Upload
lala-alexa
View
833
Download
142
Embed Size (px)
Citation preview
vfilV~. '~,~.,y 1"
JV~~.,JYCYJ; ORIA\SI,
ETODOLOGIACURRICULUM-ULUI
~MUNTENIACONSTANTA
2003
CUPRINS
CAPITOLUL IOBIECTUL PEDAGOGIElj PEDAGOGIA STIINTA AEDUCATIEI
7
1
5
DelimiHiri conceptuale~iacceptiuniale termenuluideeducatieExtinderile educatieiFactorii caredeterminaeducatiaRelatiile dintre pedagogie~ialte~tiinteFormeleeducatiei~irelatiile dintre ele
7
12"",lS
2749
CAPITOLUL II
EDUCA TIA PERMANENT A------ 621234
Delimitari conceptualeSistemuleducatieipermanenteDireetii de manifestarea edueatieipermanenteCaraeteristicileedueatieipermanente
6264
~
CAPITOLUL IIIFACTORII DEZVOLTARII PSIHICE
1 Rolul ereditatiiin dezvoltareapsihiea2 Rolul mediuluiin dezvoltareapsihiea3 Rolul edueatieiin dezvoltareapsihiea
CAPITOLUL IVOBIECTIVELE EDUCATIONALE
74
GJ7780
81
1 Delimitari eoneeptualejimportanta~ifunetiileobieetivelor
edueationaleClasifieareaobieetiveloredueaionale
Operationa Izareaobieetiveloredueationalejavantaje~ilimitealeoperationalizarii
81
89
123
CAPITOLULV
CONTINUTURILE PROCESULUI DE iNV ATAMANT;TEORIA CURRICULUM-ULUI ~COLAR
131
1234
5
6
Delimitari conceptuale~iimportanlaDomenii~isursealeconlinuturilor procesuluideinvalamantCriterii deselecliea conlinuturilor procesuluideinvalamantModalitali deorganizarea conlinuturilor procesuluideinvalamantDocumentecareconcretizeazaconlinuturile procesuluideinvlilamantAbordarea creativlia conlinuturilor procesuluideinvlilamant
131140155
167
CiW193
BIBLIOGRAFIE 208
CAPITOLULI
OBIECTUL PEDAGOGIEI;
PEDAGOGIA ~TlINTA A EDUCATIEI
1)Delimitl'iriconceptuale~iacceptiunialeterinenuluideeducatie
Candsepuneproblemadefinirii pedagogiei~ia surprinderiispecificitatii
acesteidiscipline exista un consensin a consideraca pedagogiaeste ~tiinta
educatiei.
Mai dificil insaparea defini educatia,deciobiectulpedagogieiiar lucrul
acestase datoreazaprobabilunor cauzece tin de complexitateaeducatiei~ide
varietateasituatiilorin careaceastasepoatedesta~ura.
Faptul ca educatiaestegreu de etichetat0 demonstreaza~ivarietatea
definitiilorcarei g-audatde-alungultimpului~ipe careunii autori Ie citeazain
lucrarile~istudiilelor, tocmaipentrua subliniadiversitateapunctelorde vedere
referitoarelaunconceptdemarecomplexitate.
Redamin randurileurmatoare,dupaE. Planchard (1992)~iR. Deldime,
R. Demoulin (1975)0 seriededefinitiidateeducatieidecatreautorimaimultsau
maiputincunoscuti,tocmaipentrua demonstracaacestdemersnu estefacil ~inu
deterrnina0 viziuneunitaraasupraobiectuluiluatIn discutie.
Educatiaaredreptscopsadeasufletului~icorpuluiintreagafrumusete~i
perfectiunedecaresuntsusceptibile(Platon).
7
Educatiaurmare~terealizarea'intregiiperfectiunide carenaturaomului
estecapabila(I. Kant).
Educatiaestedezvoltareanaturala, progresiva~i sistematicaa tuturor
facultatilor(1.Pestalozzi).
Educatiaeste0 operatieprin careun spirit formeazaalt spirit ~i0 inima
formeazaaltainima(1.Simon).
Scopul educatieieste de a produce un interes larg ~i echilibrat (1.
Herbart).
Formareaunui sufletsanatos'intr-uncorp slinatos,iatacareestescopul
educatiei(1.Locke).
Rolul educatieiestepregatireapentru0viatacompleta(H. Spencer).
Educatiaconstain trecereadin con~tientin incon~tient(G. Lebon).
Educatia,ca ~tiinta,se ocupacu descoperireacelor mai semnificative
adaptariale unui individ la persoanele,la lucrurile~ila conditiile din lume;ca
arta,educatiasestrliduie~tesapromovezeschimbarilenaturiiumane,deosebitede
schimbarilelumii exterioare,in a~afel incatacesteasaducala adaptareadorita(E.
Thorndike).
Educatianu inseamnapregatireapentruviata, ea este viata 'insa~i(1.
Dewey).
Educatia este organizareaunor deprinderi de activitatecapabile sa
adaptezeindividulla mediulsauinconjuratorfizic ~isocial(W James).
Adevaratulcre~tin,mct al educatieicre~tine,esteomulsupranaturalcare
gande~te,judeca, activeazl1cu consecventa~i spirit de continuitate,urmand
dreaptaratiune,clarificatade luminasupranaturalaa exemplelor~ia doctrineilui
Hristos(Papa Pius alXI-lea).
Educatiaesteartadea formaoameni,nu speciali~ti(Mde Montaigne).
8
Educatiaeste0 formaredatoritadireia individulasimileazaun ansamblu
de cuno~tinte,i~i insu~e~teun grup de idealuri de viata ~i i~i perfectioneaza
aptitudineade a utiliza cuno~tintelepentru realizarea acestor idealuri (w.
Cunningham).
Educatia este ansamblulmijloacelor cu ajutorul carora este dirijata
dezvoltareacopilului(H Pieron).
Educatiaesteactiuneaexercitatade catre un adult asupraunei tinere
fiinte in vedereadezvoltariifizice, intelectuale~imoralea acesteia~ia integrarii
salein mediulin careestedestinatasatraiasca(L. Rafon).
Educatiaesteartadea dezvoltacalitatilemorale,intelectuale~ifizice pe
carecopilulle posedain starepotentiaIa(N. Sillamy).
Educatiaestesistemuldecomunicareavanddreptscop,la modulgeneral,
de a modifica,prin repetareaactelorde comunicare,repertoriulde semne,de
obi~nuinte,detehnici,demoduridecomportamentaflatela dispozitiareceptorului
(educatiepasiva)saua emitatorului(educatieactiva)(A. Moles etall).
Educa{iain sensgeneral.Ansamblude mijloace prin carecopilul este
ajutatin dezvoltareasa personala ~iin dobandireacapacitatilor,a modurilorde
comportament,a valorilorconsiderateca esentialedecatremediulumanIn careel
esteatrassatraiasca.
Educalia in sensspecial.Introducereaunortrasaturidepersonalitateprin
influentadurabilaa anturajuluiuman,incatacestrezultatsaprovinadin conditii1e
normalealevietii saudin actiuneasistematica(F. Hotyatetall.).
Educatiaesteansamblulactivitatilor~ia proceselorprin care0 societate
anumita, prin intermediulunuia sau mai multor speciali~ti,determinatinerii sa
participela cultura,la activitatilede grup~isase integrezein mediul lor de viata
(G. Thineset.all).
9
In eeeaee i'l prive~te,E. Planchard (op. eit.,pag.36)eonsideraea
educaliaconstaintr-o activitatesistematica,exercitatade adulli mai alesasupra
copiilor $i 'adolescenlilor,cuscopuldea-i pregatipentruvialape carevorputea
s-o traiascaintr-unmediudat,
De~iparetentant,atuncidindseabordeazaproblemaeducatiei,sasefaea
apella deserierileconeeptualeprinintermediulcarorasasesurprindamaibine
noteIe definitoriialeacesteia,sepoatetotu~idefinieducatiaca reprezentand0
aetivitatedesta~uratainmodsistematic,invirtuteaunorobiectivebinestabilite,eu
ajutorulunor mijloacespecifiee,prin intermediulcareiatinerelegeneratii
interiorizeaza0 seriede valori,dobandescdiversetipuri de eompetente,i~i
formeaza0 varietatede eomportamente,toateacesteafavorizandulterioratat
integrareaprofesionaUi,cat~iintegrareasocialaa tinerilorcareaufostinclu~iin
diverseprogrameinstructiv-educative.
Refleetandasupradiverseloreonceptiidespreeducatiecare s-au
strueturatde-aIungultimpului,R Hubert (1961)consideraellaeestoraIi sepot
ata~a0seriedecaracteristici~ianume:
1) educaliaestelimitatala speciaumana;
2) educaliaeste0 aCliuneexercitatadecatreun individasupraunuialt
individsaudecatre0generalieasupraalteigeneralii;
3) educaliaesteorientatacatreunscopcaretrebuieatins;
4) educalia consta in a dobandi comportamentecare se suprapun
dispoziliilornaturaleale individului.
Dacade-alungultimpuluiedueatieii s-adat0 multitudinededefinitii
(unelemairiguroase,altelemaiputin.riguroasesauin unelecazurichiarnaive),
aceleia~iaetivitatii s-aconferit0 seriede aeceptiunisaude sensuri,ceeaee
demonstreazainca0data,dacamaieranevoie,catdeeomplexa~icatdevastaeste
educatia.10
Referindu-sela posibilelesensurialecuvantului"educatie"G. Mialaret
(l993)consideracaace~teiai s-arputeaconferipatruacceptiuni~ianume:
I) Prima~cceptiunea termenuluiesteaceeade institu{iesociala sau
sistemeducational.
In cadrulacesteiacceptiunieducatiase referala felul in careeste
structuratsistemuldeinvatllmant,la obiectivelecareii suntspecifice,la legilein
virtuteacarorafunctioneazaetc.
2) A douaacceptiuneatermenuluideeducatieesteaceeaderezultatal
unei ac{iuni,ceeaceinseamnacadedataaceastaprineducatiese
desemneazatotalitateacompetentelorpecareIe-audobanditeleviica
urmarea implicariilor in diverseprogramede instruire~ide
formare.
Esteyorbainacestcazde:
competen{eleasimilate;deprinderileinsu$ite;
abilita{ile,structurileoperatorii$i atitudinileformate;
demoduriledecomportamentstructurate;
deformareaunoraptitudini$ia unortrasaturidepersonalitate.
o priviremaiatentaasupracelordouasensurialeeducatieiprezentateanteriorconducela concluziaca elese afla intr-orelatiedirecta,in sensuI ca
educa{ia- produs esteconditionata~ideterminatadeeduca{iasistem;daca,de
exemplu,seintentioneazaameliorareaeduca!iei- produs, in sensulcalaelevise
dore~tediversificareatipurilordecompetente(deexemplu:maimultaimaginatie,
maimultacreativitate,capacitatemaimaredeadaptarela diversesituatiietc.),
atuncitrebuieoperateschimbarilaniveluleduca{iei-sistem,aceastafiindratiunea
realizariiunorproiectedereformaaleeducatiei- sistemcuscopulmanifestdea
imbunatatieduca{ia- produs.
11
3) AI treileasensal cuvantuluieducatiesereferadimensiuneaprocesualii
a acesteia,carefaceposibilainteractiuneadintreprofesori~ielevi,realizareaunor
schimbaricomportamentaleatat la nivelul elevilor, cat ~i la nivelul cadrelor
didactice.
4) In sfar~it,ceade a patraacceptiunea educatieise referala continutul
acesteiasau, altfel spus, la ofertacurricularaprin intermediulcareiase dore~te
realizareafinalitatilor~iatingereaobiectiveloreducationalestabiliteanterior.
Aceastaofertacurricularapoatefi destuldediferita,deunde~i0varietate
de tipuri de educatieprecum educatie literarii, educatie:;tiintificii, educatie
tehnicii,educatieartisticii,etc,disociereatacandu-seevidentdupapredominanta
anumitortipuridecontinuturiin realizareaprogramelorde instruire~iformare.
2)Extinderile educafiei
Educatiadin ultimeledeceniisecaracterizeazaprin catevaparticularitati
esentialeiarunadintreacestea0 reprezinta,indubitabil,extindereaacesteia.
o analizaatentaa acesteinotedefinitorii conducela identificareamaimultordireetiicareobiectiveazaextinderea,dintrecarecelemai importantesunt:
a) Extindereaeducatieiasupravarsteisubiectuluicaruia i se adreseaza
educatia.
Cand se are in vedereacesttip de extinderese vizeaza,pe de 0 parte,
~colaritateaobligatorie,iar,pe de altaparte,extindereaeducatieidupafinalizarea
acesteia.
