· Web viewAcest plan a fost elaborat ca suport al reformei profunde în curs de desfăşurare în sistemul naţional de învăţământ din România, reformă ce cuprinde toate

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENINR.........DIN...........................

2010-2015

Motto: "În limitele impuse, cu resursele existente, într-un ritm propriu, bazaţi pe convingerea cã toate au un început, sã încercãm sã facem singuri ceea ce aşteptãm de la alţii !"

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENI


ARGUMENT

Proiectul de dezvoltare institutionala al Scolii Gimnaziale Tarlungeni pentru perioada 2010 – 2015 este parte integrantă a Strategiei de dezvoltare a învăţământului brasovean .

Acest plan a fost elaborat ca suport al reformei profunde în curs de desfăşurare în sistemul naţional de învăţământ din România, reformă ce cuprinde toate componentele sistemului, de la curriculă şi până la management şi are ca ţel crearea unui sistem educaţional adecvat societăţii cunoaşterii.

Din perspectiva dezvoltării durabile, a globalizării educaţiei, a integrăriiacesteia cu cercetarea şi inovarea, unitatea de învăţământ Târlungeni-unitate coodonatoare cu sectie romana si maghiara, cu structurile Purcareni si Zizin, precum si Gradinitele Târlungeni, Purcareni si Zizin, respectiv beneficiarii direcţi ai sistemului de învăţământ, elevii, promovează politicile publice destinate implementării unei noi viziuni asupra educaţiei, formării, cercetării şi dezvoltării având ca dimensiuni principale îmbunătăţirea calităţii şi a eficacităţii sistemului de educaţie şi formare profesională, facilitarea accesului universal la educaţie şi formare, deschiderea sistemului de educaţie şi de formare profesională către spaţiul european.


I. SCURT ISTORIC

Comuna Tãrlungeni este atestata documentar din anul 1427 când un grup de secui şi-au instalat casele pe partea dreaptã a Tãrlungului şi au dat numele de “Tatrankfalna”. Paralel cu aceasta în partea cealaltã a apei si-au instalat turmele de oi câţiva oieri veniţi din pãrţile Sibiului. Una din aceste turme (tarle), fiind mai mare şi dispusã de-a lungul apei a fost numita”târla lungã”. De aici se crede cã a primit numele mai întâi apa de “Tarlung”, iar mai apoi comuna Tãrlungeni.

Originea numelui provine de la râul Tărlung, care traversează partea de vest a comunei. Legenda spune ca denumirea satului s-ar fi luat după aşezarea populaţiei, cu casele la distanţe mari unele de altele, pe un teritoriu mai lung, care s-a numit Tarla Lungă, şi de aici toponimul derivat Tărlungeni.

Prima atestare documentara apare in anul 1484, o plângere a comunei Prejmer împotriva satului Tărlungeni pentru apa râului Tărlung. Pentru soluţionarea acestei probleme s-a deplasat la faţa locului chiar voievodul Transilvaniei, Istvan Bathori, împreună cu judecătorul Braşovului şi, în faţa tuturor locuitorilor din Tărlungeni şi Prejmer, s-a hotărât ca să fie lăsată o parte din apa Tărlungului să se scurgă şi pe hotarul satului Tărlungeni, pentru adăparea vitelor şi pentru mori, iar restul apei să rămâna în albia veche.

Sub aspect administrativ, satul a apaţinut din secolul al XV-lea judeţului Alba de Sus. S-a desprins de domnii feudali în anul 1499, când regele Vladislav, amaneteaza Tarlungeniul oraşului Braşov în schimbul unor împrumuturi.


În anul 1784 împăratul Iosif al II-lea desfiinţează districtul Braşovului, iar Tărlungeniul trece la judeţul Trei Scaune. Sase ani mai târziu se revine la forma de district Braşov, în care se regăseste şi satul Tărlungeni.

Din timpurile cele mai vechi, satul era locuit de ţărani liberi, nefiind nici un nobil feudal în localitate. Satul făcea parte din acele 13 sate libere, care erau date prin documentul lui Ludovic I din 15 noiembrie 1377, oraşului Braşov, cu condiţia ca aceste sate să ajute să se clădească cetatea Branului. În urma acestui document, ţăranii din aceste 13 sate au devenit iobagii cetăţii, fiind obligaţi să facă numai serviciul militar.

Din documentele parohiei evanghelice reiese ca în anii 1713, 1714 şi 1718 satul a fost bântuit de ciumă, incendii şi inundaţii. În anul 1740 a fost inundaţia cea mai mare a râului Tărlung, când strada Racheţilor (azi strada Tărlungului) a fost luată de apă, precum şi prima clădire a şcolii din localitate. În anul 1578, la 21 iunie, a izbucnit un incendiu atât de mare, încât a nimicit jumătate din sat.

În timpul revoluţiei din 1848 au luat parte 126 de ţărani în luptele din valea Bârsei. De asemenea, locuitorii comunei au participat în cele patru sate la ridicarea de monumente în cinstea eroilor căzuţi la datorie.

Comuna Tãrlungeni şi teritoriul administrativ din care fac parte şi cele 3 sate: Cãrpiniş, Purcãreni şi Zizin se situeazã în partea de SE a judeţului Brasov, la 10 km de municipiul Braşov. Populaţia totalã stabilã, conform statisiticilor preliminare ale ultimului recensãmânt este de 7889 locuitori, din care 4263 femei si 3626 bãrbaţi. Locuitorii de etnie românã şi maghiarã sunt angajaţi aproximativ 60% în diverse sectoare ale industriei, alimentaţiei, sãnãtate, educaţie, administraţie, atât pe plan local, cât şi judeţean; 20% au ca principalã îndeletnicire agricultura, iar restul sunt pensionari, zilieri etc. Menţionãm, cã populaţia de etnie rroma este în numãr de 2800 locuitori, iar 90% din aceştia sunt


asistaţi social, neavând nici un venit, decât ocazional din munci agricole sezoniere. Gradul de tradiţionalitate în rândul populaţiei de etnie rroma este scãzut, la bazã, conform dialectului vorbit au fost rromi cãldãrari, însã urmare a amestecului dintre neamuri, putem vorbi actualmente de rromi carpatici, cu foarte puţine sãrbãtori şi obiceiuri, portul tradiţional pierzându-se.

Scoala Gimnaziala Tãrlungeni este situatã în centrul comunei la o distanta de 7 km de oraşul Sãcele şi 15 km de Municipiul Braşov.

Invãţãmântul în comuna Tãrlungeni are vechi tradiţii, atât în limba românã, cât şi în limba maghiara. In comuna Tãrlungeni a existat un învãţãmânt confesional conform documentelor încã din anul 1696 şi existã documente şcolare despre învãţãmântul de stat în limba românã şi maghiarã începând din anul 1920. Incepând cu 1964 a existat învãţãmânt obligatoriu de opt clase în limba romana şi maghiarã, şcoala funcţionând în douã corpuri de clãdiri înainte de 1970. In anul 1970 s-a dat în folosinţã clãdirea nouã a şcolii cu parter şi un etaj , cu 10 sãli de clasã, laborator şi birouri. In perioada 1983-1989 a funcţionat în şcoala noastrã şi treapta I de liceu cu profil agricol şi confecţionare de elemente prefabricate. Incepând cu anul 2004 în urma comasãrii secţiei maghiare la nivelul comunei ,Primãria Tãrlungeni ne-a pus la dispoziţie încã un corp de clãdire pentru elevii şcolii noastre.


