William Diehl - Cameleonul.pdf

8/20/2019 William Diehl - Cameleonul.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/william-diehl-cameleonulpdf 1/284

William DeehlCAMELEONUL

Profunda recunoştinţă pentru mama şi tatăl meu, Cath şi !ohn, "tan, #illşi Meli$$a%

&emple şi micuţa 'atie%Michael şi Mariln, Michael şi Mardi, (r)in* şi "l)ia, Carole, Don şi +o$e,Da)id, Mitch şi Cora, De"ale$, #o #rd, Mi$$ !oel, (ra şi DeeDee,Peter şi Cath, #ett şi doctorul "am -ra%-eor*e, Eddie, !ame$, Chuc., Paul şi Departamentul Actualităţi alCanalului Cinci din Atlanta%#et$ Nolan, &omm, Ed, "idne "heldon şi #urt%Marc !affe şi +andom /ou$e, Nat Lef.o0it1 şi William Morri$%(n$piratul editor, Peter -ether$%Minunatul meu a*ent, O0en La$ter%2i, 3n $f3rşit, 3n memoria ătr3nului ur$ &o0n$end4 Adio, "tromoli, oriundeai fi%

P+OLO-

($toria e o pre1entare, 3n mare parte fal$ă, de e)enimente, 3n mare parteneimportante, 3nfăptuite de conducători, 3n mare parte ticăloşi, şi de$oldaţi, 3n mare parte neuni%AM#+O"E #(E+CE O urmărea de aproape o oră% Era uimitor c3t de *raţio$$e depla$a prin ma*a1inul #loomin*dale, c3ntărind ine ce cadouri $ăcumpere şi tăindu5le apoi de pe li$tă, 3nainte de a $e 3ndrepta $pre un alt

raion% Era ele*antă şi e6otică, 3naltă, cochetă, şic, purt3nd cu un $tildeo$eit pantaloni ne*ri marca !ordache, ci1me de co0o marcaLucche$e, o lu1ă din măta$e de culoare ala$tru5de$chi$ şi o 7achetă dinpoplin, ordată cu lană de iepure%Dar tot farmecul era dat de pălărie, un melon ne*ru, tra$ aro*ant pe oparte, acoperindu5i un ochi mi*dalat cu *raţia unui )ăl ne*ru% Mer*eadupă ea, la )reo cinci$pre1ece metri mai 3n $pate% Ea cercetă metodic

3ntre*ul ma*a1in% "acoşa era de7a plină de cumpărături c3nd a7un$e laeta7ul 3nt3i, apoi coor3 pe $cara rulantă, *răită, 3ndrept3ndu5$e cătreieşirea din$pre Le6in*ton A)enue% 8n c3te)a minute, a)ea $ă ia$ă% 2i cua$ta a$ta% Dacă el a)ea de *3nd $ă facă ce)a, acum era momentul%

3şi 3mrăcă haina de piele, 3n timp ce mer*ea *răit pe l3n*ă şirul de pomide Crăciun, trecu de o flamură ală cu roşu pe care $cria4 9&oţi prieteniidumnea)oa$tră de la #loomin*dale )ă dore$c un Crăciun fericit:, a)3nd$u el un 3ndemn comercial4 9Numai patru 1ile 3n care mai puteţi facecumpărături:, şi coor3 $cările de la ma*a1in, aflate $u un alcon 3n careun *rup de liceeni timi1i c3ntau aproape 3n şoaptă 9Micuţul tooşar:% Apoi,fu pe punctul de a o pierde% O armată de cumpărători hotăr3ţi, 3nfrunt3nd)3ntul şi 1ăpada, atacară uşile atante, intr3nd 3n ma*a1in 3ntr5un şirne$f3rşit% ;u o )ictimă temporară, prin$ă 3n )3rte7ul ace$tui a$alt%Mer*3nd lateral, croindu5şi drum cu umărul, $e $trecură prin mulţime,

lo)indu5$e de cei care intrau% La un moment dat, aproape $e 3nt3lniră% Oclipă $e aflară faţă 3n faţă, aproape atin*3ndu5$e şi apoi, la fel de ru$c,

1



fură din nou de$părţiţi% "e depărta$e de el at3t de *raţio$, 3nc3t mai mult$imţi$e dec3t )ă1u$e a$ta% 3nainte ca el $ă5şi ceară $cu1e, ea 3şi re*ă$icalmul şi5l c3ntări rapid din ochi% Un ărat mai 3n )3r$tă, de )reo patru1ecişi cinci de ani, frumo$, deşi chipul lui 3ncepea $ă arate $emnele unei )ieţiune, iar părul $ău ca$taniu 3ncărunţi$e% Era 3mrăcat impecail4 7achetă

de t0eed, pantaloni din l3nă maro5arde1ie, cămaşă cu dun*i late şi cra)atăCardin%"e uită 3n $pate, direct $pre ea, 3i 13mi, 3i făcu $emn $pre ieşire şi, c3nd eaintră 3n triun*hiul de $ticlă, el 3mpin$e uşa atantă% Era din Orient<Poline1iană< Ame$tec< !umătate me6icană, 7umătate franţu1oaică,proail% Părea puţin prea 3naltă ca $ă fie 7apone1ă%Afară, ful*ii reci de 1ăpadă cădeau 3n rafale pe Le6in*ton A)enue, dan$3nddea$upra *rătarelor de la metrou, p3nă c3nd )3ntul 3i 3n)3rte7ea pe ;ift5ninth "treet% Am3ndoi făcură $emn aceluiaşi ta6i, $e feriră $ă nu fie $tropiţide el c3nd şoferul opri, trec3nd prin mocirlă şi, cum ma7oritatea ta6iurilorerau 3n pau1ă $au di$păru$eră de la primul $emn de )reme rea, hotăr3ră$ă5l ia am3ndoi pe ace$ta%Aşa 3ncepu%El o in)ită la un ar% Ea 3l pri)i o clipă pe $u orul pălăriei şi, $pre$urprinderea lui, acceptă% "e opriră la Pierre şi ea 3şi 7ucă rolul perfect%Luară ce)a de ăut, apoi ea di$păru% 8n timp ce plătea, şeful de $ală )enila el la ma$ă şi5i 3nm3nă un ilet% Pe ilet era $cri$ numărul ei de telefon%Perfect%8n 1iua următoare, luară ma$a la Cote #a$=ue, petrecură o parte a după5amie1ei ră$foind un nou alum la Mu1eul de Artă Modernă, ăură ce)a laCharle O, apoi mer$eră $ă patine1e pe *heaţă 3n +oc.efeller Pia1a% Pe

urmă ea $e 3ntoar$e aca$ă $ă $e $chime şi $e 3nt3lniră mai t3r1iu la ;our"ea$on$ $ă ia cina% Purta acum un taior $oru, ne*ru, o lu1ă )ictorianădin măta$e ală, 3mpodoită cu dantelă irlande1ă, cu *ulerul 3nalt 3ndoitimediat $u ărie şi, ca 3ntotdeauna, o pălărie al cărei )oal adău*a oeternă notă de mi$ter% >orea foarte puţin, iar c3nd $punea ce)a,con)er$aţia era imper$onală% Cum $e 3nt3mplă de oicei la 3nceputulle*ăturilor amoroa$e, ocoliră 3ntreările per$onale, pă$tr3nd mi$terul c3tmai mult po$iil% După cină, prinşi de $piritul $ărătorilor, a$cultarăcolinde de Crăciun, 3n faţă la +oc.efeller Pia1a, şi pri)iră )itrinelema*a1inelor de pe ;ifth A)enue%

3ncepu$e din nou $ă nin*ă, dar )3ntul $e domoli$e şi ful*ii mari $e

aşterneau pe trotuar% Mai multe ta6iuri trecură pe l3n*ă ei, cu luminileaprin$e pe 9Lier:% Apoi, $trada de)eni pu$tie% Mai trecu doar o tră$ură cerătăcea la c3te)a locuri di$tanţă de Pia1a% &ropotul calului ră$una tri$tprin 1ăpadă, iar )i1itiul, o femeie t3nără, purt3nd un 7oen cu trandafir dinmăta$e prin$ de pan*lică, $tătea *hemuită $u o pătură% El 3i făcu $emn 3nmi7locul lui ;ifth A)enue şi )i1itiul acceptă $ă5i ducă 3n "i6t5third "treet%"e *hemuiră şi ei $u o pătură *roa$ă% El o prin$e pe după umeri, o tra$el3n*ă el şi 3i ridică faţa $pre a lui, cu o mişcare l3ndă, iar ea, dreptră$pun$, 3l $ărută uşor, atin*3ndu5i u1a de 7o$ cu )3rful limii% "e $ărutarădin nou% 2i apoi 3ncă o dată, e6plor3ndu5şi chipurile cu )3rfurile de*etelor,

limile lor 3nt3lnindu5$e şi retră*3ndu5$e%

2



;ifth A)enue era de7a pu$tie c3nd a7un$eră la apartamentul ei% >3ntul numai ătea şi 1ăpada cădea acum aproape )ertical, acoperind $trada% Olinişte l3ndă $e lă$a$e pe$te toate% El plăti )i1itiului trei ancnote de 1ecedolari, $ări din tră$ură, apoi, *alant, o a7ută $ă cooare şi o condu$e $utendă% Ea 3l luă de m3nă şi 3l condu$e 3n hol%

8n $patele lor, )i1itiul pocni din ici, iar ful*ii rătăcitori de 1ăpadă 3n*hiţirătră$ura% (mediat ce intrară 3n apartament, ea $e $cu1ă şi intră 3n dormitor%Locuinţa ei, aflată la eta7ul al patrulea, a)ea )edere $pre Central Par.% Eramică, cu un $in*ur dormitor şi cu un şemineu 3n li)in*5room, dar eradecorată cu mult *u$t% Ce)a lip$ea totuşi, iar el 3şi dădu $eama pe$tec3te)a clipe că 3n cameră nu e6i$tau unuri per$onale% Nu era nici untalou, nici o amintire% Camera părea o )itrină de ma*a1in%Mai $tudie apartamentul preţ de c3te)a clipe, apoi intră 3n aie şi 3nchi$euşa% 3şi dădu 7o$ pantalonii% O curea de piele era $tr3n$ă pe coap$a $t3n*ă,$u$, cu o teacă lipită de picior% M3nerul ce ieşea din teacă fu$e$e $uţiatp3nă c3nd de)eni$e plat şi 3n*u$t, apoi fu$e$eră ad3ncite 2anţuri $peciale,după forma de*etelor lui%Apucă m3nerul şi tra$e afară un cuţit de felul acelora folo$ite de $culptori%

3i cercetă mar*inile 1imţate ca nişte şănţuleţe, care luceau ca o pre)e$tirerea% Lama fu$e$e tăiată la doi$pre1ece centimetri de m3ner şi a$cuţită caun )3rf de ac% 3ncercă )3rful cu de*etul mare aia atin*3ndu5l, şi pielea $ecre$tă% "up$e picătura de $3n*e de pe )3rful de*etului, 3şi tra$e pantaloniişi pu$e cuţitul 3n cureaua pantalonilor, 3n $pate% "e pri)i 3n o*lindă $ă )adădacă totul era 3n ordine, apoi $e 3ntoar$e 3n li)in*5room%8n dormitor, radioul $e au1ea 3n $urdină% Ea 3l $tri*ă şi el intră 3n dormitor%Luminile erau $tin$e, camera fiind luminată doar de şa$e lum3nări% Ea era

aşe1ată 3n mi7locul patului, $pri7inită pe o parte, cu capul lă$at 3n 7o$, părullun* că13ndu5i 3n )aluri, p3nă aproape de mi7loc% Pe umeri a)ea aruncat uncapot din dantelă% El 3şi 3n*u$tă ochii, 3ncerc3nd $ă de$luşea$că detaliilecamerei 3ntunecoa$e%Nu era nici o o*lindă 3n $patele lui%#un%Apropiindu5$e de pat, 3şi $coa$e 7acheta şi o aruncă pe un $caun, 3şide$cheie cămaşa şi o tra$e din pantaloni cu 3ndem3nare%C3nd 3şi du$e m3inile la $pate, ea $e ridică ru$c şi5şi $cutură umerii%Capotul tran$parent 3i că1u de pe umeri% Pri)eliştea 3l şocă şi a)u o clipăde e1itare, iar ea 3şi ridică raţul drept şi5l 3ntin$e drept 3n faţă% Mişcarea

fu$e$e at3t de rapidă, 3nc3t el nu )ă1u arma, ci numai e6plo1ia din *uraţe)ii, $imţindu5i căldura pe faţă cu o clipă 3nainte ca *lonţul $ă5i 1oarecreierii%8n cădere, Colin #radle şopti un $in*ur, ultim cu)3nt45 Cameleon<

CA+&EA 8N&8(

Crima poate fi 3nfăptuită cu mi7loace le*ale printr5un ră1oi profitail şiprin calomnie, precum şi cu o $uprado1ă $au cu un pumnal%

lord acton

3



C3nd Mar1a $e tre1i era 3ncă 3ntuneric 5 ultimele minute 3naintea i)irii1orilor, c3nd $oarele era a$cun$ 3ncă 3n $patele i$ericii, dincolo de>eneţia, şi primele de*ete $3n*erii ale 1ilei $e 3ntindeau printre clădiri şipe$te la*ună% "oţia lui dormea l3n*ă el% Părul ei roşcat era ră$firat peperna 3mrăcată 3n $atin *alen% Preţ de c3te)a minute, cu ochii de$chişi

numai pe 7umătate, o admiră dormind%9/ei, Mar1a, eşti un ticălo$ noroco$, 3şi $pu$e el% Ai a)ut totul şi, de dataa$ta chiar 3ţi mer*e% E o perioadă foarte ună pentru tine, cea mai unădin )iaţa ta%:?ări capotul de măta$e de pe podea, unde 3l arunca$e ea cu o noapte 3nurmă, şi r3$e 3ncet pentru $ine% Erau că$ătoriţi de 1ece ani şi ea 3ncă 3l mai$urprindea şi 3l 3nc3nta cu felul ei ne$tăp3nit de a face dra*o$te% Milena dela +o)ere, impetuoa$a actriţă, ti*roaica roşcată care 3i 3nneuni$e pe toţire*i1orii din Europa şi de la /oll0ood, era 3ncă alături de el, după 1eceani, şi era 3ncă $educătoarea lui iuită%Pri)ind capotul $f3şiat, şi5o aminti 3n*enuncheată pe$te el 3n pat, $tri*3ndcu o )oce ră*uşită toate 9cu)intele murdare en*le1eşti: pe care le

3n)ăţa$e de la el% Apoi 3şi dădu$e 7o$ capotul de măta$e de culoareaşampaniei, durero$ de 3ncet, pe$te $3ni, p3nă c3nd aceştia ră$ăriră lieri, cu$f3rcurile 3ntărite, aştept3ndu5l, 3n timp ce ea continua $ă5i $pună acelecu)inte, de1)elindu5$e cu mişcări unduitoare şi lă$3nd apoi capotul $ă5ialunece pe l3n*ă *enunchi@ 3şi eliera$e un picior, prin$e$e capotul şi5larunca$e apoi, ne*li7ent, 3n cameră%5 &rei $ute de mii de lire, 1iera$e el, r313nd, şi ea 3l folo$eşte de parcă ar fiun pro$op de la /olida (nn5 La dracuB cu /olida (nn, ţipa$e ea şi 3ncepu$e $ă r3dă%

Apoi $e apleca$e a$upra lui Mar1a şi, prin13ndu5i un $f3rc 3ntre dinţi, 3ncepu$e $ă facă mişcări circulare 3n 7urul lui% Mar1a 3şi $imţi$e $f3rcul 3ntărindu5$e 3n *ura ei, 3nainte ca ea $ă 3nceapă $ă5l $u*ă%5 >a ene< 3ntrea$e ea ştren*ăreşte, pri)indu5l%5 Molto ene%%%Apoi, 3ncet, 3şi plima$e lima 3n 7o$ $pre uric, 1*3ndărindu5l cu )3rfullimii%5 E perme$$o%%%<Era mai mult o şoaptă, iar ea 3şi concentra$e atenţia a$upra adomenuluilui, aştept3nd ră$pun$ul%Mar1a *emu$e, apoi $pu$e$e aproape la fel de 3ncet4

5 Nu mai 3ntrea%"tătea 3ntin$ pe $pate, 13mindu5i, 3n timp ce )3rfurile un*hiilor ei, uşoareca o 1atere de aripi, 3i atin*eau adomenul% Apoi 3i $imţi$e lima, la fel deuşor 5 mai mult o părere% Era minunat pentru el% Ei 3i plăcea $ă facă a$tapentru a5l $t3rni% #u1ele ei 3i atin$e$eră )3rful peni$ului, iar el $e ridica$euşor $pre ea, apoi ea 3l 3n)ălui$e cu totul, 3ncep3nd $ă murmure monoton,iar Mar1a $e pierdu$e complet% O $imţea pe$te tot% 8i $imţea *ura,de*etele, u1ele% 3ncepu$e $ă $e mişte 3n acelaşi timp cu ea 5 un ră$pun$aproape in)oluntar la eroti$mul ei% (nima 3i ătea *ata $ă5i $par*ă pieptul%De*etele lui 3i m3n*3iau părul şi ea 3ncepu$e $ă5şi mişte capul, *em3nd din

ce 3n ce mai tare% O $imţea )ir3nd, o dată cu el, e6cit3ndu5l tot maiputernic%

4



5 &empo $a e fermato per me 5 O mică moarte, $pu$e$e el cu ră$uflareatăiată% &impul $5a oprit pentru mine%5 &impul nu mai e6i$tă, 3i ră$pun$e$e ea, 3năuşit%După aceea nu mai )ori$eră% 8n $f3rşit, c3nd el era *ata $ă e6plode1e, $elă$a$e 3n 7o$, tră*3nd5o $pre el şi m3n*3ind5o uşor pe p3ntece, apoi mai 7o$,

$tr3n*3nd5o cu două de*ete şi mişc3ndu5şi m3na 3ncet, circular% Apoi,am3ndoi 3ncepu$eră $ă $e mişte, ea m3n*3indu5l 3ncă, tră*3ndu5l tot maiaproape, p3nă c3nd $imţi$e cum focul ei 3l 3n)ăluia%#raţele ei aluneca$eră pe $patele lui, $tr3n*3ndu5l puternic, iar c3nd elfu$e$e pe punctul $ă erupă 3n ea, 3ncepu$e $ă 3n*3ne4 9Cede1%%% cede1%%%cede1%%%: 8n $f3rşit4 9&e iue$c:%C3nd $e că$ători$eră, 3rfa internaţională nu le dădu$e dec3t c3te)a luni, celmult un an de $tat 3mpreună%Ea a)ea două1eci de ani şi era una dintre cele mai cuno$cute actriţe defilm din (talia, 3ncă de la şapte$pre1ece ani% Mar1a a)ea trei1eci şi opt deani şi 3ncepu$e $ă reapară 3n competiţii% &ocmai c3şti*a$e a treia cur$ă lar3nd, după ce ma7oritatea redactorilor de $port şi a $pon$orilor dindomeniu 3l declara$eră terminat% &imp de trei ani fu$e$e con$iderat un ompe care nu $e putea conta, un pilot de cur$e ratat la trei1eci şi cinci de ani%Apoi No)iliano, marele con$tructor de automoile, )eni$e la el şi5i oferi$e onouă şan$ă% O maşină nouă, e6perimentală, plină de temperament, darneune$c de rapidă şi de $tailă%5 E ne)oie de un om cu e6perienţă, 3i $pu$e$e No)iliano% Nu o pot da pem3na )reunui tinerel%Ace$ta fu$e$e 3nceputul celei mai frumoa$e colaorări din i$toriaautomoili$mului% No)iliano, Mar1a şi A=uila , un automoil de ultimă

oră, cu ţe)i de eşapament pe puntea din $pate, pentru 9fiererea aerului:,care confereau $tailitate, un de$i*n aerodinamic şi un $i$tem dealimentare pe alcool, un motor cu in7ecţie, care 3i dădea o autonomie decinci1eci de mile faţă de celelalte modele, reduc3nd cu o treime oprirea la$tanduri%Era teriilă, nu a)ea nici un punct $la, iar Mar1a o pilota de parcă ar fifo$t una cu ea% Nimeni nu $e putea apropia de el, iar el era ne3nfricat, unom care $fida moartea% "pu$e$e odată, 3ntr5un inter)iu4 9Am )ă1utmoartea de )reo două, trei ori, $t3nd pe un *ard şi făc3ndu5mi cu m3na% Dari5am $pu$4 9Du5te naiii, nu acum% Nu5l iei pe Mar1a de data a$ta% Părereamea e că, dacă te temi de moarte, ar treui $ă te faci ca$ier% Nu ă$ta5i

7ocul tău%C3nd o 3nt3lni$e, era din nou 3n a$cen$iune şi $e $punea că ori )a renunţa,ori )a muri, 3n cel mult un an% 2i, 3n afară de a$ta, ea a)ea numai două1ecide ani şi cum ar fi putut el $5o pă$tre1e, c3nd oriCe ărat 3ntre puertateşi $enilitate o dorea<Mar1a şi A=uila au de)enit le*endari 3n lumea cur$elor, maşina urma$ă dea naştere uneia dintre cele mai e6traordinare a)enturiautomoili$tice create de timpurile moderne%Cu c3t $e ridica mai $u$ $teaua ei, cu at3t conducea el mai repede% Pentrufiecare film de $ucce$ făcut de ea, el c3şti*a c3te o cur$ă% Ea era 3nc3ntată

de $ucce$ul lui şi )edea 3n el ceea ce puţini a)eau prile7ul $ă )adă4 uncampion pe toate planurile, care o iuea, o re$pecta şi o trata ca pe o

5



prietenă şi iuită, nu ca pe o $tea de cinema% Alţii erau intimidaţi defrumu$eţea şi de $ucce$ul ei% 9(ntimidare: era un cu)3nt necuno$cut lui% Nufăcea parte din )ocaularul lui% Pentru Mar1a, intimidarea era ce)a deneconceput%2i ea 3l adora pentru a$ta%

Pilotă cu o măie$trie 3nfricoşătoare, ca un om po$edat, p3nă c3nd, 3n $f3rşit,Milena 3l ru*ă $ă renunţe% Era mai o*at dec3t )i$a$e )reodată% Nu maia)ea nimic de do)edit% 2i, 3n afară de a$ta, No)iliano a)ea ne)oie de el,pentru a lucra la un nou proiect, o maşină nouă, care $ă aiă )ite1ă şi*raţie, şi care $ă fie o campioană, cu un motor deo$eit, cu in7ecţie, care$ă triple1e di$tanţa parcur$ă cu aceeaşi cantitate de comu$tiil% Nu era omaşină de cur$e, ci una de oraş, care folo$ea toate a$pectele practicecomerciale ale unei maşini de cur$e% &reaa lui Mar1a era $5o te$te1e şi iar$5o te$te1e, p3nă c3nd a)ea $ă fie perfectă%Maşina urma $ă fie numită A=uila Milena, pentru că, aşa cum Profe$orul 5marele Di ;iere, proiectantul ei 5 $pu$e$e, maşina era ca o femeiefrumoa$ă şi deo$eită% Era un triut adu$ lui Mar1a, ote1area maşiniidupă numele a ceea ce el iuea cel mai mult 3n )iaţă%2i ce maşină era Putea re)oluţiona 3ntrea*a indu$trie% Numai patentul$i$temului de in7ecţie 3i putea face multimilionari%Aşa că renunţă la cur$e% 2i ea renunţă la cinema% El *ă$i locul perfectpentru noul lor cămin@ un deal l3n*ă Malcontenta, pe malul la*unei >enta,cu )edere $pre dra*a ei >eneţie, unde con$trui o )ilă 3n $til *rece$c, lanumai două1eci de mile de farica din Pado)a%

3ntorc3nd capul, pri)irea 3i rătăci prin uşa 3n formă de arcadă, dincolo detera$ă, pe$te la*ună, $pre >eneţia, urmărind conturul $oarelui, din $patele

turlei i$ericii, care $călda 3ncet camera 3ntr5o lumină roşie, tran$lucidă%Era cea mai ună perioadă a 1ilei pentru el% 3ntotdeauna fu$e$e aşa% "e$imţea ine% ?iua de a1i era ideală pentru te$tarea Milenei% La urmaurmelor, lua prototipul la Monte Carlo, de Anul Nou% Ace$t prim te$t a)ea$ă fie cadoul făcut $ieşi de Anul Nou%Ea $e mişcă l3n*ă el, 3ntorc3ndu5$e pe $pate% Cearşaful de $atin alunecă şiea răma$e *oală dormind l3n*ă el% "e minună din nou la )ederea corpuluiei, aşa cum făcu$e 3ntotdeauna@ o dori din nou, dar pentru ea 1orile nuerau, cu $i*uranţă, cel mai un moment al 1ilei% Un curent 3n*heţat $e$trecură pe $u uşă, mişc3nd draperiile din dantelă, făc3ndu5le $ă $e

3nfioare uşor, ca şi cum ar fi plutit 3n apă% &ra$e 3ncet cearşaful pe$te ea,

ca $ă nu răcea$că%Ea 3i dărui$e 1ece ani şi nu e6i$ta nici un moment pentru care $ă5i parărău%5 -ra1ie, $pu$e el, şoptit% &ante *ra1ie%"e aplecă şi o $ărută uşor pe ora1% Apoi, după ce mai aruncă o pri)ire$pre ră$ăritul 3n flăcări, intră $ă facă un duş şi $ă $e 3mrace% 8nainte $ăplece, $e 3ntoar$e şi $e aplecă $5o $ărute din nou pe ora1% Ea de$chi$e unochi, 3i 13mi şi5i $pu$e 3n en*le1a ei imperfectă45 Nu conduce plea lepede%

%

6



C3nd ;almouth fu numit de către şeful $ău $ă $e ocupe de operaţiune, făcuo li$tă% Dură c3te)a 1ile% 3nt3i $cri$e oiecti)ele, apoi 3mpărţi operaţiunea pe$e*mente4 3ntr5o parte a h3rtiei notă $e*mentele 3n ordine cronolo*ică, iar

3n cealaltă parte făcu o li$tă cu aceleaşi $e*mente, 3n ordinea importanţeiri$cului implicat, pun3nd 3n capul li$tei $e*mentul cel mai periculo$% Apoi le

redactă, comin3nd cele două li$te 3n ceea ce con$idera el a fi cel mai unşi mai $i*ur mod de a e6ecuta 3n$ărcinarea%8i pu$e$eră la di$po1iţie rapoarte e6celente ale $er)iciilor de $piona7 2i totceea ce le ceru$e% Planurile maşinii, o hartă detaliată a faricii, pe careerau marcate toate punctele de $ecuritate% ;oto*rafii ale pi"tei, +apoartede$pre Mar1a, No)iliano, Di ;iere şi cei trei şoferi de $chim, rapoarte care$uliniau oiceiurile lor per$onale, c3t şi cele de $er)iciu% 2i o pre1entare aoraşului Pado)a4 pitore$c, foarte pro)incial, cuno$cut nu numai pentruU1inele de automoile A=uila, dar şi pentru a1ilica "antB Antonio şi pentrufre$cele lui -iotto, care atră*eau )i1itatori din 3ntrea*a lume%Era ine% Locul era un oiecti) turi$tic% 2i a)eau $ă fie pelerina7e acolo,pentru a 3ncepe cu ine Anul Nou% O oca1ie de a opera cu mai multăuşurinţă şi de a a)ea o acoperire%Le treui$e o lună ca $ă le pună pe toate cap la cap% El pre*ăti$eoperaţiunea la Pari$, 3ntr5un mic hotel din rue ;re$nel, puţin mai 7o$ de ruede Lon*champ şi nu prea departe de r3u% Deşi aproape de inima oraşului,era totuşi un loc liniştit% &ran$formă apartamentul 3ntr5un departament deră1oi, cu hărţi şi orare ale trenurilor pu$e pe pereţi, cu foto*rafiiledirectorilor, planurile maşinii, ale faricii şi ale oraşului%

3ncepu prin $tudierea şo$elelor şi a orarelor mi7loacelor de tran$port%;almouth $taili ca prioritate intrarea şi ieşirea din farică% Ca orice a*ent

$ecret eficient, pu$e autoapărarea 3n capul li$tei% Apoi $e concentră a$upraoperaţiunii propriu51i$e%Din Pari$ putea 1ura la Ni$a, apoi putea lua trenul de noapte, caremer*ea de5a lun*ul coa$tei, apoi la Milano% Acolo urma $ă ia o maşină şi$ă conducă p3nă la Pado)a 5 o di$tanţă cam de o $ută două1eci şi cinci demile%Plecarea a)ea $ă fie mai complicată% O dată treaa făcută, treuia $ă $emişte rapid, fără a atra*e prea mult atenţia% A)ea $ă conducă p3nă la>erona, $ă ia trenul $pre nord, prin &rento şi #renner Pa$$, p3nă la(n$ruc. şi, de acolo, p3nă la Munchen% De acolo urma $ă ia a)ionul 3napoi$pre Pari$%

Partea ri$cantă era drumul cu maşina de la Pado)a la >erona% Nu era dec3to di$tanţă de patru1eci şi cinci de mile 5 o oră de condu$ le7er% Dar, ladracuB, a$ta 3n$emna o oră 3nainte ca lumea $ă $e de1meticea$că şi, dacătreaa mer*ea conform planului, nimeni nu a)ea "ă5l caute%(ntrodu$e totul 3n computerul din capul $ău, lă$3nd planul $ă do$pea$că,re)i1uind li$ta 3n fiecare noapte, memor3nd5o, di$tru*3nd copia $cri$ă şi

3ncep3nd $ă 3munătăţea$că planul 3n dimineaţa următoare% De fiecaredată c3nd re)i1uia li$ta, o memora şi apoi o di$tru*ea% ;almouth era un)eteran 3n me$eria a$ta@ nu făcea *reşeli%

3i treuiră 1ece 1ile ca $ă conceapă un plan perfect%

Cel mai dificil lucru era $ă a7un*ă la maşină 5 $ecuritatea faricii dinPado)a fiind e6traordinară% Da, dar $e putea, deşi factorul de ri$c era

7



foarte ridicat% &reuia $ă fie şi o altă cale, mai ună% Petrecu ore 3ntre*i$tudiind planurile u1inei, e6amin3nd fiecare porţiune a maşinii şi li$ta cufurni1orii intermediari%2i, deodată, *ă$i ră$pun$ul% Pentru cur$ele de te$t fu$e$e elaorat un$i$tem electronic pe computer% Elementele 3nca$trate 3n taloul de

comandă dădeau imediat informaţii de$pre fiecare parte a automoilului,tran$miţ3nd aceleaşi informaţii şi turnului de control de pe pi$tă% Memoria$i$temului era conţinută de un minicomputer, cam de mărimea unuica$etofon $tereo, fără o6e, care era po1iţionat 3ntre caină şi protecţiaantifoc% La apă$area unui uton, erau afişate informaţii de$pre )ite1ă, careputeau fi tran$formate in$tantaneu 3n mile per *alon, mile parcur$e, )ite1amedie per milă, cantitatea răma$ă 3n *aloane, pre$iunea uleiului, chiar şiamănunte de$pre anumite părţi ale maşinii, cum ar fi $i$temul de$u$pen$ii, de tran$mi$ie $au de$pre o$iile din faţă şi din $pate%Era un $i$tem $ofi$ticat, dar nu deo$eit de nou% -eneral Motor$ oferi$e demai ine de un an, computere pentru a da a$emenea informaţii pentrumaşinile lor mai mari% Computerul ace$ta era modificat Pentru a dainformaţii $pecifice de$pre A=uila Milena, iar furni1orul era o micăcompanie $peciali1ată 3n electronică, din Mar$ilia% Nimic din ceea ce făceaacea$tă firmă nu a)ea un caracter $ecret% Dar $ecuritatea nu erae6cepţională 3n Mar$ilia% Era relati) uşor $ă oţii $chema $i$temului-eneral Motor$, de la un intermediar din Pari$% "ăptăm3ni 3ntre*i ;almouth$tudie planurile, p3nă c3nd 3n)ăţă la perfecţie ace$t $i$tem%Memoria era conţinută pe plăcuţe $uţiri 3n formă de pişcoturi, late dedouă1eci de milimetri şi lun*i de şapte1eci şi cinci% ;iecare dintre ace$teplăcuţe conţinea du1ini de cipuri nu mai mari dec3t o un*hie% Acum

;almouth 3şi pu$e 3n acţiune cunoştinţele $ale 3n materie de e6plo1iile%Concepu şi apoi confecţionă o $erie de ome C5F, mici, din ceea cefrance1ii numeau pla$ti=ue, nu mai mari dec3t măciulia unui ăţ de chirit,şi plate, put3nd fi ataşate de orice placă de memorie, pe care le acoperiapoi cu )op$ea% Le*ă e6plo1iilele cu $3rme $uţiri de firele ce duceau lacontor% ;ăcu mai multe le*ături din $3rme ce conţineau fitiluri $uţiri defo$for, care $ă le*e minicomputerul de re1er)orul de en1ină şi de $en1oriidin ara de direcţie de pe o$ia din faţă% Erau pro*ramate $ă e6plode1ec3nd )ite1ometrul a7un*ea la nouă1eci de mile pe oră% La )ite1a aceea,ara de direcţie, care ţinea roţile din faţă pe aceeaşi linie, era di$tru$ă,maşina ieşea de $u control, iar re1er)orul de en1ină e6ploda două, trei

$ecunde mai t3r1iu%8i treui lui ;almouth mai mult de o lună ca $ă aiă *ata e6plo1iilul% Era otreaă periculoa$ă, chiar şi pentru un e6pert ca el% Dar era o nimica toată$ă intre 3n mica farică şi $ă plante1e omele% Luă un a)ion de $eară$pre Mar$ilia@ puţin după mie1ul nopţii de$făcu 3nchi1ătoarea unuiluminator, coor3 3n u1ină şi *ă$i plăcile, aliniate frumo$ 3n camera dete$tare% #anderola de )erificare 3i $pu$e ceea ce a)ea ne)oie $ă ştie4 toateplăcile fu$e$eră aproate şi erau *ata de li)rare, cu e6cepţia uneia, dara$ta nu era *ra) pentru operaţia pe care urma $5o facă%8i treuiră ore 3ntre*i ca $ă termine treaa% Plecă din u1ină cu c3te)a

minute 3nainte de cinci, şi $e re3ntoar$e cu un a)ion la Pari$, a doua 1idimineaţa%

8



P3nă acum, toate une%"e apucă $ă fini$e1e planul 3n 3ntre*ime% Mai a)ea trei $ăptăm3ni, 3şi lă$ămu$taţă şi 3şi lă$ă părul $ă crea$că% Dar nu5i plăcu% Nu era de$tul de lun*%

3şi cumpără o perucă nea*ră, lăţoa$ă, ca $ă5şi acopere părul roşcat şi, cu onoapte 3nainte $ă plece, 3şi )op$i mu$taţa nea*ră, 3şi ale$e numai haine

oişnuite, de *enul celor pe care le5ar purta un foto*raf lier5profe$ioni$t4o pereche de pantaloni din catifea reiată, cafenie, un pulo)er pe *3t, al, o

7achetă din piele de căprioară şi pantofi $port, cu talpă *roa$ă, care 3lfăceau mai 3nalt cu )reo cinci centimetri%"e $imţea ine, foarte ine, 3n dimineaţa 3n care plecă%C3nd a7un$e pe aeroportul din Milano, ;almouth mer$e direct la iroulAmerican E6pre$$% Un t3năr frumuşel, cu o 7achetă lăl3ie şi o cra)ată

3n*u$tă, at3rnată de *ulerul de$făcut, 3l pri)i din $patele unor ochelari de$oare şi5i $pu$e45 "i<;almouth 3i 13mi nonşalant, copilăreşte, ca un foto*raf%5 #uon*iorno, $i*nore% "cu$i, ce una lettera per me, /arr "pettro< &ipuloftă şi $pu$e cu o )oce plicti$ită45 Un momento%

&ra$e un $ertar şi ră$foi leneş prin $cri$ori% Pri)i apoi din nou $pre;almouth%5 "5p5e5t5t5r5o<5 "i%5 (dentifica1ione, per fa)ore%;almouth $coa$e un permi$ de conducere fal$ şi un paşaport, tot fal$%Ochii t3nărului pri)iră rapid, c3nd foto*rafia din paşaport, c3nd faţa lui

;almouth% "ati$făcut, 3nclină din cap şi5i 3nm3nă $cri$oarea%5 Multo *ra1ie, $pu$e ;almouth 13mind şi adău*3nd pentru $ine4 Puţoiule%5 Pre*o, $pu$e ăiatul%(eşi afară şi rup$e plicul% 3năuntru erau o cheie şi un me$a7 $curt4 9Că$uţaGHFI:%-ă$i că$uţa, luă *eanta *rea din piele, dinăuntru şi pu$e 3n loc $er>ieta cucare )eni$e, apoi mer$e la toaletă, unde cercetă conţinutul *enţii%8năuntru era tot ceea ce5i treuia, inclu$i) cheia maşinii, şi un alt me$a749;iat F ne*ru, număr de 3nmatriculare J? HK, parcarea din aeroport,r3ndul G, $ector , ilet $u cauciucul de re1er)ă:% P3nă acum totulmer$e$e ine% Condu$e direct $pre Pado)a şi tra$e la un mic hotel%

8i treuiră c3te)a 1ile 5 mai mult dec3t $e aştepta$e 5 p3nă $ă *ă$ea$că ocameră lieră, cu )edere $pre pi$ta de te$tare% Aproape hotăr3$e $ărenunţe la ace$t proiect p3nă la 3nceputul Anului Nou, c3nd, $t3nd 3ntr5unlocal, )ă1u o ca$ă% Era aşe1ată pe un loc mai 3nalt, retra$ă de pe şo$ea,a)ea trei eta7e şi era cu faţa $pre e$t%Era de$tul de 3naltă şi orientată ine% Nu5i mai răm3nea dec3t $ă reuşea$că$ă oţină o cameră din $pate% &otul $e aran7ă, dar numai 3n urma uneine*ocieri aprin$e cu proprietara ca$ei, o )ădu)ă italiancă fioroa$ă, care

3nt3i 3i tr3nti$e uşa 3n na$, apoi 3l ameninţa$e cu poliţia, dacă in$i$ta% Darc3nd 3i $pu$e că e$te foto*raf, că )eni$e $ă foto*rafie1e a1ilica pentru

Pari$ Match, că toate hotelurile erau pline şi apoi 3i oferi cel puţin de 1ece

9



ori mai mult dec3t $5ar fi plătit pentru 3nchirierea unei a$tfel de camere,italianca $e mai domoli%;iul ei era 3n )acanţă 3n Au$tria, la $chi% Poate că ar fi fo$t potri)ită cameralui% Dar ceru linişte 5 fără radio după ora nouă şi fără )i1ite% Era o unăcatolică şi nu dorea $ă5i ia$ă )ore%

Ampla$amentul era perfect% Era la mai puţin de o milă di$tanţă de pi$tă,nu a)ea nici o clădire 3n faţă şi, deşi camera era foarte mică, era totuşiconfortailă şi curată, cu pereţii acoperiţi cu foto*rafii şi po$tere cu$chiori, hărţi ale concur$urilor de $chi şi pliante ale $taţiunilor celere%#ăiatul era mai mult dec3t un aficionado, era un fanatic%O lucarnă dădea $pre pi$tă% Era ine aşa, $e *3ndi ;almouth% Ar fi fo$taproape impo$iil ca cine)a $ă5l )adă din $tradă şi a)ea a$i*urat un colţunde $ă lucre1e% 3ncuie uşa şi $e apucă imediat de treaă%"er)ieta pe care o adu$e$e cu el din Milano conţinea un tele$cop #au$chLom, cu o lentilă de focali1are con$tantă 3ntre IH6 şi 6, şi un c3mp)i1ual de doi$pre1ece metri la o mie de metri% C3ntărea mai puţin de trei.ilo*rame, cu tot cu trepied, şi a)ea o lun*ime de numai patru1eci şi cincide centimetri%puşca era şi mai impre$ionantă% Nu mai )ă1u$e p3nă atunci una la fel 5 nuera formată dec3t dintr5o ţea)ă şi mecani$mul de percuţie, cu un

3ncărcător din aluminiu, foarte mic% A)ea )reo opt1eci de centimetrilun*ime, cu tot cu amorti1or şi di$imulatorul de flacără% &repiedul era totdin aluminiu, echipat cu o lunetă cu la$er, de$pre care ;almouth ştia căe$te deo$eit de e6actă, p3nă la o di$tanţă de o mie trei $ute de metri% Un

3ncărcător pentru cinci *loanţe at3rna $u mecani$mul de percuţie, plin cu*loanţe din oţel, de G, milimetri% &ot echipamentul nu c3ntărea mai mult

de cinci .ilo*rame% &ră*aciul era ca un fir de păr% Căldura de*etului aproape că5l apă$a%E6celent% A)ea tot ceea ce ceru$e şi ce)a 3n plu$% Puşca era numai pentruacoperire% Dacă e6plo1iilele C5F nu funcţionau, treuia $ă pro)oace ele6plo1ia 5 şi ce e6plo1ie a)ea $ă fie O $ă tra*ă de la )reo cinci $ute demetri 3ntr5un automoil mer*3nd cu nouă1eci de mile pe oră, dintr5unun*hi de nouă1eci de *rade%9"i*ur, ;almouth%:+3$e pentru $ine şi5şi clătină capul% Ce dracuB, oricum nu era dec3t o treaăde a$i*urare%De$făcu trepiedul şi5l po1iţionă $pre poarta de intrare pe pi$tă% Putea $ă

)adă chiar şi alamalele porţii 5 era un tele$cop al naiii de un% Aşe1ăpuşca l3n*ă trepied, caliră tele$copul, 3i pu$e cătarea şi pri)i cum $e$chimă focali1area, ochind dea$upra pi$tei%9Minunat% "per din tot $ufletul $ă nu treuia$că $5o folo$e$c%:Acum nu a)ea dec3t $ă aştepte%

%

#iroul era *ol c3nd $o$i Mar1a% Era trecut puţin de şapte şi per$onalul nu)enea de oicei, mai de)reme de opt% ;ăcu o cafea şi $e imformă de$pre

)reme% Apoi mer$e la el 3n irou şi $e $chimă 3n co$tumul de pilot4$alopetă din umac, un co$tum ne*ru antifoc, cu o dun*ă roşie pe o

10



m3necă, numărul rodat cu roşu şi in$i*na A=uila 3n dreptul inimii,cu un $in*ur cu)3nt $u ea 5 UNO, ciorapi ali pantofi Adida$% 3şi pu$e 3nu1unarul de la *enunchi o pereche de mănuşi din piele de porc şi, c3nd fu*ata, ieşi din irou, tra)er$ă holul p3nă la uşa de la *ara7 şi intră 3năuntru%Miro$ul acela era un afrodi1iac pentru Mar1a% Nu pentru ame$tecul de

en1ină, alcool şi ulei de motor, ci pentru ceea ce repre1entau% "t3nd 3n 3ntuneric c3te)a minute, $e lă$ă cuprin$ de amintiri% A)u$e$e multe 1iledeo$eite 3n )iaţă şi $a)ura faptul că 1iua aceea a)ea $ă fie 3ncă una$pecială% 8n $f3rşit, aprin$e luminile%Maşina era acolo, 3n mi7locul *ara7ului% Era curată, $trălucitor de curată şiarăta a$olut uimitor% O limu1ină 7oa$ă, o capodoperă de de$i*n, o minuneaerodinamică, a)3nd capota mai ridicată şi partea din $pate mai coor3tă,pentru a e)ita ceea ce Di ;iere numea a$petto di cam funere, a$pectulde car mortuară, şi cu o linie frumoa$ă, pornind de la aripile din faţă cătrepuntea din $pate, făcută după modelul ;errari% Di ;iere nu 3ncerca$e $ăaducă 3munătăţiri aici% 9Perfecţiunii nu5i aduci 3munătăţiri, perfecţiuneao accepţi:, $punea el% &aloul de comandă era literalmente umplut cudi$po1iti)e electronice, de la un capăt la altul% Era treaa lui Di ;iere $ăopere1e numeroa$ele utoane de control, care $ă tran$mită computeruluide la turnul de control o citire in$tantanee a performanţelor maşinii şi care$ă fie $imultan imprimată pe o andă de h3rtie%"trălucea ca o i7uterie, chiar şi 3n lumina fluore$centă% "tratul ne*ru de)op$ea a)ea doar două dun*i de un roşu aprin$, pe fiecare parte, pentrucă ace$tea erau culorile lui Mar1a şi pentru că, 3ntr5o 1i, maşina a)ea $ă fiea lui şi pentru că, 3n cele din urmă, el )a fi acela care )a $pune 9e *ata:,după care a)eau $ă ia$ă pe piaţă şi $ă con$tate c3t de uni $unt%

Mar1a $e 3n)3rti 3n 7urul maşinii şi5şi plimă m3na pe capotă, o m3n*3ie cuafecţiune şi şopti45 >a ene, $i*nora, $iamo $oli 5 lei, io e il Profe$$ore% ;aciamo *li )edere=ualche co$a 5 #ine, doamnă, nu )om fi dec3t eu, tu şi Profe$orul% /ai $ăle arătăm ce)aNu ătea dec3t o ri1ă uşoară şi a$ta 3i făcu plăcere lui Mar1a% Pe$te )reooră, )3ntul n5o $ă mai ată% >remea era perfectă% 3şi frecă mulţumitm3inile, apoi 3şi 3ncepu ritualul% Mer$e pe pi$tă, e6act aşa cum mer$e$e laLe Man$, +aintree şi Mon1a, 3nainte de fiecare cur$ă, căut3nd deni)elărilede a$falt, porţiunile alunecoa$e, ridic3nd pietricelele şi cren*ile şiarunc3ndu5le dincolo de 1idul pi$tei% Plimarea de 1ece .ilometri 3i lua, de

oicei, o oră% Lui Mar1a nu5i plăceau $urpri1ele%

"i*nora ;orti, proprietărea$a temporară a lui ;almouth, 3l tre1i la oraşapte, aduc3ndu5i o cafea şi un corn, re)anş3ndu5$e 3ntr5un fel pentru $umamare pe care ace$ta i5o plătea%5 -ra1ie% "cu$i, non $ono )e$tito, $pu$e el, $cu13ndu5$e pentru faptul că nuera 3mrăcat şi ţin3nd uşa de$chi$ă doar at3t c3t $ă poată lua ta)a%

3şi pu$e o pereche de pantaloni şi un tricou, $coa$e apoi tele$copul şipuşca din deara şi le aşe1ă pe materialul 3ntin$ pe per)a1ul lucarnei%L3n*ă tele$cop aşe1ă o ma$ă cu h3rtie de caron şi un calculator mic, de

u1unar% Calcula$e şi pro*rama$e de7a di$tanţa dintre două puncte dinpartea din $pate a pi$tei, intr3nd 3n turnanta 3ndepărtată% Prin $impla

11



pornire a calculatorului, 3n momentul 3n care maşina trecea prin primulpunct, apoi oprirea c3nd trecea prin al doilea punct, putea oţine )ite1ae6actă cu care mer*ea maşina% Dacă maşina atin*ea )ite1a de nouă1ecide mile pe oră şi nu $e 3nt3mpla nimic, treuia $ă tra*ă% Luă o 3n*hiţiturăde cafea, $lăi uşor $tr3n$oarea şuruului care fi6a puşca pe trepied şi

pri)i prin lunetă%"e mută apoi la tele$cop şi5l potri)i, p3nă )ă1u co$tumul ne*ru cu dun*ăroşie pe m3necă% Putea chiar $ă citea$că cu)3ntul de $u in$i*na A=uila4UNO%2i faţa 5 faţa aceea creolă, puternică, cu ma6ilare de *ranit şi claia de Părciufulit 5 Mar1aDupă ultimele informaţii, Mar1a treuia $ă fie la Monte Carlo cu $oţia, p3nădupă Anul Nou% Primele te$te treuiau $ă fie făcute de Piloţii de re1er)ă%;almouth 3ncepu $ă tremure c3nd 3şi dădu $eama că era *ata $ă5l ucidă peMar1a 5 idolul femeilor, eroul tuturor copiilor, modelul ăraţilor din (talia%Mar1a era un erou naţional 5 a nu, e un erou internaţional% C3nd)a, $e )orcon$trui $tatui ale lui 3n pieţele oraşelor% Oriunde $e ducea, oamenii $eadunau 3n 7urul lui $ă5l )adă, $ă5l atin*ă, $ă c3nte4 Mar1a, Uno%%% Mar1a,Uno%%%Nu fu$e$e )ora de aşa ce)a% Cate*oric, nu fu$e$e )ora de aşa ce)a%Ce 1icea !ac. /a0.in$ pe Podul pe$te r3ul '0ai< 93ntotdeauna e6i$tăelementul $urpri1ă%:(i$u$e, ă$ta da e6emplu% După două1eci de ani de e6perienţă, ar fi treuit$ă ştie că totul mer$e$e prea ine% Oricum, maşina era pro*ramată $ăe6plode1e şi a$ta era al dracului de $i*ur% Dar, dacă omele C5F dădeau*reş, dacă treuia $ă tra*ă, a$ta ar fi fo$t altce)a% Era o lo)itură dură, mai

ale$ cu Mar1a la )olan%%% 3şi aprin$e o ţi*ară şi5l pri)i pe re*ele cur$elor mer*3nd de5a lun*ul 3ntre*iipi$te% C3nd Mar1a termină in$pecţia şi reintră 3n farică, ;almouthdemontă puşca% A$ta era% Dacă omele dădeau *reş, Mar1a $căpa%La naia, Mar1a era unul dintre idolii lui% Nu intenţiona $ă5l 3mpuşte% Defapt, după două1eci de ani 3n me$eria a$ta, $pera, ca măcar o dată, dedata a$ta, $ă dea *reş%

F%

-iu$eppe di ;iere, cel care crea$e A=uila şi Milena, $o$i la şapte şi

cinci1eci de minute, cu părul 13rlit de )3nt% Di ;iere a)ea şapte1eci şi unude ani şi $trăătea cu maşina $a modificată, A=uila ;ormula Unu, cucapota lă$ată, pe ploaie, $oare $au 1ăpadă, 3n fiecare 1i, di$tanţa deopt$pre1ece mile, de la ca$a $a di campa*na p3nă la farică%Nu fu$e$e niciodată pilot de cur$e% Ace$ta fu$e$e un )i$ ratat pentru el, şide care $e lecui$e cu *reu% 3ncepu$e $ă conducă motociclete de lapai$pre1ece ani% La şai$pre1ece ani 3şi făcu$e de7a un nume% Apoi, 3ntr5oduminică după5amia1ă, pe o pi$tă de păm3nt din >incen1ion, ieşind dinturnantă, pierdu$e controlul% "imţi$e motocicleta plec3nd de $u el şică1u$e 3nainte $ă poată reacţiona, cu piciorul prin$ $u roata din $pate%

Motorul motocicletei continua$e $ă mear*ă şi5l t3r3$e pe o di$tanţă de )reo

12



cinci1eci de metri, tran$form3ndu5i piciorul 3ntr5o ma$ă de carne$3n*er3ndă, apoi, motocicleta $e ro$to*oli$e pe$te el şi $e de1inte*ra$e%Medicii din cortul de pe pi$tă 3i tăia$eră piciorul 5 $au ceea ce mairămă$e$e din el 5 de $u *enunchi%

3l co$ta$e un picior şi plăcerea de a conduce, dar nu şi dra*o$tea pentru

cur$e, care era o parte a fiinţei lui 5 o a)ea 3n $3n*e% Aşa că făcu cel maiun lucru pe care5l putea face4 3ncepu $ă proiecte1e maşini de cur$e%"tudie in*ineria, de)eni mecanic pentru un timp, $e ocupă deaerodinamică şi lucră la departamentul de de$i*n de la farica de a)ioane/a)illand, din An*lia% La două1eci şi ce)a de ani, ştia de7a fiecare nit,şuru şi element de de$i*n al fiecărui automoil c3şti*ător făcut )reodată%+ă$coli toată Europa după maşini )echi şi apoi $e apucă $ă le repare%