In legaturacu extindereaeducatieiasupra~colaritatiiobligatoriisepoate
abservaca in ultimeledecenii s-a constatat0 prelungirea acesteiain ambele
sensuri,adica ~iin sus dar ~iin jos, fiind tot mai mica varstacand debuteaza
~colaritateaobligatorie~itotmaimarecandsefinalizeaza.
12
De exemplu,cu mai multe decenii in urma, ~colaritateaobligatorie
debutala varstade7 anidaracum,celputinin tariledezvoltate,eaincepelavarsta
de6 ani,existandposibilitatirealesasecoboare~isubaceastavarsta.
Apoi, dacase are in vederelimita de sus, dacacu mult timp in urma
~colaritateaobligatoriesefinalizain jurul varsteide 14-15ani, la oraactualaease
extindepanain jurul varsteide 16-18ani, ceeace demonstreazaca actualmente
cerereadeeducatieestetotmai mare,motivpentrucareesteposibil saseasistela
o prelungirea ~colaritatiiobligatoriiastfelincataceastasa devinade 12ani, cel
putinla nivelultarilorputernicdezvoltate.
Dacasevorbe~tede extindereaeducatieila nivelul ~colaritatiiobligatorii
nu trebuieomisfaptulcaaceastatendintasemanifesta~ilanivelul invatamantului
pre~colar,undetot mai multi copii cu varstacuprinsaintre 3-6 ani frecventeaza
gradinita.In tllrile devoltate,undeeducatiapre~colaraestebinereprezentata,toti
copiii cu varstamentionatafrecventeazllgradinitadar aceastatendintaeste in
ascensiune~iin tarilein cursdedezvoltare.
Dar, cum spuneamanterior,extindereaeducatieinu trebuie urmllrita
numai la nivelul ~colaritatiiobligatorii,pentrucll in momentulde fata individul
estesupusunorintluenteeducative~idupllfinalizareaacesteia.
In contextul mai larg al sistemului educafieipermanenteexista un
subsistemal educafieiadulfilor, careinclude0 diversitatedeprogramecumar fi:
cursuri de perfectionare,de reconversieprofesionala,de programecu caracter
educativpe 0 anumita tema,acest subsistemacoperindnevoile educativeale
indivizilor de la finalizarea~colaritatiiobligatoriipanala sfar~itulperioadeiactive
deviatll~ichiardincolodeaceastaIimitll.
In consecinta,aviind in vedere acest tip de extindereasupravarstei
individuluisepoateafirmaca la oraactuala nu mai este0 exageraresll se afirme
13
cafenomenuleducativvizeazaintreagaviataa individului,adicade la celemai
fragedepanalacelemaiinaintatevarste.
b) A douaextinderea educatieivizeazainstitufiile care genereazii
influenfeeducative~icareau un impactsemnificativasupradezvo/tiiriiu/terioare
apersonalitiifiie/evi/or.
Dupacumsecuno~te,in modtraditionaleducatiaeraatribuitaaproape
inexclusivitate~coliicainstitutiesocialadeinstruire~iformare,darlaoraactuala
situatiaestecompletschimbatadeoarece~coalanumaidetinemonopolulasupra
educatiei.
Altfel spus,la oraactuala, pe langa~coalflexista~ialteinstitutiicare
exercitainfluenteeducativeasupracopiilor~itinerilor,fiindyorbadeinstitutiide
cultura~iarta,depresa,radio,televiziune,eleputandaveaunrol complementar
deoarecei~iaduccontributiaincomplinireaculturiiformaleaelevilorasiguratade
institutia~colara.
Data fiind contributiaacestorinstitutiiin stimularea~i dezvoltarea
personalitatiielevilorseimpunecaelesanufie ignorate,ci sflseaibain vedere
realizareaunorparteneriateintreele~iinstitutia~colarain vedereaconceperiiunor
programecaresaonoreze~ia~teptarileelevilor.
c) A treiamareextindereaeducatieiseconcretizeazain faptulcalaora
actuala educatiavizeazatoatedimensiunilepersonalitiifii umane:
cognitivii,afectivii,mora/ii,motriciiastfelincat,produsulfinalsase
concretizezeintr-opersonalitatearmonioasa,echilibrata,creativa,
adaptabiladiverselor situatiicu care se confruntaindividulin
demersurilesalecotidiene.
Aceastaformaretota/iia individu/ui,cumplasticseexprimaG.Mia/aret,
reprezintaunmareprogresfatadesituatiacandeducatiastimulaselectivanumite
dimensiunialepersonalitatii(deexemplu,dezvoltareacognitiva)~icandaltele,la14
feldeimportante,erauneglijatesaumarginalizate,cutoateconsecintelenegative
rezultatedintr-oasemeneasituatie.
d) apatraextinderea educatieivizeazanivelurile la careserealizeaza
procesuldeeducatie.
In acestsenssepoateapreciacasituatiileeducativesuntatatdevariate
incatele numaipotfi limitatelasituatiileconcretecanduneducatorseatlaintr-o
interactiunedirecta,nemijlocitacueleviipecareii instruie~te.
AItfel spus,educatieface ~i instructorulsau profesorulcare prin
demersurilesalefaciliteazaasimilareacontinuturilordecatreeleviisai,educatie
face~idirectorulunei~colicaremonitorizeazaintreagaactivitatea corpului
profesoral,educatieface~iinspectorulcareraspundedefelulin caresedesta~oara
aceastaactivitatela nivelulunuijudet,educatieface~iun functionarministerial
carearein sarcinaaIteresponsabilitati,comparativcu celespecificeintalnitein
unitatiledeinvatamant.
ConcluziadesprinsaesteaceeacaeducatiasepoaterealizalamaimuIte
niveluri,pemaimultepaliere,iarlafiecarenivelresponsabilitatilecelorimplicati
suntdestulde diferite.In pofidaacestuifapt,toti cei implicatii~i aduc0
contributieimportantaindesta~urareaactivitatiideeducatie.
3) Factoriicaredeterminaeducatia
Fiindunprocesdemaximacomplexitate,educatiaestemuItideterrninata,
ceeace inseamnaca asupraei actioneaza0 varietatede factori,unii avand0
importantamai mare,altii ,un impactmai redus,rezultantaintluentelorlor
configurandinceledinurrnamanieraderealizareaeducatiei.
La modulgeneral,factoriicaredeterminaeducatiapotfi grupatiin doua
categorii~ianume:15
a) factori denaturiiexterniicaredeterminiieducatia;
b) factori denaturii interniicaredeterminiieduca/ia.
a) Din randul factorilor de natura extema care au un impact
semnificativ asupra felului cum se desta~oaraeducatia pot fi
enumerati:
-tipul desocietatein caresedesfli:joariieduca/ia;
-nivelul de dezvoltare a societii/ii in care se desfli:joarii
educa/ia;
-moduldestructurarea sistemuluideinvii/iimdnt;
-con/inuturileprocesuluideinvii/iimdnt(ofertacurricularii);
-metodele:ji tehnicilede instruire;
-recrutarea:jiformareaeducatorilor;
-mediulin caresedesfii:joariieduca{ia;
-a:jeziiminteleeducative:ji dotiirileacestora;
b) Dintrefactoriidenaturaintema0 intluentl'imai mareasupraeducatiei
o au:
-poten/ialulintelectualal elevilor;
-motiva{ia:ji atitudinilepe careIe au eleviifa/ii deacestgende
activitate;
-moduldefunc/ionarea diver:jiloranalizatori;
-stareadesiiniitatea elevilor.
Pentrua sesizamodulde determinarea educatieide catreace~tifactori,
vomprezentain continuarefiecarecategoriein pare.
16
a) Factori denaturii externiicaredeterminiieduca(ia:
aJ Tipul desocietatein caresedesfii$oariieduca(ia
Tipul de societatein caresedesIaoaraeducatiaesteun factorde natura
extemafoarte importantdei, de multe ori, multi autori nu ii acorda atentia
cuvenitasauil ignoradin motivemaimultsaumaiputinintemeiate.
Relevareaimportanteiacestuifactoresteuor de realizatdacasepleaca
de la ideeaca, intotdeauna,educatiasedesIaoaraintr-unanumit tip de societate,
careiaii estespecificun anumit regimpolitic, ca dincolodenaturaputeriipolitice
societatease distinge i prin moravurile care 0 diferentiaza,prin modul de
structurarei functionarea diverselor sectoaredeactivitate.
De exemplu,din pers~ectivaputerii politice, societatilepot fi de tip
democraticsaude tip totalitar(dedreaptasaude stanga),daresteuorde inteles
ca intr-un felse va realiza educatiaintr-o societatede tip democratici intr-o
modalitatecompletdiferitain cazuluneisocietatitotalitare.
In cazul unei societatide tip democratic,printrevalorile propusespre
interiorizareelevilor se vor situa i 0 serie de valori care sunt specifice
democratiei, cumsunt dreptul la opinie, libertatea religioasa, garantarea
proprietatiiprivate,liberacirculatiea capitaluriloretc.prin intermediulacestora
incercandu-seformareauneipersonalitaticaresasatisfacaexigenteleuneisocietati
detip democratic.
Situatiava fi totaldiferitain societatiledetip totalitar,candprineducatie
sevorvehiculain primulrandvalorileconsideratedezirabiledecatreguvemantii
cand,de asemenea,prin educatieseva inoculatinerilor ideologiacarestala baza
functionariiacesteisocietati,incercandu-seastfel0 indoctrinarea unuisegmenttot
maimaredepopulatie.
17
Efecteleacestuiimpactaupututfi verificatein ultimele4-5deceniiin
cazulunorsocietatidetiptotalitardedreaptasaudestanga,candeducatiaa fost
profundperturbata,cands-a produs0 ideologizareexagerataa continuturilor
procesuluideinvatamant.
Educatiadesta~uratalanivelulsocietatilordetiptotalitararedesuferit~i
dincauzacarezistentalareformeestemaimare,ceeaceinseamnacaseaducmai
greucorectiiindesta~urarea~ifunctionareaprocesuluideinvatamant.
az}Nivelul dedezvoltarea societii,iiin caresedesfii$oariieduca,ia
Indiscutabil,educatiadepinde~ideniveluldedezvoltarea societatiiin
caresedesta~oaradeoareceaceastaactivitatepresupuneexistentaunorspatiide
invatamantadecvate,existentaunorechipamentecarefaciliteazaactivitateade
instruire-invatare,existentaunuicorpprofesoralcalificatsa lucrezecu copiii~i
tinerii~itoateacesteanecesitacosturicarenusuntlaindemanaoricareisocietati.
Faptulca acestfactorexternpoatefacilitasau,dimpotriva,impieta
educatiaestevizibilatatin tariledezvoltatedinpunctdevedereeconomic,cat~i
in celesubdezvoltate.In tariledezvoJtatecaredispunde multeresurse~icare
alocaeducatieiun procentsemnificativdin P.LB., cumse intamplain tarile
occidentale,in America,Japonia,educatiaestefacilitatadeoareceseonoreaza
toateexigentelelegatedespatiide~colarizare,dedotare,deincadrarecupersonal
didactic,existand~iposibilitateaca~colaritateaobligatoriesafieprelungitapana
la9-10ani~ichiarmaimult.
Situatiaestetotal opusain tarile subdezvoltate,unde precaritatea
conditiilormaterialese constituieintr-unfactorfrenatoral educatiei,undenu
existasuficintecadredidacticecalificate~iunde~colaritateaobligatorienupoate
fi sustinutadecatpe0perioadade4 -7ani,undeexistarisculcaunnumarmarede
18
copii sanupoatafi ~colarizati,amplificandu-seastfelfenomenulanalfabetismului,
cutoateconsecintelenegativedeterminatede0 asemeneasituatie.
aJJ Modul destructurarea sistemuluideinvii(iimlint
Esteun factorcarenu poatefi neglijatde~i,la primavedere,ar pareaca
impactulsauasupraeducatieisafie maiputinsemnificativ.
Realitateadezminteaceastasupozitieiar importantaacestuifactorpoate
fi demonstratain cazulcandseanalizeazafelul in caresuntproiectateciclurilede
invatamant(carepot fi mai scurtesaumai lungi), candse analizeazavarietatea
tipurilor ~iprofilelor de ~colicare intra in structurasistemului,cand se are in
vederemodalitateadetreeeredela unciclu deinvatamantla altul.
