-
7/26/2019 Wilhelm Von Angeldorf - Imperialismul Noii Ordini
Mondiale
1/115
-
7/26/2019 Wilhelm Von Angeldorf - Imperialismul Noii Ordini
Mondiale
2/115
Redactor:
Alina
Pica
Tehnoredactare
computerizati:
Clementina
$andru
Coperba:
IonTrocan
I.S.B.N.
97}9962'.13
@
SAN{lZDATpentru
prezentaversiune
in
limba
romAni'
CITPRINS
Introducere
Pmrnn hrrAr: DE CE
TAZ3iOI?
1. Raport din Muntele
de
Fier ...................:. ...............
9
2.
Al doilea
rinboi mondial
,..................
13
3.
Tridarea
comunisti
..........................
35
4. Experimentul
Hiroshima
si
puterea
sovietici ...............:.........42
5.
,,Ia
laba de
pe
Coreea "
...............
6. Capitalism
versus Marxism,pi
viceversa
....:....,........................ 54
7. Cine trifieazipecine?
.......:...;..:,......66
8.
,,Conservatorul", ,,liberalul"
gi
Guvernul
Mondial...................
82
Pexrnn, e
oou*
BANCA
T]N NAU...
DEVEMT
NECESAR
9.
Refeaua
financiarl
Rothschild
......... 87
10. Inifiativa
,,Monroe"
-
primul
act
lmpotriva
colonizirii
.......... 89
11.
,,Socialism...
as,a
cum
l-a
visat Karl Marx"
sau
,,Ce
este
rezewaTederali?"
..........
..................'.... 91
12. Marxism nonviolent sau socialistul
cu capital .,...................'112
13.
De unde ne vine
,,salvarea"
gi
ce ne cere
ea? .......................
146
14.
Tot Mirie, dar cu alti
pilirie
......152
Penrnn
l rnnn:
PACEA
GL,OBAIA
15.
Guvernul
mondial
gi
pacea
.,........
171
16.
Umanismul
comunist made
in America ...............................
17
4
17.
Puericultura
gi
cei
sapte
ani
de
acasi
.....i........
181
Pmrrn
e
prmc
CONSPIRA{fA
$
GIfi/ERIIAREATUXAIA
18.
Victoria.si revolutia, amAndgui
la feminin
..."..
191
19.
Daci
nu noi, atunci
cine?
;.......{................................
......-......206
20.Teia
Conspirafiei
21.
Omenire4
este cuprinsi
de neputinti?
.............
....................223
-
7/26/2019 Wilhelm Von Angeldorf - Imperialismul Noii Ordini
Mondiale
3/115
ff | |
P.nre11-"T:""r
)f
qruPul
droqoprnl
clll
ll
f
ed
prlnt
Sa
societate
B-"-tT
9*V
B-durrudorVradimkescu#;31'i3ii"iuu;:.'."i*oi'RoMANTA
Fax:337.33.77
INTRODUCERE
Care
este
scopul final
al organizafilor
secrete
si
semisecrete? De ce
unele
orgaytizaf;i,sus$n
gi
impun anumif, candidaf,
la
alegerile
penfu
poshrri politice
inalte?
Cum se
reahzeazAcontrolul
total
al
stafirlui
gi
al
populatiei?
Poate
ci cel
mai bun rispuns
la aceste
intrebiri
a
fost
dat de Nor-
man Thomas,
candidatul socialist
pentru pregedintie
la
toatb
alegerile
din
Statele
Unite din 1928
pani
ln 1948. Thomas
a
spus:
,Am
invitat
ci
este
posibil,
intro
proportie
neanticipati
de
primii
socialigti,
si
se
impuni
controlul
social
dorit
asupra
inkeprinderilor
private prin
dez-
voltarea
planificirii
sociale, impuneri
fiscale, legislaf;a
muncii
gi
dearol-
tareaunor
organizatii laburiste
puternice".
Thomas
a revelat
planul
socialismului: manipularea
non-socialigti-
lor pentm
atingerea
gradati
a
obiectivelor socialiste. Intrebarea
este
cum
pot
socialistii
si
determine
poporul
american
si
accepte
socialis
mul, cAnd
poporul
american
a
demonstrat clar dea lungul timpului cI
nu
doreste un sistem economic socialist.
Thomas a
rispuns
si la
aceast^i intrebare, cu alta ocazie:,,Poporul
arnerican nu va
accepta niciodati
in
mod conqtient socialisrnul, dar
sub
denumirea'de liberalism vor
adopta
orice fragment
din
programul
socialist,
pani
cAnd, info buni
zi,
Americava deveni
o natiune
socia-
iisti
flri
si-gi
dea seama
cum s-a intAmplat
acest
lucru".
Cheia succesului
socialistilor
a fost
si-i
faca
pe
americani
si
spriji,
rie candida$
perceputi
ca,,antisocialisti", dar care, in secret, sus$neau
obiectivele
partidului
socialist de
a
creste
dimensiunile
pi
influenta
gu-
vemului
in viata cetafenilor americani..fhomas
a
identificat mai
tArnu
asffel de
,,socialisti
mascati
in
libe
rali":
,,Statele
Unite
du
ticut
progrese pe
drumul spre socialism
sub
conducerea
(presedintelui
Drvighfl Eisenhower
si apoi a
(presedinte-
lui
Franklin)
Roosevelt. :
."
MulS l-au consideratpe
Roosevelt
un semisocialist, insa
Eisenhower
a
fost
perceput
drept,,conservator"
de
cibe
poporul
american.
Tbhrsi,
fhomas
a dezviluit
poporului
american
ca Eisenhower, ca
presedinte,
a
tAcut
mai mult
pentru promovarea
socialismului
decAt Roosevelt.
-
7/26/2019 Wilhelm Von Angeldorf - Imperialismul Noii Ordini
Mondiale
4/115
WILHELM VON ANGELSDORF
Un alt
individ care si-a
ascuns nafirra
socialisti, confonn
iui Nor-
man
Thomas, a fost
pregedintele
Llndon
Johnson.
Thomas a
fost
incAn-
tat
cie
Marea
Societate
a lui
Johnson: ,,Trebuie
si
mi bucur
si
ma bucur.
Nu-mi
vine
si-mi
cred ochilor,
atAt
sunt
de
uimit
si
surprins.
Lupta sa
impotriva
sirlciei
este un
proiect
soiialist..."
Thomas l-a ridicat
in slavi
si
pe
alt
,,socialist
mascaf',
Hubert Hum-
phrey,
care
,,este
genul
de
democrat
care.mi
place,
un tip cilre,
daci
ar
fi
trait
in
Anglia,
ar fi
fost socialist".
Un
alt
presedinter
aga-zis
,,conservator,
antisocialisf' a
fost Richard
Nixon"
John
Kenneth Gaibraith,
profesorul
de economie al
lui Paul
Warburg
la
Haruard,l-a
identifcat drept,,socialist
mascaf', un
individ
care
lucreazi
penhu
partidul
socialist.
i\.{ai intai,
profesorul
Galbraith
a
prez,enlatpremisele
carei
permi-
teau
si determine
cine
este socialist"
A
ficut
o declaratie
care demon-
stra
ci
el insusi
era
socialist
,,...anumite
ramuri
industriale
ar trebui
si
fie controlate
de'stat.
intreprinderile
private
nu
ajuti
la
deplasarea
si adapostirea
oamenilor
cu
costuri rnoderate".
Apoi a
ficut conexiunea
inlre
pregedintele
Nixon
gi
socialism:
.,Dar
am ajuns din
picate
la
concluzia ci
socialismul,
chiar
si
in forma lui
cea
mai
simpH,
"it"."'0u."
nu
se
va
realiza niciodata.
Acum
miconsolea-
zL
acest avAnt
socialist
promovat
culmea, de socialigti
de
dreapta,
nu
de stAnga,
care are binecuvAntarea,
qi
chiar mai mult
de
atAt,
a
unei
adminisffatii
re,publicane.
Desigur,
cea
mai sutprinzitoare
evolutie sub
adminisfatia
Nixon a fost
minunata explozie a socialismului.
Ca
opo-
nent al socialismului,
domnul
Nixon
pare
deshrl
de rezerra('.
Ceea
ce au
incercat
acegti
oameni
si
spuni
e
ci
nu conteazi
daci
poporul
american
voteazhcu republicanii,,antisocialigti" sau
cu derno
cratii
,,liberali",
rezultatul
e
acelagi:
mai
mult socialism.
Aceasti afrmafle
devine
mai evidenti
daci examinim
umatoarele
probleme,
f,nand
cont
de eforturile
celor doui
mari
partide
politice
de
a
le
sus$ne:
1.
Ratificarea Conventiei
privind genocidul;
2. Un
venit
anual
garantat;
3. legislatia
prMnd
salariul
minim
pe
economie;
4.
Programul
federal
privind
mircile
alimentare;
5.
Abolirea
pedepsei
cu moaftea;
6.
Coexistenta
pasnici;
7.
Socializarea
sistemului
sanitar;
8. Dezarmarea;
9.
Abrogarea legislaliei
privlnd
securitatea
nalionali referitoal'e
la
comunism;
I mpe riali
sm u I Noii
Ord
i
ni Mond i
ale
10.
l,egislatia
privind
dreptul
cMl;
11.
Rediskibuirea
districtelor
electorale
in functie de
populatie;
12.
Ajutorul
federal
pentru
educatie;
13.
