altor metode de
determinare a sângelui.
2.2.2. Interpretarea la fața locului a urmelor de sânge
H parte a specialiştilor implicaţi în eectuarea urmăririi penale, consideră
că urmele de s!nge descoperite la locul inracţiunii pot oeri doar inormaţii cu
privire la& grupa sanguină, seul, zona anatomică şi mai noi, identifcarea
genetică a persoanei de la care provin. 5ste, îndeobşte, cunoscut că toate aceste
inormaţii se pot obţine eclusiv prin analize de laborator. n practica organelor de
urmărire penală de la noi din ţară se negli$ează însă posibilitatea obţinerii unor
inormaţii cu grad mare de certitudine din eaminarea ormei şi poziţiei urmelor
de s!nge chiar în ambianţa locului aptei. L2olumul şi varietatea inormaţiilor
obţinute pe această cale traseologică de analiză şi interpretare, pot f, în mod
surprinzător, mai mari dec!t cele obţinute în laborator iar utilitatea lor pentru
desăşurarea anchetei este imediatăM18.
Urmele de s!nge sunt rezultatul contactului dintre s!ngele ieşit din corpul
uman şi diversele supraeţe eterne ce compun locul aptei.
3ercetarea criminalistica a urmelor de sange ne a$uta sa amplifcam sau sadiminuam anumite rationamente pe care le-am ormulat, plecand de la aptele
materiale constatate. (ceste rationamente au la baza studiul dinamic al ormarii
urmelor de sange gasite la locul comiterii inractiunii.
3ercetarile criminalistice privind aceste aspecte au a$uns la unele concluzii,
mai ales in ceea ce priveste studiul picaturilor de s!nge, căzute şi proiectate,
18 +ăşescu h!, -Crime scene. blood trace in$estigation/, *n 0e$ista de 1edicină 2egală, nul , $ol!3, nr!3, septembrie, 4556, pg!&'&74
8/18/2019 Urmele de sange la fata locului
10/16
acestea find de apt situatiile dinamice cele mai recvente şi în acelasi timp, cel
mai greu de interpretat.
Begile hidrodinamice, in baza carora au loc procesele de ormare a petelor
de sange, sunt oarte precise si deosebit de complee.
3ertitudinea unei concluzii necesara cercetarilor nu va eista insa, decat in
momentul cand vor putea f epuizate si alte aspecte legate de particularitatile
biologice, deoarece sangele este un lichid OP particular OP.
#eşi în domeniile de specialitate, de dinamica uidelor, fzicienii au ost
preocupaţi de regimul de ormare a $eturilor lichide, s-a studiat prea puţin ce
devin picăturile c!nd înt!lnesc un plan solid. (stel, în ata criminaliştilor,
fzicienilor şi medicilor legişti, continuă să stea probleme ce privesc &
- determinarea legilor de care depind ormele petelor lasate de picaturile de
sange.
- stabilirea masurii in care ele vor f utile cercetarii penale, pentru ca, in
fnal, sa se poata determina punctul de emisie 'inaltimea si directia* de
cadere a picaturilor de sange, in unctie de aspectul petelor de sange.
%ănă în prezent, în acest domeniu, doar unele aspecte au ost elucidate.
*icăturile de sânge care cad vertical pe un plan oriontal D în cazul
picăturilor de s!nge care cad în plan vertical de la o înălţime mică 'sub 9.= m* ,
petele au o orma circulară, iar cu c!t înălţimea creşte, pe circumerinţă, petele
ormate în urma contactului cu suportul prezintă mici zimţi sau prelungiri. -a
stabilit că numărul de zimţi creşte în uncţie de două variabile & înălţimea de
cădere şi volumul picăturii. (cest număr de zimţi depinde mai mult de prima
variabilă 'volumul picăturii* dec!t de prima.
(stel, la o înălţime de peste 9,= m, cu c!t volumul va f mai mic, zimţii
petei vor f mai mici şi chiar nu vor eista, iar dacă volumul picăturii este mare,
zimţii vor f mai mulţi şi mai mari, find posibil să apară chiar pete suplimentare
de ormă circulară, mult mai mici, dispuse în $urul circumerinţei petei mari.