De exemplu,existasistemede invatamantcare ofera 0 multitudinede
profile,astfelincatsapoatafi onoratetoatea~teptarileelevilor legatede alegerea
profesiei~ia cariereiulterioare,darexista~isistemecare,printr-ooferta~colara
redusa, limiteazaelevii in alegereaprofesiei, orientandu-ide multe ori spre
domeniipentrucarenu aunici aptitudini~inici interese.
La fel, existasistemede invatamantin caretrecereadintr-oc1asain alta
sau dintr-un ciclu in altul nu creeazaproblemedeosebite,pentruca nu este
posibila redublareac1asei(repetareaacesteia),dar exista~i'sistemeundeaceste
pragurisuntdestuldedificile ~iundesepotinregistra0 seriedee~ecurimaialesla
eleviicu0pregatiremaiputinconsistenta.
Datafiind importantaacestuifactorin sustinereaeducatieise impuneca
structurasistemuluide invatamiintsa fie elaborataatatin functiede nevoile ~i
solicitarilevenitedin parteasocietatii,cat~iin functiede interesele,aptitudinile~i
a~teptarilecelorcarevoraccedein diversecicluri deinvatamant~iin diversetipuri
~iprofiluride~coli.
19
a4) Con(inuturileprocesuluideinvii(iimiint(ofertacurricularii)
Atingereasaurealizareaobiectiveloreducationalepresupuneinevitabilca
elevii sa asimilezeanumitecontinuturicaresuntobiectivatein planurilede
invatamant,programele~imanualele~colare~icarese constituiein ceeace
pedagogiinumesc"curriculum-ulprescris".
Acestecontinuturiinsapotfi maimultsaumaiputinadaptateelevilor
caroraIi se adreseaza,fie din perspectivavolumului,fie a graduluide
conceptualizarela caresesitueaza~iin consecinta,potsanucreeze"probleme
elevilor,candvolumulestedimensionatin limiteIeacceptabilita~ii~icandforma
deprezentarecorespundeniveluluidedezvoltarepsihogeneticaaacestora,darpot
saseconstituie~iintr-unobstacolserioscandunelecriteriideselectienusunt
respectate(in specialceledenaturapsihologica)~icandgenereazadificultatide
totfelul,fie caesteyorbadeaparitiaunorconfuzii,a unordistorsionari,a unor
lacunein structuracuno~tintelor,toatecuefectenegativedeoareceserepercuteaza
nefavorabilasuprainvatarilorviitoare.
Impactulnegativalacestuifactorexternestesubliniatdemultipedagogi
(de ex. G. Miaiaret, 1991,A. Giordan, 1987)carecondamna"programele
dementiaIe" oferiteelevilor~i carenu reprezinta0 garantiein amplificarea
competenteloracestoracomparativcusituatiacandei ar fi parcursprogramemai
u~oare.
Datafiind incidentaconsiderabilaa acestuifactorexternse impuneca
autoriideprogramesanu introducanoi continuturiin acestedocumentetaraca
princontraponderesaIe eliminepecelecare,dintr-unmotivsaualtul,n-armai
trebuisafacaobiectulactivitatiideinstruire-invatare.
20
as)Metodele#tehniciledeinstruire
$i aceastavariabilase constituieintr-unfactorexterncaredetennina
educatiain functiede specificulmetodelorselectate~iin functiede modulde
utilizareaacestora
Ca notageneralase poatementionaca unelemetode,prin insu~i
specificullor,potsasustina~isafacilitezerealizareaeducatiei~inegandimin
primulrandlametodeleactiv- participative,careconferainstruiriiundinamism
mai accentuat~i0 atractivitatemai marein timp ce alte metodepot s-o
defavorizeze,deoarecenu mobilizeazasuficient~colariipentruacestgende
activitate~inu-imotiveazacorespunzator.
Apoinutrebuieuitatfaptulcaunelemetode,cumarfi instruireaasistata
decalculator,potconferiavantajeeducatieinu numaiin cazulinstruiriidetip
~colar,ci ~i educatieicare se realizeazaca 0 extinderedupa~colaritatea
obligatorie,saudupafinalizareauneiformariprofesionalein contextulmailargal
educatieiadultilor.
De asemenea,unelemetodepotfavorizaeducatiapentrucastimuleaza
imaginatia~icreativitateaelevilor,Iecultivaspirituldeinitiativa,ii abiliteazacu
exigenteleactivitll,tiidesta~urateinechipaetc.
a6) Recrutarea#jormareaeducatorilor
Educatiapresupuneinteractiunimultipleintreelevi~ieducatoriilor ~i
pentrucaacesteinteractiunisasesoldezecuefectepozitiveasupraeleviloreste
nevoieca personalulsa posede0 seriede competente,fie ca esteyorbade
competentede natura$tiinlificii, fie denaturapsihopedagogicii,fie competente21
socioafective,iar toate acesteapresupun0 recrutare~i 0 formare speciala a
viitoarelorcadredidactice.
Acestdezideratnuesteposibil intodeauna~iexistentaa demonstratca,de
multeori, 0 partea personaluluinu raspundeacestorexigente,existand~icazuri
candeleviinu beneficiazadeserviciileunuipersonalcalificat,iar in acestesituatii
procesuldeinstruire~ideformareesteperturbatintr-omasuraconsiderabila.
Cum u~orse poateanticipa,problemacalitatii personaluluididacticse
pune tot in tarile cu resurseputine alocateeducatiei~i nu in tarile puternic
dezvoltateundesuntsingularecazurilecandse faceapel la un personalmaiputin
calificat.
a.,)Mediul in caresedesfd$oardeducalia
Mediul reprezintaun factorexternde prima importantacaredetermina
educatia~iin acela~itimp, in intercorelarecu ereditatea~icu educatia,unul din
factoriidecisiviai dezvoltariipersonalitatiiumane.
Potentialulde caredispunemediul,concretizatin ofertade stimularipe
care Ie exercitaasupraindividului, facilitatilepe care Ie creeazaca indivizii sa
interactionezeneingrMit,dotarilepe careIe punela dispozitiaeducatieipentruca
anumiteactivitatisa se poatadesfh~uracorespunzator,se constituiein premise
favorabilecarepotsafacilitezeeducatiain ansamblulei.
22
8S)Institu(iik educative$i dotdrileacestora
In mareamajoritatea cazuriloreducatiaserealizeazilIn institutii~colare
caretrebuiesil rilspundilunor exigentecare,prin naturalor, creeazilun ambient
favorabildes~~urilriiactivitiltilordetip instructiv- educativ.
In marealor majoritateacesteexigentefac referire,pe de 0 parte,la
aspectece tin de arhitectura~colarii,iar pe de altil parte,la dotiirile necesare
pentrucaactivitiltileproiectatesil sedes~~oareIn conditiinormale.
Intr-adevilr,institutiiledeInviltilmanttrebuieconceputeIn a~afel Incatsil
facilitezeorganizarea diferiteloractivitilticare sunt ocazionatede parcurgerea
curriculum-ului~colar.Este yorbade cubajulfiecilrei Incilpericarearedestinatie
didacticil,de acusticasillilor, de luminozitate.De la numilrulde intrilri pe careil
va avea ~coala,pana la milrimeacoridoarelor,panil la amplasareagrupurilor
sanitare~ia atelierelor~colare,toateaspecteletrebuieavuteIn vedereIn primul
randdinpersepectivilpedagogicil.
Cum institutia~colarilnu esteun perimetrunumaipentruactivitiltilede
instruire,trebuieavuteIn vedere~ispatiipentrualtetipurideactivitilti,cumsunt:
-cercurilepe discipline;
-organizareaunoractivitaliculturale~isportive;
-organizareaunorconcursuri,etc.
A doua directiecare trebuieavutil In vederese referil, dupil cum am
vilzut,la dotilrileinstitutiei~colare,aici intrand:
-calitalilemobilieruluiutilizat;
-instrumentele~iaparaturanecesara;
-materialeledidacticeelaborate;
toateavandunrol determinantIn des~~urareaactivitiltiiinstructiv- educative.
23
b) Factoridenaturainternacaredeterminaeducatia
hJ Potentialulintelectualalelevilorsaudisponihilitdtileintelectuale
Reprezintaunuldinfactoriiimportanti,putandu-sementionacaeducatia
sedesIa~oarataradificultatein conditiilein careeleviidispunde0 inteligenta
situatain limitelenormale,darcaeapoatefi ingreunatain cazuluneideficiente
mintale,niveluldeobstacularedepinzandin celedin urmadetipuldeficientei
mintale,putandu-seanticipaca, intr-unfel se va desta~uraeducatiain cazul
elevilorcareposeda0 debilitatemintalau~oara,in altulcandesteyorbade0
debilitatemoderata~ifoarteanevoioscand esteyorbade limiteledejos ale
deficienteideintelect,cumseintamplaincazulimbecilitatii~ial idiotiei.
In pofidaacestordificuItatievidente,educatiaa tacutprogrese~iin
legaturacu acestecategoriide elevi, la ora actualaexistandin cadrul
subsistemuluieducatieispecialeunitatideinvatamandcareoferatoateconditiile
pentrucaprocesulinstructiv-educativsaseadecvezetotmaimultcaracteristicilor
~iparticularitatiloracestorelevi.
h2JMotivatia#atitudinilepe careIe au eleviifatd deacestgendeactivitate
Pentrucaeducatiasasedesta~oarein conditiioptimenuestesuficienta
numaicomponentaintelectualaobiectivataintr-ointeligentasituatain limitele
normalitatii,ci estenecesarcaeleviisafie ~ibinemotivatipentruacestgende
activitate,saposedeatitudinifavorabilecaresaIi determinesaseangajezeactivin
rezolvareaunorsarcini~iindesta~urareaunoractivitati.
De multeori nu se facprogresemaisemnificativein educatienu din
cauzaunuiminusdenaturaintelectuala,ci dincauzafaptuluicaeleviinusunt24
suficientde motivati~inu etaleazacomportamenteinscriptibilepe directia
atingeriiobiectiveloreducationale,aspectsubliniatde pedagogiapopularaprin
inte1)l1ediulproverbului"branza-ibuna,darburdufulestedecaine".
Pentrucaacestfactorinternsafavorizezeinsaeducatiaseimpunemai
intaicapersonaluldidacticsa investighezefelul in careseraporteazaeleviila
diverselestructurimotivationale,saualtfelspus,sa vadace tip de motivatie
posedaeleviipecareii instruiesc.
Dupace s-a facutaceastainventariereestenecesarsa se gaseasca~i
parghiilesaumijloaceleprin intermediulcarorapoatefi amplificatamotivatia
pentruacesttipdeactivitate,uneledintreacesteafiindmentionate~ideliteratura
despecialitate,daralteledepinzand~idecreativitateadidacticaspecificafiecarui
cadrudidactic.
bJJ Modul defunc(ionarea diver$iloranalizatori
Si acestfactordenaturainternaesteimportantpentruca,in unelecazuri,
existentaunor handicapuride naturasenzoriala,cum se intamplain cazul
hipoacuzieisau al ambliopiei,pot sa ingreunezesemnificativdesfa~urarea
activitatiide educatie~i implicitsa afecteuenegativdezvoltareaulterioaraa
personalitatiielevilor,.
Pentrucontracarareaacestuifactordenaturainternasecuvine,maiintai,
caeleviiin cauzasafie diagnosticaticorect,iardupaaceeasabeneficiezede0
instruireadecvatalor, fie in institutii~colareobi~nuite(dacaacestlucrueste
posibil),fiein institutiispecializatepentruanumitetipuridehandicap(~colipentru
hipoacuzicisausurzi,~colipentruambliopisaunevazatori).
Ignorareaefecteloracestorhandicapuridenaturasenzorialapoateavea
insa efectedezastruoaseasupraevolutieipsihicea acestorcopii deoarece25
"pierderilecontinuedeinformatiedeterminatedefunctionareadefectuoasaa unui
analizatorpotconducela0 retardarecognitivacare,in celedinurma,ii apropiede
niveluldedezvoltareaunorpersoanecareposeda0 deficientamintala.
b~Stareadesandtateaelevilor
Ultimulfactorpecareil avemin vedereil reprezintastareadesanatatea
elevilor,putandu-seu~oranticipaca in cazuluneisanatatiprecareeducatiase
desta~oaracumaimuMdificultate.
De multeori acestfactoresteneglijatdeoarecemareamajoritatea
elevilornuauproblemedesanatate,darexistacazuricanduniieleviauafectiuni
de genuldiabetuluizaharat,epilepsiei,anorexieietc. ~i cand educatiase
desta~oaracu0 anumitadificultate.
Deoarecenu sepoatepuneproblemasegregariilor in unitatispecialede
invatamant,ace~tieleviartrebuisabeneficiezede0 instruirediferentiatacaresa
fieadecvatacaracteristicilor~iposibilitatilorlor.
