3
Leo Joseph Ryan, Jr. (n. 5 mai 1925, Lincoln, Nebraska, SUA – d. 18 noiembrie 1978, Port Kaituna, Guyana) a fost un om politic american, membru al Partidului Democrat. A fost membru al Camerei Reprezentanților , ales în districtul 11 California începând cu anul 1973 și până la asasinarea sa în Guyana de către membrii sectei Templul Popoarelor cu puțin timp înainte de masacrul de la Jonestown din 1978. După revoltele Watts din 1965, pe atunci membru în Adunarea Statului California, Ryan s-a angajat incognito ca profesor suplinitor pentru a ancheta și a documenta situația din zonă. În 1970, a investigat condițiile din închisorile californiene lăsându-se închis, sub pseudonim, în închisoarea Folsom, pe când era președinte al unei comisii a Adunării, însărcinată cu supervizarea reformei penitenciarelor. În perioada petrecută în Congres, Ryan a călătorit în Newfoundland pentru a investiga uciderea de foci. Ryan a fost celebru pentru criticile insistente pe care le-a adus lipsei de supraveghere a CIA din partea Congresului, și a întocmit amendamentul Hughes-Ryan, adoptat în 1974. A fost unul dintre primii critici ai lui L. Ron Hubbard și ai mișcării scientologice și a Bisericii Unirii a lui Sun Myung Moon. [1] La 3 noiembrie 1977, Ryan a citit, pentru a fi inclusă în înregistrările Congresului SUA, o mărturie a lui John Gordon Clark despre pericolele legate de sectele religioase distructive. [1] Ryan a fost primul și unicul congressman american ucis în exercițiul mandatului. [2][3][4][5] În 1983, a fost decorat post mortem cu Medalia de Aur a Congresului. Cuprins [ascunde] 1 Începuturile vieții și carierei 2 Cariera politică 2.1 Statul California 2.2 Congresul Statelor Unite 3 Templul Popoarelor 3.1 Călătoriile la Jonestown 3.2 Ambuscada în junglă și asasinarea 3.3 Condamnarea lui Larry Layton 4 Memoria 4.1 Înmormântarea 4.2 Comemorarea 5 Premiul Leo J. Ryan 6 Prezentări în cinematografie 7 Note 8 External links Începuturile vieii și carierei[modificare | modificare sursă] Leo Ryan s-a născut în Lincoln, Nebraska. [6] În copilăria sa, familia s-a mutat frecvent prin Illinois, Florida, New York, Wisconsin și Massachusetts. A

wiki loveste din noou.pdf

Embed Size (px)

Citation preview

  • Leo Joseph Ryan, Jr. (n. 5 mai 1925, Lincoln, Nebraska, SUA d. 18 noiembrie 1978, Port Kaituna, Guyana) a fost un om politic american, membru al Partidului Democrat. A fost membru al Camerei Reprezentanilor, ales n districtul 11 California ncepnd cu anul 1973 i pn la asasinarea sa n Guyana de ctre membrii sectei Templul Popoarelor cu puin timp nainte de masacrul de la Jonestown din 1978.$Dup revoltele Watts din 1965, pe atunci membru n Adunarea Statului California, Ryan s-a angajat incognito ca profesor suplinitor pentru a ancheta i a documenta situaia din zon. n 1970, a investigat condiiile din nchisorile californiene lsndu-se nchis, sub pseudonim, n nchisoarea Folsom, pe cnd era preedinte al unei comisii a Adunrii, nsrcinat cu supervizarea reformei penitenciarelor. n perioada petrecut n Congres, Ryan a cltorit n Newfoundland pentru a investiga uciderea de foci.$Ryan a fost celebru pentru criticile insistente pe care le-a adus lipsei de supraveghere a CIA din partea Congresului, i a ntocmit amendamentul Hughes-Ryan, adoptat n 1974. A fost unul dintre primii critici ai lui L. Ron Hubbard i ai micrii scientologice i a Bisericii Unirii a lui Sun Myung Moon.[1] La 3 noiembrie 1977, Ryan a citit, pentru a fi inclus n nregistrrile Congresului SUA, o mrturie a lui John Gordon Clark despre pericolele legate de sectele religioase distructive.[1] Ryan a fost primul i unicul congressman american ucis n exerciiul mandatului.[2][3][4][5] n 1983, a fost decorat post mortem cu Medalia de Aur a Congresului.$$

    Cuprins [ascunde]$$ $ 1 nceputurile vieii i carierei$ $ $ 2 Cariera politic$ $ $ 2.1 Statul California$ $ $ 2.2 Congresul Statelor Unite$ $ $ 3 Templul Popoarelor$ $ $ 3.1 Cltoriile la Jonestown$ $ $ 3.2 Ambuscada n jungl i asasinarea$ $ $ 3.3 Condamnarea lui Larry Layton$ $ $ 4 Memoria$ $ $ 4.1 nmormntarea$ $ $ 4.2 Comemorarea$ $ $ 5 Premiul Leo J. Ryan$ $ $ 6 Prezentri n cinematografie$ $ $ 7 Note$ $ $ 8 External links$ $nceputurile vieii i carierei[modificare | modificare surs] Leo Ryan s-a nscut n Lincoln, Nebraska.[6] n copilria sa, familia s-a mutat frecvent prin Illinois, Florida, New York, Wisconsin i Massachusetts. A