(ceste constatări negative sunt, totuşi, valoroase, deoarece permit
evitarea unor erori de interpretare pe care am f tentaţi să le acem în baza unor
considerente pur logice privind înălţimea de cădere.
8/18/2019 Urmele de sange la fata locului
11/16
"orma urmelor de sn#e cu stropi sateliţi produs$ e%perimental de pic$turi
ce au c$&ut,
prin picurare unele în altele, dintr'o surs$ staţionar$ situata la în$lţimea de
() cm.1(
*icaturi de sânge care cad vertical pe un plan oblic D in cazul picaturilor
care cad vertical pe un plan oblic, situatii intalnite recvent, sunt relevante mai
multe aspecte &
Forma petelor in functie de înclinarea planului'+ (cestea depind mai mult
de unghiul de contact decat de inaltimea caderii si volumul picaturii , apreciere
care permite deci determinarea unghiului de contact 5emplifcăm în otografa
de mai $os ormarea urmelor de s!nge la contactul cu un plan înclinat sub unanumit unghi.
1< %ăşescu Khe. 4nterpretarea urmelor la locul aptei, 6ucureşti 899=, (nee
1? 3rime cene @andboo+, @enrQ 3. Bee, /imothQ %almbach, EarQlin /. Eiller,(cademic %ress
8/18/2019 Urmele de sange la fata locului
12/16
"orma urmelor de sn#e create de pic$turi care au c$&ut pe carton mat, sub
di*erite un#+iuri.1
Formarea acestor pete devine caracteristica unui ochi ormat, dar ea poate
f defnita mai precis si matematic prin raportul dintre lungimea si latimea ei, apt
deosebit, pentru ca permite evaluarea in practica a unghiului de cadere. %entru
un unghi de C9R, raportul este 1;1, pata find rotunda in timp ce pentru un unghicare tinde spre 9, adica planul suportului se apropie de verticala 'cand picatura
evolueaza pe supraata planului si paralel cu acesta* raportul creste, tinzand
catre infnit, deoarece lungimea petei tinde, teoretic spre infnit.
5aminarea şi interpretarea ormei urmelor de s!nge descoperite la locul
inracţiunii se ace ţin!nd seama de proprietăţile fzice ale s!ngelui 'v!scozitate,
densitate, tensiune superfcială* şi a principiilor dinamicii uidelor.
Forma urmelor de s!nge înt!lnite la locul unei inracţiuni este inuenţată înprincipal de cantitatea de s!nge care a ieşit din corpul uman, de viteza cu care
aceasta se deplasează spre supraaţa primitoare şi de unghiul sub care înt!lneşte
această supraaţă.
n raport cu aceşti principali actori, se pot deosebi mai multe categorii de
urme de s!nge av!nd caracteristici şi mecanisme de ormare dierite, cum ar f&
1= %ăşescu Khe. 4nterpretarea urmelor la locul aptei, 6ucureşti 899=, (nee
8/18/2019 Urmele de sange la fata locului
13/16
− urme ormate prin căderea liberă a picăturilor de s!nge pe supraeţe
orizontale şi verticale, apt ilustrat anterior"
− urme ormate prin stropire, ţ!şnire, aruncarea sau proiectarea
s!ngelui"
− urme de s!nge ormate prin impact, cu diverse viteze"
− urme ormate prin contact.
4nterpretarea urmelor de s!nge descoperite la locul săv!rşirii inracţiunii
poate urniza numeroase inormaţii din care unele cu un grad mare de
probabilitate iar altele de certitudine.