Prezentareaacestorfactori,atatdenaturaexternacat~idenaturainterna,
demonstreazaperemptoriucomplexitatea~inaturaeducatieiiarcunoa~terealorde
catrecadreledidacticereprezinta0 conditieobligatoriepentruca unii dintre
ace~tiasuntmanipulabili~ipotfi influentatidecatreinstitutorisauprofesori.
Daca,deexemplu,cadreledidacticenupotinfluentaregimulpoliticsau
nivelulde dezvoltarea societAtii,ele pot totu~iavea0 contributielegatade
prelucrarea~i prezentareacontinuturilor,de utilizareaanumitormetodede
instruire,de amenajareaambientuluidin spatiilede instruire~i,prin aceste
demersuri,educatiapoatefi facilitatA.
26
4)Relatiiledintrepedagogie~ialte~tiinte
Ca orice~tiinta,~ipedagogiaintretinelegaturicu altedomeniiale
cunoa~teriide la careprime~te0 seriede informalii,date,sugestiipecareIe
utilizeazain demersurilesaledar,la randulsau,in retur,poatela fel debinesa
ofereacestordisciplinedate~iinformatiipe careacesteaIe pot utilizapentru
atingereaunorobiectivefoartediferite.
Desigur,multesunt~tiintelecu carepedagogiastabile~te0 seriede
legaturi,darcorelatiilecelemaisemnificativesuntceleexistenteintrepedagogie
~ifilozofie,pedagogie~i biologie,pedagogie~ipsihologie,pedagogie ~i
sociologie.
a) Corelatiiledin/repedagogie#fllozofle
Legaturadintrepedagogie~ifilozofieesteunatraditionala,iaracestlucru
seexplicain parteprin faptulcapedagogia,la inceputurilesale,eradeorientare
filozofica~i fiinta in haloulacesteiacu toateconsecintelerezultatedintr-o
asemeneasituatie.
Dupaces-aemancipatdefilozofie~iadevenit~tiintacustatutautonom
erafiresccapedagogiasaoperezemodificariatatlanivelulaparatuluiconceptual
cat~iin privintaoptiunilorsaleprivindrelationareacu diverseIe domeniiale
cunoa~terii,dar cu toateacestea,legaturacu filozofias-a pastratiar aceasta
colaborarepareconvenabilaatatpedagogieicat~ifilozofiei.
tncadrulacesteilegaturi,pedagogiapoateprimidelafilozofie0 aeriede
date,de informatii,de sugestiicare,la randullor, pot fi grupatein maimulte
categorii,~ianume:
27
Date~iinformatiireferitoarela idealuleducativcarela randulsau,
configureazatipuldepersonalitatepecare~coaladore~tesail edifice
intr-operioadaistoricadeterminata.
Cumdemersulde configurarea tipuluide personalitatenu estefacil
pentruca trebuieavutein vedere0 seriede determinarialeacestuia,filozofia
poateoferi pedagogiei0 seriede sugestiiin legaturacu 0 seriede aspecte
referitoarela competentelepe care ar trebui sa Ie posedeindivizii care
obiectiveazarespectivultip depersonalitate,expectantelecarele-arfi specifice,
idealurilecarei-aranima~ideterminasaseangajezein desta~urareaanumitor
activitati,pericolelepecarear trebuisa Ie aibain vederepentrua nudenatura
specificulfiinteiumaneetc.
Date~iinformatiireferitoarelatipuriledevaloripecare~coala
ar trebuisa Ie interiorizezela tinerelegeneratiiin tentativade a
realiza idealul educativ~i implicit, formareala elevi a unor
competentecaresa Ie facilitezeala!integrareaprofesionala,cat~i
integrareasociala.
Cum valorilesuntfoartediferite~icum fiecarecategoriede valori
inf1uenteazapersonalitateaintr-omanieradistincta,filozofiapoateoferiinformatii
referitoarela efectelefiecareicategoriiin parte~ila modulcumtrebuieele
selectatepentrua se realizaun echilibrucare sa garantezeformareaunei
personalitatiarmonioase~iechilibrate.
Dincolode acesteconsiderente,trebuiementionatfaptulca legatura
dintrepedagogie~ifilozofiepoatefi relevata~iincazulcantsedemonstreazacum
unelei8ei,sauunelecurentefilozoficeauinf1uentatsemnificativatatteoriacat~i
practicapedagogica.
Deexemplu,este0 legaturaevidentaintrecelebruldictonenuntatdeJ
Locke "nimicnuestein intelectdacamaiintainua trecutprinsimturi"~iunul28
dintreimportanteleprincipiididactice~ianume,principiul intuifiei,formulat
pentruprimadatadepedagogulJ A. Comenius.
Existentauneicorelatiisemnificativeintrepedagogie~ifilozofiepoatefi
demonstrata~ide faptulca unadin ramurileimportanteale pedagogieieste
denumitachiar"filozofiaeducatiei".
Paraa maiinsista~icualtedetaliireferitoarela naturaacesteilegaturi,
invocampepostdeconcluzie0aprecieretacutadeJ Leif~iG.Rustin(1970)care
stipuleazaca 0 pedagogieesteintotdeaunarezultatulunei filozofii ~iorice
filozofietindesasedesavar~eascaintr-opedagogie.
b) Relatiadin/Fepedagogie#biologie
Intluenteleeducative,educatiain general,vizeazafiintaumanacarese
distinge~iprintr-odimensiunebiologica,faptdemonstratdeafirmatiacomform
crareiaomuleste0 fiintabio-psiho-sociala,atributeprincareaceastafiintase
deosebe~teradicaldetoatefiinteleintalnitelascaraplanetara.
In consecinta,pentrucaeducatiasasesoldezecuefectebeneficeasupra
fiinteiumane,trebuiecunoscutecaracteristiciledenaturabiologicaaleacesteia
pentruca intr-omaremasuraeleseconstituiein premizecarepotsa faciliteze
educatia~idrepturmare,sadetermineprogresemenitesa ridicestatutulfiintei
umane.
La modulgeneral,sepoatementionacabiologiaoferapedagogiei0serie
dedate,deinformatii,caresepotconstituiintr-unreferentialatuncicandsepune
problemaproiectariiunoractivitatideordineducational.
In liniimari,celemaisemnificativedate~iinformatiioferitedebiologie,
pedagogie,sereferalaurmatoareleaspecte:
29
informafii~i date referitoarela proceselede cre~tere~i de
maturizarebiologiciidesta~uratede-a lungul intregii ontogeneze
caretrebuiebinecunoscutedin perspectivaconsecintelorpe careIe
auasupradesta~urnriiprocesuluideinstruire~ideformare.
Cum foarte multe lucrari 0 demonstreazainvatarea, ca activitate
complexa,nu poatefi realizatain conditii optimedaca nu s-au atins an~mite
niveluride cre~tere~ide maturizarebiologicacaresa facaposibileachizitiilepe
careIevizeazainvatarea.
De ~xemplu,achizitiilecumsuntmersulsaudobandireaIimbajuluinupot
fi posibiledacasistemulosteomuscular~isistemulnervosnu au atinsun anumit
niveldematurizarebiologicacaresafacaposibileacesteprogrese.
In legaturacu desta~urareaacestorprocesede cre~tere~i maturizare
biologica s-a constatatca la nivelul ontogenezeiexista 0 serie de perioade
sensibile,sau ni~ede dezvoltarecum Ie denumescunii autori, care reprezinta
segmentedevarstacefaciliteazamaximalanumitetipurideachizitii.
De exemplu,seconsideracani~adedezvoltarea limbajuluiestecuprinsa
intre0-5 ani ceeace 'inseamnaca 'in acestsegmentde varstacopilul poateface
progresefoartemaridenaturaIingvistica,lucrudemonstratdefaptulcala sIar~itul
acesteiperioade,daca estebine stimulatcognitiv, copilul stapane~telimba in
structurileei fundamentale.
De asemenea,s-a demonstratfaptul ca, dacani~ade dezvoltarea fost
depa~itadarnu a fostvalorificata,achizitiacareii eraspecificasevadobandimult
mai greuulterior, iar dacase va depa~i0 anumitavarsta,nu va mai fi posibila
asimilareaei.
Existentaacestorni~ede dezvoltarela nivelul ontogenezeiare implicatii
educationalede foartemare importantadeoarece,cunoscandu-sefelul in care
30
acesteaseierarhizeazll~isegmenteledevarstllpecareIeacoperll,potfi concepute
programeeducationalecaresll Ievalorificemaximalpotentialulastfelincatelevii
slldobandeascllanumitetipurideachizitii.
Informatiile~idatelereferitoarelaproceseledecre~tere~idematurizare
biologicllsuntnimportante~idin altllperspectivlldeoarece,amintiteleprocese,
determinalaanumitevarste~imodificariin paletadecomportamentealeelevilor
caretrebuiecorectinterpretatede clltreeducatoripentrua fi comiseeroriin
legllturllcuconduitapecare0 afi~eazlluniidintreace~tia.
Deexemplu,in adolescentll,proceseledecre~tere~imaturizarecunosc0
intensitatemaimare,puseeledecre~teresuntdemaimareamplitudine~itoate
acesteadeterminllschimbllride naturllcomportamenetalllpe careeducatorii
trebuiesllleinterpretezecorect.
date~iinformatiireferitoare/aergonomiaactivitiitii~co/are
Dupllcumsemnalam~iatuncicandanalizamfactoriicaredeterminll
educatia,acestprocespoatefi favorizatde0 seriedeaspectecetindecalitatea
mobilieruluicu caresuntdotatespatiilede instruire,de acusticaslllilor,de
luminozitateadecarebeneficiazll,dezgomotelemaimultsaumaiputinintense
carepotafectaactulde comunicaredidacticll,de felul cumesteconceputsau
elaboratorarulactivitlltilorill ~coalll,iarin legllturllcutoateacestea,informatiile
furnizatedeclltrebiologie,potavea0 insemnlltatedeosebitll.
Tot ill aceastllcategorieintrll~idatereferitoarela exigentelecetrebuie
respectateatuncicandse puneproblemaconceperiiprogramuluide activitate
zilniclla elevilor,pentrua existaunraportoptimintreactivitlltiledeinstruire~i
celeafectateodihnei~iloisiruluipentruapreintampinaaparitiaoboseliiin randul
elevilor~iaunorafectiunidenaturllmedicalll.
31
In legaturacu acesteaspectes-aufacutprogresesemnificativein ultimii
aniastfelincat,la oraactu,!la,existadateprecisein legaturacu felul dea concepe
regimulactivltatilorzilnicepentrufiecareciclu de~colaritate.
Nu in ultimulrandtrebuieamintitca informatiiledin aceastacategoriese
refera~ila aspectecevizeazanutritiaelevilorcareau0anumitavarsta~icaresunt
cuprin~iin anumiteprogramede instruire,cu scopulde a identificadietelecare
vor m1irirandamentulelevilorin activitateadeinvatare.
c) Re/aliile din/repedagogie#psih%gie
Relatiadintrepedagogie~ipsihologieesteceamai reprezentativa,lucru
datoratin parte~i similitudinii mai mari existenteintre cele doua ~tiintecare
partajeazamulteelementein comun,incepandcu perioadacareIe atestastatutul
de~tiintll(ambelebeneficiazlideaceststatutdeaproximativunsecol)~iterminand
cumetodelepecareIeutilizeazain demersurilelor investigative.
Consistentamaisemnificativaa acesteilegaturipoatefi demonstrata~ide
faptulca se pot stabili corelatiiintrepedagogie~ipsihologienu numaila modul
general,ei ~ieorelatiiintrepedagogie~idiverseleramuriale psihologiei,eeeaee
inseamnaca se poatevorbi de 0 legaturaintrepedagogie~ipsih%gia genera/a,
intre pedagogie ~i psih%gia wirste/or, intre pedagogie ~i psih%gia
educa{iona/a,intrepedagogie~ipsih%gia socia/a,~i ehiar intrepedagogie~i
psih%gia cognitiva.
cJ Core/aliadin/repedagogie#psih%gia genera/a
Prima dintre eorelatii~i anume,aceeadintrepedagogie~ipsih%gia
genera/aseexplieaprin faptuleaasuprafiintei umanenusepotexercita0 seriede
32
int1uenteeducativecu scopulde a determinaprogresela nivelul acesteia,dadi nu
se cuno~tebine felul in careestestructuratSistemulPsihic Uman (S.P.U.) ~i
cumfunctioneazaacestadin perspectivatuturorproceselor~iactivitatilorpsihice
careintrain alcatuirealui.