In unitatea noastrã şcolarã tradiţia şi modernismul se împletesc armonios, ţinând cont de complexul multi-etnic al zonei (români, maghiari, rromi) şi de ritmul accelerat al evoluţiei tehnologiei. Cadrele didactice ale şcolii s-au implicat în acest proces prin organizarea de manifestãri cultural-artistice specifice zonei, dar şi de aplicare a tehnologiilor moderne asistate pe calculator, care asigurã elevilor capacitatea de adaptare la schimbãrile actuale. Astfel promovãm ideea realizãrii ofertei educaţionale în funcţie de nevoile reale ale comunitãţii cât şi de condiţiile social-economice în care funcţioneazã şcoala încercând sã –i definim o identitate proprie.

Incepând cu anul scolar 2001\2002 în Scoala Purcãreni, care ulterior şi-a pierdut personalitatea juridica, fiind asimilatã şcolii de centru, s-au inscris 25 de elevi (ucenici) care au fost pregãtiţi în profilul menajer\menajerã, absolvind şcoala de ucenici cu durata de 2 ani. Din anul 2000 şi pânã 2010 în aceasta şcoalã au funcţionat clase la Scoala de Arte şi Meserii, această formã de şcolarizare fãcând parte din învãţãmântul obligatoriu de 10 clase, echivalent ciclului inferior liceal .

Începând cu anul scolar 2004-2005 s-a dezvoltat învãţãmântul integrat (elevi cu CES). Catedra profesionalã de psihopedagogie specialã – prof. itinerant a fost înfiinţatã în anul şcolar 2005/2006 (cabinetul de psihopedagogie specialã). In anul şcolar 2006\2007 am mai primit un post de asistent psihopedagog pe care funcţioneazã în prezent un profesor logoped. In anul şcolar 2006-2007 am înscris în şcoalã douã grupe de copii provenind de la Casele de tip familial din Tãrlungeni, copii cu deficienţe grave, care au fost constituiţi pana in anul 2009 în doua clase integrate în învãţãmântul de masã.

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENIII. MEDIUL EXTERN

Comuna Tărlungeni face parte din Şapte Sate şi, prin extindere, din Ţara Bârsei, teritoriu care alături de zona Branului, a Făgăraşului şi a Sibiului erau denumite ’’mocăneşti’’.

În activitatea de zi cu zi nu se mai păstrează portul tradiţional, mocănesc şi ceangăiesc, acestea mai putând fi văzute numai cu ocazia anumitor sărbători şi la muzeul amenajat la parohia evanghelică din Tărlungeni, sau când atât tinerii cât şi bătranii îmbracă hainele tradiţionale. Această abandonare a portului local (mocănesc) se datorează faptului că, încă din perioada primului război mondial, o parte din locuitorii comunei au plecat în tară, adică în vechiul regat (Buzău, Câmpia Română), unde s-au îndeletnicit cu diferite munci : birjari în Bucureşti, căruţaşi pe dubiţele de pâine (căruţaşi organizaţi care făceau servicii de transport marfă şi curierat până în Viena, Budapesta sau Constantinopol), iar o parte din ei se duceau ca baci şi ciobani la turmele de oi din Dobrogea şi Muntenia. Acolo, prin forţa împrejurărilor, au abandonat portul mocănesc ce reclama mai multă îngrijire, şi astfel au îmbrăcat costume din stofe de diferite culori, închise, mult mai practice.

http://tarabarsei.eu/wp-content/uploads/2011/06/harta_tarlungeni.jpg


Localitatea Zizin, ce apartine comunei, a primit in 2005 indicatorul de sat european pentru dezvoltarea infrastructurii, protecția mediului și servicii sociale pentru cei defavorizați.

Din punct de vedere geografic, Tărlungeniul este una dintre cele mai frumoase așezări ale judetului Brasov. Pe raza lui se află culmi semețe de munți (Ciucaș, Piatra Laptelui și Tesla) și dealuri cu fânețe și pășuni, dar și șes, în depresiunea Bârsei. Flora este specifică zonei de deal și montane, cu trecere de la stejar și fag la conifere și chiar jnepeniș, iar fauna cuprinde si un bogat fond cinegetic, reprezentat prin căprioare, cerbi, veverițe, pisici sălbatice, vulpi, lupi, urși, porci mistreți. Nu in ultimul rand, zona este populara pentru izvoarele de apa minerala de la Zizin.

Comuna Tarlungeni este cuprinsa in teritoriul administrativ al judetului Brasov fiind amplasata in sud-estul judetului si se invecineaza cu teritoriile administrative ale municipiului Brasov, municipiul Sacele si comunelor Prejmer, Harman, Budila si Vama Buzaului. Comuna Tarlungeni este situata in depresiunea Barsei, la poalele muntelui Ciucas, la o distanta de zece kilometri de Brasov si este strabatuta de apele paraurilor Tarlung si Zizin. Celelalte sate sunt: Purcareni, Zizin, Carpinis si Tarlungeni, sat resedinta de comuna.

Populaţia totalã stabilã, conform statisiticilor preliminare ale ultimului recensãmânt este de 8100 locuitori, din care romani 3400, maghiari 2300 si rromi: 2400. Locuitorii de etnie românã şi maghiarã sunt angajaţi aproximativ 60% în diverse sectoare ale industriei, alimentaţiei, sãnãtate, educaţie, administraţie, atât pe plan local, cât şi judeţean; 20% au ca principalã îndeletnicire agricultura, iar restul sunt pensionari, zilieri etc. Menţionãm, cã populaţia de etnie rroma in procent de 90% sunt asistaţi social, neavând nici un venit, decât ocazional din munci agricole sezoniere. Gradul de tradiţionalitate în rândul populaţiei de etnie rroma este scãzut, la bazã, conform dialectului vorbit au fost rromi cãldãrari, însã urmare a


amestecului dintre neamuri, putem vorbi actualmente de rromi carpatici, cu foarte puţine sãrbãtori şi obiceiuri, portul tradiţional pierzându-se.

III. MEDIUL INTERN

A. PREZENTARE SCOALA

Şcoala Tãrlungeni împreună cu structurile sale funcţionează în clădiri proprietate publică, având singur scop - învăţământ şi este împãrţitã astfel:

1.Şcoala Gimnazialã Tãrlungeni cu clasele 0-VIII si o grupa de cursanti „A doua sansa”are trei corpuri, dintre care corpul B gradinita pentru comunitate romi, iar corpul C se aflã la intrare în satul Zizin, unde funcţioneazã secţia maghiarã comasatã a comunei cu un numar de 98 elevi. Corpul A cuprinde 10 sãli de clasã, reabilitate în anul şcolar 2006/2007 in urma constructiilor de reparatii capitale, biblioteca şcolarã-CDI şi un cabinet de asistenţã psihipedagogicã. Cursurile se desfasoara pe un schimb cu un numar de 313 de elevi. Corpul B a început sã se construiascã în vara anului 2006, iar lucrãrile s-au finalizat în primãvara anului 2008. Aici funcţioneaza grãdiniţa pentru copiii din comunitatea de romi in doua schimburi cu un total de 97 de prescolari. Toate corpurile sunt vãzute cu centralã termica pe lemne.

2.Scoala Purcãreni cu clasele 0-VIII are douã corpuri. Corpul A are 11 sãli de clasã, iar în corpul B funcţioneazã o sala de clasã, un laborator de informaticã. Cursurile se desfasoara pe un singur schimb cu un numar de 171 de elevi.