Centrele federale
de ajutorare
a
copiilor;
14. Ratificarea
Tratatului
din
1963 de
interzicere
a testelor nucleare;
15.
Renuntarea
la
suveranitatea
americanl
in zona Canalului
Pa-
nama
gi
16.
Cregterea schimburilor
agricole
;i
comerciale
cu
natiunile
co-
muniste.
Aceste
programe
au
fost
susflnute nu
numai
de cele doui
partide
majoritare
din
Statele
Unite,
ci
si de
un
attpartid.
De fapt,
aceste
programe
fac
parte
din
plaforma politici
oficiali
a:
Miduluihmni#dinSUA
Cum
s-a
ajuns
aici?
Aceasti
carte incearci
sd explice
faptele
gi
si
faci
cunoscuti
,Jata
nevazuti
a conspiratiei
mondiale",
de unde vine
ea
gi
cum influenteazi
politicul
gi
economicul in
fostele tiri
comuniste.
-
7/26/2019 Wilhelm Von Angeldorf - Imperialismul Noii Ordini
Mondiale
5/115
Partea
DE CE
RAZBOI?
1. RAPORTDIN
MI]NTEIE
DE FIER
Motivul
pentru
care
izbucneste
un rdzboi
este ci
o
tari
wea
ceva
ce
are
alti
tari.
Protejarea
unei
tiri
confa
unui
atac extem
este
un alt
motiv
de
razboi.
Aceste
doui
motive
se
numesc
Motivele
Vizibile
de
Razboi.
Cerce-
titorii
au
ajuns
recent
la
concluzia
ca existi
de
asemenea a.sa-numitele
Motive
Invizibile
de
Rizboi.
Un
asffel de
raportcare
cerceta
Motivele
hrvizibile
de
Razboi
se
in-
tttula
Raport din
Muntele
de
Fier
asupra
posibilititilor
9i
dorinlei
de
incheiere
a
pdcii.
Scris
in
1963
qi
publicat
in maftie 1966,
acest
raporl
examineazi
funclile sau
motivele
vizibile si invizibile
atAt
ale
razboiu-
lui,
cAt
si ale pacii.
Raporhrl
pretinde
ci
a fost
scris
intr-un rgfugiu
nuclear
subteran
in
apropierea
orasului
Hudson
din
statul
NewYork,
care
fusese
conceput
ca
,...
.sediu
de
rezewh...unde
se
presupune
ci
persoanele
esenfale
ar
putea
supravietui
gi
munci
in continuare
dupi un
atac
(nuclear)..."
Printre
corporatiile
czlre
au creat
Muntele
de
Fier
se
numiri Stan-
dard
Oil din
NewJersey
(Rockefeller);
Manufactures
HanoverTrust
(Morgan)
9i
Shell
Oil
(casa
de Orania),
printre
altii.
Raporhrl
dateazl
cel
putin
din 1961, cAnd
Robert
McNamara,
McGeorge
Bundy
si Dean
Rusk,
tof, membri
ai Consiliului
Relaflilor
Exteme,
au
remarcat
ci nu
s-a ficut
nici un shrdiu
serios
asupra
plani-
ficirii
unei
pici
de
durad.
Erau
ingrijorati
in
privinta
efecteior
unei
pici
indelungate
si, de asemenea,
doreau
si
examineze
functiile,
atAtvin'
bile
cAt
si
invizibile,
ale
razboiului.
in raport
scrie:
,,Rizboiul
a
instituit...
in
societate
un
sistem
discu-
tabil
de stabilizare
si
confolare
a economiilor
nationale.
Nu a fost
tes-
tati
inci
nici o
metodi
alternativi
de
control
info
economie
moderni
si cornplexi
care
si
se
dovedeasca
cel
putin
la fel de
eficienti
sau
si
ai
bi
aceleasi
prop
-
7/26/2019 Wilhelm Von Angeldorf - Imperialismul Noii Ordini
Mondiale
6/115
10
WILHELM
VON ANGELSDORF
iin erau
ingrdorati
ci
nu
s-a
tacut
nici un efort de a anakza cum
pot
fi
confolate
economiile
pe
timp
de
pace:
,,Rizboiul
indeplineste
anumite
functii
esen$ale
pentru
stabilitatea
societitii in care triim;
pani
cAnd
vor fi
descoperite
alte moduri de
a
le indeplini, sistemul
rizboiului fe
buie
mentinut
si
fmbunititit,
asffel incAt
si
fie
cAt
mai eficient".
Deci,
printro
metodi
pe
care
raporhrl
no
dezviluie,
cei
trei indivizi
au
initiat un studiu
al
4cestei
probleme.
Raporhrl
afirme ci cincispreze
ce
membri
ai
echipei
de
cercetare
au
scris
impreuni
raportul,
gi
ci
to$
au
fost
de
acord
cu
forma definitivi in care
a
apirut.
Mai mult,
la
-se-
dinte
nu s-au luat
notife, intrucAt
s-a
considerat
ch ar fi
,,prea
inhi-
bant'i. Echipa
care
a scris
rapoftul
a
recomandat
ca acesta si nu fie
ficut
public.
Unul dinfe
cei care au
citit raporhrl a
incercat sa identifice
autorii.
Teoria
lui era cd raportul
fusese scris de Instihrhrl
Hudson:
,,Existi
do
vezi clare
ci raportul a fost elaborat
de
Institutul
Hudson si Herrnan
Kahn...
Existi
un
Munte de
Fier la
o
aruncihiri
de
bit
0iteral)
de
Institutul Hudson,
langi
Croton-on-Hudson
(in
statul NewYork)".
Instifirtul
Hudson
nu este
foarte cunoscut
de
publicul
american,
dar
este
cunoscut
de
oficialii
arr'rericani,
care l-au
folosit ca,,centru
de
gAndire",
apeland la el
pentru rapoartele
privind
probleme
de
interes
national.
Instituhrl Hudson
s-a infinfat in
1961, cend domnul Kahn,
proprie
taml,
a hotirAt,,si contribuie
la
determinarea
infegului
viitor
al State-
lor Unite
-
Si,
in limitele timpului
disponibil, al
lumii exterioare".
Veniturile
Instihrtului
sunt in
principal
asigurate
de
guvern.
Hud-
son a
declarat
cinci
surse
pentru
cei
1,36 milioane de dolari
care repre
zentau venihrl anului
1968:
,,Biroul
Apnrarii
Civile,
Biroul Ministerului
Apirlrii,
Serviciile
Militare, alte
surse
guvernamentale si
neguvema-
mentale".
IGhn
gi
,,ganditorii"
lui au
devenit atAt de
importanti
penhu guver-
nul
american,
incAt sunt
adesea
acuzal
ci
au
stabilit direc$i
de
guver-
nare
pe
care
noile
guverrle
nu
le mai
pot
modifica.
,,Acesta
este
un
pro-
ces de
putere
invizibili.
Iar influenla este
extremi, intrucAt
poate
im-
plica
o na$une in
proiecte
speciale si actiuni
militare care
nu au
fost
nici complet explicate,
nici dezbitute
public.
Intr-o buna n,
aceasta
putere
infilfrAndu-se
si
devenind
din ce ln
ce
mai sofisticati,
va
putea
influenta evolutia
guvernirii
in asa fel incAt orice
politici
nationali si
fie blocati,
ca si cum
tara
N
fi
condusi
de un
pilot
automat, cu
mult
inainte
ca oamenii
alesipentru
guverare
sa
ajungi
la
putere."
Imperialismul Noii
Ordini Mondiale
Institutul
Hudson,a
publicat
o iista
cu
ceea ce
numegte
,,membri
publici"
si
,prieteni".
Zece
dintre
cei douizeci
si
umr
de
,,membri
pu-
blici" sunt membri ai
Consiliului Relatiilor Exterre,
la
fel
ca
cincispre-
zece
dinke
cei feizeci
si
pahu
de
,,prieteni"
'
Doi dintre
,,prieteni"
sunt cunosculi
de
public:
Henry Kissinger
(membru
CFR)
gi
dr. Milton Friedman.
Raportul incepe
cu definirea funcFilor
traditionale
ale rizboiului.
Pretinde
ci
acestea sunt
fei:
1. apirarea
unei
natiuni contra atacului
militar al
alteia
sau impiedi-
carea
unui
asffel de
atac;
2.
aphrarea sau initierea
unui interes
national
si
3.
menfinerea
sau
cregterea
puterii
militare a unei
na$uni
pentru
bincle
sau.
Continui
afirmand
ci acestea
sunt
functiile
,,vizibile"
si ci
existi
de
asemenea funcfii
,jnvizibile
sau insinuate". Acestea sunt ingirate
in
raport, dar toafe
au
un scop comun:
,,Razboiul
a
insfituit
atAt ln societi-
tile
strivechi,
cdt
gi
in
cele
moderne,
un sistem
discutabil
de stabilizare
si
controlare
a economiilor nationale.
Nu a fost testati
inci
nici
o
me-
todi alternativi
decontrol
inffo
economie
moderni
si
complexi
care
si
se
dovedeasci
cel
pufln
la
fel
de
eficienti
sau
care
si
aibi
aceleagi
propor$i.
Rizboiul indeplineste
anumite
func$i,
esenf;ale
penhu
sta-
bilitatea societili
in cale
triim;
pAni
cand
vor f
descoperite
alte
mo-
duri
de a le
indeplini,
sistemul rizboiului
kebuie mentinut
si
imbun6-
titit
-
asffel
incAt
si fie cAt mai
eficient."
