Introducere în Exegeza Noului TestamentOCTAVIAN BABAN
Ediie online, 2015
Dou exerciii scurte: Intrarea în Ierusalim i Învierea lui Eutih
Facei exegeza urmtoarelor texte, încercând s rspundei întrebrii fundamentale a exegezei: ce anume a vrut s spun autorul destinatarului su primar (ideea exegetic)?
1. Marcu 11:1-11, Matei 21:1-11, Luca:19:28-39, Ioan 12:12-16. Ce a dorit s spun fiecare autor, destinatarului su primar, despre intrarea lui Isus în Ierusalim?
2. Faptele Apostolilor 20:7-12. De ce a scris evanghelistul Luca despre acest incident? Facei o schem de predic în trei puncte, bazat pe mesajul reconstituit pe care credei c Luca l-a intenionat pentru cretinii din primul veac.
Aplicaie exegetic 1: Parabola celor 10 fecioare, Mt. 25.1-13, text poetic în discurs narativ
Text:
1* Ττε μοιωθσεται βασιλεα τν ορανν δκα παρθνοις, ατινες λαβοσαι τς λαμπδας αυτν ξλθον ες πντησιν το νυμφου1. 2πντε δ ξ ατν σαν μωρα κα πντε φρνιμοι. 3α γρ μωρα λαβοσαι τς λαμπδας ατν οκ λαβον μεθ αυτν λαιον. 4α δ φρνιμοι λαβον λαιον ν τος γγεοις μετ τν λαμπδων αυτν. 5χρονζοντος δ το νυμφου νσταξαν πσαι κα κθευδον.a 6μσης δ νυκτς κραυγ γγονεν, δο νυμφος, ξρχεσθε ες πντησιν [ατο]. 7ττε γρθησαν πσαι α παρθνοι κεναι κα κσμησαν τς λαμπδας αυτν. 8α δ μωρα τας φρονμοις επαν, Δτε μν κ το λαου μν, τι α λαμπδες μν σβννυνται. 9πεκρθησαν δ α φρνιμοι λγουσαι, Μποτε ο μ ρκσ μν κα μν πορεεσθε μλλον πρς τος πωλοντας κα γορσατε αυτας. 10* περχομνων δ ατν γορσαι λθεν νυμφος, κα α τοιμοι εσλθον μετ ατο ες τος γμους κα κλεσθη θρα. 11* στερον δ ρχονται κα α λοιπα παρθνοι λγουσαι, Κριε κριε, νοιξον μν. 12*  δ ποκριθες επεν, μν λγω μν, οκ οδα μς.b 13* Γρηγορετε ον, τι οκ οδατε τν μραν οδ τν ραν2.c 
Variante i paralele textuale:
25.1 deka… numfiou Lk 12.35-36
1 {B} tou numfiou B L W Z Δ 0249 ƒ13 28 33 180 205 565 579 597 700 892c 1006 1010 1071 1241 1243 1292 1342 1424 1505 Byz [E G H] Lect syr pal cop sa, bo eth geoA Basil Hyperechiusvid Chrysostomlem Theodoret; Augustine // tw| numfiw| C 157 Severian // twn nufiwn 892* // tou numfiou kai thv numfhv D Θ Σ 1 ita, aur, b, c, d, f, ff1, ff2, g1, h, l, q, r1 vg syrs, p, h with * cop meg arm geo1, B slav Origen lat; Tyconius Jerome.
10 hjlqen …gamouv Re 19.7, 9
13 {A} ραν P35 A B C* D L W Δ Θ Σ ƒ1 33 157* 205 565 597* 892 1424* l 127 ita ur, b, c, d, f, ff1,2, g1, h, l, q vg syrs, p, h, palmss cop sa, meg, bo arm ethpp geo slav mss Origenlat Athanasius Chrysostom; Hilary Jerome Augustine // ραν ν υς το νθρπου ρχεται (see 24.44) C3 ƒ13 1c 28 157c 180 579 597c 700 1006 1010 1071 1241 1243 1292 1342 1424c 1505 Byz [E F G H] Lect (l 253) (l 859) vg mss syr palms ethTH slav mss c 
Lectur i traducere preliminar:
1 Ττε μοιωθσεται βασιλεα τν ορανν δκα παρθνοις, ατινες λαβοσαι τς λαμπδας αυτν ξλθον ες πντησιν το νυμφου1.
Atunci împria cerurilor va fi asemnat cu 10 fecioare, care i-au luat fiecare lmpile lor i au ieit în întâmpinarea mirelui.
2 πντε δ ξ ατν σαν μωρα κα πντε φρνιμοι. 3α γρ μωρα λαβοσαι τς λαμπδας ατν οκ λαβον μεθ αυτν λαιον. 4α δ φρνιμοι λαβον λαιον ν τος γγεοις μετ τν λαμπδων αυτν. 5χρονζοντος δ το νυμφου νσταξαν πσαι κα κθευδον.a 
Cinci dintre ele erau neînelepte (neglijente, neatente, nechibzuite) i cinci [erau] înelepte (chibzuite, planificate). Cele neînelepte (neglijente) i-au luat lmpile cu ele, fr s-i ia i ulei [de rezerv], dar cele înelepte (planificate) i-au luat i ulei [de rezerv] în vasele lor. [Întrucât] mirele întârzia, toate fecioarele au aipit i au adormit.
6 μσης δ νυκτς κραυγ γγονεν, δο νυμφος, ξρχεσθε ες πντησιν [ατο]. 7ττε γρθησαν πσαι α παρθνοι κεναι κα κσμησαν τς λαμπδας αυτν.
La miezul nopii s-a auzit un strigt: Iat, mirele! Ieii i întâmpinai-l! Atunci s-au ridicat (s-au trezit) toate fecioarele i i-au aranjat lmpile.
8 α δ μωρα τας φρονμοις επαν, Δτε μν κ το λαου μν, τι α λαμπδες μν σβννυνται. 9πεκρθησαν δ α φρνιμοι λγουσαι, Μποτε ο μ ρκσ μν κα μν πορεεσθε μλλον πρς τος πωλοντας κα γορσατε αυτας. 10* περχομνων δ ατν γορσαι λθεν νυμφος, κα α τοιμοι εσλθον μετ ατο ες τος γμους κα κλεσθη θρα. 11* στερον δ ρχονται κα α λοιπα παρθνοι λγουσαι, Κριε κριε, νοιξον μν. 12*  δ ποκριθες επεν, μν λγω μν, οκ οδα μς.b 13* 
Cele neglijente le-au zis celor chibzuite: dai-ne din uleiul vostru, cci lmpile noastre se sting. Cele chibzuite au rspuns zicând, Nu putem, ca s nu se sting i ale noastre i ale voastre. Mergei la cei ce vând i cumprai-v!
Când au plecat s îi cumpere, a venit mirele, iar cele pregtite au intrat cu el la nunt i ua s-a închis. Mai târziu au venit i celelalte fecioare i au zis, Domnule, Domnule, deschide-ne! El îns le-a rspuns zicând : adevr v spun, nu v cunosc!
Γρηγορετε ον, τι οκ οδατε τν μραν οδ τν ραν2.c 
Vegheai, aadar, cci nu tii ziua, nici ora (unele mss au: „ora venirii Fiului Omului”).
Tip text: parabol (text poetic cu tem dat), în cadrul unui discurs apocaliptic, în cadrul naraiunii evenimentelor din ultima sptmân în Ierusalim.
Context pild (co-text): discursul despre revenirea lui Isus pune accent pe responsabilitatea oamenilor în ateptarea lui Isus. Pe pregtire, veghere. Matei 24 se încheie cu pilda robului bun, rspltit (numit „credincios”, pistos, i „înelept”, phronimos, ca i feciorele înelepte, phronimoi), i a robului ru care bea i îi bate pe tovarii si. El va fi pedepsit de Domnul. Aici se pare c este vorba despre conductori, fie din Biseric, fie din Israel. Dac este vorba despre ucenici, care îi include i pe apostoli (24:1-3 i 26:1), atunci ar fi vorba despre lideri i slujitori cretini (destinatarul lui Isus), sau despre orice cretin chemat s slujeasc (destinatarul lui Matei).
Dup parabola fecioarelor, în Matei 25 vine parabola talanilor, care pune accent pe responsabilitatea individual, pe investirea darurilor primite, i pe ateptarea Domnului prin munc i rezultate pe msur. Aici se pare c este vorba despre fiecare credincios cu dar de slujire în Biseric.