3nainte $ă proiecte1e prima $a maşină, la )3r$ta de trei1eci şi patru de ani,era de7a un *eniu 3n automoile%2i maşinile lui c3şti*ară% Proiecta pentru cei mai uni 5 ;errari, Ma$erati,Por$che% Acum, 3ncheia cercul, cu cea mai *ro1a)ă4 No)iliano%Mar1a era o per$oană $pecială pentru Di ;iere% Proail că )edea 3n Mar1afiul pe care nu5l a)u$e$e niciodată $au pilotul care nu a7un$e$e el% Oricum,era di$perat de c3te ori Mar1a era pe pi$tă, de c3te ori era rănit şi eraneun de fericire de c3te ori Mar1a c3şti*a, c3şti*3nd odată cu el% 8l educa$epe Mar1a ca pe propriul $ău fiu% &imp de trei ani, 3i 3mpărtăşi$e lui Mar1a 5şi nimănui altcui)a, nici măcar lui padrone, No)iliano 5 fiecare detaliu

3nneunitor, fiecare de1ilu1ie, fiecare de$coperire, fiecare triumf şi fiecareeşec din 3ncercarea $a de a crea o maşină perfectă% C3nd o de$cria, chiar şi

3nainte de a o de$ena, părea că )oreşte de$pre o femeie iuită, )orindu5i de$pre temperamentul, ucuriile, toanele ei, 3i $punea lui Mar1a chiar şi

cum $ă )orea$că cu ea c3nd era pe pi$tă, a$tfel 3nc3t $ă i $e $upună şi $ă$e comporte aşa cum treuie%>i$ul lui de)eni$e realitate4 $ă aiă re$ur$ele celui mai un con$tructor deautomoile, ca $ă5şi con$truia$că 9copilul:, şi cel mai un pilot, care $ă5lte$te1e% 2i pentru că am3ndoi erau oameni plini de pa$iune, Mar1a 3l

3nţele$e pe ătr3n şi ştiu că maşina acea$ta nu era una oarecare, maşinaacea$ta era o doamnă 5 ele*antă, frumoa$ă, o campioană perfectă% Aşa căDi ;iere o numi$e Milena, după $in*ura fiinţă pe Care Mar1a o iuea maimult dec3t cur$ele%No)iliano $o$i, cum era de aşteptat, ultimul% Era un om de tradiţie,di$ciplinat şi cu oiceiuri% >enea la farică şa$e 1ile pe $ăptăm3nă, la ora

nouă fi6% Era un ărat ma$i), 3nalt de un metru opt1eci, şi c3ntărind camo $ută trei1eci de .ilo*rame% Cu toate a$tea, totul la el era impecail%Purta un co$tum ala$tru ele*ant, cu )e$tă, o *aroafă roşie la re)er şi ocămaşă ală, imaculată, cu o cra)ată perfectă, roşu cu ala$tru, marcaCounte$$ Mara% Părul $ău, cenuşiu ca oţelul, şi ara erau aran7ateireproşail% Nimeni nu5l )ă1u$e )reodată pe No)iliano 3mrăcat mai puţinele*ant, cu părul ră)ăşit $au a)3nd cra)ata de$făcută%Ele*anţa era marca lui No)iliano% Era un ade)ărat crai şi, 3ntr5un fel,per$oana $a con$tituia o reclamă la fel de ună pentru maşinile lui, ca şiMar1a%

Ducea 3ntr5o m3nă o frapieră, şi trei pahare de şampanie 3n cealaltă% Nu$pu$e nimic, intră doar, pu$e frapiera pe un anc de lucru, luă $ticla de

13



Dom Peri*non şi o de$făcu% Umplu fiecare pahar, 3i dădu unul lui Mar1a şialtul Profe$orului% Un 13met aia $chiţat i $e i)i 3n colţul u1elor, dar erama$cat de ară%Mar1a $e 3ntoar$e către Profe$or%5 Ai )ă1ut, $i*nore< Ei< Cred că a 13mit% Da, pe le*ea mea, chiar a 13mit%

Marele padrone a 13mit 3n $f3rşit%+313nd, ridică paharul şi ciocniră%5 "alute, $pu$e No)iliano, e *ra1ie% Mar1a şi Di ;iere luară o 3n*hiţitură,apoi pu$eră din nou paharele pe ancul de lucru%5 O $ă $tau 3n caina de control, $pu$e No)iliano% 8l ătu pe Mar1a pe $pateşi5l $ărută pe Di ;iere pe ora1, apoi cei doi urcară 3n maşină% Mar1a pornimotorul, po1iţionă $chimătorul de )ite1e 3n treapta a doua şi Milena rulă

3ncet, intr3nd pe pi$tă%5 Ce $puneţi, Profe$ore< 3ntreă Mar1a%#ătr3nul $e $pri7ini de $pătarul $caunului, 13mind foarte mulţumit%5 -ata% 3n $f3rşit, *ata% Mar1a trecu pe po1iţia 9I: şi porni% O $ă facem otură 3nt3i, ca $ă ne 3ncăl1im, anunţă el turnul de control%Milena $e depla$ă 3ncet, luminile )er1i ale afişa7ului di*ital $chim3ndu5$econ$tant, 3n timp ce Profe$orul apă$a pe utoane, )erific3nd )ite1a,di$tanţa parcur$ă, temperatura motorului, puterea% Mar1a făcu turul pi$teicu )ite1a de trei1eci şi cinci de mile pe oră% Motorul fu$e$e rodat pe ancşi acum mer*ea fără 1*omot, ră$pun13nd in$tantaneu la comen1ile luiMar1a% Lă$ă o clipă )olanul lier, minun3ndu5$e de $tailitatea maşinii,apoi parcur$e ultima parte a pi$tei cu un $in*ur de*et pe )olan% Mişcă)olanul $t3n*a5dreapta, $imţi maşina ră$pun13nd imediat, apoi 3ncetă şi o$imţi re)enind la cur$ul normal aproape in$tantaneu%

5 Mer*e $in*ură, $pu$e el% Profe$orul 13mi%5 -ra1ie% 3ncepură te$tele% Maşina funcţiona e6celent 3n timpul $lalomului, mer*3ndcu )ite1a de trei1eci şi cinci, patru1eci şi patru1eci şi cinci de mile pe oră%Mar1a era uimit de $tailitatea limu1inei% Di ;iere făcu$e trecerea de lamaşina de cur$e la maşina de oraş, cu o preci1ie nemaipomenită, pier13ndminimum po$iil 3n acea$tă trecere% Profe$orul ţinea e)idenţa milelorparcur$e şi maşina a)ea o medie mai ună de şai1eci de mile per *alon,$că13nd la patru1eci şi cinci $au patru1eci şi şa$e, c3nd accelera% Peporţiunile 3n linie dreaptă, la cinci1eci de mile pe oră, contorul a7un*ea laşapte1eci%

5 #uoni$$imo, $pu$e el, continu3nd $ă ape$e pe utoane şi $ă )orea$căaproape 3n şoaptă cu ma*netofonul, d3nd $u*e$tii pe care $ă le e)alue1emai t3r1iu, c3nd o $ă a$culte anda% Notă o trepidaţie la $u$pen$ia din faţă,la )ite1a de patru1eci de mile pe oră, pe care o pu$e Pe $eama uneiuşoare de1echilirări la cuplul de ten$iune@ $u*eră mărirea ame$tecului dealcool din $i$temul de in7ecţie, pentru a $cădea con$umul cu trei, patrumile per *alon@ o$er)ă un şuierat la ferea$tra unu din dreapta, careapărea la )ite1a de cinci1eci şi două de mile pe oră%Din c3nd 3n c3nd, mai făcea şi Mar1a c3te o o$er)aţie45 Ar treui $ă ne *3ndim la $lăirea arcurilor, $unt prea tari, acum Mer*e

puţin cam *reu%

14



Dar, 3n *eneral, nu făcea dec3t $ă conducă şi $ă 3i )orea$că maşinii 3nşoaptă% "e minuna 3n tăcere la *3ndul că el era primul care conducea omaşină care, c3nd)a, ar putea fi folo$ită de milioane de oameni%Apoi $imţi că Milena era pre*ătită pentru ce)a mai dificil%5 M5am cam plicti$it, anunţă el turnul de control% O $ă accelerăm puţin%

5 #ine, hai $ă )edem ce poate face $pu$e Di ;iere%;almouth $tătea lipit de tele$cop, de*etele lui apă$3nd utoanele 9"tart: şi9"top: ori de c3te ori Milena trecea prin punctele marcate% Ochii i $emişcau rapid de la lentilă la calculator, pentru a )erifica )ite1a% Maşinaa7un$e$e la patru1eci de mile pe oră o dată, apoi 3ncetini$e%9Doamne, oare nu a)ea de *3nd $ă5i dea drumul<:Apoi $e *3ndi că poate n5o $ă5i dea drumul% Poate că nu făcea dec3t niştete$te preliminare, lă$3nd te$tele de )ite1ă pentru altcine)a%"i*ur%9Dar ace$ta e$te Mar1a, nu uita, cel mai rapid pilot din lume% O $5o facă%

3nainte $ă termine te$tele, 3l )a a)ea%:Maşina $e opri 3n celălalt capăt al pi$tei, e6act pe direcţia lui ;almouth%Apoi porni deodată, lin% &recu de marca7ele lui ;almouth, iar ace$ta)erifică )ite1a%H% Da, 3ncepu$e te$tele de acceleraţie% A$ta 3n$emna 3ntre 1ero şi % 3şipierdea rădarea%;almouth urmări maşina de5a lun*ul pi$tei, p3nă la punctul de $tart% ApoiMar1a 3ncetini din nou şi opri% 9Poate de data a$ta, *3ndi ;almouth% Poatecă de data a$ta o $ă accelere1e mai mult, dincolo de H de mile pe oră%:;almouth fuma ţi*ară de la ţi*ară şi fruntea, la rădăcina părului, 3i era

3mroonată de $udoare%

Maşina porni din nou% De data a$ta, Mar1a mer$e de la 1ero la F% Apoipăru $ă mai c3şti*e 3n )ite1ă, 3n prima cură% ;almouth 3l )erifică 3ntrepunctele marcate% A)ea aproape H la oră şi părea $ă accelere1e pemă$ură ce $e apropia de cura 3ndepărtată%Mar1a pilotă Milena $pre cura 3ndepărtată, cu G de mile pe oră, şi $e$imţea ca şi cum ar fi condu$ pe 7antă%5 ;anta$tico e6clamă el, intr3nd 3n linie dreaptă% /ai $5o *răim puţin 5 ce1ici, Profe$ore<Di ;iere $e lumină%5 Mai e )oră /ai $5o ciupim de fund pe acea$tă doamnă% 3ncet, acum%%% n5o forţa

Mar1a ridică o $pr3nceană, de parcă ar fi )rut $ă $pună4 9Mă 3n)eţi pe mine$ă conduc o maşină<: şi, c3nd Profe$orul 3şi lă$ă capul 3n 7o$, $t3n7enit,$pu$e4 "cu$i, Mar1a r3$e şi5l a$i*ură45 Nu5i nimic, prietene, $unt doar a*itat%Di ;iere pri)i afişa7ele 3n timp ce Mar1a lă$ă maşina din ce 3n ce mai lieră,urmărind5o cum creşte )ite1a cu c3te o 1ecime de milă% GH,H% % ,% %H% H,G% % K%Pe prima porţiune a tra$eului, ;almouth 3nre*i$tra ,, o urmări cumtrece ca din puşcă prin prima turnantă, fără $ă 3ncetinea$că nici măcar cuo 1ecime de milă pe oră, apoi focali1ă tele$copul pentru ultima porţiune%

Acum urmărea afişa7ul trec3nd de %Doamne Dumne1eule, a)ea de *3nd $5o facă%

15



Ultima porţiune 1ura $u Mar1a şi $u Di ;iere, pe mă$ură ce maşinacăpăta )ite1ă, afişa7ul $chim3ndu5$e din ce 3n ce mai repede4 %%% H%%%G%%%Lui ;almouth 3i tremurau u1ele% De*etele apă$au cu a*ilitate ta$telecalculatorului% "udoarea 3i cur*ea şiroaie pe o parte a feţei şi, ener)at şi5o

şter$e cu do$ul m3inii%K,K%5 E$tupendo $tri*ă Mar1a%A7un$eră la K şi omele C5F funcţionară%C3nd e6plodă, forţa principală a detonării fu 3ndreptată 3n 7o$, $pre păm3nt,ridic3nd partea din faţă a maşinii şi $epar3nd in$tantaneu arele de direcţiecare ţineau roţile 3n linie% Pocniră ca nişte eţe u$cate% +oţile o luarăra1na% 8n acelaşi timp, $3rma cu fitil de fo$for 3ncepu $ă ardă, 3ndrept3ndu5$e direct $pre $patele maşinii, către re1er)orul de en1ină%Mar1a $e 3ndreptă $pre turnantă, aplec3ndu5$e o dată cu maşina, cu m3inile

3ntin$e 3nainte, 3ntr5o po1iţie cla$ică de pilota7, c3nd $imţi e6plo1ia lapicioarele $ale% Capacul protector antifoc fu 1droit şi un şiroi de en1inănă)ăli 3n caină% Un moment mai t3r1iu, )olanul i $e $mul$e$e din m3ini%Maşina ieşi de $u control, rul3nd neuneşte, 3n timp ce el 3ncerca di$perat$ă apuce )olanul% Automoilul pierdu direcţia, i1indu5$e lateral de 1idulinterior din cură, 3ntr5un un*hi de patru1eci şi cinci de *rade şi partea dinfaţă fu 1droită% Aripile $e contor$ionară $pre $pate, cu un $cr3şneta*oni1ant de metal rupt% Motorul $e de$prin$e şi pernele de aer $epră)ăliră din i1itură pe$te Mar1a şi pe$te Profe$or, ţintuindu5i pe locurilelor%Maşina $e 3nclină pe$te 1id şi, o clipă mai t3r1iu, re1er)orul de en1ină

e6plodă% Milena fu catapultată pe$te pi$tă, către celălalt 1id% C3nd Mar1aau1i partea din $pate e6plod3nd, $imţi şu)oiul ru$c de căldură, apoiflăcările cuprin13nd locurile din $pate, 3n)ăluindu5l pe el şi pe Di ;iere, apoipernele de aer e6plodară%#ătr3nul $coa$e un ţipăt c3nd flăcările 3i intrară 3n na$ şi 3n *ură şi5i ar$erăplăm3nii% 8n clipa următoare era mort%pentru Mar1a totul păru o )eşnicie, deşi nu dură dec3t două, trei $ecunde%8n timp ce IJIHIII $e ră$ucea neuneşte pe pi$tă, 3şi )ă1u finalul, aceaapariţie $caroa$ă care5i r3n7ea, pe care o mai )ă1u$e de at3tea ori şi oe)ita$e% "tătea pe 1id, drept 3n faţa lui, 3n)ăluită 3n flăcări, făc3ndu5i $emn,t3r3ndu5l $pre ea şi, 3n timp ce maşina $e 3ndrepta direct $pre 1id, Moartea

3şi de$chi$e raţele şi pilotul $e năpu$ti 3n 3mrăţişarea ei%

%

;almouth nu $e rela6ă p3nă c3nd nu )ă1u trenul plec3nd din *ara >erona, 3ndrept3ndu5$e $pre nord, către Alpi%(nima ătea $ă5i $par*ă pieptul, iar cămaşa 3i era udă de tran$piraţie c3nd*ă$i compartimentul şi $e aşe1ă% "e lă$ă pe $pate, 3nchi$e ochii şi 3ncercă$ă $e liniştea$că% Derula 3n minte li$ta pe care şi5o făcu$e, pentru a $ea$i*ura că totul mer$e$e ine%

Era $i*ur că nu5l )ă1u$e nimeni pără$ind ca$a% Drumul p3nă la >eronafu$e$e liniştit 5 nu )ă1u$e nici măcar un poliţi$t% Parca$e maşina şi pu$e$e

16



$er)ieta 3ntr5un $eif de unde 5 $e *3ndi$e el 5 cine)a a)ea $5o ia imediat% 3şipri)i cea$ul%La naia, acum, 3n >erona, proail că cine)a ardea de nerădare%"imţi trenul trepid3nd $u el% C3nd trenul plecă din *ară, $e du$e la toaletă,

3şi $coa$e peruca, 3şi pieptănă părul roşcat şi 3şi ra$e mu$taţa% Apoi ar$e

peruca, permi$ul de conducere şi paşaportul pe numele /arr "pettro, şiaruncă re$turile 3n clo$et% C3nd controlorul ătu la uşă, de)eni$e din nouAnthon ;almouth%Controlorul, un ărat mic de $tatură, cu urtă, la )reo şai1eci de ani, cuochi apoşi, 3i luă actele%5 "unteţi in*le$e< 3ntreă el cu o )oce $laă şi ne$i*ură%5 Da, replică ;almouth%5 Aţi au1it tra*ica ştire<;almouth nu dorea $ă audă% 3şi clătină capul ca un mut%5 A murit Mar1a% Marele no$tru campion% Cel mai mare $porti) al (taliei dela No)alari 3ncoace% Numero Uno e morto%Un fior rece 3i trecu lui ;almouth pe $pinare%5 3mi pare foarte rău, $pu$e el% Apoi, după un moment, adău*ă45 2i cum a murit<Controlorul ta6ă iletele, după aceea $pu$e m3ndru45 8ntr5o maşină, ine3nţele$, apoi ieşi% C3nd controlorul plecă, ;almouth $eprăuşi 3n $caun% ;u dintr5o dată copleşit de tri$teţe şi $imţi lacrimileprelin*3ndu5i5$e din colţul ochilor% La naia, *3ndi el, $unt prea ătr3npentru che$tii din a$tea%

/arr Lan$dale $e opri din oişnuitele $ale ture, $e aplecă pe$te peretelede$părţitor al $emeţului /enr &horeau şi pri)i mohor3t prin hulou, pepuntea celei mai mari platforme petroliere din lume% Mai )ă1u$e furtunip3nă atunci, 3n fiecare colţ al lumii, dar acea$ta era uci*ătoare%Era aproape mie1ul nopţii@ marea a)ea 3ntre trei şi patru *rade Cel$iu$ $u1ero şi continua $ă $e răcea$că% Un )3nt a$pru, arctic, 3ncepu$e $ă şuierecu o noapte 3n urmă, )enind din$pre Marea #eau5fort şi de pe$te ţinuturilepu$tii de la nord de #roo.$ +an*e% &emperatura era 3ncă 3n $cădere,marea $e răcea din ce 3n ce mai mult, iar $oarele 3şi arunca luminacenuşie, de amur* per$i$tent, pe$te ţinuturile pu$tii din nordul Ala$.ăi%>3ntul urla $tin*her printre cioturile pinilor şi printre ieruri, iar )ulpile

ale, 3n căutare de lemin*i, $e pl3n*eau de prada ne3nde$tulătoare, cuurlete de 7ale 3n amur*ul permanent% 3ncepu$eră $ă apară ucăţi de*heaţă, plutind 3n deri)ă, din Oceanul Arctic p3nă 3n Marea Ciu.ot$., unde)alurile 3n$pumate le 1droeau ca pe nişte eţişoare%Acum, )3ntul puternic de iarnă, mătur3nd cu furie 3ntinderea de apă, a$altaplatforma petrolieră, aflată la o $ută două1eci şi două de mile depărtarede u$cat, şuier3nd pe$te )elatură şi lo)ind cu putere calurile $arturilor%Lan$dale nu era 3n*ri7orat pentru platformă% ;u$e$e con$truită a$tfel 3nc3t$ă 3nfrunte orice intemperii din 1ona arctică% De $u$, platforma &horeauarăta ca un *3ndac uriaş, cu cele patru picioare din oţel afund3ndu5$e

ad3nc 3n marea 1uciumată% Platforma era un mon$tru de două ori mailun* dec3t un teren de fotal, cu puntea la opt$pre1ece metri 3nălţime

17



dea$upra apei, $upra$tructura ridic3ndu5$e cu cinci eta7e dea$upra punţii%Picioarele de păian7en erau 3nfipte la şai1eci de metri ad3ncime şi erauancorate de fundul mării cu caluri din oţel%Lan$dale $tătea $pri7init cu o m3nă de perete% Nu $imţea nici o trepidaţie%Nici măcar )alurile de doi metri 3nălţime şi )3nturile turate nu5i puteau

1*3lţ3i 9copilul:%Platforma &horeau era, 3ntr5ade)ăr, 3ncununarea $ucce$elor lui Lan$dale%Era cea mai mare platformă $emi$umer$iilă con$truită )reodată@ unoraş plutitor, cu locurile $ale impunătoare de eton, ce 3n*loauapartamente pentru toţi cei două $ute de memri ai echipa7ului, treire$taurante, fiecare dintre ele $er)ind m3ncare preparată de trei şefiucătari diferiţi, două cinemato*rafe unde rulau filme 3n premieră, şi oantenă $olară, care prindea nouă1eci de canale de tele)i1iune pentrutele)i1oarele cu dia*onala de cinci1eci şi doi de centimetri din fiecareapartament%

&ot confortul po$iil era a$i*urat echipa7ului, pentru a face $uportaile1ilele ne$f3rşite, căci platforma, aflată la nord5)e$t de coa$ta Ala$.ăi, la o$ută patru1eci de mile de Point /ope, chiar la mar*inea calotei polare, eracel mai $in*uratic a)anpo$t uman po$iil% "e afla dea$upra uneia dintrecele mai o*ate e6ploatări de petrol din lume%Lan$dale nu era numai in*inerul5şef şi directorul proiectului, era şiiniţiatorul lui% &imp de opt$pre1ece ani )i$a$e $ă comande o na)ă 3ntr5unţinut neumlat, la capătul lumii% 8i treui$eră patru ani de planuri, lupte 3ncon$iliile de admini$traţie şi di$cuţii 3n aruri şi re$taurante, pentru a

3ncerca $ă con)in*ă con$orţiul, format din patru companii petroliere, $ă5şia$ume ri$cul%

8i con)in$e$e p3nă la urmă% "e pricepea la petrol@ ştia unde $ă5l *ă$ea$căşi cum $ă5l $coată la $uprafaţă% Era la fel de dur ca ţinutul Arctic, deneclintit ca platforma pe care o con$trui$e% Era un om care5şi dedica$e

3ntrea*a )iaţă *ă$irii aurului ne*ru 3nchi$ 3n ad3ncul păm3ntului% Lucra$e peplatforme 3n lumea 3ntrea*ă şi o putea do)edi% A)ea o hartă a tuturorplatformelor, pe care şi5o tatua$e, m3ndru, pe raţul drept ca pe oanderolă purtată de un $oldat ătr3n 5 de la "0eet Dip, platforma dinlar*ul oceanului, 3n dreptul $tatului Loui$iana, la Calamrt +un din MareaNordului, la ne$f3rşitele c3mpuri pu$tii din Araia "audită, poreclite"and$torm /ilton%Da, 3şi dădu$e oolul% La patru1eci de ani, faţa lui era ră1dată de riduri

din cau1a muncii *rele, m3inile 3i erau pline de ătături, iar părul 13rlit 3iera aproape al% Dar pentru Lan$dale, fiecare rid, fiecare ătătură, fiecarefir de păr al a)ea )aloarea lui% ?3mi, ridică ceaşca de cafea şi, ăt3nd cude*etele 3n 1idul de$părţitor, $pu$e cu o )oce ră*uşită din cau1a ţi*ărilor,a 0hi$.5ului şi a lip$ei de $omn45 La mulţi ani, furtunăChiar şi la două1eci şi opt de metri ad3ncime, marea era a*itată, mişc3ndu5$e necontenit dede$utul )alurilor 3nalte de doi metri, de la $uprafaţă% Oandă ar*intie de lumină $trăpun$e marea 3ntunecată, urmată de ceea cela 3nceput părură a fi patru foci )ăr*ate, lupt3ndu5$e 3n formaţie cu apele

1uciumate% Erau patru ăraţi 3n co$tume de $cafandru, le*aţi 3ntre ei caalpiniştii, cu o fr3n*hie din nailon, traşi prin marea periculoa$ă de un

18



$cuter $uac)atic% O cutie de mărimea unui $icriu de copil era le*ată de$cuter printr5o altă fr3n*hie din nailon%#ăratul din frunte 3şi ţinea 3ncheietura m3inii l3n*ă ma$ca de pe faţă% Nua)ea dec3t un ochi, celălalt nu era dec3t o orită *oală% 3şi )erifică u$ola şicea$ul de ad3ncime, pă$tr3nd permanent direcţia% +a1a 3n*u$tă a lanternei

$ale $e plima 3ncoace şi5ncolo, prin marea 3ntunecată% Apoi, unul dintreăraţi 3l 1ări şi ochii i $e măriră 3n $patele fere$trei de $ticlă a măştii4 unpilon *i*antic de oţel, *ro$ de aproape cinci metri şi neclintit ca un munte,$fida oceanul turat ce $e 3n)olura 3n 7urul lui şi apoi $e retră*ea%Conducătorul *rupului diri7a $cuterul $pre pilon, pă$tr3nd o di$tanţă de$i*uranţă, căci un )al mai mare 3i putea ucide, arunc3ndu5i 3n$pre el, puteadi$tru*e şi $cuterul $uac)atic% "e ţinură la )reo şa$e metri di$tanţă, 3ntimp ce conducătorul pre*ăti o armă cu harpon şi aruncă harponul a$tfel

3nc3t $ă treacă prin apă dincolo de piciorul din oţel unde pierdu din )ite1ă%Curentul apei 3l 3nfăşură 3n 7urul pilonuui, apoi, cel care conducea $cuterul

3l *hidă 3n trei $au patru rotiri 3n $en$ in)er$ 3n 7urul harponului, făc3nd olinie dreaptă 3ntre ei şi pilon, conduc3nd $cuterul prin apă a$tfel 3nc3t $ăpă$tre1e acea$tă linie%Ceilalţi trei detaşară cutia 3n formă de $icriu şi $e apropiară de pilon%8n timpul in$pecţiei de fiecare noapte, 3nainte de a mer*e la culcare,Lan$dale intră 3n camera de comandă şi urmări echipa7ul la lucru% ( $e părucă $e afla 3n decorul unui film ştiinţifico5fanta$tic, )ă13nd şirurile demonitoare aprin13ndu5$e şi $tin*3ndu5$e, 3n timp ce in*enioa$a $taţie depompare e6tră*ea petrolul din mai multe puţuri de $u apă, pe o ra1ă detrei1eci de mile, depo1it3ndu5l 3n re1er)oare con$truite 3n perimetrulplatformei şi, de acolo, printr5o conductă de trei1eci de centimetri 3n

diametru, 3ntin$ă de5a lun*ul Mării Ciu.ot$., p3nă la o $taţie de primire dinapropierea $atului Wain0ri*ht, la o $ută două1eci şi două de miledepărtare $pre e$t, unde păm3ntul nefertil al Ala$.ăi $e $f3rşea 3n mare%Era o idee re)oluţionară% 2i funcţiona% De7a de trei luni, $taţia mer*ea caun$ă% Cu mici dureri de cap, ine3nţele$, dar ace$tea erau de aşteptat% 8nre$t, nimic ma7or% Acum, &horeau opera cu un echipa7 de a1ă de o $utăpatru ăraţi şi patru femei, cu o $ută de oameni mai puţin dec3t 3n modnormal, care $e oferi$eră )oluntar $ă renunţe la )acanţa de Crăciunpentru a lucra%"lic. William$, *eniul electroni$t care conducea camera computerelor,$tătea la con$ola principală, cu picioarele pe irou, $orindu5şi cafeaua şi

urmărind fla$h5urile de lumină% C3nd Lan$dale intră, 3şi ridică pri)irea%5 "alut, şefule, $pu$e el% O )i1ită prin mahala< Lan$dale r3$e%5 8n 7ucăria a$ta de şai1eci de milioane de dolari<Era 3ncon7urat de cel mai $ofi$ticat $i$tem computeri1at con$truit)reodată%5 fii atent la $taili1atori% "e 3nrăutăţeşte )remea%5 8i >erific, $pu$e William$% "pune5i lui "par.$ $ă mă anunţe dacă de)ineprea *ra)%5 +ahat, 1i$e Lan$dale, am mai 3nfruntat ura*ane şi pe prima platformă dinlume% O platformă nenorocită din lemn, )eche de cinci$pre1ece ani%

3ncăpea 3n camera a$ta, toată% N5am pierdut dec3t un om% &3mpitul a fo$t

19



lo)it 3n cap de o cutie de m3ncare ce 1ura cu nouă1eci de mile pe oră% (5arupt *3tul% Altfel, nu ne5am ale$ dec3t cu o udătură%William$ 3nclină din cap% Mai au1i$e po)eştile a$tea%5 O $ă fiu 3n ar $ă mai eau un pahar 3nainte de culcare $au 3napartamentul meu, $pu$e şeful şi ieşi, tra)er$3nd coridorul p3nă la camera

meteo% Ecrane radar acopereau pereţii, liniile a1imutelor mişc3ndu5$e 3ncerc, urmărind totul pe o ra1ă de patru $ute de mile% Meteorolo*ul eradoar un copil de două1eci şi şa$e de ani, $la, cu un ten acneic, cu părullun* şi ochelari cu lentile *roa$e c3t fundul unei $ticle !ohnnie Wal.er% Darera un% &oţi de pe platformă erau uni, căci altfel n5ar fi fo$t acolo%"u ei, marea a*itată i1ea, neau1ită, pilonii de $u$ţinere%5 "e apropie o nenorocire, şefule, $pu$e t3nărul meteorolo*, care dinmoti)e numai de el ştiute $e autoporecli$e "par.$, după foştii operatoriradio%5 Cum arată<5 >3nt de o $ută de mile, lapo)iţă, nin$oare şi )aluri mari, dar 3ntr5ade)ărmari% 2i $unt de7a patru *rade $u 1ero% Oricine alunecă 3nt3mplător 3n$eara a$ta, $e tre1eşte 3n apă%5 Oricine alunecă 3nt3mplător 3n $eara a$ta, )a a7un*e 3n Nome 3nainte $ă5lputem $coate, $pu$e Lan$dale%5 ;urtunile a$tea mă 3n*ro1e$c%5 Am trecut şi prin altele mai rele, ăiete% De ce nu te duci $ă )e1i un film<Au filmul ăla cu Clint Ea$t0ood, ăla cu maimuţa%Cinemato*rafele funcţionau ne3ntrerupt%5 "tau aici% Nu $unt fere$tre şi nu $e aud prea multe% O $ă dorm pe Patulăla mic, dacă nu mai re1i$t% 3mi ţine şi Ca*ne companie%

Arătă $pre unul dintre cele pe$te două$pre1ece monitoare l3n*ă radare%"onorul era dat 3ncet, dar acolo era !imm Ca*ne aler*3nd printr5orafinărie de petrol, 3mpuşc3nd pe oricine 3i apărea 3n cale%5 A$ta da ărat, $pu$e Lan$dale% Pe l3n*ă el, toţi ma$culii ăştia nenorociţidin 1iua de a1i arată ca o adunătură de amăr3ţi%Ca*ne era acum pe acoperişul unei rafinării imen$e, iar ;#(5ul 3ncerca $ă5l prindă%5 Uite aici, $pu$e puştiul% $ta treuie $ă fie cel mai tare final făcut)reodată%Ca*ne era 3ncon7urat de flăcări, ciuruit de *loanţe şi 3ncă mai lupta% 9Amreuşit, mamă: ţipa el% 9>3rful lumii: 2i uuuum 5 !imm şi rafinăria

e6plodea1ă 3mpreună cu 7umătate din $udul Californiei%5 -ro1a), $pu$e şeful%5 -ro1a), ro$ti puştiul ca un ecou%5 Ce pro*ram prin1i<5 W&#" din Atlanta, -eor*ia% Dau tot timpul filme% Mai e şi o $taţie

7apone1ă de$tul de ună, dar toate filmele $unt dulate% E $traniu $ă5l )e1ipe "te)e McQueen )orind 3n dialectul ă$ta%5 #ine, ăiete% "tai aici% 3mi place de)otamentul la locul de muncă%5 +ahat, $pu$e "par.$, dacă mi5ar fi $pu$ cine)a că o $ă a7un* aici, pe)remea c3nd $tudiam la Uni)er$itatea din ;lorida, aş fi ale$ creşterea

)itelor%

20



5 Da, dar nu poţi c3şti*a două $ute de dolari pe 1i duc3nd )itele la montă,"par.$%5 Nu, dar e mult mai amu1ant% 2eful r3$e%5 #ine% Dacă de)ii ner)o$, dă5mi un telefon% O $ă )in $ă te ţin de m3nă%Luminile de pe ecranul computerului 3ncepură $ă clipea$că%

5 >ine pro*no1a de la #arro0, $pu$e "par.$% &a$tă cu)3ntul 9&RPE: şi, imediat, pe unul dintre monitoare apărupro*no1a%5 (i$u$e, şefule, $e 3nre*i$trea1ă )3nturi de p3nă la o $ută opt1eci de noduri%2i )aluri "unt de şa$e şi nouă metri de5a lun*ul coa$tei% &emperatura 5fluieră printre dinţi 5 minu$ patru1eci şi unu de *rade% Ploaie 3n*heţată%;ără *lumă, ploaie 3n*heţată% La ce dracuS $e aşteptau, la o amăr3tă deurniţă de primă)ară< Platforma a$ta le$temată o $ă arate precumca$cada Nia*ara p3nă m3ine5dimineaţă%5 Lima7ul tău de)ine din ce 3n ce mai ur3t, "par.$, $pu$e Lan$dale% Artreui $ă5i $criu mamei tale%5 ;ă5o, şi eu o $ă5i $pun cine m5a 3n)ăţat% Lan$dale r3$e%5 Anunţă5mă dacă inter)ine ce)a *ra), $pu$e el, şi pără$i camera $taţieimeteo%Mer*3nd de5a lun*ul culoarului, $pre ar, au1ea marea furioa$ă i1indpicioarele de oţel ale platformei şi )3ntul ţip3nd pe$te *reement% 8i făceaplăcere $ă audă şi $ă $imtă furtuna% Platforma &horeau era 3ncăpăţ3nată caun cat3r şi ine6pu*nailă ca Annapurna%Luă liftul p3nă la eta7ul al doilea şi intră 3n ar% Willie Nel$on $tătea l3n*ătonomat, iar 3ntr5un colţ $e 7uca pocher 3n dreptul capului unui cariu*i*antic, care fu$e$e prin$ 3n timpul unei )3nători de 0ee.end, la Ru.on%

Lui Lan$dale 3i plăcea foarte mult% "imoli1a la un loc ătr3nul >e$t, ultimafrontieră, !ohn Wane şi +and "cott, /enr ;onda şi O% '% Corrai% Pri)i$pre ar şi o )ă1u pe Mar*e Cochran, una dintre cele patru femei de peplatformă% A)ea )reo patru1eci de ani, păr roşcat şi era t3mplarcon$tructor% Munca *rea lă$a$e urme, la fel ca 2i a$upra şefului, dar $emai putea )edea pe chipul ei colţuro$ şi 3n ochii a1urii că fu$e$e frumoa$ă

3n tinereţe% Munca 3i pă$tra$e corpul 1)elt şi t3năr% Dar, 3n ciuda ridurilor depe faţa ron1ată, era o femeie frumoa$ă, a$pră şi de1armant de cin$tită%2eful o urmări cu pri)irea mult timp, dar ea nu5i dădu nici o atenţie% C3nd,

3n $f3rşit, $e plicti$i $ă5i $imtă pri)irea aţintită a$upra ei, $e 3mtoar$e $preel şi5i aruncă un 13met răutăcio$%

9Dură femeie, *3ndi el% Da, dură% Ca o nală 3mrăcată 3n oţel%: Comandă oere Carta #ianca şi o dădu pe *3t 3n timp ce )reo cinci tehnicieni intrarădupă terminarea $chimului de $eară%5 Ce $pui de un 7oc, şefule< 3l 3ntreă unul dintre ei%5 Altă dată, $pu$e Lan$dale% &reuie $ă dorm puţin%2i ieşi, duc3ndu5$e 3n apartamentul $ău de la eta7ul al treilea%La patru1eci şi cinci de metri $u locul unde $tătea Lan$dale, cei patruăraţi 3şi continuau periculoa$a 3n$ărcinare%8n timp ce şoferul $cuterului ţinea aparatul 3mpotri)a curentului, unuldintre $cafandri prin$e calul cutiei de un inel al curelei lui şi 3l $curtă cu

)reo cinci$pre1ece centimetri% Era, e)ident, cel mai puternic dintre

21



3notători, icepşii profil3ndu5i5$e 3ncordaţi, prin co$tumul termic, 3n timp ce$e mişca 3n $patele cutiei%Un )al mon$truo$ $e ridică deodată din marea 3ntunecată şi )iolentă, latrei1eci de metri dea$upra lor% Cuprin$e $cuterul, 3n)3rtindu5l 3n aşa fel

3nc3t, pentru un moment, ace$ta fu ridicat 3ntr5o parte, cu )3rful $pre

$uprafaţa mării, p3nă c3nd cel care 3l mane)ra reuşi $ă5l echilire1e%;r3n*hia $e $lăi puţin, apoi rede)eni 3ntin$ă% 2i, 3n momentul acela, $căpădin m3inile ăratului care ţinea cutia% Marea furioa$ă 3l tra$e de l3n*ăfr3n*hie t3r3ndu5l, ro$to*olindu5l ca pe o al*ă, 3n$pre pilon% Cu raţele $aleputernice, ăratul 3ncercă $ă $e lupte cu marea umflată, dar era ca uncopil prin$ de un curent marin uci*ător, iar pilonul uriaş 3l atră*ea ca unma*net% "e ră$uci 3n apă şi capul i $e i1i de pilon, $coţ3nd un $unet ca ople$nitură de ici pe uriaşa con$trucţie% Corpul i $e 1*udui )iolent, 3ntr5un$pa$m de moarte, şi un şu)oi de ule $3n*erii ieşiră din re*ulatorul deo6i*en, 3n)olur3ndu5$e $pre $uprafaţă%2eful echipei, care )ă1u$e ce $e 3nt3mpla$e, prin$e trupul moale de ancorade $al)are şi pri)i prin )i1orul măştii de $cafandru% Ochii ăratului răniterau pe 7umătate de$chişi şi nu $e )edea dec3t alul ochilor 5 "3n*ele ce5icur*ea din na$ umplea ma$ca% "cafandrul5şef dădu din cap $pre ceilalţimemri ai echipei şi, detaş3nd cutia, dădu drumul trupului ne3n$ufleţit%#ăratul mort fu imediat t3r3t de curentul nemilo$, răm3n3nd a*ăţat 3ncă deancora de $al)are%2eful echipei $e 3ndreptă $pre pilon şi $e lă$ă 3n )oia )alurilor pentru a fi

3mpin$ $pre pilon% Celălalt $cafandru i $e alătură% 3şi croiră drum 3mpreună 3n 7o$ul pilonului p3nă *ă$iră o 3minare $udată% Lupt3ndu5$e cu mareafurioa$ă, le*ară cutia de pilonul de oţel, 3n timp ce şoferul $cuterului

3ncerca $ă pă$tre1e aparatul $u )aluri% C3nd cutia fu ine le*ată, şefulechipei tra$e un m3ner de pe o parte a ei şi capacul $e ridică% Era undi$po1iti) cu cea$% 8l potri)i pentru ora patru, apoi el şi celălalt $cufundătorurcară 3n $u$ pe pilon, p3nă la linia de oţel% Cel de5al treilea $cufundătorat3rna *rote$c, $u ei, corpul $ău lo)indu5$e 3n continuu de pilonul de oţel%Din re*ulatorul $ău de o6i*en nu mai ieşeau ule de aer%C3nd a7un$eră la $cuter, şeful echipei tăie cu un cleşte od*onul care ţineaaparatul le*at de pilon% "cuterul $e năpu$ti 3nainte şi cei trei ăraţi $e$tr3n$eră unul l3n*ă altul% Cel de5al patrulea to)arăş al lor era ro$to*olit de)aluri, t3r3t 3n urma lor, la capătul fr3n*hiei de $i*uranţă% 2eful echipei)erifică u$ola şi aţinti fa$ciculul de lumină 3n 3ntuneric, 3ndepărt3nd

$cuterul de pilonul uci*ător%Di$părură 3n marea 3ntunecoa$ă, tră*3nd după ei macara *reutate%

%

Un perete cu multe monitoare 3i oferea lui Lan$dale o )edere prin circuit 3nchi$ a camerelor de control şi a e6teriorului platformei &horeau% Lapo)iţamătura *reementul şi puntea%9>3ntul are )reo $ută 1ece noduri, poate o $ută două1eci, de7a, *3ndi%>3ntul e$te puternic şi $e 3nteţeşte%:

"e au1i o ătaie 3n uşă%5 E de$chi$, $pu$e Lan$dale%

22



Mar*e intră, 3nchi$e uşa şi5i 13mi% 3ncuie apoi uşa fără $ă5şi de1lipea$căochii de la el%5 Ce neruşinată eşti $pu$e el%5 Nu e6i$tă aşa ce)a pe ar7a a$ta, ră$pun$e ea%5 #ar7ă (i$u$e, ă$ta5i un $acrile*iu +3$e% >ii cu mine numai pentru că $unt

căpitanul echipei de fotal%5 Nu% >oiam $ă )ăd dacă in*inerii con$tructori fac dra*o$te cu ciorapii 3npicioare%5 Depinde c3t e de fri*%5 "unt cam minu$ două1eci de *rade afară şi temperatura e 3n $cădere%5 Atunci poate c5o $ă5i ţin 3n picioare%5 O $ă5i ţii pe dracuB &ra)er$ă camera de 1i, oprindu5$e un moment l3n*ăiliotecă%Erau acolo )olume din "helle, Colerid*e, "ha.e$peare, ?en şi Cla$icii ?ende ;ranc., dicţionare franţu1eşti şi $paniole, )olume din +ecolta roşie şi#anii $3n*elui de Da$hiell /ammett% Pri)i afară prin hulou la mareane$f3rşită, cenuşie şi ameninţătoare, la )alurile ătute de lapo)iţă şi )3nt%5 E 3nfricoşător, $pu$e ea şi $e 3ntoar$e cu $patele $pre ferea$tră% Doamne,ce5o $ă mă ucur $ă mă 3ntorc la ci)ili1aţie, acolo unde e lumină 1iua şi

3ntuneric noaptea%El 3i făcu un rom cu coca5cola, şi tra)er$ă camera $pre ea%5 De ce dracuB ai răma$ aici 3n )acanţă< 3ntreă el% "unt $i*ur că nu dincau1a onificaţiei%5 3mi a7ută% 2ai1eci de dolari şi cinci1eci de cenţi pe 1i pe l3n*ă o $utădouă1eci şi cinci% A$ta 3n$eamnă aproape o mie de dolari 3n două$ăptăm3ni% Oricum, unul din ăieţii mei e$te unde)a prin >ermont cu

echipa de $chi de la cole*iu, iar celălalt e$te la prietena lui, 3n Ohio% La ce$ă mă duc aca$ă<5 A$ta e tot<5 Ei, mai eşti şi tu aici%%%5 Credeam că ai uitat%5 Nu chiar%5 Eşti di)orţată< 3ntreă el% Nu )ori$eră niciodată de$pre prolemeleper$onale%5 >ădu)ă% M5am că$ătorit la două1eci şi doi de ani şi am răma$ )ădu)ă latrei1eci şi şapte%5 Ce $5a 3nt3mplat<

5 A muncit p3nă n5a mai putut% A)ea patru1eci şi doi de ani% 8ntr5o 1i aplecat la $er)iciu şi c3nd l5am re)ă1ut 1ăcea la un irou de pompe funere,cu un nenorocit care $e $păla pe m3ini dea$upra lui, 3ncerc3nd $ă5mi )3ndăun $icriu de cinci mii de dolari%5 De$tul de tri$t%5 De$tul de tri$t< Poate% Puţin% 8n orice ca1, mi5a $chimat )iaţa 3ntotalitate%5 L5ai iuit<5 Oh Eu%%% $i*ur% "i*ur că l5am iuit% Era un om cum$ecade%5 Doamne, ce epitaf Aici odihneşte !oe@ a fo$t un om cum$ecade%

5 8l chema Alee%5 E totuşi un epitaf mi1erail%

23



5 N5a fo$t un ărat fa$cinant% Era%%% plăcut% Alee era deo$eit de plăcut%5 2i cum de5ai a7un$ t3mplar< Pe ar7a a$ta, cum 3i $pui tu%5 Mă ocupam de re$taurări de antichităţi% Mi5am pierdut 3ndem3narea% Aşacă m5am perfecţionat 3n con$trucţii% Dar tu< Cu o diplomă de in*iner şiraţul plin de tatua7e% Nici a$ta nu $e lea*ă%

5 Poţi $ă5i mulţumeşti pentru a$ta unui nenorocit ătr3n pe nume +ufu$/a*ood%5 +ufu$ /a*ood<5 Da% 3mi terminam te1a la Uni)er$itatea din Loui$iana şi erau acolo lupiide la (&&, E$$o, A&& şi de la laoratoarele #ell, care5mi tot $puneau c3t deine )a fi $ă lucre1 pentru ei% 2i 3ntr5o 1i, )ine la mine ătr3nul +ufu$ şi5mi$pune că face o platformă de fora7 din lemn 3n -olf, şi5mi 1ice4 93ţi dau1ece dolari pe oră, ceea ce5i mai mult dec3t ai $coate dan$3nd pentrunenorociţii ăştia 3ndopaţi% O $ă te 3n)ăţ ce e de ştiut de$pre petrol, iar tupoţi $ă mă 3n)eţi de$pre cărţi:%%% şi am aflat, 3nchipuie5ţi, că nu fu$e$eniciodată la şcoală% Aşa că 3n următorii ani am umlat cu el de la oplatformă la alta@ el 3mi )orea de$pre şi$turi ar*iloa$e, $ulfuri şi *reementc3te o oră, două, iar eu 3l 3n)ăţam de$pre "helle, Colerid*e şi /ammett%Dar am 3n)ăţat 3ntr5ade)ăr de$pre petrol%5 Ce mai face acum<5 E cu Alee al tău, pe unde)a% 3necat% Pe$cuia 3ntr5un lac din ;lorida% "5a

3mătat şi a că1ut din arcă% #ătr3nul neun n5a 3n)ăţat niciodată $ă 3noate%Afară )3ntul urla la fere$tre, acoperindu5le de lapo)iţă%5 Minunată noapte de $tat 3n ca$ă, $pu$e Mar*e% Am putea face un foc şine5am putea cuiări la căldură%

5 Dacă am a)ea un şemineu%5 Ne5am putea 3nchipui, $pu$e ea%5 N5am mai făcut amor de trei luni% Ea ridică patru de*ete%5 &e5am depăşit cu o lună, $pu$e ea%5 Ai o reputaţie de )ir*ină a platformei &horeau, $pu$e Lan$dale%5 M5ai )erificat, hm<5 Păi, e treaa mea $ă mă a$i*ur că toţi cei care $unt pe platforma a$ta$unt fericiţi% Nu ne putem permite proleme de morală%5 Am eu una de care poţi $ă te ocupi chiar acum, $pu$e ea, apropiindu5$ede el%5 Eşti o neruşinată, $pu$e Lan$dale%

5 Da, $pu$e ea, dar nu mă refu1i% El r3$e 1*omoto$ şi 3nclină din cap%5 Da, nu te refu1%

&ot r313nd, ea 3şi de$făcu na$turii cămăşii% Nu purta $utien% "3nii ei fermi,de la munca *rea de pe platformă, apărură cu $f3rcurile 3ntărite de7a dedorinţă%Lan$dale $tătea l3n*ă perete, pri)ind5o fi6% Dădu din cap%5 (ncrediil, mormăi el, rup3ndu5şi cămaşa şi arunc3nd5o pe podea% Ea era

3ncă la )reo doi metri di$tanţă de el% 3şi de$făcu fermoarul lu*ilor, foarte 3ncet%5 E ne)oie de mu1ică< 3ntreă el%

5 Nu%

24



Lan$dale $e 3ntin$e pe pat, $pri7inindu5$e 3n coate şi pri)indu5i fiecaremişcare% Ea $e le*ăna 3n timp ce 3şi dădea 7o$ lu*ii% Un c3rlionţ de părne*ru ieşea din i.inii pe care 3i a)ea pe dede$ut% "e 3ntoar$e apoi cu$patele la el şi 3ncepu $ă5şi 3ncorde1e şi $ă5şi rela6e1e fe$ele% A)ea un fundincrediil%

5 3ţi prinde ine munca *rea, $pu$e el%Ea prin$e mar*inea i.inilor şi5i coor3 puţin, mişc3ndu5$e 3ncă, le*ăn3ndu5$e 3n ritmul unei mu1ici ima*inare%Lan$dale 3şi de$făcu fermoarul pantalonilor şi5i dădu 7o$% Peni$ul $ăue6citat $e profila prin şort% Ea 3l pri)i pe$te umăr, $e apropie cu $patele,

3ntorc3ndu5$e c3nd a7un$e l3n*ă mar*inea patului şi, $trecur3ndu5şi m3na$u i.ini, 3ncepu $ă $e m3n*3ie, pri)ind $pre el% Lan$dale 3i au1ea de*etelealunec3ndu5i prin de$chi1ătura $e6ului% 8n*enunche apoi 3ntre picioarelelui, la mar*inea patului, şi 3ncepu $ă5i ma$e1e peni$ul e6citat, prin şort

3nt3i, apoi 3şi $trecură m3na $u şort şi5l tra$e 3n 7o$, pe coap$ele lui, şi 3ncepu $ă5l m3n*3ie% El tre$ări in)oluntar la atin*erea m3inii ei a$pre% Darea a)ea un talent $pecial, m3n*3indu5i a1a peni$ului cu căuşul palmei şi)3rful cu de*etele%Lan$dale 3nchi$e ochii%5 Ar treui $ă re)ete1i a$ta%5 E numai 3nceputul, ră$pun$e ea şi, aplec3ndu5$e, 3i luă peni$ul 3n *ură,muşc3ndu5l uşor%El $e aplecă 3n faţă, şi5i cuprin$e un $3n cu m3na, m3n*3indu5l cu )3rfulde*etelor, aia atin*3nd $f3rcul cu palma%Ea 3şi plimă lima pe toată lun*imea memrului lui şi el $e ridică Puţin,trec3ndu5şi m3na pe$te adomenul ei plat, p3nă atin$e cu )3rful de*etelor

mar*inea i.inilor% Ea $e *hemui, frec3ndu5$e de m3na lui% El 3i $imţiume1eala prin măta$ea i.inilor, 3i $imţi clitori$ul dilat3ndu5$e, 3n timp ce5ide1mierda )a*inul%Ea 3ncepu $ă r3dă, dar, cur3nd, r3$ul $e tran$formă 3ntr5un *eamăt uşor%5 Doamne, ţipă ea% Picioarele 3ncepură $ă5i tremure şi că1u pe o partel3n*ă el, 3i luă capul şi 3l tra$e 3ntre picioarele ei% El 3i rup$e i.inii şi5iprin$e clitori$ul cu *ura, mişc3ndu5şi capul 3ncet, circular, atin*3nd5o culima%8l prin$e cu m3inile de păr, mişc3ndu5i capul şi mişc3ndu5$e o dată cu el%Apoi de)eni din ce 3n ce mai 3ncordată% (n$piră, 3şi ţinu re$piraţia şi apoie6piră 3ncet, $acadat% Apoi iar, şi iar% "e ridică $pre el, şi5şi pu$e picioarele

3n 7urul şoldurilor lui% +itmul cre$cu, re$piraţia ei de)eni din ce 3n ce mai*reoaie, mişcările $e 3nteţiră% Apoi toţi muşchii din corpul ei părură $ă