Apoi,
raportul detaliazi
care suntfirnctiil"
e
,jnvizibile-
ale rizboiului:
Razboiul...
este forla
organizatorici
principali
in
majoritatea
socie-
fatilor.
...Posibilitatea
izbucnirii
unui r|zboi
a
adus sensul
stirii de
trecesitate
externi,
firi de
care nici
un
guvelx
n-ar
putea
ramAne
la
putere
prea
mult timp.
Analiza
istorici
dezviluie
sihra$e
dupi situatie cum esecul... unui
regim
de a
mentine credibilitatea
rrnei
amenintiri
cu
razboiul
a
dus
la
dDolvarea
lui.
Razboiul...
asiguri
elemente
antisociale
cu
ur
rol acceptahil
in shr.rc-
rur'a societitii.
Cele
mai
tinere si cele rnai
pericuioase
dintre
aceste
grupiri
sociale
ostile
sunt
tinute
sub
control
de
Sisternul
Serviciilor
Selective.
Ca
instrument
de
control... recruti
potfi
si
ei
ocrotiti...
Nivelul cererilor de
recrutare tinde
si urmirea.ci fluctuatiile
majr>
re alc
ratei
somajrrlui...
Omul
distmge
surplusul de
rnembri
ai
propriei
specii
prin
rizboaie
organizale.
11
-
7/26/2019 Wilhelm Von Angeldorf - Imperialismul Noii Ordini
Mondiale
7/115
12
WILHELM
VON
ANGELSDORF
Razboiul
este
motivala
principali
pentru
dezvoltarea
stiintei...
Razboiul
este...
o
eliberare
sociali
generali
...pentru
inlifurarea
plittiselii
generale.
.
Razboiu1...
permite
generatiei
bitrAne,
detedorati psihic,
si
men-
[na
controlul
asupra
generatiei
tinere,
dish-ugdnd-o;
dati
este
nevoie.
un
reamat
excelent
al
raporhrlui
este
inclus
intr-'n
roman
de Tav-
lor
caldwell,
intitulat
ceremonia
inocentilor.
Autoarea
a
scris:
,,...nu
va
fi
pace
in lumea
riscoliti,
c,i
doar
o serie
programati
gi
sistematici
de rizboaie
gi
calamiti[
-
panr
cand
conspiratorii
gi.au
atins
obiectivul:
o lume
epuizata,
dorrrici
si se
supuni
unei
economii
planificate
mar-
xiste
gi
unei sclavii
totale
-
in
numele
picii,..
,
Se
pare
cI individul
care
a
scris
ci
,,razboiul
este
pacea.,
stia
de.
spre
ce
vorbeste"
2. AL DOILEA NAMOT MONDI,AL
Adevdrata
inspintie
a
nazismului
tebuie ciutatdin Sociektea
Thule.
Cel
deal doilea rizboi mondial
a
inceput
cAnd
Adolf Hitler a
aderat,
in
1919, la
o
societate secreti numiti
SocietateaThule.
In acest
grup
a descoperit crezurile
perverse
care
mai
tArziu l-au
adus
in
fi:untea
guvernului gerrnan.
ln
Societatea
Thule
,,...soarele
juca
rolul
principal
...ca
simbol
sacru
al
arienilor, in contrast
cu...
luna,
adorati de
popoarele
semite.
Fiihrerul
afanttin
poporul
eweu, cu
pirul
negnr
gi
temrl oaches,
par-
tea
inh:necati
a
speciei umane,
in timp ce
pirul
blond si ochii albastri
ai
arienilor
constihiau
partea
luminoasi
a
umanititii.
...Hitler
gi-a
asu-
rnat
rolul de
a
extirpa elementele impure din lumea materiali".
In afari
de adorarea
soarelui
(sau
a
luminii),
Societatea'fhule
prac-
tica adorarea lui
Satana:
,,VArfurile
SocietitiiThule erau
toti
satanisti,
care
practicau
magia
neagri".
Societatea nu
era o
grupare
de
muncitori,
cici
membrii
sii erau:
,judecitori,
ofiteri
de
polif,e,
avoca$,
procurori,
profesori
si lectori
universitari, familii
de
aristocrati, indusf
iasi
de mirci, chirurgi, doc-
tori, oameni
de
;tiinti,
fiind
de aselnenea
g.vda
burghezilor
bogati
si
influenf".
Membrii Societatii Thule
au
constitnit
fundamentul Partidului
Na-
zisl
,,...Comitetui
gi
cei
patruzeci
de membri care au format initial
Noul
Parlid Muncitoresc
German
flceau
toti parte din
cea
mai puter-
nici societate
oculli a Germaniei
-
SocietateaThule".
Unul
dintre fondatorii
ambelor
grupiri,
Partidul
Nazist
9i
Societatea
Thule,
a
fost Dietrich Eckart, un
,,satanist
destoinic,
adepful suprem
al artei
gi
rihralurdor niagiei
negre
si
figwd centrali intr-un cerc
puter-
nic
gi
larg-raspAndit
de ocrrltigti
-
Gruparea
lhule.
(El
a fost) unui
din-
ire
cei
sapte membri
fondatori
ai
Partidului
Nazist..."
Eckart
a
pretins
ca el
l-a
initiat
pe
Hitler in laineie adorir-ii
salanic:e.
Se
spune ci,
pe
patul
de
moarte,
ar
fi zis:
,,Urmati{
pe
Hitler.
El
va darr-
-
7/26/2019 Wilhelm Von Angeldorf - Imperialismul Noii Ordini
Mondiale
8/115
14
WI L|IELM VO
N AN G ELSDORF
sa,
dar
eu
sunt cel
care
a stabilit melodia
Eu
l-am initiat in
"Doctrina
Secreti",
i-am
deschis cenfrii
de
vizionare
si i-am
oferit metode
de
a
comunica
cu Puterile. Nu
plAngeti
dupi mine:
am influentat istoria
mai mult decAt
orice
german".
Dar
nu numai SocietateaThule
i-a
oferit lui
Hifler sprijinul
de care
avea
nevoie
pentru
a
deveni geful
guvemului german.
Au existat
si
alte
surse
ale
puterii
lui Hitler. Walter
langer,
un
cunoscut
psihanalist,
a
explicat
ascensiunea
rapidi
a
lui Hitler
la
putere.
In cartea
sa
Mintea
lui
Adolf Hitler,Ianger
a
emis
teoria
ca
insusi
Hitler
era
pe
sfert
eweu,
mai
exact
nepotul lui
Rothschild:
Efsti
foarte multi
confuzie
in
studierea
arborelui
genealogic
al lui
Adolf Hitler.
'I'atil
lui Hitler, Alois
Hitler,
a
fost
fiul
nelegitim
al Mariei
Anna
Schicklgruber.
$a
presupus
ci
tatil
lui
Alois
Hitler
a
fost
Johann
Gcorg
Hiedler...
Alois,
tofugi,
nu
a
fost
recunoscut de
Johann
Georg
Hiedler, aga
ci
a
imprurnulat
numele
mamei
sale,
pe
care
l-a
purtat
pAni
la vArsta
de
patttneci
de ani,
cand
l-a schimbat in Hitler.
O serie de
intAmpliri
survenite
inainte
de
nasterea lui
Hitler
furni-
zeaza sufcient
material
pentru
speculatii.
Anumite
persoane
se
indoiesc
putemic
ciJohann
Georg
Hiedler
a
fost
ink-adevir
tatil
lui
Alois.'Ihyssen
pi
Koehler, de
exemplu, pretind
ca
Dolfuss,
cancelarul
Austriei,
a
ordonat
politiei
austriece
si faci o
investigare minu$oasa
a
familiei Hitler.
Rezultatul
acestor
investigatii
a fost un document
secret care dovedea
ci
Maria
Anna
Schickigmber
'
se afla
in Viena
cAnd a rimas insircinati cu
Alois"
in
acea
perioadi
lucra
ca
servitoare
in
casa
baronului Rothschild.
CAnd
familia
a
descoperit
ci fata era
insircinati, a
trimiso
acasi,
in
ora;ul
Spital, unde
s-a niscutAlois.
intr-un
post-scriptum
la
cartea
lui Imger,
Robert G.
L
Waite
adau,
ga
acest
comentariu:
l)ar
chiar
dacd langer se inpali
si
binuielile lui
se
dovedesc inco-
recte,
de
multe ori
se
afli
pe
o
pisti
corecti.
Si
tinem cont
de
aceasti
binuiali ci
tatil
lui
Hitler
ar putea
fi eweu.
Nu
existi
nici
un
motiv
si
credem
povestea
incredibili
spusi de
infor-
matorul
lui langer, cum
ca
rnama
lui Hitler.
Maria
Anni Schicklgru-
ber,
o
firanci
la
patruzeci
de
ani
din
satul austriac
Waldvietr al, ar
fi
avut
weo legituri
intimi
cu
baronul Rothschild
in
Viena.
Dar
l{itler
era
ingrijorat
ci
ar
putea
fi
actnat ci are
un
bunic
evreu
si
l-a
pus
pe
avbcatul
lui,
Hans
F-rank, si
investigheze arborele
siu
ge-
nealoglc.
Frank
s-a
supus si
i-a
spus
Fiihrerului
ca
bunica lui a rimas insir-
cinaii
in timp
ce
lucra
ca
seryitoare
intro casi
eweiascd din Graz.
lmperialismul
Noii
Ordini Mondiale
Faptele
sunt discutabile
-
si intr-adevir
a
urmat
o lungi
disputi.