Ambele parabole pun accent pe daruri sau atitudini difereniate, i pe rezultate sau rspltiri diferite.
Tema pildei: Este vorba despre dou atitudini diferite în ateptarea Domnului, una reponsabil i una neglijent. Nu pare s fie vorba despre pierderea mântuirii, dei o u este închis. Stâpânul nu le d pe fecioarele neglijente s fie arse în focul de afar sau s fie aruncate în întunericul de afar, dar le declar c nu le cunoate! Declaraia este foarte sever, este adevrat, i apare ceva asemntor în discursul lui Mesia ctre cei necredincioi, în momentul Zilei Judecii. Posibil, deci s fie vorba i despre pierderea mântuirii, totui nu acesta este punctul principal al pildei, tema de baz. Ideea principal este încurajare la responsabilitate deplin, contient, la o bun pregtire în ateptarea venirii mirelui, adic a lui Isus, care va fi rspltit, în timp ce neglijena i neseriozitatea vor fi amendate.
Atunci (în viitor) împria cerurilor va fi asemnat cu 10 fecioare, care i-au luat fiecare lmpile lor i au ieit în întâmpinarea mirelui.
Descrierea situaiei:
Cinci dintre ele erau neînelepte (nebune, gr. morai? Nu, ci neglijente, negospodare, neatente) i cinci înelepte (atente, planificate, organizate, chibzuite). Cele neglijente i-au luat lmpile cu ele, fr s ia i ulei (de rezerv), dar cele înelepte i-au luat i ulei suplimentar în vasele lor. Întârziind mirele, toate fecioarele au aipit i au adormit. (Aadar, nu cade accentul pe adormire / neadormire, ci pe planificare sau neglijen, pe responsabilitate).
Evenimentul major al pildei: venirea mirelui i confruntarea fecioarelor cu acest eveniment. La miezul nopii s-a auzit un strigt: Iat, mirele! Ieii-I în întâmpinare! Atunci s-au ridicat toate fecioarele i i-au pregtit (ajustat, aranjat) lmpile.
Prezentarea problemei, dialogul, controversa:
Cele neglijente le-au zis celor chibzuite: Dai-ne din uleiul vostru, cci lmpile noastre se sting. Cele înelepte au rspuns zicând, Nu putem, ca s nu se sting i ale noastre i ale voastre. Mergei la cei ce vând i cumprai-v!
Aici apare o controvers, iar Isus struie destul de mult asupra ei. Fetele planificate nu pot s le ajute pe cele neglijente cu ulei suplimentar i le trimit la cumprturi (poate un pic ironic, pentru c era miezul nopii). Cele neglijente pleac i se descurc foarte bine, chiar de nota 10, dar cam târziu.
Prezentarea problemei, deznodmântul:
Când au plecat s îi cumpere, a venit mirele, iar cele pregtite au intrat cu el la nunt i ua s-a închis. Mai târziu au venit i celelalte fecioare i au zis, Domnule, Domnule, deschide-ne! El îns le-a rspuns zicând : adevr v spun, nu v cunosc!
Dac traducem „Doamne, Doamne...”, se va implica explicit c este vorba de Dumnezeu sau de Isus – i, dei este posibil s fie aa, totui, se poate traduce i „Domnule, Domnule...”, adic responsabilul nunii este chemat, iar acesta le rspunde (mirele, socrul mare, sau nunul – adic responsabilul organizrii nunii).
Aici apare i un joc de cuvinte care atrage atenia asupra verbului oida, a ti. „Nu v tiu”, zice responsabilul, i „nu tii ziua...”, zice Isus ctre ucenici. Deci, paralelismul atrage atenia c este o problem despre ce anume se tie – sau nu, i cine tie – sau nu, i – despre ce, sau – sau despre cine – ori pe cine, se tie ori se cunoate.
Avertizare final, aplicaie / explicaie:
Vegheai, aadar, cci nu tii ziua, nici ora (venirii Domnului).
Ideea parabolei: toi oamenii pot intra în dou categorii, i mai ales cei ce au un dar i o chemare de slujire, toi cei dotai cu ndejde despre venirea lui Mesia, i dotai cu posibiliti de ateptare (iniiative, daruri, podoabe, „candele”). Unii chiar îl ateapt – i sunt ateni, alii zic cultural c îl ateapt, dar nu sunt ateni i serioi. Toi adorm pentru c mirele Hristos întârzie. Toi sunt surprini de glasul care îi anun venirea. Unii îns sunt pregtii i responabili s îl întâlneasc, în timp ce alii nu chiar s-au îngrijit de slujirea lor. Nepregtirea lor ajunge s îi coste.
Aplicaie exegetic 2: Rugciunea „Tatl nostru”
Verificai c ai îneles bine textul în contextul i co-textul su, c stpânii vocabularul textului, sensurile cuvintelor (Mt. 6. 9-13; cf. Lc. 11.2-4).
Co-text: Predica de pe munte. Isus d învturi ca un al doilea Moise;
6-9 ouJtwv oujn proseucesqe uJmeiv|
Pater hJmwn oJ ejn toiv oujranoiv
aJgiasqhtw to ojnoma sou
Fie sfinit numele Tu.
a. Discutai importana apelativului „tat”. Cine l-a mai numit aa pe Dumnezeu în Biblie? Dar în istoria iudaismului? Nume posibile: creator, Dumnezeu al otirilor, etc.
b. Discutai importana pronumelui: nostru. De ce Isus nu zice „tatl meu”? Sau de ce nu folosete alt atribut: „tat al prinilor notri”, „tatl poporului nostru Israel”, etc.
c. Care sunt conotaiile propoziiei subordonate adjectivale: „care eti în ceruri”. Este o precizare de localizare, de calitate? Este o metafor poetic? Unde este Dumnezeu?
d. Ce înseamn „fie sfinit Numele Tu”? Cine s îl sfineasc i cum? Se face vreo trimitere (referin) la VT? Despre care Nume este vorba?
6-10 ejlqetw hJ basileia sou
Genhqhtw to qelhma sou,
S vin împria Ta,
ca în ceruri la fel i pe pmânt.
a. Despre care împrie este vorba: despre Israel, despre Biseric, despre o împrie universal, cosmic? De unde s vin? Unde s ajung i când? Trebuie cineva s o aduc?
b. Ce înseamn „s se fac” (s se împlineasc, s se practice)? Unde se face voia lui Dumnezeu în cer? Cum se face acolo voia lui ? Unde este cerul? Exist i locuri unde nu se face voia lui Dumnezeu?
c. Ce înseamn ca voia lui Dumnezeu s se fac i pe pmânt la fel ca în ceruri, ce schimbri implic acest lucru?
d. Se refer aceast expresie „ca în cer la fel i pe pmânt” la unitatea cosmic a lumii? Ce planuri are Dumnezeu pentru lumea creat?
6-11 ton ajrton hJmwn ton ejpiousion
dov hJmin shmeron
d-ne-o nou astzi.
a. Ce simbolizeaz cuvintele „pâinea noastr”?
b. Ce înseamn „spre fiinare”? Înseamn „necesar existenei”? De ce s-a tradus „cea de toate zilele”?
6-12 kai ajfev hJmin ta ojfeilhmata hJmwn
wJv kai hJmeiv ajfiemen toiv ojfeiletaiv hJmwn
i ne iart nou greelile noastre, dup cum i noi iertm greiilor notri.
a. Ce înseamn „greeli”, „datorii”? De ce nu spune „pcate” ca în textul din Luca?
b. Ce înseamn paralelismul „dup cum, precum” dintre acest verset i vs. 10? Reprezint o figur de stil?
c. Ce înseamn paralelismul dintre iertarea noastr i cea divin: s iertm complet, s iertm prin jertf, s iertm celor care regret greelile, etc.?