3n*heţe, capul 3i că1u 3ncet pe $pate, picioarele i $e 3ntin$eră, re$piraţia i$e opri pentru o clipă, după care 3ncepu $ă $tri*e şi $ă5şi mişte capul

3nainte şi 3napoi, lă$3ndu5$e pradă or*a$mului%5 Oh, Doamne, $tri*ă ea, a7un*e% Dar el nu $e opri şi ea $e $imţi din noue6citată, $imţi tremur3nd, focul ră$p3ndindu5i5$e 3n trup, 3n)ăluindu5i 3ntre*corpul şi a)u un nou or*a$m, apoi 3ncă unul% Nu mai putea )ori şire$piraţia părea $ă i $e fi oprit, apoi, deodată, e6piră cu putere%El $e lă$ă pe $pate, 3şi $trecură raţul pe $u talia ei şi o tra$e $pre el% O

ridică a$tfel 3nc3t ea răma$e 3ntin$ă pe $pate pe pieptul lui% 8ntin13nd m3na,

25



ea 3l *ă$i şi5l )3r3 3n ea, 3n timp ce el 3i m3n*3ia $3nii cu o m3nă şi o ma$turacu cealaltă%5 -ata%%% şopti ea, dar el nu $e putea opri% O pătrun$e din ce 3n ce maiad3nc şi mai repede, de*etele lui treceau uşor pe$te $e6ul ei, iar ea $e$tr3n$e tot mai mult 3n 7urul lui p3nă c3nd, 8n $f3rşit, el e6plodă cu un $tri*ăt

puternic de uşurare, apoi 3ncepu $ă r3dă% O clipă mai t3r1iu, ea a)u un nouor*a$m% Lan$dale 3şi ridică *enunchii, 3i apă$ă coap$ele şi răma$e 3n ea c3tputu, 3n timp ce furtuna urla la fere$tre%Lan$dale $e tre1i ru$c dintr5un $omn ad3nc, netulurat% +ăma$e 3m pat unmoment, clipind din ochi şi 3ntre3ndu5$e ce anume 3l tre1i$e aşa ru$c%Luminile 3n dormitor erau 3ncă aprin$e şi Mar*e era 3ntin$ă l3n*ă el,dormind ad3nc% Era ora % H% "e ridică, luă telefonul şi formă numărulcamerei de control% Nu $ună dec3t o dată, şi direct, 3nainte ca cine)a $ă5iră$pundă45 Alo< "unt şeful, cu cine )ore$c<5 #arne Per.in$%5 E totul 3n re*ulă acolo<5 Nu $unt prea $i*ur%Lan$dale fu uimit de ră$pun$ul lui Per.in$% "ări din pat ţin3nd receptorul

3ntre ureche şi umăr, 3şi luă hainele de pe podea, de pe $caune şi de peunde mai fu$e$eră aruncate cu c3te)a ore 3n urmă%5 Cum adică nu eşti $i*ur<5 A)em un%%% ă%%% ce)a ca un tremur, şefule%5 &remur<5 Da% A fo$t ce)a%%% nu ştiu, de parcă%%% toată platforma $5ar fi clătinat%5 Clătinat< Ce naia 3n$eamnă a$ta<

2i Lan$dale urmărea monitorul 3n timp ce )orea, pri)ind e6teriorulplatformei &horeau, acoperită cu *heaţă, ca un ca$tel primiti) de *heaţă%+eflectoarele luminau marea 3n 7urul platformei% >alurile i1eau pilonii de$u$ţinere, 1droind $loiurile%5 Cred că poate%%% ăăă, poate am fo$t lo)iţi de un mic ai$er* $au cam aşace)a%5 "au cam aşa ce)a, pe dracuB Nu e6i$tă 9cam aşa ce)a: aici, pentrunumele lui Dumne1eu% >in imediat acolo% &r3nti telefonul% Apoi 3l ridică dinnou şi formă numărul de la radar%5 Camera radar, /arri$on%5 /arri$on, şeful aici% >erifică dacă e6i$tă )reo na)ă% Acum >e1i dacă

*ă$eşti ce)a% Doamne, daB ce%%% Nu te lălăi, fă5o% 2i $ună5mă% Mar*e $e 3ntoar$e şi5l pri)i $omnoroa$ă%5 Ce%%% 3ncepu ea, dar el o 3ntrerup$e tăio$%

&ra)er$ă camera şi $coa$e )e$te de $al)are şi co$tume termice dintr5odeara% ( le aruncă%5 8mracă5le repede şi )ino% &elefonul $ună din nou şi el ră$pun$e imediat%5 Da<5 2efuB< "unt /arri$on%5 Ce5ai *ă$it<5 Un tanc petrolier *rece$c% &ra)er$ea1ă )alurile la un $fert de )ite1ă%

5 Unde<

26



5 Dacă )remea ar fi ună, l5am putea )edea% Cam la trei mile nord5)e$t, 3ndrept3ndu5$e $pre $tr3mtoare%5 A$cultă, /arri$on% "5ar putea $ă ne fi lo)it ce)a% Cheamă petrolierul şi$pune5le că $5ar putea $ă a)em ne)oie de a7utor%5 >rei $ă le dau un " O "<

5 ;ă e6act ce ţi5am $pu$, $pune5le că $5ar putea $ă a)em neca1uri şi că amdori o )i1ită de curtoa1ie% &e $un din nou din camera de control5$taili1are%Urmărea 3ncă monitorul c3nd $imţi din nou% Era o )iraţie, ca un cutremuruşor% Paharele 1ăn*ăniră 3n ar% Apoi totul $e linişti%Mar*e 3şi punea pantalonii termici şi 3n ochii ei $e putea citi panica%5 Ce $e 3nt3mplă<5 Nu ştiu, $pu$e Lan$dale% Poate ne5a lo)it ce)a% &reuie $ă mă duc 7o$, lacontrol% Eşti *ata<El nu era 3mrăcat dec3t cu pantaloni lun*i şi cu o )e$tă de $al)are%5 Pot $ă mă 3mrac< 3ntreă ea%5 Nu /ai $ă mer*em% Acum Chiar acumLa % F% H, e6plo1i)ele termice ataşate de pilonul nordic al platformei

&horeau, funcţionară conform pro*ramării% ;u$e$eră de fapt două e6plo1ii%Prima fu$e$e o implo1ie, care rup$e$e 3minarea $udată a pilonului dinoţel şi 3l fi$ura$e% A doua fu$e$e mai puternică% >alul de şoc pro)ocatundui apa, 3n ciuda )alurilor puternice, şi aproape termina$e treaa%Uriaşa forţă a celui de5al doilea e6plo1i) de$pică pilonul, fi$ura 3ntin13ndu5$e 3n $u$ 3ncă trei $au patru metri% #ule de aer ieşiră din crăpătură% >anade aer menită $ă a$i*ure mai multă forţă portantă, era di$tru$ă% ?*omotulfu$e$e 3n mare parte 3necat de furtună, şi şocul e6plo1iei $e tran$mi$e 3n$u$ul pilonului şi 1*3lţ3i platforma, pilonul, deşi lo)it de marea a*itată, $e

ţinu 3ntre* la 3nceput% Dar 3minarea 3ncepu $ă $lăea$că, i1itănecontenit de )alurile de şa$e metri 3nălţime% Apoi 3minarea cedă şi unalt tremur 1*3lţ3i platforma% "e ţinea 3ncă fle6iil 3n faţa furtunii, dar inelulde $udură $e rupea 3ncet53ncet, de 7ur 3mpre7urul $t3lpului de oţel%Dea$upra, )3ntul )uia pe$te con$trucţie, $lăind şi mai mult re1i$tenţapilonului de7a di$tru$% Apoi, cu un $c3rţ3it de metal $f3şiat, pilonul cedă 3n$f3rşit şi $e rup$e% "t3lpul $uţire, ătut de )aluri, păru echilirat o clipă,apoi cele două1eci de mii de tone de oţel şi de ciment de dea$upra, ătutede )3nt, $e aplecară pe$te pilonul di$tru$, care $e pră)ăli ca un ac cătrefundul mării, la o $ută două1eci de metri dede$ut%La $uprafaţă, platforma &horeau, lo)ită de moarte, cedă furtunii şi, 3n

momentul 3n care pilonul din$pre nord $e prăuşi, $e 3nclină şi ea, $ealan$ă $pre $pate şi apoi fu imediat lo)ită de un )al uriaş% Calurile dinoţel ple$niră ca nişte $urcele% 3n)elişul de *heaţă $e făr3miţă şi ciourilelucitoare, luate de )3nt, şfichiuiră aerul% După aceea, platforma &horeau $e

3nclină 3ntr5o parte% Partea din$pre nord $e $cufundă 3n apă şi turnul $eprăuşi, ple$nind )alurile, de$făc3ndu5$e imediat 3n ucăţi, unele dintre elecă13nd 3napoi pe puntea parţial $cufundată% 8ndoindu5$e, cele opt conductede pompare a petrolului rut 3n tancuri $e de$făcură, ră$ucindu5$e 3nătaia )3ntului, )ăr$3nd petrolul 3n mare% Circuitele electronice e6plodarăca nişte artificii şi petrolul $e re)ăr$ă prin camera unde $i$temul

con)er*ea% C3nd petrolul a7un$e la liniile telefonice directe, camerae6plodă% Cei şa$e ăraţi de $er)iciu fură pră7iţi, iar din cameră i1ucni o

27



ciupercă de foc, care irup$e printr5o latură a clădirii, pentru ca apoi $ă fiemăturată de )3nt şi de mare%8n interiorul platformei a)ariate, oamenii erau aruncaţi de colo5colo, canişte $coitori, erau $tri)iţi $u moile, a1)3rliţi afară prin hulourile$parte% Luminile $e $tin$eră% Cei mai mulţi, $urprinşi de 3ntuneric, muriră

de panică şi $paimă%Platforma &horeau 1ăcea pe o parte, ţinută 3ncă de ceilalţi Piloni, 1droităde mare, )alurile lo)ind acum $upra$tructura de cinci eta7e, 7umătatepră)ălită 8n mare%Lan$dale $tătea 3n uşa apartamentului $ău, $pun3ndu5i lui Mar*e $ă $e*răea$că, tocmai c3nd, deodată, păm3ntul păru $ă $e 1*3lţ3ie neuneşte%5 Dumne1eule, ne prăuşim, ţipă el c3nd podeaua 3i fu*i de $u picioare%C3nd că1u, picioarele i $e ălăăniră prin uşa de$chi$ă% "e apucă,tremur3nd, de 1idurile care acum ţineau loc de podea, 3ncerc3nd $ă nu $ela$e aruncat 3napoi 3n apartament% Pe mă$ură ce platforma $e ră$ucea,di$tru*erile $e a*ra)au% Paharele, moila, tot ceea ce nu era le*at $ero$to*olea pe holurile clădirii de cinci eta7e%Lupt3ndu5$e $ă $e tra*ă din uşa care era acum $u el, au1i ecourile$cr3şnetelor $tridente ale $tructurii di$tru$e re)erer3ndu5$e pe holuri% "e

3ntoar$e şi pri)i 3n 7o$, 3n apartament% Mar*e 1ăcea 1droită 3ntr5un colţ,$u moilă şi ciouri% Era inconştientă% Lan$dale a)ea ne)oie de un caluca $ă poată a7un*e p3nă la ea% Au1i atunci petrolul e6plod3nd şi $imţi cum$e 1*3lţ3ie 3ntrea*a con$trucţie% 8n capătul celălalt al coridorului, forţae6plo1iei rup$e uşa şi aruncă 3n aer 7umătate de 1id% Aerul 3n*heţat şiumed nă)ăli 3năuntru% Luminile $e $tin$eră% Lan$dale 3şi 3ndreptă lanterna$pre apartamentul ră)ăşit% /uloul $cufundat acum 3n marea furtunoa$ă

nu mai putea re1i$ta pre$iunii% Niturile 3ncepură $ă5i $ară, ca dopurile deşampanie% ;erea$tra rotundă ieşi din ţ3ţ3ni şi un 7et de apă 3n*heţată ţ3şniprin ea% Lan$dale $ări 3n picioare şi porni pe hol% Platforma $e pră)ăli dinnou şi, de data a$ta, fu aruncat pe ta)anul holului care era acum podea%Apele mării nă)ăliră prin uşi, iar el )ă1u muntele de apă că13nd pe$te el şi

3n*hiţindu5l%2ocul la impactul cu apa 3n*heţată a mării 3l amorţi% "tr3n$e cu putere 3nm3nă lanterna 3n momentul 3n care fu t3r3t de torent de5a lun*ul holului% "eprin$e cu o m3nă de tocul unei uşi de$chi$e, dar de*etele 3i alunecară şirăma$e prin$ 3n coridorul $cufundat% Plăm3nii 3i $tăteau $ă ple$nea$că, 3ntimp ce pipăia cu di$perare pereţii, 3ncerc3nd $ă *ă$ea$că o de$chi1ătură,

orice ar fi putut $ă5l eliere1e din capcana aceea de apă% Dar marea 3n*heţată 3şi lua de7a partea şi )alul 3i tăie retra*erea% 9Dumne1eule, mă5mec, *3ndi el%pluti amorţit, 3ntr5un tăr3m minunat, $u apă, dincolo de orice durere $au*ri7ă, cu plăm3nii cuprinşi de $pa$me şi, 3n timp ce lanterna 3i $căpa dinm3nă şi cădea, ra1a luminoa$ă diminu3ndu5$e p3nă $e $tin$e, el de$chi$e*ura ca un peşte 3ntr5un ac)ariu şi apa nă)ăli 3n el, $tin*3ndu5i )iaţa%Platforma &horeau 1ăcea ră$turnată% Calurile care o ţineau ine ancoratăde fundul mării erau acum dea$upra $au rupte% Pilonii $ăi, odinioară at3t deputernici, ieşeau acum din apă% (1iţi de furtună, $e 3ndoi$eră $u )3nt,

apoi fu$e$eră rupţi din le*ăturile de pe punte% Pun*ile cu aer $ede$făcu$eră şi aerul ieşi$e afară% Platforma &horeau $e $cufundă, *rea, la

28



o $ută două1eci de metri, lă$3nd 3n urmă o d3ră de ule de aer, re$turi decon$trucţie şi corpuri omeneşti ce $e ridicau la $uprafaţă ca nişte 7ucăriine)ino)ate dintr5o ca$ă de păpuşi, către $uprafaţa furtunoa$ă a MăriiChu.chi%Petrolierul *rece$c, lupt3ndu5$e cu )3ntul, a7un$e la locul de1a$trului la

patru1eci şi cinci de minute după ce platforma &horeau $e $cufunda$e%Proiectoarele cercetară marea şi *ă$iră o plută cu trei corpuri le*ate deea% &rei ăraţi, toţi 3n*heţaţi% Mai mult de două ore, petrolierul răma$eacolo, printre )alurile nemiloa$e, 3n timp ce mai mulţi )oluntari recuperaucada)rele, unul după altul% C3nd căpitanul hotăr3 3n $f3rşit $ă aandone1ecăutarea, pe$cui$eră cinci$pre1ece ăraţi şi o femeie% Nu $e mai 1ăreanici o urmă a platformei &horeau%La ora opt, a doua 1i dimineaţa, furtuna trecu$e şi marea, deşi 3ncăa*itată, 3şi pierdu$e puterea% Norii de furtună porniră mai departe, $pre$ud, către "tr3mtoarea #erin* şi către Nome% >3ntul $că1u$e la două1eci5două1eci şi cinci de noduri% Alte trei corpuri fură recuperate% Căpitanultrimi$e un me$a7 $implu către ;orţele Aeriene de "al)are la Point #arro0,două $ute de mile $pre nord5e$t de la locul de1a$trului%9/enr &horeau $cufundată la o $ută trei1eci de metri% Coordonate G*rade nord, IH *rade )e$t% Nouă$pre1ece cada)re de$coperite, un$upra)ieţuitor% +ăm3nem pe po1iţie% Aşteptăm in$trucţiuni%:#a1a aeriană ru$ă de la Pro)idenia, la $ud de "tr3mtoarea #erin*, oferia7utorul, dar trei a)ioane de $al)are ale ;orţelor Aeriene $o$iră la loculde1a$trului la patru1eci de minute de la tran$miterea me$a7ului% +aportarăcă nu era nici un $emn de )iaţă şi nu $e 1ărea nici platforma% Lemulţumiră ruşilor, dar le refu1ară a7utorul% Unul dintre a)ioane trecu foarte

7o$ dea$upra petrolierului şi $e 3nclină, ca un ultim $alut pentru platforma &horeau şi echipa7ul $ău%9"unt IK de la ;orţele Aeriene:, tran$mi$e pilotul, prin radio,petrolierului% 9Lă$aţi o ali1ă şi puteţi pleca% >ă mulţume$c% La mulţi ani:>iră $curt apoi, şi $e alătură formaţiei $ale de 1or, cele trei a)ioane

3ndrept3ndu5$e 3napoi către #arro0%Pe puntea de comandă, ăratul care condu$e$e echipa de $cafandri cu onoapte 3n urmă, pri)i prin inoclul $ău deo$eit de puternic, şi urmări celetrei a)ioane plec3nd% ;u$e$e acolo toată noaptea, pri)ind 3ncercarea de$al)are% Luă inoclul de la ochi% A)ea un pan$ament la ochiul drept acum,iar o cicatrice ad3ncă şi roşie pornea de la rădăcina părului, coor3nd p3nă

la mar*inea ma6ilarului, pe ora1ul drept% 3nclină din cap $pre căpitan şipără$i puntea de comandă, mer*3nd 3n camera de tran$mi$ii radio, deunde lan$ă un me$a7 $implu49Mi$iune 3ndeplinită% "cratch &hornle% Le Croi6%:8n după5amia1a aceea, cu opt ore 3nainte de Anul Nou, ăratul care 3şirup$e$e *3tul 3n timp ce planta omele pe pilonul platformei &horeau, cuo noapte 3n urmă, fu 3n*ropat 3n mare, de pe puntea petrolierului, 3n timpce ace$ta $e 3ndrepta $pre Marea #erin*%

&+E(

29



Eddie Wolfna*le era 3n culmea fericirii% ?iua era minunată, temperaturaera de )reo trei1eci de *rade, iar $trălucirea $oarelui nu era 3ntreruptădec3t de c3te o răpăială oca1ională de ploaie, care 3ncepea ru$c şi 3ncetala fel de ru$c% Conducea /onda 3nchiriată pe /ana +oad, care fu$e$e la

3nceput o şo$ea re$pectailă, cu două en1i, pa)ată, şi care a7un$e$e

acum un drum de ţară, de5aia de$tul de lat pentru două maşini% Pemă$ură ce drumul $e 3n*u$ta, pădurea de)enea din ce 3n ce mai dea$ă,aşa că, nu după mult timp, a7un$e $ă conducă pe $u umrarul făcut decopaci de man*o şi .u.ui$, lalele africane 3nflorite şi copaci ro1 +ain5o0"ho0er% A$cunşi 3n frun1iş, papa*alii ţipau indi*naţi şi5şi $cuturau apa deploaie din pene% 8n $t3n*a drumului, la o $ută de metri mai 7o$, Pacificuldădea un ade)ărat $pectacol, i1ind puternic malul $t3nco$, cu )aluri detrei p3nă la şa$e metri%Paradi$% &otul era un paradi$% Cu o noapte 3nainte *ă$i$e o incrediilăiară Maui% "tătu$e trei 1ile la (ntercontinental Maui de pe pla7a Ma.ena,cu un $uper manechin din Londra% Opt ore mai t3r1iu urma $ă 1oare laLo$ An*ele$, cu cla$a 3nt3i% 8n 1iua următoare a)ea ilete pentru concur$ulde popice% Pu$e$e o mie pe Michi*an şi 1ece mai mult pe "outhern Cal, celmai mare pariu făcut )reodată 3n )iaţa lui%2i iată5l 3n pădurea tropicală, dincolo de /alea.ala, )ulcanul de trei mii demetri care domina Maui% Citi$e de$pre cele 2apte Lacuri ale +e*ilor, locpre$upu$ a fi $acru, unde trăiau 1eii şi unde, cu $ecole 3n urmă, prinţii din(n$ulele /a0aii )eneau 3n ărcile lor, cu tot alaiul, pentru a fi 3ncoronaţi%Eddie $e $imţea ca 3ntr5un film )echi al lui Doroth Lamour, pe care5l)ă1u$e la tele)i1or 3n copilărie%Coor3 din maşină şi5şi aprin$e o ţi*ară% Purta o 7achetă cu fran7uri, din

piele de căprioară, *hete &on Lama, care 3l 3nălţau p3nă la aproape unmetru nouă1eci, pantaloni de polo şi o pălărie de co0o "tet$on 5 Lanaia, toate5i mer*eau ine% Era şi timpul% Pri)i un puştan de liceu$cufund3ndu5$e c3nd 3ntr5un lac, c3nd 3n altul, coor3nd pe panta muntelui,p3nă a7un$e la lacul din )ale% Puştiul $e lă$ă pe $pate, 3mproşcă apa din*ură la 7umătate de metru 3n aer şi5şi 3nchi$e ochii c3nd $tropii )alurilor $elo)iră de $t3nci%

&recu$e mult timp de c3nd Eddie 3nota 3n r3ul /arlem, pe )remea c3nd eracopil% Drace Ce ine $e $imţea 2i de ce nu< Acum 3şi putea permite toatea$tea% 3şi putea permite e6cur$ii 3n paradi$, 3şi putea permite $ă $tea lamotelurile londone1e şi $ă 7oace patru $ute de dolari la 7ocurile de noroc

inter1i$e% Pe$te mai puţin de o oră, el, Eddie Wolfna*le fără iniţiala tatălui,pe )remuri dat afară din marină, a)ea $ă aiă o $ută de mii de dolari% Ce5ar $pune >innie şi ceilalţi din Canar$ie de a$ta<9/ei, >innie, ia uită5te la mine, nu $unt un tip *ro1a)< Acum mă plim prinparadi$, di$eară o $ă 1or cu a)ionul, la cla$a 3nt3i, 3napoi la Lo$ An*ele$,iar m3ine o $ă mă duc la concur$ul de popice şi, 3n numai c3te)a minute, o$ă am 3ncă o mie de ătr3ne, ani lichi1i, 3n pălăria mea de două $ute dedolari%:"coa$e un $tri*ăt puternic, ca un 3ndemn te6an%9Dă5i ătaie, Eddie:, $tri*ă, fără a $e adre$a cui)a%

Urcă din nou 3n maşină şi intră mai ad3nc 3n pădure% &recu de alte /onda 3nchiriate, parcate ne*li7ent l3n*ă cainele din apropierea drumului% Un

30



ăştinaş $olid, 3mrăcat 3ntr5o cămaşă roşie cu imprimeuri şi pantaloni de*ata, $e po$tă 3n mi7locul drumului şi5i făcu $emn $ă oprea$că% 8i arătă luiEddie o in$i*nă%5 Poliţia $tatului, $pu$e el 3ntr5o en*le1ă corectă% 3mi puteţi arăta permi$ulde conducere, )ă ro*<

5 "i*ur, $pu$e Eddie% "5a 3nt3mplat ce)a<5 Nu, domnule% O $implă )erificare% >ăd că $unteţi de pe continent, fiţiatent, dacă opriţi pe unde)a% Luaţi cu dumnea)oa$tră lucrurile de )aloare%"e fură multe maşini prin in$ule% &inerii pun., ştiţi% "e urcă şi o şter*, deaceea nu $unt une 3ncuietorile maşinilor ă$tora 3nchiriate, pot fi de$chi$eforţat%5 Mulţume$c, domnule ofiţer%5 Da, domnule% Nu dorim $ă )ă 3ntoarceţi aca$ă ner)o$% ?3mi%5 $ta5i drumul $pre Mamalu #a<5 Drept 3nainte, 3ncă )reo 1ece mile% Nu )ă puteţi rătăci% Dar acolo, )atreui $ă 3ntoarceţi% E un drum care trece prin c3mpul de la)ă /alea.ala,folo$it doar de t3lhari% E foarte periculo$%5 E6act a$ta intenţionam $ă fac, $pu$e Eddie amail şi porni mai departe%/in*e parcă maşina 3nainte $ă a7un*ă la podul de la cele 2apte Lacuri şiporni mai departe pe 7o$% Urcă pe o parte a muntelui, p3nă la mar*ineadin$pre c3mpul de la)ă /alea.ala şi coor3 apoi p3nă la *olful de la capătuldrumului% Era uşor drumul de trei mile pe crea$ta muntelui% 2i, deşi erafoarte cald şi umiditatea era ridicată, /in*e nu tran$pira% /in*e nutran$pira niciodată%La c3ţi)a metri de drum, $e 3ntoar$e şi intră din nou 3n frun1işul de$% "eaşe1ă, $coa$e o pun*ă de h3rtie din u1unarul hainei şi 3mprăştie

conţinutul pe 7o$4 un trauc, un pi6, un mic pachet de )ată, untermometru şi un ac hipodermic%După ce $coa$e mina, rup$e pi6ul la amele capete şi introdu$e cilindruloţinut prin centrul traucului% "uflă afară tutunul şi pri)i Prin trauc%"tr3n$e 3ntre de*ete unul din capete, pentru a ma$ca orificiul% Apoi $par$etermometrul şi, ţin3nd acul hipodermic 3ntre de*ete, $cur$e cu atenţiedouă, trei picături de mercur prin de$chi1ătură% "coa$e apoi din u1unarun ăţ de chirit, 3l aprin$e, 3l $tin$e şi5l ră$uci Prim urechea acului,

3nchi13nd mercurul 3năuntru% Le*ă capătul chiritului cu un tampon de )atăşi )3r3 $ă*eata confecţionată printr5un capăt al traucului% #ă*ă 3n *urăcelălalt capăt al traucului, umplu pun*a de h3rtie cu *unoaiele răma$e şi

o pu$e la loc 3n u1unar% Apoi $e $pri7ini de un copac%Pădurea de)eni mai dea$ă şi drumul $e 3n*u$tă% O ploaie ru$că răpăipe$te copaci% Pă$ările ţipară drept ră$pun$% "e 3ntuneca$e at3t de mult

3nc3t treui $ă aprindă farurile% Apoi, tot at3t de ru$c, ra1ele $oarelui $e$trecurară din nou printre copaci, umpl3nd drumul de pete de lumină%C3te)a mile mai departe, pădurea $e termina ru$c% 8n faţă $e 3ntindeac3mpul de la)ă, iar 3n $t3n*a, c3t )edeai cu ochii, Oceanul Pacific%Locul era pu$tiu%Eddie Wolfna*le 3ncepu $ă $e $imtă $in*ur% (eşi afară din maşină şi $e uită

3n 7ur% Nu mai era nici o altă maşină acolo% Nimic 3n afara oceanului, a

pădurii din $patele lui şi 3n*ro1itorul r3u de la)ă pietrificată 3n faţă, cu 3ncreţiturile ne*re, coor3nd pe panta muntelui direct 3n ocean 5 canalul de

31



$cur*ere al unui )ulcan care, cu mii de ani 3n urmă, inunda$e mai mult de 7umătate din in$ulă, lă$3nd 3n urmă un crater mai mare dec3t (n$ulaManhattan% Platoul ne*ru5cenuşiu $e 3ntindea 3n faţa lui, p3nă la ori1ont% 8n$t3n*a, ace$ta coora 3ntr5o pantă domoală $pre ocean, apoi $e terminaru$c 3ntr5un perete )ertical, la )reo trei1eci de metri dea$upra apei%

9(i$u$e: $pu$e el cu )oce tare%O arieră 3nchidea drumul% "emnul ătut 3n cuie pe arieră $punea4PE+(COL C8MP DE LA>% D+UM NE"(-U+% ACE"& D+UM E"&E 8NC/("PE+MANEN&% CE( CA+E &+EC >O+ fi PEDEP"(T(% PA+CUL NAT(ONAL/ALEA'ALA DEPA+&AMEN&UL "(L>(C AL "UA%O rămurică pocni 3n $patele lui% "e 3ntoar$e şi )ă1u un ărat )enind $preel% Era cam la fel de 3nalt ca Eddie şi folo$ea o cracă drept a$ton%Eddie fu puţin $urprin$% Dacă ă$ta era /in*e, era un ade)ărat 1drahon%

&un$oare foarte ărătea$că< Co$tum din polie$ter< (i$u$e, de unde)enea< Era mai t3năr dec3t 3şi ima*ina$e Eddie şi a)ea pielea ală%Dintr5un moti) $au altul, Eddie $e aştepta$e ca /in*e $ă fie runet, poatechiar cărunt% Dar tipul ă$ta 5 la dracuB 5 tipul ă$ta de5aia dacă a)eatrei1eci de ani%5 /in*e 3l $tri*ă Wolfna*le pe ăratul care5i 13mi uşor şi 3ncu)iinţă dincap% /ei, e5n re*ulă Eu $unt Eddie Wolfna*le%

3şi $tr3n$eră m3inile şi /in*e $pu$e45 /ai 3n maşină, 3n ca1 că )ine cine)a%5 #ună idee, $pu$e Eddie% "e urcară 3n /onda%5 Unde5i maşina ta< 3ntreă Wolfna*le%5 Dorm 3n aer lier, ră$pun$e /in*e% O milă şi ce)a mai $u$%5 Aha% Wolfna*le 3ncepu $ă $e neliniştea$că% >i$a la clipa a$ta de aproape

două luni% 2i acum totul părea prea uşor%5 ăă%%% poate că%%% ăăă, ar treui $ă5mi arăţi şi mie ce)a% 2tii, nişte acte deidentitate%/in*e $coa$e un plic maro de h3rtie din u1unarul de la piept şi5l ţinu cudouă de*ete de un colţ%5 $ta ar treui $ă fie de5a7un$, $pu$e el% Ai marfa<5 E aici%Eddie $coa$e un rolfilm de trei1eci şi cinci de milimetri din u1unarulhainei şi5l ţinu cu două de*ete, dar, c3nd /in*e 3ntin$e m3na $ă5l ia, Eddie 3lprin$e 3n pumn%5 Păi%%%

3şi frecă de*etul mare de arătător şi 13mi%Pentru o clipă, ochii lui /in*e $e făcură de *heaţă, dar 3şi re)eni rapid şi13mi% 3i 3nm3nă plicul lui Eddie% Eddie 3i dădu filmul lui /in*e şi de$făcuplicul% 3năuntru erau pachete frumoa$e de h3rtii de o $ută% Le foşni cude6teritatea unui crupier din La$ >e*a$%/in*e $coa$e o lupă de i7utier din u1unar şi, fi63nd5o 3ntre $pr3nceană şiora1, 3n ochiul drept, de$făşură o ucată de film, ţin3nd5o 3n lumină%5 Ce 1ici< 3ntreă Eddie, număr3nd 3ncă%5 P3nă acum e ine% Ai filmat tot<5 Ai tot acolo, ătr3ne% Planurile şi actuala in$talaţie% E6act aşa a

recomandat doctorul, nu<5 Da%

32



5 &otul e acolo, $pu$e Eddie şi chicoti ca un puşti% Nici nu5mi )ine $ă cred,nene% O $ută de ătr3ne% 2tii ce)a< Cred că taică5meu n5a c3şti*at o $utăde ătr3ne 3n toată )iaţa lui nenorocită%5 ;elicitări%Eddie 3şi $coa$e pălăria "tet$on, aruncă plicul 3n ea şi apoi şi5o pu$e din

nou pe cap%5 Uite, 1i$e el, dacă mai ai ne)oie de ce)a, $unt omul tău, O'< Pot $ă fur şic3r7a unui şchiop, fără $ă5şi dea $eama dec3t c3nd dă cu fundul de păm3nt%5 Tinem le*ătura%5 Am 3nceput $ă şterpele$c de la nouă ani% Prima maşină am furat5o ladoi$pre1ece% Nici nu )edeam ine pe$te )olan% P3nă la şai$pre1ece ania)eam de7a )reo două $ute de furturi la acti)% Nu m5au prin$ niciodată, N5am )ă1ut niciodată interiorul )reunei 3nchi$ori%5 Ai noroc%5 &alent% Puţin noroc, dar mai ale$ talent%5 >reau $ă $pun că ai noroc că n5ai a7un$ niciodată la 3nchi$oare% &reaaa$ta cum ai făcut5o<5 Am a7un$ la locul potri)it, 3n momentul potri)it% Pa1a de pe platformă eranimica toată% Planurile< $ta a fo$t un noroc% Le5au $co$ pe toate 3ntr5onoapte, ca $ă )erifice ce)a la $taţia de tran$fer% C3nd au terminat, m5au

3ntreat dacă pot $ă le duc 3napoi% Am 1i$ $i*ur, nici o prolemă% Pe urmă,m5am oprit, pe drum, 3n camera mea, am $co$ )echiul meu Minolta şi ţac,ţac, mi5am făcut ro$t de5o poliţă de a$i*urare%5 Ai $co$5o aşa, din m3necă< N5a)eai nici un plan<5 &e5ai prin$% Dacă eşti pe fa1ă, 3ţi pică% Ei, ştiam că am ce)a, 3nţele*i<2tiam că cine)a, unde)a, ar )rea planurile a$tea% Nu treuia dec3t $ă5l

*ă$e$c pe acel cine)a% 2i5ai apărut tu% Ce noroc9Un amator, *3ndi /in*e, o 3nt3mplare% Dar ce noroc că el afla primul%5 Cum pot fi $i*ur că nu mai ai copii< Ai putea )inde materialul ă$taconcurenţilor noştri%5 Uite care5i che$tia% Eu )reau $ă mai fac afaceri cu )oi% Nu )reau $ă5mi taicraca de $u picioare%5 Acceptail, $pu$e /in*e%5 De aici mer*i 3n Camden, Ne0 !er$e, nu< 8l ştiu ca5n palmă% M5am

3n)3rtit mult pe5acolo%5 Da%Wolfna*le clipi%

5 Eu o $ă călătore$c puţin%5 Meriţi o e6cur$ie%5 Da, aşa e% Ei, mai e ce)a<5 Da% Ai un foc<Dacă a)ea un foc< "i*ur că a)ea% A)ea chiar o richetă Dunhill, a$ta a)ea%"coa$e richeta de aur, 3i de$chi$e capacul, o aprin$e şi $e aplecă $ă5iaprindă traucul% Au1i un pufăit, )ă1u $crum 3mprăştiat din capătultraucului şi apoi $imţi o durere a$cuţită 3n *3t% La 3nceput, cre1u că l5a

3nţepat o alină% "e frecă neliniştit pe *3t% Ce)a lo)i ordul maşinii şi că1upe podea% "e aplecă şi ridică oiectul% Era un fel de $ă*eată% O pri)i fi6 cu

o pri)ire t3mpă% O )edea c3nd ine, c3nd mai puţin ine% Pielea 3ncepu $ă5lfurnice% Nu mai $imţea nimic cu m3inile@ picioarele 3i amorţi$eră%

33



;urnicăturile $e tran$formară 3ntr5o durere a$cuţită, ca de 3mpun$ături,apoi $e 3nrăutăţi% 3şi $imţi pielea $trăpun$ă de ace, apoi de cuţite% 8ncercă$ă 3ndepărte1e durerea $cărpin3ndu5$e, dar nu $e putu mişca% Un Pumnuriaş 3i $tri)ea pieptul% -3f3i, căut3nd mai mult aer% Dar nu $e 3nt3mplănimic%

"e 3ntoar$e di$perat $pre /in*e, dar /in*e era o umră neclară, plutind la*raniţa dintre realitate şi irealitate% Wolfna*le arăta ca un Cara$ auriu, cuochii ieşiţi din orite şi u1ele mişc3ndu5i5$e fără un $unet, 3ncerc3nd $ăre$pire%Pu$e$e o lo)itură ună, direct 3n 7u*ulară% Mercurul lucră rapid, la nicipatru1eci de $ecunde de la atin*erea )enei, iar c3nd Wolfna*le 3ncePu $ă$e 1)3rcolea$că, /in*e 3l prin$e de raţe şi 3l ţinu lipit de $caun% A)ea$pa$me puternice şi /in*e aproape că5l $căpă% Era mai puternic dec3tpărea% ?)3rcolirile durară cam un minut% Pe urmă, lui Wolfna*le 3ncepură$ă5i clănţăne dinţii, după care 3ncremeni, cu *ura 3ncleştată% Din *3tul lui$e au1i un 1*omot 3năuşit şi corpul 3i 3nţepeni, ochii i $e ulucară şipri)ea cruciş%/in*e 3l mai ţinu c3te)a clipe, apoi 3i dădu drumul% Wolfna*le păru $ă $emicşore1e c3nd alunecă 3ncet 3n $caun% #ru$c, ăria 3i că1u 3n piept% /in*e

3i ridică pălăria şi plicul 3i alunecă 3n m3nă% "e 3ntin$e şi luă $ă*eata dintrede*etele 3nţepenite ale lui Wolfna*le% 8i pre$ă două de*ete pe *3t% Pul$ulnu $e mai $imţea%/in*e coor3 din maşină% >3ntul ătea din$pre ocean, făc3nd frun1elepalmierilor $ă foşnea$că şi $ă şuiere pe$te craterul /alea.ala% O pa$ăreţipă şi ţ3şni 3n $u$, printre copaci% Apoi $e lă$ă liniştea% P3nă acum totulmer$e$e ine%

Mer$e pe partea lui Wolfna*le, decuplă fr3nele şi 3mpin$e maşina 3ntr5unarc uşor, p3nă c3nd acea$ta a7un$e cu faţa $pre ocean% 8ntre maşină şiocean nu erau dec3t c3ţi)a metri de la)ă nea*ră, pietrificată% Pri)i 3n 7ur%Erau 3ncă $in*uri% Porni motorul% De$chi$e capota şi tra$e 3n $u$re*ulatorul automatic, cam trei centimetri% Motorul torcea% "e 3ntoar$e dinnou la locul şoferului, apă$ă amreia7ul cu a$tonul, ă*ă 3n )ite1a 3nt3i,ţin3nd portiera cu m3na lieră, apoi $ări afară, decupl3nd amreia7ul şitr3ntind portiera% Motorul mer*ea la turaţia ma6imă% Maşina porni 3nainte,prin$e )ite1ă, lo)i mar*inea $tratului de la)ă şi făcu un $alt% 2erpui 3nderi)ă $pre ocean, apoi $e ră$uci, pornind 3napoi 3n $u$ $pre pantă,clătin3ndu5$e, pe o di$tanţă de )reo patru metri, după care $e $muci,

d3ndu5$e pe$te cap p3nă la mar*inea prăpa$tiei, unde $e lo)i uşor de$t3ncă şi că1u 3n *ol, pră)ălindu5$e 3n ocean% Un şu)oi de apă ţ3şni 3n $u$ şifu du$ mai departe de )3ntul puternic% Un prim )al acoperi maşina, apoi

3ncă unul şi 3ncă unul p3nă c3nd /in*e )ă1u porta*a7ul% Apoi, un )alputernic o i1i de 1idul de la)ă% Oceanul $e 3n$pumă şi $e retra$e% Maşinadi$păru$e%/in*e $e *răi $ă intre din nou 3n pădure, mer$e p3nă $u$, pe crea$tă, şi $eaşe1ă un moment% Era linişte, doar )3ntul şuiera şi )alurile $e i1eau demalul de dede$ut% ?3mi, pricep3nd că mai ţinea 3ncă traucul 3n *ură%"tr3n$e traucul 3n m3nă, ţinu palma 3ntin$ă, pri)ind cum tutunul e$te

$uflat de )3nt, apoi ar$e pun*a de h3rtie care conţinea re"turile%

34



/in*e $e $imţea ine acum% &otul mer$e$e fără proleme% -ata cu dorulă$ta mărunt% "coa$e filmul, ţinu richeta aprin$ă la unul din capete şi pri)iflacăra de)or3ndu5l% După aceea $e 3ntoar$e la maşină%/in*e nu dădu telefon 3nainte de a $e 3ntoarce pe aeroportul /onolulu%Acolo, formă şi răma$e $urprin$ de c3t de repede oţinu le*ătura%

5 Da< ră$pun$e )ocea de la celălalt capăt al firului%5 +aporte1%5 Declină5ţi identitatea%5 /in*e% Q5I%5 #anda mer*e%5 !ac. $5a du$, !ac. $5a 3ntor$%%%5 >ocea recuno$cută% (dentificare po1iti)ă% Cine e le*ătura ta<5 Quill%5 >erificare%Aşteptă aproape un minut şi apoi cine)a ră$pun$e%5 Aici Quill%5 Am contactat per$oana% (nformaţia a fo$t recuperată şi di$tru$ă%5 E6celent% 2i per$oana<5 Lichidată%5 #un% Ce)a proleme<5 Nici o prolemă%5 3mi pare rău că a treuit $ă5ţi 3ntrerupi )acanţa%5 A mer$ ine% Mă 3ntorc la hotelul +oal /a0aan 3nainte de cină%5 Mulţume$c% La mulţi ani5 Mulţume$c, la fel% "alut%

F%

Era o cameră imen$ă, ameninţătoare prin 3ntunecimea ei, prin formele$culptate de m3nă din 7urul ta)anelor 3nalte de trei metri, *reu de di$tin$printre umrele lu*ure aruncate de o mică lampă orientală, aşe1ată 3ntr5un colţ% Podelele din lemn ne*eluit, fără co)oare, luceau ca un patinoar,iar colţurile erau o ma$ă de umre% "in*urele fere$tre din cameră, ce $e

3ntindeau pe un perete 3ntre*, fu$e$eră odată uşi ce dădeau $pre tera$ă@acum de1)ăluiau o $eră fără fere$tre, plină de feri*i tropicale şi de plantefără flori% Cele trei $au patru lumini mai puternice de pe podeaua $erei 3iaccentuau )erdeaţa, dar nu reuşeau dec3t $ă cree1e $iluete ameninţătoare

celor c3te)a pie$e de moilier ce $e aflau 3n camera principală% &emperatura din cameră era e6act două1eci şi opt de *rade@ 3ntotdeaunaerau e6act două1eci şi opt de *rade%Locul ace$ta era liniştit ca o iliotecă% E6cepţie făcea ticăitul continuu, caal unei ome cu e6plo1ie 3nt3r1iată, marc3nd $cur*erea ultimelor minuteale )ieţii cui)a%L3n*ă uşă era un an$amlu de pie$e de moilă 3mrăcate 3n piele4 douăfotolii mari şi o $ofa lun*ă de )reo doi metri, de$părţite de o ma$ă 7oa$ădin lemn de tec% Mă$uţele dintr5o parte şi alta a $ofalei erau făcute tot dintec, 3n ton cu ma$a 7oa$ă şi, pe fiecare din ele era c3te o lampă filipine1ă 3n

formă de coş% Pe ma$a 7oa$ă nu era dec3t o $crumieră orientală, imen$ă%

35



Două dintre celelalte colţuri ale camerei erau *oale, cu e6cepţia unorantice, repre1ent3nd nişte c3ini fioroşi, cu capul plat, ce $tăteau *hemuiţi$u feri*ile 3nalte% Celălalt colţ era dominat de un irou mare decampanie, cu opt $caune cu $pătare tari 3n faţa lui% Pe irou nu era nimic

3n afara unei cutii din lemn, demodate, pentru $cri$ori, o $crumieră mare,

o a*endă le*ată 3n piele 2i o lampă roşie, $ofi$ticată, 3n formă de #uddha,cu un aa7ur demodat, cu fran7uri şi şnur% 2i cutia%%% Era o cutie ală,oişnuită, cam de mărimea unui dicţionar mare% Era le*ată cu o fundăroşie, a$emenea unui cadou de Crăciun%"caunul din $patele iroului $e 3nălţa ca un tron, $pătarul $ău mare şine*ru profil3ndu5$e 3n penumră% Un nor de fum $e ridica dea$upra$caunului% "in*ura lampă aprin$ă era cea 3n formă de #uddha% Arunca olumină $tranie pe$te irou, 3n)ăluind cutia ală 3n umre ad3nci% Căldura$a a$pira fumul ce )enea din$pre $caun şi 3l trimitea 3n mici )3rte7uri, 3n$u$, $pre aa7ur%Din cutie $e au1i un 1*omot, ca un foşnet% Capacul cutiei $e ridică puţin,apoi răma$e din nou nemişcat%#ăratul din $caun $e aplecă 3n faţă% Chipul 3i era prelun* şi 3n*u$t%C3te)a $mocuri de păr $uţire şi al erau pieptănate cu *ri7ă dintr5o parte

3n alta a capului $ău $cheletic% Ora7ii 3i erau foarte traşi, fiecare rid şi 3ncreţitură fiind accentuate de lumina lămpii@ ăria 3i era fermă şi pe *3t)enele 3i ieşeau 3n e)idenţă, ca nişte cor1i 3ntin$e% Era un chip din trecut,din cărţile de i$torie, din )echile 7urnale şi re)i$te, un chip a$pru, de)ultur, promiţ3nd )ictoria, dar $imţind 3ncă *u$tul amar al 3nfr3n*erii, unchip ră1unător, e)oc3nd m3nia lui Moi$e şi 1elul lui !ohn #ro0n%-eneralul /oo.er% /oo.% "e $pu$e$e că era un *eniu militar, fiind

comparat de militari şi de i$torici cu Ale6andru cel Mare, "tone0all !ac.$on şi Patton% /oo.er fu$e$e i1*onit din ;ilipine de către 7apone1i la 3nceputul ră1oiului% De)eni$e arhitectul ră1oiului din Pacific, Plănuindfiecare mişcare $trate*ică şi apropiindu5$e tot mai mult de ţinuturile

7apone1e%/oo.er de)eni$e aproape o le*endă% 9Afuri$itul acela, 3şi $pu$e el% "e*3ndea la Dou*la$ MacArthur% Du*out Dou* Du*out Dou* 5 7oc de cu)inte%Dou*out 5 ofiţer din re1er)ă, reacti)at 3n timpul celui de5al Doilea +ă1oiMondialV condu$e$e ră1oiul din Au$tralia, 3n timp ce /oo. 3nainta *reoi,de la un atol pu$tiu la altul, 3n 3n$3n*eratul marş $pre !aponia% E ade)ărat,nemernicul $e *răi$e cu laudele pentru )ictoriile lui /oo.er, dar ştia cum

şi c3nd $ă $e adre$e1e pre$ei şi, p3nă la urmă, mantia )ictoriei $e aşe1a$epe umerii lui MacArthur% Afuri$itul nu putea fi depăşit% 8n 1iua 3n carecă1u$e Corre*idor 5 una dintre cele mai 3ntunecate 1ile din i$toria Americii5 3n timp ce toţi erau 3n panică, neştiind cum $ă facă pulică acea$tă ştire,păcăto$ul tran$forma$e măcelul 3ntr5un cor al )ictoriei $ale per$onale, cuporcăria lui de 9Mă )oi 3ntoarce:, care de)eni$e un $lo*an, un $tri*ăt deră1oi, un 9Amintiţi5)ă de Alamo: al celui de5al Doilea +ă1oi Mondial% Darchiar şi /oo. treui$e $ă cede1e afuri$itului, căci era şi o promi$iune de)ictorie, de care nimeni nu $e 3ndoia% 2i c3nd $e 3ntor$e$e 3ntr5ade)ăr, curahatul ăla de 9M5am 3ntor$:, cu toţii ştiau că $e $f3rşi$e% ;oto*rafii chiar 3l

făcu$eră $ă pară că mer*e pe apă, doar pentru e)entualitatea că $5ar 3ndoi cine)a de el%

36



Deci, MacArthur de)eni o le*endă, iar /oo. de)eni doar un erou popular,la fel ca Wain0ri*ht, Chennault, "til0ell şi alţi c3ţi)a%După a$ta, nu mai a)eau 3n faţă dec3t de1a$trul% /oo.er 3l $imţea )enind%Oamenii erau $ătui de ră1oi% MacArthur fu $co$ din $er)iciu 3n Coreea% Unră1oi era pe cale $ă i1ucnea$că 3n (ndochina% (ar /oo. cunoştea

Orientul, ştia că >ietnamul, aşa cum a)ea $ă fie cuno$cut, nu era un locunde $ă te afli%9Cară5te% La$ă5l pe We$tmoreland $au altă per$oană celeră $ă5şi a$umere$pon$ailitatea pentru >ietnam%:/oo. $e retra$e% A)ea alte lucruri de făcut%Doi ani mai t3r1iu, ri*orile ace$tor ani 3şi cerură oolul% Un atac de inimăaproape 3l uci$e pe /oo.er% &icăitul din cameră )enea din pieptul lui@ eraun $timulator cardiac, de$tul de )echi, dar eficient şi mult prea dificil de

3nlocuit% Era ceea ce5i amintea 3n permanenţă de faptul că e muritor şi că, 3ntr5o ?i ace$ta )a fi me$a*erul morţii% C3nd $unetul $ău pre)e$titor $e )aopri, 3n acea fracţiune de $ecundă, 3nainte ca totul $ă5ncete1e, odată cu el,/oo.er )a şti că e$te un om mort% 8ntre timp, continua $ă $fide1eprono$ticurile@ a)ea aproape şapte1eci şi cinci de ani, dar 3şi pă$tra 3ncă$clipirile şi o$e$iile unui ărat cu mult mai t3năr% "e au1i o ciocănitură 3nuşă%5 Dacă eşti tu, -ar)e%%% intră>ocea era şi ea de neuitat% -ra)ă, poruncitoare, autoritară, intimidantă şitotuşi paternă@ o )oce care dădea fiecărui cu)3nt linişte şi calm% Uncore$pondent de ră1oi $cri$e$e odată că4 9Pentru a şti ce )oce areDumne1eu, nu e ne)oie dec3t $ă5l a$culţi pe *eneralul Ale6ander Lee/oo.er )orind:%

Uşa $e de$chi$e şi -ar)e intră 3n cameră% Era cel mai )echi prieten al lui/oo.er şi cel mai apropiat a$i$tent 3n timpul ră1oiului şi, deşi am3ndoiieşi$eră la pen$ie de cel puţin cinci$pre1ece ani, -ar)e, care a)ea doarcu un an mai puţin de şai1eci, 3ncă 3şi pă$tra ţinuta ăţoa$ă a unui ofiţerde marină% +ăma$e la ordin, 3n faţa iroului% /oo.er şi -ar)e, doi ăraţină$cuţi pentru a fi militari, cu inimile şi mintea modelate ine6orail de$unetul *oarnei, retraşi 3ntr5o lume $trăină iuitorilor de pace, )i$3nd 3ncăla o ultimă ătălie, deşi )i$ul muri$e cu ani 8n urmă@ doi ăraţi a cărorprietenie răm3nea pe locul doi numai c3nd )enea )ora de şarada pe carecontinuau $5o 7oace%5 #ună $eara, *enerale, $pu$e -ar)e% La mulţi ani Ochii 3i rătăciră $pre

cutie%Ochii alaştri, duri ai lui /oo.er pri)eau fi6, dincolo de pipa lun*ă,olande1ă, din lut, pe care o fuma, concentrat la cutie%5 Mulţume$c, !e$$% A$emenea% Pe loc repau$, ia loc%5 Mulţume$c, domnule%5 /ai $ă ne ocupăm 3nt3i de lucrurile plăcute%

3ntin$e m3na 3n $pate, 3n 3ntuneric, $pre $ticla de şampanie din fraPiera dear*int, aşe1ată pe o mă$uţă din $patele $caunului $ău% &urnă 3n douăPahare şi5i dădu unul lui -ar)e%5 Pentru di)i1ie, $pu$e el%

37



-ar)e toa$tă şi el şi paharele fură ciocnite, $coţ3nd un clinchet 3n$olitudinea camerei% -ar)e luă o 3n*hiţitură, ple$căi şi $e lă$ă pe $pătarul$caunului, pri)ind 3n $u$, 3n 3ntuneric%5 &aittin*er, cu $i*uranţă%Mai luă o 3n*hiţitură, 3şi ţu*uie u1ele şi lă$ă ulele $ă5i *3dile lima%