Scopul
analizei
istorice
si
psihologice
nu
este
acela de
a
afla daci
Hitler
a avut intr-adevir
un
bunic
eweu,
ci
daci
el
credea
sau nu acest
lucru.
Credea
ci este
posibil,
iar
acest
lucru
i-a influenlat
atAt
personali-
tatea, cAt
si
imaginea
publici.
Este
posibil
ca
Hitler si fi
descoperit
legifirrile
familiei sale
cu eweii
pi
relatiile cu'familia Rothschild
gi,
conqtient
de
enotma putere
a
aces
tei
familii
de a
face
si
desface
guverne
in Europa,
a
restabilit legituri
cu acestia.
Asffel
sar explica
parthl
sprijinul
pe
care
l-a
primit
de
la ban-
cherii
internationali, sfAns
legati de
familia
Rothschild,
in drumul
siu
cafe
putere.
Un lucru
este oricum sigur.
Hitler a
provocat
cel
deal doilea
rizboi
mondial
atacand
Ausfria.
Se
spune ci
a
invadat aceasti
tari din
doui
motive. tn
primul
rAnd,
arrrut
si-l amufeasci
pe
Dolfuss,
despre
care
Hitler
credea
ci
-stie
care sunt
legiturile sale
cu
familia
Rothschild.
In
al doilea
rAnd,
dorea
si elimine
toate
dovezile
privind
arborele siu
ge-
nealogic
din dosarele
auskiece.
insi
sursa
principali
de
putere
a
lui Hifler
venea
de la un
cartel
de
chimicale numit
I.
G.
Farben
(numele
este
prescurLarea
de la
lnterssen
Gemeinschaft
Farben).
Importanfa sprijinului
acordat
de
I. G.
Farben
mi$carii
socialiste
a fost relevad intro
carte
despre cartel,
care aftma:
,Jiri
imensele
facilititi
de
productie
ale
I. G. Farben,
departamenhrl
siu dezvoltat
de cercetiri, variata experientiiehnici
si
concenfarea
sa monopolisti
de
putere
economici,
Germania
nu
gi-ar
fi
putut
per-
mite si inceapi
rizboiul de agr:esiune
tn
septembrie
19391'.
Exista insi o sursi
mai
pufin
cunoscuti
a enormei
puteri
economi-
ce
de care
se
bucura
I. G.
Farben:
Wall Street,
SUA
,,FerA
capitalul
oferit
de
Wall Street, ln
primul
rAnd nu
ar
fi
existat
nici
un I.
G.
Farben
pi,
aproape
sigur,
nici un
Adolf
Hifler si
nici un al
doilea
rizboi mondial."
I.G.
Farben
sa infintat
inl924, cand
bancherul american
Charles
Dawes
a
contractat
o
serie
de
imprumuturi
externe totalizAnd
800 de
milioane
de dolari
pentru
aorgmtzamarile
companii
de
ofel
si
chimi-
cale
in cirteluri,
printre
care
gi
I.
G.
Farben.
Profesorul Carrol"Quigley
define,ste
Planul
Dawes:
,,in
mare,
un
proiect
al
luiJ.
P.
Morgan".
Trei companii
participante
laWall Street,
Dillon,
Read
&
Co, Har-
ris, Ford &
Co, impreuni cu
National Clty,
sau
ocupat
de trei
sferhrri
din
imprumuturile
folosite
penhrr
crearea
acestor carteluri.
Rolul
jucat
de
I.
G.
Farben in
planurile
Partidului
Nazist German
poate
fi ilustrat cu ajutorul
unui
produs
fabricat
de o
companie
domi-
tc
-
7/26/2019 Wilhelm Von Angeldorf - Imperialismul Noii Ordini
Mondiale
9/115
WILHELM
VON ANGELSDORF
lr,ll,l
rlf
I
t
,
l',rr
lrr.rr
St
nunlo;r ZyklonB,
gazul
letal folosit
in exter-
urrrr,rr rl'
rlrl,rArritlrwitz,
lJitterfeld,Walfen,Hoechst,Agfa,
lldwigsha-
l.rr
',r
lirrt lrcnwirkl.
(1.
G. Irarben,
fiind
o
companie
de
chirnicale
chiar
rrr,urrlr, r
|r, ;r
hrziorra cu celelalte
firme de chimicale
penfu
a forma
car-
lr'lrrl,
r'r;r
tlt'
ascmenea
producitorul
gazului pebaz|
de clor folosit
in
1
rr
ir r
rr rl r-izboi
mondial.)
Sprijinul
american
acordat I.
G.
Farben
a con-
lirnrat,
ia"r
Henry Ford
si-a
unit firmele
din
Germania cu I.
G. Farben
in
1928.
Dar
adevirata
importanli
a I. G.
Farben in
eforhrrile
de
razboi
ale
lui
Adolf
Hitler
consta
ih
utilizarea
procesului
cunoscut
ca hidrogenare,
producerea
de
benzini
din
cirbune, creati
de cartelul
de chimicale
I.
G.
Farben.
Germania nu
dispunea
de
resurse
na|rrale
pentru
produc-
f,a
de
benzini,
gi
acesta a
fost unul dintre
motivele
penhu
care
a fost
infranti
in
primul
razboi
mondial.
Un om de
stiinti
german
a descope
rit
in
1909
procesul
de
transformare
a
cirbunelui
in
benzini
(Germa-
nia
dispunea
de
mari
rezenre
de cirbune),
dar
procesul
tehnologic
nu
fusese
definitivat
in timpul
rdzboiului,
In august
\927, Stmdard
Oil a
acceptat
sa
participe
la
un
program
de cooperare
in domeniul
cerce.
tirii
si dezvoltirii
procesului
de
hidrogenare,
pentru
a rafina
petrolul
necesar
Germaniei
pentru
a
pregiti
cel de-al doilea
razboi
mondial.
Si,
in
cele
din
urmi,
la 9
noiembrieTg2g,cele
doui
companii
gigan-
tice
au
semnat
un
conkact
de
cartel
care
avea
doui
obiective:
in
primul
rAnd,
contractul
de
caftel
garanta
companiei
Standard Oil
jumitate
din toate
drephrrile asupra
procesului
de
hidrogenare
in orice
fari
din lume
cu exceptia Germaniei
si
In
al
doilea
rAnd, cele doui
pirti
s-au inteles,,...si
nu
concureze
niciodata
una cu
cealalti
in domeniul chimiei
si
produselor
petroliere.
in viitor,
daci
Standard Oil
va
dori
si intre
in
largul
domeniu al
produ-
selor
chimice
si
farmaceutice,
va face
acest lucru nnmai cu condi$a
sA
se
asocieze
cu
L
G.
Farben.
Farben, pe
de
alti
parte,
s-a
obligat
si nu
intre
niciodati in
dome-
niul
tifeiului
decAt in
asociere
cu Standard
Oil".
Dupi
cum
sa exprimat un
purtitor
de cuvAnt
al
companiei Standard
Oil:
,,I.
G.
Farben nu va
intra
pe
piala
titeiului
-
si
noi
nu
vom
intra
pe
piata
chimicalelor".
Acest
confact
de
cartel
a
fost
extrem
de
irrportant
penhrr
razboi,
cici,
panl
la sfArsitulraz-boiului,
Germania
a ajuns
si
asigure
prin
efor-
h,rri
proprii
aproximativ
7570
din
necesaml
de
combustibil
prin
sinteiizare.
Mai
imporlant
a
fost faptul
ci
aceste
uzine
n-au
fost bornbardate
de
Aliati,
asa
ci,
pani
la
sfArsitul
razboiuhri,
cam 2 30 de r;rfinirii
ger-
mane
erau inca
funcFonale,
fiind afectate
in
proportie
de
numai 15%.
I nwerialismul
Noii
Ordini
Mondiale
Standard
Oil
s-a implicat la rAndul sau
in
afacerile de'rafinare
a
1rcfrolului.
De fapt, William
Dodd, ambasadorul
Statelor
Unite in Ger-
rrania,
a
scris urmi"toarele in
jumalul
siu despre anii dinainte de
raz-
boi, in
1936:
,,Compania
din NewYork
Standard
Oil, compania-mami
a
(companiei)
Vacuum
Oil, a investit 10
000 000
de
mirci
in
Germania
incercAnd si
giseasci
resurse
de
pefol
si consffuind o mare
rafnirie
lAngi
portul
Hamburg".
Intre timp, in
Statele
Unite,
se
liceau
pregitiri
pentru
alegerile
pre
zidentiale. InT93z,pregedintele Herbert Hoover, membru al
Consiliu-
lui Relatiilor Externe,
candida
penhrr
a fi reales. Pentru
aceasta,
i s-a
propus
de
citre Henry
Harriman,
presedintele
Camerei
de
Comerf a
Statelor
Unite,
,,sd
sprijin aceste
propuneri
(Actul
de Recuperare
a In-
dusfiei
Na$onale,
Administrarea Recuperirii
Nationale,
prinfe
altele),
si
mi-a
adus la crrnostinti
ci
domnul
Rooseveltfusese
de
acord
cu
aces-
te
conditii.Am
incercat
si-i arit
ci
toate
aceste chestiuni
Sn
pur
si
sim-
plu
de
fascism, ci
insemnau
aproape crearea
"statului
corporab' al
lui
Mussolini, si
am
ref,zat
si indeplinesc aceste conditii. Dansul
mi-a zis
si-mi
revizuiesc atitudinea, alffel lumea afacerilor il
va
sprijini
pe
Roose
velt financiar
si
prin
influenti".