In virtutea acesteiexigentefiecare proces psihic ~i fiecare activitate
psihicatrebuiecunoscuteatatdin perspectivastructuralacat ~idin perspectiva
legaturilorcaresestabilescintreacesteadeoarece,a~acumsecunoa~te,activitatea
psihicaareuncaracterunitar.
Oar,exercitareaint1uentelordenaturaeducationalanu selimiteazanumai
la stimulareaunor procese~iactivitatipsihicecare intra in structuraSistemului
Psihic Uman,ci vizeaza~iformareaunortrasaturide personalitate(perseverenta,
onestitatea,altruismuletc.) la diferitecategoriide elevi, iar acestdemersnu este
posibildacanusecunoscfoartebineelementelestructuralealepersonalitatiiadica
temperamente/e,caracteru/,aptitudini/e~i interacliuni/edintreele, caresa faca
posibila selectareaacelor int1uenteeducationalecare,prin specificul lor, au un
grad mai marede formativitate~i,implicit, un impactmai semnificativasupra
edificariipersonalitatiielevilor.
c2J Core/aliadintrepedagogie$ipsih%gia viirste/or
Daca in paragrafulanterior aminteamfaptul ca educatiapresupune
exercitareaunor int1uenteeducationaleasupra fiintei umanecu scopul de a
determina0 seriede progresela nivelul acesteia,acum facem~imentiuneaca
exercitareaacestorint1uentenu vizeazafiinta umanala modul general,ci fiinta
umanacareseat1aintr-unanumit stadiudedezvoltareontogeneticii.
Dupacumsecuno~te,in evolutiasaontogenetica,fiintaumanaparcurge
anumitestadiidedezvoltare~ianumeintre0 - 1anstadiulnouniiscutu/ui,intre1
33
- 3 ani stadiulantepre-$colar,intre 3- ,6ani staqiulpr~*~qla'i,f!Wc;PIT! lO(lni
stadiul-$colarita{iimici, intre10 - 14 lU1istadiul-$colari!iiNi;rnij/q,
;in$tl'1l1Ct1i'\l~educmiv3','jdwm-ecevounO$candu-separticularitatile~iinsu~irilefiecarui
stadiuin parteesteposibil~i chiarindicatsasecompatibilizezeofertacurriculara
(irontit1IltulIi;'materla1ediidactiee,metod'e,etc.)cu caracteristicilefiecarui stadiu,
:astfel;Ittllllt;,llctivjtateadel:i'a~truire-.invatlitesase desta~oaretara dificultati, tar
efect~I.e!ei;fOfl1lative:sasesituezela niveletotmaiinalte.
" iG:CDimpotl'ivlt,;neounoa~tereasau'ignorareaparticularitatilorde viirsta~i
i4'nldividuww~1ij:ileteiv~JIOr;poateperturbaserios,desta~urareaactivitatiide instruire-
:fuVltattriar'exe'lnp'le'prilIil'catepoate'nj~robataaceastaafirmatiepot fi gasitefoarte
De exemplu,daca elevilor din ~colaritateamica, care din punctulde
vedereal dezvoltarii intelectualese situeazadupa paradigmalui 1. Piaget, in
stadiuloperalfWrJINJ~'e ("6.',,4'J>'O''lJrti)liseoferncontinuturicu gradmai mare
deabstractizareesteposibilcain asimilareaacestoraelevii saintiimpinedificultati
'majore;LdeOO1l!bjrexi5tl1'I0; iticOinparibHitateevidenta intre caracteristicile~I
'plUiicularitltpte>iSttidiulafpel\?le o'parte~inatura'Continuturilorpedealtaparte.
De asemenea,utilizareaanumitormetodedeinvatamiinttrebuiesaseafle
wrt~o ictl~tatie ieliil!l~i{;cti"dal'acteristicHe~i particularitatilestadiului de
':d/:l1Wo1tlltlti1brit0gIDleikli'$1l'\careiseJsitlIeazaelevii implicati intr-o activitatede
'instrtti/rtl~i:deiRMtiRa4ltt!J:".J(Fl,'j .;!
C 'j 1!;noiJ.IDlil e>terttplU;JbthlinstbrItlihglILesteometodii cu reale virtuti formative
ideoltr~tOiSl:imnI~aia!riba~litia1J:'creativitateade grup, dar folosita la nivelul
invatiimiintuluiprimarpoatesanuconducala efectelescontatedeoareceeleviidin
{t:C~5tliStia~Jffi.l1fu~lillJSMttiehtfiittliliativa'i'n,coItlunicare,comparativcu colegii
f}(!#Je~?'stfl~itt1~~a:tlN~ic1i.ttilfuairllaH idemvatamant.
Clb iiI15nINtiCegffitteaooui~(i,~tetiFpgrtItularitatilorde varsta ~i individuale ale
.ifitlaf!t;lSUnl!tlatttMlirtUlfiunlia~dinperspectivaexigentelorspecificeactivitatiide
instruire,ci ~idin perspectivaconipirtibiHzatiicaracteristicilorfiecaruistadiude
'35
dezvoltareontogeneticacu tipul de influenfii care ar trebui exercitataasupra
elevilorde0 anumitavarsta.
De exemplu,in cazulelevilorcaresesitueazain stadiul:jcolaritiifiimici,
datoritaexperienteilor mai redusede viata,cat~ifaptulca nu posedatoat~paleta
de deprinderi~iobi~nuintede naturaintelectuala,estemaioindicatsa beneficieze
de 0 influenfii directii, care sa-i ajute sa rezolve problemelecu care sunt
confruntati,in timp ce elevii care se situiazain stadii mai mari (~colaritatea
mijlocie saumare),pot beneficiade 0 influentapredominantindirectiicaresa Ie
stimulezespiritulde initiativa,imaginatia,creativitatea,dorintadea se implicain
actuldecizionaletc.
c.J Core/aliadintrepedagogie#psih%gia educaliona/ii
$i aceastalegilturaeste importantaiar printre multiplele dovezi 0
reprezinta~iexistentaunei discipline de granita care se intituleazapsihologie
educafionalii.
A~a cum spuneamin paragrafuldestinatprezentariicorelatieidintre
pedagogie~ipsihologiagenerala,fiinta umananu poatefi supusaunor variate
influenteeducationaledacanu estecunoscutadin perspectivadimensiuniipsihice
~i mai concret,daca nu este cunoscutmodul de structurare~i functionarea
SistemuluiPsihic Uman (S.P.U), in a carui alcatuireintra toate procesele~i
activitatilepsihice.
Dacaaceastacerintaesteperfectlegitima,nu trebuiede asemeneauitat
faptul ca toate procesele~i toate activitatilepsihict:care intra in structura
SistemuluiPsihic Uman sunteducabile,in sensulca i~ipot mari parametriide
functinarein conditiile in caresuntcorectstimulateprin naturaprogramelorde
instruiredestinateanumitelorcategoriideelevi.
36
Plecandde la descriereastructuraUi~ifunctionalaa diverselor procese~i
activitatipsihicerealizatadecatrepsihologiagenerala, psihologiaeducationalaI~i
aduce0 contributienotabilaaratandprin ce mijloace~iprin ce modalitatipot fi
stimulate~i dezvoltatefiecareproces~i fiecare activitatepsihica, astfel Incat,
productivitatea~ieficientaacestorasasesituezela niveletotmaiinalte.
Demersurilepe care Ie propunepsihologiaeducationalain legaturacu
dezvoltareadiverselor procese ~i activitati psihice trebuie insa sustinutede
pedagogiecare,prin natura~ispecificulprogramelorde instruire,poatefacilita
transpunereain practicaa sugestiilorvenitedin parteaacesteiramuria psihologiei.
De exemplu,gandireaca procespsihic centralesteeducabilaatatdin
perspectivaoperativitiiliigenerate,cat ~idin perspectivaoperativitiiliispecijice,
darprogramelede instruirepot fi elaboratein a~afel incatsaseimbunatateasca~i
functionareageneralaa principalelor operatii ale gandirii (analiza, sinteza,
generalizarea,abtractizareaetc.), cat ~i modalitatilede operarea elevilor cu
diversecategoriidealgoritmiintalnitila0 seriededisciplinedeinvatamant.
La fel, psihologiaeducationala poateoferi sugestiiinteresantein legatura
cu dezvoltarealimbajului,dar pedagogiapoateconcepeprogramelede instruire
intr-o asemeneamanierain caresa fie vizatetoateformelelimbajului,exersarea
tuturor functiilor specifieeaeestuia,apoi dezvoltareaa~anumitelor "limbaje
speeializate"etc.
c4JRela,ia dintFepedagogie#psihologiasociald
Legaturadintrepedagogie~ipsihologiasocialaesteunasemnifieativa,cu
o mareimportantapractieliiar aeestlueruse explielidin perspeetivaa eel putin
douaeonsiderente~ianume:
a)decelemaimulteori,except~n4c:;a~ril~,sin.g~~r~.edU~itPtesupune
exercitareaunorinfluentedenat1lrlieducatioll~l~fJ,sm>ra~I\QfjJ1upur~!mat.ItW'i,'Q(i
mai mici de elevi,darpentruCllace~tegrup!lri"sj\;f,~~~gC\ni~te:~i'iS~rflep;uselm"
situatiadea functionaoptimeletrebuiemaiil'}tftj;b,in~;cunoscuteii' 'j;!',.
Cum remarcli0 serie de speqiali~tjin..psibc;~logill,$~ja~'Jml :gruprol;t.
reprezintli0simpllijuxtapunerea indivizilofcar~Ie cOJllPun',ciI\,fflas!.lffll:xlucarese
distingeprintr-oseriedecaracteristici~ide,perticulariHiti.,
Pentru ca asupra grupului sli se a 'i
4) norme/egrupu/ui; ., '"
5)modu/dejunc{ionareaprocese/ord,ecQmunic;(,Ineinc~ulgrupu/u~J;;;
6) coeziuneagrupu/ui,' i,
7) tipu/deinj/uenliiexercitiiasupragrupu/ui.
Desigur,din motivedespatiu~i.timpnu pu'em f,ac4hoanfJi~cietaliatlia
fiecliruiparametruin parte,ci ne vom limitas! semnal!mconsecintelede natura
educational!pecareIedeterminlifiecarecaractedsticliJl,lf:UpuluJ.
1) Din punctde vedere.alm:Ul'/tlr~ui~;mNJli.;gr>pur.ile:
bine;\~'realizeze 'interactiuninemijIocite, directe, sa-~iformeze reprezentari
corecte:uniidesprealtiiin Iegaturacu posibilitatiledecaredispun,sa-~ianticipeze
comportamenteleetalatein diversesituatiisauin diversecontexte,sadetensioneze
unelestariconflictuale,saia partein maimaremasuralaactuldecizitionale(c.
2}Structufrig1'upuluiconcretizatl1in modulde ierarhizarea statutelor~i
rolurilor in:adrulacestuiapoatefacilita,saudimpotriva,impiedicafunctionarea
optilnitagmpului.
De'exemplu,pozitia liderului, a profesoruluiin cadrul grupului are 0
importantadeosebitain functionareaoptimaa acestuiaputandexistasituatiiclnd
el arestl1tutde tgal,dar ~icaiuri cand el se plaseazape 0 pozitie exterioara
grupuiuiprinatitudinile,mentalitatile~icomportamentelepecareIe etaleza.
,Ca notl1generall1,se poateapreciaca daca liderul se afla in prima
ipostazll,atuncigrupulare~ansesafunctionezemaibine,existaunrisemaimic sa
aparadisensiuniin interiorulgrupului~i~ansemai mari sa se rezolveconflictele
careuneorisuntinerentein functionareaacestuia.
Apoi, nu trebuieuitatfaptulcl1in cadrulstructuriigrupuluirolurilepotfi
diferite, fl1candu-semai intai 0 descriereIntre rolurile formale $i rolurile
funcfionale'(primele fiind dependentede 0 structurl1prealabil organizatl1~i
impusll, iar ultimele exercitatespontanca urmare tireascl1a proceselorde
interactiune)iar dupl1accea,diferentelecare se pot face la nivelul rolurilor
funetionale:
"'. bLPriVintaacestoraK. Benne~iP. Sheats(1948)disociazl1trei tipuride
roluri~ianume:
Roluri centralepe sarcinli, in raport cu mecanismelede mi~care
'progresivl a grupului(sursl1deinformatii,coordonator,indruml1tor);
,? i."dRiJlufiio(jhltibumd 1afuncfionareaarmonioaslia grupului(mediator,
sustinl1tor)in raportcumecanismeledecoeziune~imentinere;39
. Rolurileindreptatenumaicatresatisfacereanevoilorindividuale
(agresor,dominator),corespunzanduneieliberliridetip catartic,dar
careconstituieobstacolein functionarea~iin mentinereagrupului.