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENI 3 . Scoala Zizin cu clasele 0-VIII are doua corpuri: unul constructie reabilitata pe proiect Banca Mondiala, cu 9 Sali de

clasa, grupuri sanitare moderne, centrala termica pe lemne, iar al doilea cu o sala de clasa si laborator AEL. Orele se desfasoara in doua schimburi cu un numar de 443 elevi.

4.Grãdiniţele comunei Tãrlungeni : Grãdiniţa Tãrlungeni cu o grupã de secţie românã- 35 prescolari şi 1 grupe de secţie maghiarã – 24 prescolari , Grãdiniţa Cãrpiniş, cu o grupã mixtã – 118 prescolari, apartinand comunitatii de rromi din Zizin, Grãdiniţa Purcãreni cu o grupã de secţie românã – 17 prescolari şi una de secţie maghiarã- 15prescolari şi Grãdiniţa Zizin tot cu doua grupe, una de secţie românã – 14 prescolari, iar cealaltã de secţie maghiarã 15 prescolari

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENICULTURA ORGANIZATIONALA

1. Insemne: sigla consortiului scolar

2. Revista scolii: Suflet de copil, cu aparitie trimestriala

3. Ziua portilor deschise: luna mai

4. Festivitati

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENI1. Zilele Tarlugeni – In luna iulie 2011, locuitorii din Tarlungeni sarbatoresc a VII-a editie a Zilelor Comunei.

Muzica si dansurile populare, romanesti, maghiare si rome, ocupa un loc central in cadrul manifestarii. Ansamblurile folclorice ale etniei rrome aduc o pată de culoare şi au mare succes. Evenimentul este organizat de Consiliul Judeţean Braşov, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Braşov împreună cu Primăria şi Consiliul Local Tărlungeni.

2. Balul Dragobetelui – Unul dintre evenimentele remarcabile ale comunei este “Balul Dragobetelui”, care se tine in fiecare an la Zizin. Dragostea curată a tinerilor este asociată cu ciripitul şi împerecherea păsărilor de pădure, care au ca patron o îndrăgită reprezentare mitică, “Dragobetele” sau “Cap de primăvară”, sărbătorit în calendarul popular în data de 24 februarie. Traditia cere ca in această zi, fetele şi feciorii sa iasa la pădure hăulind şi chiuind, pentru a culege primele flori ale primăverii. Pretutindeni se strigă “Dragobetele sărută fetele!”. Asemănător păsărilor, fetele se zburătoresc, fugă rituală care se încheie cu sărutatul lor de către băieţi. Seara se incheie, conform obiceiului de pe vremuri, cu o sezatoare. Băieţii se aşează într-o parte, fetele în alta şi incep să schimbe glume, ghicitori, poveşti hazlii, strigături, si se cântă. Dragobetele este o ocazie pentru locuitorii zonei sa reinvie porturile populare traditionale, cantecele si dansurile din strabuni.

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENI3. Sanzienele – Tot in Zizin, pe 24 iunie, se sarbatoreste Noaptea Sanzienelor, ce coincide cu echinochiul de vară şi cu

Naşterea Sf. Ioan Botezătorul. Tot acum sunt Moşii de Sânziene, când se-mpart ca pomană primele fructe şi legume din grădini, în memoria unui dispărut. Traditia spune ca Noaptea de Sanziene este una magică, pentru că se deschid Porţile cerului şi se-ntâmplă lucruri deosebite. Fetele, cu coronite pe cap, danseaza si si spun versurile ritualice ale Sanzienelor, iar baietii poarta faclii aprinse. Seara Sânzienelor nu poate să înceapă, decât atunci când pe vârful unui deal înalt se aprinde focul. La finanul serii locuitorii dau drumul la lumanari aprinse pe apa Zizinului, luminite plutitoare în memoria unui drag dispărut sau pentru realizarea unei dorinţe.

4. Ziua internationala a rromilor – Se sarbatoreste in 8 aprilie la Caminul Cultural al comunei si este in fiecare an un prilej de comemorare, dar si de sarbatoare. Sunt invitate in fiecare an formatii artistice rrome din localitatile judetului Brasov – Comana, Cincu, Fagaras, Maierus, Sacele, Prejmer si sunt astfel puse in valoare traditiile si obiceiurile etniei rrome, urmarindu-se si cresterea stimei de sine a generatiei tinere.

5. Traditiile zonei – Dintre activitățile din gospodăriile locale, s-au pastrat cele legate de sărbătorile religioase, și anume: de Craciun: – colindul, (la care participa baietii si are loc in ziua de craciun) si boricza (jucat de baieti in sat in a doua zi a Craciunului); de Paste – vopsitul și încondeiatul ouălor, stropitul (la care participa copii, baieti si barbati, in a doua zi a Pastelui) și Balul Bisericii.

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENIANALIZA PESTE

Categorie

de

factori

Nivel

Politici Economici Sociali Tehnologici Ecologici

local Autorităţile locale sunt interesate de dezvoltarea şcolii.

Şcoala este

Zona este interesantă din punct de vedere economic, dovadă fiind investiţiile

Există un important segment de populaţie cu un scăzut nivel de

Pe plan local, dotarea şcolii cu aparatură modernă este

Zona nu este foarte dezvoltată industrial, aşadar, nu este foarte poluată. Poluarea este generată, în mare măsură, de

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENIprezenta în comunitatea locală prin publicarea articolelor legate de activităţile derulate sau intenţiile de dezvoltare.

Consiliul local şi Primăria comunei sunt implicate direct în viaţa şcolii, prin servicii/comparti-mente care

importante realizate sau in curs de realizare

Comuna prezintă interes turistic, dar încă nu reuşeşte să valorifice potenţialul.

Potenţialul natural şi cultural existent nu este valorificat corespunzăt

trai/educaţie

Multe familii sunt mai preocupate de asigurarea minimului financiar necesar existenţei, decât de educaţia copiilor.

Comunitatea locală are aşteptări mari în ce priveşte implicarea şcolii în

acceptabilă.

La nivel local există interes pentru utilizarea noilor tehnologii.

depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor.

Existenţa unor elemente de mediu deosebite face ca zona să beneficieze de interes în ce priveşte implementarea unor proiecte de mediu

S-a elaborat o strategie de dezvoltare

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENIfacilitează legăturile cu comunitatea.

Sprijinul acordat şcolii nu limitează liberatea de decizie.

Autorităţile locale consideră şcoala un partener real şi derulează împreună numeroase

or pentru a asigura dezvoltarea durabilă a zonei.

Investitorii din zona sunt interesaţi să atragă forţa de muncă din localitate

Din punct de vedere funcţional,

rezolvarea problemelor .

Părinţii au, în general, o bună părere în ce priveşte rolul şcolii.

durabilă a zonei

Există premise pentru dezvoltarea unor programe comune cu agenţii economici importanţi, autorităţile locale şi factorii de decizie în domeniul protecţiei mediului, destinate îmbunătăţirii condiţiilor de

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENIacţiuni şi evenimente.

