· Web viewMetoda proiectelor, ca strategie de predare, învăţare şi evaluare, reprezintă abordarea educaţională propusă de programa preşcolară, în care lucrul în echipă

Nemzetiségi Pedagógiai Oktatási Központ Szaktanácsadók által összeállított szakmai anyagok

Metodist Olteanu-Sturza Adelina

Instituţia Şcoala Generală şi Grădiniţa Română „Lucian Magdu“

5830 Battonya, Fő utca 121.

Domeniul de

activitate

Limbă şi comunicare

Tema Comunicarea la preşcolari

Vârsta copiilor /

Grupa

3-6 ani / grupa combinată

Obiective generale / dezvoltarea competenţei

-Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală, de înţelegere şi utilizare corectă a semnificaţiilor structurilor verbale orale;

-Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical, sintactic;

-Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral;

Dezvoltarea competenţelor: 3,4,5,6,7,8.

OH NPOK 1117 Budapest, Erőmű utca 4. II. emelet Tel: +36-1-477-31-57E-mail:[email protected]

1

„Stimularea comunicării orale la copiii preşcolari”Grădiniţă

mailto:[email protected]


Bibliografie1. Antoniu, L., (2020). Mami, dis is ă uş! Bilingvism.

Plurilingvism. Dezvoltarea limbajului, descărcat 28.04.2020 https://www.educatieprivata.ro/mami-dis-is-a-us-bilingvism-plurilingvism-dezvoltarea-limbajului

2. Ciolan, L., (2008). Învăţarea integrată - fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Bucureşti;

3. Damian, R.,C., (2009). Rolul jocului didactic în stimularea comunicării orale la grupa pregătitoare, descărcat 29.04.2020 https://www.academia.edu/9618693/Prezentare_licenta_Damian-Szekely

4. Gajdo,E., (2016). Metoda proiectului în învăţământul preşcolar, descărcat 28.04.2020 http://www.asociatia-profesorilor.ro/metoda-proiectului-in-invatamantul-prescolar.html

5. Pantilie, A. (2009). Rolul limbajului în dezvoltarea generală a copiilor preşcolari, descărcat 28.04.2020 https://www.didactic.ro/materiale-didactice/84722_rolul-limbajului-in-dezvoltarea-generala-a-copiilor-prescolari

6. Pop, A.,L., (2019). Importanţa jocului didactic în dezvoltarea vocabularului preşcolarilor, descărcat: 28.04.2020 https://www.didactic.ro/revista-cadrelor-didactice/importan-a-jocului-didactic-in-dezvoltarea-vocabularului-prescolarilor

7. Preda, V., (2002). Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, Bucureşti;

8. Zetu-Ungureanu, G.,M., (2017). Metoda proiectelor în învăţământul preşcolar, descărcat 29.04.2020 https://www.timtim-timy.ro/sites/all/themes/timtimtimy/pdf/Simpozion_2016-2017/metodica/100.pdf


2


https://www.timtim-timy.ro/sites/all/themes/timtimtimy/pdf/Simpozion_2016-2017/metodica/100.pdf

https://www.timtim-timy.ro/sites/all/themes/timtimtimy/pdf/Simpozion_2016-2017/metodica/100.pdf

https://www.didactic.ro/revista-cadrelor-didactice/importan-a-jocului-didactic-in-dezvoltarea-vocabularului-prescolarilor

https://www.didactic.ro/revista-cadrelor-didactice/importan-a-jocului-didactic-in-dezvoltarea-vocabularului-prescolarilor

https://www.didactic.ro/materiale-didactice/84722_rolul-limbajului-in-dezvoltarea-generala-a-copiilor-prescolari

https://www.didactic.ro/materiale-didactice/84722_rolul-limbajului-in-dezvoltarea-generala-a-copiilor-prescolari

http://www.asociatia-profesorilor.ro/metoda-proiectului-in-invatamantul-prescolar.html

http://www.asociatia-profesorilor.ro/metoda-proiectului-in-invatamantul-prescolar.html

https://www.academia.edu/9618693/Prezentare_licenta_Damian-Szekely

https://www.academia.edu/9618693/Prezentare_licenta_Damian-Szekely

https://www.educatieprivata.ro/mami-dis-is-a-us-bilingvism-plurilingvism-dezvoltarea-limbajului

https://www.educatieprivata.ro/mami-dis-is-a-us-bilingvism-plurilingvism-dezvoltarea-limbajului