Hoover
a
explicat
mutilrnu,ln
1940,
de
ce
a
refuzat
sprijinul
co-
munititii de afaceri americane.
El a viart
problemele
inerente exerci-
tarii
acestui confuol
financiar
asupra
guvernului
arnerican:
in
fiecare caz
de instaurare
a unui regim totalitarist, a
existat
o
pe
rioadi dominati de
planifcatorii
economiei.
Fiecare dintre
aceste
natiuni
a
avut o
epoci dominati
de oameni
inteligenf,
care
au crezut
ci
pot planifica
gi
forfa viala
economici
a
oamenilor.
Ei
au
crezut
ci in
acest
fel
puteau
indrepta
abuanrile
sau
contracara
situatiile
de criri
din sistemul
de
piati
liberi.
Au
supraestimat
stahrl, vazandu-l ca
rezolvarea
tuturor
problemelor
economice.
Acesti
oameni se credeau
liberali. Dar
au
crezut
de ase-
menea
ci
puteau
si
impuni
o
dictaturi economici
prin
birocratie
si,
in
acelasi
tirnp,
si menfini
liberlatea
cuvAntului,
justitia
gi
libera
gu-
vernare.
I-am
outea
numi liberali
totalitari.
Direit
sau indirect, ei
controlau
clcditul,
prchrrilc,
productia
indus-
trialir, agricultur:a
si mAna
de
lucm.
Au
dcvalorizat,
au dat,
au luat si au redus. Controlau
afacerile
par-
ticulare
prirr
concuren{a
guvernamentali,
prin
impozite
gi
prin
taxe.
Au intAn'rpinat fiecare
esec
cu impunerea unui
control
si
unei
puteri
din
ce
in
t'e mai mari...
1l
-
7/26/2019 Wilhelm Von Angeldorf - Imperialismul Noii Ordini
Mondiale
10/115
18
t4/t
LHELM VON
AN GELSDORF
Apoi au
venit
gomajul
cronic
gi
cheltuieli
guvernamentale
nebunegti,
in efoftul
de a contracara
qomajul.
Datoria
de stat
a
crescut si, in
cele din ur.rni, credihrl
guvefftamen-
tal
a fost
stopat.
Si
apoi
a
venit
preluarea
absoluti, indiferent
daci
o
numim
fascism,
socialism sau comunism.
Tohrsi, desi
Hoover arefuzatsi
sprijine
obiectivele
,,marilor
aface
risti",
campania
prezidenFali
a
lui
Roosevelt
din
1932 l-a
atacat
siste
matic
pe presedintele
Hoover
pentru presupusele
sale
asocieri
cu ban-
cherii
internationali
si
penhu
concesiile
pe
care le-ar
fi facut in
intere
sul
marilor afaceri.
Imaginea
istorici
a
lui
Roosevelt
era
aceea a
unui
presedinte
care
lupta
pentru
interesul
,,omului
mic",
al
omului
de
pe
stadi,
cztre
se confirrnd cu amenintarea somajului
si
ciderii
financiare
din cauza
speculatiilor
,,marilor
afaceristi" din Wall
SffeeL
,,Roosevelt
a fost
inventat
de Wall
Street,
(fiind)
parte
integranti
a fratemititii
ban-
care din
NewYork..."
in campania
prezidentiald
din
1932,
sfrategia a fost
foarte
simp16:
,,marii
afacerigti"
il doreau
pe
Roosevelt
dar
l-au
prezentat
drept can-
didatul
confra,,marilor
afaceristi".
Hoover
a
fost
confa
,,marilor afaceristi",
insi
presa
a
convins popo-
rul american
ci
era
penhrr
.,marile
afaceri".
Rezultahrl
era
previzibil.
Rossevelt
l-a
invins
pe
Hoover.
Acum
pu-
tea
sa-si
inqeapi
opera,
pe
care a numilo
,,Noua
Afacere",
pentru
in-
stituirea unui
stat fascist.
Un observator,
Whittaker
Chambers,
fost
membru
al Partidului
Comunist din America,
a comental
in
legituri
cu
,,Noua
Afacere":
,$.
fost o
adevirati revoluFe,
al cirei scop
nu era
doar
reformarea
fadi$ilor existente,
ci
fansformarea radicali
a
socie
tifl
pi,
mai
presus
de orice,
fransformarea
relatiilor
de
putere
din
inte
riorul natiunii".
Cam
ln aceasti
perioadi,
a inceput
sa
se
conh:reze
o schemi
incre
dibili
privind
presedintia
Statelor
Unite. Din
iulie
1932
pAni
in
noiem-
brie
1933,
un general
de
Marini
foarte cunoscut
si
foarte popular,
Smedley
Bufler,
,,...a
fost
ales de
conspiratorii
bogati
din
Statele
Unite
penhu
a coflduce un
puci
(o
revolutie)
care si rdstoarne
guvemul
si
sa
instaureze dictatura fascista in
America".
Butler
a fost
atras
in
complot
de
,,...cea
mai
mare
miti oferiti
weo-
dati
unui
american
-
ocazia de
a deveni
primul
dictator
al
Statelor
Unite". A fost
abordat de
trei indivizi:
Grayson Mallet-Provost
Mur-
phy,
director la
Guaranty
Trust,
o
banci apartinand lui
J.
P.
Morgan;
Robert
S.
Clark,
un
bancher care mostenise
o avere de la
un
fondator
lmperialismul
Noii Ordini Mondiale
al companiei
de
maqini
de
cusut
Singer,
si
John
W.
Davis,
candidatul
democrat
la alegerile
prezidentiale
din
1924,
avocatul-sef
al afacerilor
J.
P.
Morgan. Planul
lor era
,,...si
asedieze
Casa
Albd
cu
o
annata
par-
ticulara
(de
500
000 de
veteranD,
si-l
ia
pe
Franldin
Roosevelt
prizonier
si sa-l elimine
dacarefuzi,
si
coopereze
cu dictatura
pe
care urmaq
s-o
instaureze
si
so confbleze".
Complotistii
i-au
spus
lui Butler
ci
aveau ,,fonduri de
3
milioane
de
dolari
si
puteau
obf,ne
300
de milioane
daci era
nevoie".
De
ce
l-au
ales
corhplotistii
pe generalul
Bufler
este
un mister, caci
Butler era'intr-adevir
fidel
frrnctiei
sale de
general
in Marina
Statelor
Unite. A
fost inregistrat
spunAnd:
,,Razboiul
este
in mare
pafte
o
pro-
bler-ni
de bani.
Bancherii
imprumuti
bani altor
state si daca nu-i
pot
recuperA
guvemrul
trinfte
Marina
si-i
ia".
Si
a continuat
,,Stiu
ce
spun;
am fost
in unsprezece
expedifli
de
genul
ista'.
Butler
n-a recunoscuto,
dar rolul
lui in
armati
era
in conformitate
cu
jbcul
politic
de
,,balanli
a
puterii".
Afirmatiile
lui Butler,
cum
ci militarii
jucau
rolul
de agenfi colec-
tod
pentu
marii
bancheri,
au fost
confnnate
in
1934
de Comitetul
Senatului
pentru
Investigarea
MuniFilor,
care
,,a
confirmat
suspiciu-
nile
Qui
Butler)
ci
marile afaceri
-
Standard
Oil,
United Fruit, hushrl
zahizului,
marile
binci
-
au
fost
implicate
in
majoritatea
interven$ilor
militare
conduse
de el
(Butler)".
in
plus,
Congresul
a
creat Comitetul
McConnack-Dickstein,
care
si
investighez.e
acuzaftle
lui
Bufler.
Concluzia aceshri
grup
a
confir-
mat
acuzaflile
generalului
Butler:
,,a
gisit
cinci fapte
seimificative care
au validat
mirturia
lui
Butler".
.
Jules
Archer,
autorul
unei
cirti
despre
acuza$ile
lui Butler intitu-
latA
Complotul
pentru
asedierea
Casei Nbe,l-a
intervievat
pe
John
J.
McCormack,
copresedintele
Comitetului,
si
l-a infebat
care
este
pire
rea
lui despre
complot:
Archer: Deci,
dupi
pirerea
dumneavoastri,
A,rnerica ar
fi
fost
cu
siguranti
o
putere
fascisti,
daci
generalul
Bufler nu
si-ar
fi
dovedit
patriotismul
gi
n-ar fi
dezviluit
complotul?
McCormack:
Ar
fi
fost, cu
siguranti. Oamenii
erau
dezorientati,
.
ceca
ce ducea
la
slibirea
natiunii,
adici
toate conditiile
pentm
o reac-
Fe
extremisti
drastici. I'rustrarea
maselor
permitea
aproape
orice.
Existi,
totu_si,
persoane
care
cred
ca intentia
complotistilor
nu era
irnpunerea
lui
Butler
ca sef al
guverrrului,
ci
foiosirea
incidentului
pen-
hu
ca Roosevelt
si
poala
instaura
o
dictatura
dupi
ce Butler
si-ar
fi
condus
annata
spre
Casa Alba.