Şcoala beneficiază de sprijinul autorităţilor, dar fondurile alocate sunt insuficiente.

localitatea are un profil complex: industrial, turistic, agricol

mediu.

judeţean

Există un interes constant al şcolilor din

La nivel judeţen se manifestă reorientări în structura activităţilor

Din cauza sărăciei şi lipsei motivaţiei apar fenomenele de absenteism şi abandon şcolar, începând cu

Contextul regional are o mare influenţă în ceea ce priveşte susţinerea

Factorii de decizie de la nivel judeţean sunt interesaţi de îmbunătăţirea calităţii mediului. Exisţă

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENIjudeţ/ţară de pentru dezvoltarea de parteneriate cu şcoala noastră

Şcoala este apreciată la nivel judeţean, de către ISJ, ceea ce faciliteză dezvoltarea de proiecte în parteneriat.

Există un număr important de instituţii publice şi

economice

Autorităţile judeţene sunt interesate de dezvoltarea economică a judeţului dovadă fiind creşterea numărului de proiecte prin care se dezvoltă resursele umane

clasa a VI-a, în rândul elevilor din cadrul comunităţii rrome.

Se amplifică infracţionalitatea la nivelul judeţului, pe fondul degradării nivelului de trai şi al scăderii interesului pentru educaţie.

Creşte numărul de elevi care sunt implicaţi în consum sau

învăţământului modern.

La nivel judeţean sunt iniţiate şi implementate un număr foarte mare de proiecte destinate dezvoltării competenţelor digitale ale populaţiei.

programe destinate educaţiei pentru dezvoltare durabilă.

Există concursuri şi programe judeţene care încurajează participarea şcolilor la îmbunătăţirea mediului.

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENIONG-uri care activează în domeniul educaţiei şi formării resurselor umane care propun parteneriate interesante.

pentru integrare pe piaţa muncii sau se susţin iniţiativele economice.

Se reabiliteză zona din punct de vedere turistic, ceea ce poate determina creşterea interesului diverşilor

distribuire de droguri şi substanţe etnobotanice, prostituţie, acte de violenţă etc.

Există un interes în creştere al Poliţiei, ANPDC, ISJ, Consiliul Judeţean, AJOFM, Biblioteca Judeţeană de a dezvolta proiecte şi acţiuni

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENIposibili parteneri pentru dezvoltarea de proiecte cu instituţia sau alte instituţii din educaţie.

destinate rezolvării problemelor sociale.

naţional Există cadrul legislativ pentru buna funcţionare a şcolii.

Există curriculum-ului naţional /

Învăţământul nu este suficient finanţat.

Criza economică determină

Scăderea demografică şi îmbătrânirea populaţiei determină scăderea generală a populaţiei şcolare.

Se implementează programe de reabilitare a şcolilor.

Există


local şi examenele naţionale care permit abordări şi evaluări unitare în educaţie.

Există standardele naţionale care impun asigurarea şi evaluarea calităţii.

Există programe şi proiecte care

investiţii insuficiente în şcoli.

Noua lege a educaţiei permite finanţarea suplimentară acordată de MECTS în condiţiile în care şcoala integrează un număr semnificativ de elevi cu cerinţe

Starea economiei determină, la rândul ei, scăderea populaţiei şcolare.

Educaţia, în general , nu este promovată ca fiind o condiţie obligatorie a succesului social sau financiar.

programe de dotare a şcolilor cu calculatoare.

Generalizarea accesului la Internet facilitează accesul la informaţie.

România dezvoltă numeroase programe destinate promovării principiilor dezvoltării durabile.


permit dezvoltarea resurselor umane şi materiale ale şcolii.

Lipsă de unitate şi coerenţă, la nivel politic, în ce priveşte abordarea conceptului de dezvoltare a învăţământului

educative speciale.

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENIB. DOMENII MANAGERIALE - ANALIZA MEDIULUI INTERN

1.CURRICULUM

Curriculumul la nivelul instituţiei respectă Curriculumul Naţional ce vizează toate ciclurile de învăţământ care se regăsesc şi la nivelul Şcolii Gimnaziale Tarlungeni . În raport cu acesta se stabilesc obiectivele pentru ciclurile curriculare existente: achiziţii fundamentale( cls. Preg. şi I-II),dezvoltare ( cls.III – VI), observare şi orientare ( cls.VII-VIII).

Raportul dintre curriculum-ul naţional (TC), curriculum-ul diferenţiat (CD) şi curriculum-ul la decizia şcolii (CDŞ) este dat de planurile cadru de învăţământ, elaborate de către M.E. C.T.S, specifice fiecărei clase în parte.

Curriculumul la Decizia Şcolii s-a centrat pe nevoile de formare ale elevilor şi interesele acestora.

La ciclurile primar şi gimnazial orele de CDŞ au fost folosite în totalitate, respectiv clasele studiază în cea mai mare parte, pe săptămână, numărul maxim de ore.

La clasele cu predare în limba romani, numărul maxim de ore se depăşeşte cu numărul corespunzător, prevăzut de legislaţie, respectiv 3 ore.

Tipurile de activităţi pentru CDŞ existente în schema orară a elevilor urmăresc:

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENIo Cultivarea stimei de sine si fata de cei din jur prin promovarea valorilor interculturale, cultivarea traditiilor,

obiceiurilor si a limbii materne pentru fiecare etnie in parte

o Ciclul de dezvoltare al elevului şi tipul de învăţare specifice acestuia;o Priorităţile acordate disciplinelor la care se realizează evaluarea naţională la ieşire din sistem (Lb. Română,

Matematică, T.I.C);Se poate afirma că activitatea de elaborare a CDŞ-urilor a fost realizată în interesul elevilor deoarece:

- S-a avut în vedere sustenabilitatea asumata prin proiectul national al Organizatiei Rromani Criss „Pasi strategici in educatie pentru elevi apartinand mediilor defavorizate – componenta Educatie Interculturala”;

- S-a urmărit din punct de vedere al conţinuturilor, evoluţia atitudinală şi aptitudinală a elevului faţă de disciplina căruia aparţine curriculum opţional.

- Nu s-au folosit orele de CDŞ pentru completarea normelor profesorilor;

Stabilirea orelor de CDŞ s-a realizat cu respectarea prevederilor M.E.C.T.S în vigoare, prin următoarea succesiune de etape:

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENI Stabilirea propunerilor pentru CDŞ de către catedre, în funcţie de prevederile planurilor cadru( realizarea de

Comisia pentru Curriculum a Pachetului CDŞ care va fi prezentat elevilor); Elaborarea fişelor de opţiuni pentru fiecare clasă în parte; Manifestarea opţiunilor pentru anumite opţionale; Centralizarea opţiunilor şi stabilirea orelor de CDŞ în funcţie de opţiunile majoritare ale elevilor, corelate cu

numărul de ore prevăzut de planul cadru pentru fiecare clasă în parte;

Analiza SWOT a domeniului curriculum

Puncte tari Puncte slabe

Existenţa la biblioteca şcolii a legislaţiei referitoare la Curriculum(Planuri cadru,Ghiduri metodologice,Programe şcolare,modele de proiecte didactice pentru disciplinele de TC ,cât şi pentru discipline opţionale(Educaţia Interculturala, Ed. pentru sanatate, Consiliere şi orientare)

● Spaţii limitate, ceea ce nu permite întotdeauna derularea CDŞ-urilor la ore rezonabile din punct de vedere al potenţialului elevilor ;

Oportunitati Amenintari

●Programe nationale pentru romi privind educatia Interesul sporit al majorităţii elevilor pentru unele

ore de opţional în comparaţie cu orele de trunchi comun ;

Modificările legislaţiei ; Programme scolare aglomerate pentru orele de TC, ce

determină scăderea interesului pentru CDŞ-uri ; Evidenţierea în mică măsură a deprinderilor,abilităţilor,

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENIcompetenţelor ce pot fi dobândite prin CDŞ-uri;

Pe lângă curriculum-ul naţional, şcoala oferă elevilor şi un curriculum la decizia şcolii.