5 Mmm, şapte1eci şi unu, aş $pune% #ăratul mai 3n )3r$tă r3$e%5 Nu pot $ă te păcăle$c% Niciodată n5am reuşit% Ei ine, $ă em pentru toţianii ăştia% A trecut mult timp, !e$$%5 Mai e6act patru1eci de ani, *enerale% Am intrat $u comanda ta la/ic.am ;ield, la +e)elionul din IKK% A)eam nouă$pre1ece ani şi eramlocotenent%5 Cel mai un din c3ţi am )ă1ut% Oişnuiam $ă le $pun ofiţerilor mei49-ar)e ă$ta poate a7un*e un alt Cu$ter% O $ă fie maior 3nainte $ă aiătrei1eci de ani:%5 N5am reuşit chiar 3nainte de trei1eci, $pu$e -ar)e%5 /mmm% Au fo$t multe de1amă*iri 3n ră1oiul ăla% 2i urmările lor%%% Lanaia, afuri$itul ăla $ă facă politică aşa, 3n ultima clipă% Ar fi treuit $ă $elupte cu &ruman pentru /iro$hima% Ar fi treuit $ă ne la$e pe noi $ămer*em acolo şi $ă facem treaa ca lumea% Meritam lo)itura aia% LadracuB, o meritam% El treuia $ă5şi facă numărul 3n ;ilipine% Noi ne5amc3şti*at dreptul pentru !aponia%Era o pl3n*ere de$ au1ită c3nd cei doi ăraţi erau 3mpreună% Pri)i 3n 7o$, 3npahar, urmărind ulele de acid urc3nd $pre $uprafaţă%5 Ce dracuB, $pu$e el 3n $f3rşit, totul e doar i$torie% Copiii adorm c3nd li $epredă a$ta la şcoală% &oţi $5au du$ acum, fie ei inecu)3ntaţi% Cel puţin, noiam c3şti*at ră1oiul% E ultimul ră1oi nenorocit pe care l5am c3şti*at%

3şi ridică din nou paharul%5 Pot $ă fume1< 3ntreă -ar)e%5 "i*ur că da, !e$$% Lampa pentru fumat e 3ntotdeauna aprin$ă pentru tine%/oo.er 3ntin$e m3na $pre un $ertar al iroului, $coa$e din el o cutie 3n)elită

3n h3rtie ar*intie şi 3mpin$e pachetul pe$te irou%5 Ti5o dăruie$c ca $ă 3mcepi anul cu ine, !e$$% Cu mulţumiri pentru aniifrumoşi%Era o tradiţie pentru ei $ă5şi facă daruri de Anul Nou% -ar)e 3i 3ntin$e lui/oo.er un pachet a$emănător, ce)a mai mic%5 La mulţi ani şi ţie, *enerale% Pri)i o clipă 3n $pate, $pre cutie, apoi 3lurmări pe /oo.er cum de$face cadoul% Era un lanţ de cea$ de u1unar, o

replică a emlemei Di)i1iei ;ir$t ($land, )echiul re*iment al lui /oo.er,*ra)at 3n aur cu mottoul 9Primul care aco$tea1ă, primul care 3n)in*e:, $udouă aionete 3ncrucişate%/oo.er era )i1iil mişcat%5 Dumne1eule, ătr3ne, a$ta5i ce)a ce treuie preţuit% Da, domnule, o $ă5lport c3nd )oi fi 3n*ropat%5 Mulţume$c, $pu$e -ar)e şi 13mi $ati$făcut%Din cutie $e au1i un 1*omot% Un r3c3it% -ar)e aruncă o pri)ire neliniştită$pre cutie, dar nu $pu$e nimic%5 Domnule, acum e r3ndul tău, $pu$e /oo.er, şi -ar)e rup$e h3rtia

ar*intie 3n care era 3mpachetat cadoul $ău%

38





>3ntul rece de feruarie şuiera din$pre -olful #o$ton% Eli1a -unn şi -eor*e-entr $tăteau 1*riuliţi 3n arcada unei uşi, adăpo$tindu5$e de 1ăpadară$colită de )3nt% Maşina era parcată puţin mai departe% !ame$, omul de la$onori1are, un )echi hipp, care era doar cu puţin mai $olid dec3t Eli1a,

$tătea 3n maşină, ca de oicei, cu pălăria de co0o tra$ă pe$te ochi, cucaloriferul de$chi$, a$cult3nd &op ;ort, 3n timp ce ei 3n*heţau afară, pe;o$ter "treet%Erau patru 1ile de c3nd o urmăreau pe Ellen Delane, proced3nd ca ;#(5ul,$chim3nd maşinile de două ori pe 1i şi ţin3nd le*ătura permanent cupo$tul &> C# Canalul II% P3nă acum fu$e$e o pierdere de timp% Dar -eor*eştia că nu treuie $ă $e pl3n*ă% 8n clipa 3n care ar fi făcut5o, femeiaDelane ar fi făcut o pro$tie% Eli1a a)ea in$tincte ciudate, dar $e do)edeaureale% Aşa că -eor*e 3şi ţinea *ura 3nchi$ă, *ulerul 7achetei tra$ 3n $u$ şicapul ă*at 3ntre umeri%5 ;ac pneumonie, $pu$e el% Cine)a ar treui $ă5ţi pună o etichetă pe fund,pe care $ă $crie4 9Atenţie, chirur*ul5şef a hotăr3t că Eli1a -unn e$tedăunătoare $ănătăţii dumnea)oa$tră:%5 Un tip ma$i) ca tine, $e pl3n*e $pu$e ea% Ar treui $ă5ţi fie ruşine%5 Am şan$e de trei ori mai mari dec3t tine $ă răce$c, omăni el% -eor*e-entr era ce)a mai 3nalt de un metru opt1eci şi *reutatea lui )aria 3ntrenouă1eci şi o $ută de .ilo*rame, 3n funcţie de c3t m3nca% Eli1a -unn de5aia dacă a)ea un metru şai1eci şi c3ntărea patru1eci şi cinci de.ilo*rame, indiferent c3t m3nca% 3n*heţau 3n arcada uşii, pentru că Eli1aa)ea o ănuială%5 Cum $e face că !ame$ $tă 3ntotdeauna 3n maşină şi eu 3n $tradă<

5 Conduce mai ine dec3t tine%5 ;ir5aş al dracului5 -eor*ie%%%5 Nu mă duce pe mine cu 1ăhărelul%5 Ai 3ncredere, -eor*ie, ăiete% (n$tinctele mele lucrea1ă% &ot $i$temulfuncţionea1ă%5 Ultima dată c3nd $5a 3nt3mplat, $pu$e -eor*e 7alnic, am fo$t umflat depatru *orile mafiote, 8n timp ce5ţi 3nre*i$tram inter)iul e6clu$i) cu

&omatoe$ Nu5ştiu5cum%5 -ar*an1ola%5 +ahat% Nu5l cheamă -ar*an1ola% &omatoe$ -ar*an1ola% "ună ca o

m3ncare dintr5un meniu me6ican% &ot timpul n5am făcut dec3t $ă mă*3nde$c că o $ă pui o 3ntreare inoportună şi că o $ă $f3rşim cu toţii 3nfundaţia )reunui pod 3n con$trucţie%5 Dar n5a fo$t aşa% 2i, 3n afară de a$ta, &omatoe$ a fo$t dră*uţ%5 Da% Procuratura 3l urmărea, ;#(5ul 3l urmărea, toată lumea, 3n afară deCorpul de Marină, )oia $ă pună m3na pe el pentru fal$urile din re*i$tre şitu, pentru numele lui Dumne1eu, 1ici că era dră*uţ%5 Am c3şti*at un premiu Emm cu a$ta, -eor*ie%5 Eu munce$c pentru $alariu, nu pentru *lorie%5 Of, la dracuB

-eor*e 3ncepu $ă r3dă% 3ntotdeauna r3dea c3nd o au1ea 3n7ur3nd% Parcăau1ea un copil $uduind%

40



Ea i*noră fri*ul, pri)ind clădirea de irouri prin inoclu%5 Dacă a)eam%%% 3ncepu el%5 -eor*e5 /3h<5 Uite5o, $pu$e Eli1a%

5 Dă5mi $ă )ăd8i 3ntin$e inoclul%5 (e$e din ancă, 3mrăcată 3ntr5o haină de nurcă%5 DaB ce 1ici de părul lond<Ea luă inoclul şi 3l focali1ă pe femeia Delane 5 3naltă pe$te un metruşapte1eci şi cinci% Eli1a )erifică 3ncă o dată, pri)ind mai ale$ picioarele,mer$ul% Era $i*ur Ellen Delane% Era a$olut $i*ură%5 E o perucă% Uită5te la haină% Aş recunoaşte marca a$ta oriunde% O purtaşi 3n 1iua 3n care a di$părut Cald0ell% &reuie $ă fi co$tat pe puţin 1ecemiare%5 2tii c3te haine de nurcă $unt 3n #o$ton<5 Nu ca a$ta% A$ta5i o nurcă făcută cadou unei iuite, -eor*e% ;emeia,purt3nd mănuşi şi $tr3n*3ndu5şi haina pe l3n*ă corp, porni pe ;o$ter, $preCon*re$%5 $ta5i e6act *enul de haină pe care şeful celei mai mari ănci din #o$toni5ar face5o cadou iuitei $ale, $pu$e ea, 3ncă urmărind5o cu pri)irea%5 2i acum< 3ntreă -eor*e%5 "e5ndreaptă $pre Con*re$, $pu$e Eli1a% Dă5mi aparatul de emi$ie5re5cepţie% O $5o urmăre$c% &u du5te 3n maşină cu !ame$ şi fiţi pe recepţie, 3nca1 că $e hotărăşte $ă facă )reo mişcare%5 &u eşti con)in$ă că o $ă facă%

5 Mai de)reme $au mai t3r1iu% E o femeie 3ndră*o$tită, -eor*e, şi eu ştiucum *3ndeşte o femeie 3ndră*o$tită% O $ă )rea $ă5şi )adă iuitul%Luă aparatul de emi$ie5recepţie şi, cu părul 13rlit de )3nt, porni 3n fu*ă,picioarele ei micuţe 3ndrept3nd5o pe $trada )i$colită de 1ăpadă%-eor*e mer$e după colţ, la maşina Eli1ei, un Old$ )erde 3nchi$, a căruiparte din faţă arăta de parcă ar fi fo$t folo$it de mai multe ori drepterece% Urcă 3n maşină şi opri radioul%5 N5o $ă5ţi )ină $ă cre1i, $pu$e -eor*e celui care $e ocupa de $unet, darchiar a de$coperit5o pe femeia Delane%5 #a cred, $pu$e !ame$ şi r3$e% M5am 3nşelat de prea multe ori ca $ă nucred%

5 2tii cum a reperat5o<5 "pune5mi5 După haina de nurcă% !ame$ r3$e din nou%5 A$ta e ună, $pu$e el, dacă a nimerit5o%5 3ncă cinci minute 3n uşa aia nenorocită şi a7un*eam la terapie inten$i)ă%Eli1a o urmări pe femeia 3naltă, 3mrăcată 3n haina de nurcă ;o$ter către"alem şi apoi către Con*re$% ;emeia intră 3ntr5o farmacie şi mer$e directla *hişeul de reţete, din $pate%Eli1a tra)er$ă $trada şi pri)i afişele din faţa teatrului, $t3nd cu $patele $prefarmacie%

5 E% -% aici, mă au1iţi< $pu$e ea 3n aparatul de emi$ie5recepţie%5 &e au1im, ră$pun$e -eor*e%

41



5 "alem şi Con*re$, )i1a)i de farmacia +e6all% Apropiaţi5)ă5 >enim%Ellen Delane luă un pachet, $emnă o chitanţă şi ieşi% Porni 3n $u$ $preCon*re$ din nou, apoi coti ru$c, tra)er$3nd pe partea Eli1ei, făcu $emnunui ta6i, $ări 3n el şi $e 3ndreptă 3napoi $pre Con*re$, 3n direcţia opu$ă%

;ir5ar $ă fie 3şi $pu$e Eli1a%Old$ul )erde apăru c3te)a minute mai t3r1iu şi ea $e urcă 3n el%5 3ntoarce E 3n ta6iul *alen, mer*3nd 3napoi, pe acolo, ţipă ea%

!ame$ 3n)3rti Old$ul 3ntr5un )ira7 $tr3n$, locă trecerea unui camion,aproape o luă 3n $u$ 3n cură şi porni cu $cr3şnete de roţi după ta6i%5 Ne5a )ă1ut< 3ntreă el%5 Nuu, $pu$e Eli1a% A )ă1ut doar prea multe filme cu !ame$ #ond%5 "e 3ndreaptă $pre tunel, $pu$e !ame$%5 La dracuB, Cald0ell n5ar fi fo$t prin$ nici mort 3n nordul #o$tonului,ră$pun$e -eor*e%5 Proail şi el $peră că toţi cred a$ta, $pu$e Eli1a%Urmăriră ta6iul prin tunel, apoi 3n 1ona de nord% Mer*ea 3ncet, făc3nd$lalom printre camioanele şi fur*onetele care a*lomerau $trada 3n*u$tădin 1ona pieţei%5 A$ta a mai domolit5o, 1i$e !ame$%

&a6iul coti pe o $tradă liniştită, cu ca$e re$taurate şi opri% ;emeia ieşi,pri)i 3n 7ur şi intră 3ntr5una dintre ca$e%5 E acolo, 3năuntru% Pun pariu pe $alariul pe o $ăptăm3nă%5 &ot in$tinctul, -unn< 3ntreă -eor*e $ceptic%5 #ănuială, $pu$e ea% O urmărim de%%% patru 1ile< Cald0ell e diaetic% Punpariu că i5a cumpărat in$ulina pentru o $ăptăm3nă%

5 >rei $ă trecem uşor prin faţa ca$ei< 3ntreă !ame$%5 Mai ine $tăm aici şi )edem ce $e 3nt3mplă% Nu5i )ăd nicăieri Mercede$ul%5 Dă5mi $ă mă uit puţin cu inoclul, 1i$e -eor*e şi 3ncepu $ă in$pecte1e$trada% "e concentră a$upra ca$ei 3n care intra$e femeia%5 Are un *ara7 interior, $pu$e el%5 Deci a$ta era cu lip$a Mercede$ului%5 Unde5i echipamentul< 3ntreă Eli1a%5 8n $pate, pe 7o$, 3n ca1 că a)em ne)oie de el rapid%5 #un%5 Dacă el e acolo, n5o $ă ia$ă, $pu$e -eor*e%5 A)em de5a face cu un tip cu )eleităţi $porti)e, -eor*e% Alear*ă cinci mile

pe 1i, $pu$e Eli1a% C3t poate $ta 3nchi$ fără $ă ia$ă $ă ia aer<5 Dacă e 3năuntru, 1i$e -eor*e%5 Da, $pu$e !ame$, şi dacă e, de unde ştii că n5a aler*at 3n fiecaredimineaţă< Nimeni nu4l caută aici%5Ei, $pu$e -eor*e, cel puţin e un loc nou% 2tim toate celelalte locuri Peunde a umlat femeia a$ta%5 2i eu mi5am dat $eama, 1i$e Eli1a%

&recură cinci$pre1ece minute% Apoi două1eci% &rei1eci% Nimic% -eor*e)erifică din nou $trada prin inoclu%5 Moone o $ă ne rupă *3tul dacă nu apărem cur3nd cu ce)a% De Patru 1ile

o urmărim pe acea$tă pre$upu$ă iuită a lui%5 E$te iuita lui% Nu5i nici un duiu%

42



5 Poate că a răcit şi şi5a cumpărat nişte pa$tile, $pu$e !ame$%5 Poate că nu, 1i$e -eor*e% Uite5acolo% Uşa *ara7ului $e ridică 3ncet%5 Ea5i, $pu$e Eli1a% #lochea1ă ieşirea $ă nu poată pleca%

!ame$ ă*ă maşina 3n marşarier şi acceleră neuneşte, mer*3nd cu$patele% Opri cu $cr3şnete de roţi 3n faţa ieşirii din *ara7, tocmai cnd

Mercede$ul ieşea% Eli1a coor3 3n fu*ă din maşină%8n maşină era !onathan Cald0ell cu Ellen Delane%Ellen Delane dădu maşina 3napoi, 3n *ara7, dar Eli1a aler*ă după ei şiintră 3n *ara7, 3nainte $ă $e 3nchidă uşa%Erau acolo% Capcană me6icană% Cald0ell, care fu$e$e c3nd)a o6er decate*orie mi7locie la /ar)ard, o pri)ea prin apărătoarea de )3nt cu ochii $ăialaştri, ca de *heaţă, $căpăr3nd de m3nie% Eli1a 3i 3ntoar$e pri)irea%5 3ncălcaţi o proprietate pri)ată, $pu$e el, 3n $f3rşit, cu )ocea tremur3nd defurie%5 Domnule Cald0ell, ştiţi cine $unt<5 2tiu cine eşti, $pu$e el direct%5 Domnule Cald0ell, nimeni nu a au1it şi )er$iunea dumnea)oa$tră 3npri)inţa de1a$trului% O $ă fac un t3r* cu dumnea)oa$tră% >ă dau cinciminute% Puteţi $pune orice doriţi%5 2i dacă refu1<Eli1a 3l pri)i fi6 şi, un moment, nu $pu$e nimic% Apoi 13mi%5 N5aţi face a$ta% "unteţi prea deştept ca $ă refu1aţi cinci minute deemi$ie, *rati$%El 3nclină din cap $pre prietena lui%5 Dar ea nu e implicată% Nu di$cutăm dec3t noi doi%5 "5a făcut%

C3nd uşa *ara7ului $e de$chi$e din nou, un minut $au două mai t3r1iu,ăieţii $tăteau chiar acolo, la intrare% -eor*e a)ea camera )ideo pe umăr,iar !ame$ era pre*ătit% Erau *ata de 3nre*i$trare% O cunoşteau foarte inepe Eli1a lor%

%

3n timp ce Eli1a 3l inter)ie)a pe Cald0ell, 3n !aponia era noapte%'ei condu$e )echea &oota pe un drum cu pietriş, ce şerpuia printre şiruride pini 3ndoiţi de )3nt şi, c3nd a7un$e 3n )3rful muntelui, )ă1ură oraşul

&o.o $clipind $u ei, la cinci$pre1ece mile depărtare, ca o con$telaţie ce

$e reflecta 3n apa mării% Erau 3ntr5o parcare plină cu Mercede$uri, limu1ine+oll$5+oce şi altele americane şi, pe ici pe colo, c3te un Dat$un $eria ?%Clădirea era rotundă, cu trei eta7e şi foarte modernă, con$truită din lemnde tec şi $e=uoia curat la aur, cu alcoane ce $e 3ntindeau pe 7umătatedin circumferinţă şi ieşeau 3n afară, pe$te $t3ncile orientate $pre oraş%(ntrarea principală era pe partea opu$ă a clădirii şi, 3n timp ce 'ei parca,cel mai ma$i) oriental pe care -ruer 3l )ă1u$e )reodată ieşi pe uşa de laintrare, ea 3n$ăşi imen$ă, 3naltă de aproape patru metri, din lemn de tec,*roa$ă de c3ţi)a centimetri, colorată 3n ala$tru re*al% Portarul, care 3la7ută pe -ruer $ă cooare de pe locul din $pate, arăta ca un o6er

profe$ioni$t şi era 3mrăcat 3ntr5un *i cla$ic, din măta$e nea*ră%

43



5 Parche1 şi )in imediat, $pu$e 'ei şi condu$e pe l3n*ă clădire, oprindmaşina cu patru uşi 3ntre două limu1ine europene, mari şi ne*re% Era$uplu, a*il şi atră*ător, 3ntr5un fel $toic, purta lu*i americani şi pantofi de$port Ni.e, o lu1ă ala$tru53nchi$, din măta$e naturală crudă şi o entiţănea*ră pe frunte, care5i ţinea părul ne*ru şi de$% A)ea poate două1eci şi

şapte $au două1eci şi opt de ani şi aproape nn metru opt1eci%C3nd 'ei $e 3ntoar$e, -ruer $tătea 3n 3ntuneric, la intrare% Era e)identfurio$% -ruer era un ărat ma$i) şi $e pă$tra 3ntr5o condiţie fi1icăperfectă% &alia 3i era 3n*u$tă şi ine făcută, $patele drept, iar părulca$taniu, puţin 3ncărunţit, era tun$ $curt, milităreşte% 'ei 3l $imţi pe -ruerten$ionat, 3ncărcat ca o $ur$ă electrică% Pielea 3i era *ri şi aproape i $eputea citi 3n ochi că de5o )iaţă uci$e$e oameni, fără $ă aiă cel mai mic$entiment de re*ret%5 Uite, nu5mi place ce $e petrece, $pu$e -ruer cu o )oce 7oa$ă,monotonă, fără a5şi a$cunde accentul *erman% Mă5n1ele*i< Nu mă mailă1a 1in*ur% ?ind pe teren 1drain aici%5 Cum< 1i$e 'ei%9La dracuB, *3ndi -ruer, lupt3ndu5$e $ă5şi pă$tre1e cumpătul, e tare dificil$ă ai de5a face cu orientali%:5 Eu 1i *u dine, 1dam 3mreună% Da< (n1ele*i a$ta<5 "i*ur, $pu$e 'ei% Acum, a$cultă5mă tu% $ta e un clu particular, al unor

7apone1i, şi mai ale$ americani şi europeni care trăie$c 3n !aponia% Am oin)itaţie foarte *reu de oţinut@ a co$tat două1eci şi cinci de mii de eni%

&u mi5ai dat cinci1eci de dolari americani, a$ta5i doişpe mii de eni, aşa că 3mi datore1i 3ncă treişpe mii, corect<5 Ti5am 1u$, da*ă fata a1da 3l ştie pe Camelon 1i eu o1in ce am ne)oie, o

$ă5ţi dau triplu, da< &riplu, da< &riplu, ine< A$ta 3n1eamnă 3ncă trei1eci şinouă de mii% Da, numai da*ă dau de Cameleon% Dacă nu, nu5ţi dau nimic%'ei 3nclină din cap%5 De acord% Acum, a$cultă5mă ine% 3năuntru e $pectacol, daB n5a)em timppentru a$ta%5 Ce fel de 1ecdacol<5 8ţi $pun, n5a)em timp de $pectacol% >rei $ă )e1i, ne 3ntoarcem altă dată%

&u treuie $ă mer*i la aie@ faci o aie de auri, ca $ă te pre*ăteşti pentruma$a7% Mai.o, fata care o $ă5ţi facă ma$a7ul, ea o $ă fie cea cu care treuie$ă )oreşti%5 Mai.o< Ce dracuB e a$ta<

5 "e pre*ăteşte $ă de)ină *heişă%5 O amatoare, hm< Are şi un nume<5 Numele ei e "u7i% 2tie ce )rei% Ea o $ă 3nceapă $ă )orea$că, hau Aşa că o$ă ştii că e ea% &u a$culţi doar% Dar treuie $ă ne *răim, $ă nu $e termine$pectacolul 3nainte% "5ar putea $ă fie a*lomeraţie după aceea% Nu )a )oridacă mai $unt şi alţii acolo%5 Păi de ce aie de auri< Nici nu5mi place 1ă fac aie de auri%5 $ta e un clu foarte tradiţional, deşi puţin cam ciudat% Ar fi o in"ultă $ănu faci $aună%B -ruer mormăi ce)a 3n *ermană şi 3l urmă pe 'ei 3ntr5o mică anticameră

cu ta)anul 7o$, $implu moilată, dar ele*antă% Lumina difu1ă era dată de*lourile ce at3rnau dea$upra, la cele două capete ale iroului, o foarte

44



preţioa$ă pie$ă antică, a cărei parte din faţă era acoperită cu $pirale,$culptate manual% 8n faţa iroului, pe 7o$, era un co)or oriental, iar 3nto.onama, micul alco) din $patele iroului, $e afla un $uper aran7amentfloral% -heişa de la irou era la fel de ele*antă, o femeie 3n miniatură% Nua)ea mai mult de două1eci de ani, purta un $in*ur inel de 7ad pe de*etul

mic de la m3na $t3n*ă, *ura 3i era o pată roşie pe faţa fardată cu al, iarpărul ne*ru ca noaptea era prin$ 3ntr5o coadă pe o parte, cu o clemă de

7ad% Purta un chimono al din măta$e pură, cu un cordon lat, de un$urprin1ător roşu $3n*eriu, care $e potri)ea perfect cu culoarea u1elor%C3nd )ori, )ocea 3i ră$ună delicată ca un clinchet de clopoţel%5 'onan0a%'ei 3nclină din cap şi5i ră$pun$e45 #ună $eara%Ea 13mi şi 3nclină din cap drept ră$pun$%5 &e*ami o one*ai ita$hima$u% 5/ai%'ei $coa$e o $cri$oare şi i5o 3ntin$e%5 Domo ari*ato *o1aima$u%5 Do ita$hima$hite% Ea citi 3ncet%Unde)a, 3n interiorul clădirii, de dincolo de uşi şi de pereţi, -ruer au1iritmul 3ncet şi $olitar al unei toe tai.o, iar 3n aer $e $imţi un delicatparfum de tăm3ie% 2i, 3n timp ce -ruer 3ncerca $ă $e concentre1e laafaceri, $e tre1i $t3rnit de ace$t loc, fără a $e putea controla, $t3rnit de opromi$iune $en1uală, impo$iil de i*norat%A$ta5i o afacere, 3şi $pu$e% Plăcerea poate $ă aştepte% 2i totuşi mul,lo)iturile puternice şi ritmice ale toei, frumu$eţea tinerei 3i $pulerauconcentrarea%

C3nd termină de citit $cri$oarea, ea pri)i o clipă $pre -ruer şi 3l 3ntreă pe'ei45 'ochira 0a -ruer5$an de$u.a<5 /ai%Ea 3mpături $cri$oarea, o pu$e 3ntr5unul din $ertarele iroului, aruncă opri)ire $curtă $pre -ruer şi, cu un 13met aia $chiţat, făcu $emn $pre oaltă uşă, apă$3nd 3n acelaşi timp un uton aflat $u piciorul ei% Din$pre uşă$e au1i un declic $la% 'ei de$chi$e uşa şi5l pofti pe -ruer 3n &a.m "hu%"in*ura lumină din interiorul imen$ părea $ă )ină de unde)a de l3n*ăta)an, dar era at3t de $utilă şi de difu1ă, 3nc3t 3i treuiră lui -ruer c3te)amomente $ă $e poată oişnui cu ea, după care 3ncepu $ă $tudie1e

interiorul cluului% 8ntr5o cameră circulară, la )reo doi metri de ta)an, $eafla o arenă acoperită cu pluş% 8n mi7loc, era o mică $cenă, de la careporneau, ca nişte d3re de apă, mai multe eta7e şi r3nduri circulare, ceră$ăreau unele dea$upra celorlalte, ca nişte trepte uriaşe, către un punctaflat unde)a pe la 7umătatea domului% Nu e6i$ta nici o ferea$tră% Pefiecare treaptă erau mai multe nişe, $eparate de mă$uţe% 8n 3ncăpere nue6i$ta nici o lampă, iar 3n fiecare dintre nişe erau $altele $uprapu$e şicu)erturi, folo$ite de oicei pentru dormit% Ma7oritatea alco)urilor erauocupate4 unele de un $in*ur cuplu, altele chiar de c3te şa$e per$oane%;eţele lor păreau apariţii ceţoa$e 3n lumina difu1ă%

Mu1ica, un c3ntec de dra*o$te 7apone1, era c3ntată de trei *heişe, care$tăteau pe $cena din mi7locul camerei% C3nd 'ei şi -ruer intrară, $in*urul

45



$unet care $e au1ea era ritmul 3ncet al tai.o5ului, acompaniat de unmurmur pre)e$titor ce )enea din camera a*lomerată% Apoi, toei i $ealătură $ami$en5ul, chitara 7apone1ă cu trei coarde ce $una 3ntotdeaunapuţin de1acordat şi, după două, trei ătăi, flautul%8n ciuda profe$iei $ale, -ruer reuşi$e de5a lun*ul anilor $ă5şi ci1ele1e

puţin *u$turile şi, o dată, chiar 7uca$e rolul unui decorator de interior, caacoperire 3ntr5o mi$iune% Locul ă$ta e$te o minune, de o ele*anţă pură, $e*3ndi@ tot ceea ce $e află 3n cameră e$te important%Aiuriţii ăştia de 7apone1i, treuie $ă le dai ceea ce e al lor, au *u$turirafinate% După c3te)a momente, -ruer 3şi dădu $eama că toţi cei dincameră a)eau ochii aţintiţi 3n $u$ $pre ta)an, la opt metri 3nălţime, pri)indun di$c din ple6i*la$, a*ăţat de ta)an la patru metri 3nălţime, şi care eracoor3t 3ncet% Di$cul era pă$trat 3ntr5un echiliru perfect cu a7utorul unorfr3n*hii de catifea, prin$e la trei metri dea$upra di$cului de un mic calu,a*ăţat de un troliu a$cun$ unde)a 3n ta)anul fal$%Luminile colorate $e e$tompau 3ncet, pe mă$ură ce di$cul tran$parent eracoor3t% -ruer pri)i 3n $u$ prin di$c% Pe el erau doi ăraţi şi o femeie%Unul din ei nu a)ea mai mult de două1eci $au două1eci şi unu de ani@celălalt era trecut de patru1eci% Am3ndoi a)eau alură de atleţi şi uleiurilecu care erau unşi le puneau 3n e)idenţă trupurile mu$culoa$e% 8n 7urulşoldurilor a)eau le*ate f3şii de p3n1ă% ;emeia era ală, cu uşoare tră$ăturipoline1iene% Era t3nără, $u două1eci de ani, $cundă, dar trupul 3i eraaproape perfect4 $3nii nu prea mari, iar picioarele nu prea $curte% Purtanumai o tunică lar*ă, care o acoperea p3nă la 7umătatea coap$elor%Am3ndoi ăraţii erau le*aţi la ochi cu f3şii din măta$e nea*ră%9A, *3ndi -ruer, chiar şi $pectacolul )a fi un $tudiu de ele*anţă şi $til%

Porno*rafic< De$i*ur% Dar niciodată o$cen%:Di$cul 3ncepu $ă $e rotea$că 3ncet, pe mă$ură ce era coor3t% Cei doiăraţi 3ncepură $ă o m3n*3ie pe femeie, fiecare 3n felul $ău% #ăratul mait3năr era mai impetuo$, atin*erea lui era mai nerădătoare, mişcările, maidirecte% #ăratul mai 3n )3r$tă 3ncepu $ă o m3n*3ie cu )3rfurile de*etelor,

3nt3i pe m3nă, apoi 3n $u$, pe raţ, oprindu5$e 3ndelun* la mcheieturaumărului, coor3nd 3n 7o$, $pre *enunchi, apoi urc3nd din nou, $trecur3ndu5şi m3na pe partea interioară a coap$ei ei% Ea 3şi lă$ă capul pe $pate şi părul

3i at3rna p3nă aproape de călc3ie% 3ncepu apoi $ă5şi mişte capul, dintr5oparte 3n alta, 3n ritmul mu1icii%5 &reuie $ă mer*em acum, $pu$e 'ei%

Neamţul 3ncepu$e $ă tran$pire, foarte uşor, dea$upra u1elor%5 8ntr5o clipă, $pu$e el repe1it, fără $ă5şi ia ochii de la di$cul rotitor%+itmul mu1icii cre$cu şi, odată cu el, $en1aţiile celor trei $e inten$ificară%#ăratul mai t3năr 3şi 3ncetini mişcările, iar cel mai 3n )3r$tă le inten$ifică%;emeia era atin$ă de patru m3ini ce păreau $ă e6plore1e fiecare milimetrual trupului ei, m3n*3indu5i loii urechilor, pleoapele, u1ele, *3tul%Ea $e mişca 3nainte şi5napoi, iar ăraţii $e apropiară mai mult% 8ncepură$ă $e le*ene odată cu ea, $tr3n*3nd5o 3n raţe% +itmul mu1icii cre$cu şi ea

3l urmă% Cu c3t ritmul mu1icii era mai rapid, cu at3t mai frenetice 3i eraumişcările%

-ruer părea ţintuit locului% Pri)ea fi6 3n $u$, $pre di$c% #u1ele 3 erauu$cate şi noi rooane de $udoare 3i apărură la rădăcina părului%

46



&otul e po$iil aici, *3ndi el% E *reu de $pu$ unde $e opreşte realitatea şiunde 3ncepe fante1ia%M3na ăratului mai 3n )3r$tă alunecă $u tunica femeii şi 3ncepu $5om3n*3ie pe $tomac, 3n timp ce m3inile ăratului mai t3năr tra$au cercuri 3n

7urul $3nilor, fără $ă5i atin*ă propriu51i$, doar urm3ndu5le conturul pe$te

ţe$ătura $uţire% Ea $e lă$ă pe $pate, $pri7inindu5$e 3n raţe şi pri)ind 3n 7o$ $pre corpul ei, apoi $e ridică uşor, a$tfel 3nc3t m3na ăratului mai 3n)3r$tă $ă5i alunece mai 7o$ $pre p3ntece, iar el 3şi 3ntoar$e m3na cu de*etele

3n 7o$ şi o coor3 3ncet 3ntre picioarele ei%Ea *emu şi audienţa reacţionă imediat% Un murmur prelun* in)adă $ala%-ruer era fa$cinat% 'ei, $t3nd l3n*ă el 3n 3ntuneric, 3i $tudie reacţiile,u1ele u$cate, tran$piraţia de pe faţă şi ochii ce5i $trăluceau 3n timp ceurmărea $pectacolul%Ea $e mişcă, odată cu m3na ăratului mai 3n )3r$tă, alunec3nd uşor $uatin*erea ei, ridic3ndu5$e şi lă$3ndu5l $5o atin*ă e6trem de uşor cu palma%#ăratul mai t3năr 3i atin$e 3n $f3rşit un $f3rc, apoi celălalt şi 3şi ridică m3na,tră*3nd de le*ăturile tunicii, care alunecă pe 7o$% Apoi, 3n $f3rşit, $e ridică,m3n*3indu5i pe am3ndoi ăraţii care $e e6citară la atin*erea ei%'ei atin$e cotul lui -ruer şi şopti45 &reuie $ă plecăm acum% "pectacolul $e termină cur3nd%5 O pot ţine aşa $ăptăm3ni 3ntre*i%5 Putem )eni mai t3r1iu $ă )edem un alt $pectacol% Poate m3ine%%%5 Un minut, şopti -ruer, iritat%5 #ine, amice, e ciuucul tău%5 E6pre1ia, $pu$e -ruer fără $ă5şi ia ochii de la di$c, e$te afacerea, e$teafacerea ta, a$ta5i e6pre1ia%

Cei trei interpreţi de)eni$eră 1*omotoşi% ;emeia 3şi pu$e m3na pe m3naăratului mai 3n )3r$tă, conduc3ndu5l tot mai ad3nc%'ei nu urmărea $pectacolul% Pri)ea 3n partea cealaltă a camerei, $pre uncolţ 3ntunecat, aştept3nd%Di$cul era acum aproape de podea% Mişcările femeii de)eneau$pa$modice% +eflectoarele 3i de1)ăluiră faţa 3ncordată% ;iecare muşchi alcorpului 3i era 3ncordat% Deodată, ea rup$e f3şia de p3n1ă de pe şoldurileăratului mai 3n )3r$tă şi 3ncepu $ă5l m3n*3ie@ apoi, am3ndoi ăraţii otra$eră 3n 7o$, $e aşe1ară l3n*ă ea şi 3ncepură $ă5i $ărute $3nii, $tomacul,coap$ele, iar ea, cu dinţii 3ncleştaţi, $coa$e un ţipăt uşor%5 8n cur3nd o $ă fie prea t3r1iu, şopti 'ei%

5 #ine, ine, mormăi neamţul şi 'ei 3l condu$e către o uşă dintr5o parte aarenei%(ntrară 3ntr5o 3ncăpere ce părea a fi o deara mai mare, luminată 3ntr5onuanţă de ala$tru% 3n faţa lor era o altă uşă%5 Aşteaptă o clipă, şopti -ruer% Unde mă duci<5 Nu te $peria, $pu$e 'ei% Cluul de $ănătate e chiar aici, de parteacealaltă a uşii% Nu )or lumină 3n clu, a$ta e%

3nchi$e uşa% Mu1ica ră$una 3ncă o$edant 3n mintea lui -ruer, deşi Prinuşa 3nchi$ă nu putea $ă audă dec3t ritmul toei% Nu $e putea concentra,făc3nd cu *reu trecerea de la fante1ie 3napoi la realitate% 'ei de$chi$e

cealaltă uşă şi lumina in)adă mica 3ncăpere% 2a$e trepte conduceau 3n 7o$$pre un hol 3n*u$t, 1u*ră)it 3ntr5un al oritor% Lumina indirectă era at3t de

47



puternică, 3nc3t era *reu de $pu$ unde $e terminau Pereţii şi unde 3ncepeapodeaua% Acum, chiar şi ritmul mu1icii era o amintire% Dar $cena rămă$e$e

3ntipărită 3n mintea lui -ruer şi nu putea $căpa de fante1ia ce continua $ăi $e de$făşoare 3n ima*inaţie%'ei 3l condu$e pe neamţul ma$i) la una dintre uşi şi5l introdu$e 3ntr5un

)e$tiar foarte curat, cu şa$e dulăpioare din lemn de tec şi o ancă lun*ă,tot din lemn de tec% 'ei 3i indică o uşă pe partea cealaltă a holului%5 #aia de auri% Uşa din partea cealaltă a ăii de auri duce 3n $ala dema$a7, e clar<-ruer de)enea din nou ner)o$%5 Unde te duci< 3ntreă%5 C3nd termini, "u7i 3ţi )a arăta unde e$te ieşirea% &e )oi aştepta acolo,$pu$e 'ei şi plecă%9Afuri$itul, *3ndi -ruer, proail $e duce 3napoi $ă )adă $f3rşitul$pectacolului%:-ruer 3şi $coa$e hainele, le aran7ă meticulo$ 3n dulăpior, a*ăţă toculpi$tolului 3ntr5un c3rli*, apoi 3şi 3nfăşură un pro$op 3n 7urul şoldurilor% Corpul

3i era puternic şi pielea 3ntin$ă% 8ntr5o parte, a)ea două cicatrice rotunde,cicatrice de la o armă calirul , amintindu5i con$tant că, 3ntr5un alt timpşi loc, fu$e$e periculo$ de ne$ăuit%"e pri)i 3n o*lindă c3te)a momente, apoi $e uită la cicatrice% Mintea 3ifuncţiona ca un ec cu lumină intermitentă, pendul3nd 3nainte şi 3napoi, dela arena de dea$upra la femeia de dincolo de uşa ăii de auri, care urma$ă5l conducă la Cameleon%+ă1*3ndindu5$e, $coa$e din toc pi$tolul #eretta, de calirul H, 3l ţinu 3nm3nă c3te)a clipe, )erifică 3ncărcătorul, apoi 3l )3r3 3n pro$opul $tr3n$ pe

şolduri% 3şi pu$e un alt pro$op pe umeri lă$3ndu5l $ă5i cadă pe o parte, ca$ă5i a$cundă pi$tolul% (ntră 3n camera de auri%Parcă era pierdut printre nori% Nu mai )ă1u$e niciodată auri at3t de denşi%-ruer 373i pe l3n*ă perete croindu5şi drum $pre ăncile dintr5o latură a$ălii, unde $e aşe1ă% 2iroaie de $udoare i $e prelin*eau p corp, adun3ndu5$e 3n pro$opul $tr3n$ pe mi7loc% "coa$e pi$tolul şi 3l aşe1ă pe ancă, l3n*ăel%

3ncăperea era mult mai mare dec3t 3şi 3nchipui$e% Numai )a* putea $ă5şidea $eama de dimen$iunile ei, lu3ndu5$e după luminile 3n*ropate 3n pereţi%9Dumne1eule, *3ndi el, treuie $ă fie cinci1eci de *rade aici% O $ă $taudouă5trei minute, pe urmă o $ă ie$ dracului de aici%: 2i 3şi luă pro$opul de

pe umeri, 3l muie 3ntr5o *ăleată cu *heaţă topită ce $e afla pe 7o$, l3n*ă1id, şi $e şter$e pe faţă%?*omotul ru$c al unui duş, urmat imediat de o puternică i1ucnire deauri 3l făcură $ă tre$ară% "unetul )enea din partea opu$ă a 3ncăperii%Cine)a dădu$e drumul la apă pe$te cărunii 3ncinşi, aflaţi 3n mod e)identunde)a, 3n partea cealaltă a camerei%>alurile de ceaţă $e5n*roşară%

3n dreapta lui, au1i o uşă de$chi13ndu5$e, apoi 3nchi13ndu5$e%M3na pipăi $pre pi$tol% Era $ure$citat, ner)o$ şi pul$ul nu5i re)eni$e lanormal, după minutele 3n care urmări$e $pectacolul 3n arena de dea$upra%

48



Apoi, ceaţa din celălalt capăt al camerei păru $ă $e ri$ipea$că pentru oclipă şi, pentru o fracţiune de $ecundă, di$tin$e neclar $iluetaameninţătoare a unui ărat care5l pri)ea%

3l $perie% "ări 3n picioare, atent% Dar aurii a$cun$eră imediat $ilueta% Luă 3n m3nă pi$tolul şi făcu precaut c3ţi)a paşi pe podeaua acoperită cu

ceramică alunecoa$ă, 3n$pre $ilueta pe care o )ă1u$e% Era ma$i) $au$cund< -ra$ $au $la< -ruer nu era $i*ur de ceea ce )ă1u$e%"imţi, dar nu )ă1u propriu51i$ $ilueta, care $e materiali1ă pentru o clipă, 3i$mul$e pro$opul şi di$păru din nou 3n ceaţă%Pi$tolul 1ăn*ăni, ro$to*olindu5$e pe podea% -ruer răma$e 3n cameră,de1răcat% Panica 3ncepu $ă5i $tr3n*ă $tomacul% 3şi 3ndoi *enunchii şi $eaplecă 3ncet $pre armă, 3ncerc3nd $ă )adă ce)a prin aurii tot mai denşi%Un nou 7et de auri )eni din partea cealaltă a 3ncăperii şi 3i di$tra$e atenţiapentru o clipă% Lo)itura )eni din neant, o durere ru$că şi a$cuţită trimi$ădin ceaţă% #an* Pur şi $implu%Nu )ă1u$e cine5l lo)i$e, nici măcar nu5l au1i$e )enind% Dar $imţi$e călc3iuli1indu5l 3ntr5o parte, rup3ndu5i c3te)a coa$te% Picioarele 3i alunecară şică1u 3ntr5o parte pe ceramica de pe podea şi $e i1i de 1id%O clipă 3şi pierdu orice control% Apoi 3şi ră$uci trupul, i*nor3nd durerea, $eridică repede 3n *enunchi şi, cu pi$tolul aţintit $pre neantul care5l

3ncon7ura, $ări 3n picioare, răm3n3nd cu $patele lipit de pereteNici nu a)u timp $ă anali1e1e $ituaţia%Următoarea lo)itură, dură ca o ucată de *heaţă, o primi 3n $tomac, 3n1ona diafra*mei, şi $e tre1i din nou i1it 3n perete% (n$piră aproape $ufocatşi $imţi *u$tul amar al ilei%"e aruncă 3nainte, cu pi$tolul ţinut $tr3n$ 3ncă 3n pumnul tran$pirat şi $e

ro$to*oli de la perete, 3ncerc3nd $ă a7un*ă la ace$t duh al aurului% &ocmai c3nd )oia $ă $e ridice 3n picioare, )ă1u ce)a pentru o clipă, un$pectru ce păru $ă $e materiali1e1e 3ndea7un$ pentru a5l i1i 3n parteadreaptă a ma6ilarului, 3nainte de a $e 3n)ălui din nou 3n ceaţă%Durerea 3i 1*3lţ3i ner)ii şi 3i in)adă creierul% De data acea$ta ţipă, dar, 3ntimp ce cădea, ridică pi$tolul 3n $u$ şi tra$e un foc al cărui 1*omot ră$ună

3nfundat%9'arate% &radiţional% O.ina0an% Care era cea mai ună apărare po$iilă 3ncondi%%%: &ro$c

3şi $imţi 3ncheietura m3inii $mul$ă, )ă1u pi$tolul 1ur3nd prin ceaţă,i1indu5$e de podea şi alunec3nd 3ntr5un colţ% "e ră$uci rapid 3n direcţia

lo)iturii%Nu )ă1u nimic altce)a dec3t )ălătuci *roşi de auri 3ncinşi%

3ncepu $ă tremure% &ran$piraţia i1)ora din fiecare por al corpului% +e$piracu *reutate% "e 3ntoar$e şi $e 3ndreptă $pre uşă%Picioarele 3i fură $ecerate, fără un $unet, fără efort, in)i1iil% Că1u lat pepodeaua udă, $e i1i cu ma6ilarul rupt de ceramică, $imţi un foc 3ncoa$tele 1droite şi m3na $mul$ă din 3ncheietură fu prin$ă $u el%-em3nd necontrolat, $e lupta $ă răm3nă conştient% /otăr3 $ă răm3nă 3ntin$pe 7o$, p3nă 3şi )a putea re)eni puţin% -ăleata cu *heaţă era la c3ţi)acentimetri de m3na $ănătoa$ă%

49



"e 3ntoar$e pe partea cealaltă şi $e t3r3 p3nă putu $ă apuce cu m3nam3nerul *ăleţii, $e ridică foarte 3ncet 3n *enunchi, pri)ind 3n$păim3ntat şicu au1ul 3ncordat% Durerea 3i 3ntuneca 7udecata%

&reuia $ă ia$ă din cameră% Uşa era 3n $patele lui, proail la )reo metridepărtare, a$cun$ă 3n ceaţă% -ruer $e 3ndreptă cu $patele $pre ea

alan$3nd *ăleata cu *heaţă 3n lar*i arcuri de cerc, m3r3ind ca un animalrănit%Lo)itura )eni din $pate şi 3i di1locă umărul% -ăleata cu *heaţă 3i 1ură dinm3nă şi $e lo)i de ăncile din apropiere% #ucăţi de *heaţă $e ră$p3ndiră 3n

7urul lui%Era neputincio$, raţul $t3n* şi m3na dreaptă 3i erau nefolo$itoare, d3ndu5idureri a$cuţite, ma6ilarul 3i at3rna $tr3m, iar o latură a corpului eraumflată şi roşie%5 Pui de lele, *emu el ră*uşit, )orind c3nd 3n en*le1ă, c3nd 3n *ermană,arată5teDar era terminat şi ner)ii 3ncepură $ă5i cede1e% Apoi totul di$păru şi,tremur3nd necontrolat, $e prăuşi pe$te o ancă%Din celălalt capăt al camerei, o )oce $pu$e 3ntr5o en*le1ă perfectă45 "ă di$pari din !aponia p3nă m3ine după5amia1ă la ora cinci% Pi$tolul#eretta, )enind de unde)a din ceaţă, i $e ro$to*oli la picioare, 3ncărcătorulera *ol%-ruer au1i uşa de$chi13ndu5$e şi $imţi curentul de aer rece )enind dincelălalt capăt al camerei%5 #on )oa*e, ro$ti )ocea şi uşa $e 3nchi$e cu 1*omot%

Era patru şi 7umătate după5amia1ă şi camera de ştiri era, ca de oicei, 3ntr5un hao$ total% Una dintre maşinile pe care $e redactau ştirile $e$trica$e, iar Moone $e $ătura$e $ă a$culte toate pl3n*erile şi $cu1ele%

&elefonul $ună şi Moone ridică receptorul cu o $mucitură% "pu$e45 +enunţăEula, $ecretara lui 3i ră$pun$e cu 3nţelepciune%5 8h3%Moone repetă $urprin$45 3h3<Eula $pu$e4

5 E Dumne1eu% Moone oftă%5 Of, la dracuB E6act a$ta5i treuia%Doamne, dintre toţi oamenii, 3l $una tocmai şeful tuturor adoratorilor1eului 'ri$hna, $tăp3nul lunii, al $telelor şi al re$tului uni)er$ului, precum şial 1iarului "tar din #o$ton, a cinci $taţii de radio şi a trei po$turi detele)i1iune afiliate, inclu$i) a aceleia unde el, /arold Claude Moone, eradirector la departamentul de ştiri% A$ta era ce)a deo$eit, mai ale$ laCanalul din #o$ton% Dumne1eu, cuno$cut altfel $u numele de Charle$-ordon /o0e, era, printre altele, un fanatic al ierarhiei şi al titlurilor%Pentru /o0e, titlul era aproape la fel de important ca şi $lu7a% /o0e 3i

e6plica$e odată, la una din rarele 3nt3lniri ale e6ecuti)ului, acea$tăfilo1ofie4 9Oamenii $unt imediat intimidaţi de titluri% E mai *reu $ă

50



aPrecie1i o per$oană% Dar titlul, titlul 3l pricepi imediat% Aici e puterea, fărăalte e6plicaţii:%Ei ine, /o0e a)ea titlul% Preşedintele% Nu preşedinte al Con$iliului deAdmini$traţie, ci preşedintele%La o oră şi 7umătate de la 3nceperea emii$iei şi cu nouă1eci de minute

3nainte de Circu$ Ma6imu$ din fiecare $eară c3nd ştirile de la ora şa$e 3i$tăteau pur şi $implu 3n *3t, cine 3l $una la telefon< Afuri$itul de preşedinte%8şi luă o )oce mieroa$ă şi ră$pun$e45 Domnul /o0e< Aici /al Moone%5 Domnule Moone, ştiu că )ă doriţi proail $ă mă lo)ea$că cine ştie ceciudat le$tem )oodoo pentru că )ă $un tocmai acum, dar am ne)oie decinci minute din timpul dumnea)oa$tră% Pe urmă, o $ă )ă la$ $ă )ă

3ntoarceţi la treaă%5 Cinci minute< #ine, $puneţi%5 >reau $ă5mi )oriţi cinci minute de$pre Eli1a -unn% >reau $ă5i faceţi unportret% O $ă )ă cronometre1%5 Chiar acum< Porniţi cronometrul chiar acum< 3ntreă Moone şi chicoti,deşi ştia că /o0e chiar $tătea, proail, cu un cronometru a a 0 3n m3nă%5 Chiar acum%Moone aruncă o pri)ire leneşă $pre cea$ul de dea$upra uşii, $e *3ndic3te)a $ecunde şi apoi 3ncepu45 E unul dintre cei mai uni reporteri pe care i5am cuno$cut% Mer*e p3nă lacapăt, indiferent ce poate 3n$emna a$ta% Poate fi adorailă, dacă de a$ta ene)oie pentru a oţine ceea ce )rea% Poate fi $erioa$ă, dacă treuie $ă fie$erioa$ă, $au amu1antă, dacă treuie $ă fie amu1antă, $au inimoa$ă, $aucu $3n*e rece, $au mai rea dec3t o coră cu ami*dalită, dacă aşa treuie