Aceasti
actiune,
dupi
ce Roosevelt
ar
19
-
7/26/2019 Wilhelm Von Angeldorf - Imperialismul Noii Ordini
Mondiale
11/115
20
WILHELM
VON
ANGELSDORF
fi
declarat
,,stare
de
necesitate", i-ar
fi
permis
acestuia
si
preia
confo-
lul
deplin
asupra
guvemului,_iar
poporul
american
probabil
cd i-ar fi
aclamat
initiativa.
Deci
But]er
ar
fi
fost,
conJorm
acestei
teorii, doar
o
sct'zi
pentru
preluarea
confolului
deplin
asupra
guvernului,
iar
el
n-ar
fi ajuns
niciodati dictator
Planul
a
eguat,
dupi ce Butler
a
dat
la iveali
complotul,
iar
Roose
velt
a
fost
nevoit si
se
mu{umeasci
cu
functia
de
presedinte,
in loc
de
cea de
dictator
al
Statelor
Unite.
Roosevelt
avea
insi
si
planuri
de
teznr-
vi
pentru
bansformareaAmericii
info
natiune
fascisd.
Frances
Per-
kins,
minishtl Muncii
in administra$a
Roosevel
a declarat
,,la
pri-
ma inhrrnire
a
cabinetului
dupi intrarea in
func$e
a
presedintelui
in
1933, consilierul
financiar al
lui
Roosevelt,
Bemard
Baruch,
si
priete
nul lui
Baruch,
generalul
Hugh
Johnson,
care
urma
si
devini
prese
dintele
Administratiei
Recuperirii Na'$onale,
au venit cu cdte
o
copie
a
cirtii
scrise
de Gentile,
teoieticianul
fascismului
italian,
pentru
fiecare
membru
al
qabinetului,
si toti zmr
citito
cu aten$e".
Deci
planul
era
si influenteze
guvemul
american
spre
fascism
sau
confrolul
guvernamental
aI factorilor
de
productie
firi
o
revoluFe
con-
dusi de
Butler.
Sa
hotirAt
ci una
dinfe
principalele
metode
de
a
face
acest
lucru
era
rzzboiul,
asa
ci
s-a
trecut
la elaborarea
planurilor unui
razboiin
care si
fie implicate
Statele
Unite.
Una dintre
surselecare au
confrmat faptul
ci aceste
planuri
au
fost
pregitite
dinainte
este
Jim
Farley,
ministrui Postelor
si
membm
al
cabinetului
lui
Roosevelt.
Domnul
Farley a scris
ci la
a
doua
gedinfi
a
cabinetului
din
1933,
,,noul
presedinte
si.4
pus
din
nou
problema
unui raz,boi
cu
Japonia".
Este
posibil
ca
presedintele
Roosevelt
si fi stiut
ci
rizboiul
cu
Japo
nia
fusese
planificat
inca
dinainte de
1933. Conform
istoricului
Charles
C. Tansill,
profesor
de istoria diplomatiei
la Universitatea
Georgetown,
razboiul
cu
Japonia
fusese
planificat
inci
din
1915.
lntro carte
intitulati
Pearl
Harbor,
Roosevelt
si i2bucnkea
rdzboiu-
1ua
publicad
de
D.
C.
Heath
&
Co,
profesoml Tansill
face
aceasti
ob
sewatie interesanta:
Politica
de
presiune
asupra
Japoniei
l-a
precedat pe
Henry
Stimson
(ministrul
de
Razboi
al
presedintelui
Roosevelt)
cu
aproximativ
doud
decenii...
Sub
Woodrow Wilson
a fost
lansali
impotr-iva
Japoniei
o
ofensivi
pe
trei fronturi. . .
In ianuarie
1915,
diplomatul
american din Pekin...
a trimis
Depar-
tamentului
de Stat o serie
de mesaje
pe
un
ton atAt
de
critic
incAt
au
ajutat la
crearea unei
fixatii in
mintile americanilor
cu
privire
la riuta-
lmperialismul
Noii
Ordini Mondiale
tea
japonezilor,
ceea ce
a transformat
evenfualul
razboi cu
Japonia
in-
tr-o optiune.
Si ne
arnintim
ci Franklin
Roosevelt
l-a numit
pe
acelasi
minishu
adjunct al
Marinei
din administra$a
Wilson,
deci
probabil
ci
stia
de-
spre mesajele
respective
si
planurile
de
a
implicaAmerica
inf-un
even-
hral
razboi
cu
Japonia
inci din
1915.
Daca
profesorul
are dreptate,
scopul lui
Roosevelt
n-a
fost
sd
duci
ia
bun sfArsit
pldnurile
presedintelui
Wilson.
Nu mai era
nevoie
decdt
de
o
acfune
care
si
poati
fi folositi
ca
motiv
pentru
a declararAzboi
Japoniei.
Motivul
a fost
atacul
de
la
Peari
Harbor.
f)e
fapt,
guvemul
american stia
cat de vulnerabil
era Pearl
Harbor,
locul
atacrrlui
,,surprizi"
al
Japoniei,
care a
provocat
al doilea
rlzboi
nrondial.
ln
7932,1a Pearl
Harbor,
Marina Statelor
Unibe
a
ficut mane
u'e
pentru
a
testa
succesul
unui atac
pe
api.
Sa descoperit
ci Pearl
Harbor
era
vulnerabil de
la
100 de
kilomefi
de tit-rn.
Asta inseamni
cAJaponia
putea
ataca de
la 100 de
kilomeki
de Pearl
Harbor
firi
a fi
detectatd.
Marina
americani
o dovedise.
Nu numai
ca
guvernul
Statelor Unite
igi punea
problema unui
rdz-
boi
cu
Japoni4
dar
era de
asemenea
constient
ci in
Germania
capitalis
tii americani
creau o
masina de
rhzboila
inceputul
anului
1930,
muit
inainte
ca
Gennania
si
se
implice
in
cel
cle-zrl
doilea
razboi
mondial.
William
Dodd,
ambasadorul
Stetelor
Unite in
Germania.
i-a
scris
iui
Roosevelt
din Berlin:
in
acest moment,
peste
o suti
de
corporatii
americane au
aici
filiale
sau
acorduri
cle cooperare.
DuPont
are
aliati in
Germania
care sprijini
industria
de
amament.
Aliahrl
principal
este
cornpania I.
G.
Farben,
o
parte
a
guvernului
care
asiguri
200
000
de mirci anual
unei
organizafii
de
propagandi
care
manipuleazi
opiniile
americanilor.
Compania
Standard
Oil... a
trirnis
aici 2
000 00fl
de
dolari in
decem-
brie
1933
si
cAstigi
500
000 de
dolari
pe
an.ajutAnclu-i pe
germahi
si
fabrice
gaz
ersaE
(un
inlocuitor,
prin
procesul
de hidrogenare
care
transformi
cirbunele
in
benzini)
in
scopul
razboiului;
dar
Standard
Oil
nu
poate
scoate cdstigurile
din
tari
decAt
sub
formi
de bunuri.
Pregedintele
companiei
Intemational
Haruester
mi-a
spus ci aface-
rile
lui
au
crescut
cu
33% aici
(crcd
ci din
productia
cle
arme),
dar ci
nu
poate
scoate nimic
din
tari.
Chiar
si cei
din
industria
de
avioane
au
araniamente
secrete
cu
ItrLpps.
Companiile-
General Motors
si Ford
au afaceri
enonne
aici
prin
filia-
lclc
lor,
dar
nu
scot
profiturile
afara.
21
-
7/26/2019 Wilhelm Von Angeldorf - Imperialismul Noii Ordini
Mondiale
12/115
ZZ
WILHELM VON ANGELSDORF
in
atare
de aceste
companii
americane,
altii
au
colaborat cu
gerrna-
nii
pentru
crearea rnaterialelor de
care aveau
nevoie
penfiu
?-bucnirea
rizboiului.
De
exemplu,
lnternational
Telephone
and
Telegraph
GfD
a
investit substantiai
in FockeWolfe,
un
producitor
de
avioane, ceea
ce
insenma
,,ca
ITT
producea
avioane
gerrnane
(de
lupti)
pentru
omo
rArea
americanilor""
Proprietitile L
G.
Farben
din
America
erau'Conbolate de o compa-
nie
numiti
American I.
G.
Farben.
Llrmitorii
indivizi, prinfre
altii, erau
membri
in Comitehrl Director.al
acestei
corporaSi: Edsel Ford,
pre
gedintele
Ford Motor
Co.;
Charles E. Mitchell,
pregedintele
bancii lui
Rockefeller, National City
Bank din NewYork;Wa]terTeagle,
prese.
dintele filialei
Standard
Oil din
NewYork;
Pzul
Warburg,
pregedintele
Rez-ervei
Federale
si
fratele lui
MaxWarburg, finanfatorul
eforhrlui
ger-
man
de
razboi, si
Herman
Metz,
unul
dinfe
directorii bincii
Manhat-
tan, controlati
de
clanul Warbury
Este
un
fapt istoric interesant
gi
revelator ci alti trei membri ai
Comitetului
de Guvernatori ai
American
I.
G. Farben au
fost
condarn
nati drept,,criminali derlzboi"
germani,
fiind
acuzaS
de,,crime impo-
triva
umanititii" in timpul celui
de-al
doilea razboi
mondial,
in
timp
ce
isi indeplineau
functia in Comitefirl
de
Guvematori
ai
I.
G.
Farben.