Datli fiind aceastlidiversitatea rolurilor functionale,pare firesc ca
educatorulsli depunlieforturipentrua realiza un echilibru intre ele, caresli se
constituieintr-opremizlifavorabillipentrufunctionareaoptimlia grupului.
3) Obiectivelegrupului reprezintli de asemenea0 caracteristicli
importantlia acestuianeputandu-sede faptacceptaexistenta~ifunctionareaunui
grupdacli,acestuianuii suntspecifice0seriedeobiective.
Desigur,in privintanaturiilor, obiectivelepotsli fie de maimultefeluri,
iar in cazul grupurilor~colareesteyorba de fapt de douli categorii~i anume
obiective(scopuri)prescriptive,caresuntstabilitedepersoanecareseplasezAin
afaragrupului~iobiectivesauscopuriindividuale,carereprezintli0 emanatiea
membrilorgrupului~icareconcretizeazlia~teptlirilemembrilorgrupuluiin cadrul
uneifunctionlirinormalea acestuia.
Functionareaoptimlia grupuluidepindein maremlisurli, cumremarcliE.
Pliun (1982,pag. 136),de relatiacarese stabile~teintrescopurileprescriptive~i
cele individuale,fiind necesarli0 minimli congruentliintre cele douli categorii
pentrua fi evitateperturblirile~idisfunctionalitlitilecare pot afectaactivitatea
grupului.
in consecinlli,cadruldidacticva trebuiprin demersurilesalesli realizeze
aceastlicompatibiltateintreceledoulicategoriide obiectivecreandastfelpremize
favorabilepentrufunctionareaoptimlia grupului.
4)Normelegrupului(normativitateagrupala)
Pentrucagrupulsli functionezeno.rmal~ipentrua atingescopurilecarei-
au fost atribuite,intreaga activitatea acestuiatrebuiereglementatlide un sistem
40
de normecare impun anumitecerinte~i care standardizeazlicomportamentele
membrilorcareintrliin alclituirealui.
in cazul grupurilor~colarenormele,ca ~iscopurilea~acum s-a vlizut,
suntpredominantprescriptive,decielaborate~iconceputetot de persoanecarese
aflli in afaragrupuluirespectiv.
Pe dealtliparte,caurmarea interactiuniimembrilor,grupulinsu~ipoate
sli-~ielaborezeoserie de normecareprin natura~ispecificul lor nu trebuiesli
intrein contradictiecuceledenaturliinstitutionallisau,cumspunspeciali~ti,slinu
se ajungli la un conflict de normecare perturbligrupul in functionarea~i in
evolutiasa.
in consecintli,~iin privintanormativitlitiide grup,educatorulpoatesli-~i
aduclicontributiaimportantliatuncicand,prin interventiile~idemersurilesale,el
evitli aparitiaconflictului de norme~icompatibilizeazlicele douli categoriide
norme astfel incat functionareagrupului sli nu fie perturbatliiar randamentul
acestuiasli fie maxim.
5) Modul dejimclionareaproceselordecomunicarein cadrulgrupului(
Buna functionare a proceselor de comunicare in cadrul grupului
reprezintli0 caracteristiclifundamentallia acestuiadeoarece,pe de 0 parte,
proceselede comunicaredeterminlifunctionareaop4mlia grupului,iar pe de altli
parte,ele pot mliri gradulde coeziunea acestuiacu toateconsecintelebenefice
rezultatedintr-oasemeneasituatie.
Dat fiind rolul,major al proceselorde comunicarein cadrul grupului
liderul trebuiesli aibli in vedere0 serie de aspectecare, prin specificul lor,
faciliteazlischimburiledintre membri ~i inlliturareaoricliror bariere care pot '
obstructionacomunicarea.
Din randulaaestorprecautiicelemaisemnificativesunt:
41
"i i '}i!! a)"cfacilitarea'inttltactlunilotdintre' metribri'astfel";incc1t;'fiecare s~
comunicecu fiecare ~i evitareasituatieiiartduni1;rnembrisunt
exclu~idin';pt'Ocesul'de)cOMunic3te;plasahdll~seintro,situatiede
',:tiusimplihspectaroricaten-au initiErtivliin 'cOihunicare~l'catenO$1fa
L)\."b);pr~cesu~.de.il'lttgrareajndivmlodn\gtup; L ",I
,\, c),reziste,ntaJa;foq:eic\(interne~'Le)(.te,n~}cJe'distmdurare~
d) atractiagrupului+motivatiamembrilor+coordonareaeforturlor;
e) solidaritateainterindividuall1din interiorulgrupului"+,elaborarea~i
ii, relilizaFeaJiMlolnun)8!IilflUmlOOrl!aJ1CWift'iinpArt~ireaactilor~i:rtormeden."
n, ''.'Qaca,coeziurteaeste)Cputemic!da;inive~uijUI1ui;:gr1lp,,ea"st:!(soldeazacu
efectebenefite;dinirdndulic4nMta '~i maisemnifia:ativesuht:!"i,
;iHq :a)uipnodutiYitatea!este PlltitH,perNtbatAid~:c::auzaLdezacordUtiiorsau
,:ii; /1
Dimpotriva.dacanevoi/epersonalesuntsatis/acuteexista~anserealeca
membriisai sa se identificecugrupul$i deci,coeziuneasa sesituezela cotemai
inalte.
c) cooperarea
In cazul in caremembriiunui grup au raporturide cooperare,situatia
creatllestemaiatractivlldecatdacllsuntin raporturidecompetitie.
Comparatllcu intrajutorarea,intrecereacreeazll0 insecuritatepersonalll
maimaredeoareceindivizii sea~teaptlliaostilitatedin parteacelorlalti.
Mai mult, dacll gr,upulse divizeazllin subgrupeexistll riscul aparitiei
unor tensiuni ~i a unor stllri contlictuale,ceea ce diminueazllsemnificativ
randamentulrespectivuluigrup.
7)Tipuldeirif/uenlaexercitataasupragrupului
Acest factor nu trebuie neglijat, deoarecein foarte multe cazuri
functionareaoptimlla grupuluidar ~irandamentulacestuiasuntdeterminatede
tipulde intluentllexercitatlldeclltreliderasupraacestuia.
Pe de aM parte,nu trebuiesll se uite ell de multe ori, aparitiaunor
tensiuni~ia unorcontlictein interiorulgrupuluiaucapunctdeplecaretottipulde
intluentllpecare0exercitllconduclltorulgrupului.
La modulgeneral,intluentapoatefi directasau indirectli,fiecaredintre
cele doull forme exercitiindu-seprin anumitecomportamenteetalatede clltre
profesorpebazacllrorasestructureazllulterior~itipul derelatieeducativllpecare
profesorul0 permanentizeazllianivelulgrupuluipecareil conduce.
Ca notll generalll,trebuie mcutll mentiuneaell unii educatori,prin
temperamentullor, prinpreglltireapsihopedagogiclldecaredispun,prin conceptia
generalllpe care 0 au despreeducatie,exercitatllconstantun anumit tip de
intluentll(directllsauindirectll)darexistll~icazuricandeducatoriiopteazllpentru
un anumittip de intluentllin functiede mai multeaspecte,fie cll esteyorbade
44
varstaelevilor,de experientelede invatarepe careace~tiaIe poseda,de sistemul
de deprinderi~ipriceperipe careelevii ~i Ie-au formatin timp, de potentialul
intelectualdecaredispun,detipuldeactivitatein caresuntimplicatietc.
Plecand de la acestedeterminari,cadrul didactic poateopta spre un
anumittip de influenta,darpoatesa Ie ~ialtemezedacacontextulde instruiresau
tipuldeactivitateimpun0asemeneastrategie.
Chiar dacaaceastaprezentarea caracteristicilorgrupului nu a pututfi
tacutain mod mai amanuntit,se poatetotu~itrage concluzia ca nu poate fi
influentateficientun grupde elevidacaIiderul saueducatorulsaunu-I cunoa~te
din perspectivatuturorparametrilorimplicatiin bunafunctionarea acestuia.
OJ AI doilea'considerentcare sta la baza relatiei dintre pedagogie ~ipsihologiasocialaesteconcretizatin faptulcadefoartemulteori, in activitateade
instruire- invatare,cadreledidacticesuntpusein situatiade a formala elevii cu
carelucreaza0 seriede atitudini,de convingeri,de sentimente,intr-uncuvantde
a-i ajutapeace~tiasadobandesca0 seriedeachizitii denaturaafectivacareauun
rol extremdeimportantin dezvoltareageneralaapersonalitatiielevilor.
Pentruca acesteachizitiisa fie posibileinsa,cadreIe didacticetrebuiesa
cunoascamecanismelecarestaula bazaformarii lor, iar dupaaceea,saelaboreze
strategiilecele mai adecvate,cele mai potrivitecare sa asigurereu~itaintr-un
demersdeasemeneanatura.
In aceastaprivinta,psihologiasocialapoateoferipedagogieiinfomatiide
unrealfolospentruca,deexemplu,la oraactualasuntcunoascutifactoriimplicati
maximalin formareasauschimbareaatitudinilor.
Referindu-se la acest aspect 1. N. Kapferer (1978) considera ca
principaleleelementecareafecteazaprocesulpersuasivsunt:
a) natura,yi ealitiitilesursei;
b) natura#ealitiitilemesajului;45
k' )!) i, it)iftlt:titf'tf,$i1c'trlUfipile'Ca,uituhiFrtelftiaflSrnttere,&'mestJjt!l'Od'JiI,,' CJ Li' ii;i;i'!!"dY'natura)~f!t:ajltJl:reNsNc'iklfece~fJ!1Ji:!Yl1'J(~il "1 Ii !1!;t:(!i
Cunoso~dui.sedacesti;faGt~>tI1twfdei1t~','dadrUJ.!dirla~tier'postel'a8{li;na!la
Imiv..ei"p!fIl~rnia'J!fentfUiIl!fdceipombiIA(otmareajsaUisWiIJ'ibat~tmeiJt:l.t1tudini.
j. it :;I"iDe',e,ret1lp1w,~andiSe'ate!'fuJ,vederc' natura"$1caIltlltlttJ"sitr-sefillreferifile
vizeaza cu precadere competenta pel.careii(jpose'd&"SuJisa!'mifdomehluHwieatJePse
'lvizel12l1iiformarea\!ltituditiHliHaliPtredibill tattm,de cate';aa;({dva~!exiStftllti~icazuri
i1cand"liiursatmoreaia:nprJma"..exig..ert~,davh-(),poate,\*obaipe: ~doulf;'~Pdr6pt
i i " 'J i!) :IDup1"fcum'gecunoll$te~1~Iijgta '~gJlliti\l'A':tIste.'{iiJnft'thiffl'mai i'eberit!'a
';J>sihologieivilariea.lia:)~ut>''PPhgies~!t()'al'teimpijrtlatlt~I:iRlulfihlereJdecenUi aIIIfel
i1Inltat;,uneleArto.vatiiQjelnatdrliil:1ogrnti'ristAivot~eimttt1oatt~(indwf,iif:al~:psit\0t0gfl:!j~0griihVe'cfire
ipot1ftlapdiipateinl~1vjtatealde mstnJi,esum c'tcumstlFi'se[jrgliniz~irsemliJitleihl
cuno~tinfelor,ajci decelandu-se mai multe posibilitati)hfie.'~i~!rte: '*'F6!ii!i!de
,orgElniwea i:
avahtajele,acesteir:modal~tatiu~i'DU dispune.de abilliatil.:nqeccl?ate-redlamatede
organizar~a,semantica:acu/1~tinteior. q 's 'Y
" ,i:~, ,~pr.eJZentareal~div~rselQr,ipostaZtNale.cor:elatiei1dintr.e".JDedagogilb:~i
psihologie,pot fi aduse~ialtem:gumente,cBrtr:demonstreaza.'-siJirilarittateai:mape
:existentai,;%wq.'cele
In sIar~it,poate n-ar trebui sa terminamprezentarearelatiei dintre
pedagogie~ipsihologietarasaamintim~icontributiapecarea adus-opsihanaliza
educatiei,deoareceaceastaa demonstratrolul experientelortraiteanteriordecatre
copil in dezvoltareaulterioaraa personalitatiisale.