Argument


3

Dragi colege,

Sunt educatoare cu mulţi ani de experienţă (lucrez din anul 2002) în învăţământul preşcolar, iar din anul 2012 - la Grădiniţa Română din Bătania. În grădiniţa noastră se predă şi se vorbeşte în limba română şi în limba maghiară, în proporţie de 50-50%; toate conţinuturile obligatorii se predau în cele două limbi. La fiecare grupă lucrează o educatoare care vorbeşte cu copiii mai mult în limba română şi o educatoare care cunoaşte mai bine limba maghiară. Dădaca foloseşte şi ea ambele limbi. La fel şi asistentul de pedagog. Prin acestea am dorit să subliniez faptul că limba română este folosită în aceeaşi proporţie ca şi limba maghiară, în timpul unei zile, nu doar în timpul activităţilor cu copiii, pe grupe, individuale sau frontale.

Activităţile de predare se realizează astfel:

-se predă în limba română şi în limba maghiară în aceeaşi activitate,

-se predau conţinuturile în limba română într-o activitate, apoi în altă activitate în limba maghiară,

-se predă în limba maghiară şi în altă ocupaţie în limba română.

În paginile următoare vă prezint un material referitor la stimularea comunicării orale la copiii preşcolari. Toate exemplele de bune practici prezentate au fost realizate cu copiii de grupă mixtă, în cadrul diferitelor activităţi.

Prin activitatea mea de metodist, doresc să vă împărtăşesc şi vouă din experienţele mele la grupă.

Sper să vă fie de folos!



”Unde comunicare nu e, nimic nu e!”; “Comunicarea susţine şi animă viaţa.”

Comunicarea stă la baza oricărei intervenţii educative. În grădiniţă, comunicarea are un rol primordial, stăpânirea semnificaţiei cuvintelor fiind premisa indispensabilă dobândirii abilităţilor şi capacităţilor de comunicare orală.

“A învăţa o limbă străină este uşor pentru copiii sub 10 ani şi chiar şi mai uşor pentru copiii sub 5 ani, comparativ cu eforturile considerabil mai mari pe care le face un adult”, spune lingvistul Barbara Zurer Pearson.

Procesul de formare a bilingvismului este parte a socializării lingvistice, un proces ce durează toată viaţa, din moment ce de-a lungul timpului persoanele bilingve experimentează numeroase situaţii de la conservare la schimbul lingvistic.

În lumea din ce în ce mai globalizată a acestui secol, a vorbi mai multe limbi străine are din ce în ce mai multe avantaje practice: abilităţi sociale şi de comunicare, funcţie executivă, avantaje cognitive care îmbunătăţesc atenţia, auto-controlul şi abilitatea de a face faţă informaţiilor conflictuale, alibităţi de limbă. De aici rezultă necesitatea unui mediu educaţional bilingv.

Educatoarea reprezintă un profesionist al comunicării, dând dovadă de asertivitate, competenţe socio-comunicaţionale şi unitate în mesajul transmis verbal, nonverbal şi paraverbal.

Limbajul este “un instrument virtual al comunicării, un arsenal comunicativ individual, pe care copilul îl dinamizează în situaţii comunicative concrete”.

Activităţile de educare a limbajului fac posibilă cultivarea limbajului oral, accentul punându-se pe comunicare, pe dialogul liber, pe formarea deprinderii de exprimare ordonată a gândirii şi de însuşire a structurii gramaticale.


4

MATERIALUL DE SPECIALITATE:

„Stimularea comunicării orale la copiii preşcolari”

Grupa combinată



Imagine 1: Exemple de bune practici

Sursă: Damian (2009)

Imagine 2: Descriptori de performanţă


5




Folosind limba ca mijloc puternic de educaţie intelectuală, morală şi estetică, educatoarea realizează instruirea şi educarea copiilor, le dezvoltă vorbirea, atât de necesară în procesul de comunicare şi de cunoaştere a vieţii înconjurătoare şi în acelaşi timp le perfecţionează exprimarea, corectându-le pronunţia, le îmbogăţeşte vocabularul şi îi ajută să îşi însuşească în mod practic structura gramaticală a limbii.