$ă fie% 8ntr5un cu)3nt, oţine ceea ce )rea% E ca !oe Namath 3n Primul lui anla !et$% ;iecare acţiune treuie $ă fie un $ucce$% Primul lucru care 3mi )ineacum 3n minte e$te un ti*ru $aşiu% Ea 3i 1ice ănuială% Eu 3i 1ic in$tinct,in$tinct pur, fără de care un reporter e ca un dan$ator cu picioarele rupte%Mi5a luat ce)a timp la 3nceput, ştiţi, $ă5mi dau $eama de a$ta% La 3nceput,m5am *3ndit că e dră*uţă şi puţin tră$nită 5 am folo$it5o la lumini% Darpo)e$tea cu ti*rul a fo$t e6traordinară% Ceilalţi, de la celelalte $taţii detele)i1iune, tratau che$tia a$ta ca pe Ce)a amu1ant% Adică, ce dracuB, cum$ă trate1i altfel o po)e$te de$pre Un ti*ru $aşiu, numit #et$ +o$$, careurma $ă facă o operaţie la ochi ca "ă nu mai fie $aşiu< Aşa că toţi auadunat materiale de$pre ti*ru mer*3nd 3n $ala de operaţie şi )orind cu

doctorul% Pe urmă au plecat% Nu şi ea A răma$ proţăpită acolo% (5am şi$pu$ $ă plece dracului de la *rădina aia 1oolo*ică% Erau o *rămadă de alteştiri de adunat din oraş 3n 1iua aceea 9Am o ănuială:, 3mi 1ice ea% 9Ce)rei $ă $pui<: 1ic eu% 9Doar ştii ce5i aia o ănuială, pentru numele luiDumne1eu: 1ice ea% M5am $imţit ca un ătr3n năt3n*% Adică, oţuB ă$ta defată, de un metru 7umătate, patru1eci şi cinci de .ile, de numai două1eci şidoi de ani, mă 3ntreaă pe mine dacă ştiu ce5i aia o ănuială, eu, care$unt 3n me$eria a$ta de două1eci de ani< Aproape de c3nd e ea pe lume%9Uite, 3i 1ic, am o *rămadă de proleme i)ite 3n multe locuri, $untdirectorul ştirilor, aşa că mişcă5ţi fundul la%%%:, dracuB ştie, nici nu mai ştiu

unde am trimi$5o atunci% Pe )remea aia era an*a7ată de )reo două, treiluni şi p3nă atunci fu$e$e o amăr3tă de $ecretară, aşa că eu eram e6pertul

51



şi ea doar proa$păt an*a7ată şi, 3n afară de a$ta, eu eram şeful şi ce ştiaea< Corect< -reşit% 3mi 1ice4 9N5am 3ncredere 3n nenorociţii ăştia: 5 apropo,)oreşte ca un ir7ar 5 şi eu 3i 1ic4 9Care nenorociţi<: şi ea 3mi 1ice49>eterinarii:, şi eu 3i 1ic4 9DaB nu5$ acolo trei doctori e6perţi 3n ti*ri<: şi ea

3mi ră$punde4 9Mă doare5n cot şi dacă5i cel mai tare )eterinar, are o

$clipire ciudată 3n ochi% Ai 3ncredere 3n mine:% Au1i, ai 3ncredere 3n mineEu mai am trei ore p3nă la ştirile de la ora şa$e şi ea )rea $ă5mi loche1eun echipa7 şi o cameră de filmat, cu tot cu maşină, 3ntr5o 1i cu ştirifierinţi, numai pentru că doctorul ti*rului are o $clipire ciudată 3n ochi%Am făcut şi eu o mică *lumă şi i5am 1i$4 9DaB nu chiar aşa de ciudată cacea din ochii ti*rului, ha, ha, ha: şi ea $e $upără şi 3ncepe $ă5mi tot c3ntede$pre ti*ru, că ce )aloro$ e, pentru că are dun*i ne*ru cu al 3n loc dene*ru cu *alen, şi că fac operaţia a$ta ca $ă crea$că şi mai mult )aloareati*rului şi pe urmă *rădina 1oolo*ică o $ă5l )3ndă )reunui re*e ara,pentru o $umă imen$ă de ani şi, colac pe$te pupă1ă, )eterinarul are şi elo parte din afacerea a$ta% 9Un ti*ru, pentru numele lui Dumne1eu Mişcă5ţi funduB de5acolo: 3i 1ic, şi ea 5 7ur pe Dumne1eu 5 3mi 1ice4 9+ahat: 2i5mitr3nteşte telefonul% 2i mai la$ă şi telefonul de$chi$% Eu $unt *ata $5o omorşi dicte1 un memoriu $5o 3n)ăţ minte şi, la cinci şi 7umătate, 3mi nă)ăleştepe uşă, cu )e$tea că ti*rul a murit 3n operaţie şi că e6traordinarul)eterinar a dat5o 3n ară rău de tot, şi oamenii de la *rădina 1oolo*ică$unt di$peraţi, şi că ea a pu$ m3na pe un doctor tră$net, care 3ncearcă $ăia$ă din 3ncurcătură e6plic3nd de ce a murit ti*rul, că ei nu 3ncercau dec3t$ă5i )indece ochii, şi nu *ă$i$e alt reporter pe o ra1ă de două1eci de mile,iar după aia mă tre1e$c că ăia de la Cron.ite caută un $uiect $en1aţional,şi noi ne tre1im cu mai multe telefoane pentru afuri$ita a$ta de 3nt3mplare

dec3t pentru orice altce)a pot eu $ă5mi aminte$c% ;ata a$ta are in$tincte%2i a$ta5i re*ula 7ocului% De atunci, nu m5am mai contra1i$ cu ea% 2i ea num5a de1amă*it niciodată%5 Pare foarte pricepută la *ă$irea oamenilor, $pu$e /o0e liniştit% >reau $ă1ic, oameni care nu )or $ă fie *ă$iţi%5 A fo$t ună de la 3nceput% "pre e6emplu, cum a fo$t cu &omatoe$-ar1iola% (mediat după ce a i1ucnit neunia dintre -ar1iola şi ;% #% (% Defapt, 3ntr5un fel, ea a tra$ primul foc 3n ră1oiul ă$ta% Un procuror ad7unct,pe nume ;lanna*an, făcu$e nişte comentarii la o ma$ă, de$pre -ar1iola, şitoată lumea 3l căuta, numai că -ar1iola nu era aşa de nerădător $ă fie*ă$it% Dar Li11ie a hotăr3t, Dumne1eule, că o $ă5l *ă$ea$că, aşa că a

$tudiat tot materialul pe care5l a)eam de$pre el şi a *ă$it acolo o referirela mama lui -ar1iola% 2i deodată 5 minune, )ine 1iua de naştere a ătr3neidoamne% Aşa că Li11ie ia o echipă şi $e duce direct 3n Pro)idence, unde $tăătr3na şi unde era şi &omatoe$, la ma$ă, cu şa$e *orile după el% &reaa ecă i5a tot $pu$ &omatoe$% 2i )reau $ă $pun că ultima dată c3nd cine)a i5a$pu$ lui -ar1iola &omatoe$, ace$ta a fo$t *ă$it plutind cu urta5n $u$, $udi*ul de pe Atlantic "treet% Aţi )ă1ut ca$eta ori*inală< -ar1iola ie$e 3n uşaca$ei, cu o faţă care ar fi făcut toată linia de atac de la Dalla$ Co0o$ $ăfacă 3n Pantaloni, $e uită la ea de $u$ şi 3i 1ice4 9Nu accept 3n *eneralfemei, mai ale$ c3nd nu c3ntăre$c nici nouă .ile ude leoarcă, dar de data

a$ta aş putea $ă fac o e6cepţie, $urioară:% Ea 3i aruncă un 13met decinci1eci de dolari şi5i 1ice4 9Procurorul ;lanna*an )ă face de r3$, domnule

52



&omatoe$, şi eu m5am *3ndit că poate doriţi ca dumnea)oa$tră $ă )ă$puneţi )er$iunea 8n toată po)e$tea a$ta:% El 3ncepe $ă r3dă şi $e 3ntoarce$pre cele patru maimuţe din $patele $ău, 1ic3nd 9Domnul &omatoe$: şir3de cu at3ta poftă, că, ine3nţele$, toţi 3ncep $ă r3dă% Atunci el 1ice4 9Ce)rei $ă $pui<: şi ea 1ice4 9Domnul ;lanna*an )5a acu1at oficial de

e$crocherie, de mită, de deturnări şi chiar de c3te o crimă, pe ici, pe colo:%-ar1iola $e uită din nou la ea, şi5i 1ice4 9Ce pui de lele, şi o mai face şi de1iua mamei mele:% Ea, cu o faţă $e)eră 1ice4 9Da, chiar de 1iua mameidumnea)oa$tră: 2i apoi fără $ă5şi tra*ă $ufletul, adau*ă4 9De ce )5au 1i$

&omatoe$<: şi după aia ce credeţi< -ar1iola $e aşea1ă pe )eranda ca$eimamei $ale şi5i po)e$teşte tot, de$pre cum era 3ntr5o 1i, pe )remuri, ladocuri, şi cum oişnuiau $ă ţină marfa p3nă c3nd roşiile $e $tricau şi p3nă laurmă proprietarii cedau, şi a$ta fu$e$e )remea c3nd 3ncepu$e $ă $coată un$alariu% De la a$ta i $e tra*e numele de &omatoe$%Patru1eci şi cinci de minute mai t3r1iu, el 3ncă mai )orea şi, ca $ă o facălată, 1ice4 9Uite, domniţă, dacă5i )ora de mituiri şi de trafic de influenţă,apăi $ă ştii că primul care a 3ntin$ laa a fo$t *unoiul ă$ta mărunt de;lanna*an% >rei o po)e$te, 3ţi dau eu o po)e$te:% 2i a)ocatul lui, care$tătea acolo, a 3ncercat $ă5l facă $ă tacă, dar el le5a 1i$ tuturor $ă5l la$e 3npace şi $5a apucat $ă5i po)e$tea$că, punct cu punct, toată i$toria care apro)ocat unul dintre cele mai mari $candaluri% Nu $pun că ea a pro)ocattoată treaa a$ta 5 )reau $ă 1ic că, 3n timp, totul ar fi ieşit oricum la$uprafaţă 5 dar noi am a)ut5o primii, şi a$ta e re*ula 7ocului% ?iareledumnea)oa$tră au $co$ tot ce5au putut din a$ta, dar prima dată aţi )ă1ut5o pe Canal şi ea e$te cea care a rupt 1ă*a1urile% De data a$ta, a fo$tadorailă%%% a fo$t adorailă% 3nţele*eţi ce )reau $ă $pun<

5 Caracteri1ea1ă5mi5o 3ntr5un cu)3nt% Moone $e *3ndi c3te)a clipe%5 &enace, $pu$e el%5 Mulţume$c foarte mult, domnule Moone%5 Cu plăcere, domnule% N5are proleme, nu5i aşa<5 Ar fi a)ut, domnule Moone, acum n5ar mai a)ea% Nu după ce mi5aţi $pu$5 2i apropo, felicitări pentru că aţi ieşit din nou pe locul 3nt3i ca audienţă%5 Mulţume$c% Mulţume$c foarte mult%5 La re>edere, domnule Moone% Mulţume$c pentru timpul pe care mi l5aţiacordat, 3nchi$e%(a te uită Ce dracuB pune la cale ătr3nul< Dacă mi5o fură $ă o trimită laaltă $taţie, 3şi $pu$e Moone, ştiu ce o $ă fac, o $ă mă duc la el aca$ă şi o

$ă5l ucid pe afuri$itul ă$ta%Coor3 la eta7ul al patrulea, un ni)el mai 7o$ de $tudio, şi $e 3ndreptă 3nfu*ă $pre camera de editare% Eddie, cel mai un redactor de la $taţie oaştepta% Eddie, ătr3nul de năde7de%5 Eşti un )i$, $pu$e ea şi5l $ărută apă$at pe creştetul capului $ău ne*ru şifără nici un fir de păr%5 Mulţume$c% Ce5ai oţinut<5 Un inter)iu e6clu$i) cu !onathan Cald0ell%5 -lumeşti5 Am totul aici, $pu$e ea, făc3nd $emn $pre ca$etele )ideo% Eddie fluieră

3ncet printre dinţi%5 Cum dracuB ai făcut a$ta<

53



5 L5am 3ncolţit, Eddie% Am urmărit5o pe dră*uţa aia de prietenă a lui timpde patru 1ile şi a$tă1i m5a condu$ direct la el% C3t e cea$ul<5 Patru patru1eci şi cinci%5 ;ir5ar $ă fie, a mai răma$ mai puţin de o oră%%% #ine, hai $ă punem Cap lacap cinci minute şi pe urmă o $ă5i forţe1 eu m3na lui &u $ă5mi mai dea

nişte $paţiu de emi$ie%5 #ine, dar mai ine 3ţi la$ o mar7ă de trei1eci de $ecunde, 3n *eneral nu5ţidă dec3t timpul oişnuit% Aşa n5o $ă treuia$că $ă facă )reo tăietură 3nultima clipă%5 Nu poate $ă facă a$ta%%% a$ta e o ştire fierinte% &oţi 3l Caută pe Cald0ellde c3nd a fo$t acu1at% 2i eu am oţinut un inter)iu 3n e6clu$i)itate%5 (uito, nu treuie $ă mă con)in*i pe mine% &reuie $ă5l con)in* pe &u"locum%P3nă la cinci şi 1ece aran7a$e totul şi era *ata $ă $crie introducerea şi

3ncheierea% Urcă la eta7ul al cincilea, unde o *ă$i pe >i.i, directoarea deeta7, )orind cu un munte de om%

&u 3l făcea chiar şi pe -eor*e $ă arate ca un pitic% A)ea aproape doimetri şi c3ntărea cam o $ută trei1eci de .ilo*rame, o mare parte a *reutăţiilui concentr3ndu5$e 3n p3ntece% #urta lui imen$ă $e re)ăr$a pe$te cureauapantalonilor, care at3rnau pe el ca un cort ara% -3tul acoperea *ulerulcămăşii, care a)ea proail trei na$turi de$chişi ca $ă5l 3ncapă% Părul$uţire şi rar, pieptănat 3n şu)iţe 3ntin$e de la o ureche la alta, era

3ntotdeauna umed de tran$piraţie% C3nd )orea, )ocea părea a fi re1ultatulunei ade)ărate lupte date 3n corpul acela mătăhălo$ şi $emăna cu )ocea)e)eriţelor din de$enele animate ale lui Wall Di$ne%"locum căpăta$e dimen$iunile ace$tea odată cu $lu7a% ;u$e$e

3ntotdeauna $olid, dar de)eni$e oe1 3n ultimii patru ani% Cei care nu5l$impati1au atriuiau pă$trarea $a 3n po$tul de producător, at3t al ştirilor dela ora şa$e, c3t şi al celor de la ora un$pre1ece, faptului că 3l lin*uşea fărăpic de ruşine pe +amond Paule, directorul $taţiei% Dar *ra$ $au nu,lin*uşitor $au nu, era totuşi cel mai dur, mai muncitor şi mai unproducător de ştiri din #o$ton% Canalul domina amele *rupa7e de ştiri,de c3nd prelua$e el comanda% 2i, at3ta timp c3t era cel mai un, Paule nuţinea cont de c3t de *ra$ era%Eli1a 3şi ridică pri)irea $pre el, de parcă ar fi a)ut 3n faţă Muntele E)ere$t%5 &u, am o ştire tră$net, $pu$e ea%5 &u 3ntotdeauna ai c3te una din a$tea, Li11ie% Ce e%%%

5 Mă cheamă Eli1a, &u%5 #ine% Deci, ce e aşa de tră$net<5 Am o 3nre*i$trare cu !onathan Cald0ell% Cinci minute, &u%%%5 &ot timpul de care di$pui e$te de cinci minute, copile, $pu$e 5 ăratuluriaş, păşind *reoi $pre camera de control% Nu ai patru minute cinci1eci şinouă şi nici cinci51ero5unu% Cinci minute% Deci, dacă poţi $ă5l dai fărăintroducere şi 3ncheiere, e minunat%5 A$cultă5mă, &u% E$te 3ntr5ade)ăr un material tră$net% L5am făcut $ă$pună că $in*urul mod de a face afaceri cu araii e$te prin mită% A admi$mai multe 3ncălcări fla*rante ale le*ilor ancare% ?ice că e o )ictimă a

ace$tor )remuri şi că $e aşteaptă $ă mear*ă la 3nchi$oare, dar toate

54



ăncile )or continua $ă facă acelaşi lucru, iar cei de la ;ederal +e$er)e )ornumai $ă dea un e6emplu prin el%5 "e pare că e o ade)ărată dinamită% Ai cinci minute%5 Ce dracuB &u%%%5 /ei, ce $e 3nt3mplă, ai proleme< Eu am mult mai multe% Mai am trei

adole$cenţi morţi 3n Lnn 3ntr5o 3ncăierare, un fo$t $ecretar de $tat pierdutpe mare 3ntr5o arcă de pe$cuit, un doctor de la /ar)ard care crede căpoate )indeca cancerul cu un ame$tec de $uc de prune şi $paran*hel şi $ănu5ţi mai $pun ce $e 3nt3mplă 3n afara #o$tonului% Ai cinci minute, Eli1a%Cinci%8i arătă de*etele de la o m3nă şi di$păru 3n camera de control% Ea $ună lacamera de editare%5 Ei< 3ntreă Eddie%5 &icălo$ul5 O 3nre*i$trare de patru minute, da<5 Mda%%% 3mi treuie cel puţin trei1eci de $ecunde ca $ă 3ncep inter)iul şitrei1eci ca $ă5l 3nchei%5 Nici o prolemă, doamnă% A)em două $ec)enţe de trei1eci de $ecundepe care le putem $coate%5 Nu5mi place că treuie $ă pierd partea aia 5 c3nd $pune că e o )ictimă a)remurilor 5 dar tot re$tul e foarte un%5 Du5te şi $crie5ţi po)e$tea@ mai $unt două1eci de minute% O redacte1 şi i5odăm lui Ma6%Ma6 era porecla computerului care controla toate cele intrate 8n pro*ram%5 Mulţume$c%"e 3ntoar$e 3n irou şi 3ncepu $ă $crie% ?ece minute% Nu era nici timp

de$tul% M31*ăli o primă $chiţă, o aruncă şi 3ncepu $ă ată la maşinăintroducerea şi 3ncheierea% &elefonul $ună% Era $ecretara de la monitor% A)ea ne)oie de o copie%5 Două minute, ţipă Li1a şi tr3nti receptorul% "e 3ntoar$e la maşină şitermină a doua $chiţă%

&elefonul $ună din nou% 8l $mul$e şi $pu$e45 Am plecat% Luă h3rtia din maşină şi aler*ă pe hol către caină%5 3mi pare rău, $pu$e ea%

&ipul care pre*ătea te6tul pentru monitor nu $e *răea niciodată%5 E5n re*ulă, o $ă ai po)e$tea *ata 3nainte de editorial% Am timp de$tul%

&ocmai c3nd ieşea pe uşă, o $tri*ă o $ecretară4

5 Un telefon, Li1a, e ur*ent%5 Nu acum, "all, mai $unt două minute p3nă la şa$e% Nu pot $ă ră$pund, iatu numărul, te ro*%5 Cred că pe ă$ta o $ă5l )rei, e domnul /o0e%Charle$ -ordon /o0e o căuta, cu două minute 3nainte de emi$ie% "e du$e

3n iroul lui "all şi ridică receptorul45 Alo<5 Domnişoară -unn, la telefon Charle$ -ordon /o0e%5 Domnule /o0e, am mai puţin de două minute p3nă intru 8n emi$ie% Am opo)e$te foarte importantă şi efecti) acum nu am timp $ă%%%

5 2tiu c3t e cea$ul% Nu aş fi $unat dacă nu era ce)a ur*ent% A$ta e$te $taţiamea, domnişoară -unn%

55



5 Aşa e, domnule /o0e, dar e cariera mea% "unaţi5mă din nou la şa$etrei1eci şi unu% La re)edere%Porni 3n )ite1ă $pre uşă%5 Mulţume$c, "al%5 mai cura7oa$ă dec3t un *ladiator, fetiţo, $pu$e "all% Eli1a $e 3ndreptă

$pre $tudio%

Acum $e ştia% Dar )a lupta% (nter)iul lui -unn nu lă$a nici o 3ndoială 3npri)inţa a$ta%Cald0ell pri)ea $pre ferea$tra iroului $ău, o cameră primitoare şiluminoa$ă, cu pereţii acoperiţi de picturi a$tracte, urmărind ărcile,trei1eci de eta7e mai 7o$ şi la o 7umătate de milă depărtare $trălucind pefundalul placidului r3u Charle$% Mintea 3i rătăci 3napoi $pre o 1i *lorioa$ă, 3ncare a7uta$e echipa /ar0ard $ă c3şti*e o )ictorie neaşteptată a$upra lui

Rale% Dar )i$ul trecu repede, iar el 3şi $coa$e haina, 3şi lăr*i cra)ata şi urcă$cara circulară, e6terioară, care ducea la apartamentul de dea$upra, aflatla ultimul ni)el%>a $crie o declaraţie şi )a $pune toată po)e$tea, cu cu)intele lui% Dec3te)a 1ile o tot $cria şi re$cria 3n minte% Acu1aţiile erau fal$e, dar, dacăanchetatorii $ăpau $uficient de ad3nc, mai erau şi alte lucruri%"u$, era mult mai cald dec3t 3n iroul lui Cald0ell% Apartamentul a)ea douădormitoare, două ăi, o ucătărie mică şi o $ufra*erie mare, cu fere$tre c3tpereţii, care5i dădeau o per$pecti)ă completă către nord, e$t şi $ud%;u$e$e decorat de &e$$ie Cald0ell, care cunoştea ine *u$turile $oţului ei%

Moila era toată )eche, perdelele 5 *alene şi ale% Erau plante pe$te tot,iar pe peretele dintre uşile dormitoarelor $e *ă$ea $in*urul talou dincameră, o pictură de !ac.$on Polloc., 3naltă de )reo doi metri, 3n culoridominante de *alen care te ameţeau% Un irou de $cri$, care data de pe)remea lui Daniel We$ter, $tătea l3n*ă uşile *li$ante de $ticlă, ce dădeau$pre alconul 3ntin$ de la un capăt la altul al apartamentului%Cald0ell era at3t de ad3ncit 3n *3nduri, 3nc3t nu5i 1ări pe )i1itatori P3nă c3ndcel mai ătr3n $pu$e45 /ello, !ohnn, ne5ai $periat%>ocea era l3ndă, cu influenţe din $ud, dar nu era o )oce din $ud% Cald0ellştia că acea$tă )oce putea $ă treacă foarte uşor de la un ton cald la unul

conde$cendent% Aparţinea $enatorului Lle, un unic cu o fi*ură di$tin$ă%Părul al 3i cădea pe$te *ulerul 7achetei de t0eed, purta papion, ţinea 3nm3nă un a$ton noduro$, 3n care era ne)oit $ă $e $pri7ine din cau1a unuipicior răma$ cam $lăit de pe urma unui uşor atac de cord $ecret% Era$enatorul cel mai important din >ir*inia şi con*re$man5ul cu cea mai marelon*e)itate din $tatul $ău% 3şi repre1enta $tatul de trei1eci şi unu de ani%;u$e$e 3n două *u)erne, era şeful Comitetului pentru "er)icii Armate şia)ea mai multă putere şi influenţă dec3t oricare alt le*i$lator 3n )iaţă% Eracon$ultat at3t de democraţi, c3t şi de repulicani 3n prolemele importante%Nimeni, nici măcar preşedintele nu ar fi ri$cat $ă5l 3nfrunte pe Damere$t%

56



#ăratul care era cu el era impo$iil de de$cri$4 3nălţime medie, *reutatemedie, lond, părul tun$ $curt, un co$tum cenuşiu 3nchi$, nici o tră$ăturădeo$eită% "u raţ a)ea o $er)ietă de$chi$ă%5 Nu treuie $ă5ţi faci *ri7i% Am luat liftul pri)at% Nu ne5a )ă1ut nimeniurc3nd, $pu$e $enatorul%

5 Ce dracuB faceţi aici< 3ntreă Cald0ell%5 "păla$em putina% Cine)a a au1it că ai ieşit la $uprafaţă şi nu anunţat%5 Nu, )reau $ă $pun ce faceţi 3n #o$ton<5 "unt aici de două 1ile% Di$cret, la nişte prieteni% Am fo$t 3n*ri7orat dincau1a ta%5 Ai mai $pu$ a$ta% 2i cine e 9noi:< 2i cine eşti tu< Pri)ea $pre omul *reude de$cri$%5 El e +alph "imp$on% 2erif federal%5 #ună 1iua, domnule, $pu$e "imp$on% Cald0ell 3nclină din cap $pre el%5 Are o citaţie, continuă Damere$t%5 Ce citaţie<5 Ai fo$t citat ca $ă ţi $e ia un intero*atoriu% Nici o acu1aţie, deocamdată%Dacă )or fi, acu1aţiile )or fi federale% >iolarea $tatutelor ancare*u)ernamentale% Ce )reau $ă5ţi $pun, ăiete, e că pot fi e)itate% 2iprietenii tăi te $pri7ină, !ohnn% Am )orit cu ăieţii din B ancar şi cu

7udecătorul federal de aici% !udecătorul )a recomanda ca prolema $ă fiein)e$ti*ată de Ca$a Ală% &otul o $ă $ară 3n aer% &ot ce treuie $ă faci e $ăte re$emne1i% ?3mea, dar ochii $ăi ca de cremene $e 3n*u$ta$eră%5 Nu e şi părerea mea, $pu$e Cald0ell%%%5 Ah< 2i de ce nu<5 N5am de *3nd $ă accept $ă $coţi ca$tanele din foc cu m3na mea%%%

5 Ce tot $pui<5 Aşa pare $ă fie%Damere$t $tătea cu m3inile 3nfundate 3n u1unare şi cu umerii ridicaţi,

3nclin3ndu5$e uşor $pre Cald0ell, de parcă $5ar fi adre$at Comitetuluipentru Metode şi +e$ur$e%5 La dracuB, fiule, ai nimerit 3n partea proa$tă a ăşinoşilor din Wall "treet%Putem $ă5i facem $ă nu5şi mai 13rlea$că at3ta penele%5 La dracuB cu ei% A)eau ce)a cu #anca ;ir$t Common, de c3nd unicul meunu mai conducea repre1entaţia%5 2tiu, fiule% Eu şi tatăl tău am fo$t cole*i de şcoală% El a finanţat primamea campanie% Nu m5aş fi de$curcat fără el%

Cald0ell au1i$e po)e$tea de nenumărate ori, 3ncă de c3nd era copil%9&icăloşii l5au urmărit pe el, iar acum $unt după mine%:5 La urma urmelor, ştii că n5am fo$t 3ntotdeauna de acord cu tata% N5o $ăaccept nici o pre$iune de data a$ta% Nici unul dintre noi nu5şi poatepermite aşa ce)a%#ătr3nul $enator 13mi, cu acel 13met cald de unic care a$cundea oinimă de )ultur% Cald0ell 3l )ă1u$e ieşind din $ituaţii *rele, cu 13metul peu1e, şi a$ta nu numai o dată% Dar, acum, ticălo$ul ătr3n folo$ea trucul pepielea lui%5 Uşurel, $pu$e $enatorul, 3ncet% Deocamdată tu eşti $tr3n$ cu uşa%

5 Pe dracuB% Cum de $5a 3nt3mplat<5 Mi5a $căpat%

57



5 Tie nu5ţi $capă nimic, Lle% Nimic de o a$emenea amploare%5 Ce mai pot $ă $pun<#ătr3nul $coa$e o ati$tă roşie şi5şi şter$e fruntea%5 Dumne1eule, e 1ăpuşeală aici% 3ntotdeauna faci aşa de cald5 Nu eu, mena7era%

Cald0ell de$chi$e una din uşile de $ticlă şi o pală de aer mişcă draperiile%5 Ah, acum e mai ine, $pu$e $enatorul% A$cultă, uită5te puţin pe h3rtiile pecare le5a adu$ domnul "imp$on% &otul )a fi făcut cu di$creţie% >oi doitreuie numai $ă )ă duceţi 7o$, 3n%%%"imp$on $e du$e p3nă la iroul )echi, 3şi de$chi$e $er)ieta şi căută ce)a

3năuntru%5 Dar cum răm3ne cu tine, Lle< 3ntreă Cald0ell%5 Nu e ca1ul $ă apar l3n*ă tine% Pot fi mult mai util dacă $tau3 umră%"imp$on a)ea am3ndouă m3inile 3n $er)ietă% Deşuruă capacul unei$ticluţe şi5i )ăr$ă conţinutul 3ntr5un tampon mare, pe care 3l ţinea 3ncealaltă m3nă% Damere$t $pu$e45 Am )orit cu &e$$ie% Pare $ă fie tare% "imp$on 3şi $coa$e m3inile din$er)ietă% 8ntr5una ţinea tamponul% Era chiar 3n $patele lui Cald0ell, care$punea45 E oişnuită cu defăimările% Pe tatăl ei numai că nu l5au ar$ pe ru*%"imp$on păşi mai aproape de Cald0ell, ţin3nd la $pate m3na 3n care a)eatamponul% "enatorul $e apropie de el%5 Am 3ncercat $ă o linişte$c, $pu$e el%"e mişcă ru$c, 3nlănţuindu5l cu raţul pe Cald0ell, imoili13ndu5i m3inile şiţin3ndu5l $tr3n$% #ăratul re$piră puternic pe *ură şi pe na$%5 Ce dracuB, 3ncepu Cald0ell, dar nu mai termină propo1iţia% "imp$on 3i

aplică tamponul la na$% Odată cu in$piraţia, miro$ul acid al cloroformului 3ipătrun$e prin nări şi5i amorţi creierul% 3ncepu $ă $e 1ată, 3ncerc3nd $ă5şiţină re$piraţia%"enatorul 3l $tr3n$e din nou, mai tare% Cald0ell fu ne)oit $ă in$pire 3ncă odată% Creierul 3i era parali1at% Damere$t 3l $imţi cum $e 3nmoaie% 8l mai$tr3n$e 3ncă o dată% Ochii lui Cald0ell ieşi$eră din orite 2i pri)eau pe$tetamponul de )ată, ca ochii unui animal 3n*ro1it, pri)ind c3nd cruciş, c3ndnormal% C3nd Cald0ell $e prăuşi, "imp$on 3l apucă, 3l ridică 3ntr5o parte şi5l tra$e prin uşa de$chi$ă, $pre alcon%Emi$iunea 3ncepu$e de trei minute c3nd eculeţul de la telefonul $pecial $eaprin$e$e% Lumina intermitent% Chuc. -ra)e$, omul de a1ă pe care nimic

nu5l clintea, era 3n mi7locul părţii de ştiri din de$chidere% Eli1a ridicăreceptorul%5 "unt "id, )ore$c de 7o$ din camera de ştiri% &ocmai am primit unafierinte 5 !onathan Cald0ell $5a aruncat de pe clădirea #ăncii ;ir$tCommon% E făcut praf, pe Mar.et "treet%%% Aulanţa e pe drum%%% a$ta5i totce ştiu, deocamdată%Con)orirea $e 3ntrerup$e%Li1a răma$e ca o $tatuie cu telefonul 3n m3nă% 8l mai ţinu o clipă, apoi $eridică de pe $caun, aler*ă pe hol unde apucă *răită receptorul telefonuluipentru ur*enţe a*ăţat de perete, şi formă numărul redacţiei%

5 Eddie mai e$te acolo< Aici e Li1a, $puneţi5i că e important%%% Eddie,a$cultă5mă4 Cald0ell tocmai $5a aruncat de pe clădirea ăncii%%% 2tiu, ştiu%%%

58



E 3n lanţul de ştiri< Poţi $5o $coţi, numai c3t $ă punem la loc cele două$e*mente de trei1eci de $ecunde<%%% Nu fi 3n*ri7orat, 3mi )oi a$uma

3ntrea*a ră$pundere%%% Eddie, eşti minunat%%%Pu$e receptorul 3n furcă şi $e 3ntoar$e la locul ei%

&ermina$eră 3ncă două $e*mente şi 3ncepu$e rurica de $port c3nd camera

de ştiri $ună ca $ă confirme că era 3ntr5ade)ăr Cald0ell% 8i dăduconfirmarea lui -ra)e$ care făcu anunţul la $f3rşitul $e*mentului de $port,dar nu mai a)ea altce)a de adău*at%Perfect% A)ea tot ce5i treuia%8n caină, re*i1orul $ecund număra $ecundele pentru ieşirea din ruricade ştiri%5 O', *ata, Ma6%%% şi trei, doi, unu%%% 3n)3rte anda şi, 3nchide microfonul luiWall%%% pune camera trei pe%%% Doamne, uită5te la ea 5 ar arăta ine 3ntr5oladă de *unoi%%%5 Are cel mai frumo$ fund din #o$ton, $pu$e &u cu 7ind%5 >oream de faţa ei, &u 5 trei1eci de $ecunde, apropie5te mai mult de

!ac.$on%%% camera unu, pe harta cu )remea%%% arată ine 5 dar nu i $e )edefundul, acum $tă 7o$%5 Ai $ă5l )e1i ine c3nd $e ridică, $pu$e &u% Li1a 3ncă mai m31*ăleac3te)a 3n$emnări, $chimări pe care )oia $ă le facă 3n copia pe care orefăcu$e de7a de două ori, 3n parte după ce dădu$e te6tul la ătut, pentrumonitor% Adrenalina urla 3n ea% >ocea re*i1orului $ecund 3i 1ieră 3nureche45 -ata, numărul trei pe Li1a şi )reau o proă de )oce%%%5 #ună, părul meu e )erde şi ochii mei $unt%%%5 #un, mai a)em un minut şi ne 3ntoarcem la tine, Li1a, iar tu ai cinci

minute p3nă la editorial% 8n ace$t moment, $untem 3nainte cu două$ecunde faţă de $chemă%%% arată ine%%% O', camera numărul trei şi%%%patru, trei, doi, unu%%% Li1a, eşti 3n emi$ie%%% şi pre*ătiţi 3nre*i$trarea Li1ei%Pri)i drept 3n aparatul de filmat, aplec3ndu5$e uşor 3nainte%5 #ună $eara, aici Eli1a -unn cu reporta7ul $erii% A$tă1i, la ora cinci şicinci1eci şi trei de minute, cu două minute 3nainte de 3nceperea emi$iunii,

!onathan Cald0ell, preşedinte al Con$iliului de Admini$traţie al celei de5adoua in$tituţii ancare din ţară ca putere, a că1ut $au $5a aruncat de la altrei1eci şi doilea eta7 al ăncii, pe care tatăl lui a 3nfiinţat5o acum şai1ecide ani, şi a murit% La ora trei, 3n acea$tă după5amia1ă, cu două ore 3naintede $altul fatal, i5am luat un inter)iu lui !onathan Cald0ell 3ntr5un *ara7 din

#o$ton, 3n North End@ am di$cutat cu el de$pre $candalul care i5a du$anca 3n pra*ul falimentului şi a adu$ căderea 3n di1*raţie a uneia dintrecele mai puternice familii din )iaţa economică şi politică a ace$tei ţări%%%8n camera de control, fata de la monitor $pu$e45 Doamne, e pe alături cu te6tul% #ate c3mpii rău de tot% &u nu maia)ea rădare%5 #uc., $pune5i re*i1orului de platou $ă5i dea $emnale la patru, trei şiminute de final% Dacă depăşeşte timpul, pierdem editorialul şi ătr3nul o $ămă măn3nce cu ful*i cu tot%5 >a muri de ătr3neţe 3nainte $ă termine, $pu$e #uc. şi pocni cu de*etul

3n utonul microfonului re*i1orului de platou%

59



5 ;oarte no$tim, $pu$e &u% Mer$e la panoul de control şi apă$ă pe unuton% 5 Li1a, taie5ţi 3ncheierea la 7umătate%%% ai depăşit cu două1eci de$ecunde introducerea%>ocea lui #uc. re)eni, 3n timp ce inter)iul lui Cald0ell $e derula pemonitoare4

5 O', pe$te trei1eci de $ecunde intrăm pe$te 3nre*i$trare, Li1a, ţine minte,fii $curtă, nu a)em timp deloc%%% 2i acum, $f3rşitul 3nre*i$trării%%% patru, trei,doi, unu% Ce dracuB, 3nre*i$trarea e prea lun*ă%5 &ai5o, $tri*ă &u%5 Nu pot $5o tai acum, e 3n mi7locul unei fra1e de$pre%%% Aşteaptă puţin,acum4 -ata, trei%%% şi *ata%%%B5 ;ir5ar a dracului, a dracului, oloro$i &u% "untem de7a 3n 3nt3r1iere cupatru1eci de $ecunde (5am $pu$ cinci minute% Patru pentru 3nre*i$trare şic3te trei1eci de $ecunde pentru introducere şi 3ncheiere% &ăiaţi5o% "coateţi5o de pe po$t%5 Nu pot $ă fac a$ta, e 3n mi7locul 3ncheierii, $pu$e re*i1orul $ecund%5 Nu5mi )ine $ă cred ce face, tună &u%5 >rei $ă di$tru*em editorialul< 3ntreă re*i1orul $ecund% &u $e$cărpină 3n cap cu furie%5 Di$tru*eţi dracului editorialul% Nu5mi )ine $ă cred ce face%5 Dar e o ucată ună, &u%5 Nu5mi pa$ă nici dacă anunţă al treilea ră1oi mondial% (5am dat cincile$temate de minute şi uită5te la ea%%% parcă ar a)ea trei1eci de minute ladi$po1iţie, ($u$e /ri$toa$e%5 Acum 3ncheie, $pu$e re*i1orul $ecund% Apă$ă un uton% Chuc., *ata,termină repede% Acum%%% patru, trei, doi şi *ata%%% şi pau1ă trei, microfonul

lui Chuc.%8n $tudio, -ra)e$ 13mea 3ncre1ător, ca de oicei45 Ace$tea au fo$t ştirile, $pu$e el% "unt Charle$ -ra)e$, )om re)eni la oraun$pre1ece%+e*i1orul $ecund lo)i 3n uton şi $e prăuşi 3n $caun%5 2i cu a$ta a$ta, $pu$e el, oft3nd 3n microfon%5 ;ir5ar a dracului $tri*ă &u "locum% (5am $pu$ cinci% L5ai )ă1ut pere*i1orul de platou că i5a mai dat un minut şi trei1eci de $ecunde< 2i ea amer$ 3nainte% A depăşit cu un minut şi două1eci şi două de $ecunde% LadracuB(eşi ca o furtună din camera de control%

Li1a 3şi $tr3n$e lucrurile şi 3i făcu cu ochiul lui -ra)e$%5 ;rumo$, $pu$e ea%-ra)e$ 13mi% Era de doi$pre1ece ani la redacţia de ştiri şi ştia $ărecunoa$că un reporta7 un%

&u o aştepta la ieşirea din $tudio% Aler*ă pe l3n*ă Eli1a, 3n timp ce ea$e 3ndrepta cu paşi mari $pre iroul ei%5 Ce dracuB, i1ucni *ră$anul, ţi5am $pu$ cinci minute% Cu *reu ţi5am făcutloc şi pentru alea cinci minute% Cinci%%% nu şa$e şi ce)a% ;aţa lui a)eaculoarea unui homar fiert%5 De acum 3nainte, c3nd 3ţi $pun%%%

Ea $e opri şi &u fu c3t pe ce $ă dea pe$te ea%5 &u<

60



5 Da%5 A fo$t ine<5 Ce are a$ta de5a face cu%%%5 A fo$t ine $au nu<5 Nu a$ta5i important% (mportant e că eu $unt producătorul ace$tei

le$temate de emi$iuni% Nu pot permite ca talentul $ă treacă pe$te mine%5 &u<5 Ce mai )rei, pentru numele lui Dumne1eu<5 A fo$t ine<5 A fo$t ine% 2tii şi tu că a fo$t foarte ine%5 Ti5am făcut o emi$iune ună, nu<5 Li11ie%%%5 Mă cheamă Eli1a% E5li1a% Pa% 8i trimi$e un $ărut din )3rful u1elor şi intră 3nirou, tr3ntind uşa%9Uf Oh, la dracuB, $pu$e &u aandonat%"e 3ntoar$e $ă plece $pre $tudio şi mai ţipă o dată către uşa ei45 "ă fii producător aici e ca şi cum ai 3ncerca $ă re*i1e1i un $pectacol de$urdo5muţi pe #road0a%

&elefonul $una c3nd Li1a intră 3n irou% 3şi aruncă notiţele pe ma$ă, in$pirăad3nc, $e uită la telefon şi5şi aprin$e o ţi*ară% 9Oh, la dracuB, $e *3ndi, nupot $ă e)it a$ta%: +idică receptorul%5 -unn la telefon%5 ;oarte dră*uţ, $pu$e )ocea% >ocea lui /o0e era un 1um1ăit ad3nc, liniştit,patern% Nu ridica )ocea niciodată şi rareori 3şi arăta m3nia% Nici nu a)eane)oie%5 Domnule /o0e, 3mi pare rău, n5am )rut $ă fiu nepoliticoa$ă%%%

5 Dra*a mea, am fo$t reporter toată )iaţa% N5am moştenit afacerea a$ta,eu am pornit5o% Eu 3n$umi% 2tiu $ă recuno$c un reporta7 un% Cu toate cătreuie $ă $pun, 3l compătime$c profund pe !ohnn Cald0ell% Era unprieten un% Dar nu de a$ta am $unat% Am o $arcină la care aş dori $ă te*3ndeşti% Ea 3ncercă $ă răm3nă calmă% Charle$ -ordon /o0e, $5o $une peea5 O $arcină<5 Nu e pe linia ta oişnuită%5 >reţi $ă $puneţi că mă luaţi de la emi$iunea de ştiri<5 Da%5 Pentru c3t timp<

5 A$ta depinde foarte mult de tine% Acum eşti lieră< &rimit maşina $ă teia%5 Uitaţi ce e$te, domnule /o0e% Am făcut reporta7e5anchetă timp de treiani şi am o reputaţie ună% "ă plec acum de la emi$iune%%% şi lă$ă fra1a 3naer%5 /mmm%?um1ăitul ad3nc% "ecunde de linişte% Eli1a 3ncepea $ă $e neliniştea$că%5 &e5am urmărit de foarte aproape%%% Pot $ă5ţi $pun Li1a<5 Mă cheamă E5li1a, dar toţi 3mi $pun aşa%5 8n re*ulă, Eli1a% Cred că eşti poate cel mai un reporter de tele)i1iune pe

care 3l am% De a$ta )reau $ă di$cut cu tine% De$i*ur, )a fi o primă la mi7loc%

61



5 Dar nu e )ora de ani, $pu$e ea repede% Adică )reau $ă $pun, $i*ur căşi anii $unt importanţi% Numai că oamenii te uită repede% &rei luni, n5or $ămai ştie cine $unt% C3t timp )a lua po)e$tea a$ta<5 Nu $unt $i*ur, $pu$e /o0e% Ce ştii de$pre ;ranci$ OB/ara<5 ;ran. OB/ara< +eporterul<

5 Da%5 Păi%%% ştiu că a fo$t nominali1at pentru Premiul Pulit1er şi a depăşit fa1a%

3nainte de a de)eni reporter, a lucrat 3n "er)iciul de (nformaţii, acum c3ţi)aani a $cri$ pentru Wa$hin*ton Po$t $erialul ăla e6traordinar de$pre C(A%%%5 Nu5i prea rău, o 3ntrerup$e /o0e%5 Nu ştiam că e un concur$ de 3ntreări şi ră$pun$uri pe tema a$ta% /o0echicoti%5 Mi5a $pu$ mie +a Paule că eşti tare%5 Ce e cu OB/ara<5 /ai $ă $tailim prolema cu prima% C3t )rei<5 Dar nu ştiu 3ncă ce )a treui $ă fac%5 "ă $punem%%% nu mai apari pe po$t două luni% Ce 3nţele*ere cre1i că ar fire1onailă pentru două luni de di$pariţie<5 >reau o emi$iune la Ne0 Ror. $au%%% la Wa$hin*ton%5 Cre1i că eşti pre*ătită pentru Ne0 Ror. $au pentru Wa$hin*ton<5 2tiu că $unt%5 Paule nu )rea $ă te piardă%5 M5aţi 3ntreat pe mine, domnule /o0e% Dar dumnea)oa$tră nu credeţi că$unt pre*ătită<5 O', putem )ori de$pre a$ta%Eli1a 3şi 3n*hiţi nodul din *3t% O emi$iune la Ne0 Ror.% Dar ce treuia $ă

facă pentru a$ta<5 Deci%%% ce e cu ;ran. OB/ara<5 >reau $ă5l *ă$eşti şi $ă5i tran$miţi un me$a7 de la mine%5 "ă5l *ă$e$c< +3$e% "5a pierdut<5 E6act, Eli1a% A fu*it% C% (% A% 3ncearcă $ă5l omoare de un an de 1ile%

F%I%

'inu*a$aama e$te un munte cu pante domoale, 3n colţul de nord almarelui Parc al şo*unilor din 'oto% 8n )3rful lui $unt r3nduri de pini delicaţi,

iar c3nd ate )3ntul din$pre )e$t şi pinii $e lea*ănă, muntele pare un leu cuo coamă mare, aşe1at l3n*ă parc, ca şi cum ar prote7a ace$t loc, cel mai)enerail din !aponia%La o milă şi 7umătate la $ud de munte $e află &ofu.u57i, cel mai 3nalt şi mai$f3nt altar $hinto din ţară, care domină 3mpre7urimile cu cele cinci eta7e ale$ale, fiecare eta7 a)3nd acoperişul curat delicat $pre cer, )3rful fiecăruiacoperiş repre1ent3nd un element 5 păm3nt, )3nt, foc, apă şi aer 5 şi o$pirală, ale cărei nouă inele $culptate repre1intă cele nouă inele aleparadi$ului%"5a $pu$ că *rădina de $t3ncă ce $e 3ntindea 3ntre &ofu.u57i şi templul

+oan57i, din apropiere, e$te cea mai de$ă)3rşită *rădină de piatră care

62



e6i$tă şi că, a$tă1i, ea arată la fel ca 3n $ecolul al cinci$pre1ecelea c3nd afo$t proiectată de preoţii $hinto%Locul era pu$tiu% Doar un ătr3n, aplecat pe$te o *relă cu coada lun*ă,curăţa şi aran7a cu *ri7ă fiecare pietricică din *rădina de piatră% Ace$ta nu$e clinti c3nd Eli1a trecu *răită pe l3n*ă el%

8n dimineaţa aceea, că1u$e o ploaie uşoară de primă)ară, dar acum $eopri$e, şi un )3nt 3n*heţat $ufla din$pre )e$t, m3n*3ind coama lui.inu*a$aama% Eli1a $e *răi $ă tra)er$e1e parcul, tem3ndu5$e $ă facă ooprire, oric3t de $curtă, pentru a $e ucura de frumu$eţea lui% 'imura 3ipromi$e$e $ă o 3nt3lnea$că la ora un$pre1ece şi 7umătate, iar acumtrecu$eră mai ine de două1eci şi cinci de minute pe$te ora $tailită% Eraa*itată pentru prima dată de c3nd a)ionul ateri1a$e pe aeroportul /oneda,cu o $ăptăm3nă 3n urmă%Adulmeca o urmă de c3te)a $ăptăm3ni% &impul pe care 3l a)ea la di$po1iţieera pe $f3rşite% 8n ultimele $ăptăm3ni telefona$e, $cri$e$e $au călători$e pe

7umătate din mapamond@ 3i lua$e urma lui OB/ara 3n Caraie, 3n Me6ic, 3n$ud p3nă la #uena)entura, 3n Columia, la e$t 3n +ecife, 3n #ra1ilia% El $e

3ntor$e$e la Maracaio, apoi 3n "tatele Unite% Ea 3l urmări$e către )e$t, la"eattle, de acolo la >ancou)er şi apoi din nou 3n $ud, la "an ;ranci$co%Calea urmată de el era *reu de *ă$it, 3ntortocheată şi e6a$perantă% 3şi$chima$e numele de )reo şa$e ori@ 3n America de "ud fu$e$e "olen1a@ 3nCanada, Carnet@ pe Coa$ta de >e$t, #arret% Eli1a folo$i$e relaţiileimperiului /o0e la )amă, la paşapoarte şi la )reo şa$e mari linii aeriene%De două ori 3i pierdu$e urma, pentru a o relua 3n altă parte% 8i de$coperi$e)echi prieteni, cole*i de 1iar, a*enţi $ecreţi la pen$ie şi chiar una $au douăprietene%

Era ca şi cum ai fi )orit de$pre o fantomă% Prietenii lui 3i erau credincioşi%Duşmanii păreau $ă5i fi pierdut urma% Dar -unn putea fi feroce 3nin$i$tenţa ei% Oţinu$e informaţii preţioa$e% Pe mă$ură ce urma $e lun*ea,$e 3ncrucişa, di$părea şi reapărea, do$arul ei de$pre el $e făcea tot mai*ro$% Cu toate a$tea, după şapte $ăptăm3ni, $imţea că nu ştie mai multdec3t ce aşternu$e pe h3rtie% Lucruri elementare% At3t%Ea ţinu$e minte fiecare r3nd, aştept3nd ca o informaţie oarecare $ăcomplete1e ceea ce ştia de7a şi $ă ofere o cheie importantă%;ranci$ Ja)ier OB/ara4 Nă$cut la "an Die*o, I decemrie IKFF% &atăl4)iceamiral 3n Marina "tatelor Unite, care a)u$e$e două di$tru*ătoarearuncate 3n aer $u el, de către .ami.a1e, la O.ina0a% "taţionat pentru

$curt timp la "an Die*o, la 3nceputul lui IKFF% Mama4 doctor 3n filolo*ie şii$torie la Camrid*e, moartă c3nd OB/ara a)ea pai$pre1ece ani% &atăl4ofiţer comandant, timp de cinci ani, la #a1a Naţională a "UA, din O$a.a,

!aponia, p3nă $5a pen$ionat@ răma$ 3n !aponia după pen$ionare, p3nă lamoartea $a 3n IK@ OB/ara a$ol)ă liceul american la O$a.a 3n IK@Uni)er$itatea din &o.o 3n limi $trăine şi i$torie, doctoratul 3n filo1ofieorientală, 3n IK% Antrenat 3n .endo, .arate şi di$ciplina $hinto% /o5uri4 $cufundări, .arate, .endo, eţe şi c3ini, mai ale$ a.ita$, proailpentru că pro)in din 7aponia% Porecla4 prietenii 7apone1i 3i $pun 'a1uo% 8nIK $5a 3nrolat 3n Marina "UA@ a fo$t reparti1at la $piona7ul na)al şi

ulterior la C(A 3n IKG@ $pecialitatea4 contra$piona7, implicat 3n acţiuni $uacoperire% 3şi dă demi$ia 3n IKGH% Lier5profe$ioni$t, $peciali1at 3n

63



reporta7e5anchetă, din IKG p3nă 3n IKG% După ce a pulicat $erialulde$pre operaţiunile $ecrete ile*ale ale C(A 3n Africa, A$ia şi Caraie pentruWa$hin*ton Po$t, $5a dat la fund%Erau şi unele date per$onale 5 de la profe$ori, foşti camara1i de pe )apor,cole*i de la C(A, prieteni, două femei cu care trăi$e pentru $curt timp, 3n

di)er$e perioade% Mai era mă$ura la pălărie, G@ la pantofi I@ *reutatea,şapte1eci şi trei de .ilo*rame, 3nălţimea, un metru şapte1eci şi cinci@părul, lond 3nchi$@ ochii, )er1i% Nici o cicatrice% Lucrurile oişnuite, careapar 3n anali1a pe computer%Lucruri elementare% Dar cu c3t afla mai multe, cu at3t dorea mai mult $ă5l*ă$ea$că% Apoi, dădu de o pi$tă datorită c3inelui%Eli1a lua$e inter)iuri unor prieteni )echi ai lui OB/ara din "an ;ranci$co,Don "mith 5 editor5şef al 1iarului Chronicle, şi $oţia lui, +o$e, care lucra lacompania de alet% ;u$e$eră prietenoşi dar nu5l )ă1u$eră şi nu maiau1i$eră nimic de OB/ara de c3ţi)a ani% Erau mult mai intere$aţi de noul lorcăţeluş, primit cadou de la un prieten% Era un a.ita%(n$tinctele ei $e tre1iră% >erifică la cluul american al cre$cătorilor de c3ini%O intere$a $ă cumpere un a.ita% 3i puteau $pune cine a cre$cut c3inele lui"mith<Da, dar dura c3te)a 1ile%Apoi 3i )eni ră$pun$ul de la clu% C3inele fu$e$e cre$cut 3n 'oto% Numeleindi)idului era 'a1uo% Numele 3i aprin$e un eculeţ% "e 3ntoar$e la notiţeleei% 'a1uo era porecla 7apone1ă a lui OB/ara% Proprietarul c3inelui era

3nre*i$trat $u numele de A.ira 'imura% 'oto era aproape $uurie aoraşului O$a.a, unde OB/ara 3şi petrecu$e cea mai mare parte dintinereţe%