Astfel, în programele de opţional există:

Educatie interculturala Educaţie pentru sănătate;

2.RESURSE UMANE

a. Elevii

An scolar 2011/2012

Nivel Unitate scolara Nr. Elevi Din care romi

PRESCOLAR GRADINITA TARLUNGENI 74 0

GRADINITA PURCARENI 40 0

GRADINITA ZIZIN 36 0

GRADINITA COMUNITATE 145 145

PRIMAR TARLUNGENI - CLASA I 55 44


- CLASA II 34 18

- CLASA III 52 38

- CLASA IV 52 38

PURCARENI - CLASA I 21 0

- CLASA II 22 0

- CLASA III 19 0

- CLASA IV 23 0

ZIZIN - CLASA I 50 49

- CLASA II 53 53

- CLASA III 47 47

- CLASA IV 70 70

GIMNAZIAL TARLUNGENI –CLASA V 52 34

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENI- CLASA VI 60 41

- CLASA VII 38 29

- CLASA VIII 26 10

PURCARENI – CLASA V 19 0

- CLASA VI 16 0

- CLASA VII 16 0

- CLASA VIII 13 0

ZIZIN –CLASA V 40 40

- CLASA VI 42 42

- CLASA VII 54 54

- CLASA VIII 40 40


An scolar 2012/2013

Nivel Unitate scolara Nr. Elevi Din care romi

PRESCOLAR GRADINITA TARLUNGENI 59 0

GRADINITA PURCARENI 32 0

GRADINITA ZIZIN 29 0

GRADINITA COMUNITATE 206 206

PRIMAR TARLUNGEN I - CLASA PREGATITOARE 50 40

- CLASA I 38 29

- CLASA II 55 47

- CLASA III 34 22

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENI- CLASA IV 47 32

PURCARENI – CLASA PREGATITOARE 14 0

- CLASA I 25 0

- CLASA II 21 0

- CLASA III 22 0

- CLASA IV 20 0

ZIZIN – CLASA PREGATITOARE 40 40

- CLASA I 43 43

- CLASA II 51 51

- CLASA III 50 51

- CLASA IV 47 47

GIMNAZIAL TARLUNGENI –CLASA V 66 53

- CLASA VI 51 34

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENI- CLASA VII 51 34

- CLASA VIII 30 22

PURCARENI – CLASA V 22 0

- CLASA VI 18 0

- CLASA VII 19 0

- CLASA VIII 14 0

ZIZIN –CLASA V 73 73

- CLASA VI 43 43

- CLASA VII 46 46

- CLASA VIII 50 50

b. Cadre didactice

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENI Repartizarea personalului didactic pe cicluri de învăţământ, conform nivelului de calificare

2012-2013

NIVEL DE ÎNVĂŢĂMÂNT TOTAL CALIFICAT NECALIFICAT ÎN CURS DE CALIFICARE

TITULAR SUPLINITOR

PREŞCOLAR

- Gradinita Tarlungeni

- Gradinita Purcareni

- Gradinita Zizin

- Gradinita comunitate Tarlungeni

- Gradinita comunitate Zizin

15

2

2

2

4

5

6

2

2

1

1

-

-

-

-

-

-

-

2

-

-

-

-

2

7

-

-

1

3

3

PRIMAR clasele 0-IV

-Tarlungeni sectie romana

sectie maghiara

28

8

5

19

7

3

7

1

-

2

-

2

-

-

-

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENI- Purcareni

-Zizin

5

10

5

4

-

6

-

-

-

-

GIMNAZIAL

-Tarlungeni sectie romana

sectie maghiara

-Purcareni

-Zizin

44

16

8

5

15

24

5

6

5

8

18

9

2

-

7

2

2

-

-

-

-

-

-

-

-

TOTAL 87 49 25 6 7

Număr de cadre didactice care predau limba romani

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENI2012-2013

NIVEL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

TOTAL CALIFICAT NECALIFICAT ÎN CURS DE CALIFICARE

TITULAR SUPLINITOR

PRIMAR 2 1 1 - -

GIMNAZIAL 2 - - 2 -

TOTAL 4 1 1 2 -

Număr de cadre didactice/de sprijin care desfăşoară activităţi cu elevii cu dizabilitati integraţi în şcolile de masă

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENI2012-2013



TITULAR SUPLINITOR

PRESCOLAR

(LOGOPED)

1 1 - - -

PRIMAR 1 - 1 - -

GIMNAZIAL 1 - 1 - -

TOTAL 3 1 2

Numărul de cadre didactice din şcoală care au participat la cursuri de formare privind lucrul cu elevii cu deficienţe integraţi în şcoala de masă




TITULAR SUPLINITOR

PRIMAR 5 2 3 - -

GIMNAZIAL 4 1 3 - -

TOTAL 9 3 6 - -

Fluctuaţia cadrelor didactice – procentul de cadre didactice care au parasit unitatea scolara la final an scolar 2011-2012

- Prescolar 75%

- Primar 33%

- Gimnazial 36%

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENI Perfecţionarea cadrelor didactice: Programe de formare continuă (altele decât cele pentru grade didactice) la care au participat profesorii şcolii în ultimii 3 ani:

tematica si credite obtinute:

furnizorul programului de formare:

numărul participanţilor din şcoală şi nivelul de învăţământ la care predau:

c. Personal didactic auxiliar – 5,5

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENI- secretariat – 2 persoane ( 1 studii superioare)

- contabila ½ norma

- administrator de patrimoniu - 1

- mediatori scolari – 2 ( 1 studii superioare; 1 studii superioare in curs de finalizare; ambii curs formare nationala acreditat )

d. Personal nedidactic – 24,5

- soferi – 3

- muncitori – 3

-fochisti – 6

-paznici- 2

-ingrijitori – 10,5

Analiza SWOT a domeniului resurse umane


Puncte tari Puncte slabe

Cadrele didactice sunt calificate în proporţie de 85 %, Exista disponibilitatea manifestată de către cadrele

didactice de a urma cursuri de formare continuă ; Cadre didactice care locuiesc în localitate şi cunosc

specificul aşezării ; Elevii sunt interesaţi de activităţile extraşcolare ; Elevii prezintă potenţial pentru activităţi prectice; Elevii participă la concursuri şi olimpiade şcolare; Elevii sunt interesaţi să urmeze forme superioare de

educaţie (structurile Purcareni si sectie maghiara)

Tendinţa de absenteism manifestată la elevii apartinand grupurilor defavorizate; Numărul în creştere al elevilor cu probleme de comportament

emoţional,datorită lipsei părinţilor,care sunt plecaţi la muncă în străinătate;


Posibilitatea cadrelor didactice de a participa la proiecte internationale prin ANPCDEFP ;

Salarii nemotivant pentru cadrele didactice debutante; Legislaţie în tranziţie ; proceduri greoaie (vezi metodologia