Jocul este conceput ca mijloc de instruire şi educaţie a copiilor, ca procedeu metodic de realizare a sarcinilor concrete pe care şi le propune procesul de învăţământ şi ca formă de organizare a activităţii de cunoaştere şi de dezvoltare a capacităţilor psihofizice pe toate planurile. Particularităţile de dezvoltare ale preşcolarilor fac ca prin joc ei să înveţe fără a se simţi constrânşi, obligaţi, nefiind conştienţi că fac acest lucru.

Jocul didactic este un „mediu” care favorizează comunicarea educatoare-copii, copii-copii, în care fiecare copil se poate „deschide” firesc, cu încredere.

Jocul didactic reprezintă o punte între grădiniţă şi şcoală, abilităţile şi capacităţile de comunicare orală au un rol esenţial în integrarea cu succes în activitatea din clasa I.

Imagine 3: Jocuri didactice pentru cultivarea exprimării corecte



6



Imagine 4: Jocuri didactice pentru activizarea şi îmbogăţirea vocabularului


Jocul didactic este un important mijloc de educaţie intelectuală care pune în valoare şi antrenează capacităţile creatoare ale preşcolarului. El este folosit pentru cunoaşterea realităţii pe o cale mai accesibilă, deoarece copiii descoperă unele adevăruri noi pentru ei, angajându-se în eforturi de gândire ce le oferă satisfacţii. Ei sunt participanţi nemijlociţi la propria formare şi, antrenaţi în joc, ei sunt capabili să depună eforturi mari pentru îndeplinirea sarcinilor date. Activitatea de joc antrenează în mod spontan un efort susţinut din partea tuturor copiilor, indiferent de nivelul lor de pregătire. Totodată, jocul didactic contribuie la dezvoltarea judecăţii, memoriei, atenţiei, spiritului de observaţie, la cultivarea obişnuinţei cu munca intelectuală şi cea independentă. El constituie un mijloc şi un procedeu deosebit de valoros de acumulare de noi cunoştinţe, de echilibrare a procesului de învăţare şi a activităţii de joc, putându-se desfăşura atât în cadrul activităţilor libere, cât şi în cele comune. Este un


7



prilej de a completa lacune, de a asimila şi de a folosi cunoştinţe noi, de a-şi dezvolta limbajul sub aspect fonetic, lexical, gramatical.

Jocul didactic oferă posibilitatea copiilor de a-şi forma noţiuni noi, de a-şi însuşi treptat formele structurii gramaticale, contribuind la ridicarea nivelului calitativ al comunicării verbale. Ei pot fi influenţaţi mai uşor prin tehnica analizei şi sintezei fonetice, fiind nevoiţi să găsească metode şi procedee adecvate vârstei lor, care îi determină să opereze conştient cu materialul verbal însuşit. Metoda de bază rămâne exerciţiul-joc, care oferă posibilitatea copiilor de a-şi afirma priceperile. Copiii desfăşoară o activitate serioasă, dar în acelaşi timp distractivă, participând activ. Punctul de plecare şi materia primă a exerciţiului va fi expresia spontană. Pornind de la această expresie spontană, educatoarea poate dirija exerciţiul, urmărind o îmbogăţire a limbii şi o adecvare mai bună a cuvintelor la obiecte. Exeriţiul de vorbire porneşte de la o temă al cărei scop este să dea naştere unor comentarii spontane, care se vor dezvolta şi în cursul cărora educatoarea îşi va plasa intenţiile educative.

Imagine 5: Unitatea de conţinut – Aspecte lexicale şi sintactice (1)


8




În procesul instructiv-educativ, prin intermediul limbajului, se realizează transmiterea cunoştinţelor, lărgirea orizontului cu noi reprezentări. Limbajul poate fi privit din două puncte de vedere – pe de o parte ca mijloc de comunicare şi pe de altă parte ca mijloc de cunoaştere.

Educatoarea face cunoscut copiilor prin cuvânt denumirea lucrurilor şi a fenomenelor, însuşirea acestora (apa este îngheţată), precum şi legătura dintre ele (apa a îngheţat pentru că este tare frig, etc.)

Imagine 6: Unitatea de conţinut – Aspecte lexicale şi sintactice (2)



9



Organizarea acestor jocuri didactice se realizează în conformitate cu particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor.