  • absolvit Liceul iezuit Edmund Campion din Prairie du Chien, Wisconsin n 1943.[7][8] Dup aceea a intrat n programul de pregtire a ofierilor de marin de la Colegiul Bates i a servit n Marina Statelor Unite pe submarin ntre 1943 i 1946.[9]$Dup rzboi, Ryan a absolvit Universitatea Creighton din Nebraska, obinnd licena n arte n 1949 i un masterat n 1951.[6] A predat istoria la Liceul Capuchino, i s-a aflat n fruntea orchestrei de mar care a participat la parada inaugural a preedintelui John F. Kennedy la Washington, D.C. n 1961. Ryan a fost impresionat de discursul inaugural al lui Kennedy, i a hotrt s candideze la funcii mai importante.[10] A fost profesor, administrator colar i membru al consiliului local din South San Francisco ntre 1956 i 1962.[6]$Cariera politic[modificare | modificare surs]

    $ $$Fotografia oficial a lui Ryan de la primul mandat de congressman, 1973.$

    Statul California[modificare | modificare surs]!n 1962, Ryan a fost ales primar al oraului South San Francisco. A fost primar timp de mai puin de un an, dup care a fost ales n Adunarea Statului California n districtul electoral 27, ctigndu-i mandatul cu 20.000 de voturi peste 50%.[10][11] El mai candidase pentru Adunarea Statului i n 1958 n districtul 25, dar fusese nvins de republicanul Louis Francis.[11] Ryan a fost delegat la Convenia Naional Democrat n 1964 i 1968,[6] i i-a pstrat mandatul n anul 1972, la sfritul cruia a fost ales n Camera Reprezentanilor din SUA. A fost apoi reales n Camer de nc trei ori.[6]$Reprezentanta i fosta senatoare n Statul California Jackie Speier a denumit stilul de investigare al lui Ryan legiferare experienial.[10] Dup revoltele Watts din 1965, parlamentarul Ryan s-a dus la faa locului i s-a angajat incognito ca profesor suplinitor pentru a investiga i a documenta situaia din zon. n 1970, sub pseudonim, Ryan a aranjat s fie arestat, deinut i percheziionat pentru a investiga condiiile din nchisorile Californiei. A fost nchis timp de zece zile n nchisoarea Folsom, n timp ce era preedinte al comisiei Adunrii nsrcinat cu reforma penitenciarelor.[12][13]$Tot n calitate de parlamentar la nivel de stat, Ryan a prezidat i audierile subcomisiei legislative i pe cele care l implicau pe viitorul su succesor n Congres, Tom Lantos(en).[14] Ryan a insistat pentru adoptarea unor importante politici educaionale n California i este autorul a ceea ce rmne cunoscut drept Legea Ryan, prin care s-a nfiinat o comisie independent de reglementare i monitorizare a acreditrile n sistemul de nvmnt al statului.[15]$

  • Congresul Statelor Unite[modificare | modificare surs]!n perioada n care a fost membru al Congresului, Ryan a mers n Newfoundland mpreun cu James Jeffords pentru a ancheta uciderile inumane de foci,[16][17] i a devenit cunoscut pentru criticile sale privind lipsa controlului de ctre Congres asupra CIA, el fiind autorul amendmentului Hughes-Ryan,[18][19] care implica obligativitatea unor notificri prealabile repetate din partea CIA adresate Congresului privind operaiunile secrete planificate.[20][21] Congressmanul Ryan i-a spus la un moment dat lui Dick Cheney c divulgarea unui secret de stat este o metod normal pentru un membru al Congresului s blocheze o operaiune prost conceput.[22]$Ryan a criticat micarea scientologic a lui L. Ron Hubbard precum i Biserica Unirii a lui Sun Myung Moon. La 3 noiembrie 1977, Ryan a citit n Congres, pentru a fi nregistrat n United States Congressional Record, o mrturie a lui John Gordon Clark despre riscurile la adresa sntii cauzate de sectele distructive.[1] n acest discurs inut n faa Congresului, Ryan a artat c cea mai mare ngrijorare a sa este: pentru acei tineri care au fost convertii de aceste secte religioase i pentru prinii lor, care au suferit pierderea copiilor.[1] Congressmanul Ryan a artat apoi c mrturia Dr. Clark i-a fost adus n atenie chiar de un printe al unui astfel de tnr.[1] n corespondena cu acest printe, congressmanul Ryan i-a mulumit acestuia pentru scrisoarea detaliat despre scientologie, i a artat c nu am gsit nc o cale de a-i ataca pe aceti acali care se hrnesc cu copii i tineri care sunt prea slabi din punct de vedere emoional pentru a sta pe picioarele lor cnd ajung la vrsta majoratului.[23] Congressmanul Ryan a susinut-o pe Patricia Hearst, i mpreun cu senator S. I. Hayakawa, a transmis cererea lui Hearst pentru comutarea pedepsei autoritilor abilitate.[24]$