Evident, educatiatrebuie sa tina cont de aceste experientetrecute
deoarece,pe.de 0 parte,ele stau la baza etalarii unor comportamentea caror
genezapoatefi ambigua~icarepoatesa-I derutezepe educator,iar pe de alta
parte,deoareceexperienteletraitei~ivorpuneamprentaasupraevolutieiulterioare
a personalitatiifie caesteyorbadedimensiuneacognitiva,afectiva,moralaetc.
d) Rela,ia dintrepedagogie#sociologie
Aceastalegaturaestefoarteimportanta~ipoatesa-~iaibagenezain fapul
ca educatia,in esent1l,esteun fenomensocialcareesteconditionatade societate
darcarelarandulsaupoateintluentasocietatea~ievolutiileacesteia.
Ca ~iin cazulaltordiscipline,sociologiapoateoferipedagogiei0 seriede
date,de informatiicare, in Iinii mari,sereferala urmatoareleaspecte:
1) informatii referitoarela modul de finantarea educatiei,iar acest
lucru esteextremde importantdeoarece,a~acum am mentionat
anterior,educatiadepindede resuselecarei-au fostalocatepentrua
asigura conditiile reclamatede buna desta~urarea procesului
instructiv-educativ;
2) informatiireferitoarela mediulde rezidentaal copilului, aici fiind
vizate starea materialaa familiei, tipul acesteia,climatul socio-
afectiv,nivelulculturala parintilor~.a.,toatetrebuindsa fie luatein
consideratiedeoarecea~acumse~tiefamiliaesteun mediueducagen
48
carepoatesustineefoTturile~coliiin demersurilesalede naturli
edticativli;
3) informatiireferitoarela manierain care societateadepuneeforturi
pentrnegalizare3$ahSelorin educatieastfelincat elevii sli nu
intampinedificult!tiin accedereaspreanumitetipuri~iprofiluride
~coli;
4) informapireferitoarelastructurapersonaluluididacticpevarste,sex,
tipuri~iprofiluride~coliexistandastfelposibilitateacasistemelede
invatlimantsli~ipoatlifi comparateintreele.
Toateacesteinformatiiaparin manualesautratateledesociologie(ase
vedeaN. Goodman,A. Giddens,2000) ~iesteutil caeducatoriisli Ie cunoascli
pentrucain anumitecontextesliIeutilizezein activitateacotidianlideinstruire~i
formare.
Duplicums-apututconstata,pedagogia,intretine0 seriedeleglituricu
alte~tiinte~iesteposibilcapeviitoruniversulsliuconstelativsli seamplifice,
daclisepleaclidela ideeaclieducatiaesteunfenomenpreacomplexincatslinu
poatlisensibiliza~ialtedomeniicaresli-~iaclecli0 contributiesemnificativliin
evolutiilesaleviitoare~ negandimla lingvisticli,psiholingvisticli,cibemeticli,
eto.
5)Formeleedocatiei~irelatiiledintreele
FiindunprocesdemaximAcomplexitate,educapaseipostaziazlisubtrei
forme,~ianume:
Educa,iaformala;
Educa,ianonformala;
Educa,iainformala.
49
Fiecareformli in partese djstingeprintr-oseriede particularitliticare0
diferentiazli de celelalte, dar intre ele existli relatii de sustinere ~l
complementaritatecareevitlidecelemaimulteori contrapunerile.
I) Primadintreforme~ianume,educa(iajormaldreprezintlitotalitatea
integrarea.sociallli profesionallla tinerilor in diverselesectoarede
activitate;
faciliteazll contactul elevilor cu diversele domenii ale
cunoaterii, oferindu-Ie acestora posibilitatea sll dobandeascll
cunotintei informatiiapartinanddiverselor tiintereprezentateprin
disciplinele de invlltllmantcare intrll in structuracurriculum-ului
colar;oferllelevilorposibilitateasli-i formeze0 seriededeprinderi,
abilitllp, priceperi care sll Ie faciliteze progresein activitateade
instruireiin dobiindireaviitoareiprofesii;
cum mentioneazllc. Cuco~(2002, pag. 45),educatiaformalll
esteputemic expuslli este infuzatll de exigentelesuprapuseale
comandamentelorsociale i uneori, politice. Ea estedimensionatll
prin politici expliciteale celor carese aflli la puterela un moment
dat;
realizandu-se prin parcurgerea curriculum-ului prescris,
educapa formalll impune0 normativitateridicatll i implicit poate
determina0 limitarea creativitlltiididactice;
presupime,cumrelevllunii autori(T Cozma,1988,S. Cristea.
2003),realizareaunoractivitlltievaluativeprin diferiteformei prin
mijloacediferitecaresll identificeprogreseleelevilor i eventualele
disfunctionalitliti apl\rute in destl1urareaprocesului instructiv-
educativ;
educatiaformalli se realizeazll,cum corect relevll E. Istrate
(1988),in cadrulsistemului de invlltllmantcareprin modul lui de
structurare,prin felul in careareproiectateciclurile de invlltllmant,
prin tipurile i profilurile de coli pe careIe incorporeazllconfem0
notlispecificlli moduluiderealizarea educatieiformale;51
Dad.searein vederemoduldestructurarea Sistemuluideinvatamant
dinRomania,configuratiaacestuiaesteurmatoarea:
a) invtitiimdntu/preco/ar: grupamica,mijlocie~imare,depregatire
pentru~coala;
b) inviitiimdntu/primar: claseleI~IV;
c) invtitiimdntu/secundar:
-invatamantgimnazial:claseleV-VIlI;
-invatamantprofesional;
-invatamantliceal:claseleIX-XII (XIlI);
d) inviitiimdntpost/icea/;
e) inviitiimdntsuperior;
-invatamantuniversitar
-invlltamantpostuniversitar
in pofidaunorcriticicareis-auadusde-alungulanilor,educatiaformala
ramaneceamaireprezentativa(eelputinpanain momentuldefata)estimandu-se
elleaoferaaproape60-70%din totalulinfluenteloreducativeexercitateasupra
copiilor~itinerilor.
2) A douaformadeeducatieesteceade.tipnonforma1lieacuprinde
(sauinclude)totalitateainfluentelordenaturaeducativarealizatein
afaraclaseisauin afara~colii.
~iaceastaformadeeducatiedispunede0 anumitaspecificitatecareeste
decelabilala nivelulmai multoraspectecum sunt:obiective/ecare ii sunt
specifice,activitiitile prin carese diferentiazade educatiaformala,/imite/e
(dezavantajele)pecareIegenereazlL
in legaturacu obiectivelepecareIe vizeaza,V. De Landsheere(1992,
pag.566)consideraclldintrecelemaisemnificativepotfi amintiteurmatoarele:
52
a) sustinereacelor care doresc SA-~idezvoltesectoareparticularein
comert,agriculturA,servicii,industrieetc;
b) ajutareapopulatieipentrua exploatamai bine resurselelocalesau
personaIe;
c) alfabetizarea,
d) desAvli~ireaprofesionalllsauinitiereaintr-onouAactivitate;
e) educatiapentrusAnAtatesautimpulliber etc.
In ceeaceprive~teactivitiililepecareIe incorporeazA,trebuietacutAmai
intlii0desociereintreactiVitiili/edinafara clasei~iactiVitali/edin afara~co/ii.
Activitllti1eorganizatein afaraclaseiinclud, la modulgeneral,cercuripe...
discipline de invAtAmlint,cenacluri Iiterare, ansambluri sportive, artistice,
culturale,intreceri,competitiijconcursuri,olimpiade~colare.
Dupll cum u~or'se poate observa,organizareaacestoractivitAtieste
putemiccore}atAcu optiunile,posibilitlitile~ia~teptArileelevilordeunderezultA~i
marealorflexibilitate.
ActivitAtile specificeeducatieinonformalerealizatein afara 'lcolii se
impartin douAcategoriii anllme: .", a) actiVitii/iperi~cQ/a,.eorganizatein scopulpetreceriitimpului liberin .
care sunt incluse excursiile, vizitele, taberele, vizionArile de
spectacole(teatre;'cinema),vizitareaunorexpozitii;
b) (ictivitali pa,.a~co/are organizate ca solutii alternative de
perfectionare,reciclare,instruirepersonalA.
Referitor la caracteristicile educatiei nonforrnale, acesteia ii sunt
specifice0seriedeparticularitAtidin randulcAroramaisemnificativesunt:
I) activitAple extra~colareau un caracter optional, perrnitlindu-Ie
elevilor sA se orienteze spre ele in functie de posibilitatile,
aptitudinile,intereseledecaredispun,ceeace Ieconferaungradmai
53
maredeatractivitate,comparativcu activitlltilespecificeeducatiei
formalecarenupotonoraaceastaexigentadeoarece,in majoritatea
cazurilor,ele sunt impuseelevilor excluzandu-seposibilitatea
optiunilor.
2) in desta~urareaacestoractivitatielevii joaca un rol mai activ
deoareceacesteacorespundintereselor~i~teptarilorlor ~iimplicit,
potsaIeamplificemotivatia~idorintadeaseimplicain reu~italor.
in legaturacuaceastacaracteristicatrebuiementionatfaptulca,in cadrul
activitatilordetipnonformal,accentulcadepeceeacefacelevii~inuprofesorul,
a~acumse intamplade celemai multeori in activitatilespecificeeducatiei
fonnale.
3) activitatiledin cadruleducatieinonformaleimbinain mai mare
masurautilu/cup/iicutu/,deoareceeleocazioneazidobandireaunor
cuno~tintecare amplificasfera de cunoa~terea elevilor~i nu
profesoruldar in acela~itimp,prin specificullor, au un caracter
reconfortant,tonifiant,carenugenereazaaparitiaoboselii~acumse
intamplainmulteactivitatispecificeeducatieiformale.
4) Activitatilerealizatein cadruleducatieinonformalepotstimulain
maimaremasuraimaginaliai creativitateaelevilor,iaracestlucru
seexplicadindouaperspective~ianume:
a) pede0 parte,eleviiparticipalaactivitlltisprecareauoptat~ipentru
careau0 seriedeinterese~i0 seriedeaptitudini;
b) pedeaM parte,activitatiledetipnonformalsedes~ra in cadre~i
in contexteundenivelulde permisivitate(lstemai mare~iunde
initiativeleelevilorsuntluatein consideratie~acumnuseintampla
demulteoriinactivitlltiledetipformal.
54
5) activitlitilede tip nonformal faciliteazli0 solicitare diferentiatlia
elevilor in functie de posibilitiilile, aptitudinile ~i a!jteptiirile
acestora.
In consecintli,nemaifiindyorbade constrangerileimpusede parcurgerea
unuicurriculumprescris,acesteactivitlitipermitca elevii sli 'primeasclisarciniin
functiede posibilitlitilede caredispun~iin functiede ritmurilede lucru careIe
suntspecifice;
6) majoritateaactivitlitilor incluse in educatia nonformalli nu fac
obiectulunorevalulirisistematice~iriguroase,a~acumse intamplli
in cazulactivitlitilorspecificeeducatieiformflle,ce,eaceinseamnlicli
se eliminli surselegeneratoarede stres ~i de obosealli in randul
elevilor;
7) In organizarea~i desta~urareaacestor activitliti rolul cadruluididacticestemultmaidiscretel putandsli exerciteasupraelevilor0
influentli indirectii, in timp ce in cazul activitlitilor specifice
educatiei formale, in majoritateasituatiilor se exercitli asupra
elevilor 0 influentlidirectii cu toate consecintelerezultatedintr-o
asemeneasituatie.
In smr~it,~ieducatianonformalli prezintli0 seriede limite,motivpentru
carenutrebuieslise exagerezeatuncicandisesubliniazlideobiceiavantajelemaialesprincomparatiatacutlicueducatiadetip formal.
A,cesteinconvenientealeeducatieinonformalesuntmentionatede0 serie
de autoriiar S. Cristea (2003,.pag. 159) considerli.cli printre cele mai
semnificatjvepotfi amintite:
a) promoveaz1istructuriexcesivde fluide, centratedoar asupraunor
obie.ctive concrete, immediate, tarli angajarea unor strategii
valorificabilein perspectivaeducatieipermanente;
55
b) intretineuneleriscuripedagogice(unanumit activismdesuprafat1\);
dependentade mijloacetehnicecarepoatedezechilibracorelatia
subiect-obiect);
c) eludareaposibilit1\tilorde validaresocial1\arezultatelor,prindiplome~icertificate,laniveluleducatieiformale.
3) A treia form1\0 reprezint1\.educatiain/QJ:JrJ.aLii, caredesemneaz1\
totalitateainfluentelorde natur1\educativ1\exercitateasupraindivizilorin mod
spontansaudifuz,formliinplinliexpansiunecomparativcudeceniileanterioare~i
generatoarea unl1fanumittip de curriculmpe carespeciali~tiiit denumesc
curriculuminformal.
