TA D E U S Z D OLEG A-M O STOUT I CZ

Vraciul.Frofesorul Wilcnw

VOLUMAL2

Traducere de lon Petrricd

Editura ORIZONTURI

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RominieiDOLEGA.MOSTOWICZ, TADEUSZ

Vraciul/ Tadeusz Mostowicz ; trad.: lon Petricd. -Bucuregti : Orizonturi, 2016.

2vol.I S B N 978-97 3-7 36-325-1Vol. 2. - 2016. - ISBN 978-973-736-327-5

l. PetricS, lon (trad.)

821.162.1-31=135.1

Corector: Rodica ChiriacescuTehnoredacto r: P u i u EnacheCoperta: Puiu Enache

Editura ORIZONTURI - BucuregtiB-dul Liberti[ii nr. 4, bl. 117, et.7, ap.20

telefon: 021 .317 .76.79, 0744.531 .333e-mail : orizonturi@editura-orizonturi. ro

IJ\rofesorul Jezy Dobraniecki agezd receptorul cuNt o migcare Tnceatd gi, fdrd sd-gi priveascd sofia,J- 6puse pe un ton aparent detagat:

- SAmbatd avem adunarea generald a UniuniiMedicilor.

Doamna Nina intrebdfdrd sd-gi ia ochii de la el:

- $ice a mai vrut Biernacki? El a telefonat, nu-i aga?

-Ah, o nimica toatd. Nigte aranjamente organizatorice,spuse Dobranieckigi dddu din mdnd.

Doamna Nina igi cunogtea prea bine soful, pentru camasca indiferenteide pe fafa luisd rdmdnd impenetrabildpentru ea. Presim[ea cd o noud loviturd se abdtuse asupralui, cd avusese loc un nou dezastru, sau cel putin suportaseo infr6ngere dureroasd, cd, iati, suferise un egec pe carevoia sd i-l ascundd.

Ah, omul acesta slab, omul acesta care nu gtie sd lupte,care cedeazd altora, r6nd pe rdnd, toate pozitiile pe carele detine, gi gste mereu impins in umbr6, Tn masa cenugiea medicilor. ll ura Tn asemenea clipe.

- Ce a vrut Biernacki? Tntrebd apdsat.Dobraniecki se ridicd gi, plimbdndu-se prin camer6,

incepu sE vorbeascd pe un ton condescendent persuasiv:

- Fard indoiald... Au dreptate... Wilczur merit6... Apoigi eu merit pu[ind odihnS. Atdtia ani am fost pregedinteleUniunii... $i nu putem uita cd Wilczur are dreptul la o anu'mitd recompensd morald pentru toate nenorocirile princare a trecut...

Doamna Nina izbucniTntr-un rds scurt gi t5ios. Din ochiiei mari givezifulgera o ironie dispreluitoare. Un rictus albuzelor, al frumoaselor ei buze, de imaginea cdrora nuputea scdpa nici atunci c6nd lucra, desena acum o linieolind derePu'il?.tt...

A pnmit-o demutt cu v6rf gi inde-sat! Cred cd tu egti orb! i1i ia funcliile una dupd alta, Ji-aluat conducerea spitalului, studentii, pacientii, veniturile...Recompensd!

Dobranieckiigiincruntd sprdncenele gi spuse pe un toncare nu admitea impotrivire:

- Pe toate le meritd, Wilczur este un rnare invdlat, unchirurg genial.

- Da? Atunci tu ce egti? Acum gase ani, cdnd m-amcdsdtorit cu tine, te credeam convins cd egti cel mai bunchirurg gi o celebritate in gtiinfa.

Dobraniecki schimbd tonul. Se sprijini de marginea biro-ului, se aplecd asupra sofiei giincepu bl6nd:

- Dragi Nina, trebuie sd infelegi cd existd o anumitdscard, o anumitd ierarhie, cd sunt diferite grade ale capa-citatii gi valorii umane... Cum poli sd-mi reprogezi faptulcd am tdria sd fiu atdt de lucid, incdt sd apreciez singurcd, din multe puncte de vedere, sunt inferior luiWilczur?...De fapt...