Parcur$e$e drumul pe$te Pacific, 3ncerc3nd cu di$perare $ă citea$că 3ntr5un*hid al !aponiei, de ;odor, şi un dicţionar en*le157apone1% Era de7a oo$ităc3nd pără$i$e "an ;ranci$co, dar, 1ece ore mai t3r1iu, ateri13nd la &o.o,era epui1ată@ i$to)ită de decala7ul orar, $ătulă de m3ncarea proa$tă,$lăită de lip$a de $omn şi nemulţumită%Ce naia căuta aici, 3ntr5o ţară ciudată, de$pre care nu ştia nimic, locuind

3ntr5un ro.an, un hotel 7apone1 tradiţional, 3n loc de un hotel american, lamii de mile de ca$ă, $in*ură, aler*3nd după o fantomă< Ce $til, -unn Nu ede mirare că OB/ara e)ita$e o 7umătate de du1ină, $au chiar mai mulţi, dea$a$ini lacomi de ani% Era aluneco$ ca un )i$% Dar un )i$ ur3t%Dacă OB/ara trăia, şi nu era prea $i*ură de a$ta, treuia $ă fie aici% O

$imţea% Era $in*urul loc din lume 3n care ar mai fi putut *ă$i adăpo$t%Primul din cele nouă telefoane către 'imura 3l dădu 3ntr5o marţi% 'imuraera un profe$or 7apone1, care preda$e filo1ofie şi arte marţiale la şcoalaamericană% ;u ne)oie de c3te)a telefoane pentru a afla că acum eramae$tru $hinto şi că trăia 3n 'oto% E6i$ta un număr de telefon la careputea lă$a un me$a7% Dar i $e $pu$e că 'imura5$an era ciudat şi uneori nură$pundea la me$a7ele telefonice%C3nd o $ună 3n cele din urmă, 7oi dimineaţa, ea 3i $pu$e45 Mă intere$ea1ă $ă5mi cumpăr un a.ita% Nişte prieteni de5ai mei au unulde la dumnea)oa$tră% ;amilia "mith din "an ;ranci$co%

El 3i ră$pun$e dur45 Nu am nici un prieten 3n "an ;ranci$co% E o *reşeală%

64



5 Dar ei au c3inele de la dumnea)oa$tră, cel puţin aşa mi $5a $pu$ la cluulcre$cătorilor de c3ini%Urmă o pau1ă lun*ă şi apoi $pu$e45 Domnişoară -unn, nu >ă intere$ea1ă c3inele% One$titatea lui o tulură%Apoi deci$e $ă fie cin$tită la r3ndul ei%

5 >ă ro* 5 do1o 5 $unt 1iari$tă la un po$t de tele)i1iune din America, 3ncerc$ă5l *ă$e$c pe ;ran. OB/ara% "untem prieteni%5 OB/ara5$an are mulţi cole*i, dar prietenii lui $unt mai puţini dec3t lunileanului, $pu$e )ocea de la celălalt capăt al firului, )oce uşoară, aproape oşoaptă 5 e6prim3ndu5$e 3ntr5o en*le1ă cu o dicţie impecailă 5 dar ea $e$imţi intimidată%5 Am )eşti une pentru el% >ă ro* $ă )ă 3nt3lniţi cu mine, $ă di$cutăm%5 Am mai au1it po)e$tea a$ta% Acum e o $in*ură diferenţă4 $unteţi femeie%N5au mai trimi$ niciodată o femeie%%%5 >ă ro* numai $ă )orim% Dacă nu mă credeţi, nu )eţi pierde dec3t o oră%5 Nici măcar n5am $pu$ că ştiu unde e% (5am fo$t profe$or 3n liceu% 2tii,era%%% e1ită un moment, 3ncerc3nd $ă5şi amintea$că%5 %%% acum şapte$pre1ece ani, $pu$e ea% A a$ol)it 3n )ara lui IK%5 /ai% (ar eu am pe$te şapte1eci de ani% Mă 3ndoie$c că pot $ă te a7ut%5 Do1o, 'imura5$an% "unt di$perată% Luaţi doar ceaiul cu mine% >ă )eţicon)in*e că $unt $inceră%5 A)eţi un den0a 3n cameră<5 /ai%5 Numărul<5 %%% 5I5HGI%5 O $ă )ă $un eu% 'onnichi 0a% Le*ătura $e 3ntrerup$e%

5 La dracuB, $pu$e ea şi pu$e receptorul 3n furcă% "e du$e la ferea$tră,ridică 7alu1eaua şi urmări un t3năr *rădinar, cu părul $tr3n$ 3ntr5o cordeluţătenu*ui, aran73nd *rădina de ni$ip din faţa camerei ei, lu3nd fiecare frun1ăşi cren*uţă, p3nă c3nd in$ula e7, 3ncon7urată de iară, fu curăţată complet%Lucra fără 1*omot şi părea $ă nu facă nici un efort% Eli1a $e uita la telefon%O dureau umerii şi ar fi )rut $ă $e ducă $ă facă o aie, 7o$ la ofuro, dar $etemea că nu )a fi 3n cameră c3nd )a $una telefonul% 3şi pierdu$e reţinereafaţă de aia pulică de$tul de repede, cu oca1ia călătoriei% Acum ştia căapa fierinte nu numai că o 3n)iora, dar 3i limpe1ea mintea şi o a7uta $ă*3ndea$că%

&recu o 7umătate de oră şi nimic% +idică cu)ertura şi $e 3ntin$e 3n Pat% Dar

era prea a*itată pentru a aţipi%C3nd, 3n cele din urmă, $ună telefonul, ră$pun$e 3nainte de a $una a douaoară%5 Da%%% aici Eli1a -unn%5 Domnişoară -unn, aici doctor 'imura% Am $ă mă 3nt3lne$c cudumnea)oa$tră, dar 3nt3lnirea )a fi $curtă şi treuie $ă fie a$tă1i% Puteţipleca acum<5 Da, imediat%5 "taţia de tren $e află la 1ece minute )e$t de /i$hitomi +ol% Puteţi luatrenul local de la e.i5u de pe linia principală, coor3ţi la $taţia /ana1ano%

De acolo mai e puţin p3nă la templele &ofu.u57i% Ne )om 3nt3lni 3n $ala

65



şo*unilor A$hi.a*a, de l3n*ă temple% Acum e$te nouă şi patru1eci şi cinci%Ar treui $ă a)eţi de$tul timp $ă a7un*eţi la un$pre1ece şi 7umătate%5 >ă mulţume$c, $pu$e ea $incer% Ari*ato%%% ari*ato foarte mult%5 Nu a)eţi de ce $ă5mi mulţumiţi deocamdată, -unn5$an% "aonara%5 "aonara, doctor 'imura%

-rădinarul, care a7un$e$e $u *eamurile Eli1ei, $e 3ntoar$e ru$c şi plecădin curte% "e du$e pe hol şi ătu la o uşă% Apăru un om 3nalt, cu ară%5 Ce $5a 3nt3mplat, "ammi< 3ntreă el% -rădinarul intră%5 Ea pleacă acum, $pu$e "ammi, $chim3ndu5$e 3ntr5un co$tum ne*ru de

7o**in* şi a$cheţi%5 #ine, $pu$e omul 3nalt% 8i mai dau c3te)a minute%"ammi lucra repede, dar nu era 3n*ri7orat că ar putea $ă o piardă% 2tiaunde $e duce% C3nd Eli1a pără$i hotelul, el era 3ntr5o fri1erie din apropiere%O urmări cum $e 3ndepărtea1ă şi aşteptă c3te)a minute 3nainte de a plecaşi el% Era mai intere$at de ăratul care o urmărea%

8n cele două1eci de minute c3t dură călătoria din O$a.a, Eli1a frun1ărialene una dintre cărţile ei de călătorie, dar nu $e putea concentra% Oare'imura )oia $ă o păcălea$că< "au $e apropia de ţintă după două luni demuncă tenace< Pei$a7ul 7apone1 $e derula pe l3n*ă ea4 un ame$tecameţitor de ferme )er1i şi păduri% 2tia foarte puţine de$pre 'oto, 3n afarafaptului că fu$e$e capitala !aponiei 3n timpul domniei şo*unilor, caredura$e o mie de ani, şi că mulţi occidentali 3l con$iderau cel mai frumo$oraş din lume% Dar ea nu dădu Prea multă atenţie frumu$eţii lui, c3nd trecu

*răită prin uriaşa poartă arcuită 5 torii 5 de la intrarea 3n oraş% >ă1u &ofu.u57i, ce $e 3nălţa printre celelalte pa*ode, şi $e *răi $pre ea% "tatuide ră1oinici şo*uni $e *hemuiau 3n umrele $treşinilor arcuite aletemplelor şi $tăteau la p3ndă, $u cedri şi pini% -rădinile de pietriş şi de$t3ncă erau impecail aran7ate şi fiecare clădire, copac, lac $au *rădinăpăreau aşe1ate perfect şi 3n deplină armonie cu natura% Norii de ploaietrecu$eră şi un $oare l3nd $călda inima parcului%C3nd a7un$e la *rădina lui &ofu.u57i, locul era pu$tiu şi tăcut% O adieretrecea uşor printre cedri şi pini% De unde)a, din interiorul unei clădiri, $eau1i clinchetul uşor al unor clopoţei de )3nt% Un peşte $ări 3ntr5un a1in%Apoi $e lă$ă din nou liniştea%

"ala şo*unilor era mică, 3ntunecată, re$pin*ătoare şi $e afla l3n*ă templulprincipal, un loc ciudat şi neliniştitor, deo$eit de aura paşnică cecuprindea re$tul parcului% Era ca şi cum $5ar fi aflat acolo pentru a pă1iinte*ritatea locului@ două şiruri lun*i de $tatui din lemn 5 2o*unii A$hi.a*a5 şai$pre1ece la număr, $t3nd faţă 3n faţă, cu ochii lor de $ticlă $trălucindm3ndru 3n lumina $laă% Eli1a păşi cu $fială 3măuntru, 3ncerc3nd $ă5şioişnuia$că ochii cu 3ntunericul, uit3ndu5$e ner)oa$ă c3nd la un şir de$tatui, c3nd la altul, 3n timp ce păşea pe Podeaua din lemn, ine lu$truită,cu tocurile i1ind 1*omoto$, p3nă c3nd $e ridică pe )3rfuri şi $e *răi $precelălalt capăt al 3ncăperii% +ăma$e $u acoperişul curat al pa*odei

templului &ofu.u57i, 3ntre3ndu5$e dacă ar comite un $acrile*iu fum3nd%

66



8n $patele ei, 3năuntrul 3ntunecatei $ăli a ră1oinicilor, $e au1i o mi2care%Un ărat păşi din $patele unei $tatui, cu ochii aproape la fel de$trălucitori ca a*atele de pe feţele $tatuilor% "e apropie, apoi $e opri şiaşteptă, la fel de nemişcat ca $tatuile care 3l apărau% Un alt ărat )enea$pre ea din cealaltă parte a *rădinii de $t3ncă% Păşi 3napoi 3n umră% Era un

ărat 7apone1 ătr3n, drept şi m3ndru, cu ara delicată, cu părula$emănător unui $moc de culoarea 1ăpe1ii, cu pielea aproapetran$parentă din cau1a )3r$tei, ca şi cum 3n 7urul oa$elor lui fra*ile $5ar fi

3nfăşurat celofan ca $ă le ţină la un loc% Purta un chimono tradiţional dinmăta$e, de culoare ala$tru53nchi$, $andale, o pălărie lar*ă şi turtită, dinpaie, ce arăta ca o $trachină, şi ţinea 3n m3nă o umrelă pe care o folo$eaca a$ton% "e apropie de ea 3n tăcere, ca şi cum paşii lui nu ar fi lă$at nicio urmă după ei% "e opri 3n faţa ei% Era mai 3nalt dec3t 3şi ima*ina$e ea şi oclipă răma$e pri)ind5o de $u$ 3n 7o$%5 -unn5$an, nu pari prea periculoa$ă%5 Eu< Periculoa$ă< r3$e ea% Am aler*at prin mu1eul ăla de $tatui de acoloca un copil de patru ani care fu*e de 3ntuneric%2tia că oamenii de afaceri 7apone1i $e 3nneune$c după cărţi de )i1ită şi i5o oferi pe a ei% 'imura $e uită la ea o clipă, apoi o pu$e 3n faldurilechimonoului $ău%5 3mi pare rău, eu nu am nici una, $pu$e el% O pri)i cu ochii lui căprui,şterşi şi adău*ă45 Eşti cu $i*uranţă mai dră*uţă dec3t ceilalţi care au )enit $ă5l caute pe'a1uo%5 Credeţi5mă, $unt Eli1a -unn şi lucre1 pentru WC-/ din #o$ton% Am )enitpentru că $unt prietenă cu OB/ara%

5 Da< 2i de c3nd 3l cunoşti pe OB/ara5$an< Ea 3şi muşcă colţul u1ei%5 Păi, nu prea 3l cuno$c pe OB/ara% Nu per$onal, adică% Dar ştiu o mulţimede lucruri de$pre el% Am un me$a7 pentru el, o $cri$oare de la Charle$-ordon /o0e% E$te unul dintre cei mai re$pectaili oameni din 1iari$tică%5 Am au1it de /o0e% "e $pune că e cin$tit%5 Mulţume$c pentru a$ta, oricum%5 Dar nu do)edeşte nimic%5 Dacă $e )a 3nt3lni cu mine, pot $ă5i $pun pe cine $ă $une pentru a )erifica$cri$oarea%5 N5am $pu$ că ştiu unde e$te OB/ara, prietenul tău%5 #ine, am e6a*erat% Dar, dacă ai şti cum $ă iei le*ătura cu el, i5ai $pune

că e important $ă mă )adă, da<Mer*eau de5a lun*ul malului unuia dintre multele lacuri din parc% >3ntulrece 1ura la $uprafaţa apei, form3nd o $pumă care $e 3n)3rtea printrepietrele acoperite cu muşchi%5 Chiar dacă aş şti unde e$te OB/ara5$an, aş fi prudent cu repetarea a totce aud, $pu$e 'imura% C3nd un or conduce alt or, am3ndoi $unt 3nprime7die $ă cadă 3n r3u%5 Dar dacă ţi5aş $pune că $ancţiunea a fo$t ridicată< Că nu mai e$te 3nprime7die<#ătr3nul nu arătă nici un $emn de $urpri1ă% "pu$e4

67



5 8n filo1ofia $hinto e6i$tă o 1icală4 9Omul care are o prăpa$tie 3n faţă şiuna 3n $pate treuie $ă $tea 7o$ şi $ă aştepte:% A face un pa$ *reşit, la)reme de prime7die, 3n$eamnă a chema nenorocirea%5 Dar )ă $pun că prime7dia a trecut%5 >a fi ne)oie de multe do)e1i% Cel pe care 3l chema ;uu5$an, Omul5(arnă,

are inima unei ne)ă$tuici şi lima unei ciori% Mai de*raă m5aş 3ncrede 3ntr5o coră%5 Dar tocmai a$ta e% Omul5(arnă a fo$t neutrali1at% Acum nu mai are nici oputere% Domnul /o0e )ă a$i*ură de a$ta%5 A$ta e o 3munătăţire%5 Deci, treuie $ă )ă con)in* 3nt3i pe dumnea)oa$tră, nu<5 Dacă eu treuie $ă fiu papa*alul, treuie mai 3nt3i $ă 3n)eţi papa*alul $ă)orea$că%Eli1a $e opri şi $e uită fi6 la ătr3n c3te)a clipe%5 Cred că pe a$ta am 3nţele$5o, $pu$e ea% Dar nu $unt chiar $i*ură% Ca $ă)ă $pun drept, mi5e cam *reu cu ma6imele dumnea)oa$tră% Nu puteţi $ă$puneţi pur şi $implu ce )reţi<'imura r3$e, apoi aproă%5 Nepotul meu mi5a pu$ odată aceeaşi 3ntreare% -reutatea con$tă 3n

3ncercarea de a interpreta $imoli$mul cu)intelor noa$tre şi a5l e6prima 3ncu)intele )oa$tre definiti)e% Am $pu$ ine 9definiti)e:<5 Mi $e pare ine, $pu$e ea% Dar tot nu $unt $i*ură că 3nţele*%'imura $e opri% Ochii 3i erau mai cal1i, dar 3ncă atenţi%5 Omul 3nţelept 3şi $pune ade)ărul prin $imoluri% Poţi $ă ale*i cum $ăinterprete1i ceea ce $e $pune% "e uită la ea% Ceea ce e$te un ade)ărpentru mine, nu e 3n mod nece$ar ade)ărat şi pentru tine%

"oarele $e $trecură 3n $patele unui nor şi )3ntul $e făcu mai rece% Eli1a 3şifrecă m3inile şi5şi $cutură umerii, 3nfiorată%5 Ti5e fri*< 3ntreă el%5 Puţin%5 >ino% "ho.in5tei e$te aproape% Mulţi $pun că e$te cea mai plăcutăceainărie din !aponia%O condu$e afară din templul principal, apoi tra)er$ară rondurile aran7ate şiun mic podeţ, p3nă la o clădire cu un eta7, cu acoperişul de paie şi pereţiiroşiatici% 3năuntru era curat lună, podelele lăcuite fiind acoperite cutatami% 3şi lă$ară pantofii la intrare şi $e aşe1ară turceşte pe perne1auton, l3n*ă o mă$uţă 7oa$ă% Camera era un model de frumu$eţe% Uşile

*li$ante de $ticlă erau de$chi$e $pre parc, iar $in*urele podoae erau oto.onama, de$tul de mare pentru un talou, şi un )a$ cu flori% 3ncăpereaera rece, dar confortailă% Apăru o chelneriţă care le luă comanda% 8nceainărie nu mai era nimeni altcine)a%5 Deci, ştii o mulţime de lucruri de$pre OB/ara, nu<5 De două luni de 1ile nu $tudie1 altce)a, ră$pun$e ea şi recită litania%5 Nu )reau $ă te 7i*ne$c, -unn5$an, dar nu5l cunoşti pe OB/ara, ci lucruride$pre OB/ara% Pentru a prinde un lup, treuie $ă 3nţele*i lupul%5 (ar 3ncepeţi<%%%Chelneriţa )eni aproape neau1ită cu ceaiul, şi plecă la fel de tăcută% Eli1a

aşteptă p3nă c3nd acea$ta di$păru, pentru a continua con)er$aţia%

68



5 Prietenii lui nu )or $ă )orea$că de$pre el, iar duşmanii lui nu ştiu nimicde$pre el ca $ă )orea$că, $pu$e ea%5 A$ta e ine de ştiut%5 Atunci, cum pot afla ce)a de$pre el< 55 2tii că a )enit aici c3nd era t3năr% Nu ştii că la 3nceput era un tip foarte

dificil% Ceea ce noi numim chii$ai% 8n America a$ta ar 3n$emna 9cuţitemici:% Cine)a care face parte din ande de $tradă% Primul an a fo$t foarte*reu% Dar eu am per$e)erat şi apoi am de)enit prieteni, iar după a$ta,'a1uo era ca o *ăleată *oală, aştept3nd $ă fie umplută%5 iar dumnea)oa$tră aţi umplut *ăleata%5 Eu am oferit doar apa% El a umplut *ăleata%5 Dumnea)oa$tră i5aţi fo$t profe$or%5 Unul dintre ei% (5am arătat drumul% 3n)ăţa foarte repede% A de)enitmae$tru 3n tai chi, apoi a trecut la i*aru, care e$te o formă de di$ciplinămentală foarte dificilă, 3n$oţită de mişcări de apărare% L5am )ă1ut $t3nd 3npo1iţia pă$ării, 3ntr5un picior, timp de şa$e ore, fără $ă mişte $au $ăclipea$că% A atin$ ni)elul $uprem de hi*aru, cuno$cut $u numele dehi*aru5da$hi% E *reu de tradu$ e6act% Cred că l5aţi numi%%% 9Dan$ul)iperelor:% 2i l5am )ă1ut atin*3nd $tarea de anulare a minţii 3n c3te)a$ecunde doar, a$cult3nd $unetul )3ntului%5 "tarea de anulare a minţii<5 E$te un e6erciţiu 1en, o formă de meditaţie care curăţă mintea şielierea1ă omul de orice *3nd% "e atin*e prin concentrarea a$upra unui$unet% Un clopot poate, $au o mantra pe care ţi5o $pui $in*ur% Pentru uniiproce$ul poate lua ore% OB/ara poate atin*e acea$tă $tare 3n c3te)a$ecunde, concentr3ndu5$e pe orice $unet, chiar şi pe c3ntecul unui *reier%

C3nd atin*e acea $tare, poate memori1a pa*ini 3ntre*i dintr5o carte, doarpri)indu5le% Ele de)in picturi 3n mintea lui%5 Noi o numim memorie foto*rafică%5 "cu1ă5mă%%% do1o%%% o memorie foto*rafică e$te un dar din naştere% "tareade anulare a minţii treuie 3n)ăţată% OB/ara nu numai că 3n)aţă, darde)ine mae$tru% (ar *ăleata 3ncă nu e plină%5 Pare $ă fie un fel de mi$tic%5 E$te pur şi $implu un ărat de onoare, care a 3n)ăţat că omul 3nţeleptcaută totul 3n $ine 3n$uşi% Omul i*norant caută totul 3n afara lui%5 Eu nume$c a$ta in$tinct%'imura $e *3ndi la a$ta c3te)a momente şi, 3n cele din urmă, $pu$e4

5 O $uper$implificare%5 E foarte fru$tramt, ro$ti ea% Mai ale$ după at3ta )reme% Dar eu aduc )eştiune%5 "au cea mai inteli*entă capcană dintre toate%5 Credeţi5mă, nu $unt foarte inteli*entă, şi, $i*ur, nu $unt un )3nător%5 La$ă5mă $ă5ţi e6plic altfel% >e1i *rădina aceea de piatră< A fo$tproiectată de udişti cu pe$te patru $ute de ani 3n urmă% ;iecare lucru dinea are un $en$, modul 3n care $unt aran7ate pietrele, felul 3n care $unt*relate, pla$area pietrelor mari, ceea ce noi numim corăii de piatră%Numai o parte dintre ele $e )ăd, re$tul e $u păm3nt şi ne ima*inăm doar

că e acolo% >reau $ă cred ceea ce )ăd şi aud, dar nu treuie $ă i*nor ceeace e$te ima*inat%

69



Umerii Eli1ei că1ură%5 #ine, $pu$e ea, $ă pre$upunem că )ă arăt documentele% A$ta ar treui $ădo)edea$că faptul că e un om lier%5 Dar $pui că ace$te h3rtii $unt numai pentru ochii lui 'a1uo%5 Am )enit $ă5i dau un me$a7 lui OB/ara, $pu$e ea% Dacă treuie $ă )i le

arăt mai 3nt3i dumnea)oa$tră, atunci am $5o fac%5 Pare lo*ic%El ău ceaiul şi pu$e delicat ceaşca 3napoi pe farfurie%5 &ipul cu me$a7ul pentru OB/ara treuie $ă fie un om puternic%5 E$te%El 3şi termină ceaiul, 3şi şter$e u1ele şi, ru$c, $e ridică%5 >ei fi l3n*ă telefon mai t3r1iu, a$tă1i<5 Da, da5 &reuie $ă mă *3nde$c, -unn5$an% Ai o calitate pe care o admir5Eştinai)ă% Mă )a a7uta $ă mă *3nde$c% "aonara%"e 3nclină, $e 3ntoar$e şi pără$i 3ncăperea%5 2i ce treuie $ă fac, $tri*ă ea după el, doar $ă $tau $ă aştept< El 3şiflutură umrela $pre ea, fără $ă $e 3ntoarcă%5 O oală poate fi )indecată, $tri*ă el% De$tinul e$te incurail%5 La dracuB, $pu$e ea, şi a$ta ce )rea $ă mai 3n$emne<Dar el pleca$e%?iua fu$e$e p3nă la urmă caldă şi plăcută, iar acum, după ce trecu$e de$upliciul 'imura, $e 3ntoar$e la e.i, oprindu5$e pe drum $ă măn3nce unca$tronaş cu $oa, un fel de tăiţei cu hrişcă, foarte populari 3n !aponia,m3nuindu5şi eţişoarele ca un e6pert% Acum, de$chi13nd uşa camerei, $imţipentru prima oară că poate, doar poate, 3l )a *ă$i pe aluneco$ul OB/ara%

3şi dădu $eama 3nainte de a intra că ce)a nu e 3n re*ulă, aşa că pătrun$e 3n cameră cu *ri7ă% Era ca şi cum ar mai fi fo$t cine)a acolo cu ea% Darputea )edea toată camera din uşă% Uşile dulapului erau de$chi$e, ca şi uşa$pre aie%>erifică afară% Un *rădinar pli)ea $traturile din dreptun*hiul format dehan%5 "hit$urei $hima$u, $pu$e ea%El pri)i 3n $u$ şi 13mi% Era t3năr şi arăta foarte ine, o cominaţie ciudată

3ntre E$t şi >e$t, cu o cordeluţă ten*ui pe cap şi pantofi Adida$% Ea 3şi luăcartea de con)er$aţie #erlit1 şi pronunţ3nd cu mare *ri7ă fiecare cu)3nt, 3l

3ntreă dacă )oreşte en*le1eşte%

5 Ei*o o hana$hima$u .a< El clătină din cap%5 Of, la$ă, $pu$e ea şi $e 3ntoar$e 3năuntru%Deci$e că era doar o reacţie 3nt3r1iată la a*itaţia din 1iua aceea% Doar unpic de paranoia% 2i de ce nu% ;u$e$e o 1i neună% A)ea ne)oie $ă $e ducă

7o$ la ofuro şi $ă $e rela6e1e 3ntr5o aie fierinte% Apoi )ă1u )ali1a care$tătea pe fotoliu%9Nu era acolo c3nd ai plecat, -unn, fetiţo% Cameri$ta, poate< Atunci de ceera de$chi$ă<:"e du$e şi ridică cu mare precauţie capacul% Do$arul OB/ara era dea$upra,

3nchi$, dar nu acolo unde 3l lă$a$e% (ar pe el, o foaie de h3rtie%%% Me$a7ul

$punea4

70



9Dă a$ta ta6imetri$tului şi te )a duce unde treuie% Pleacă la şapte şi 7umătate% >a dura trei1eci de minute% Du5te la $t3lpul de la capătulparterului4 !ocurile de artificii ale Dra*onului +oşu% Opt, $eara%Adre$a era cali*rafiată 3n $criere ideo*rafică% "traşnic%

'imura trecu 3ncet prin parc, trecu de *rădinile de culoarea topa1ului şi delacurile 1en, minunat de lucitoare şi )er1i chiar 3n primă)ara a$ta timpurie,şi $e 3ndreptă $pre oraş% Un preot de la templul &enru57i de pe Muntele/iei fu*i pe l3n*ă el, apuc3nd5o pe cărarea ce coora printre nişte chiparoşi

7apone1i 3nalţi, pre*ătindu5$e pentru o )e*he $olitară, Plimarea celor oMie de ?ile, de$pre care udiştii 1en credeau că oferă celui care o practicăputeri $peciale% O mie de 1ile de au$teritate care, credeau udiştii 1en, le)or re)ela puterile $ecrete ale 1enului%'imura 3şi amintea ine )e*hile lui% ;ăcu$e Plimarea celor o Mie de ?ilede trei ori şi, chiar şi acum, 3şi amintea foarte ine )remurile acelea de$in*urătate% Ultima dată fu$e$e după moartea $oţiei lui% Pe atunci, a)eacinci1eci şi cinci de ani şi mer$e$e aproape o mie de mile 3n cei trei ani c3tfu$e$e plecat, cerşindu5şi m3ncarea pe la uşi, cum era oiceiul% Călătoriami$tică uşura$e durerea morţii ei%2i5o amintea mereu, iar lucrurile pe care le iuea el mai mult pe lume 3ncă

3i aminteau de ea4 nepoţii lor@ marele templu de la 'in.a.u57i, unde $e 3nt3lni$eră şi care, de atunci, fu$e$e ar$ din temelii de un călu*ăr udi$tneun@ uriaşul cireş pl3n*ător din Parcul Maruama, $u care o ceru$e de$oţie@ şi lotu$ul "utra$croll, din aur şi ar*int, conţin3nd te6tul fundamental

&endai@ $upremele 3n)ăţături ale lui #uddha, unde petrecu$e trei 1ile 3nmeditaţie 3nainte de a de)eni mae$tru 3n hi*aru5da$hi%Parcul ace$ta era plin de amintiri dra*i şi, pe c3nd trecea prin uriaşa torii,la ieşire, 3şi dedică *3ndurile fericite 1eilor%

&recu de hotelul (nternaţional şi Centrul Cultural American, 3ndrept3ndu5$e$pre cartierul -ion, la două mile di$tanţă% Acea$ta era lumea )eche, lumeape care o iuea% Aleile erau 3n*u$te şi e6trem de curate, măr*inite de*arduri 3nalte din amu$@ ma*a1inele erau 3n $tilul arhitecturii din$ecolele al şai$pre1ecelea şi al şapte$pre1ecelea% Aici, printre oamenii pecare 3i cunoştea cel mai ine din lume, dialectul din 'oto 3ncă nu fu$e$eame$tecat şi 3ncă mai era armonie 3n $imetria ca$elor şi printre oamenii

care trăiau 3n ele%Nu $e du$e direct aca$ă% Coti pe o alee, $pre o ca$ă mai retra$ă dec3tcelelalte de pe $tradă% Era o $tructură frumoa$ă, )eche de două $ute deani, şi perfect pă$trată, cu *rila7ul un$, $trălucind%Proprietara ca$ei era numită Mama Momo, Mama5Pier$ică, pentru că a)ea

3ncă o faţă delicată, fără riduri şi pete, 3n ciuda celor şai1eci de ani ai $ăi%'imura o cuno$cu$e pe Mama Momo din anul de după moartea $oţiei $ale@era o prietenă )eche şi 3nţele*ătoare% El )enea acolo de două ori pe$ăptăm3nă şi de fiecare dată 3i aducea HII eni, adică ,HF dolari, 3ntr5opun*ă de h3rtie de ore1, pictată manual de un arti$t din una dintre cla$ele

$ale de .endo% 2i, de fiecare dată, ea aştepta p3nă c3nd el $e ducea 3n$pate, pentru a de$chide pun*a şi a număra anii%

71



Păşi $pre partea din $pate a ca$ei şi intră 3ntr5o cameră 3mpodoită cucri1anteme, cu ramuri 3nflorite de pini şi cireşi%Ca$a a)ea o formă dreptun*hiulară, camerele d3nd $pre o curte interioară,cu o *rădină de piatră% 'imura $e aşe1ă pe o tatami, pri)i $pre $in*uracoraie de piatră din centrul ace$teia şi aşteptă%

C3t din po)e$tea Eli1ei era ade)ărat, $e 3ntreă, şi c3t era a$cun$ )ederii<Era ea ceea ce părea< (n$tinctele 3i $puneau $ă aiă 3ncredere 3n ea, dar,pri)ind la coraia de piatră, era oli*at $ă ia 3n con$ideraţie po$iilitateaca şi ea $ă fi )enit $ă5l omoare pe OB/ara%-3ndurile 3i fură 3ntrerupte de o t3nără fată, nu mai mare de două1eci deani, care intră 3n cameră cu o ta)ă cu uleiuri şi 3n*enunche l3n*ă el% Ea

3nclină din cap, apoi 3i 13mi şi5şi trecu de*etele pe$te ora7ii lui ca decelofan% 'imura 3i luă cealaltă m3nă 3n m3inile lui şi5i 13mi şi el%5 Ah, $pu$e el 3n dialectul 'oto, Miei, fa)orita mea%Ea chicoti şi5i ră$pun$e 3n acelaşi dialect45 &oate $untem fa)oritele tale, &o.enrui5$an%8n*enunche 3n $patele lui şi5şi $coa$e chimonoul% A)ea o )oce ca depa$ăre, delicată şi melodioa$ă, şi 3ncepu $ă5i m3n*3ie pieptul şi umerii"e au1i o ătaie 3n uşă% 'imura oftă şi $e lă$ă pe $pate% ;ata 3şi pu$e

3napoi chimonoul%5 Cine e< 3ntreă el%5 Eu%5 Do1o%Un ărat 3nalt tra$e uşa *li$antă, 3şi lă$ă pantofii afară şi intră 3n cameră%Era puţin mai 3nalt de un metru opt1eci, al, cu un $moc mare de părne*ru, o ară ce5i acoperea toată faţa, şi ochi cenuşii de arde1ie% "e

3nclină $pre &o.enrui5$an şi $e aşe1ă cu picioarele 3ncrucişate 3n faţa lui%Miei $e $trecură 3n $patele ătr3nului şi 3ncepu $ă5i ma$e1e umerii%2i ăratul 3nalt )orea 3n )echiul dialect din 'oto%5 3mi pare rău că te deran7e1, $pu$e el%5 Am tot timpul%5 &e5ai 3nt3lnit cu fata<5 Da%5 2i<5 Mi $5a părut plăcut de e6uerantă şi nai)ă pentru o occidentală%5 3n ce fel<5 Un fel de di$perare $ă5ţi dea me$a7ul% Dar nu era moarte 3n acea

di$perare% Era%%% inocenţă< Am 7ucat puţin teatru cu ea% (5am recitata$tracţii direct din &endai% Acum crede proail că toţi cei pe$te cinci1ecide ani din !aponia )ore$c ca 3ntr5un film american pro$t%5 Dar ai 3ncredere 3n ea<5 Ah, ce 3ntreare intere$antă% "ă $punem că )reau $ă5ţi aduc me$a7ul ei%Nu $unt $i*ur dacă )reau $ă te $fătuie$c $ă5l a$culţi%5 (5am citit core$pondenţa pe care o a)ea 3n cameră% "unt două $cri$ori%Una de la Omul5(arnă, prin care e$te ridicată $ancţiunea% Cealaltă de la/o0e, confirm3ndu5i )aliditatea% Mai e6i$tă şi un document de la un tip, penume ;almouth, 3n care ace$ta afirmă $u 7urăm3nt că Omul5(arnă i5a

oferit două1eci de mii de dolari pentru a duce acea$tă $arcină la un$f3rşit%

72



5 Deci, $e pare că po)e$tea ei e ade)ărată%5 E6i$tă o capcană, $pu$e OB/ara%5 Da<5 Are o umră%5 Cine)a cuno$cut nouă<

5 Nu% De fapt, 7udec3nd după $til, aş $pune că nici nu face parte din !oc% "epoartă mai mult ca un *an*$ter american%5 Altce)a<5 E ma$i), cu un cap de taur şi Urechi5Mici de porc% "unt at3t de mici, 3nc3t$unt aproape diforme%5 2i omul ace$ta, Urechi5Mici, a urmărit5o< 3ntreă 'imura%5 >5a urmărit 3nt3lnirea din $ala şo*unilor A$hi.a*a% "ammi a $tat cu el tottimpul%5 /mm% Dacă e o capcană, nu ar fi fo$t normal ca ea $ă5i fi $pu$ unde $educe, a$tfel 3nc3t el $ă fie de7a acolo<5 Da, $pu$e OB/ara% Numai dacă nu $unt mai deştepţi dec3t ne ima*inămnoi%'imura pri)i din nou c3te)a clipe 3n $pate la coraia de piatră din *rădină,apoi dădu din cap%5 E o )ariantă, aproă el% Ai aran7at $ă te 3nt3lneşti cu ea mai t3r1iu<5 Da, la )echiul loc din Ama*a$a.i%5 2i )ei fi acolo 3naintea lor<5 Da% Doar dacă ea nu5i dă lui mai 3nt3i adre$a%5 >ei şti dacă $unt parteneri% Ea 3i )a $pune unde e locul de 3nt3lnire 2i el $e)a duce 3nainte% Dacă el $tă 3n urma ei, a*ă5te 3ntre ei şi oli*ă5l $ă facăo mişcare di$perată% Dacă o face, )ei şti%

5 3ncă ce)a% (5am )erificat h3rtiile% Ea e$te cine $pune că e$te%5 Di$eară )ei şti% Pentru prima oară, am a)ut o impre$ie ună de$precine)a din cei trimişi aici% 3mi place t3năra femeie% "per $ă fie ce Pare a fi%5 "ammi $au eu 3ţi )om telefona după ce totul $e )a $f3rşi%5 >oi aştepta%#ăratul 3nalt $e ridică şi $e du$e la uşă% Pri)i 3napoi $pre 'imura şi Miei şichicoti45 Ai un $til al tău cu tinerele doamne% Care5i $ecretul<5 Le $pun că dacă fac dra*o$te cu un om ătr3n, 1eii le )or adău*a mulţiani de )iaţă%5 2i%%%

5 2i ele mă cred%Mer$eră cu maşina $pre $ud, pe auto$trada 'oe, urm3nd cura *olfului,p3nă c3nd, pri)ind 3napoi pe$te umăr, ea )ă1u, pe o noapte neoişnuit delimpede, luminile marilor farici şi şantiere na)ale din portul O$a.a%Drumul de5a lun*ul malului, 3ntr5un mic $at 1*omoto$ 3ntre O$a.a şi 'oe,cu $tră1ile pline de marinari şi muncitori 3n $alopete, dură mai puţin de o

7umătate de oră% Erau 3n ceea ce părea a fi cartierul ordelurilor% 2oferul,un om mai 3n )3r$tă, care mormăia 3ntruna pentru $ine, conducea /onda 3nmi7locul unui inten$ trafic de pietoni@ apoi intră pe o $trăduţă 3n*u$tă,şerpuită, plină cu reclame luminate cu neon, fri1erii şi inter$ecţii şi, 3n cele

din urmă, coti 3ntr5o alee şi mai 3n*u$tă%

73



2oferul opri 3n faţa unui $alon unde $e făceau tatua7e, la )reo şa$e metridepărtare de $trada principală% "e 3ntoar$e către ea45 Doamna e $i*ură de număr< 3ntreă el% A$ta nu e un loc pentrudumnea)oa$tră% "e mai uită o dată pe foaia de h3rtie şi clătină din cap45 Locul ă$ta rău de tot%

5 C3t co$tă< 3ntreă ea% (.ura de$u .a<El 3i $pu$e ta6a şi continuă $ă clatine din cap, 3n timp ce ea numără anii%5 Nu un, nu un, repetă de c3te)a ori%5 Mda, $pu$e ea% "e pare că )a fi po)e$tea )ieţii mele% Am fo$t 3n toatelocurile nu une, de aici şi p3nă la +io de !aneiro% Ari*ato, ătr3ne%5 >reţi $ă aştept< 3ntreă el%ea $e lumină% "e $imţea mai 3n $i*uranţă ştiind că cine)a de prin partealocului o aştepta%5 /ai% Domo ari*ato, $pu$e ea% O $ă )erific numai%Coor3 din maşină şi intră 3n $alon% Cel care tatua era *ol de la r3u 3n $u$%Era un ărat $cund, cu o urtă enormă, iar capul 3i era ra$, cu e6cepţiaunui $moc la $pate, le*at 3n coadă de cal% Omul la care lucra era acoperitcu tatua7e% Aproape nici un centimetru de piele de pe pieptul şi de peraţele lui nu $căpa$e de ac%5 >oreşte cine)a en*le1eşte< 3ntreă Eli1a timid%Cel care tatua $e uită la ea fără e6pre$ie, mormăi şi 3ncepu $ă lucre1e dinnou% Acul 1um1ăi, iar clientul $ări 3n $u$ c3nd 3i atin$e $patele%5 >ore$c en*le1a puţin, $pu$e omul tatuat%5 Caut iroul !ocurilor de Artificii Dra*onul +oşu, $pu$e ea% Ar treui $ă fieaici, 3n ca$a a$ta%5 !ocuri de artificii<

5 Da, 7ocuri de artificii% 2tiţi, um5um% ;ăcu cu m3inile o uriaşă ciupercăima*inară%5 Aha% El 3ncu)iinţă din cap şi arătă $pre podea%5 7o$<%%% Oh%%% $ita ni< 3ntreă ea%El dădu iar din cap%5 (n*hi$%5 (n*hi$<El imită cu *e$turi o uşă 3nchi$ă şi 3ncuiată%5 Ah, 3nchi$% Pentru noapte< Ah%%% na$ai< Omul tatuat clătină din cap%5 &ot timp%5 Pentru totdeauna< De tot<

5 /ai%-ro1a), -unn% Eşti pe o $tradă, 3n mi7locul Oraşului5+ahat, 3n !aponia, şima*a1inul e 3nchi$% Mai ai )reo idee $trălucită<5 Domo ari*ato, $pu$e ea cu o uşoară 3nclinare%5 Do ita$hima$hite, ră$pun$e el% "e 3ntoar$e afară şi mer$e p3nă la uşa del3n*ă $alon% L3n*ă ea era un $emn roşu cu litere aurite, dar era 3n cali*rafietradiţională% 3năuntru părea $ă p3lp3ie o lumină% 3ncercă u2A% Era de$chi$ă%O crăpă puţin şi5şi ă*ă capul prin de$chi1ătură%5 /ei< Oricine ai fi, eşti acolo<O de$chi$e ce)a mai mult şi intră% După o mică anticameră urmau nişte

$cări% Nimeni nu mai folo$i$e clădirea de multă )reme@ pe $cări şi 3n

74



cămăruţă $e 3n*rămădeau *unoaie% Mer$e p3nă la capătul $cărilor şi $tri*ă 3n 7o$45 /ei< E cine)a acolo<

&ot nimic% O altă lampă $laă licări la capătul unei $fori care at3rna dinplafon, la picioarele $cării%

Ei ine, iletul $punea că treuie $ă $e ducă la pilonul de la paner% "5ofacem, -unn% 3ncepu $ă cooare $cările%De cealaltă parte a $tră1ii, omul cu Urechi5Mici ieşi din cadrul unei uşi% Ourmări$e coor3nd din maşină şi intr3nd 3n $alonul de tatua7e% Acum şoferulta6iului pri)ea clădirea unde intra$e ea% O $ă5l 3ncurce% Urechi5Mici $e$trecură, tra)er$3nd $trada, şi $e apropie de ta6i, )enind din $pateleşoferului% C3nd a7un$e l3n*ă *eam şoferul $e 3ntoar$e şi $e uită la el%Urechi5Mici 3l lo)i cu m3na dreaptă, o lo)itură $curtă, directă, cu de*eteleunite, chiar $u ureche% Capul şoferului $ări de pe $petea1ă, *ura i $ede$chi$e% Pe$te o clipă $e prăuşi 3n $caun%Urechi5Mici $e apropie cu prudenţă de clădire% ;erea$tra de pe uşa din faţăera opaci1ată de praf% 2ter$e puţin cu m3na şi $e uită 3năuntru% ;emeia-unn era la piciorul $cărilor% Coti 3ntr5un hol şi di$păru din )edere% Urechi5Mici intră tăcut 3n clădire%Locul era 3n$păim3ntător% Eli1a $e tre1i 3ntr5un hol 3n*u$t, lun*, 3ntunecat%8n capătul lui )ă1u o uşă at3rn3nd ciudat 3n alamale, iar dincolo de ea,*olful% O roa$că orăcăi unde)a departe, 3n 3ntuneric, şi o alta, şi maideparte, 3i ră$pun$e%Eli1a mer$e pe hol, cam p3nă la 7umătate, apoi $e opri% "e au1eau tot felulde 1*omote4 apa lo)ind pilonii@ lemnul )echi $c3rţ3ind@ şi unde)a, 3n faţa ei,

3n 3ntuneric, un şoarece ţopăind şi chiţcăind pe podea% Cu ochii de$chişi 8n

3ntuneric 3şi $pu$e4 9Nu te duci acolo, -unn% N5ai $ă faci nici un pa$ maideparte%5/ei Nimic%9Nu mai mer* nici un pa$% Nu mi $e pare deloc amu1ant%

3n capătul celălalt al coridorului $e de$chi$e o uşă şi o lumină *alenălicări pe podea% Eli1a $e apropie puţin% Acum, $unetele )eneau din toatepărţile% "cările din $patele ei $c3rţ3iau, de )echi ce erau@ portul )uia, a*itatde maree%Era aproape de uşă c3nd o m3nă o apucă din $pate% 8i apă$ă *ura 3nchi$ă%Pe *3t $imţi metal rece% 3ncercă $ă ţipe, dar era impo$iil% O re$piraţieduhnind a u$turoi o fri*ea pe ora1%

5 Uşurel, doamnă, 3i $pu$e o )oce la ureche% O $ă pe$cuim puţin% 3şi $muci ru$c capul, m3na $trăină 3i alunecă de pe *ură, iar ea o muşcătare% Continuă $ă muşte p3nă ce $imţi *u$t de $3n*e 3n *ură% Omul *emu şiea $e $mul$e de l3n*ă el% Altcine)a o prin$e 3n 3ntuneric şi o 3mpin$e 3ncameră% Era prin$ă 3ntr5un caleido$cop de mişcări, ima*ini şi )oci% O altă)oce aproape de urechea ei $pu$e45 Nu5ţi fie teamă, eşti 3n $i*uranţă% 3n mi7locul camerei era o ma$ă cu olum3nare fi6ată cu propria ei ceară 3ntr5un colţ% Un alt ărat $tătea 3ntreea şi lum3nare@ o $iluetă 3naltă 3n$păim3ntătoare, 3ntr5o 7achetă *roa$ă delană, cu un păr ne*ru )3l)oi şi cu o ară mare, nea*ră% 2i ochii aceia

pri)eau din faţa 3ntunecată, fără contur@ ochi reci, cenuşii, ce o

75





5 Cine)a l5a lichidat de7a< 3ntreă Urechi5Mici, cu o )oce ră*uşită%5 Nu, Omul5(arnă a ridicat $ancţiunea% !ocul $5a $f3rşit% Urechi5Mici aruncăun 9rahat: şi 3ncercă $ă $cape% Pumnul apă$ă din nou% Pe$te o clipă,Urechi5Mici 3ncepea $ă at3rne moale% #ăratul $lăi din nou $tr3n$oarea%Urechi5Mici nu era con)in$% "e uită la fată, apoi $pu$e4

5 Mincino$ul ăla de Om5(arnă mi5a $pu$ că a$ta e$te treaa mea% Numai amea, 1icea%#ăratul 3nalt 3i apă$ă din nou artera% Umărul 3l tortura, dar menţinea$tr3n$oarea, neutrali13ndu5l pe Urechi5Mici%5 Dacă nu te potoleşti, o $ă te doară *3tul tot re$tul )ieţii tale, $pu$e el şi$e 3ntoar$e $pre Eli1a% Ai $cri$oarea de la Do$<Ochii ei erau mari c3t cepele% Dădu din cap repede%5 #ine, $coate5o, p3nă nu5mi moare nenorocitul ă$ta 3n raţe%Ea $cotoci 3n poşetă printre o*lindă, ru7, pieptene, perie, ace de păr,pi6uri, h3rtie şi, 3n cele din urmă, $coa$e $cri$oarea% Dar pe Urechi5Mici nu5lintere$a% 8l lo)i cu cotul 3n coa$te pe ăratul 3nalt, $e ră$uci şi ace$ta 3idădu drumul, dar 3l lo)i tare 3n rotulă şi5i i1i un pumn 3n t3mplă% Urechi5Mici lo)i alu$trada şi acea$ta $e clătină% Că1u pe podea d3ndu5$e pe$tecap şi $e prăuşi 3n apă, doi metri mai 7o$, cu m3inile şi picioarelede$făcute%#ăratul 3nalt $e $pri7ini de perete şi oftă45 "per că ştii $ă 3noţi, $pu$e el, pri)ind 3n 7o$ la Urechi5Mici, care $e 1ătea

3n apa nea*ră şi 3n*heţată%Urechi5Mici 3şi croi drum p3nă la platformă şi $e tra$e afară din apă% Că1u

3n patru lae%#ăratul 3nalt 3l apucă de *uler, 3l tra$e $u$ şi5l du$e 3n cameră, ţin3nd

$cri$oarea 3n faţa lui Urechi5Mici%5 2tii $ă citeşti<Urechi5Mici 3ncercă $ă )adă clar% 3ncepu $ă tremure% "cuipă pe podea%5 Citeşte5oUrechi5Mici aşteptă p3nă c3nd ochii 3i )ă1ură clar şi citi $cri$oarea%5 &icălo$ul, $pu$e el%O citi din nou, clătin3nd din cap, ne3ncre1ător%5 Aproape că era $ă o păţeşti de*eaa, $pu$e ăratul 3nalt% Umărul 3ldurea tare%Urechi5Mici 3şi frecă )3nătaia de pe *3t% 3ncepea $ă $e umfle% >ocea 3i era oşoaptă chinuită%

5 Nu cred che$tia a$ta, $pu$e el d3nd din cap% Nu cred le$temata a$ta deche$tie% 2tii c3t am c3şti*at la afacerea a$ta< Am 3nceput $ă o urmăre$c 3n"an ;ranci$co, pentru numele lui Dumne1eu% Am cheltuit din anii mei)reo şa$e ătr3ne% ;ără $ă mai )orim de timp% &rei, patru $ăptăm3ni%Proail că am cheltuit )reo 1ece miare%5 &rimite5i nota Omului5(arnă%5 O $ă5i trimit o notă, dar o $ă mă 3ntorc şi5o $ă5l ca$tre1 pe ticălo$%5 E5n re*ulă, o $ă5ţi treuia$că a$ta%#ăratul 3nalt apă$ă utonul cuţitului şi 3mpin$e lama de perete% (ntră

3napoi 3n m3ner% (5l dădu lui Urechi5Mici%

5 Cel puţin cuţitul l5ai primit 3napoi, $pu$e el%

77



5 (i$u$e, nu cred nimic din toate a$tea, $pu$e Urechi5Mici, clătin3nd 3ncă dincap% &remur3nd, 3şi t3r3 trupul ud afară din 3ncăpere, 3şi luă pi$tolul de pepodea şi şchiopătă 3n $u$ pe $cări, cu pi$tolul at3rn3ndu5i uitat 3n m3nă, 3ntimp ce ieşea pe uşă, frec3ndu5şi 3ncă *3tul%#ăratul 3nalt $e 3ntoar$e $pre Eli1a%

5 /ei, $pu$e el, te ţineai de$tul de ine acolo pentru o pitică%Ochii Eli1ei erau 3ncă mari, c3nd 3ncepu o a)alanşă de 3ntreări 3n timp ce$e 3ntorceau 3n $tradă%5 N5ai nimic< Cine a fo$t ă$ta< Cre1i că o $ă plece aşa, pur şi $implu< Eneun $au ce< Aproape că i5ai fr3nt *3tul% L5ai ameninţat că5i tai ere*ata%A 3ncercat $ă te omoare% Ce dracuB $e 3nt3mplă, la urma urmelor< N5o $ă tecaute mai t3r1iu<5 E un )3nător de capete, $pu$e ăratul% Primul lucru pe care 3l 3n)aţăe$te $ă nu la$e $entimentele $ă5i afecte1e afacerile% Dacă 3ncepe $ă $imtă

3n loc $ă *3ndea$că, )a $f3rşi repede 3ntin$ pe $pate şi r3n7ind la lună%Ea $e cutremură pentru că 3ncepea $ă 3nţelea*ă ce $e 3nt3mpla$e% Omul cuurechi mici 3ncerca$e $ă5i omoare%5 'a1uo<>ocea )enea din $patele ei, o )oce liniştită, dar foarte autoritară%8ntorc3ndu5$e, $e *ă$i faţă 3n faţă cu un t3năr 7apone1% Era cu un cap mai$cund dec3t ăratul uriaş, lat 3n umeri, fără talie% Purta un pulo)er ne*rupe *3t, pantaloni ne*ri, pantofi ne*ri cu talpă uşoară, iar părul ne*ru şilun* 3i cădea pe umeri% Ochii $ăi căprui ardeau de nelinişte% Eli1a 3n*heţă,p3nă c3nd ăratul 3nalt )ori şi ea 3nţele$e că era un prieten%5 E O', amice< $e adre$ă ăratului 3nalt%5 &icălo$ul mi5a tăiat o ucată din raţ% Mai era şi altcine)a<