6-13 kai mh eijsenegkh|v hJmav eijv peirasmon
ajlla rJusai hJmav ajpo tou ponhrou.
oJti sou ejstin hJ basileia kai hJ dunamiv kai hJ doxa eijv
touv aijwnav, ajmhn.
i nu ne conduce pe noi în încercare (testare, ispit), ci ne scap de cel ru, cci a ta este împria, i puterea, i gloria în veci, amin.
a. Cum i de ce poate Dumnezeu conduce pe cineva la încercare sau testare? Poate el s ispiteasc pe cineva?
b. Ce reprezint aceast cerere: o admitere de slbiciune, o cerere de eliberare, o implorare de evitare a testrii?
c. Ce înseamn „cel ru”: lucrul ru, diavolul, pcatul? Ce argumente avei? S-ar putea traduce i „ne scap de ru”?
d. De unde vine încheierea: cci a ta este împria i puterea i gloria? De ce lipsete în Luca? De ce lipsete în alte manuscrise?
e. Ce importan are contextul pentru înelegerea teologiei rugciunii? Ce context este în Matei? Ce context este în Luca? De câte ori i-a învat Isus pe ucenici s se roage aceast rugciune? De ce s-a pstrat în dou forme (tradiii) diferite?
Rugciunea Tatl nostru în variantele lui Matei i Luca
Matei 6:9-13
Luca 11:1-4
Iat, dar, cum trebuie s v rugai: "Tatl nostru care eti în ceruri! Sfineasc-se Numele Tu;
2a. El le-a zis: "Când v rugai, s zicei: Tatl nostru care eti în ceruri! Sfineasc-se Numele Tu;
10. vie Împria Ta; fac-se voia Ta, precum în cer i pe pmânt.
[2b. vie Împria Ta; fac-se voia Ta, precum în cer, aa i pe pmânt.][n.a.: 2b. nu este în toate manuscrisele lucane]
11. Pâinea noastr cea de toate zilele d-ne-o nou astzi;
3. Pâinea noastr cea de toate zilele d-ne-o nou în fiecare zi;
12. i ne iart nou datoriile noastre, precum i noi iertm datornicilor notri;
4a. i ne iart nou pcatele noastre, fiindc i noi iertm oricui ne este dator;
13a. i nu ne duce în ispit, ci izbvete-ne de cel ru.
4b. i nu ne duce în ispit, ci izbvete-ne de cel ru."
13b. Cci a Ta este Împria i puterea i slava în veci. Amin!"
Observaii la rugciunea Tatl nostru:
Forma cea mai complet a rugciunii se gsete la Matei, i nu este de mirare, cci el a fost martor ocular la darea rugciunii. De asemenea, tot la Matei exist i forma specific „datoriile noastre”, care reflect o situaie special, o explicaie aparte, sau (i) o înelegere mai profund, prin meditaie, asupra naturii pcatelor noastre (datorii fa de Dumnezeu i fa de oameni), pe care Matei, prin pregtirea sa contabil, era mai înclinat s o îneleag în limbaj economic.
Aplicaie exegetic 3: Vindecarea demonizatului din Gherasa, Marcu 5.1-20 (Mt 8.28-34; Lk 8.26-39)
Text UBS4:
Prezentarea situaiei - introducere
1 Κα λθον ες τ πραν τς θαλσσης ες τν χραν τν Γερασηνν1. 2 * κα ξελθντος ατο κ το πλοου εθς πντησεν ατ κ τν μνημεων νθρωπος ν πνεματι καθρτ, 3 ς τν κατοκησιν εχεν ν τος μνμασιν, κα οδ λσει οκτι οδες δνατο ατν δσαι 4 δι τ ατν πολλκις πδαις κα λσεσιν δεδσθαι κα διεσπσθαι π ατο τς λσεις κα τς πδας συντετρφθαι, κα οδες σχυεν ατν δαμσαι 5 κα δι παντς νυκτς κα μρας ν τος μνμασιν κα ν τος ρεσιν ν κρζων κα κατακπτων αυτν λθοις.a
Întâlnirea i dialogul
6 κα δν τν ησον π μακρθεν δραμεν κα προσεκνησεν ατ 7 * κα κρξας φων μεγλ λγει, Τ μο κα σο, ησο υ το θεο το ψστου; ρκζω σε τν θεν, μ με βασανσς.b 8 λεγεν γρ ατ, ξελθε τ πνεμα τ κθαρτον κ το νθρπου.c 9 κα πηρτα ατν, Τ νομ σοι; κα λγει ατ, Λεγιν νομ μοι, τι πολλο σμεν.d 10 κα παρεκλει ατν πολλ να μ ατ ποστελ ξω τς χρας.e
Vindecarea
11 ν δ κε πρς τ ρει γλη χορων μεγλη βοσκομνη 12 κα παρεκλεσαν ατν λγοντες, Πμψον μς ες τος χορους, να ες ατος εσλθωμεν.f 13 κα πτρεψεν ατος. κα ξελθντα τ πνεματα τ κθαρτα εσλθον ες τος χορους, κα ρμησεν γλη κατ το κρημνο ες τν θλασσαν, ς δισχλιοι, κα πνγοντο ν τ θαλσσ.g
Mrturia i reacia pstorilor
14 κα ο βσκοντες ατος φυγον κα πγγειλαν ες τν πλιν κα ες τος γρος κα λθον δεν τ στιν τ γεγονς 15 κα ρχονται πρς τν ησον κα θεωροσιν τν δαιμονιζμενον καθμενον ματισμνον κα σωφρονοντα, τν σχηκτα τν λεγινα, κα φοβθησαν.
16 κα διηγσαντο ατος ο δντες πς γνετο τ δαιμονιζομν κα περ τν χορων.h 17 κα ρξαντο παρακαλεν ατν πελθεν π τν ρων ατν.i
Plecarea i desprirea de omul vindecat - încheierea
18 κα μβανοντος ατο ες τ πλοον παρεκλει ατν δαιμονισθες να μετ ατο .k 19 * κα οκ φκεν ατν, λλ λγει ατ, παγε ες τν οκν σου πρς τος σος κα πγγειλον ατος σα κρις σοι πεποηκεν κα λησν σε.l 20 κα πλθεν κα ρξατο κηρσσειν ν τ Δεκαπλει σα ποησεν ατ ησος, κα πντες θαμαζον.m
Aparat critic – UBS4
* 
a 5.5 SP: NA // P: TEV FC NIV
* 
7 Τ … ψστου 1 Kgs 17.18; Mk 1.24; Lk 4.34 υ … ψστου Lk 1.32; 6.35 ρκζω … θεν Mt 26.63
b 7 P: FC VP
c 8 P: TEV FC NIV VP
d 9 P: FC VP
e 10 NO P: TR WH AD M RSV Seg VP Lu NJB TOB REB NRSV // SP: NA
f 12 P: FC VP
g 13 P: NA RSV TEV FC NIV VP REB NRSV
h 16 P: TEV
k 18 P: TEV
19 παγε … σου Mt 9.6; Mk 8.26; Lk 5.24; 8.39
l  19 P: TEV FC VP
m 20 P: WH AD NA M RSV REB NRSV
Aparat critic STEPBible (Tyndale House, Cambridge) https://www.stepbible.org/?q=version=VarApp|reference=Mar.5
Mark 5.1
Γερασηνν] (see Luke 8:26)
Γαδαρηνν] (see Matthew 8:28) A C E F G H K Π Σ f13 157 180 597 1006 1009 1010 1079 1195 1216 1230 1242 1243 1253 1342 1344 1365 1505 1546 2148 2876 Byz l68 l76 l185 l292 l313 l514 l673 l813 l1223 l1552 l1761 lAD syrp syrh goth Diatessaronsyr mssaccording to Origen ς ND Dio
Γεργεσηνν]
TEXT Mark 5.1: "to the country of the Gerasenes." EVIDENCE: S* B D lat vg cop(south) TRANSLATIONS: ASV RSV NASV NIV NEB TEV RANK: C
NOTES: "to the country of the Gergesenes." EVIDENCE: Sc L Delta Theta f1 28 33 565 700 892 1241 Lect syr(s) syr(h)margin cop(north) TRANSLATIONS: RSVn NIVn
NOTES: "to the country of the Gadarenes." EVIDENCE: A C K Pi f13 1010 Byz syr(p,h) TRANSLATIONS: KJV RSVn NIVn
COMMENTS: Gerasa, Gadara, and Gergesa were all cities of the region called Decapolis, so each reading would refer to the same country. It seems most likely that "Gerasenes" was original here and in Luke 8:26, 37, while "Gadarenes" was original in Matthew 8:28. The reading "Gergesenes" seems to have been proposed by Origen, and added to manuscripts under his influence.