- De fapt, ii lud ea vorba, nu avem despre ce discuta.Tu-mi cunogti pdrerea in aceastd problemd. Dacd tie ililipsesc ambitia givoin[a de a invinge, afld cd mie imi pri-sosesc. Nu md pot impdca defel cu rolul de so[ie a uneinulitdti. $ite avertizezcd dacd in cele din urmd veifi nevoitsd profeseziin vreo vdgdund, eu nu merg cu tine.

- Nina, nu exagera.

- Ah, aga se va sfdrgi. Crezi cd eu nu gtiu? Wilczur iltavarizeazd acum pe docentul Biernacki. Te vor impingepe treapta cea maide josl Eu nu am cu ce-miscoate hainade bland! Pe tine insd asta nu te intereseazd, dar eu nupot sd suport, nu sunt fdcuta pentru ca sd fiu nevasta unuicalic. $ite previn...

S-a oprit, dar in vocea ei rdsunase o ameninfare multprea evidentd.

Profesorul Dobraniecki spuse Tncet:

- Nu md iubegti, Nina, nu m-ai iubit niciodatd...Ea scuturd din cap:

- Te ingeli. Dar eu pot iubi numai un bdrbat adevdrat.Unul adevdrat inseamnd unul care luptd, care invinge,unulcare nu cunoagte hotarele sacrificiuluipentru femeiasa.

- Nina, ii reprogS el, nu fac eu tot ce-mistd in putere?

- Nu facinimic. Suntem tot maisiraci, tot mai pufin seuitd lumea la noi, suntem impingi in umbr6. lar eu nu sunttdcutd sd trdiescin umbr6, gi [ine minte cd te-am avertizat!

Se ridicd gi se indreptd spre iegire. Cdnd era cu mdnape clantd, Dobraniecki o strig6:

- Nina!lntoarse capul. Tn ochii ei, care cu o clipd mai Tnainte

scdnteiau de furie, nu zdri dec6t o rdceal5 Tnspaimdntri-toare.

- Ce maivrei sd-mi spui? intrebd ea.

- Ce-mi ceri?... Cum sd procedez?

- Ce?... Fdcu trei pagi spre el gi spuse apdsat:Distruge-l! D6l la o parte! Fii tot at6t de necrulitor ca el gi

vei reugis6-{i pdstrezi pozitia!Dupa o clipd addugS:

- $i pe mine... Dacd fii la asta.Rdmas singur, Dobranieckise ldsd greu in fotoliu gicdzu

pe g6nduri. Nina nu vorbea in v6nt. $i igi dddea at6t debine seama cd o iubegte, c5, fdrd ea, viata ar fi pentru ellipsita de farmec Aide sens. Cu gase aniin urmd, cAnd i-acerut mAna, putea socoticd nu-icergegte dragostea. Ce-idrept era mult mai tn v6rstd decdt ea, dar era in culmeasuccesuluii, a celebritatii gigloriei. $ia sdnatdfii.

Din acest punct de vedere, ultimii trei ani au fost ingro-zitori. lnsuccesele profesionale gi bdnegti i-au zdruncinatsistemul nervos. Ascundea de Nina crizele hepatice totmaidese, dar nu-iputea ascunde urmdrile lor. SeingrSga,dormea rdu, pe fala tumefiatd ii apdruserd pungi verzuisub ochi.

Nina nici nu-gi inchipuia cdtd suferinld ii produceauinfrAngerile. li reproga lipsa de ambitie, tocmai lui, carea fost condus toatd viata de ambifie, pe care ambilia l-aridicat pe culmi!

Cdderea lui a inceput in ziua aceea nenorocitd, cdnda fost regdsit, sau mai bine-zis, cdnd el l-a regdsit pe dis-pdrutul profesor Rafal Wilczur. CAt de bine igi aminteaziua aceea! O salS de tribunal intunecatd, iar pe bancaacuzatilor un [dran bdrbos, intr-un suman jerpelit, un vraci,

un vraci dintr-un sat de la marginea [drii, judecat pentrupractici interzise, pentru operalii efectuate cu instrumentede.lScdtugerie, primitive, ruginite, pentru opera[ii care ausalvat viafa multor oameni necdjiti din nigte sateurgisite...