Imagine 7: Descriptori de performanţă (2)


Joc didactic pentru dezvoltarea limbajului: “Potriveşte imaginile, formulând propoziţii corespunzătoare!”

Scop: activizarea şi îmbogăţirea vocabularului.

Sarcina didactică: potrivirea corectă a imaginilor şi formularea de propoziţii simple sau dezvoltate, corecte din punct de vedere gramatical.

Regulile jocului: câte un copil este chemat de educatoare în faţa grupei şi trebuie să potrivească imaginea mare cu una din cele mici, apoi să formuleze propoziţii corecte din


10



punct de vedere gramatical, în legătură cu aceste imagini. Jocul continuă până ce toţi copiii vin în faţa semicercului şi rezolvă sarcina didactică.

Elemente de joc: aplauze.

Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului:

Copiii sunt aşezaţi în semicerc, în mijloc aflându-se panoul cu imaginile expuse.

Pe panou au fost expuse mai multe planşe cu diferite imagini – o imagine mai mare care se potrivea cu una din cele 3 imagini mai mici. De exemplu: undiţă (imaginea mare, din mijloc) – rac, peşte, pâine ( imaginile mici, de dedesupt): undiţă se potriveşte cu peştele. După ce au potrivit imaginile, copiii trebuie să formuleze propoziţii corecte din punct de vedere gramatical, pornind de la cele două imagini: „Cu undiţa prindem peşti.”

Joc didactic (senzorial) “Spune ce ai gustat?”

Scop: educarea sensibilităţii gustative, olfactive, tactile şi vizuale prin antrenarea analizatorilor corespunzători.

Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea corectă a gustului unor alimente de bază şi a unor însuşiri stabilite prin intermediul celorlalţi analizatori, raportarea însuşirilor la obiectele care le posedă.

Regulile jocului: copilul trebuie să numească alimentul după gust, miros, pipăit şi să-l denumească.

Elemente de joc: manipularea materialului didactic cu care se desfăşoară activitatea, aplauze.

Indicaţii metodice: Acest joc didactic face parte din domeniul ştiinţe - cunoaşterea mediului şi este un joc de consolidare a cunoştinţelor predate în cadrul proiectului tematic „Corpul omenesc” – simţurile noastre.

Materialele şi produsele folosite în activitate au fost procurate cu ajutorul părinţilor. Toate au fost aşezate la mijlocul mesei, iar copiii au fost aşezaţi pe scăunele, în jurul mesei. Prin acest joc s-au consolidat şi cunoştinţele despre fructele şi legumele de toamnă, nu doar simţurile omului. Copiii au fost foarte încântaţi şi au gustat din toate produsele alimentare, fructele şi legumele prezentate.

Joc didactic interdisciplinar: Activitate în natură – „Primăvara“ – activitate de consolidare

Una dintre metodele mele preferate este pedagogia experienţială, prin care se învaţă prin experienţa directă şi prin acţiunea activă a copilului. Învăţarea experienţială bazată pe activităţi nu este numai experimentală, ci şi practică.


11



Această metodă am folosit-o primăvara, pentru ca atunci a fost cel mai benefic a afla despre flori şi natură. Am predat cunoştinţele despre primăvară – caracteristicile anotimpului, flori care înfloresc primăvara, reînnoirea naturii în parcuri şi pe câmpuri, schimbări în natură – în sala de grupă, cu ajutorul mijloacelor de învăţare: imagini, planşe, jetoane, calendarul naturii, prezentări multimedia, filmuleţe, fişe de lucru. Apoi, ca şi activitate de consolidare a cunoştinţelor, am desfăşurat o activitate out-door, în parc. Pe drum, am admirat magnolia înflorită. Când am ajuns în parc, am observat natura, apoi copiii şi-au reactualizat cunoştinţele printr-un concurs, cu ajutorul imaginilor. Am cântat şi am dansat cântecele şi dansurile învăţate. La finalul activităţii, ne-am plimbat şi ne-am jucat în parc şi am admirat florile, copiii au putut mirosi liliacul înflorit.

Copiilor le place foarte mult să poată experimenta ceea ce au învăţat în sala de grupă în natură. Aceste activităţi au un efect pozitiv asupra copiilor.