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENI Organizarea cursurilor pentru formare continuă gratuite Transport elevi si cadre didactice gratuit Posibilităţi de formare în cadrul proiectelor destinate

absenteismului si abandonului scolar ( Z.E.P) Ajutor material oferit parintilor copiilor prescolari, prin

proiect Asociatia OvidiuRo

de ocupare a posturilor în învăţământ) ; Prezenta concurentei in apropiere ( in special pentru sectia

maghiara) Atitudinea unor părinţi faţă de şcoală ; Scăderea nivelului de trai ; Costurile mari implicate de transportul cadrelor didactice

3. RESURSE MATERIALE SI FINANCIARE

Baza materială a instituţiei este complexă, fiind formată din:

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENI9 corpuri de clădire, dispuse astfel:

Tarlungeni – 1 corp scoala parter, etaj si mansarda si 2 corpuri gradinita

Purcareni - 1 corp scoala si 1 corp gradinita

Zizin – 2 corpuri scoala si 1 corp gradinita

Carpinis – 1 corp gradinita

Trei laboratoare de informatică AEL (Tarlugeni, Purcareni si Zizin) cu acces la internet

Cabinete şi laboratoare pentru diverse discipline:

chimie - fizică, biologie, istorie, limba si literatura romana, limbi straine

sală de sport si terenuri sport (Purcareni si Zizin)

bibliotecă, cu un fond de carte de peste 2.500 volume, inclusă în cadrul C.D.I;

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENIC.D.I, cu acces la internet și o dotare multumitoare – softuri didactice, CD-uri, DVD-uri, 1 calculator, 1 proiector,

ecran pentru proiecție, tabla interactiva

cabinet logopedic şcolar;

sisteme audio ,aparatură IT, pentru desfăşurarea lecţiilor în condiţii moderne; acces la internet în cancelarie,

secretariat, contabilitate, bibliotecă, direcţiune;

mobilier relativ nou, adecvat sălilor de clase şi profilului activităţilor desfăşurate;

Analiza SWOT a domeniului resurse materiale si financiare

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENIPuncte tari Puncte slabe

Amplasarea centrală a clădirilor administrate ; Accesul facil la reţeaua de transport ; Existenta unei baze materiale moderne ; Existenta unor laboratoare dotate sau în curs de

dotare , în conformitate cu programele derulate de Guvernul Romaniei ; Existenta unui cabinet logopedic modern ; Existenta unei biblioteci cu un fond de carte de peste

2500 de volume ;

Clădirea grădinițelor din Carpinis, Purcareni si partial Tarlungeni, aflate în administrare sunt vechi, necesitand fonduri mari pentru reabilitare Inexistenta unei săli de festivităţi ; Inexistenţa unui cabinet medical/stomatologic; Terenul de educație fizică necesită reabilitare, în prezent

fiind impropriu activităților specifice ;


Posibilitatea dotărilor prin participarea la proiecte ; Buna colaborare cu reprezentanții comunității

locale(Primărie)

Sumele alocate pentru reparaţii şi pentru finanţare pe ansamblu de la Bugetul Local ; Situaţia economică precară a comunitatii rome din comuna,

care traiesc din ajutor social Lipsa sponsorilor

5. DEZVOLTARE SI RELATII COMUNITARE

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENI Şcoala acorda importanta parteneriatului cu intreaga comunitate locala, prin dezvoltarea unor noi continuturi ale activitatii educationale, continuturi cuprinse in ceea ce se desemneaza prin noile educatii. Şcoala dezvolta o relatie pozitiva si este deschisă catre o comunicare cu vectorii societatii, fapt prin care realizeaza si functia de integrare a tinerilor in societate. In contextul integrarii europene, Şcoala Gimnazială Tarlungeni este o poarta deschisa catre valorile si exigentele europene in domeniul educatiei.Valorile promovate sunt :

- Educatia inter si multiculturala

- Educatia ecologica

- Educatia in spiritul drepturilor omului

- Educatia in vederea combaterii violentei

- Educatia in spiritul moralitatii familiei si societatii

Relaţia cu comunitatea s-a concretizat prin numeroase proiecte, precum:

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENIDenumirea proiectului Tipul de proiect Parteneri Coordonator / număr de

participanţi din şcoală

„Program de dezvoltare profesionala pe baza activitatii proprii desfasurate in scoala”

Program formare continua MEC

CNFP din Invatamant Preuniversitar

Ramona Titeiu

83 cadre didactice

„Gradinite de vara pentru copii rromi”

Proiect educational Primaria Tarlungeni,FAST Sacele

Popoiu Mihaela

80 prescolari 5-6 ani, 4 cadre did.

„Prietenii jocului” Proiect Invatamant Rural MECT,ISJ Brasov,UJIP Brasov

Danut Balan-UJIP Brasov

Popoiu M.-director scoala

60 elevi,10 cadre didactice

„Si tu vei reusi” Proiect Dezvoltare prin Granturi Scolare

MEC,ISJ Brasov,UJIP Brasov,FAST Sacele, Sc.Gen.Budila,Sc.Gen.Zizin

Danut Balan - UJIP Brasov

Popoiu M.- coordonator proiect

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENI90 elevi

30 cadre did.

„Drepturile mele sunt drepturile tale!”

Proiect educational Centrul Educatia 2000+

Ambasada Olandei in Romania

Mosneagu C.-coord.CEDU 2000+

Toth-Dimcea Alina - coordonator Tarlungeni

1 clasa elevi

"Science and Tehnology Workshop

Proiect educational Rotary Club of Brackley

Primaria Tarlungeni

68 elevi romani,maghiari si rromi; 6 cadre did.

„Hai sa dam mana cu mana” Proiect educational SAM Zamostea,jud.Suceava

Sc.Gen. Tarlungeni si Zizin

15 elevi romani,maghiari si rromi Tarlungeni si Zizin

15 elevi SAM Zamostea

5/5 cadre did.

„Cultura-premisa a unor prietenii durabila”

Proiect interinstitutional multianual

Fundatia Umanitara „Leonhardt”

Baraga C.-pres.Fundatia

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENI„Leonhardt

Cucos D. - SAM Tarlungeni

12 elevi, 2 cadre did.

„Diversitatea-o sansa in plus pentru viitor”

Concurs national MECT

Asociatia „Divers” Mures

Roberta Kovari-coord.national

Szasz D. Si Mihalache I.-coord.scoala

„Sanse egale intr-o scoala incluziva”

Proiect PHARE „Acces la educatie pentru grupuri dezavantajate”

MECTS, ISJ Brasov Popoiu Mihaela-coordonator scoala

SPER-„Stop Prejudecatilor despre Etnia Roma”

Proiect Phare”Accelerarea implementarii strategiei nationale de imbunatatire a situatiei romilor

Guvernul Romaniei

Agentia Nationala pentru Romi

Mihalache Ioana-coordonator scoala

2 grupe gradinita Scoala Tarlungeni

2 educatoare

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENI„Copil ca tine sunt si eu” Proiect educational ISJ Brasov

Sc.Gen.19 Brasov

Elevi cl.I-IV Scoala Tarlungeni

11 cadre did.Sc.Gen.19 Bv

Elevi, parinti Bv

„Pasi strategici pentru imbunatatirea accesului la educatie pentru elevii romi”

POSDRU2007-2013

Axa prioritara 2”Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii”

Domeniul major de interventie 2.2. „Prevenirea si corectarea parasirii timpurii a scolii”

Uniunea Europena

Guvernul Romaniei

Fondul Social European

MECTS

„Romani Criss”

„Rhoma Heart - Ilo Rom”Brasov

ISJ Brasov

Fleican M.-coord.regional

Popoiu Mihaela-coordonator scoala

430 elevi de etnie romana,maghiara si roma

12 cadre didactice

„Internet in scoala ta” POSDRU 2007-2013

Axa III ”Tehnologia informatiei

MECI

ISJ Brasov

Insp.Bucur Vali

Popoiu M.-coord.scoala

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENIsi comunicatiilor pentru sectoarele public si privat”

Operatiunea IV

„Sustinerea conectarii unitatilor scolare la internet prin conexiuni broadband”

„Comoara etno” Proiect educational intercultural ISJ Brasov

Sc.Gen.9 Brasov

CJRAE Brasov

Muzeul etnografic Brasov

Zugravu Mihaela-coordonator jud.