Vraci...Profesorul Jerzy Dobraniecki a fost primul care a recu-

noscut in el pe fosiul lui gef gi mentor, pe profesorul RafalWilczur, dupd a cdruidisparifie, in mai bine de zece ani, i-aluat, i-a.ocupat, i-a cucerit pe rAnd toate poziliile in gtiinld,in practicS, in viald.

Prin urmare, avea el dreptul sd tdinuiasci descoperi-rea fdcutd, avea el dreptul sd-l condamne pe Wilczirr lao nesfdrgitd vegetare in mizerie giin necunoagterea pro-priei personalitdli, a numelui, a tiflurilor, a originii?... Rdtaziprofesorul Dobraniecki nu voia sd se gdndeasca la toateacestea. $tia un singur lucru: ziua aCeea de neuitat deacum treianidevenise un blestem alvietii lui.

Rafal Wilczur gi-a revenit repede din amnezia Tnde-lungatd. $i-a redobdndit memoria tot at6t de repede pecdt derepede o pierdusecdndva, gi odatd cu memcria gi-aredob€ndit tot universul in care trhise p6nd la acel trdgicaccident. A revenit la catedrd, Dobraniecki primind aFa,secundard, a preluat conducerea spitaluluigi a clinicii chi-rurgicale universitare, iar regdsirea zgomotoasd i-a sporitgi mai mult celebritatea. Celebritatea, banii gi onoruril'e.

latd, chiar astdzi i se cerea lui DobranieCt<i sa renunlebenevol la pregedin[ia Uniunii gi sd avanseze candidatuialuiWilczur, care va fiprimitd cu aclamalii. Da, eito[iconsi-derd acest lucru normal. Eito[i, cu alte-cuvinte colegii, ei,adicd pacientii, ei, adicd studentii Facultdfii de medicind.Pentru.eiloti este evident cd Wilczur meritd int6ietate. $ichiar el, doctorul Jerzy Dobraniecki, ii spusese adineaorisotiei cd gi el considerd la fel.

Dar nu era adevdrat.in eltotulse revolta impotriva realitdfii, impotriva impe-

rativului de a renunfa la pozi[iile dobAndite. Cu c6t il inbo-voiau mai mult insucceiele, cu at6t mai violenie Si riiputernice deveneau in elfuria, disperarea gi ura. De iceea

se temea de discu[iile cu Nina pe aceastd tem5. Se temeacadin fireaeipdtimagd ginestdp6niti sd nu sard o sc6nteiepe revolta adunatd in el.

lar revolta sporea necontenit. Astdzi Nina ii spusesepentru intdia oard limpede, fdrd niciun menajament, cdnu are bani sd-gi scoatd haina de bland. Ce-i drept aveao multilne de blSnuri gi putea foarte bine sd se lipseascdde una nou5, cu toate acestea recep[ionase cuvintele eica pe o palmd pe obraz. Era mdndru cd pdnd acum nu-irefuzase nimic, cd o acoperea cu cadouri scumpe, cdpentru ea cumpdrase acel mic palat din strada Frascati,cd pentru ea tinea atdtia servitori gi limuzine luxoase, cdpentru ea dddea recep[ii fastuoase. Poate cd nu numaipentru ea, ci gi pentru el, dar in toatd bogdtia aceasta ceamai mare pldcere o sim[ea atuncicdnd Tn ochiieiintdlneastrdlucirea mdndriei, a m6ndriei provocate de puterea,de intdietatea pe care i-o asigurau in societate pozilia gicelebritatea sotului.