Nici
unul dintre
americanii
care
ticeau
parte
din
acelasi
comitet nu a fost
judecat
drept
,,criminal
de
rAzboi",
desi a
participat
la aceleasi decizii
ca
9i
germanii.
D'eci conteazbdaci
natiunea din
care faci
parte
cAgtigi
saupierde
dzboiuf
pentm
afi
sau nu
judecat
drept,.criminal
de
rizboi".
In 1939,
in anul in care Getmania
a inceput
rizboiul
cu invadarea
Austriei
9i
Poloniei, filiala Standard
Oil
din
NewJersey a imprumutat
I.
G. Farben
combustibili
pentru
aviaSe in valoare
de
20 000 000 de
dolari.
Cei
mai mari
producitori
de
tancuri
germane
erau Opel,
o
filiali
defuuti
in intregime de General
Motors
gi
controlati
de finna
J.
P.
Moggan,
si filiala
Ford
a
companiei
Ford Motor.
In
plus,
Alcoa
si
Dow
Chemical
au
transferattehnologie germanilor,
la fel ca
Benedix Aviation,
al
cirei stoc
majoritar
de
actiuni
era
detinut
de General
Motors,
la randul sau controlati de
J.
P.
Morgan, care
le
asigura date despre
piloti
automa ,
iusbrrmente de zbor si
motoare
de
decolare
diesel.
in afari de acest
sprijin material
direct,
alte
companli
,,capitaliste"
au asigrrat
asistenfi:
,,In
1939,
industria
gemrani
de
echipament elec-
tric
era
concentrati
in
cAteva mari corporatii
integlate intr-un carlel
interrrational
si
controlate
prin pachetul
majoritar
de
actiuni
de doua
Imperialismul Noii Ordini Mondiale
mari companii
americane
(Intemational
General
Electric si
Internatio
nal Tblephone
and
Telegraph)
".
In continuare, sus$nerea corporatiilor detinute
sau confrolate de
americani
a
fost
asigurati in timpul razboiului,
cAnd complexele indus-
triale,
clidirile
9i
skucturile
aferente
n-au
fost bombardate de
Aliaf,:
,Acest
complex industrial
(ntemational
General
Eleckic
si
Internatio
nal
Telephone and
Telegraph)
na
constituit
niciodati
un
obiectiv
de
bombardament
in cel'deal
doilea
rizboi
mondial. Uzinele
de echipa-
ment
electic
bombardate
ca obiective nu
erau asociate
cu
firme ame
ricane".
Un
alt exemplu
de uinh
apartinand de General
Electric
care n-a
fost
bombard4ti
este
uzina din Koppelsdor{,
care
producea
radare
gi
antene de
bombardament.
Poate
ci
motivul
pentru
care
anumite unne aufost
bombardate, si
altele nu,
era ca,
in
conformitate
cu Constitutia
Statelor Unite,
presedin-
tele este
comandantul
suprgm
al
tuturor fortelor
armate
si,
prin
urma-
re,
el este cel care
decide
care
sunt
obiectivele bombardamentelor.
Semnificaf,a sprijinului material american
pentru
eforhrrile
de
raz-
boi
ale
guvernului geffnan
este
revelafi
prin
rispunsul la infebarea:
care
ar
fi rezultaful
probabil
al acestor eforturi ale
Germaniei:
,,...nu
numai
ci
un sector influent
al afaceriior americane
era
cons,tient de
natura nazismului, dar
in
piopriul
sau
interes a finantat
nazismul ori
de
cate ori
era
posibil
(si
pioniabil),
stiind
foarte bine
ca
rezultatul
pro
babil va fi un razboi
care
si
implice
Europa
si Statele
Unite".
Chiar.si
ideile
lui Hifler
de
a extermina
eweii erau cunoscute
orici-
rui
observator
care
gi-ar
fi
dat
pu{in
silinta
sb faci
niste
cercetiri. Hifler
insusi
a
scris:
,$m
dreptul
si extermin milioane de indivizi
apar,tinAnd
rasei
inferioare, care
se
inmultesc
caprra
l'i.".
ln
plus,
Hitler si-a facut cunoscute
intenfiile
inci din 1923,
cand
si.a
expus
planurile privind
eweii in
cartea
sa Mein
Kampf. Chiar
si
ziarul
SS
a
indemnat la
,,exterminare
prin
foc
gi
sabie,
sfArsiful
definitiv
al
eweimii".
Acest sprijin material
a
continuat
chiar
si
dupi
ce
razboiul
a
ince-
put
oficial. De
exemplu, dupi
ce
Germania
a
invadatAustria
in martie
1938,
Ethyl
Gasoline
Corporation,
detinuti in
proportie
dp 507" de
Ge-
neral
Motors
si 50%
de
Standard Oil, a fost
solicitati de I.
G.
Farben
si construiascitzine de
tetraetil in
Germania, cu sprijinul
total
al
Mi-
nisterului de Razboi al Statelor
Unite,
care
nu a
exprimat nici
o obiec-
tie
privind
aceste
tranzacfii.
Si
in august 1938, I.
G.
Farben
a
,,imprumutat"
500 de
tone
de
tetra-
etil
de la
Standard Oil.
ZJ
-
7/26/2019 Wilhelm Von Angeldorf - Imperialismul Noii Ordini
Mondiale
13/115
24
WILHELM
VON
ANGELSDORF
Mai
tArziu,
dupi
invadareaAushiei
si
inainte
de invadarea
Poloniei
in
1939,
Gerrnarlia
gi
Rusia au
semnat
un
pact
la
23
august 1939,
care
confinea
o
clauzi.
secreti
privind
impirtirea
Poloniei intre
cele
doud
tiri
aliate.
Sprijinul material
si
acordurile
secrete
au ajuns la
o finalitate la 1
sep
tembrie 1939,
cend
Germania
a
invadat
Polonia,
in concordanti
cu
ter-
rnenii
pachrlui
semnat cu Rusia.
Cel
deal
doilea rdZboi
mondial incepuse.
Data
de
1 septembrie
1939, cand
Germania
a
invadat
Polonia,
este
cunoscuti
ca
data
inceperii
rizboiului.
Dar
pufini
isi
aduc
aminte
data
la
care
Rusia a intrat
la
rAndul ei
in
Polonia,
la
16 septembrie
1939. Sta-
hrl Poionia
era
acum impirtit
intre
cei
doi aliati
de rbzboi.
Este interesant
si remarcim ci reac$ilg
marilor
state aliate au venit
o datd
cu
aceste doui
date. CAnd
Germania a intrat
in
Veshrl Poloniei,
Marea
Britanie
si
Franta au declarat
razboi
Germaniei. Insi cand
Ru-
sia a
intrat in Estul
Poloniei, nici
o
tati
nu
i-a
declarat razboi.
Sovieticii au
provocat
un
eveniment
tragic
in istorie
dupi
ce
au
ocupat
partea
lor din Polonia. Au
capturat
aproximativ
10
000 de ofi-
feri
polonezi
si
i-au
ucis
cu
brutalitate,
majoritatea
gisindu-gi
rnoartea
in
pidurile
Katjm,lAngd
orasul
rus Smolensk.
Povestea
oficialiprivind
moartea
ofiterilor
a fost ci acestia
au
fost
omorAti
de
armata
germani,
dar acum
s-a
dovedit
clar ca rusii au comis
aceste
crime.
Celelalte vic-
time au
fost
irnbarcate
pe
un slep
care
a
fost
trimis in larg
si
apoi s-a
scufundat.
Chiar
si cu toate
aceste efofturi
ale oamenilor de afaceri
americani
de
a construi
echipamentul de rizboi
al
Gerrnaniei, cu
aprobarea
de-
plini
a
presedintelui
Roosevelt,
el continua
si declare ci natiunea
isi
va mentine
pontta,,neutri":
nu
se
va
implica
inrazboi.la
1
septem-
brie 1939, cAnd
a inceput rizboiul,
a fost intrebat
de
un reporter
dac[
America
nu se va implica in razboi
si Roosevelt
a rispuns:
,,...Cred
ci
putem,
gi
administrafla
va
face toate
eforturile
necesare
pentu
aceasta".
Roosevelt
a reacEonat
numindu-l
pe
George
Marshall,
un
membru
al Consiliului Relatiilor
Externe,
Sef
de
Stat-Major
al
Armatei,
peste
generalul
Douglas MacArfhur,
carenu era
membm CFR
qi
alti inalf,
ofiteri.
Altii
nu au
crezut
pretentia
lui
Roosevelt
ci
lirnerica
va
ririran"
neulri.
[a
12
septembrie 1939,
Hans
Thomsen,
insircinatul
cu afaceri
al
Gennaniei
laWashington,
a trimis
guvemului
gerrnan
o
telegrami:
,,...daca
Aliatii
(Anglia
si
Franta) vor fi
amenintati
de
infrangere,
Roose
veit
este
hotirAt
si
intre in razJtoi inpofiva
Gennaniei,
chiar
daci
pro-
pria
sa
tari
se
va
opune".
Imoerialismul
Noii Ordini Mondiale
Insi eforturile
de
razboi ale Germaniei erau
inci
dependente
de
rezervele de
pefol,
care
veneau
din diverse
surbe, unele
chiar din ex-
teriorul
gr-it"lo,
Germaniei.
ittuint" ca RomAnia
sd
fie invadata
de
germani,
vindea
petrol
Germaniei.
Revista
life din
19
februarie 1940
publici
o
fotografie
cu
petrol
romAnesc
incircat in
rezeruoare
gerrna-
ne
de
petrol.