Mark 5.2
πντησεν] W
Mark 5.3
μνμασιν] WH
οδ λσει οκτι] WH NR (CEI Nv) Riv TILC NM
οτε λσεσιν] Byz ς ND Dio
δνατο] Byz WH
διαπαντς] ς
μνμασιν κα ν τος ρεσιν] WH NR CEI ND Riv Dio TILC Nv NM
ρεσιν κα ν τος μνμασιν] Byz ς
Mark 5.6
ατν] A B C L Δ 892 1241 pc WH
ατ]
ποκριθ λγων] E 565 700 1010 Byz ς ND Dio
ποκριθ] D pc it
ατος πολλ] (A πολλ ατος) D f1 f13 565 700
Mark 5.10
ποστελ ατ] Θ
ατος ποστελ] D Byz ς ND Riv Dio TILC Nv (NM)
ποστελ ατος] A 074 f1 f13 1241 al it
ατν ποστελ]
Mark 5.11
επον] f13 28 2542
πντες ο δαμονες λγοντες] A (K M Π* 579 al it vg syrs syrp omit πντες) 074 33 Byz syrh goth ς NR CEI ND Riv Dio TILC
πντα τ δαιμνια επντα] (D omit πντα) Θ 565 (700 λγοντα τι) pc ita
Mark 5.13
πτρεψεν ατος]
πτρεψεν ατος εθως ησος] A 074 f13 33 (1241) Byz itaur itf itl itq vg syrh goth ς ND Dio
πεμψεν ατος] Θ
πεμψεν ατος ησος] 565 700
εθως Κριος ησος πεμψεν ατος ες τος χορους] D pc (itc) itd itff2 itr1 (iti)
πτρεψεν ατος ησος] 579
πτρεψεν ατος εθως] E
ς] WH
κα ο] WH
τος χορους] Byz ς ND Dio TILC
πγγειλαν]
λθον] WH
καθμενον κα] Byz ς Dio
τν σχηκτα τν λεγινα]
τν σχηκτα τν λεγενα]
omit] D vg syrs
κα διηγ] ς WH
παρεκλουν] D Θ 565 700 1424 pc ita
μβανοντος] WH NR CEI ND Riv Nv NM
μβντος] Byz ς Dio (TILC)
παρεκλει] Byz ς WH
μετ' ατο ] WH
κα οκ] WH CEI Nv NM
δ ησος οκ] Byz ς NR ND Riv Dio TILC
πγγειλον]
νγγειλον] A L 0132 0134 Byz ς
Mark 5.19
κρις σοι] (
σοι κρις] A L W 074 0132 0134 f1 f13 Byz vg ς
σοι θες] (see parallel passage) D (1242)
Texte sinoptice paralele
Matei 8.28-34
Marcu 5.1-20
Luca 8.26-39
28. Când a ajuns Isus de partea cealalt, în inutul Gadarenilor, L-au întâmpinat doi îndrcii care ieeau din morminte. Erau aa de cumplii, c nimeni nu putea trece pe drumul acela.
29. i iat c au început s strige: "Ce legtur este între noi i Tine, Isuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici s ne chinuieti înainte de vreme?"
30. Departe de ei era o turm mare de porci care pteau. 31. Dracii rugau pe Isus i ziceau: "Dac ne scoi afar din ei, d-ne voie s ne ducem în turma aceea de porci." 32. "Ducei-v", le-a zis El. Ei au ieit i au intrat în porci. i deodat toat turma s-a repezit de pe râp în mare, i a pierit în ape.
33. Porcarii au fugit i s-au dus în cetate de au povestit tot ce se petrecuse i cele întâmplate cu îndrciii.
34. i iat c toat cetatea a ieit în întâmpinarea lui Isus; i, cum L-au vzut, L-au rugat s plece din inutul lor.
1. Au ajuns pe cellalt rm al mrii, în inutul gadarenilor. 2. Când a ieit Isus din corabie, L-a întâmpinat îndat un om care ieea din morminte, stpânit de un duh necurat. 3. Omul acesta îi avea locuina în morminte, i nimeni nu mai putea s-l in legat, nici chiar cu un lan. 4. Cci de multe ori fusese legat cu picioarele în obezi i cu ctue la mâini, dar rupsese ctuele i sfrâmase obezile, i nimeni nu-l putea domoli. 5. Totdeauna, zi i noapte, sttea în morminte i pe muni, ipând i tindu-se cu pietre.
6. Când a vzut pe Isus de departe, a alergat, I s-a închinat 7. i a strigat cu glas tare: "Ce am eu a face cu Tine, Isuse, Fiul Dumnezeului celui Preaînalt? Te jur în Numele lui Dumnezeu, s nu m chinuieti!" 8. Cci Isus îi zicea: "Duh necurat, iei afar din omul acesta!"
9. "Care-i este numele?", l-a întrebat Isus. "Numele meu este "legiune", a rspuns el, "pentru c suntem muli." 10. i Îl ruga struitor s nu-i trimit afar din inutul acela.
11. Acolo, lâng munte, era o turm mare de porci care pteau. 12. i dracii L-au rugat i au zis: "Trimite-ne în porcii aceia, ca s intrm în ei." 13. Isus le-a dat voie. i duhurile necurate au ieit i au intrat în porci; i turma s-a repezit de pe râp în mare: erau aproape dou mii, i s-au înecat în mare.
14. Porcarii au fugit i au dat de tire în cetate i prin satele vecine. Oamenii au ieit s vad ce s-a întâmplat.
15. Au venit la Isus, i iat pe cel ce fusese îndrcit i avusese legiunea de draci, ezând jos îmbrcat i întreg la minte; i s-au înspimântat.
16. Cei ce vzuser cele întâmplate le-au povestit tot ce se petrecuse cu cel îndrcit i cu porcii. 17. Atunci au început s roage pe Isus s plece din inutul lor.
18. Pe când Se suia El în corabie, omul care fusese îndrcit Îl ruga s-l lase s rmân cu El. 19. Isus nu i-a dat voie, ci i-a zis: "Du-te acas la ai ti i povestete-le tot ce i-a fcut Domnul i cum a avut mil de tine." 20. El a plecat i a început s vesteasc prin Decapole tot ce-i fcuse Isus. i toi se minunau.
26. Au venit cu corabia în inutul gherghesenilor, care este în dreptul Galileii. 27. Când a ieit Isus la rm, L-a întâmpinat un om din cetate, stpânit de mai muli draci. De mult vreme nu se îmbrca în hain i nu-i avea locuina într-o cas, ci în morminte.
28. Când a vzut pe Isus, a scos un strigt ascuit, a czut jos înaintea Lui i a zis cu glas tare: "Ce am eu a face cu Tine, Isuse, Fiul Dumnezeului celui Preaînalt? Te rog nu m chinui."
29. Cci Isus poruncise duhului necurat s ias din omul acela pe care pusese stpânire de mult vreme; era pzit, legat cu ctue la mâini i cu obezi la picioare, dar rupea legturile i era gonit de dracul prin pustiuri. 30. Isus l-a întrebat: "Cum îi este numele?" "Legiune", a rspuns el; pentru c intraser muli draci în el. 31. i dracii rugau struitor pe Isus s nu le porunceasc s se duc în Adânc.
32. Acolo, pe munte, era o turm mare de porci care pteau. i dracii au rugat pe Isus s le dea voie s intre în ei. El le-a dat voie. 33. Dracii au ieit din omul acela, au intrat în porci, i turma s-a repezit de pe râp în lac i s-a înecat.
34. Porcarii, când au vzut ce se întâmplase, au fugit i au dat de veste în cetate i prin sate.
35. Oamenii au ieit s vad cele întâmplate. Au venit la Isus i au gsit pe omul din care ieiser dracii ezând la picioarele lui Isus, îmbrcat i în toate minile; i i-a apucat frica.
36. Cei ce vzuser cele petrecute le-au povestit cum fusese vindecat cel stpânit de draci. 37. Tot norodul din inutul gherghesenilor a rugat pe Isus s plece de la ei, pentru c îi apucase o mare fric. Isus S-a suit într-o corabie i S-a întors.
38. Omul din care ieiser dracii Îl ruga s-i dea voie s rmân cu El. Dar Isus l-a trimis acas i i-a zis: 39. "Întoarce-te acas i povestete tot ce i-a fcut Dumnezeu." El a plecat i a vestit prin toat cetatea tot ce-i fcuse Isus.