Joc senzorial: „Spune pe ce ai călcat?“

Am folosit materiale de diferite feluri, consistenţă şi texturi: bureţi, cuburi, făină, grâu, porumb, nisip ud, nisip uscat, apă, plastilină, etc. Toate acestea au fost aşezate în tăvi separate sau ligheane de plastic, în curtea grădiniţei. Activitatea s-a desfăşurat în luna iunie. Copiii, aşezaţi în rând unul după altul, trebuiau să calce pe toate aceste materiale şi să spună pe ce au călcat (copiii au călcat cu picioruşele goale). La început, le-a fost frică, apoi s-au distrat şi au vrut de mai multe ori să realizăm jocul. Educatoarea i-a ţinut de mână şi i-a încurajat pe tot parcursul jocului. Copiii trebuiau să spună ce material este, ce au simţit când au calcat pe diferite materiale şi cum sunt acestea (tare, moale, etc.)

Preşcolarii s-au bucurat cu adevărat şi întreaga situaţie de învăţare a fost caracterizată de o stare de spirit constantă, copiii au fost aplaudaţi de colegi şi educatoare.

„Clubul curioşilor“ este o altă activitate de consolidare de cunoştinţe în care educatoarea desfăşoară diferite experimente cu mai multe substanţe, iar copiii sunt foarte încântaţi că pot să observe diferite transformări sau pot lua parte la acestea, dacă experimentele sunt mai simple. Aceste activităţi le-am organizat ca activităţi de sine stătătoare sau în cadrul activităţii „O zi cu Ştiinţă“, cu participarea părinţilor.

O altă metodă foarte populară este pedagogia bazată pe metoda proiectelor. Scopul acestei metode este de a crea o activitate activă, de a rezolva situaţii problematice reale, de a rezolva problemele dobândite din mediul propriu, de a lua decizii şi de a oferi oportunităţi copilului să înveţe „atunci şi acolo“.

Metoda proiectelor, ca strategie de predare, învăţare şi evaluare, reprezintă abordarea educaţională propusă de programa preşcolară, în care lucrul în echipă şi acţiunea directă a copilului cu mediul sunt mijloace de bază ale procesului instructiv-educativ.


12



În centrul acestei metode se află o temă, în a cărei abordare şi soluţionare vor fi implicate mai multe discipline.

Metoda proiectelor presupune implicarea activă a copiilor pe tot parcursul activităţilor desfăşurate, care se finalizează cu o expoziţie. Dintre diferenţele semnificative între predarea sistematică şi activitatea pe proiecte, amintesc următoarele (Ciolan, 2008):

Imagine 8: Înstruirea sistematică / Lucrul pe proiecte

Instruirea sistematică Lucrul pe proiecte

Este concepută pentru achiziţia de cunoştinţe şi deprinderi.

Este conceput pentru aplicarea de cunoştinţe şi deprinderi.

Cadrul didactic direcţionează activitatea copiilor.

Cadrul didactic ghidează activitatea copiilor.

Copiii urmează instrucţiuni. Copiii aleg între diferite alternative (iau decizii).

Motivaţia pentru învăţare este mai degrabă extrinsecă; învăţarea se produce pentru că trebuie.

Motivaţia pentru învăţare este intrinsecă; învăţarea se produce pentru că e interesantă şi plăcută.

Cadrul didactic încearcă să acopere „golurile”, să remedieze lipsurile pe care le au copiii.

Cadrul didactic încearcă să construiască ţinând cont de punctele tari ale copiilor.

Copiii manifestă dependenţă faţă de cadrul didactic; acesta din urmă deţine întreaga responsabilitate pentru procesul de învăţare.

Copiii pot lucra independent de cadrul didactic dacă au sarcini clare; responsabilitatea pentru procesul de învăţare este împărtăşită între cadrul didactic şi copii.

Sursă: Gajdo (2016)

Aş dori să amintesc aici proiectul tematic „În lumea animalelor“ – care s-a realizat cu activităţi interdisciplinare. Am făcut vizite şi excursii tematice prin care preşcolarii şi-au consolidat cunoştinţele despre animale predate în sala de grupă cu ajutorul diferitelor materiale auxiliare – la ferma de animale şi păsări domestice, la fabrica de brânzeturi şi la un sălaş din apropiere, unde copiii nu numai că şi-au reamintit cele învăţate, dar au avut posibilitatea să mângâie şi să se joace cu animalele. Ca şi foloase de la vacă şi capră, prin vizita la fabrică, copiii au putut observa procesul de pasteurizare a laptelui şi de fabricare al diferitelor brânzeturi şi au gustat din toate aceste gustoase preparate. Evaluarea proiectului s-


13



a realizat prin realizarea expoziţiei tematice, iar evaluarea vizitelor şi excursiilor s-a realizat prin diferite fişe de colorat sau prin desene despre cele observate.