Sub
pozi
scrie:
,,Petrolul
pentru
Germania este
transpor-
tat
in
aceste
rezsrvoare
peffoliere
marcate
Essolube
(firmi
americani)
si
Shell
(firmi
englezeasca)
din terenurile Creditului
Minier
din
Plo-
iesti,
RomAnia.
Observati
ci vehiculele
sunt marcate
pentru
German-
American Oil Co. si Caile
Ferate
Germane, cu destinatia Hamburg
si
Wuppertal, Germania. Au
fost
fimise
de
Germania
pentru
a
accelera
liwirile
romAnesti
de
petrol."
Fotografia
a fost
ficuti dupi ce Germa-
nia invadase
Aqstria si
Polonia,
totusi companiile
americane
si
britani-
ce de
petrol
kansporlau
petrol penhu guvernul german
(rezervqarele
din
fotografe sunt marcate clar,,Essolube"
si
,,Shell').
Si
alte surse
liwau
pefol
,,...cAnd
aviafia
germani
a
ri.mas
in
ciz6,
de combustibil,
acesta a fost
asigurat cu
generozitate
de marile rafini-
rii aparfn-and
companiei
Standard
Oil
din insulaAruba,
prin
rezervoa-
rele spaniole". Aceasta s-a intAmplat chiar in timpul
razboiului, totusi
aceste
vase
n-au
fost scuftrndate
de
submarinele
americane.
Chiar
si cu
achizilile
de
petrol
clin
surse
nongennane,
principalul
futlrtiz,cr
de
petrol
era
cartelut
,,Cooperarea
I.
G. Farben-Standard
Oil
pentru producerea
de
combustibil
sintetic din cdrbune
a
asigurat
I.
G.
Farben
monopolul
productiei germane
de
benzind in timpul celui deal
doilea
razboi rnondial. Aproape
jumitate
din benzina
cu
cifri octanici
mare din
Germania
era
produsi
direct
de
I.
G. Farben
in
1945, iar res
tul de companiile afitate".
Dar cum
rizboiul
din
Europa continua,
conducitorii
Americii
incer-
cau
si
implice
Statele
Unite,
desi
poporul
american
nu
dorea
acest
lu-
cru.
Roosevelt, candidahrl
la
presedintie,
promitea poporului
americarr
ca
administrafla
Roosevelt la
rimAne neuf6,
daca
va fi reales. Altii, stiau
mai bine. Generalul
HughJohnson,
de
exemplu,
a
spus: ,,Stiu de ia
o
sursi
din
Washington
(nu
foarte siguri) ci, daci
Roosevelt
va
fi ales
(in
1940), ne va
tAri in
rizboi
cu
prima
ocazie
si,
daci aceasta nu
se
aratA,vacrea
el una".
Roosevelt
a alut doui ocazii de a implicaAnerica
in cel
deal doilea
razboi mondial:
Japonia
se
afla
in riz.boi
cu
China
si Gennania
se
afla
inrazboi
cu
Anglia, Franta
si alte
state. Ambele
zone
de rAzboiprezen-
tau
suficiente ocazii
de a
implica
guvemul'arnerican
in razboi, iar
Roosc'
velt a
profitat
rapid
de oportunititile
ivite.
-
7/26/2019 Wilhelm Von Angeldorf - Imperialismul Noii Ordini
Mondiale
14/115
24
WILHELM
VON
ANGELSDORF
Mai
tArziu,
dupi
invadareaAushiei
si
inainte
de
invadarea
Poloniei
in
1939,
Gernarlia
;i
Rusia au
semnat
un
pact
la
23
august 1939,
care
continea
o
clauza
secreti
privind
impirtirea
Poloniei intre
cele doud
tarialiate.
Sprijinul
material
9i
acordurile
secrete
au ajuns la
o
finalitate la 1
sep
tembrie 1939,
cand Germania
a
invadat
Polonia,
in
concordanti
cu
er-
rnenii
pachrlui
semnat
cu
Rusia.
Cel
deal
doilea
riZboi
mondial incepuse.
Data
de
1
septembrie
1939,
cand
Germania
a
invadat Polonia,
este
cunoscuti
ca
data
inceperii
razboiului.
Dar
putini
isi
aduc
aminte
data
la
care
Rusia a intmt
la
rAndul
ei in
Polonia,
la
16 septembrie
1939.
Sta-
tul Polonia
era
acum
impirtit
intre cei
doi aliati
de razboi.
Este interesant
si
remarcam
cd
reactiile
marilor
state aliate
au
venit
o
data cu
aceste doui
date.
Cind
Gennania
a
inffat
in Vesflrl Poloniei,
Marea
Britanie gi
Franla
au
declarat razboi
Germaniei.
insi
cand
Ru-
sia a
intrat in Estul
Poloniei, nici
o
a:'i
nu
i-a
declarat razboi.
Sovieticii au
provocat
un
eveniment
tragic"in
istorie
dupi ce
au
ocupat
partea
lor din Polonia. Au
capturat
aproximativ
10
000 de
ofi-
feri
polonezi
gi i-au
ucis
cu
brutalitate, majoritatea
gisindu-gi
rnoartea
in
pidurile
lGtlm,
lAngi
orasul
rus Smolensk.
Povestea
oficiali privind
moartea
ofiterilor
a fost ci
acestia
au
fost
omorAti
de
anriata
germani,
dar
acum
s-a
dovedit
clar ca rusii au comis
aceste
crime.
Celelahe
vic-
'time
au fost
irnbarcate
pe
un slep
care
a
fost
trimis in larg
si
apoi s-a
scufundat.
Chiar si cu
toate
aceste eforhrri
ale oamenilor de afaceri
americani
de
a conshrri
echipamentul de razboi
al
Germaniei,
cu
aprobarea
de.
plini
a
presedintelui
Roosevelt,
el
continua
si
declare ci natiunea
isi
va mentine
pontta,,neutri":
nu
se
va
implica
inrhzboi.Ia
1 septem-
brie 1939, cAnd
a inceput rizboiul,
a fost intrebat
de
un reporter
daci
America
nu se
va
implica in razboi
si Roosevelt
a
rispuns:
,,...Cred
ci
putem,
gi
adminisfaf,avaface
toate
eforturile
necesare
penfu
aceasta".
Roosevelt a reacFonat
numindu-l
pe
George
Marshall,
un membru
al Consiliului Relatiilor
Externe,
Sef de Stat-Major
al
Armatei,
peste
generalul
Douglas MacArfhur,
carenu era
membru CtrR
pi
alf,
inals
ofiteri.
Altii
nu au
crezut
pretentia
lui Roosevelt
ca
America
va ri--e
neulri.
[a 12
septembrie 1939,
Hans
Thomsen,
insircinatul
cu afaceri
al
Gennaniei
laWashington,
a trimis
guvernului gerrnan
o telegrami:
,,...daca
Aiiatii
(Anglia
si
Franta)
vor fi
amenintati
de
infrangere,
Roose
velt
este
hotarAt
sa
intre in rizJtoi impofriva
Gennaniei,
chiar daci
pre
pria
sa
tari
se
va
opune".
Imperialismul
Noii Ordini Mondiale
tnsi eforturile
de
razboi ale Germaniei erau
inci
dependente
de
rezervele de
petrol,
care
veneau
din diverse
surbe, unele
chiar din
ex-
teriorul
granitelor
Germaniei.
inuint"
ca
RomAnia
sd
fie invadata
de
germani,
vindea
petrol
Germaniei.
Revista
Iife din
19
februarie 1940
publica
o
fotografie
cu
petrol
romAnesc
incircat in
rezervoare
gerrna-
ne
de
petrol.
Sub
pozi
scrie:
,,Petrolul
pentru
Germania este
transpor-
tat
in
aceste
rezanroare
petrotere
marcate Essolube
(firmi
americanl)
si
Shell
(firmd
englezeasci)
din
terenurile Creditului
Minier
din
Plo
iesti,
RomAnia.
Observati
ci
vehiculele sunt marcate
pentru
German-
American Oil Co. si Ciile
Ferate
Germane, cu destinaFa Hamburg si
Wuppertal, Germania. Au
fost
fimise
de
Germania
pentru
a
accelera
liwirile
romane,sti de
pefol."
Fotografia
a fost ficuti dupi ce Germa-
nia
invadaseArlstria
gi
Polonia,
totusi companiile
americane
si
britani-
ce de
pefol
transportau
pefol penhu guvemul german
(lezervo.arele
din fotografie sunt marcate clar
,,Essoiube"
si
,,Shell').
Si
alte surse
liwau
petrol:
,,...cAnd
aviatia
germani
a
ri.mas
in
cizh
de combustibil,
acesta
a
fost
asigurat cu
generozitate
de marile rafini-
rii apar.tiaand
companiei
Standard
Oil
din insulaAruba,
prin
rezervoa-
rele spaniole". Aceasta s-a intAmplat chiar in
timpul
rizboiului,
totusi
aceste
vase
n-au
fost
scffindate
de
submarinele americane,
Chiar
si cu
achiziFile
de
pefol
din
surse
nongennane,
principalul
futnizor de
petrol
era
cartelut
,,Cooperarea
I.
G. Farben-Standard
Oil
pentru producerea
de
combustibil sintetic din cdrbune
a
asigurat
I.
G.
Farben
monopolul
productiei
gerrnane
de
benzind in timpul celui deal
doilea rizboi
mond