Nina... S-o piard6...Aga ceva i se pdrea lui Dobranieckide neimaginat, dar gtia cd dacd nu se va intdmpla vreominune, dezastrr.rl va fi inevitabil. De trei ani veniturile ?i scd-deau continuu, dar nu se putea hotdrT si mai limiteze luxulin care trdia. Dacd lipsa banilorilsilea sd limiteze ceva, Tgi

limita propriile cheltuieli, strdduindu-se sd ascundd acestlucru in fafa sotiei. Lucra tot mai mult, igi asuma tot maimulte operafii, fdrd sd dispretuiascd nici micile onorarii,care-i p^icurau adeseori in rate de la pacien[ii aproapesdraci. ln acelagi timp, datoriile Ti sporeau. Ca si-gi pld-teascd datoriile pentru care ipotecase vila, a trebuit sd facdun imprumut important, dar nu-gi putea plati dobdnzile.* Asta-i o nimica toatd, igi spunea posomorAt. Eu agreugi sd md impac gi cu asta, sd md mut intr-o casd maimodestd, dacd Nina n-ar face din asta o tragedie.

Dobranieckiinsugi suferea mai mult din cauza pierderiipozi{iei sale in societate, pe care ise pdrea cd o dobdndiseo datd pentru totdeauna in timpul absen[ei lui Wilczur.

Nu mai departe decdt ieri suferise o noud umilinfii. Lacurs nu-i venise niciun student. A fugit din ar.rld de parcdl-ar fi urmdrit privirile batjocoritoare ale peretilor goi. Era in

7

pragul sinuciderii. Totul s-a terminat insd cu o crizd dure-roasd de ficat, apoi, o zi intreagd, cu un vAjAit in urechi,provocat de dozele exagerate de beladona. Din fericire, inziua aceea a avut o serie de opera{iisimple, ugoare, carenu impurieau o concentrare deosebitd gi inventivitate, agac6 i-au reugit in totalitate

- Distruge-l!...Aga spusese Nina. Dobraniecki r6se scurt gitrist. Cum

sd-ldistrugd el pe Wilczur!... Sd ia studen[iide mdnecd gisd-i ducd la cursurile lui, sd se rdzbune pe tinerii medicicare preferau sd asiste la operatiiin spitalul luiWilczur, sausd-i racoleze pacientii bogati, fiindca aici nu putea fi vorbade nicio concuren[d, cu toate cd toti gtiau cd Dobranieckiia mult mai putin pentru o opera[ie gi, mai mare ruginea, aajuns sd se gi tdrguiascd.

Se uitd la ceas. Se apropia ora cinci. Astdzi e ziua deprimire a Ninei. in curdncj voiincepe sd se adune oaspelii.Tot mai putini oaspeti. Salonul lor devenea tot mai putinatractiv. Erau mul[i numai c6nd se rdspdndea gtirea cd vinegi profesorul Wilczur...

- Distruge-l! spusese Nina.Sd-l distrugi pe Wilczur insemna sdi distrugi celebri-

tatea, sd distrugi increderea pacientilor in infailibilitateadiagnosticelor lui, in siguranfa mAinii lui.

Se ridicd giincepu sd umble prin camerS. Maierau gialtemijloace. O muncd de furnicd, sau maidegrabd de cdrtitd,care sd ducd la subminarea, la erodarea aceleiincredericu ajutorul sldbiciunilor care-i rdmdseserd lui Wilczur dinperioada amneziei. Dar lui Dobraniecki ii repugnau aseme-nea mijloace de luptd. gtia cd Wilczur pdstrase din practicalui de vraci o inclina[ie deosebitd pentru anumite plante gialifii de valoare indoielnicd, dar mai gtia cd acele mijloaceprimitive nu puteau face niciun rdu bolnavilor gi de aceeanu elogia comportarea Ninei, care nu scdpa niciun prilejsd ia in der6dere aceastd practicd gi sd facd uz de toatefarmecele sale ca sd transmitd ironia ei gitinerilor medicicare-ivizitau.