n interpretarea urmelor de s!nge la aSa locului se poate calcula&
− calcularea înălţimii de la care a căzut s!ngele care a creat urmele"− stabilirea direcţiei de deplasare a persoanei şi a drumului parcurs de aceasta în
locul aptei"
− calcularea unghiului de impact al picăturilor sau stropilor de s!nge cu dierite
supraeţe"
− determinarea punctului de origine a urmelor de s!nge"
− precizarea poziţiei victimei, agresorului şi a obiectelor în timpul s!ngerării"
− aprecieri asupra naturii obiectului sau armei care a produs urmele de s!nge"− determinarea distanţei de la care s-a tras cu o armă de oc"
− determinarea numărului de lovituri aplicate"
− demonstrarea mutării cadavrului de la locul în care s-a produs agresiunea"
− estimări asupra perioadelor de timp legate de ormarea şi modifcarea urmelor de
s!nge" aprecierea timpului scurs între s!ngerare şi acţiunea care a produs urma"
− estimarea volumului s!ngerii, a cantităţii de s!nge pierdut şi a eectului acestuia
asupra stării victimei"− stabilirea legăturii dintre victimă şi agresor prin intermediul s!ngelui prezent pe
hainele agresorului"
− criterii adiţionale pentru estimarea momentului morţii"
− confrmarea sau infrmarea declaraţiilor date de suspecţi sau martori în legătură
cu unele împre$urări ale comiterii aptei.
8.8.
8/18/2019 Urmele de sange la fata locului
14/16
5ste destinată stabilirii aptului dacă acestea sunt într-adevăr de s!nge
şi, în caz afrmativ dacă sunt de origine umană sau animală. 4nainte de analiza
genetică a petelor de s!nge, procedura de lucru cere eectuarea unor teste. 5.
0eacţia benzidinei - pentru a verifca eistenţa s!ngelui, întruc!t unele pete
ormate în urma uscării anumitor substanţe 'e& caea, ceai, etc.* pot avea
acelaşi aspect ca cele dint!i.
Eai mult, pentru determinarea apartenenţei probei biologice 'sange in
cazul nostru...* la specia umană se olosesc teste standard de certitudine, cum ar
f @eagon-H6/4-/est 'Fresenius*.
#upă stabilirea cu certitudine că probele biologice sunt de s!nge uman,
acestea sunt supuse, conorm procedurii de lucru, parcurgerii etapelor următoare
ce se impun, fnalitatea find obţinerea proflelor genetice şi inerpretarea
acestora.
"eaciile de orientare se bazează pe proprietăţile componentelor s!ngelui
care prin modifcare chimică în prezenţa unor cromoori duc la apariţia unor culori
specifce. 0eacţiile de orientare au un mare avanta$ find oarte rapide şi
sensibile, dar prezintă un dezavanta$ din punct de vedere al specifcităţii,
eist!nd posibilitatea unor intererenţe. Bumea ştiinţifcă a acceptat principiul
prin care dacă mai multe reacţii de orientare, sunt pozitive, de obicei combinaţii
între cele deosebit de sensibile şi cele oarte specifce, se consideră demonstrată
natura acestor urme. #intre cele mai utilizate reacţii de orientare de
laboratoarele criminalistice se pot enumera& reactivul (dler, reactivul Kuarino,
reactivul Tastl-EaQer etc.1:
"eaciile de certitudine au ca principiu demonstrarea prezentei
hemoglobinei, sunt mai costisitoare, necesit!nd un timp mai îndelungat pentru
determinări. 3ele mai utilizate sunt reacţia /aichmann, reactia Kabrielli D6ertrande sau reacţia /a+aQama. (ceste metode sunt completate de eaminarea
microspectroscopică, caz în care urmele de hem prezintă 8 benzi de absorbţie în
zona lungimilor de undă de =C D=>> nm şi ==: D =
8/18/2019 Urmele de sange la fata locului
15/16
"ibliograe
1. 3onstantin 0., #răghici %., 4oniţă E., 5pertizele-Ei$loc de probă în procesul
penal, 5d. /ehnică, 6ucureşti
8. /ratat practice de criminalistică, vol.44, 5ditura Einisterului de 4nterne,
6ucureşti, 1C>
8/18/2019 Urmele de sange la fata locului
16/16
/. ermengiu an, 0#eorg#e "le$andrescu, 1edicină legală prosecturală,2ditura 3iata
medicală românească, 4ucureşti 56
1.Florin Bazău, (0/( 304E4)(B4/43W, 5ditura %rimus, Hradea 8911.