40. La întoarcere, Isus a fost primit cu bucurie de mulime, cci toi Îl ateptau.
Paralele interne i observaii în Marcu 5.1-20
Demonizatul s-a închinat la început, iar la sfârit a vrut s mearg cu Isus
Isus le-a permis demonilor s intre în porci, dar nu i-a dat voie celui vindecat s vin dup El, ci l-a trimis ca misionar acasa
Demonizatul era agitat, gol, primejdios, dar a devenit aezat, îmbrcat, în toate minile
Isus le-a dat voie demonilor s intre în porci, care s-au aruncat în mare i au murit, dup ce Isus, în Marcu 4 linitise marea i vântul de rzvrtirea lor împotriva lui i a ucenicilor
Oamenii din Gherasa erau obinuii cu demonicul, dar nu erau obinuii s vad puterea de vindecare a lui Isus.
2000 de porci i aprox. 5000 de demoni (o legiune avea 5000-6000... sau 1000-1500 soldai). Aproximativ 1 demon / porc, sau 2-3 demoni / per porc. 2000 de porci nu au suportat o încrctur demonic de 1-2-3 demoni / porc, dar toi acetia încpuser într-un singur om...
Isus a venit cu corabia i a plecat cu corabia, dar a lsat un om transformat, care ddea mrturie în continuu.
Cuvinte-cheie, scene i comentarii asupra Marcu 5.1-20
Elementele specifice naraiunii: scena, personajele, dialogul, punctul de vedere, repetiia, introducerea, punctul culminant, deznodmântul
Explicaie, descriere context:
Isus viziteaz Galileea i trece pe rmul pgân al lacului (mrii) Galileii, în Decapolis, unde erau 10 localiti greceti pgâne, între care Gherasa, Gherghesa, Gadara.
Lacul Galileii, Tiberias, Marea Galileii, Kinneret sau Kinnereth, este un lac cu ap dulce din Israel. Este al doilea cel mai jos lac de pe planet, între 215 – 209 m sub ninevul mrii. Are 21 km lungime i 13 km lime, 53 km în circumferin, o suprafa de 166 km2. Primul lac i cel mai jos este tot în Israel, este Marea Moart (408 m sub nivelul mrii). Iordanul izvorte mai la nord de Marea Galileii, trece prin aceasta i se vars în Marea Moart. Are un curs total de 251 km.
Isus le-a spus pilda semntorului (Mc.4) i apoi s-a suit în corabie i i-a luat i pe ucenici. Cu ei au plecat mai multe corabii. Ei nu tiau c urma o mare lecie despre cine este Isus i ce face El, despre îndurarea i lucrarea lui Dumnezeu. Cât timp au traversat lacul Galileii, s-a stârnit o furtun foarte mare. Prea c toate spiritele rzvrtite se opun acestei cltorii. Isus a linitit vântul i valurile i le-a cerut ucenicilor s aib credin c nu vor pieri. El dormise în timp ce ei se speriaser de moarte, dar le-a artat cine este stpânul valurilor. Nu trebuie s fim stpânii de un duh de fric, dac Isus este cu noi. Pandemia cu virus Sars-Cov-2 ne umple de fric – unul din efectele infectrii este depresia, frica, confuzia. Dac Domnul a vindecat un demonizat i oameni paralizai, sau orbi, sau leproi, El poate s ne vindece i pe noi.
La destinaie, a coborât din corabie i singurul om care i-a vzut i a venit s îi întâmpine a fost un om bolnav. Avea o afeciune psihic i spiritual în acelai timp. Un duh necurat (poate, eful) era peste el. De fapt avea o otire, o armat de duhuri necurate. Era nelinitit, speriat, temtor fa de Isus, era depresiv, sttetea în morminte, se tia pe corp (foarte tatuat i rnit), ipa mereu. Eeste uimitor c l-a recunoscut pe Isus i l-a întâmpinat.
Omul locuia în morminte, κατοκησιν εχεν ν τος μνμασιν,
Era un om în duh necurat, νθρωπος ν πνεματι καθρτ,
Era legat i se dezlega mereu, nu putea fi controlat de nimeni.
Rtcea, se tia i ipa, în continuu, i ziua i noaptea
Reacia initial a locuitorilor:
Toi îl tiau pe demonizat, i nimeni nu îl putea controla. Erau resemnai. Poate era un fel de show al regiunii. Între timp, afacerile cu porci mergeau înainte. Porcii nu se speriau de demoni, atât timp cât se aflau în afara lor, nu în ei.
Scena întâlnirii cu Isus, întâmpinarea:
A venit înaintea lui Isus i i s-a închinat, προσεκνησεν ατ
(probabil a îngenuncheat înaintea lui, Luca zice c a czut la pmânt înaintea lui Isus)
Dialogul întâlnirii:
Isus începuse s îi zic i îi repeta: iei, duhule necurat din om... λεγεν γρ ατ, ξελθε τ πνεμα τ κθαρτον κ το νθρπου.
Reacia omului la cererea de a iei duhul necurat din el este protestul i întrebarea Τ μο κα σο,... ce mi-e mie i ie? Adic, ce ne pas nou? Sau ce ai cu noi? (Asemntor, Isus i Maria, la Cana Galileii, la nunt, în legtur cu cererea de vin. Un idiom grecesc).
Mai întâi îns el îi recunoate autoritatea lui Isus: Isuse, fiul lui Dumnezeu cel preaînalt, ησο υ το θεο το ψστου
Apoi, îl conjur printr-un viclean apel la dreptatea i domnia lui Dumnezeu s îl lase i s nu în chinuie (tortureze)… ceea ce aduce aminte de ispitirea lui Isus în pustie, când diavolul se folosete de Scriptur
ρκζω σε τν θεν, te conjur înaintea lui Dumnezeu...
Omul este confuz, derutat. el crede c vizita lui Isus îl va chinui, iar duhurile necurate îi sunt mai prietene. I se pare c trebuie s intervin pentru duhurile rele din el, nu vede frumuseea eliberrii i vizitei lui Hristos...
Isus îi cere numele, spre supunere i control, spre eliberare, Care îi este numele? Τ νομ σοι; De asemenea, Isus îi cere onestitate. i lui Iacov i-a cerut numele, iar Iacov i-a zis „Ma cheam Iacov (îneltor)”, iar îngerul Domnului i-a zis „te vei chema Israel – omul care lupt cu Dumnezeu (pentru binecuvântarea lui Dumneze)”.
La întrebarea lui Isus, care îi este numele? Omul (sau duhurile?) rspunde (sau i duhurile din el îi rspund):
– Numele meu este legiune (omul zice asta), cci suntem muli (duhurile spun asta...) Λεγιν νομ μοι, τι πολλο σμεν
Legiune poate însemna simplu, mulime sau grmad, dar la Marcu, pentru un auditoriu roman, putea s însemne i armat, oaste, confruntarea cu puterea organizat a rutii... Marcu scria pentru cititori de limb latin. Aadar, adevratul împrat se confrunt cu o oaste necurat i o va învinge. Este a doua victorie a lui Isus. Prima a fost încetarea furtunii.
Omul îl ruga pe Isus s nu îi trimit afar din ar... κα παρεκλει ατν πολλ να μ ατ ποστελ ξω τς χρας.
Trimite-ne în porci, ca s intrm în ei... Πμψον μς ες τος
χορους, να ες ατος εσλθωμεν
Porcii preau o destinaie potrivit, ceva necurat potrivit pentru duhuri necurate... dar, duhurile aveau planuri ascunse, sau Isus i-a pedepsit împreun cu planurile lor ascunse... Nimeni nu poate scpa de pedeapsa Domnului. Ei au czut în marea înfrângerii i s-au înecat acolo.
Scena: intrarea demonilor în porci i sinuciderea porcilor
Erau cam 2000 de porci... Daca duhurile necurate erau cam o legiune, adic 5000 sau 6000, veneau cam 2-3 duhuri pe un porc... marea era semnul rzvrtirii... Isus tocmai linitise marea i vântul în Marcu 4. Puterea lui este peste tot... (suntem în anul 2020... i Domnul este gata s îl liniteasc i pe el...).
κα ξελθντα τ πνεματα τ κθαρτα εσλθον ες τος
χορους, κα ρμησεν γλη κατ το κρημνο ες τν
θλασσαν, ς δισχλιοι, κα πνγοντο ν τ θαλσσ
Scena: prima reacie a pstorilor, fuga
Pstorii porcilor au fugit în sat i s se întoarc împreun cu ali locuitori s vad ce s-a întâmplat. Marele pstor de suflete omeneti, Isus, contra celor muli pstori de porci.