Suditu A. si Mihalache I.-coord.scoala

„Dezvoltarea initiativelor antreprenoriale in mediul rural”

POSDRU 2007-2013 „Investeste in oameni”

Uniunea Europeana

Ministerul Muncii

Fondul Social European

Remus Barbulescu-manager program

2 grupe de adulti

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENIFederatia AGROSTAR (30 cursanti)

2 cadre didactice de engleza si informatica

„Toti la gradinita, toti in clasa I”

POSDRU2007-2013

Axa prioritara 2”Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii”

Domeniul major de interventie 2.2. „Prevenirea si corectarea parasirii timpurii a scolii”

MECTS

Fundatia Ruhama

ISJ Brasov

Totea Gina - facilitator jud.

1 grupa gradinita – 25 prescolari si apoi aceeasi elevi cl.I

1 educatoare

1 invatatoare

1 promotor comunitar

1 asistent educatoare

„Fiecare copil in gradinita” Proiect educational Asociatia Ovidiu Ro Maria Gheorghiu-manager

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENIMECTS

ISJ Brasov

Primaria Tarlungeni

proiect

Mihalache I.- coord.local

80 prescolari

2 educatoare

„Scoala-o sansa pentru fiecare”

POSDRU 2007-2013 Agentia Nationala pentru romi

MECTS

Centrul pentru Educatie si Dezvoltare Profesionala Step by Step

Agentia de dezvoltare comunitara Impreuna

Magda Filip-manager proiect

Popoiu M.-formator si monitor judetean

15 elevi-scoala dupa scoala si 6 cadre did.

15 cursanti ADS si 9 cadre didactice

Consiliere elevi si parinti-75 persoane si 3 consilieri

„Ziua curateniei nationale” Proiect de ecologizare Let’s Do It, Romania Iuga Lucian-coordonator regional

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENIPopoiu M.si Szasz M.-coord.locali

260 elevi

25 cadre didactice

„Educatie incluziva pentru copii apartinand grupurilor dezavantajate”

Lifelong Learning Programme

„Leonardo da Vinci PLM”

ANPCDEFP

Host partner: Instituto de Esenanza Secundaria Ribeira do Louro-Galicia, Spania

10 cadre didactice

Relaţii cu autoritati si institutii locale

- Inspectoratul Scolar Judetean Braşov

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENI- Casa Corpului Didactic Braşov- Primaria Tarlungeni- Consiliul Local Tarlungeni- Universitatea Transilvania, Brasov- Biblioteca Judeţeană Brasov- Directia Judeteana de Tineret si Sport- Mass-media- Camera de Comert si Industrie - Politia Locală/Judeţeană

Relatii cu parintii

Părinţii reprezintă un partener indispensabil în activitatea educaţională .Pentru perioada prevăzută în prezentul proiect institutional se are în vedere implicarea părinţilor într-o măsură mult mai mare şi conlucrarea eficientă cu aceştia prin activitati tip:

- Implementarea si dezvoltarea conceptului de SCOALA PRIETENOASA

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENI- SCOALA PARINTILOR/SCOALA MAMELOR

- Consiliere parinti in cadrul intalnirilor lunare din scoala si tot lunare din comunitate/acasa la elevii scolii conform unui grafic lunar stabilit de educatoare/invatatoare/diriginti

Tematică : - Importanta de a avea un copil si responsabilitatile pe care le implica acest lucru

- Triunghiul magic: parinte-copil-scoala

- Cat de bine imi cunosc copilul?

- Comportamentul asertiv al copilului meu!

Analiza SWOT a domeniului dezvoltare si relatii comunitare

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENIPuncte tari Puncte slabe

- Existența unui număr mare de proiecte educaționale încheiate sau în derulare cu diverși parteneri la nivel local, județean,național și internațional: - Cadru curricular și legislație școlară adecvată care conduc la realizarea cu succes a activităților educative extracurriculare; - Disponibilitatea unui număr mare didactice implicate în proiectarea și desfășurarea activităților educative în cadru formal și nonformal. - Încheierea unor contracte de parteneriat cu diverși parteneri din comunitatea educațională,agenți economici,autorități locale,unități similare; - Creșterea implicării părinților, in special in unitatile scolare de la Purcareni si sectia maghiara- Consilierea lunara individuală și de grup a părinților;

- Numărul mic de organizaţii civice, în special ONG-uri, cu care colaborează şcoala; - Formare insuficienta - Insuficienta preocupare a tuturor cadrelor didactice pentru realizarea unor proiecte;


- Cofinantare acordata de Consiliul Local in cadrul proiectelor scolii noastre- Interesul manifestat de factorii locali privind educaţia elevilor scolilor noastre şi asigurarea unor condiţii optime de desfăşurare a activităţii educaționale;

- Accentuarea efectelor negative în adaptarea și remedierea comportamentală a elevilor proveniti din grupurile defavorizate datorită unei comunicări tot mai dificile cu familia;-Dificultățile de comunicare a unor cadre didactice cu familia;

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENI- Implicarea unității în diferite proiecte locale , naționale și europene de către Inspectoratul Școlar Județean Brașov; - Interesul crescut al unor agenți economici care incurajeaza diverse activități sportive sau de agrement /petrecere a timpului liber al elevilor scolii

VIZIUNEA

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENI Deviza Scolii Gimnaziale Tarlungeni este:

“ PRETUIESTE-I PE TOTI CEI DIN JURUL TAU. E PRIMUL PAS SPRE A-I CUNOASTE MAI BINE !”

Şcoala este locul de unde pentru toţi copiii începe drumul spre viitor.

Sã presãrãm acest drum cu speranţe şi idealuri pentru ca toţi elevii sã-l parcurgã cu plãcere şi cu interes!

MISIUNEA


Şcoala noastră îşi propune să asigure un climat propice acordării şanselor egale tuturor copiilor indiferent de etnie, să ofere un mediu adecvat atât dezvoltării personale prin lărgirea orizontului de cunoaştere cât şi promovării educaţiei interculturale şi multiculturale.

Şcoala noastră va încuraja participarea elevilor la selecţia, planificarea, organizarea şi derularea activităţii şcolii în scopul acordării şanselor egale. Este nevoie ca şcoala să-i familiarizeze pe elevi cu practicile democratice şi să îi încurajeze să participe activ în viaţa şcolii şi a comunităţii, având posibilitatea de a-şi forma competenţe necesare într-o societate de succes. De asemenea, vom încuraja un loc curat şi bine întreţinut, un mediu fizic vesel, plăcut şi sigur ce poate contribui decisiv la îmbunătăţirea atmosferei în şcoală.

IV. ŢINTE STRATEGICE

Ţintele constituie obiectivele SMART(Specific-specifice; Measurable-masurabile; Action-oriented-fezabile; Realistic-relevante; Time-bound-cu limita de timp).Sunt obiective cu caracter general şi reprezintă vectorii principali ai strategiei.