Agitatia impotriva lui Wilczur dddea totugi anumiterezultate. Prin spitale gi prin clinici incepuserd sd circule

numeroase anecdote, ln care Dobraniecki recunogteaumorul rdutdcios al so(iei sale. Cea mai proaspdtd pro-motie de medici prelua aceste note ironice cu pldcereaizvordtd din resentimentul propriu acestei vdrste fald detot ce nu e modern, pentru ca submindnd prestigiul unuimaestru reputat sa gi-l sporeascd pe al lor. Se intdmpla caunii dintre ei sd se impotriveascd categoric dorin[ei paci-entilor lor de a-l convoca pe Wilczur la consult. Acesteaerau insd cazuri rare.

Cu vreo c6teva sdptdmdniin urmd, in unele cotidienevargoviene apdruserd nigte note gifoiletonage care ficeauuz de materialul acela anecdotic. Ce-i drept, Wilczur nueravizat nominal, dar tofi Tgi puteau inchipui despre cinee vorba. Dobraniecki bdnuia, gi nu fdrd dreptate, cd autoa-rea lor e Nina. Tn uftima vreme intAlnise in casa lor cdlivaziarigti, pe care nu-i mai vdzuse p6nd atunci. lnteresulneagteptat al Ninei pentru oamenii presei nu putea scdpaatentiei lui Dobraniecki.

Toatd ac[iunea Nineitrezea Tn el nu numai dezgust, cigi trista convingere cd toate aceste jumatdti de mdsurd inlupta pentru existentd sunt ineficiente.

- Distruge-l!... iispusese Nina, dacd fii la mine...Dobraniecki igi mugcd buzele gi se opri la fereastrS.

Printre crengile copacilor, despuiate de toamn5, licdreauluminile dese gi albe ale felinarelor, tot mai puternice pemdsurd ce se insera, Oragul indepdrtat mormdia Tntr-oforfotd uniformS.ln apropieie, pe asfaltul umed, scdrlAirdpneurile unui automobil care se opriTn fala vilei.

Soseau primii oaspeti. Trebuia sd se imbrace.

Tlrofesorul Wilczur se Tntrerupse o clipd. Privirea lui

I/atuneca prin aula plind pdnd la refu2. Era o linigteI deplina. Simtea cd fiecare cuvdnt al lui ajunge dreptla inima studentilor, cd fiecare inimd ii rdspunde cu unecou viu.

*Chemarea medicului, rdsund iarvocea lui, estecrea-fia celei maimarigi mainobile iubiri, a iubiriifata de aproa-pele nostru, sdditi in inimile noastre secdtuite. Chemareamediculuiinseamnd credintd in frdtie, inseamni dovadacea maiinaltd a comuniunii umane. lar cdnd veti porniinlume, ca sd vd indepliniti menirea, lineti minte in primulr6nd un lucru: iubilioamenii!

A mai rdmas o clipd nemigcat gi tdcut, apoi a zdmbit,gi-a Tnclinat ugor capul gi a pdrdsit aula cu pasul lui greoi,dar energic.

De cdte ori, de c6te sute de ori n-a strdb6tut el acestcoridor lat, la sfdrgitul cursului, urmdrit de larma care rdbuf-nea Tn aulS dupd iegirea lui. Astdziinsd nu fusese un cursca toate celelalte, iar profesorul Wilczur nu vorbise stu-dentilor sdi despre lucruri obignuite. El insugi nu era intr-odispozitie obignuitd.

ln ultimele sdptimdni ajunseserd la el gtiri tot mai ciu-date gi mai dureroase. La inceput l-au surprins intr-atdt,Tncdt l-au uluit. I se pdrea ceva cu totul intdmplator, denein[eles, de-a dreptul absurd. Nu pentru cd se refereaula el: dacd s-ar fi spus asemenea lucruri calomnioase laadresa profesoru I ui Dobraniecki, a doctoru I ui Ra ncewicz,Biernacki sau a tdndrului Kolski, Wilczur ar fi fost la fel dezguduit.

Pdnd in ziua de astdzi nu voia gi nu putea sd creadd cdtoatd aceastd cam pan ie calomn ioasd ind reptatd impotrivaluiarfi o actiune organizatd gicd aravea aceeagisurs6. Nucredea pentru cd nu avea dugmani. Nu a dorit rdu nimdnui,nu a fdcut rdu niminui. Ticatd viatd a rdmas credinciosprincipiilor pe care le-a expus la sf6rgitul cursuluide astdzi.