Scena: starea omului vindecat
Toi au vzut cum omul care fusese demonizat (repetiie) acum sttea aezat (Luca zice c statea la picioarele lui Isus, ca un ucenic în faa rabinului sau a regelui), îmbrcat – nu gol (Dumnezeu este Dumnezeul restaurrii i al îmbrcrii în jertfa Domnului – vezi Geneza, Adam i Eva) i gândind sntos – adic în toate minile (linitit, cu gândirea curit i echilibrat, sub control personal i divin). Este posibil c vorbea linitit cu Isus.
καθμενον ματισμνον κα σωφρονοντα
Mintea este un fenomen foarte complex. Organele contiinei de sine se pare c sunt creierul i inima, ajutate de nervi i hormoni... Suportul fizic este biologic (esut, neuroni, sinapse), fizico-chimic (electricitate i poteniale chimice), i cuantic (2020 – premiul nobel la fizic, Roger Penrose i legturile neuronale). Contextul este spiritual. Drogaii le experimenteaz pe toate trei. i noi la fel. Sediul personalitii este spiritual, în duh (apropos de adventiti i martorii lui Iehova).
A doua reacie / comentariu: au fost cuprini de team
Oamenii s-au temut când au vzut omul vindecat... de unde fusese înainte demonizat (Marcu repet problema) De ce nu s-au temut înainte, când omul era demonizat?
Scen: plecarea lui Isus la rugmintea locuitorilor
Isus se suie în corabie, fiind rugat de oamenii locului s plece, s îi lase.
Dialogul plecrii: Isus i omul vindecat, trimiterea misionar
Isus nu îi d voie (iari autoritate) s vin, îi spune s mearg acas, s mrturiseasc celorlali ce i-a fcut Domnul. Uneori, credem c, dup ce ne-a vizitat Dumnezeu i ne-a vindecat viaa personal i familia, trebuie s fim gata s plecm undeva, cu El. El îns cu autoritatea sa divin, poate s îi cear s rmâi pe loc – s dai mrturie în familia ta i la cunoscuii ti. Te provoc s faci lucrul acesta. Nu întotdeauna este bine ca Domnul s îi dea ce ai cerut. Demonii cer voie s treac în porci, iar Isus le-a dat voie – i au murit. Omul vindecat cere voie s plece, dar Isus îi spune s stea. A fi cu Isus, înseamn s fii în Duhul cu El. Fii în Duhul lui Hristos, de acest Crciun i vestete vindecarea, iertarea i îndurarea Domnului.
Scen final / deznodmânt: mrturia omului vindecat
Omul vindecat d mrturie aa cum a spus Isus.
A treia reacie, reacia final / comentariu:
Reacia final a locuitorilor este c pentru mult timp toi se minunau de mrturia celui vindecat de demoni, prin puterea lui Hristos. Adic admirau ce s-a întâmplat.
Deci, fric de Corona Virus sau admiraie i închinare lui Hristos?
„…De la începuturile civilizaiei, frica este primul lucru care te izbete într-o pandemie. Iar ca s o diminum, în an pandemic, am dezvoltat divizia de cercetare i am început s facem cercetare medical în România, pentru a oferi o viziune mai clar asupra situaiei actuale i a evoluiei bolii. Ne adaptm continuu la prezent i ne pregtim pentru viitor. Facem România bine.”
Iar noi zicem, chiar aa. Dar noi îl vestim pe Hristos care aduce vindecarea i desfineaz frica morii i autoritatea duhurilor necurate. De aceea, ne pregtim s celebrm Craciunul. Avem o lup care ne ajut s vedem mai bine importana Crciunului.
Aplicaie exegetic 4: Iertarea i retrimiterea lui Petru, Ioan 22.15-19
Ioan 22.15-19. Acest text a fost discutat anterior, ca exemplu de capcan exegetic. În aceast seciune îns, el va fi din punct de vedere exegetic, conform celor patru etape ale exegezei. Pentru o discuie mai bun în ce privete analiza textual, se va folosi textul NA27 i parte din aparatul su critic:
15 τε ον ρστησαν λγει τ Σμωνι Πτρ ησος· Σμων ωννου, γαπς με πλον τοτων; λγει ατ· να κριε, σ οδας τι φιλ σε. * λγει ατ· βσκε τ ρνα μου. 16 λγει ατ πλιν δετερον· Σμων ωννου, γαπς με; λγει ατ. να κριε, σ οδας τι φιλ σε. * λγει ατ· πομαινε τ 1πρβατ μου. 17 λγει ατ τ τρτον· Σμων ωννου, φιλες με; λυπθη Πτρος τι επεν ατ τ τρτον· φιλες με; κα λγει ατ· κριε, πντα σ οδας, σ γινσκεις τι φιλ σε. * λγει ατ [ ησος]· βσκε τ 1πρβατ μου. 18 μν μν λγω σοι, τε ς νετερος, ζννυες σεαυτν κα περιεπτεις που θελες· ταν δ γηρσς, κτενες τς χερς σου, κα λλος σε ζσει κα οσει που ο θλεις. 19 τοτο δ επεν σημανων πο θαντ δοξσει τν θεν. κα τοτο επν λγει ατ· κολοθει μοι.
15. Iwna, AC2 Q Y f1.13 33 M $ (c) sy |txt 1 B C* DL W l 844 lat co
var. probata, C* D it
16. to deuteron. 1 1. 565 pc deuteron oJ kuriov D – * pc sys Iwna A C2 Q Y f1.13 33 $ (c) sy
| txt BC* DW lac co 1 † – probatia B C 565 pc b
txt ADW Q Y f13 33vid $ sy (f1 om. leg.3 … mou)
17. Iwna A C2 Q Y f1.13 33 $ (c) sy; Or | txt P59vid BC* DW lat co
† eijpen B C f 13 $ r1 vgcl | txt A D W Q Y f 1 33. 565 al lat
† oJ jIhsouv DW f1 33. 565 al lat sys pbo bo
| txt A Q Y f 13 $
1 † – probatia A B C 565 pc txt DW QY f 1.13 33vid $ sy
18. † 1 3 2 B C*vid Ajlloi se zwsousin ( C2)P59vid C2 DW1. 33. 565 pc syhmg pbo | txt A Q Y f 13 $ lat
ajpoisousin (oiv– C2; aJpag– D ) se (–C2 1 pc) op. 1 C2 DW 1. 33. 565 pc syhmg
poihsousin soi oJsa * | txt (A) BC* vid (Q) Y f 13 (892s) $ lat sys.p.h
În acest pasaj Isus îl întreab pe Petru de trei ori „Simone, fiul lui Iona, m iubeti?”. Textul zice c Petru s-a întristat c Isus l-a întrebat a treia oar „m iubeti?” i i-a zis „tu toate le tii, tii c te iubesc”. Totui, muli predicatori adaug i o discuie spiritual suplimentar despre aceast întristare, o discuie referitoare la semnificaia verbelor „a iubi” folosite aici de Isus i de Petru, phileo (a iubi, philos – prieten; phile - dragoste) i agapao (a iubi; agape, dragoste):
1. Isus întreab, agapas me, i Petru rspunde, philo se.
2. Isus întreab, agapas me, i Petru rspunde, philo se.
3. Isus întreab, phileis me, i Petru rspunde philo se.
Interpretarea sugerat de predicatorii amintii spune c Isus l-ar întreba pe Petru cu verbul agapao, referindu-se la dragostea divin, pe când Petru rspunde, smerit, cu verbul phileo, înelegând c îi este prieten lui Isus. A treia oar îns Isus l-a întrebat acelai lucru dar a folosit verbul phileo, folosind chiar cuvintele lui Petru i ridicând întrebarea dac mcar aa, cum îi tot rspunde el, îi este prieten cu adevrat.
Fr îndoial, variaia este evident, dar trebuie discutat dac ea exprim diversitate stilistic sau i semnificaie teologic. Adevrul este c, în timpul lui Isus i al apostolilor, verbele phileo i agapao aveau acelai îneles, nedifereniat, i însemnau ambele „a iubi”, fr nuane specifice despre dragostea divin sau omeneasc. Cu greu se poate admite, deci, c Isus a intenionat o întrebare special, a treia oar. În acelai timp, opiunea stilistic – sau teologic – ar putea s îi aparin lui Ioan, dac Isus a vorbit cu Petru în aramaic, i nu în greac.