5 Nu, lucra $in*ur, $pu$e 7apone1ul% Apoi 13mi şi ridică din $pr3ncene%Poate ar fi treuit $ă te $econde1% Nu m5am *3ndit că 3ţi poate ţine piept%Nu părea at3t de tare%5 "ă5mi ţină piept Pe dracuB% Era un ătăuş ieftin de $tradă% A a)ut noroc%Oh, apropo, Eli1a -unn, el e "ammi% El te5a urmărit, 3n timp ce eu 3lurmăream pe nimicul ăla fără urechi% Ceea ce $e numeşte un dulu%Dar ea nu mai a$culta% 8n loc de a$ta, $e concentra, pri)ind ochiiăratului 3nalt%5 Unul din ochii tăi şi5a $chimat culoarea, 3i $pu$e ea%5 Ce<5 Acela% Cel )erde din partea dreaptă% Era cenuşiu% El $e 3ntoar$e cu

$patele la ea, 3n timp ce "ammi 3l pri)ea cu $u3nţele$%5 3ntr5ade)ăr, 1eii au făcut o şmecherie, $pu$e "ammi, cu o $erio1itateprefăcută% Au $chimat culoarea ochiului tău drept%5 &reuie $ă mă duc la doctorul "ai0ai, $pu$e ăratul% Am ne)oie de omică reparaţie%Dar Eli1a nu putea fi du$ă% 3ncepu $ă r3dă% +3$e 1*omoto$%5 Lentile de contact, $pu$e ea% Purtai lentile de contact% Ci1mele deco0o mai adau*ă proail trei centimetri la 3nălţimea ta% Lentilele decontact 3ţi $chimă culoarea ochilor% #ara şi toate celelalte%%% 'a1uo pedracuB eşti, OB/ara

Ca$a doctorului era 3n afara oraşului 'oto, un contur mic şi ne*ru, cu un$in*ur eta7, profilat pe $ilueta cenuşie a muntelui /iei, care $e ridica 3n

78



$patele ei, la mai puţin de două mile% OB/ara şi "ammi lip$i$eră mai puţinde cinci$pre1ece minute% La 3ntoarcere, OB/ara a)ea m3na ă*ată 3nu1unar%5 Nu5i mare lucru% Două$pre1ece copci, dar tăietura nu e ad3ncă% &icălo$ulmi5a $tricat 7acheta%

5 &ana o $5o repare% Nici n5o $ă $e a*e de $eamă, $pu$e "ammi%5 Cine e &ana< 3ntreă Eli1a%5 Un prieten de familie, $pu$e OB/ara%"e 3ntoar$eră cu maşina la O$a.a, o parcară şi intrară 3n nomia, arul de$a.e, )i1a)i de hotel% Era un local ele*ant, 3ntunecat şi liniştit, şi după ce5şi lă$ară pantofii la uşă, *ă$iră un $epareu mic, 3n partea din $pate%5 Am $ă5l $un pe &o.enrui5$an, $ă5i $pun că a mer$ ine% Proail că e

3n*ri7orat, $pu$e "ammi şi plecă%5 E )ora de domnul 'imura< 3ntreă Eli1a%OB/ara dădu din cap% O pri)i inten$ cu ochii lui )er1i, apoi, deodată, 13mipentru prima oară şi ea $imţi că i $e face cald% 3şi $coa$e haina%5 L5ai muşcat 1dra)ăn, $pu$e el%5 Putem $ă5i mulţumim denti$tului meu din Nera$.a pentru a$ta%5 Nera$.a<5 3h3% Liceul la We$ter -ro)e$, Uni)er$itatea din Mi$$ouri, apoi #o$ton, )iaChica*o% A$ta5i po)e$tea )ieţii mele% Nu prea mare lucru% Nu $e comparăcu a ta% Che$tii din a$tea $e 3nt3mplă de$<5 Numai c3nd mă 3ncurc cu reporteri de tele)i1iune care muşcă%Ea 3i aruncă un 13met%5 Dră*uţ, $pu$e%A)ea un 13met dat naiii% Dacă $e poate $pune că un 13met $e 3ntinde

de la o ureche la alta, atunci a$ta era%5 Ce 3n$eamnă cu)3ntul acela< 3ntreă ea%5 Care, 9dră*uţ:<5 Nu, pro$tule% &o.en%%% şi mai cum era%5 &o.enrui5$an<5 E6act%5 Literal, to.en 3n$eamnă 9$ăii:% Dar 3n ca1ul ă$ta, $e interpretea1ă ca9Mae$trul:%5 Chiar 3l con$ideri mae$trul tău<5 Nu 3n $en$ul pe care 3l cre1i tu% 8n $en$ e$tetic%5 Ca un profe$or<

5 8n parte% E mae$tru de hi*aru5da$hi, adică un fel de%%% cominaţie de.arate a)an$ate, $hinto şi 1en% E *reu de de$cri$ 3n lima noa$tră%Cu)intele $unt 3nşelătoare% 8n orice ca1, 'imura face ale*erea finală acelor care intră 3n al şaptelea ni)el de hi*aru5da$hi% Ceea ce e$te cuno$cut$u numele de C3mpia de Dincolo%5 Mie 3mi $ună dincolo de mine%5 Numai pentru că iei cu)intele literal% 8n !aponia, nimic nu e$te e)ident%5 Mi5a $pu$ că poţi $ă $tai 3ntr5un picior şa$e ore, fără $ă clipeşti% A$tanumeşti tu C3mpia de Dincolo<5 Nu, $pu$e el şi 13mi din nou, a$ta nume$c eu durero$% Apăru chelneriţa%

79



5 O$a.e o ippai one*ai $hima$u, $pu$e OB/ara, iar ea dădu din cap şiplecă% Am comandat $a.e, 3i e6plică Eli1ei% Cred că toţi a)em ne)oie dea$ta%5 Pari $ă te $imţi foarte 3n lar*ul tău aici, 3n !aponia%5 Aici $unt aca$ă%

5 A$ta 3n$eamnă că ai renunţat la "tate<El făcu un *e$t )a*, pe care nu $e o$teni $ă5l e6plice%5 2i oamenii aceştia te5au a7utat numai pentru că $unt prietenii tăi<5 E6i$tă alt moti) mai un<5 Dar era prime7dio$%5 A)eam proleme% "ă $tai a$cun$ un an e ce)a )reme% 2i, 3n afară dea$ta, Omul5(arnă a 3ncercat $ă mă de1onore1e% A$ta era de nede$cri$pentru 'imura% 2i pentru "ammi% Aici, onoarea unei per$oane e$te $f3ntă%"ă furi e ca şi cum ţi5ai fura $ufletul% E$te un act incalificail%Chelneriţa şi "ammi $e 3ntoar$eră 3n acelaşi timp% 3şi ridicară ceştile calde

3ntr5un toa$t şi $oriră ăutura fierinte din ore1%5 "pune5mi mai multe de$pre 'imura%%% &o.enrui5$an< Mai predă< Pare at3tde ătr3n% C3ţi ani are<5 "ammi< "ammi $pu$e45 Nana57u5ni%5 2apte1eci şi doi, $pu$e OB/ara%5 2i e 3ncă acti)<5 El nu $5ar fi ale$ cu nici o tăietură 3n $eara a$ta, pot paria% O $ă aiă ce$ă5mi audă urechile, pentru că l5am lă$at pe rahatul ăla $ă5şi a*e cuţitul

3n mine%5 Nu erai pre*ătit% &e *3ndeai la purici, $pu$e "ammi% Primele tale două

mişcări au fo$t mai lar*i cu doi centimetri%5 Mda% Am ştiut a$ta c3nd i5am $imţit cuţitul 3n umăr%5 2i 'imura e mai iute dec3t tine< 3ntreă Eli1a%5 Nu e )ora de )ite1ă, ci de minte, $pu$e "ammi%5 &o.enrui5$an poate prinde un coliri din 1or, $pu$e OB/ara% Mişcarea eat3t de rapidă, 3nc3t nici nu o )e1i, $imţi numai curentul de aer de la raţullui care $e mişcă% Ace$t curent e$te numit o.in5$hi0a, şi 3n$eamnă lucruridiferite pentru diferiţi oameni% Pentru tine, curentul poate 3n$emnaconfu1ie@ pentru mine, pentru că $unt prietenul lui, poate 3n$emna$ecuritate% Pentru duşmanii lui, poate $ă 3n$emne prime7die%5 Pe urmă 3şi de$chide palma, $pu$e "ammi, 3ntin13nd raţul şi de$chi13nd

pumnul, iar pa$ărea $tă acolo şi aşteaptă ca el $ă5i $ufle pe coadă ca $ă ofacă $ă 1oare%5 A$ta e partea mi$tică, $pu$e OB/ara% C3nd o $ă 3nţele* a$ta, o $ă $imt căam atin$ C3mpia de Dincolo%5 &otul e at3t de *reu%%%5 A$ta, pentru că cere un mod de *3ndire diferit de cel cu care te5aioişnuit% 'imura mi5a $chimat )iaţa%%% nu, mi5a $al)at )iaţa% Dacă nu erael, proail că aş fi fo$t un )3nător de capete, ca Urechi5Mici%5 Nu pare ciudat, $pu$e ea, 3n urmă cu numai c3ţi)a ani, eram cu toţii 3nră1oi% A fo$t şi el implicat<

5 (mplicat< r3$e "ammi% Cred că poţi $ă $pui şi aşa% OB/ara 1i$e4

80



5 El i5a ale$ pe ofiţerii 5 şi e )ora de cei mai uni oameni din Armata(mperială 5 care urmau $ă intre 3n al şaptelea ni)el de hi*aru5da$hi% A$elecţionat numai doi$pre1ece% Au plecat cu el, trei ani 3nainte de a $e

3ntoarce la datorie 5 3n IKF% ;iecare dintre ei a fo$t un om cheie 3n maşinade ră1oi 7apone1ă%

Ea răma$e tăcută c3te)a minute, decant3nd ce au1i$e% OB/ara $pu$e45 Poţi $ă $pui că i5a pre*ătit $ă ne trimită la dracuB% El şi "ammi r3$eră, apoir3$e şi ea%5 2i tu $imţi acelaşi lucru pentru el, nu< 3l 3ntreă ea pe "ammi%5 Nu e chiar acelaşi lucru, $pu$e OB/ara% &o.enrui5$an e$te unicul lui"ammi%9Clar, Eli1a% Data )iitoare c3nd 3ţi a*i piciorul 3n *ură, ai face mai ine $ă5ţi $coţi mai 3nt3i pantoful%:5 3mi pare rău, $pu$e ea, a fo$t o pro$tie $ă aduc )ora de$pre ră1oi%5 Nu e nici un $ecret, $pu$e "ammi, şi continuă $ă )orea$că repede,le*3nd propo1iţiile 3ntre ele% Oricum, e o 3ntreare naturală, dar mulţioameni nu ar pune5o@ lui i5ar plăcea că ai fo$t de$tul de cin$tită ca $ă )rei$ă afli a$ta% 2i mai e ce)a% /i*aru nu $e folo$eşte niciodată pentrua*re$iune, ci pentru apărare% C3nd unicul meu i5a in$truit pe oameniiaceia, a făcut5o pentru că era con)in$ că !aponia putea fi atacată%5 A a)ut o părere ună de$pre tine, $pu$e OB/ara, $chim3nd $uiectul% Pec3nd eu, am cre1ut că tu şi acel pi$tolero lucraţi 3n dulu 3ntr5un fel deporcărie $ofi$ticată%5 Păi, mulţume$c din $uflet% Am $trăătut 7umătate de *lo, am fo"tin$ultată, 3mpin$ă de ici5colo, aproape uci$ă, doar ca $ă5ţi aduc ţie$cri$orile şi tu cre1i că aş putea 5 cum ai $pu$< $ă 9lucre1 3n dulu:< 5 nu

1ău%%% cu t3mpitul ăla< Dacă eşti pe a şaptea c3mpie, $au cum 3i $puneţi )oi,ar treui $ă fii 3n $tare $ă 7udeci mai ine caracterul oamenilor% 2i, 3n afarăde a$ta, ce $en$ a a)ut toată melodrama aia< Dacă tot )rei linişte şi pace,de ce nu te5ai du$ pur şi $implu la el $ă5i $pui că totul $5a terminat<5 Mult prea lo*ic%5 Mda, $pu$e "ammi% 8n felul ă$ta ştie că )orim $erio$%5 Ca şi cum ai lo)i un mă*ar cu un par, ca $ă5i atra*i atenţia%5 2i pe urmă, mai are ne)oie şi de ce)a care $ă 7u$tifice toţi anii pe care i5a ri$ipit%5 Oricum, $pu$e OB/ara, treuia $ă fim $i*uri 3n pri)inţa ta%5 >rei $ă $pui că eu eram doar o momeală OB/ara $e *3ndi c3te)a clipe

apoi aproă45 De$pre a$ta e )ora%5 Am ştiut că nu $unteţi 3mpreună, după drumul de la O$a.a, $pu$e"ammi% L5am urmărit pe auto$tradă% &e5a pierdut pentru c3te)a clipe şiintra$e 3n panică%5 2i ce dacă%%%<5 Păi, dacă aţi fi lucrat 3n dulu, $pu$e OB/ara, i5ai fi $pu$ unde ne 3nt3lnim,iar el $5ar fi du$ acolo 3nainte, şi m5ar fi prin$ 3n capcană%5 De unde ştii<5 E 3n manualul de $piona7, capitolul doi%

5 ;oarte i$teţ% E6centric, dar i$teţ%

81



9Mă 3ntre dacă poate 3ntr5ade)ăr $ă $tea 3n acelaşi loc, fără $ă $e mişte,şa$e ore% 2i fără $ă clipea$că din ochii ăia% Ochii ăia )er1i, )er1i% ;ii atentă,-unn, 3ţi )oreşte%:5 %%% $tilul $hinto% Uni)er$ul e$te condu$ lă$3nd lucrurile $ă5şi urme1e cur$ul%Nu poate fi $chimat prin inter)enţie%

2i a$ta ce mai era<5 3mi pare rău, n5am prin$ a$ta, $pu$e ea%5 3n$eamnă că de$tinul e$te *reu de 3n)in$, camarade%5 &e ro* nu5mi $pune camarade% C3nd)a, am cuno$cut un c3ine care $enumea aşa% Un uldo* foarte ur3t%5 O', -unn% La urma urmelor, de$pre ce e$te )ora< Cine l5a luat pe Omul5(arnă din $pinarea mea< 2i ce )rea /o0e 3n toată che$tia a$ta<5 Nu ştiu% >a treui $ă ţi5o $pună el%El o pri)ea pe$te ma$ă% Ochii 3i erau şi mai pătrun1ători, şi mai )ii fărălentilele de contact% "e uita la ochiul ei $t3n* şi, dintr5odată, o amintireridicolă 3i )eni 3n minte% 3ncercă $ă o i*nore, dar per$i$ta, şoptindu5i laureche o 1icală de femeie ătr3nă au1ită 3n liceu49C3nd un ărat $e uită 3n ochiul tău $t3n*, 3ţi poate )edea pă$ărica%Ei, pentru numele lui Dumne1eu, chiar aşaC3nd un ărat $e uită 3n ochiul tău $t3n*, 3ţi%%% El 3mi )oreşte şi eu nu potau1i un cu)3nt din ce 3mi $pune% Nu pot $ă aud dec3t )ocea aceea $tupidă,şoptindu5mi 3n ureche% C3nd un ărat $e uită%%%:5 "cu1ă5mă, $pu$e ea% Mintea 3mi 1ura% Mi5e teamă că nu am au1it ce mi5ai $pu$%(ar OB/ara $e *3ndea4 9Pune 3n funcţiune 13metul ăla, 13metul ăla mare%Ar treui $ă declare 13metul ăla o o*ăţie naţională% Uşurel, ăiete, ai

mai )ă1ut 13mete mari% Mda, dar nu ca ă$ta%%% şi deloc 3n ultimul an:%5 3ntream, ce 3n$eamnă că domnul /o0e o $ă5mi e6plice< $pu$e el 8n celedin urmă%Eli1a 3i pu$e 3n faţă $cri$oarea lui /o0e%5 Am citit5o de7a, $pu$e OB/ara% Am citit5o a1i după5ma$ă, c3nd am intrat 3ncamera ta%5 Oh, nu5i nimic% Păi, atunci ştii% Domnul /o0e )rea $ă te )adă% Nu ştiu dece% Nu ştiu de ce era at3t de hotăr3t $ă te *ă$ea$că şi $ă te $coată din

3ncurcătura cu Omul5(arnă% &ot ce ştiu e că )oia $ă )orea$că cu tinepentru o $lu7ă% "pune că nimeni altul nu o poate face dec3t tu% 2i e *răit%5 &icălo$ 3n*3mfat%

5 /ei, te5am *ă$it% Ti5am tran$mi$ me$a7ul% Dacă )rei $ă5i $pui $ă $e ducădracului, e treaa ta% Dacă te hotărăşti $ă te duci, am o mie de dolaripeşin şi un ilet de a)ion $pre #o$ton pentru tine% La cla$a 3nt3i%5 Duci cu tine o mie de dolari<5 Nu 3ntr5un loc unde $ă pui tu m3na pe ei% 9(ar $e uită fi6% "e uită fi6 3n%%%nu%%% 3n ochiul meu $t3n*%:OB/ara a$culta $unetul )3ntului, $timulat de ri1a ce ătea din$pre uşă%Ochii 3i de)eniră fără e6pre$ie, apoi mintea 3i răma$e *oală şi, 3n $tarea deanulare a minţii 3n care intră, faţa ei $e contura pe peretele al% Ochiimari, $trălucitori, căprui, părul ne*ru, 13metul lar* care $punea 9eşti un

tip mort:% Acum nu mai putea uita niciodată faţa a$ta%5 %%% cu OB/ara, $punea ea%

82



5 Da%%%5 &e intere$ea1ă<5 Dacă mă intere$ea1ă%%%<5 Oferta domului /o0e%5 Aş )rea $ă nu5i mai $pui domnul /o0e% "ună de parcă ai )ori de$pre

Dumne1eu%5 E ătr3n% E ca &o.enrui5$an% O merită%5 Perfect% Atunci $pune5i /o0e5$an%5 Ai de *3nd $ă )oreşti $erio$< &e5ai deci$<5 N5am nici cea mai )a*ă idee%5 2i c3nd cre1i că o $ă te )i1ite1e mu1ele<5 Am $ă5ţi $pun m3ine5dimineaţă%5 Aha%5 &reuie $ă mă *3nde$c%5 3nţele*% Cine ar )rea $ă $e 3ntoarcă 3n ţara celor )ii c3nd poate $ă $teaaici, 3n *rădina !aponiei şi $ă crea$că c3ini de ca$ă<OB/ara $e aplecă pe$te ma$ă, foarte aproape de faţa ei, şi $pu$e l3nd45 Cel care 3i cunoaşte pe alţii e$te 3nţelept@ cel care $e cunoaşte pe $inee$te iluminat%5 Dar ce5ai 1ice de4 9"ări pe$te un i1)or, rupe5ţi un picior:< Nu5mi $pune cătu a$ta o $ă 3ncepi $ă faci acum%

3i plăcea aro*anţa ei, modul 3n care $punea orice a)ea 3n minte% Dar $e$imţea pără$it% O parte din )iaţa lui $e $f3rşea% O ştia% "oarta o adu$e$e pefata aceea% "oarta 3l )a ademeni $ă plece cu ea%5 Nu, $pu$e el% Acum o $ă te trec $trada la hotelul tău şi apoi am $ă măduc aca$ă $ă mă odihne$c%

5 &e doare raţul, nu<5 A 3nceput $ă ardă puţin% Durerea )a trece p3nă dimineaţă%5 2i o $ă mă $uni<5 O $ă te $un%5 Aduc maşina, 'a1uo, $pu$e "ammi, şi $e 3nclină $pre Eli1a% "ă )ii 3napoi,ine< &e )om 3n)ăţa tao% Calea% Data )iitoare%

3şi pu$eră pantofii, plătiră nota şi OB/ara o condu$e la hotel% Umărul 3ldurea şi, cum $tătea acolo, $e $imţi deodată foarte oo$it%5 Oa$umina$ai, $pu$e el, o $ărută pe ora1 şi $e 3ntoar$e $ă tra)er$e1e$trada%Ea $pu$e4

5 E o cur$ă m3ine după5amia1ă, la trei% El $pu$e fără $ă $e 3ntoarcă45 Păi, mai ine fă5ţi re1er)area% E mai $i*ur% "aonara%"e $ui 3n maşină şi plecară, lă$3nd5o pe Eli1a 3n uşa hotelului% 9Un $ărut peora1, $e *3ndi ea% #ine, la dracuB% Dar o $ă mai )edem noi%: Era $i*ură căo $ă )ină la #o$ton% 2i data )iitoare n5o $ă mai aiă $cu1a cu umărul%

H%

C3t dură drumul 3napoi de la 'oto la O$a.a, OB/ara nu $pu$e nimic, iar"ammi nu 3ncura7ă con)er$aţia% 2tia că 'a1uo era ad3ncit 3n *3nduri% Ca$a

lui &o.enrui5$an era la cotitura unei $tră1i din cartierul )echi al oraşului%;u$e$e con$truită 3n IG şi nu $e $chima$e prea mult de atunci% "coarţa

83



de chiparo$ de pe acoperişul 3n pantă al ca$ei fu$e$e 3nlocuită de multe oride5a lun*ul anilor, ca şi *ardul de amu$ care o 3ncon7ura% Dar $t3lpii dechiparo$ din 7urul )erandei erau cei )echi, ca şi delicatele para)ane din

3ncăperea principală, unul repre1ent3nd un ră1oinic 3ntorc3ndu5$e aca$ă,iar celălalt, de ($ono 'ado 5 un arti$t celeru din $ecolul al

şapte$pre1ecelea 5 un şoim pe crean*a unui pin% Picturile fu$e$eră $al)atedin una dintre ca$ele re*ale pe )remea marelui foc din IG, cedi$tru$e$e mai mult de 7umătate din templele şi ca$ele din 'oto%Ani de 1ile, ca$a fu$e$e locuită pe r3nd de $tudenţi, călu*ări şi preoţi heia,a7un*3nd 3ntr5o $tare 7alnică% Apoi, 3n IKH, *inerele lui 'imura, &a$a*ui, ocumpăra$e şi o re$taura$e, de)enind cadou de nuntă şi dotă pentru'ena.a, $in*urul copil al lui 'imura% Dar acum, &a$a*ui şi 'ena.a nu maierau, iar el trăia acolo cu cei doi nepoţi ai lui, "amu$hi şi &ana%Ca$a era aproape de $tradă şi a)ea formă de $emilună, cura interioarăd3nd $pre o *rădină cu flori, con$truită 3n 7urul a1inului cu peşti, alimentatde un p3r3u care $u$ura con$tant $u un colţ al )erandei ca$ei principale%Crapii şi caraşii aurii, unii dintre ei mai lun*i de un metru, erau acolo deat3ta timp, 3nc3t 'imura uita$e c3t de ătr3ni erau%La capătul 3ndepărtat al *rădinii, d3nd $pre $patele ca$ei principale, $e aflaun atelier ce fu$e$e con$truit cu 1ece ani mai t3r1iu dec3t ca$a% Acea$tăcon$trucţie mică, ce con$ta dintr5o cameră principală şi o aie mică,fu$e$e ca$a lui OB/ara 3n cei doi ani c3t $e pre*ăti$e pentru iniţierea 3n$hichi, con$iliul interior al lui hi*aru5da$hi, şi $anctuarul $ău 3n timpullun*ilor ani de e6il%Miro$ul dulce al florilor părea $ă $e afle pretutindeni c3nd pătrun$eră pepoarta principală şi dădură colţul ca$ei, $pre *rădină% Aici era 3ntotdeauna

linişte, ca şi cum Dumne1eu $tin$e$e $unetele lumii% (i $pu$e noapte unălui "ammi, 3i mulţumi şi $e du$e $pre locul lui de linişte, un $anctuar 3ncare $e retră*ea pentru a medita la cal)arul lui şi a lua deci1iile care 3lţinu$eră 3n )iaţă c3t dura$e lun*a pedeap$ă a Omului5(arnă%Dintr5un *rup de copaci de l3n*ă uşa ca$ei $e au1eau $unete@ pocnetulunei ramuri, căderea unei frun1e, urmate de o prietenoa$ă 3nfo5iere depene%5 #ună, copii, $pu$e OB/ara uriaşului c3ine a.ita, 'a1iodan, şi to)arăşei lui,pe care OB/ara o numi$e 'on$ato, care 3n$emna 9concert:, pentru că, pe)remea c3nd era pui, lătra tot timpul4 la lună, la $tele, la $oare, la flori şi laorice altce)a%

Ma$culul, un c3ine mare, de un cenuşiu5ar*intiu, cu coada arcuită 3n $u$,ieşi din 3ntuneric pentru a5l 3nt3mpina% Era un animal re*al, unul dintre$trămoşii lui fu$e$e c3ine de pa1ă la un 3mpărat, şi umla cu un elanreţinut% ;emela era mai fri)olă% Ea $ărea, lin*3ndu5i m3inile lui OB/ara şifrec3ndu5$e de *3tul lui 'a1iodan, lucru pe care ma$culul 3l trata cu otoleranţă plicti$ită%"imţi pre1enţa &anei 3nainte de a o )edea $au au1i% Un )a$ lăcuit cucri1anteme ale $e afla pe to.onama din faţa uşii de la intrare% Ea 3ipre*ăti$e o *u$tare de ma.i1u$hi, mici rulouri de ore1 cu oţet, 3n)elite 3nal*e şi umplute cu $paran*hel şi peşte $au fructe de mare, şi o pu$e$e pe

o mă$uţă, l3n*ă uşile *li$ante de lemn care dădeau 3n *rădină% Cămaşa luide noapte din măta$e era 3ntin$ă l3n*ă a ei, pe $caunul de l3n*ă pat%

84



(mediat ce intră, o putu au1i c3nt3nd 3ncet, unde)a 3n $patele ca$ei%O $ă fie *reu $ă5i $pună% (ntră 3n $pălătorul ce $e afla 3n afara micului holce ducea de la uşa de intrare la camera principală% &ra$e uşa, 3nchi13nd5o,$coa$e un rici şi un )a$ cu $pumă de ra$ şi, după ce 3şi 3nmuie faţa, 3şira$e ara% Pe c3nd $e ărierea, ochii i $e aăteau 3n o*lindă şi la

foto*rafia U1inei Chimice /ichitani ce $e reflecta 3n ea%Era o po1ă 3ntunecoa$ă şi rău pre)e$titoare, 3nfăţiş3nd u1ina ca pe o ma$ăcenuşie, cu turnuri 3nalte, a$cun$ă $u o tumoare de nori poluanţi% 8n primplan, cerul poluat $e reflecta pe cre$tele $uţiri ale )alurilor din *olf%;oto*rafia era una dintre cele c3te)a $ute reali1ate de foto*raful americanW% Eu*ene "mith, ca parte a unui e$eu de$pre tra*edia de la /ichitani%;arica era pla$ată pe malurile unui *olf fără nume, la c3ţi)a .ilometri la$ud de Minamata, 3n $udul (n$ulei 'u$hu% /ichitani fu$e$e timp decinci1eci de ani patronul a pe$te şapte $ute de lucrători din ace$t $at i1olatşi al $in*urei 3ntreprinderi indu$triale din partea locului% 8n $at nu e6i$tanici o 3ntreprindere pri)ată, cu e6cepţia pe$carilor care trăiau acolo, iarma7oritatea ărcilor lor erau finanţate de companie% /ichitani le a$i*uralocuitorilor din oraşul Minamata locuri de muncă, locuinţe şi un ma*a1in alcompaniei, unde *ă$eau alimente şi haine% Mulţi dintre ăraţii şi femeileai căror unici lucra$eră 3n farică nu fu$e$eră niciodată mai departe de o$ută de .ilometri de oraşul 3n care $e nă$cu$eră% 3n$ăşi i1olarea ace$tuiaperpetua$e tra*edia% Minamata era mediul de cultură pentru o epidemie aororii, care $e 3ntindea de o 7umătate de $ecol%Corporaţia /ichitani producea aluminiu placat 5 de la materia primă p3năla produ$ul finit% Deşeurile u1inei erau trimi$e prin ţe)i lun*i şi de)er$ate

3n ocean, 3n partea cea mai 3ndepărtată a unei penin$ule care i1ola *olful

de mare% Cu toate ace$tea, curenţii principali duceau apa mării 3n 7urulpenin$ulei şi 3napoi 3n *olf%Una dintre $u$tanţele chimice care $e *ă$eau 3n deşeuri era mercurul,

3ntr5o cantitate e6trem de mică% Dar ame$tecat cu apa şi catali1at de altechimicale din deşeuri, mercurul producea o6id de mercur, o otra)ămortală% Anii trecu$eră şi 3n fiecare 1i, perle micro$copice ale morţii)eneau odată cu mareea şi $e fi6au pe plante şi 3n $olul *olfului% -olful eraun paradi$ al pe$carilor, iar peştele, principala $ur$ă de hrană a 7arului, $ehrănea cu plante şi in*era perlele mortale din apă%

&recură decenii% O6idul de mercur infe$ta 3ncet *olful şi mediul 3ncon7urător% Efectul a$upra oamenilor $e arătă treptat, de1)olt3ndu5$e de5

a lun*ul a două *eneraţii% Apoi, 3n IKFG, u1ina 3şi dulă capacitatea%Prima di$tru*ere ma$i)ă de peşte $e petrecu 3n anul următor, cu un an

3nainte de naşterea copilului din familia Mat1a$hi% "ute de peşti, de toate$peciile, răma$eră pe pla7a *olfului% "e dădu )ina pe mareea roşie, iarincidentul nu apăru niciodată 3n pre$ă, dar, la c3te)a 1ile după acea$tă

3nt3mplare, $o$i un *rup de in*ineri de la $ediul firmei din Ue pentru a$tudia peştii morţi% Mai t3r1iu, /ichitani a)ea $ă $pună că de$coperirile lornu erau concludente%(n IKFK, $5a nă$cut primul copil deformat şi efectele a trei1eci de ani depoluare au 3nceput $ă ia$ă la i)eală% Nimeni nu a fo$t prea 3n*ri7orat de

copilul familiei Mat1a$hi% La urma urmelor 5 $e $punea 5 mama şi tatăl eraurude directe% Dar, după două luni, $e nă$cu un copil fără ochi, apoi altul cu

85



picioare diforme şi altul cu un cap de trei ori mai mare dec3t normal% 8nacel an $e nă$cură pai$pre1ece copii diformi şi cinci an*a7aţi ai u1ineimuriră de di1enterie%Oamenii de ştiinţă $e 3ntoar$eră 3n mare linişte% 8n echipa care )eni a douaoară $e afla &a$a*ui, un t3năr in*iner chimi$t $trălucit% El $e mută la

Minamata cu 'ena.a, $oţia lui de mai puţin de un an, şi 3ncepu un $tudiuaprofundat al tratării deşeurilor la u1ină% 'ena.a preda la 2coală% 8nurmătorii trei ani, 1eci de copii cu malformaţii 3n*ro1itoare $e nă$cură 3nfamiliile muncitorilor şi ale locuitorilor orăşelului de pe malul *olfului, carepe$cuiau 3n apa ace$tuia% C3ţi)a dintre muncitorii mai ătr3ni oriră, alţiimuriră de o formă de di1enterie dureroa$ă care, dacă nu 3şi omora)ictimele, le lă$a infirme pe )iaţă% Locul părea le$temat şi, de fapt, chiarera%Primul dintre copiii &a$a*ui, "amu$hi, $e nă$cu 3n IKH% Era normal, dar$lăuţ şi tot timpul olna)% &ana, fiica nă$cută 3n anul următor, era $urdădin naştere% Printr5o ironie a $orţii, &a$a*ui fu$e$e cel care de$coperi$epre1enţa o6idului de mercur 3n peşte, 3n plante şi 3n apa *olfului, dar eraprea t3r1iu pentru a5şi a7uta fiica%El trimi$e copiii 3napoi la 'oto, pentru a trăi cu unicul lor fiind con)in$ căfirma )a lua mă$uri dra$tice% Pentru a $al)a $atul, pentru a 3mpiedicapanica, pre1entă 3n $ecret de$coperirile lui conducerii lui /ichitani%Compania anunţă că )a con$trui o nouă $ecţie de tratare a deşeurilor lau1ină şi o nouă u1ină de tratare a apei pentru oraş, dar tot nu anunţăoamenilor din Minamata prime7dia care 3i ameninţa% P3nă atunci, $ute decopii deformaţi $e nă$cu$eră 3n oraş, iar di1enteria de)eni$e endemică%

&a$a*ui 3şi dădu demi$ia, formă un *rup al cetăţenilor 3n oraş şi anunţă

pre$ei de$coperirea lui% +e1ultatul fu$e$e un $candal naţional% Dar, lac3te)a luni după ce 3şi 3ncepu$e cruciada, &a$a*ui 3ncepu $ă $ufere decrampe cumplite şi diaree% Continuă $ă lupte% Crampele $e 3nrăutăţiră%

3ncepu $ă piardă din *reutate% Apoi $e tre1i 3ntr5o noapte *ra) olna) şimuri, 3n a*onie, opt ore mai t3r1iu% 'ena.a era hotăr3tă $ă5i continue lupta,dar şi ea era de7a foarte olna)ă din cau1a otră)irii cu mercur% 'imura 3şiadu$e fiica iuită 3napoi la 'oto, unde acea$ta 3şi petrecu, 3n delirulneuniei, ultimele două luni de )iaţă% El refu1ă $ă o interne1e 3ntr5un $pitalşi o ţinu 3ncuiată 3n atelier, unde a)u *ri7ă de ea p3nă muri%Atelierul răma$e apoi *ol p3nă c3nd OB/ara )eni $ă trăia$că acolo, ultimiidoi ani ai antrenamentului lui pentru $hichi% Dar foto*rafia răma$e pe

perete, ca o permanentă amintire a ororii din Minamata şi ade)a$tatoarelor ei efecte a$upra ace$tei familii%OB/ara termină ărieritul şi $e 3ntoar$e 3n camera principală% (uea ca$aa$ta% ;u$e$e $in*urul lui cămin ade)ărat% Aici trăi$e doi ani, timp 3n care$e pre*ăti$e pentru ritualul $hichi% 8n timpul $er)iciului, pă$tra$e unapartament ca a1ă, dar rareori $tătea acolo% (ar 3n ultimul an $ea$cun$e$e 3n acea$tă ca$ă )eche, o 3mpărţi$e cu $tafiile ei, 3şi reafirma$ede)otamentul mental şi fi1ic pentru hi*aru5da$hi şi de)otamentulemoţional pentru 'imura, "ammi şi mai ale$ pentru &ana% Cameraprincipală era $urprin1ător de $implă, dar ciudat de caldă şi 3mietoare%

"in*urul di$po1iti) electric era o lampă dea$upra ro*o7inei pe care dormeaOB/ara%

86



L3n*ă acea$ta $e afla o mă$uţă 7oa$ă% 8n cameră mai erau c3te)alampioane şi un raft de cărţi, nimic altce)a, cu e6cepţia florilor% 8n fiecare1i, &ana 3mpodoea camera cu flori% Erau roşii, ale, purpurii şi ro1, toateculorile pe care cine)a şi le poate ima*ina 5 florile dădeau locului căldurăşi )iaţă%

OB/ara $trăătu camera şi luă o 3n*hiţitură din m3ncarea pre*ătită,$a)ur3nd cre)eţii pe care ea 3i ame$teca$e cu ore1 şi oţet 3n ma.i1u$hi% Oputea au1i 3n mica 3ncăpere unde era cada uriaşă din lemn roşupre*ătindu5i aia% C3nta 3ncetişor pentru $ine, cu o )oce ca de pa$ăre care

3ntotdeauna $una puţin fal$% OB/ara $e $chimă 3n cămaşa de noapte demăta$e nea*ră, lun*ă p3nă la *enunchi şi $e aşe1ă pe ro*o7ină cupicioarele 3ncrucişate%

&ana 3şi muie m3na p3nă la cot 3n apa aurindă% Era foarte fierinte, dar lui'a1uo aşa 3i plăcea% Credea că fu$e$e plecat )reo trei ore, dar 3n ca$ă nuerau cea$uri şi nici OB/ara nu a)ea )reunul% "imţea o uşoară teamă 3n$tomac, o nelinişte care o rodea% Ce)a 3l )a 3ndepărta, 3l )a tra*e 3napoi pedrumurile Occidentului% "imţea prime7dia%C3nd OB/ara )eni$e prima oară $ă locuia$că aici, 3n timpul pre*ătirilorpentru 7urămintele rituale de $hichi, &ana era o copilă% +uşinoa$ă, retra$ă,

3ndepărtată la 3nceput de londul *ai7in, dia)olul $trăin pe care unicul eipărea că5l adopta$e, fu$e$e treptat atra$ă $pre el de aceeaşi putere şimi$tici$m care 3i cuceri$e şi pe unicul şi pe fratele ei% Nu era ca ceilalţicandidaţi $hichi pe care 3i cuno$cu$e% +3dea uşor şi $e autoironi1a% Era unşi rareori $e m3nia% 2i, lucrul cel mai un, 3n)ăţa$e lima7ul $emnelor,a$tfel 3nc3t putură $ă )orea$că% "erile, după efortul fi1ic şi mental allun*ilor 1ile de pre*ătire $hichi, el $e aşe1a l3n*ă a1inul de peşti şi,

mişc3ndu5şi de*etele, 3i $punea po)eşti cu $tafii din America%"amu$hi, pe care OB/ara 3l porecli$e "ammi, $chim3nd 5ul 3n i, pentru a$una mai 7apone1, fu$e$e şi el 3mpotri)a lui OB/ara la 3nceput% ( $e părea oin$ultă faptul că &o.enrui5$an, propriul lui unic, 3şi 3ncredinţa$e nepotullondului 'a1uo pentru pre*ătire 3n hi*aru5da$hi% Dar t3nărul no)ice aflăcur3nd că era un act de dra*o$te, pentru că OB/ara, nu numai că eradi$ciplinat ca un cla$ic, dar era şi un profe$or e6celent% OB/ara fu cel carede$coperi că "ammi are refle6e remarcaile şi care ima*ina o $erie demişcări care $ă5i pună 3n )aloare )ite1a% &ot OB/ara in)enta$e e6erciţiile*rele care 3l de1)olta$eră pe "ammi din punct de )edere fi1ic, a$tfel 3nc3t$ă core$pundă cerinţelor hi*aru5da$hi, e6erciţii at3t de dureroa$e, 3nc3t, 3n

primele 1ile de antrenament, "ammi lucra ultimele ore cu lacrimilecur*3ndu5i pe faţă%Dar nu era po$iil $ă aandone1e% Ar fi 3n$emnat $ă $e de1onore1e nunumai pe $ine, dar şi pe unicul lui, pe $ora lui şi pe OB/ara% 3n afară dea$ta, OB/ara, care $e pre*ătea el 3n$uşi pentru călătoria mi$tică 3n alşaptelea ni)el, 3ndeplinea un ritual per$onal 1ilnic, aproape draconic 3ncerinţele lui% +e$entimentele lui "ammi păliră şi fură mai 3nt3i 3nlocuite dere$pect, apoi de dra*o$te% La )remea c3nd OB/ara de)eni $hichi şi "ammifu introdu$ 3n i*aru5da$hi, erau ca fraţii% C3nd OB/ara plecă pentru a5şi

3ndeplini oli*aţiile faţă de tatăl $ău, toţi trăiră o e6perienţă dureroa$ă,

dar pentru &ana fu o ade)ărată $uferinţă% A)u o ad3ncă durere interioară,felul de durere care nu poate fi e6teriori1ată 3n nici un fel şi nici 3n)in$ă% O

87



tulura, iar durerea din piept şi din *3t 3i rămă$e$e% A)ea numaipai$pre1ece ani, totuşi recuno$cu profun1imea $entimentelor ei şi 3şi dădu$eama că erau diferite de o ad3ncă prietenie, de $entimentul de le*ăturăaproape familială care apăru$e 3ntre OB/ara, şi unicul şi fratele ei%

&ana era 3ndră*o$tită de OB/ara, dar anii trecură şi nu $pu$e nimănui

nimic, nici măcar lui 'imura% 8n următorii şapte ani, pe c3nd creştea,de)enind o femeie uimitoare, 3nţeleaptă, dar retra$ă, $e *3ndea la 'a1uo

3n fiecare 1i% >oia $ă5l uite, 3ncerca $ă5l uite, dar era inutil% &inerii din 'oto 3i făceau curte şi erau re$pinşi% 8n cele din urmă, 3i $pu$e lui &o.enrui5$ande $upliciul ei%5 Nimeni nu poate 3ncerca $ă uite, pentru că 3ncercarea 3n$ăşi pă$trea1ă)ie amintirea, 3i $pu$e 'imura%"e du$e la mai multe temple şi5i ru*ă pe 1ei $ă o $cape de o$e$ia pentru'a1uo%2i ce au făcut 1eii<( l5au trimi$ 3napoi la ea%Uneori era *reu $ă 3nţele*i me$a7ul lui &ao, aşa 3nc3t ea le acceptă 7arul,fără $ă5l 3nţelea*ă%A)ea două1eci şi doi de ani c3nd OB/ara )eni 3napoi% La 3nceput, părea că

3ncă o con$ideră un copil% +e1er)a ei $e topi% 2i, 3ntr5o $eară, c3nd el 3ncepu $ă5i po)e$tea$că un incident intere$ant de pe )remea c3nd eraa*ent $ecret, 3l 3ntrerup$e şi5i $pu$e cu m3inile45 Mai ine $pune5mi o po)e$te de dra*o$te%Lui OB/ara nu5i treui 3nţelepciunea lui &ao pentru a 3nţele*e ce $epetrece%Dar acum )i$ul era ameninţat% &ao nu mai a)ea nici un ră$pun$% "oarta ei

nu mai $tătea 3n propriile5i m3ini%"tătea 3n uşa camerei de 1i şi5şi şter*ea raţul% 3ncă nu5l )ă1u$e şi nu5l$imţi$e 3n cameră% OB/ara $e lă$ă 3napoi pe m3ini şi o pri)i prin luminalum3nării% Era mai $cundă dec3t fratele ei şi foarte $uţire% Pielea 3i era fărăpată, de culoarea ni$ipului% Părul ne*ru 3i at3rna aproape p3nă 3n talie%Ochii căprui păreau mi$tici $u *enele de$e, mai ale$ 3n lumina lum3nării%"3nii 3i 3nţepau cămaşa de noapte $curtă, care at3rna de retele $uţiri peumeri% Era delicioa$ă%O urmări c3te)a minute, apoi $e mişcă 3ncet, $ă fie )ă1ut% Pre1enţa lui o$perie, pentru că, de oicei, 3l $imţea 3nainte $ă5l )adă% Ea 3i pri)i faţanetedă, ochii )er1i%

"ilai$i apoi cu)intele cu de*etele, mişc3ndu5le cu o continuitate delicatăşi con$tantă, care 3i amintea lui OB/ara de m3inile unei dan$atoare%5 Nu mai ai ară%5 Nu%M3na i $e mişcă pe$te ochi%5 Nici ochi%5 Nu%5 Atunci, a mer$ ine<5 Da%5 Acum eşti 3n $i*uranţă<

5 Da%5 A$ta te face fericit<

88



5 Da% Nici un ărat n5ar treui $ă $e $imtă ca un animal hăituit%5 2i nici o femeie%5 2i nici o femeie, $e 3nclină el $curt%Ea 3şi luă pri)irea de la faţa lui şi pri)i 3n 7o$% A)ea lacrimi 3n ochi% M3inile i$e mişcară foarte 3ncet4

5 #aia ta e$te *ata%Ea $e 3ntoar$e şi intră 3n aie% El o urmă şi o 3ntoar$e cu faţa $pre el45 "5a $chimat ce)a< Nu e aia noa$tră<O $ărută foarte uşor pe u1e, m3n*3indu5i *3tul cu de*etele, apoi 3şi coor3m3inile pe pielea ei delicată, o elieră din cămaşa de noapte din măta$ecare 3i că1u la picioare, 3şi $coa$e cu o mişcare rapidă propria cămaşă denoapte pe$te cap, 3ntrerup3nd $ărutul doar pentru o clipă%El $e dădu mai aproape p3nă c3nd $f3rcurile $3nilor ei 3l atin$eră% "e mişcă şiea mai aproape, $imţindu5l cum $e e6cită la atin*erea ei% M3inile lui o

3nlănţuiră şi, foarte uşor, o m3n*3ie pe $pate, iar ea 3ncepu $ă5şi miştetrupul $u de*etele lui% El $e e6cită şi mai mult şi atunci ea $e dădu un pic

3napoi, 3i m3n*3ie coap$ele şi $tomacul, iar el 3şi aminti deodată de primaoară c3nd ea )eni$e la el@ 3mrăcată 3n chimonoul de măta$e roşu cu al almamei $ale, intra$e 3n camera 3ntunecată, aprin$e$e $in*ura lum3nare del3n*ă pat şi, 3n*enunchind l3n*ă el, 3i $pu$e$e cu m3inile acelea minunat depoetice că 3l iueşte% Ea 3i 3nchi$e$e ochii cu de*etele, apoi 3ncepu$e $ăconture1e fiecare muşchi de pe trupul lui cu o atin*ere ca de ful*, c3nt3ndcu )ocea aceea deo$eit de l3ndă şi delicio$ de fal$ă@ apoi urma$e liniiletrupului lui cu u1ele p3nă c3nd, 3n cele din urmă, 3l cuprin$e$e cu *ura fără$ă5l atin*ă măcar cu de*etele% Amintirea 3l e6cita şi mai mult şi 3ncepu $ăo m3n*3ie apă$at pe fe$e, tră*3nd5o uşor şi mai aproape de el% Ea $e ridică

pe )3rfuri şi el 3i $imţi părul $tri)it 3n 3mrăţişarea lui% Atunci, el 3şi 3ndoi*enunchii, lă$3ndu5şi peni$ul $ă alunece pe pielea ei, iar ea $e arcui uşorşi5l atin$e cu clitori$ul% C3te)a minute răma$eră aşa, mişc3ndu5$e 3ncet 3nritmul c3ntecului ei, apoi el 3şi 3ndoi şi mai mult *enunchii şi $imţi cum opătrunde şi cum muşchii ei ume1i $e 3nchid 3n 7urul lui@ apoi ea 3şi 3ncolăcipicioarele 3n 7urul taliei lui, iar el 3şi $trecură m3na 3ntre ei şi *ă$ideclanşatorul $imţurilor ei, 3l $imţi cum $e 3ntăreşte $u m3n*3ierea lui%C3ntecul ei de)eni un oftat, iar oftatul, un $tri*ăt uşor@ $e 3ncordă, 3ncet3nd$ă mai re$pire c3te)a $ecunde, apoi $e aruncă a$upra lui, ţipă şi 3ncepu $ătremure% +ă$pun$ul ei pa$ionat era at3t de copleşitor, 3nc3t deodată toate$imţurile părură $ă5l pără$ea$că şi $imţi un $pa$m, apoi 3ncă unul şi 3ncă

unul, şi altul, altul, şi e6plodă@ *enunchii 3ncepură $ă5i tremure, dar o ţinu$tr3n$ şi răma$e 3n ea, urcă 3ncet treptele şi intră 3n aie% Apa fierinte $e

3n)olură 3n 7urul lor şi ea ţipă din nou@ de data a$ta ră$pun$ul ei păru $ă5l 3nnoia$că pe al lui@ era e6citat din nou, cre$c3nd ad3nc 3n ea, iar ea $imţicum 3nfloreşte din nou@ $e $imţi aproape electri1ată, pierdută 3n timp şi$paţiu, şi )alurile porniră din nou, cre$c3nd, cre$c3nd%C3nd totul $e termină, el 3ncercă $ă5i $pună că treuie $ă plece 3napoi, $5opără$ea$că% Dar ea 3nchi$e ochii pentru că ştia că de data a$ta durerea )afi mai mare şi amintirile )or fi realităţi, şi de data a$ta 1eii poate că n5or$ă5l mai trimită 3napoi la ea% Aşa că 3nchi$e ochii ca el $ă nu5i poată )ori%

8i )ori, 3n$ă, ea% O fra1ă pe care o e6er$a$e de multe ori cu "ammi şi, cu

89



toate că 3ncă nu era mulţumită de felul cum o $punea, acum eramomentul $5o $pună%5 &e iue$c, OB/ara, $pu$e ea şi, cu ochii 3ncă 3nchişi, 3şi pu$e de*eteleumede pe u1ele lui%

%

Era o pri)elişte ciudată% Nu, $e *3ndi OB/ara, era mai mult dec3t ciudată,era i1ară%OB/ara $tătea pe puntea iahtului lun* de trei1eci şi şa$e de metri ce $ele*ăna pe mare, la c3te)a $ute de metri de ţărm% Purta lu*i, o cămaşă dinmăta$e naturală, ală, şi o haină de lană, cu *ulerul ridicat, care5l apărade ri1a rece din lar*% #inoclul *reu cu care $tudia pla7a pu$tie 3i fu$e$eoferit de căpitan, un fo$t comandant de marină, $la, cu o ţinutăimpecailă, 3n )3r$tă de pe$te patru1eci de ani, care $e numea Carmod%(n timp ce OB/ara 3şi plima pri)irea pe linia pu$tie a ţărmului de la CapeCod, dintre dunele mohor3te şi 3nalte, acoperite cu iară, care $tră7uiaupla7a, $e de$prin$e o pereche% ;emeia, 3naltă şi dreaptă, purta pe umeri o

7achetă de t0eed, iar părul 3i flutura 3n )3ntul puternic%#ăratul de l3n*ă ea era clădit ca un luptător, de la r3u 3n $u$, cu icepşiiieşind 3n relief, cu umerii şi pieptul enorme, cu muşchii umflaţi 3n 7urul*3tului *ro$ c3t un $t3lp de tele*raf% Capul 3i era chel, cu e6cepţia unor$mocuri ale, care5i cădeau pe$te urechi% 8n contra$t i1itor cu tor$ul, dela mi7loc 3n 7o$ arăta 7alnic% Picioarele 3i erau atrofiate, ca nişte fu$e, şia)ea un mer$ *reoi şi ciudat, repe1indu5şi un picior 3n faţa celuilalt şi$pri7inindu5$e pe două eţe de $.i, de un roşu ţipător%

#ăratul purta pantaloni de 3not ala$tru 3nchi$ şi o canadiană *alenăde$cheiată, care flutura 3n aerul 3n*heţat al dimineţii% Nu purta pantofi% "edepla$a cu *reu pe$te umrele lun*i, lă$ate 3n ni$ipul al de $oarele careră$ări$e doar cu o oră 3n urmă, 3n timp ce femeia, i*nor3ndu5i diformitatea,

3şi potri)ea pa$ul după al lui% Ea răma$e cu el p3nă intră 3n apă, apoi $eopri şi aşteptă% El păşi 3n apă, p3nă ce 3i a7un$e la *enunchi, apoi,le*ăn3ndu5$e ne$i*ur, aruncă $pre ea eţele de $.i, 3şi Xcoa$e 7achetape$te cap, că1u 3n ocean şi 3ncepu $ă 3noate% #raţele lui puternice 3l

3mpin*eau printre )alurile mari, p3nă 3n lar*% 3notă 3n forţă, fără $ă $e la$e,p3nă a7un$e la )reo cinci$pre1ece metri de $cara iahtului% Pri)i 3n $u$ pepunte, cu ochii $ăi ne*ri, pătrun1ători, ce5i $trăluceau $u $pr3ncenele