Un exemplu foarte bun al metodei de învăţare prin cooperare este atunci când am învăţat cu copiii şi am introdus obiceiurile unei nunţi tradiţionale româneşti. Copiii şi-au împărţit sarcinile şi toţi au fost responsabili cu pregătirea momentului, toţi copiii trebuiau să lucreze împreună, deoarece performanţa depindea de succesul acestuia. Aceste obiceiuri le-am transpus în serbarea de „Adio, grădiniţă!“, pe scena căminului cultural. Copiii au fost costumaţi corespunzător, în personaje pe care le întâlnim în orice nuntă tradiţională românească. Pe lângă versuri specifice, copiii au dansat dansuri tradiţionale româneşti şi au cântat cântece specifice acestui obicei.

Cu această metodă pot fi dezvoltate foarte bine competenţele sociale, de comunicare, managementul relaţiilor, răbdare, empatie. Copiilor le-a plăcut foarte mult procesul de învăţare şi exersare, deoarece unele dintre obiceiuri sunt foarte pline de umor. Unii copii au avut o abilitate excelentă de performanţă.

Folosirea metodelor moderne de predare în dezvoltarea limbajului şi a comunicării - Metoda Cubul – a fost folosită în secvenţa „Spargerea gheţii” din cadrul Întâlnirii de dimineaţă: „Ce ai făcut în week-end / în vacanţă?”

Copiii au fost aşezaţi în semicerc. Un copil a venit şi a aruncat cubul spre alt copil ales de el; al doilea copil trebuia să răspundă la întrebarea scrisă pe latura de sus a cubului, apoi arunca cubul spre al treilea copil, până erau antrenaţi cât mai mulţi copiii în joc.

Întrebările de pe laturile cubului: Unde ai fost în week-end?, Ce poveşti ai ascultat în week-end?, Ce fapte bune ai făcut?, Pe cine ai vizitat?, Ce activităţi ai făcut?, Ţi-a fost dor de grădiniţă? De ce?.

Acest moment este folosit pentru stimularea comunicării între copii, dimineaţa, înainte de activităţile frontale.

Concluzii

Bazele vorbirii şi ale comunicării orale se formează încă de timpuriu, de aceea educarea limbajului trebuie începută încă de la o vârstă fragedă.

O modalitate eficientă pentru realizarea educaţiei limbajului sub aspect fonetic, lexical, al structurii gramaticale, expresivităţii limbajului, o constituie jocul didactic, cu variantele de joc didactic interdisciplinar, activitate out-door, joc senzorial, vizite, serbări.

Jocul didactic este modalitatea care face trecerea de la activitatea de joc, la activitatea de învăţare.


14



Pentru a spori contribuţia jocurilor didactice în educarea limbajului, trebuie să folosim metode şi procedee variate şi mijloace de învăţământ cât mai variate şi atractive.

Jocul reprezintă un mijloc valoros de instruire şi educare a copiilor de vârstă preşcolară, deoarece rezolvă sarcini instructiv-educative complexe, într-o formă adecvată vârstei.

Prin introducerea jocului didactic ca formă de bază în dezvoltarea vorbirii, se realizează una din cele mai importante cerinţe ale educaţiei preşcolare.

Jocurile didactice folosite în diferite variante contribuie în mod deosebit la dezvoltarea limbajului preşcolarilor, în vederea pregătirii pentru şcoală.

Consider că toate activităţile prezentate mai sus contribuie la stimularea comunicării şi la dezvoltarea limbajului la copiii preşcolari, prin diferite forme şi acţiuni de predare – învăţare - evaluare.

Motto:

,,Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci, să-i învăţăm cum să se adapteze “ . ( Maria Montessori )


15


Documents

· Web viewMetoda proiectelor, ca strategie de predare, învăţare şi evaluare, reprezintă abordarea educaţională propusă de programa preşcolară, în care lucrul în echipă