Aplicaie exegetic 5: Învierea fiicei lui Iair i vindecarea femeii cu hemoragie (text 3-sinoptic)
Matei 9:18-25
Marcu 5:21-43
Luca 8:40-56
5:21 Dup ce a trecut Isus iari de cealalt parte, cu corabia, s-a adunat mult norod în jurul lui. El sttea lâng mare.
8:40 La întoarcere, Isus a fost primit cu bucurie de mulime, cci toi Îl ateptau.
9:18 Pe când le spunea Isus aceste vorbe, iat c a venit unul din fruntaii sinagogii, I s-a închinat, i I-a zis: „Fiica mea adineaori a murit; dar vino de pune-i mâinile peste ea i va învia.”
5:22 Atunci a venit unul din fruntaii sinagogii, numit Iair. Cum L-a vzut, fruntaul s-a aruncat la picioarele lui, 5:23 i I-a fcut urmtoarea rugminte struitoare: „Fetia mea trage s moar; rogu-Te, vino de-i pune mâinile peste ea, ca s se fac sntoas i s triasc.”
8:41 i iat c a venit un om, numit Iair, care era frunta al sinagogii. El s-a aruncat la picioarele lui Isus, i L-a rugat s vin pân la el acas;
9:19 Isus S-a sculat, i a plecat dup el împreun cu ucenicii lui.
5:24 Isus a plecat împreun cu el. i dup El mergea mult norod i-L îmbulzea.
8:42 pentru c avea o singur copil de vreo doisprezece ani, care trgea s moar. Pe drum, Isus era îmbulzit de noroade.
9:20 i iat o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge, a venit pe dinapoi, i s-a atins de poala hainei lui.
5:25 i era o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge. 5:26 Ea suferise mult de la muli doctori; cheltuise tot ce avea, i nu simise nici o uurare; ba înc îi era mai ru.
8:43 i era o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge; ea îi cheltuise toat averea cu doctorii, fr s-o fi putut vindeca vreunul.
5:27 A auzit vorbindu-se despre Isus, a venit pe dinapoi prin mulime, i s-a atins de haina lui.
8:44 Ea s-a apropiat pe dinapoi, i s-a atins de poala hainei lui Isus. Indat, scurgerea de sânge s-a oprit.
9:21 Cci îi zicea ea: „Numai s m pot atinge de haina lui, i m voi tmdui.”
5:28 Cci îi zicea ea: „Dac a putea doar s m ating de haina lui, m voi tmdui.” 5:29 i îndat, a secat izvorul sângelui ei. i a simit în tot trupul ei c s-a tmduit de boal.
5:30 Isus a cunoscut îndat c o putere ieise din El; i, întorcându-Se spre mulime, a zis: „Cine s-a atins de hainele Mele?” 5:31 Ucenicii I-au zis: „Vezi c mulimea Te îmbulzete, i mai zici: „Cine s-a atins de Mine?” 5:32 El se uita de jur împrejur s vad pe cea care fcuse lucrul acesta.
8:45 i Isus a zis: „Cine s-a atins de Mine?” Fiindc toi tgduiau, Petru i cei ce erau cu El, au zis: „Învtorule, noroadele Te împresoar i Te îmbulzesc, i mai întrebi: „Cine s-a atins de Mine?” 8:46 Dar Isus a rspuns: „S-a atins cineva de Mine, cci am simit c a ieit din Mine o putere.”
Marcu 5:33
Luca 8:47
5:33 Femeia, înfricoat i tremurând, cci tia ce se petrecuse în ea, a venit de s-a aruncat la picioarele lui, i I-a spus tot adevrul.
8:47 Femeia, când s-a vzut dat de gol, a venit tremurând, s-a aruncat jos înaintea lui, i a spus în faa întregului norod, din ce pricin se atinsese de El, i cum fusese vindecat numaidecât.
9:22 Isus S-a întors, a vzut-o, i i-a zis: „Îndrznete, fiic! Credina ta te-a tmduit.” i s-a tmduit femeia chiar în ceasul acela.
5:34 Dar Isus i-a zis: „Fiic, credina ta te-a mântuit; du-te în pace, i fii tmduit de boala ta.”
8:48 Isus i-a zis: „Îndrznete, fiic; credina ta te-a mântuit, du-te în pace.”
5:35 Pe când vorbea El înc, iat c vin nite oameni de la fruntaul sinagogii, care-i spun: „Fiica ta a murit; pentru ce mai superi pe Învtorul?”
8:49 Pe când vorbea El înc, vine unul din casa fruntaului sinagogii, i-i spune: „Fiica ta a murit, nu mai supra pe Învtorul.”
5:36 Dar Isus, fr s in seam de cuvintele acestea, a zis fruntaului sinagogii: „Nu te teme, crede numai!”
8:50 Dar Isus, când a auzit lucrul acesta, a zis fruntaului sinagogii: „Nu te teme; crede numai, i va fi tmduit.”
9:23 Când a ajuns Isus în casa fruntaului sinagogii, i când a vzut pe cei ce cântau din fluier, i gloata bocind, 9:24 le-a zis: „Dai-v la o parte; cci fetia n-a murit, ci doarme!” Ei îi bteau joc de El. 9:25 Dar, dup ce a fost scoas gloata afar, Isus a intrat înuntru, a luat pe feti de mân, i fetia s-a sculat.
5:37 i n-a îngduit nimnui s-L însoeasc, în afar de Petru, Iacov i Ioan, fratele lui Iacov. 5:38 Au ajuns la casa fruntaului sinagogii. Acolo Isus a vzut o zarv, i pe unii care plângeau i se tânguiau mult. 5:39 A intrat înuntru, i le-a zis: „Pentru ce facei atâta zarv, i pentru ce plângei? Copila n-a murit, ci doarme.” 5:40 Ei îi bteau joc de El. Atunci, dup ce i-a scos afar pe toi, a luat cu El pe tatl copilei, pe mama ei, i pe cei ce-L însoiser, i a intrat acolo unde zcea copila. 5:41 A apucat-o de mân, i i-a zis: „Talita cumi” care, tlmcit, înseamn: „Fetio, scoal-te, îi zic!” 5:42 Îndat fetia s-a sculat, i a început s umble; cci era de doisprezece ani. Ei au rmas încremenii. 5:43 Isus le-a poruncit cu trie s nu tie nimeni lucrul acesta; i a zis s dea de mâncare fetiei.
8:51 Când a ajuns la casa fruntaului, n-a lsat pe nici unul s intre împreun cu El, decât pe Petru, pe Iacov, pe Ioan, pe tatl i mama fetei. 8:52 Toi plângeau i o boceau. Atunci Isus a zis: „Nu plângei; fetia n-a murit, ci doarme.” 8:53 Ei îi bteau joc de El, cci tiau c murise. 8:54 Dar El, dup ce i-a scos pe toi afar, a apucat-o de mân, i a strigat cu glas tare: „Fetio, scoal-te!” 8:55 i duhul ei s-a întors în ea, iar fata s-a sculat numaidecât. Isus a poruncit s-i dea s mnânce. 8:56 Prinii ei au rmas uimii. Isus le-a poruncit s nu spun nimnui cele întâmplate.
Observaii la învierea fiicei lui Iair i vindecarea femeii bolnave
Matei este mai succint, el condenseaz istorisirea i nu d detalii, este mai teologic în afirmaii subliniind închinarea, puterea lui Isus, etc. De exemplu, despre fata centurionului (Matei nu spune c centurionul este Iair) aflm c a murit, iar Domnul este chemat s o învie, punându-i mâinile peste ei. Matei prezint starea final i manifestarea de putere la care, cu credin, centurionul îl cheam pe Isus. Apoi, Matei nu comenteaz despre boala femeii sau necazurile ei cu doctorii, nici discuia lui Isus cu ucenicii despre oamenii care îl îmbulzesc; dup cum nu relateaz prea mult nici din discuia de pe drum i de la poarta lui Iair, în timp ce în ambele situaii Luca i Marcu au mai multe de spus.
Marcu scrie cu un acut sim al detaliului vizual, datorat, probabil, lui Petru. El spune c Isus traversase marea Galileii i venise lâng rm, apoi comentez despre experienele negative ale femeii în suferina sa netratat corespunztor de medici, în timp ce Luca este mai rezonabil în legtur cu doctorii. Marcu intr în detaliu atât în discuia lui Isus cu conductorii, în drum spre casa lui Iair, cât i în prezentarea învierii fetei lui Iair.