- E imposibil, repeta strdbdt6nd coridorul luminos.Abia Tn fata decanatului privi ceasul. Era unsprezece. Spreuimirea lui, in prima incipere zdri c6tiva barbati pe carenu-i cunogtea. La intrarea lui, s-au ridicat, iar secretarul iiexplicd:

- Domnii acegtia sunt de la pres6. Vri roagd sd le acor-dali un interviu.

Wilczur zdmbi.

-Tot nu v-ajunge? Credeam cd dupd treiani, atireugitsd satisfaceti curiozitatea cititorilor dumneavoastrd. O s6{plictisilicu persoana mea gicu avatarurile mele.

- Nu, domnule profesor, interveni unul dintre ziarigti. Dedata aceasta ne intereseazd nouldumneavoastrd pacient.

- Pacient? Care pacient?

- Leon Donat.Wilczur desfdcu bratel.e.

- Ce pot eu sd vd spirn... Nu-i nimic grav. Dupd cdtegtiu din relatdrile colegilor mei din Milano, opera{ia va fiugoard gi nu va avea niciun fel de consecin{e.

- Totugi, domnule profesor, e vorba de operarea unuilaringe, a unui laringe care aduce cdteva milioane de zlotipe an. $i apoi mai e gi popularitatea lui Donat. Dumnea-voastrd intelege[i cd aceasti opera[ie este evenimentulcare intereseazd astdzi, in cel mai inalt grad, nu numaiVargovia, ciintreaga Europd, ba chiarintreaga lume. Oriceativrea sd ne spune[i, va fi ceva senza{ional.

- Se zicem, cdzu de acord Wilczur. Totugi, trebuie sdplec la spital, aga cd pe drum vd stau la dispozitie cu oriceinforma[ie.

Jos agtepta limuzina mare gi neagrd a profesorului.Ziarigtii s-au instalat in limuzind gi, in timp ce strdbdteaustrdzile aglomerate, notau cu scrupulozitate argumenteleprofesorului Wilczur.

Coplegit de activitdti, Wilczur abia acum igi daduseama c5, intr-adevdr, astizi ochiia milioane de admira-tori ai marelui cdntdref vor fi a[intili asupra spitalului sdu.Doctorila Lucia Kafiska ii spusese incd de ieri cd toatdpresa polonezd Tnregistrase cu multi satisfac[ie gtirea c5Donat, neavind incredere Tn chirurgii italieni, francezi gigermani, se hotdrdse sd-i incredinleze operarea laringeluisdu tocmai lui, profesoruluiWil:zur, gi de aceea fdcuse ocdldtorie atit de lungd pdnd la Vargovia.

Cu toate cd din descrieri gi din fotografii rezulta cdoperatia e intr-adevdr banald gi simpld, Wilczur nu semira de teama cdntdretului, pentru care vocea reprezentaintreaga rati une a existen[ei sale, iar un mic tremur al mdinii

10 11

chirurguluiin timpul intervenfieiil putea lipsi de voce gidevenituri colosale.

Sosind la clinic6, Wilczur observd cd aici domnea oincordare generald. in primul rdnd, in fa[a porlii se adu-nase o mare mulfimein agteptarea cdntdre[ului. ln hol 9i pecoridoare era o migcare permanent5. Wilczur s-a despdr[itde ziarigtigi, in drum spre cabinetul sdu, aruncd o privire?ncabinetul internistului de serviciu . O zdri pe sord giintrebS:

- Cine e de serviciu astdzi?