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENI1. Desfăşurarea actului educaţional în conformitate cu cerinţele O.U a Guvernului nr.75/2005 privind asigurarea

calităţii educaţiei, aprobată prin Legea 87/2006,;autorizarea instituţiei de către ARACIP ;

2. Oferirea de şanse egale şi facilitarea accesului la educaţie , tuturor elevilor care optează pentru serviciile

instituţiei, indiferent de etnie, religie sau dizabilitate ;garantarea accesului universal şi continuu la învăţare

pentru a se forma şi reînnoi competenţe necesare pentru o participare susţinută la societatea cunoaşterii.

3. Formarea la nivelul colectivului de cadre didactice a unei noi atitudini, transdisciplinare, (care dezvoltă

rigurozitatea, dialogul, munca în echipă, preocuparea pentru promovarea unor metode şi strategii didactice

interactive), creative, care să stimuleze inovaţia în predare şi învăţare prin participarea la cursuri de formare

continuă.

4. Dezvoltarea unor parteneriate diverse la nivelul comunităţii, cu părinţii, cu alte organizaţii furnizoare de

educaţie din ţară , U.E , Europa şi de pe Glob;implicarea în noi Proiecte europene( Programele Tineret în

acţiune şi Programul de învăţare pe tot parcursul vieţii) coordonate de ANPCDEFP.


V. OPŢIUNI STRATEGICE ŞI MODALITĂŢI DE REALIZARE

Având în vedere analiza SWOT, ne propunem următoarele:

1. CAPACITATEA INSTITUŢIONALĂ

a) Management strategic:

- întocmirea documentelor de proiectare conform legislaţiei( vor cuprinde ţinte,obiective,planuri de

acţiune,responsabilităţi,aşteptări,etc.);

- adptarea Regulamentelor de ordine interioară conform modificărilor legislative,funcţionarea sistemului de comunicare

internă şi externă;

b) Management operaţional:

- preocupare pentru sporirea satisfacţiei personalului şcolii şi a principalelor categorii de beneficiari;

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENI- modernizarea sistemului de gestionare a informaţiei(actualizarea bazei de date,diseminarea informaţiilor la nivelul

comunităţii şi al comunităţii);

- perfecţionarea procedurilor de asigurare a securităţii în spaţiile şcolare;

- organizarea de activităţi în scopul prevenirii comportamentelor dăunătoare sănătăţii;

c) Spaţii şcolare, administrative, auxiliare:

- continuarea reabilitării spaţiilor, în funcţie de fondurile primite de la

Guvernul României sau de la Consiliul Local;

- dotarea cu sisteme IT performante;

- amenajarea terenului de sport;

d) Materiale şi mijloace de învăţământ, auxiliare curriculare:

- dezvoltarea fondului de carte al bibliotecii în concoredanţă cu prevederile Curriculumului utilizat la nivelul şcolii;

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENI- adaptarea materialelor,mijloacelor de învăţământşi auxiliarelor curriculare în funcţie de nevoile speciale identificate:

- continuarea dotării CDI, pentru a îmbunătăţi accsesul elevilor şi al cadrelor didactice la informaţii;

e) Documente şcolare:

- achiziţionarea în termen util a necesarului de tipizate utilizate ca documente şcolare la nivelul organizaţiei;

- completarea cu responsabilitate a documentelor oficiale( cataloage, registre şi foi matricole, diplome,);

f) Managementul personalului:

- dezvoltarea politicilor de formare continuă a managerilor , a cadrelor didactice, personalului didactic auxiliar şi nedidactic;

- măsurarea gradului de satisfacţie al beneficiarilor faţă de activitatea desfăşurată de toate categoriile de personal existente la

nivelul şcolii;

- implicarea cdrelor didactice în activităţi extraşcolare , favorabile modelării elevilor;

2. EFICACITATEA EDUCAŢIONALĂ

a) Oferta educaţională:

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENI- adaptarea ofertei educaţionale la cerinţele beneficiarilor; prospectarea anuală a pieţei educaţionale şi flexibilizarea ofertei;

- realizarea de parteneriate reciproc avantajoase cu părinţii, comunitatea şi alte organizaţii educaţionale din ţară şi

străinatate;

b) Curriculum

- proiectuarea anuală a CDŞ-urilor pornind de la nevoile identificate şi de la politicile naţionale, judeţene şi locale;

- promovarea activităţilor care dezvoltă deprinderi, abilităţi , competenţe;

- stimularea activităţilor în echipă ;

- implicarea beneficiarilor în proiectarea activităţilor de predare, învăţare, evaluare;

- intgrarea educaţiei formale cu educaţia nonformală şi informală;

- conştientizarea generalizării didacticilor educative centrate pe elev şi utilizarea metodelor interactive ( 60 % în primii doi

ani; 85 % la finalul perioadei prevăzute în Proiect);

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENIc) Performanţe şcolare:

- folosirea sistematică în evaluare a stimulentelor pozitive, a autoevaluării şi interevaluării educabililor;

- monitorizarea progresului de-a lungul unui ciclu de înavăţământ şi remedierea deficienţelor constatate;

- implicarea elevilor , dornici de afirmare în concursuri şcolare şi competiţii;

- stimularea participării la activităţi extracurriculare în vederea dezvoltării activităţilor în echipă, a comunicării şi toleranţei ;

d) Activitatea ştiinţifică şi metodică:

- participarea cadrelor didactice la cursuri de formare continuă, sesiuni de comunicări ştiinţifice;

- implicarea cadrelor didactice în elaborarea de auxiliare curriculare ;

e) Activitatea financiară:

- identificarea surselor de finanţare şi întocmirea anuală a bugetului în funcţie de ţintele stabilite în PDI;

- asigurarea transparenţei în activitatea de derulare a fondurilor bugetare;

C. MANAGEMENTUL CALITĂŢII

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENIa) autoevaluarea instituţională:

- îmbunătăţirea procedurilor de autoevaluare şi aplicarea acestora;

- revizuirea ofertei educaţionale şi a PDI (utilizarea benchmarkingului);

- promovarea , prin mijloace diverse, a valorilor cheie ale organizaţiei;

- autorizarea organizaţiei de către ARACIP;

b) evaluarea corpului profesoral:

- publicarea modalităţilor şi a instrumentelor cu ajutorul cărora se face evaluarea activităţilor corpului profesoral;

- participarea la procesul de evaluare obiectivă prin etape de autoevaluare responsabilă;

c) asigurarea accesului la informaţie al persoanelor şi instituţiilor interesate:

- aplicarea corectă a procedurilor pentru a asigura accesul persoanelor interesate la informaţii de interes public;

- utilizarea sistematică a feed-back-ului obţinut de la educabili, în vederea îmbunătăţirii activităţii desfăşurate;

SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENIOpţiunile strategice vor fi implementate la nivelul organizaţiei conform Planurilor de Acţiune ce se vor întocmi anual

(Planuri manageriale), în funcţie de ţintele ţi obiectivele strategice propuse. Planurile respective stabilesc resursa timp şi

responsabilităţile la nivelul organizaţiei.

DIRECTOR,

PROF. MIHAELA POPOIU

Documents

· Web viewAcest plan a fost elaborat ca suport al reformei profunde în curs de desfăşurare în sistemul naţional de învăţământ din România, reformă ce cuprinde toate