Aplicaie exegetic 6: Smochinul uscat (paralel Matei – Marcu, text sursa dubl)
Matei 21:18-19 (o zi?)
Marcu 11:12-14 (dou zile)
18. Dimineaa, pe când Se întorcea în cetate, I-a fost foame.
12. A doua zi, dup ce au ieit din Betania, Isus a flmânzit.
19. A vzut un smochin lâng drum, i S-a apropiat de el; dar n-a gsit decât frunze, i i-a zis: „De-acum încolo în veac s nu mai dea rod din tine!” i pe dat smochinul s-a uscat.
13. A zrit de departe un smochin, care avea frunze, i a venit s vad poate va gsi ceva în el. S-a apropiat de smochin, dar n-a gsit decât frunze, cci nu era înc vremea smochinelor.
14. Atunci a luat cuvântul i a zis smochinului: „În veac s nu mai mnânce nimeni rod din tine!” i ucenicii au auzit aceste vorbe.
Matei 21:20-22
Marcu 11:20-24
20. Ucenicii, când au vzut acest lucru, s-au mirat, i au zis: „Cum de s-a uscat smochinul acesta într-o clip?”
20. Dimineaa, când treceau pe lâng smochin, ucenicii l-au vzut uscat din rdcini.
21. Petru i-a adus aminte de cele petrecute i i-a zis lui Isus: „Învtorule, uite c smochinul pe care l-ai blestemat, s-a uscat.”
21. Drept rspuns, Isus le-a zis: „Adevrat v spun c, dac vei avea credin i nu v vei îndoi, vei face nu numai ce s-a fcut smochinului acestuia; ci chiar dac ai zice muntelui acestuia: „Ridic-te de aici, i arunc-te în mare” se va face.
22. Isus a luat cuvântul, i le-a zis: „Avei credin în Dumnezeu!
23. Adevrat v spun c, dac va zice cineva muntelui acestuia: „Ridic-te i arunc-te în mare” i dac nu se va îndoi în inima lui, ci va crede c ce zice se va face, va avea lucrul cerut.
22. Tot ce vei cere cu credin, prin rugciune, vei primi.
24. De aceea v spun c, orice lucru vei cere, când v rugai, s credei c l-ai i primit, i-l vei avea.
Observaii la istorisirea uscrii smochinului:
Matei scrie mai succint i las impresia c uscarea i comentariile ucenicilor, împreun cu lecia dat de Isus, s-au întâmplat toate în aceeai zi (de fapt, el nu spune explicit c ar fi doar o zi, ci pune accent, din start, pe ziua a doua, când s-au dat explicaii). Marcu, mai bogat în detalii, scrie c este vorba despre dou diminei: în prima s-a poruncit smochinului s se usuce, iar uscarea a fost constatat deplin a doua zi (se uscase pân la rdcini; probabil, în prima zi, smochinul doar se ofilise). Lecia este dat în dou etape. Marcu e mai aproape de istorie i de tema primar (se înva despre rugciune i credin). Matei este mai aproape de semnificaia general, privitoare la Israel, i atrage atenia, prin context, c Isus merge în Templu i îi mustr pe preoi i pe btrânii învai c nu aduc roadele ateptate (parabola celor doi fii i parabola vierilor).
Întrebri exegetice:
Cum a avut loc, de fapt, evenimentul i ce procedee literare se observ la cei doi evangheliti?
Ce fel de relaii exist între text (evenimentul uscrii smochinului) i contextul su apropiat în cele dou cazuri?
Cum împart evanghelitii evenimentul (prezentare, explicaie, lecia credinei, etc.)?
Care este mesajul specific al lui Marcu i al lui Matei în ce privete uscarea smochinului?
Bibliografie
Bailey, J. L., Vander Broek, L. D., Literary forms in the New Testament (London: SPCK, 1992).
Barr, J., The Semantics of Biblical Language (Oxford: OUP, 1961).
Bock, D. L., Fanning, B. M. (eds), Interpreting the New Testament Text (Wheaton, IL: Crossways Books, 2006).
Blnescu, O., Texte i pre-texte. Introducere în pragmatic (Bucureti: Ariadna 98, 2005).
Burge, G. M., Interpreting the Gospel of John (Grand Rapids, MI: Baker Book, 1992).
Carson, D. A., Probleme exegetice (tr. Alina Giurgiu, Sibiu: Betania, 1998).
Cotterell, P., Turner, M., Linguistics and Biblical Interpretation (London: SPCK, 1989).
Egger, W., Metodologia Noului Testament (tr. Dumitru Groan, Cluj: Galaxia Gutenberg, 2006).
Fee, G. D., Exegeza Noului Testament (tr. Alina Giurgiu, Sibiu: Colegiul Biblic Betania, 1998).
Fee, G. D., Stuart, D., Biblia ca literatur, (tr. Adrian Pastor, Cluj-Napoca: Logos, 1995).
Gheorghe M., Epistola ctre Tit. Ghid exegetic pe textul grecesc (Arad: Multimedia, 2002).
Hagner, D. A., New Testament Exegesis and Research: A Guide for Seminarians (Pasadena, California: Fuller Seminary Press, 1999).
Kaiser, W., Jr., Silva M., Principii de hermeneutic biblic (Cluj-Napoca: Logos, 2006).
Klein, W. W., Blomberg, C. L., Hubbard, R. L. jr., Introduction to Biblical Interpretation (London: Word, 1993).
Lamsa, G. L., Idioms in the Bible explained and A Key to the Original Gospels (San Francisco, CA: Harper and Row, 1985).
Liefeld, W. L., Interpreting the Book of Acts (Grand Rapids, MI: Baker Book, 1995).
Longenecker, R., Biblical Exegesis in the Apostolic Period (Grand Rapids / Vancouver: Eerdmans / Regent College, 1999)
Longman III, T., Literary Approaches to Biblical Interpretation (Leicester, UK: Apollos, 1987).
McDill, W., Predicarea Eficient. 12 Deprinderi Eseniale (Oradea: Editura Universitii Emanuel, 2006);
McKnight, S., Interpreting the Synoptic Gospels (Grand Rapids, MI: Baker Book, 1988).
Michaels, J. R., Interpreting the Book of Revelation (Grand Rapids, MI: Baker Book, 1992).
Miller, C., Marketplace Preaching. How to Return the Sermon to Where It Belongs (Grand Rapids, MI: Baker Books, 1995)
Osborne, G.R., The Hermeneutical Spiral. A Compre-hensive Introduction to Biblical Interpretation (Downers Grove, IL: IVP, 1991).
Pânzaru, I., Practici ale interpretrii de text (Iai: Polirom, 1999).
Pârvu, I., Cum se interpreteaz operele filosofice (Bucureti: Punct, 2001).
Porter, S. E., Handbook to Exegesis of the New Testament (Leiden: Brill, 1997).
Porter, S. E. (ed), Dictionary of Biblical Criticism and Interpretation (Abingdon, Oxon UK (New York, NY): Routledge, 2009)
Poythress, V. S., Science and Hermeneutics (Leicester, UK: Apollos, 1988).
Ricouer, P., Eseuri de hermeneutic (tr. Vasile Tonoiu, Bucureti: Humanitas, 1995).
Robinson, H., Arta Comunicrii Adevrului Biblic (Cluj: Logos, 1998);
Ross, Ch., and Sibley, R., (ed), Illuminating Eco: On the Boundaries of Interpretation, Aldershot: Ashgate. 2004.
Silva, M., God, Language and Scripture. Reading the Bible in the light of general linguistics (Leicester, UK: Apollos, 1990).
Schleiermacher, F.D.E., Hermeneutica (tr. I.N. Râmbu, Iai: Polirom, 2001).
Schreiner, T. R., Interpreting the Pauline Epistles (Grand Rapids, MI: Baker Book, 1990).
Thiselton, A., The Two Horizons. New Testament Hermeneutics and Philosophical Description (London: Paternoster, 1980).
Idem, New Horizons in Hermeneutics. The Theory and Practice of Transforming Biblical Reading (London: HarperCollins, 1992).
Trotter, A. H., jr., Interpreting the Epistle to the Hebrews (Grand Rapids, MI: Baker Book, 1997).
Tuckett, C.M., Reading the NT. Methods of Interpretation (London: SPCK, 1990 (1987)).