- Doctorila Lucia Kariska, domnule profesor.Dadu din cap. Bine!ln cabinetul luiil gdsi pe profesorul Dobraniecki discu-

t6nd ceva cu t6ndrul Kolski. AmAndoi erau infierbdntatide discutie, dar cdnd Wilczur intrd, se Tntrerupserd. L-ausalutat in tdcere, apoi Kolski ii prezentd, scurt gi la obiect,starea cdtorva pacienfi gi ?ncheie:

- Pe inginerul Lignis alipromis cd-lconsultatidumnea-voastrd personal. Doamna Laskowska gi domnul Rzymskiv-au rugat s6-i vizitati personal. Asta-i tot la etajul altreilea.Sdrmanul acela care a fost adus aseard cu fracturd debazin, a avut spre diminea[d o hemoragie internd gi estein agonie. Se pare cd nu se mai poate face nimic.

- lti mulfumesc, colega, ii rdspunse Wilczur gi, arun-cdndu-gi o privire spre ceas, addugS: Trebuie sd vdd, inprimul rdnd, laringele lui Donat. Sala micd de operatiiestepregatitd?

- Da, domnule profesor!

- De cea mare ai nevoie dumneata cel putin vreo patruore, nu-i aga? se adresd Wilczur lui Dobraniecki. Ag fi bucu-ros dacd ai reugi sd-l salvezi.

Dobraniecki ridicd din umeri.

- E o situatie disperatd: o gansd la o sutd.ln timp ce Wilczur igi imbrdca halatul, sub ferestre se

auzeau vociferdritot mai puternice. Mediciizdmbeau. Seinfelegeau fdrd cuvinte. Kolski remarcd:

- Oamenii apreciazd mai rnult arta dec6t sdn5tatea!Nici unul dintre noi nu s-ar bucura de asemenea ovalii.

- Dumneata, colega, uifi de profesorul Wilczur gi depopularitatea lui, aruncd in treacdt Dobraniecki.

- Popularitatea mea nu se datoreazd faptuluicd suntmedic, cifaptului cd am fost pacient, rdspunse Wilczur gipdrdsi cabinetul. lmediat in urma lui iegi Kolski.

Dobraniecki se ldsd greu in fotoliu. Chipul lui parcdincremenise de incordare. Apoi apdsd pe sonerie. in cabi-net intrd o sord medicalS.

- in ce salon a fost instalat Donat? Tntrebd scurtDobraniecki.

- in patrusprezece, domnule profesor.

- Operalia mea e la ora unu?... Te rog sd ai grij6 sd fieanuntat doctorul Biernacki. Mul[umesc.

Dupa ce a iegit sora, s-a ridicat gi a aruncat o privirespre ceas, Mai agteptd o jumdtate de or5, apoi iegi. O scardlargd de marmurd ducea la etajul int6i. Numdrul patru-sprezece era chiar 16ngd scard. Bdtu gi intrd. Donattocmaise imbrdca, ajutat de o sord. Zdrindu-l pe Dobraniecki,strigd vesel:

- O, profesore! Md bucur cd te vdd. Avefi de gdnd sdmd tdiatiastdzi.

- Bund ziua, maestre. Ardli excelent, spuse Dobra-niecki gi retinu m6na cdntdrefuluiintre palmele sale. Darde ce folosegti pluralul? Doar ai cerut categoric sd te ope-reze Wilczur. Dragd maestre, nu ai incredere in vechiuldumitale medic.

-Am depl i ni incredere in dumneata, profesore. Donatfdcea eforturi si rdd5.

- Se ldsdm asta, rdspunse pe un ton degajat Dobra-niecki. Spune-mi ce mai e nou la dumneata? Firegte, numd refer la succesele artistice, pentru cd despre ele e plindpresa, dar cum mai stai cu treburile personale. Tot atdt denestdpdnit te folosegti de succesele dumitale amoroase?

Donat izbucniintr-un rds sincer:

- Ah, de aga ceva nu se mai saturd omul niciodatd!Ochii Ti scdnteiau.

- Ar trebui sd mai cruti inimile femeilor, metaforicvorbind, iar pe a dumitale fdrd nicio metaford, glumiDobraniecki.

$i nu vorbea lipsit de temei. Cu toatd infSfigarea luiTnfloritoare, a unei construc[ii aproape atletice gi a unui

12 13