Dintrecaracteristicileacesteiforme,printrecelemaisemnificativepotfi
mentionate: ~
a) vehiculareaunui volum foartemarede cuno~tinte~i afirmatii
comparativcu alte formeale educatieicarepot creaprobleme
destinatarilorpotentiali,in cazulin careace~tianu posed1\grile~i
criteriidelectiedestulderiguroase;
b) eterogenitateafoartemareacuno~tintelor~iinformatiilorvehiculate,
carevizeazlidomeniide 0 marediversitate,ceeace poatecrea
problemein artlcularea,semnificarea~i procesareaacestor
informatii,
c) varietateamareasurselorcaregenereaz1\~istaulabazacuno~tintelor
~iinformatiilorvehiculateprinintermediuleducatieiinformale;
d) similaritateamaimaresaumaimicliintrenaturacuno~tintelor~i
informatiilorproveniteprin intermediuleducatieiinformale~icele
pecareeleviiIedobandescprinparcurgereacurriculum-uluiformal.
56
Cuno~tereaaeestorcaracteristicispecificeeducatieiinformalereprezinta
o necesitatedacasedore~tevalorificareaoptimaa influentelordenaturaeducativa
carepotfi transmiseprin intermediulacesteiforme.
Interdependen{aformelor deeduca{ie
Existentacelortrei formede educatie,~ianume:forma/ii, nonforma/ii~i
informa/iicu caracteristicile~iparticularitatilelor, cu elementelede similaritate
dar~ide diferentiere,cu avantajeledar~ieu limitelelor poateocazionaintrebarireferitoarela felul cum ar trebui sa se articulezecele trei modalitatipentruea
efeetelelor educativeasupraelevilorsasesoldezecueficientamaxima.
Acestdezideratnuesteposibil, insa,dacanu secunoscinterdependentele
dintreceletreiforme,pede.oparte,iarpedealtaparte,daeanuseconcepstrategii
adecvate~aresa punain valoarepot~ntialuleducationalal fiecareimodalitaticu
conseeintelebeneficerezultatedintr-oasemeneasituatie.
A~acums-avazut,educatiaformalaesteindispensabilapentruca,pe de
o parte,contribuiedecisivla formareapersonalitatiielevilor, la formareaeulturii
generalea acestora,pentruca asiguracalificarile necesarebunei functionaria
economiei~ia productiei.
Neputindu-seignorarolul educatieiformale,atuncipot apareaintrebari
referitoarela menireacelorlaltedoua forme care, in nici un caz, nu trebuie
contrapuseceleidintai,indiferentdeconsiderenteleavutein vedereatuncicandse
opteazapentru0 asemeneaviziune.
Ca notagenerala,dacasearein vedererelatiadintreeducatiaformala~i
educatianonformala,sepoatementionaca aceastadin urma,poateindeplinidoua
functii,fie caesteyorbade0 functiedecompletarea educatieiformale,fie caeste
yorbade0 functieilustrativa.
57
Intr-adevar,oricatavarietate~idiversitatear probaeducatiaformalaprin
intermediulcurriculum-uluiprescris,esteaproapeimposibilcaeasaacoperetoata
problematicaeducativacaresafacaobiectulactivitatiide instruire~ideformarein
care sunt antrenatetinerelegeneratii.In aceastasituatie,prin specificul sau,
educatianonformalapoate avea un rol complementarputand sa suplineasca
minusurilepe care, dintr-unmotiv sau altul, educatiaformala nu le-a avut in
vedere,fie din cauzaunordeficientede proiectarecurriculara,fie din motivede
spatiu~itimp, fie ca esteyorbade anumitecategoriide speciali~tipe carenu ii
aveadisponibilietc.
Cum u~orse poateanticipa,aceastafunctiecomplementaraa educatiei
nonformalenu se realizeazain mod automat,nu se realizeazade la sine, ci se
realizeazanumai in conditiile in care responsabiliicare gestioneazaeducatia
nonformaliisuntfoartebineinformatiin legaturacu valorilepecareIevehiculeaza,educatiaformala,cu tipurile de convingeri~iatitudinicarese dorescformatela
nivelul elevilor care fac obiectul activitalii de instruire ~i formare. Odata
identificateacesteaspecte,ulterior se pot concepestrategiiin cadrul educaliei
nonformale,prin intermediulcarorasasecompletezegolurilesaulacunelecareau
fostgeneratede catre educalia:formala,de cele mai multe ori intr-o maniera
neintentionata.Daca acestestrategiisunt bine conceputela nivelul educatiei
nonformaleeste u~orde anticipatca efecteleeducativeasupraelevilor vor fi
benefice,ace~tiaputandsa-~iamplificesferade cunoa~tere,sa-~iformeze0 serie
deconvingeri~iatitudinicu rol marein dezvoltareaulterioaraa personaJitaliietc.
Exemplelecarevin sa sustinaaceastaideesuntu~orde gasit~isunt la
indemanaoricaruieducator:De exemplu,de multeori, educatiaformalanu poate
onoratoateexigentelecarevizeazaformareaanumitorlaturialeeducatiei,cumar
fi: educaliaartisticii,educaliaciviciietc.,dareducatianonformalapoatecompleta
acestelacune,dacaprin mijloacelepe careIe arela dispozitie(institutiidecultura
58
~i arta,mijloacemass-mediaetc.) concepeprogramecare sa aiba un rol
complementarfatade ofertaeducationalapusala dispozitiaelevilorde catre
educatiaformala.
A douafunctiepecare0 areeducatianonformala esteceailustrativii,
care,deasemenea.,sepoatesoldacuefectebeneficeasupraelevilor~icarenumai
opereazAcu scopulde a suplinisauacoperiminusurilegenerateinevitabilde
educatiaformala.Mai concret,prin intermediulacesteifunctii, educatia
nonformalavinecunuantari,cuexplicitarisuplimentare,cu ilustrariderelevanta
maxima,careimbunamtescprocesuldeintelegereaunorteme,subiecte,chestiuni,
pecareeducatiaformalale-aavuHnvedere,darasupracaroranuapututsainsiste
maimult.
In ceeaceprive~telegaturiledintreeducatiaformala~iceainformala,
trebuietacutaprecizareacaaceastadinurmasepoateraportadiferitlaceadintai,
ceeaceinseamnacain anumitesituapipoatesa0 sustina,iarin altele,dacanuse
auin vedereprecautiilenecesare,s-obruieze,~iin consecinta.,s-oafectezeintr-o
anumitamasura.
.Dacase arein vederesuccesiuneain timpse poateafirmape buna
dreptateca educatiainformalaprecede~icontinuaeducatiaformala,ceeace
inseamna0 dublapozitionarefatadeaceastaformaaeducatiei.Maiconcret,daca
educatiainformala0 precedepeceaformala,atunciinseamnaca,in realizarea
acesteiadin urma,trebuiesase valorificeaspectelerelevante,semnificative,
existentela niveluleducatieiinformale.Altfel spus,educatiainformala,prin
anumiteaspectealeei, sepoateconstituiintr-obazAdepomire,intr-opremiza
favorabilapentrurealizareaeducatieiformale.Dimpotriva,negareaacesteiasau
ignorareamai mult saumai putincon~tientapoateaducedeservicii~icrea
dificuMtila niveluleducatieiformate,iar lucrulacestaesteu~ordeexplicatin
59
sensuI caseignoraachizitiipecareeleviidejaIeposeda~icarepotfi valorificate
in instruireacareurmeaza.
Faptulcaeducatiainformala0 continuasau0 urmeazapeceaformala
genereaza0 seriedeconsecintecare,deasemenea,trebuiesccunoscutedecatre
toatepersoanelecareaucompetente~iresponsabilitatiin organizareaactivitatilor
instructiv-educative.
In cadrulacesteipozitionaritrebuiepornitde la ideeaca in receptarea
mesajelordenaturaeducativaproveniteprinintermediuleducatieiinformaleeste
eficientsaseutilizezegrile~icriteriideselectiepecareelevii~iIe-auformatin
timp,incadrulactivitatilordesta~urateinperimetruleducatieiformale.
Din aceastadubla pozitionaredecurgdoua consecintede natura
pedagogicaextremde semQificativein sensuI ca, pe de 0 parte,elementele
semnificativespecificeeducatieiinformalesunt mai u~orincorporate~i
valorificatedecatreeducatiaformala,~iarpedealtaparte,prinutilizareacriteriilor
~ia grilelordeselectieoferitedeeducatiaformala,serealizeaza0 receptaremai
eficientaa intluenteloroferiteprinintermediuleducatieiinformale,renuntandu-se
latoatemesajeleacarorvaloareeducativaesteindoielnica.
Datefiindavantajeledar~ilimitelefiecareiformedeeducatiein parte,
problemacaresepuneesteaceeadea Iearticulacorectastfelincatintluentelelor
denaturaeducativa'sasesoldezecueficientamaxima.
In legaturacumodalitatiledearticulareacelortreiformedeeducatie,G.
Viiideanu(1988,pag.228)indicaurmatoareleposibilitati:
lectiitematicesaulectiicu deschiderespreinformatiaobtinutade
eleviincadrulinformal;
lectii~iechipedeprofesori(biologie-chimiesaufizica~iIiteratura
etc.),pregatitein legaturacutemeledebazaaleinformatieiobtinute
60
in cadrulinformal(fiIme,excursii,emisiuniT.V.) referitoarela
cosmos,laoceaneetc.;
ore de educatiemorali\sau dirigentiecareabordeazi\probleme
concrete;
ore de filozofie,candele au deschiderespreproblematicalumii
contemporane~iavietii,
folosireametodelorcare leagi\invi\tareain c1asi\cu, invi\tarea
independenti\,
uneleactiviti\tiextra~colare(cercuri,excursiididactice)pot servl
aceluia~iscop.
61
CAPITOLUL II
EDUCATIA PERMANENT A
1) Delimitari conceptuale
Devenit tot mai uzual in ultimele decenii, termenul de educatie
permanentadenotain fapt0realitatefoartecomplexacecu greupoatefi incadrata
intr-odefinitiecaresa fie ~iconcisa,dar~idestulde acoperitoarepentruintreaga
problematicapedagogicala carefacereferire.
Acesta este motivul pentrucare, de multe ori, in locul unei definitii
referitoarela educatiapermanentase preferarecursulla descrierileconceptualeto
prin intermediul carora se spera sa se surprinda mai u~or elementelede
specificitatealeacesteia.
Un asemeneademersrealizeazaR. H Dave (1973, pp. 14-25),prin
intermediu1caruia deceleazaeducatieipermanente0 serie de caracteristicidin
randulcaroracelemaisemnificativesunt:
educatianu se terminala sfar~itul~colarizariiinstitutionalizate,ci
esteun procescontinuu,permanent.Educatiapermanentase intinde
peintreagaduratadeviataa unui individ;
educatiapermanentanu se Iimiteazadoar la educatiaadultilor,ci ea
cuprinde ~i unifica toate stadiile educatiei: pre~colar,primar,
secundar, universitar, postuniversitaretc. Astfel, ea cauta sa
abordezeeducatiain totalitateaei;
62
educatia permanenta include modele de educatie formalii,
nonformalii~iinformalii;
familia joaca rolul eel mai subtil, crucial in initiereaprocesuluide
Invatarepermanenta.Detinereaacestui rol continua pe intreaga
duratadeviataa unui individ,printr-unprocesde inviitarein cadrul
familiei; ;
comunitateajoaca, de asemenea,un rol important in sistemul
educatiei permanente,chiardin momentul in care se stabilesc
primeleinteractiunialecopilului cu aceasta~ifunctiaei educativase
continuape parcursulintregii.vieti, atatin domeniulprofesional,cat
~iin general;
institutiileeducativecum sunt ~colile,universitatile~icentrelede
instruiresunt, desigur, importantedar numai ca unul din factorii. 6
educatieipermanente;elenumaidetinmonopolulasupraeducatiei~i
nu maipotexistaizolatedealti factorieducatividin societate;
educatiapermanentaurmare~tecontinuitatea~i articulareade-a
lungul dimensiunii ei verticale sau longitudinale (articulare
verticalif);
educatiapermanentaurmare~te,de asemenea,integrareala nivelul
dimensiunilorei orizontale~ide profunzimepentrufiecarestadiual
vietii (integrareorizontalif);
in opozitiecu formeledeelitaaleeducatiei,educatiapermanentaare
uncaracteruniversal.Ea reprezintademocratizareaeducafiei;
educatia permanenta reprezinta 0 abordare caracterizatad,e
flexibilitate ~i diversitatein continut, instrumente~i tehnici de
inviitare~itimpdeinviitare;
63
educatiapermanent