*roa$e şi, ăt3nd apa cu raţele lui )3n7oa$e, $tri*ă45 /ei, $unteţi cum)a locotenentul OB/ara<5 Da, domnule, ţipă OB/ara%5 Arătaţi ine% "unt Charle$ -ordon /o0e% 3nc3ntat, domnule%5 Mulţume$c% Plăcerea e$te de partea mea% E o amarcaţiune minunată%5 Ce )ă mai face umărul<5 #ine% Mă mai ţine un pic%/o0e )orea cu un puternic accent din #o$ton, ame$tecat cu unulirlande1, $curt3nd cu)intele, făc3nd din o5uri, ah5uri%5 ;oarte ine% >reţi $ă5mi ţineţi companie< C3te *rade are apa, domnule

Carmod<

90



5 Cinci1eci şi opt de *rade, domnule% Pai$pre1ece şi 7umătate *radeCel$iu$%5 Oh%%% mulţume$c oricum, $pu$e OB/ara% Cred că am $ă aştept p3nă c3ndmi $e reface umărul%5 2i p3nă c3nd $e mai 3ncăl1eşte apa, nu< 13mi /o0e, un 13met lar* c3t o

aracă% >ila mea de pe fale1ă e$te acolo, pe deal% >in aici 3n fiecare mai şi$tau p3nă 3n $eptemrie% "unt la trei1eci de minute cu elicopterul decentrul #o$tonului% 3ncep fiecare 1i cu o $cufundare de dimineaţă%/o0e $e lo)i de mai multe ori de punte, p3nă reuşi $ă $e ridice pe iaht, cupicioarele ălăănindu5$e 3n marea rece, apoi $e urcă cu chiu cu )ai pe$cară, apuc3ndu5$e cu raţele de alu$tradă% Carmod 3l aştepta cu un$caun electric cu rotile şi o 7achetă *roa$ă% C3nd a7un$e $u$, /o0e 3şiră$uci 3n 3ntre*ime partea de $u$ a trupului şi că1u 3n $caun% "e şter$e, 3şipu$e 7acheta şi 3şi 3nfăşură o pătură de l3nă 3n 7urul picioarelor%5 #un )enit la ord, domnule, $pu$e el, 3ntin13ndu5i m3na lui OB/ara% Era caşi cum ai fi $tr3n$ m3na unui conca$or%"te0ardul, un t3năr cu un ten olnă)icio$, purt3nd pantaloni ufanţi,alaştri, şi o 7achetă ală cu dun*i, cu un delfin rodat pe u1unar, 3l

3ntreă pe OB/ara45 Cum doriţi cafeaua, domnule<5 Nea*ră, te ro*, şi cu puţin rand%5 Da, domnule% Ca de oicei, domnule căpitan< 3l 3ntreă el pe /o0e%5 Ceai tare cu o picătură de )otcă% A$t3mpără foamea, ştiţi% Micul de7unpe$te cinci$pre1ece minute, te ro*, domnule Loma6% Apoi către OB/ara4ouă 7umări şi file de peşte@ mi $e pare că fileul de peşte e$te m3ncareadumnea)oa$tră fa)orită, nu locotenente<

5 Da, mulţume$c% 2i prefer $implu4 OB/ara, dacă nu )ă $upăraţi% Nu mai$unt 3n marină de aproape şa$e ani%5 Pe Dumne1eu, )5aţi c3şti*at ran*ul, domnule% ;iţi m3ndru de el%5 Mi5am dat demi$ia, domnule /o0e%5 Dar aţi plecat onorail, locotenente% Eu cred cu tărie 3n titluri% La ordulace$tui )a$, noi onorăm ran*ul%"te0ardul $e 3ntoar$e cu ăuturile%5 Ne )om mulţumi cu a$ta p3nă c3nd )om face un duş şi ne )om $chima%Putem )ori la micul de7un, locotenente%O plăcuţă de ote1 din alamă, aşe1ată l3n*ă culoarul ce ducea 3n $alonulprincipal, identifica )a$ul ca fiind4

2O(MUL NE-+U (n$ula Cătălina, California Lan$at4 K octomrie IKIProprietar4 Ed0ard L% DohenE$crocul de aron Ed0ard Dohen< $e 3ntreă OB/ara% De$i*ur, pro$tule,care alt Ed0ard Dohen şi5ar putea permite un )a$ ca ă$ta<5Un echipa7 de opt$pre1ece oameni, $paţiu pentru patru1eci şi, la ne)oie,puteau dormi şai1eci, indiferent ce 3nţele*ea /o0e prin 9la ne)oie:%"ufra*eria, ca şi tot re$tul na)ei, a)ea a$pectul unei pie$e de mu1eu, cuhulourile şi felinarele ei de alamă, $trălucind ca o comoară incaşă aurită,lamriurile $olide de mahon, ne*re şi lu$truite de )echime, podeleleaştept3nd $ă fie frecate% Ar*intăria, ca şi toate celelalte lucruri de la ord,

era ele*antă, )eche, impo$iil $ă n5o aprecie1i% Pereţii erau acoperiţi cufoto*rafii 3n rame $uţiri de alamă, 3nfăţiş3ndu5l pe /o0e cu aproape orice

91



per$ona7 ima*inail, 3n afară de Dumne1eu% Cele mai multe, care păreau$ă date1e din anii B şi BF, arătau un /o0e mult mai t3năr şi mai 3n*ri7it%5 3mi place 3ntotdeauna $ă )ă cite$c materialele, locotenente% A)eţi un $tilfoarte natural% Nu prea formal%5 "criu aşa cum aş )ori% Un redactor5şef mi5a $pu$ a$ta odată, şi 1ău că

a)ea dreptate%5 #un $fat% Cine era redactorul<5 #en #radlee%5 Aha%%% Ei, $ă ne aşe1ăm, domnule%/o0e luă o $cri$oare din haină şi o $pri7ini de paharul de apă din faţafarfuriei lui%9Ah, 3i place $ă 7oace teatru, *3ndi OB/ara% "cri$oarea face parte, 8n mode)ident, din $cenariu% Un pic de mi$ter $er)it alături de fileul de peşte%:5 &reuie $ă recuno$c, $pu$e OB/ara cu *la$ tare, că )ă cuno$c numai dinau1ite% Aţi fo$t 3n marină<5 M5am mă$urat, eram un, dar totul $5a du$ de r3pă, $pu$e /o0e% Cu o$ăptăm3nă 3nainte de a mă pre1enta la unitate, un ticălo$ lip$it de$crupule m5a 3mpuşcat 3n şira $pinării, la o )3nătoare 3n -eor*ia% Mi5au$pu$ că n5o $ă mai $tau niciodată 3n picioare% La dracuB cu doctorii% E6i$tătrei lucruri cu care nu am ce face, locotenente4 doctorii, laşii şi politicieniicorupţi% 2i nu re$pect nimic mai mult dec3t un reporter al dracului de un%E o onoare $ă )ă am la ord, domnule%

&oa$tă 3n cin$tea lui OB/ara cu ceaşca de cafea, apoi $ori o 3n*hiţitură,pri)ind 3nainte, cu ochii lui ne*ri, nea$t3mpăraţi% OB/ara 3nclină din cap, 3şiridică ceaşca şi5i 3ntoar$e pri)irea fi6ă%5 Pre$upun, $pu$e el 3n cele din urmă, că nu m5aţi adu$ din cealaltă

7umătate a *loului numai pentru a lua micul de7un 3mpreună%5 O pre$upunere corectă% Am au1it că 3ntotdeauna intraţi direct 3n $uiect%5 Da<5 2i am mai au1it că $unteţi puternic, nai), fără a$t3mpăr, că $unteţi ca opi$icuţă, că aţi putea fi dificil, că e un )i$ $ă lucre1e cine)a cudumnea)oa$tră, că $unteţi cin$tit p3nă 3n mădu)a oa$elor şi că $unteţi unticălo$ mi1erail, mincino$ şi un de nimic%OB/ara r3$e%5 Păi, ori aţi )orit cu o mulţime de oameni, ori eu $unt un iet pro$t carenu $e poate hotăr3%;u r3ndul lui /o0e $ă r3dă%

5 2i că a)eţi $imţul umorului% &rei lucruri $unt reale, domnule4 Dumne1eu,pro$tia omenea$că şi r3$ul% Primele două ne depăşe$c 3nţele*erea, aşa cătreuie $ă ne de$curcăm cum putem mai ine cu al treilea%5 Credeam că !ohn 'enned a $pu$ a$ta% /o0e $e aplecă pe$te ma$ă şi5ifăcu cu ochiul%5 Eu i5am $pu$5o pe a$ta lui !ohnn%Micul de7un $o$i şi c3nd $te0ardul plecă, /o0e $pu$e45 Cunoaşteţi un domn pe nume Anthon >ir*il ;almouth< OB/ara r3$e%5 Nu ştiam că 3l cheamă şi >ir*il% E o anumită ironie 3n a$ta%5 De ce<

5 Păi, >ir*iliu a fo$t un poet% &on ;almouth e$te un a$a$in% Nu i $epotri)eşte deloc%

92



5 Un a$a$in, $puneţi<5 Unul dintre cei mai uni%5 2tiţi a$ta cu $i*uranţă<Pau1ă% OB/ara $e uită fi6 la /o0e şi, 3n cele din urmă, $pu$e45 Da%

5 3nţele*% 2i a)eţi 3ncredere 3n el<5 3n ;almouth< De ce<5 Credeţi5mă, locotenente, am un moti) $erio$% Aprecie1 faptul că aţi puteaa)ea unele loialităţi anterioare%%%OB/ara aruncă o pri)ire $pre $cri$oare, apoi pri)i 3n 7o$ 3n farfurie,mişc3ndu5şi a$ent furculiţa%5 3n domeniul lui ;almouth nu e6i$tă loialităţi, $pu$e el 3n cele din urmă%Cred că am 3ncredere 3n &on la fel ca 3n oricare altul din !oc%5 Din !oc<5 !ocul $piona7ului%5 3l con$ideri un 7oc, deci<5 Aşa i $e $pune% !ocul% C3nd eşti 3n el, e !ocul% (ar omul ă$ta e )3r3t 3n elp3nă 3n *3t% E$te a*ent ritanic% M% (% , "er)iciul "ecret al Maie$tăţii "ale%5 Nu mai e$te, $pu$e /o0e%Luă $cri$oarea şi i5o dădu lui OB/ara, cu un aer noil%5 #ine, $pu$e OB/ara, mă 3ntream c3nd )om a7un*e şi la a$ta%8i era adre$ată lui Charle$ -ordon /o0e, E$=, WC-/, Canal , #o$ton,Ma$$achu$$ett$% 3n colţul din dreapta 7o$, $u adre$ă, $cria4 9"trictconfidenţial:% "patele plicului fu$e$e $i*ilat cu ceară ala$tră de lum3nare%Nu a)ea timru%5 ;almouth a a)ut 3ntotdeauna un *u$t pentru teatru, $pu$e OB/ara%

/o0e $e aplecă pe$te ma$ă, cu ochii $ăi ne*ri $ticlind, şi chicoti%5 (5a $pu$ cine)a )reodată ;oulmouth< De c3te ori 3i aud numele, nu pot $ănu mă *3nde$c la a$ta%OB/ara continuă $ă e6amine1e $cri$oarea% "pu$e, fără $ă ridice pri)irea45 Nu cred că i5a $pu$5o cine)a cu )oce tare% Ar fi fo$t un *e$t cam ri$cant$ă in$ulţi una dintre cele mai eficiente maşini de uci$ care umlă pe douăpicioare%5 Da</o0e $e lă$ă pe $petea1a $caunului şi, după un moment, adău*ă45 "ună ca şi cum am )ori de #ill the 'id%5 &on ;almouth 3l face pe #ill the 'id $ă pară un mic 3n*eraş%

5 AhaO altă pau1ă%5 2i cu toate a$tea, aţi a)ea 3ncredere 3n el<5 Aş a)ea 3ncredere 3n el la fel de mult ca 3n oricare altul din !oc, ceea ce ede$tul de departe de a $pune4 9Am 3ncredere 3n el:% 3ncrederea e un cu)3ntne3n$emnat 3n !oc% E cumpărat, )3ndut, comerciali1at, ne*ociat%5 &otuşi, ;almouth mi5a dat ceea ce mi5a treuit ca $ă )ă $cap de Omul5(arnă, $pu$e /o0e%5 3n$eamnă că )rea ce)a%5 Credeţi că ă$ta e $in*urul moti)<

5 O ştiu% A$cultaţi, &on m5a $căpat o dată% ;ără nici un moti), dec3t că ac3şti*at nişte )er1işori%

93



5 2i acum 3şi i$păşeşte păcatele, credeţi că a$ta e<5 Păi, proail că 3n momentul re$pecti) i $5a părut o idee ună% Dacă $e

3nt3mplă din nou 5 $ă 1icem, m3ine 5 ar putea lua )aporul $pre #oma şi$ă5mi trimită o tele*ramă de adio c3nd a7un*e acolo%5 "unteţi cinic% Cumplit de cinic%

5 A$olut, $pu$e OB/ara% !ocul e$te o lume aparte, cea mai murdară dintrelumile po$iile% &otul e o minciună% Eficienţa fiecăruia depinde de c3t deine minte% Pot $5o numea$că proa$tă admini$trare $au $ă5i pună )reo altăetichetă irocratică, dar e )ora de minciună% 8n !oc, un om cin$tit e un ommort%5 2i de a$ta aţi ieşit din !oc<5 "ă $punem că 3ntin$e$em coarda prea tare% Nu mă 3nţele*eţi *reşit,domnule /o0e, 3ncă mai am prieteni acolo% Dar, pur şi $implu, nu $unt*enul de oameni cu care $ă )rei $ă $tai 3n 7urul focului şi $ă facă toa$turi%5 Cum )ine a$ta, domnule<5 "ă $punem că 3mpărtăşe$c )alori diferite de ale noa$tre%5 &ot nu 3nţele*%5 A$cultaţi, odată l5am 3ntreat pe &on ce )rea de la )iaţă şi ştiţi ce 5 a$pu$< "5a uitat la mine 5 era foarte $erio$ 5 şi a 1i$4 9;ericirea e$te o crimărecuno$cută:% Un ur$ier +hode$5 Dar cine)a treuie $ă facă şi lucrurile a$tea%5 De ce< După un timp, $piona7ul nu $e mai $er)eşte dec3t pe $ine% Dacă arfi după mine, ar treui $ă fie inter1i$e $er)iciile $ecrete, aşa cum )or $ă fieinter1i$ă oma atomică%/o0e pri)ea, pierdut, 3n ta)an%5 Poate că a)eţi dreptate% Dar atunci i5am a)ea pe toţi $pionii ăştia,

3n)3rtindu5$e prin lume, fără $ă aiă nimic de făcut%5 A$ta nu mai e prolema mea%5 2i totuşi, aţi fo$t 3n !oc, cum 3i $puneţi dumnea)oa$tră, cinci $au şa$eani<5 Am fo$t atra$ 3n el% Nu era me$eria mea% Lui Do$ i5a plăcut $tilul meuşi a aran7at $ă lucre1 pentru Companie% Pe urmă, după ce le5am dat patruani din )iaţa mea, ticălo$ul a 3ncercat $ă pună pe cine)a $ă mă omoare,ceea ce e 3ncă un lucru de$pre care treuie $ă )orim% Cum l5aţi luat peOmul5(arnă de pe capul meu<5 "cri$oarea, domnule% Citiţi $cri$oarea%9I ianuarie

"timate domnule /o0e,(au $tiloul 3n m3nă, ştiind ine că e foarte po$iil $ă aruncaţi $cri$oareamea ca pe rătăcirea unuia care fie e neun, fie a petrecut prea multenopţi $in*ur, cu o $ticlă de ăutură% >ă a$i*ur, domnule, că $unt 3ndeplinătatea tuturor facultăţilor şi ăutura nu e$te unul dintre )iciile mele%Moti)ele pentru care )ă adre$e1 ace$te r3nduri $unt foarte $imple% "unteţicuno$cut pentru politica dumnea)oa$tră a*re$i)ă 3n domeniul ştirilor@ şia)eţi pa$iunea de a fi primul%

3nainte de toate, permiteţi5mi $ă mă pre1int% Mă nume$c Anthon >ir*il;almouth% M5am pen$ionat acum şa$e luni, cu onoruri re*ale, din "er)iciul

"ecret al Maie$tăţii "ale, după două1eci şi unu de ani de muncă% Puteţi

94



)erifica ace$t lucru, contact3ndu5l pe "ir !ame$ &o0n$end, M% (% , Chancer Lane, Londra% &elefon4 K5 , interior I%Din moti)e e)idente, )ă ro* $ă nu di$cutaţi cu "ir !ame$ conţinutul ace$tei$cri$ori%Prin po1iţia mea, 3n ultimii c3ţi)a ani şi, mai ale$ 3n ultimele c3te)a luni, am

cuno$cut detaliile unei i$torii mon$truoa$e 3n concepţie şi terifiante capotenţial% (mplicaţiile ei atin* cele mai 3nalte irouri politice ale lumii%Dacă ar fi documentată cum treuie, acea$tă informaţie ar facecon$piraţia Water5*ate $ă pară un 7oc de şcolari şi, prin comparaţie, chiara$a$inarea preşedintelui 'enned ar păli%"impla cunoaştere a ace$tei po)eşti mi5a pu$ )iaţa 3n pericol% Acum fu* şimă a$cund, proail pentru tot re$tul )ieţii mele% Condiţiile mele $unturmătoarele4(n primul r3nd, preţul meu pentru acea$tă informaţie e$te de H dedolari, care urmea1ă $ă5mi fie plătiţi numai după ce a*entuldumnea)oa$tră e con)in$ că e$te ade)ărată şi merită preţul%(n al doilea r3nd, e6i$tă o $in*ură per$oană 3n $tare $ă )ă repre1inte pedumnea)oa$tră şi pe mine 3n acea$tă prolemă% Numele lui e ;ran.OB/ara% OB/ara e$te de1armant de cin$tit, e$te un fo$t memru alcomunităţii noa$tre, al $er)iciilor $ecrete, e$te un reporter recuno$cut şire$pectat, şi mă cunoaşte de pe$te cinci ani% Din ace$te moti)e, cred căe$te $in*urul potri)it, nu numai $ă 7udece )eridicitatea $pu$elor mele, darşi $ă aprecie1e corect informaţia%Nu l5am )ă1ut, nu am )orit cu el, nu am comunicat 3n nici un fel cuOB/ara de pe$te un an%(n le*ătură cu OB/ara mai e o prolemă% "unt $i*ur că )ă amintiţi $eria de

articole de acum doi ani, care de1)ăluia o reţea de acţiuni $ecrete ile*ale,efectuate de C(A 3n Africa şi 3n Orientul Mi7lociu% Po)e$tea a a)ut ca efect$t3n7enirea, umilirea şi prăuşirea fo$tului şef de $ecţie C(A al lui OB/ara,+alph Do$, cuno$cut $u numele de Omul5(arnă% Drept re1ultat, Do$ aaproat a$a$inarea lui OB/ara şi a oferit c3tor)a profe$ionişti un preţpentru a face treaa% 2tiu acea$ta pentru că eu am fo$t unul dintre ei% Amrefu1at% De atunci, OB/ara $5a dat la fund% Din c3te ştiu, nimeni nu l5a *ă$it

3ncă%>eţi *ă$i 3n $cri$oare o notă autentificată pri)ind oferta lui Do$ pentrumine% Deoarece e )ora de o ră1unare per$onală şi nu pri)eşte 3n nici unfel C(A 3n mod oficial, puteţi ameninţa cu pulicarea ace$tor fapte% Acea$ta

3l )a neutrali1a pe Do$ şi5l )a forţa $ă ridice ordinul%Dacă 3l puteţi *ă$i pe OB/ara şi e$te intere$at de acea$tă mi$iune, $puneţi5i $ă5l contacte1e pe Ma*ician% Dacă nu am nici un ră$pun$ p3nă la I aprilie,)oi pre$upune că nu $unteţi intere$at%Al dumnea)oa$tră foarte $incer,Anthon >% ;almouthDo)ada era prin$ă de $cri$oare cu o a*rafă% OB/ara o 3ntoar$e pe do$% 8i)erifică plicul%5 Cum a fo$t adu$< Nu are nici un timru%5 Unul dintre core$pondenţii mei era 3n !amaica% Era 3n cutia lui de $cri$ori

c3nd a )enit 3ntr5o $eară la cină%

95



OB/ara reciti $cri$oarea şi do)ada, apoi le pu$e pe ma$ă 3n faţa lui /o0e% 3şi termină cafeaua%5 Ei< $pu$e /o0e%5 Ei, ce<5 Ei, ce părere a)eţi<

5 Am $ă )ă $pun ce părere nu am% Nu cred că5mi )oi a$umare$pon$ailitatea pentru cele două $ute cinci1eci de mii aledumnea)oa$tră, $au ale oricui altcui)a%5 De$pre a$ta mai putem di$cuta% Ce părere a)eţi de $cri$oare<OB/ara ridică din umeri%5 O che$tie 3ndoielnică% ;almouth ori are ce)a, ori 3ncearcă o fi*ură iute şicrede că mă poate ă*a şi pe mine, $au că mă poate folo$i% (ndiferent cee, nu5mi place%După ce5şi termină micul de7un, /o0e 3şi pu$e cu *ri7ă pe ma$ă furculiţa şicuţitul şi 3mpin$e farfuria cu un de*et% "e aplecă $pre OB/ara şi $pu$eaproape 3n şoaptă45 Ce credeţi că ar putea fi<5 >5a prin$, nu<5 De$tul ca $ă )ă aduc şi pe dumnea)oa$tră%5 2i i5aţi făcut5o lui Do$, nu<5 E6act cum a $u*erat ;almouth% Am luat ma$a 3n a)ionul meu, 1ur3nd 3n

7urul Wa$hin*tonului% Do$ $5a 3nmuiat foarte repede% Cam pe c3nd $e$er)ea $alata%5 A%5 8n orice ca1, 3i $unt dator lui &on pentru a$ta% 2i dumnea)oa$tră%5 N5aş uita5o pe t3năra doamnă%

5 -unn<5 Da, arăta de$tul de ine acolo%5 Am o pre$imţire, locotenente% (n$tinctele mele mă a)erti1ea1ă% Aşa facde c3nd am citit nenorocita aia de $cri$oare%5 Ar treui $ă fiţi pe toate li$tele de core$pondenţă din lume%5 ?ău, domnule% 3mi faceţi o nedreptate% Acordaţi5mi puţin credit% Lucre1 3ndomeniul ştirilor de la doi$pre1ece ani, de c3nd pulicam 3n 1iarul$ăptăm3nal al tatălui meu, 3n 9M3ine%5 N5am )rut $ă )ă in$ult% Dar cuno$c teritoriul%5 Pentru Dumne1eu, e$te o a)entură% Dacă aş fi mai t3năr cu două1eci deani şi dacă aş a)ea două picioare une, n5aş a)ea ne)oie de

dumnea)oa$tră%5 >5am $pu$, nu )reau $ă fiu re$pon$ail pentru anii dumnea)oa$tră $auai altcui)a% 2i pe urmă, nu e o a)entură, e curată neunie% &ot ace$t !ocle$temat e o neunie, iar 7ucătorii $unt toţi o adunătură de neuninenorociţi%5 "e potri)eşte cu o i$torie tră$net, $tri*ă /o0e e6uerant%5 "5ar putea $ă fiţi la fel de neun ca ei, $pu$e OB/ara%5 "unt anii mei, locotenente% Deci e prolema mea, ine< P3nă acum;almouth a fo$t ţinta% Aţi $pu$5o chiar dumnea)oa$tră, dacă aţi puteaa)ea 3ncredere 3n altcine)a, el ar fi acela%

5 Un 9dacă: al dracului de mare%

96



5 La dracuB, $crieţi şi di$păreţi oricum% 2i )ă )oi plăti c3t cereţi% "puneţidoar%5 >5am $pu$ că nu )reau%5 O mie pe $ăptăm3nă, *arantat, timp de un an%5 Am $pu$ nu%

OB/ara $e ridică, mer$e la unul dintre hulouri şi pri)i oceanul% Cerul $e 3ntuneca şi ful*erele $e ro$to*oleau din$pre Pro)inceto0n% "imţea tuneteşi 3năuntrul lui%Or $ă mă a*e 3n che$tia a$ta p3nă la urmă, $e *3ndi, şi ideea 3l 3nfurie% 8iera *reu $ă5i e6plice acea$tă m3nie lui /o0e, ace$t $entiment de furiecopleşitoare care creştea 3n el% 2tia $cenariul dinainte $ă5i fie $pu$, ştiaper$ona7ele, locurile, putea chiar $ă recite o mulţime de dialo*uri% Nu eranumai puternicul $entiment de de1onoare, nu numai e6ce$ele unui 7oc 3ncare oamenii ucideau, torturau şi furau cu neoră1are, un $port $3n*ero$

3n care $corul $e ţinea număr3nd capete, nu cifre% Nu, m3nia lui OB/ara)enea din acceptare% Era furio$ pentru că era acceptat de 7ucători 3nacea$tă comunitate de hiene% Era parte din ea, fie că 3i plăcea, fie că nu%Eşua$e 3n fu*a lui şi, 3n $uconştient, era furio$ pe /o0e pentru că 3ireamintea ace$t fapt% Aşa că, atunci c3nd i1ucni, o făcu at3t de ru$c şifără nici o a)erti1are, 3nc3t /o0e răma$e uimit%5 Am $pu$, nu, ce dracuB% NUOB/ara tr3nti cu pumnul 3n ma$a $olidă de $te7ar, at3t de tare, 3nc3t *heaţadin pahare 1ăn*ăni%5 Locotenente, $unteţi 1iari$t% (ndiferent de ce )ă temeţi, n5o $ă $e re1ol)ecre$c3nd c3ini 3n !aponia% 2i nici refu13nd o şan$ă pentru care orice reportercare $e re$pectă ar ucide ca $5o aiă%

/o0e $ori din ceaiul cu )otcă şi $pu$e, făc3nd cu ochiul45 O mie cinci $ute% Plu$ cheltuielile% A$ta 3n$eamnă şapte1eci şi opt de miipe an% 2i o primă de o $ută de mii c3nd de$coperiţi po)e$tea%5 Cu $i*uranţă )ă pripiţi, domnule /o0e% Aia ne5am cuno$cut% /o0e luă$cri$oarea şi $e uită din nou la ea%5 Am fo$t $i*ur de dumnea)oa$tră 3nainte $5o trimit pe -unn% Ace$ta nu e

!ocul, locotenente% Am 3ncredere 3n dumnea)oa$tră%5 Nici măcar nu ştiu dacă am di$cernăm3nt 3n pri)inţa ştirilor% Ce drac dei$torie )alorea1ă un $fert de milion de dolari<5 Păi, dacă -3tle75Ad3nc ar fi )enit la mine cu afacerea Water*ate şi mi5ar fioferit po)e$tea pentru o 7umătate de milion de dolari, aş fi luat5o c3t ai

clipi% A$ta )ă dă o idee<OB/ara $e 3ntoar$e şi $e $pri7ini de perete% Afară, primele picături de ploaie

3ncepu$eră $ă ră1de1e puntea%5 #ine, la dracuB, $pu$e OB/ara% "pr3ncenele lui /o0e $e arcuiră%5 Ah%%% a$ta 3n$eamnă că $unteţi intere$at<5 >ă $unt dator, pentru că m5aţi $căpat de Do$%5 Nu5mi $unteţi dator cu )iaţa% Am făcut5o pe cont propriu, fără oli*aţii%Dar nu şi &on% 8l cunoştea pe ;almouth% 3l neutrali1a$e pe Omul5(arnă şi,pentru a$ta, OB/ara 3i era dator% 2i chiar dacă /o0e o ne*a, $e $imţeaoli*at şi faţă de el%

5 "hi.ata *a nai, $pu$e el%5 Poftim<

97



5 O )eche e6pre$ie 7apone1ă, $pu$e OB/ara%5 2i ce 3n$eamnă<5 8n traducere lieră, 9te fri*i şi dacă o faci, şi dacă nu o faci:%5 ?ău, domnule, nu )reau $ă%%%Dar OB/ara nu5l a$culta% "e hotăr3$e de7a%

5 2a$e 1ile, $pu$e 3ncet% P3nă la I aprilie mai $unt şa$e 1ile%5 Poţi a7un*e oriunde 3n lume 3n şa$e 1ile, $pu$e /o0e liniştit% OB/ara maifăcu o pau1ă de c3te)a momente%5 O', domnule /o0e% Am $ă 3nchei un t3r* cu dumnea)oa$tră% Am $ă măduc $ă5l caut pe ;almouth şi $ă )ăd ce are% Dar chiar dacă informaţia lui)alorea1ă cele H , )reau $ă am po$iilitatea $ă ale*, dacă )reau $ăie$ din afacere şi $ă la$ pe altcine)a $ă facă partea murdară%Ochii ne*ri ai lui /o0e $clipiră din nou% 3ntin$e m3na%5 "5a făcut "ă atem palma

3şi $tr3n$eră m3inile% Apoi $pu$e45 ;iule, eşti un reporter prea un ca $ă fu*i de o ştire care )alorea1ă un$fert de milion%5 Nu ştiu dacă a$ta 3n$eamnă că treuie $ă fiu urmărit din nou de uci*aşi%5 Dar eşti un reporter, ăiete, nu un afuri$it de $pion%5 (ndiferent cum 3i $puneţi, o $ă am de5a face cu &on şi cu Ma*icianul, iara$ta o $ă mă ducă 3napoi 3n !oc, )reau nu )reau%5 2tii cum $ă5l *ă$eşti pe Ma*icianul ă$ta< OB/ara 13mi%5 Pot $ă5l *ă$e$c pe Ma*ician%5 2i el e a*ent<5 Ma*icianul< r3$e OB/ara% O, da% E ultimul dintre teriilii $pioni roşii%

G%I%

Marea Caraielor )erde5ala$tră, $trălucea dede$ut ca o ne$tematăadăpo$tită 3n m3na Domnului% A)ionul Lear )iră uşor pe cerul fără nori şicoor3 $pre (n$ula "t% Lucifer% +ecife de coral $e de$făşurau $u a)ionul 3n1or $clipind p3nă 3n ad3ncuri 3n marea limpede, ca nişte uchete deooci% 8n faţa lor, "t% Lucifer $trălucea 3n $oarele puternic% Era o in$ulămică, dominată de un $in*ur )3rf de munte, a$cun$ $u frun1işul de un)erde $trălucitor% Principalul oraş, #onne &erre, $e 3ntindea 3n faţa lor, cupi$ta lui de o mie cinci $ute de metri, ca un lun* de*et o$o$, la capătul

oraşului%De la trei mii de metri, 3ncă mai arăta ca paradi$ul pe care şi5l amintea, unrefu*iu fertil şi neatin$, a$cun$ 3ntre -uadelupa şi Marti5nica% Deşi maidepindea 3ncă de ;ranţa, in$ula a)ea un *u)ernator propriu şi o forţă depoliţie, număr3nd şa$e oameni% Dar, 3n timp ce a)ionul şuiera $preateri1are, OB/ara )ă1u $emnele 3ntunecate ale ci)ili1aţiei acaparatoare%Cu doi ani 3n urmă, c3nd OB/ara fu$e$e ultima dată 3n "t% Lucifer, aici eraun hotel, ce atră*ea foşti 1iarişti, pe$cari, e6patriaţi, eţi)i şi mercenari,care preferau $ă $e autointitule1e $oldaţi ai norocului% Chiar şi a*enţiituri$tici i*nora$eră in$ula, *ă$ind5o prea plicticoa$ă pentru a o recomanda

cui)a% Aşa că de)eni$e punctul de 3nt3lnire perfect pentru a*enţii $ecreţirătăcitori, trimişi 3n $ectorul Caraie, ma7oritatea culeşi dintre $cur$urile

98



a*enţiilor lor4 alcoolici, inadaptaţi, 3n)echiţi, oameni aflaţi 3n pra*ulprăuşirii ner)oa$e, trimişi 3n acea$tă "ierie 3n$orită, unde 3şi petreceaucea mai mare parte a timpului $pion3ndu5$e unul pe celălalt% C3nd apăreace)a important, o echipă de primă m3nă era trimi$ă la faţa locului% Darmunca de rutină era lă$ată pe $eama ace$tor rataţi%

3n doi ani "t% Lucifer $e $chima$e% Comercianţii o de$coperi$eră 3n celedin urmă şi efectul era )i1iil 3ncă din 1or, de c3nd $e apropiau de pi$tade ateri1are% /ilton şi "heraton in)ada$eră pla7ele, iar de5a lun*ul coa$teiacoperite de 7un*lă apăru$eră )ile, anunţ3nd in)a1ia de "tro5foam şiNau*ahde care era iminentă% OB/ara putea )edea un teren de *olf,

3ntin13ndu5$e la )e$t, pe pla7a altădată $ălatică, şi pi$cine care $trăluceauca nişte căţeluşi de )inilin printre ca$ele moderne de la periferia oraşului%Chiar şi şo$eaua principală care $e 3ncolăcea 3n 7urul in$ulei pe )reo două$ute de mile, fu$e$e pa)ată%OB/ara putea *hici re$tul4 me$ele de 7oc cu *an*$teri $emianalfaeţi

3n$oţiţi de t3rfe e6ce$i) de 3mrăcate şi 3ncărcate cu i7uterii, dar lip$ite decla$ă% "t% Lucifer de)eni$e una dintre coloniile lipicioa$e şi lip$ite de *u$tpentru par)eniţii *raşi şi ur3ţi şi pentru o*ătaşii efemeri% Un paradi$pierdut%8n timp ce a)ionul rula pe pi$tă, OB/ara $e *3ndea la Ma*ician%Ce 3l 3ntrea$e /o0e< Dacă 3l cunoştea pe Ma*ician< OB/ara 13mi% O, da,

3l cunoştea pe Ma*ician, $i*ur, cel căruia france1ii 3i $puneau le "orcier% 2ice mai pomelnic putea $crie de$pre el Dar $ucce$ul unic al Ma*icianuluicon$ta 3n faptul că nimeni nu )orea şi nu $cria niciodată de$pre el%Nimeni% Comunitatea de foşti $pioni 3i prote7a inte*ritatea pentru că a)eaune)oie de el% Ma*icianul era enciclopedia lor, un po$t de a$cultare pentru

toţi%"oarta deci$e$e $ă5i arunce pe Ma*ician, !ocul şi Caraiele 3n aceeaşi oalăşi, făc3nd aşa, crea$e o ur1eală incrediil de cata$trofală, o ade)ăratăneunie% Acea$tă neunie $e manife$ta 3n macarul $imţ al umoruluiMa*icianului, iar Caraiele de)eni$eră o ade)ărată cap$ulă de neunie a

3ntre*ii comunităţi a $er)iciilor $ecrete% Ma*icianul, un om fără pre*ătire$au )echime 3n !oc şi fără )reun intere$ $pecial pentru el, urma $ă de)inămonopoli$tul şef al $er)iciilor $ecrete din Caraie, proprietarul fale1ei şi alPieţei Parcului 3ncon7urate de hoteluri, re*ele +ahat al locului%Ce oiecti)e a)ea el<Nici unul% A7un$e$e 3n acea$tă po1iţie unică doar aşa, de amu1ament% Era

ho5ul lui% Michael +oth$child, alia$ 2a$e5De*ete, alia$ Ma*icianul, alia$le "orcier, era minunat de e6centric%Ma*icianul fu$e$e 3nc3ntat $ă audă de OB/ara, 3nc3ntat că )echiul lui cole*era 3ncă 3n )iaţă%5 Marinare Deci, l5ai dat dracului pe Omul5(arnă, p3nă la urmă, $tri*ă elc3nd OB/ara 3l *ă$i cu a7utorul unuia dintre cele mai arhaice şi ne$i*ure$i$teme telefonice din lume%8n timp ce )oreau, linia păcănea ca floricelele c3nd $e coc 3n ti*aie%5 Am ne)oie de a7utor, $pu$e OB/ara%5 >ino 3ncoace $tri*ă Ma*icianul, entu1ia$t%

5 8l caut pe ;almouth%5 Am toate detaliile%

99



5 Nu mai am timp%5 Nu fi 3n*ri7orat% E ine% &e pun eu 3n le*ătură cu &on%5 Nu poţi $ă5mi $pui la telefon<5 #a da, dar oricum ai $ă a7un*i aici p3nă la urmă% Aşa că%%% )ino 3ncoace% E

3n drum%

5 O', amice, pre*ăteşte *heaţa%/o0e 3i dădu$e a)ionul Lear% 2i acum, pe c3nd $e 3ndrepta $predărăpănătura pe care ei o numeau depo1it, adrenalina lui OB/ara pompacu furie% ;almouth era pe unde)a pe aproape şi, pentru prima oară de c3ndaccepta$e mi$iunea, era nerădător $ă afle ce a)ea ace$ta $ă $coată dinm3necă%

%

Omul era impo$iil de ţinut minte% Nu era nici 3nalt, nici $cund, nici *ra$,nici $la, nici frumo$, nici ur3t% Nu a)ea cicatrice $au )reun defect )i1iil%A)ea un accent fără nuanţă, ar fi putut fi la fel de ine din portland,Ore*on $au Dalla$, &e6a$ 5 nu a)eai cum $ă *hiceşti% Purta *ri4 un co$tum*ri, o cra)ată *ri cu *rena, o cămaşă cu dun*uliţe *ri% Pe $curt, nimic dina$pectul, purtarea $au 3mrăcămintea lui nu atră*ea atenţia şi nu lă$a nicio impre$ie nimănui%#iroul lui era la al două1eci şi doilea eta7 al unui 1*3rie5nori $earăd, din$ticlă şi crom, 3n Ne0 Orlean$, a)3nd toată căldura şi atracţia unuidi$po1iti) contra in$ectelor% (eşind din lift, $e uită la cea$%Mai de)reme cu două minute% Perfect%(ntră 3n iroul firmei "un$et Oil (nternational%

5 Mă nume$c Duffield, 3i $pu$e el $ecretarei% Nu5i dădu nici o carte de)i1ită%5 Oh, da, domnule Duffield, )eţi intra imediat, $pu$e ea% Domnul Ollin*er)ă aşteaptă% Doriţi o cafea $au ce)a rece de ăut<5 Nu, mulţume$c%Ea 3l condu$e 3n irou% Ollin*er era un ărat de patru1eci şi ce)a de ani,cu faţă de eeluş şi m3inile netede ale cui)a care duce o )iaţă uşoară%Ochii lui căprui şi l3n1i pri)eau fără e6pre$ie, din $patele unor ochelariuşor 3ntunecaţi, cu rame de aur% Era 3nalt, drept şi 3n ună formă fi1ică,proa$păt ra$, cu părul lond, tun$ $curt, şi 3mrăcat cu o cămaşă cum3necile $uflecate% Oraşul $e 3ntindea 3n $patele lui, o )edere panoramică,

3ncadrată de fere$tre mari c3t pereţii%#iroul lui din lemn de nuc era un model de or*ani1are $partană4 cutii de9intrări: şi cutii de 9ieşiri:, fără nici o foaie de h3rtie rătăcită% Pe $er)antadin $patele lui era o $in*ură foto*rafie, cu o femeie şi doi copii, şi o micăplacă din crom pe care $cria4 9>ă mulţumim pentru că nu fumaţi:% 8ncameră nu $e mai afla nici un alt5oiect per$onal% Era ca şi cum Ollin*eraia $5ar fi mutat aici şi n5ar fi a)ut timp $ă de$pachete1e% Era cordial, dardi$tant% Unii l5ar fi *ă$it intimidant, dar Duffield era şi el un per$ona7 deconducere%5 >ă mulţume$c că aţi )enit at3t de repede, 3i $pu$e Ollin*er, după ce $e

pre1entară%5 Aţi preci1at că prolema e oarecum ur*entă%

100



5 Puteţi $pune şi aşa, replică Ollin*er, cu o notă de $arca$m%Oftă şi, 3ntin13ndu5şi amele m3ini, le $pri7ini de irou, cu palmele 3n 7o$%5 3nainte de a 3ncepe, $pu$e el, aş dori $ă $tailim că acea$tă con)er$aţienu a a)ut loc niciodată%Duffield 13mi%

5 De$i*ur, $pu$e el%Ollin*er era nou 3n materie şi nu $e $imţea 3n lar*ul lui 3ntr5o $ituaţie care

3i $căpa total de $u control%5 #ine, $pu$e Ollin*er cu uşurare%De$chi$e $ertarul iroului şi $coa$e un locnote$ *alen, a cărui primăpa*ină era acoperită 3n 3ntre*ime cu m31*ăleli şi notiţe%5 "per $ă pot de$cifra toate a$tea, $pu$e el% Am notat c3t de repede amputut%5 De ce nu5mi $puneţi e$enţa prolemei< 3ntreă Duffield%5 E$enţa prolemei e$te că unul dintre oamenii noştri a fo$t răpit deterorişti 3n >ene1uela, ră$pun$e Ollin*er, 3ncă $tudiind notiţele şi fără $ăridice pri)irea%5 3nţele*%5 De fapt, e un con$ultant, ataşat la iroul no$tru din Caraca$% A fo$t o*reşeală% Au )rut $ă5l ia pe directorul u1inei şi au luat pe altcine)a%5 2tiţi $i*ur< Ollin*er 3ncu)iinţă%5 Numele directorului no$tru e$te Domi*non% &reuia $ă5l ia pe La)ander,$ă facă o tură a faricii, dar a inter)enit ce)a 3n ultima clipă% L5a lă$at peLa)ander $ă5i ia maşina şi şoferul şi, pentru că ploua, i5a datimpermeailul lui% Au oprit maşina la mai puţin de o milă de poartaprincipală%

5 Deci La)ander e cel 3nhăţat<5 Da%5 El e$te con$ultantul 3n proleme de petrol< Ollin*er dădu din cap%5 Da% 8l cunoaşteţi<5 Numai din au1ite% C3nd $5a 3nt3mplat a$ta<5 La ora opt şi două1eci, a1i5dimineaţă%5 A)eţi )reo )e$te de la ticăloşi<5 Da%5 Ce )or<5 Două milioane de dolari%5 Care e$te timpul $tailit<

5 Poftim<5 C3t timp a)eţi<5 Patru1eci şi opt de ore% "e uită la cea$% Patru1eci şi cinci%5 Deci mai a)em timp p3nă la apro6imati) opt şi 7umătate, poim3ine% 2i5audat $eama de *reşeală<5 Nu le pa$ă%5 C3t de tare 3l )reţi 3napoi<5 Păi%%% treuie $ă5l tratăm ca şi cum%%%5 Domnule Ollin*er, )alorea1ă el două milioane pentru companiadumnea)oa$tră<

Ollin*er păru şocat de $inceritatea lui Duffield%5 E la mi7loc )iaţa unui om%

101



5 Da, $i*ur, dar nu a$ta )5am 3ntreat% Omul )alorea1ă două milioanepentru "un$et<Ollin*er păru 1droit de *reutatea e)enimentelor% Umerii 3i că1ură şi5şipri)i m3inile%5 Nu cuno$c pe nimeni care $ă )alore1e at3t, $pu$e el di$perat%

5 E ce)a politic<5 Politic<5 2tiţi cum)a, dore$c ei altce)a< >or $ă fie elieraţi anumiţi pri1onieri< E)reo prolemă $indicală 3n u1ină< "unt re)oluţionari< >or $ă naţionali1e1efarica< E ce)a politic la mi7loc<5 Nu% &ot%%% tot ce )or $unt cele două milioane%5 "au<5 "au 3l )or omor3, )or lua alt o$tatic şi )or ridica pretenţiile la patrumilioane%5 &ipic% 8i cunoaşteţi pe oamenii ăştia< E un *rup< Un tip care a an*a7atc3ţi)a e6ecutanţi< >reun $alariat al faricii<5 "e nume$c%%% +af%%% "e uită 3n notiţe%5 +af$aludi< 3l a7ută Duffield%5 E6act% 8i ştiţi<5 Am mai a)ut de5a face cu ei, o dată $au de două ori% E un *rupde1or*ani1at, terori1ea1ă pentru profit şi e antrenat de oamenii lui-addafi, din Liia% Nu au moti)aţii politice%5 Atunci e ce)a le*at de petrol%%%5 Nu neapărat% 3şi ale* prada dintre firmele americane mari% Ultima oarăera )ora de o companie din Ar*entina care farica ăuturi răcoritoare%+af$aludi acţionea1ă din lăcomie, nu pentru reformă $ocială% A$ta e ine%

5 E ine<5 Da, re)oluţionarii politici $unt fanatici, ceea ce le face mişcările mai *reude pre)ă1ut% 3ntotdeauna e mai uşor $ă trate1i cu un terori$t lacom%5 Aha, $pu$e Ollin*er% Era e)ident că nu5i făcea plăcere $ă aiă acea$tăprolemă% "e poate re1ol)a fără, ştiţi, o mulţime de inutile%%% ăăă%%%5 "unteţi nou 3n aşa ce)a, $pu$e Duffield% Nu era o 3ntreare%5 Da% Am lucrat la departamentul 7uridic p3nă c3nd, 3n urmă cu două luni,m5au făcut )icepreşedinte, 3n$ărcinat cu operaţiunile internaţionale%5 Mai ine )5aţi oişnui cu lucruri din a$tea, $pu$e Duffield% "unt cretini%Dacă $ituaţia nu e tratată cu o m3nă forte, $e )a mai 3nt3mpla şi altă dată%Ollin*er 3şi frecă fruntea% Cu c3t trecea timpul, cu at3t $e $imţea mai

3ncurcat%5 Pre$upun că 3l )reţi pe tip 3napoi, $pu$e Duffield ru$c, $chim3nd$uiectul%Ollin*er $e uită la el, 3nălţ3nd din $pr3ncene%5 De$i*ur, $pu$e el%5 Domnule Ollin*er, $ă fim $inceri% De$i*ur că 3l )reţi pe ace$t La)ander

3napoi% Ceea ce )reau $ă $pun e$te că 3l )reţi 3napoi, dar nu )reţi $ă plătiţidouă milioane de dolari pentru el, aşa5i<5 De aceea )5am chemat pe dumnea)oa$tră% Dere. ;ra1er mi5arecomandat%%%

5 Da, $i*ur, am )orit cu Dere.% >reau $ă $pun că ace$t om e$te numaicon$ultant, nu are o po1iţie 3n conducerea companiei%

102



5 &reuie $ă5l con$ideraţi un an*a7at, $pu$e Ollin*er% Dacă $5ar au1i că amlă$at teroriştii $ă ne omoare un con$ultant%%% lă$ă fra1a 3n aer%5 Da, ar fi pri)ită ca o re$pon$ailitate morală%5 Nu treuie $ă ne amintiţi%%%5 "cu1aţi5mă, $pu$e Duffield liniştit, n5am )rut $ă $une ca o con$ideraţie

morală% 3ncerc doar $ă $taile$c datele e6acte ale prolemei%Ollin*er tuşi şi apoi 3ncu)iinţă%5 Da, ăă%%% anali1a dumnea)oa$tră e$te foarte corectă% Dacă $e poate, amdori ca totul $ă fie făcut fără nici un ame$tec din partea ma$$5media%La)ander e$te un tip foarte retra$% Mă 3ndoie$c că ar )ori de$pre toatea$tea, adică, dacă 3l putem $coate şi%%%5 Nu e$te nici o 3ndoială% 3l )om aduce 3napoi, dacă a$ta )reţi%5 Nu ne putem permite $ă5l pierdem%5 Deci, repet, 3l )reţi 3napoi, dar nu )reţi $ă cheltuiţi două milioane dedolari pentru a$ta% E$te o apreciere corectă a $ituaţiei<Ollin*er 3ncepu $ă $e a*ite% 3şi 3ndreptă umerii ca şi cum i5ar fi 3nţepenit*3tul% La rădăcina părului 3i apărură picături de tran$piraţie% "u$uorilecămăşii erau ude% 3n cele din urmă, $pu$e45 Da, e$te corect% 2i am mai )rea $ă credem, ăă, că nu%%% ştiţi, că nu $e )amai 3nt3mpla%5 8ntru totul 7u$tificat% C3ţi oameni ştiu de$pre a$ta<5 Nu mai mult de şapte $au opt% Conducerea u1inei, şoferul maşinii care afo$t elierat după ce l5au 3nhăţat pe La)ander, şi şeful $ecurităţii de lau1ină%5 Nici un poliţi$t )ene1uelean<5 Nu%

5 Departamentul de "tat< C(A, ;#(%%%5 Nu, nici una din ele%5 E6celent% Păi, domnule Ollin*er, )ă $u*ere1 $ă lă$aţi prolema 3n m3inilenoa$tre% (nformaţi5l pe domnul Domi*non că )a primi un telefon 3n maipuţin de o oră% >oi a)ea ne)oie de unele informaţii de a1ă 5 numeleconducerii, numere de telefon, locali1area u1inei%%% ăă, )om a)ea proailne)oie $ă $trecurăm ce)a echipament 3n ţară, fără control la frontieră% Dartot ce a)eţi de făcut e$te $ă5l $unaţi pe Domi*non şi $ă5i $puneţi că )oiţine le*ătura cu el% După aceea puteţi $ă uitaţi de toate% Ollin*er 13mitimid%5 A$ta e minunat, 3ntr5ade)ăr% 2i acum, 3n ceea ce pri)eşte preţul%%%

5 Preţul )a fi de trei $ute de mii de dolari% >oi a)ea ne)oie de toată $uma,ani *heaţă, 3nainte $ă plec% >ali1a mea e *oală, puteţi $ă puneţi anii 3nea%Ollin*er păru şocat%5 &rei $ute de mii Duffield 13mi%5 "ă pri)im prolema 3n felul următor, domnule Ollin*er4 in)e$tiţi trei $utede mii şi economi$iţi un milion şapte $ute de mii% Dacă $ituaţia $e )arepeta, o )om re1ol)a fără nici un co$t adiţional% Oh, şi dacă operaţiaeşuea1ă, indiferent din ce moti), )eţi primi anii 3napoi%5 Quill%

5 Aici Duffield%5 Care e $ituaţia<

103



5 8n primul r3nd, Ollin*er ă$ta e un le*% Nou 3n $lu7ă şi foarte nefericit cătreuie $ă $e ocupe de prolema a$ta% Nu )rea $ă5şi murdărea$că m3inile%De fapt, a fo$t aşa de uşurat c3nd i5am $pu$ $ă uite totul şi $ă $e la$e 3n$eama noa$tră, 3nc3t am cre1ut că o $ă $ară pe$te irou şi o $ă mă $ărute%5 E$te )reo prime7die ca el $ă )orea$că ce)a<

5 Nu, e foarte conştient că treuie $ă tacă%5 Care $unt detaliile<5 Cei din +af$aludi au pu$ m3na din *reşeală pe un con$ultant pe numeLa)ander, din Caraca$@ 3l )oiau pe director, un tip Domi*non% >or aniipoim3ine, la ora opt şi 7umătate dimineaţa% Dacă nu, 3l omoară pepri1onier, iau altul şi ridică ră$cumpărarea la patru milioane%5 De$tul de oişnuit pentru ei%5 Aici e Ma$ter Control%5 Lier pentru $elecţie%5 Un moment, )ă ro*%C3te)a $ecunde mai t3r1iu $e au1i o )oce 3nre*i$trată%5 Lier% >ă ro* $ă )ă identificaţi%5 Quill% ?5l%5 "e pro*ramea1ă ?5l% >erificarea )ocii%5 Acum şapte ani şi patru luni%%%5 >ocea e 3n re*ulă% Numărul dumnea)oa$tră<5 G5G5G%5 Pro*ramul dumnea)oa$tră<5 "elecţie%5 Pro*ram $elecţie% După o altă pau1ă4 Aici "elecţie%5 Antiterori$m%

5 3nre*i$trat%5 A$a$inat%5 3nre*i$trat%5 Da, nu prea au ima*inaţie% Prolema e$te că au 3nhăţat pe altcine)a din*reşeală% Dar nu e important, nu )a afecta operaţia 3n an$amlu%5 Ma$$5media< Poliţia<5 Nu, 3n pri)inţa a$ta, totul e curat% C3ţi)a directori şi şoferul maşinii dincare a fo$t răpit La)ander%5 E6celent% Nu e implicat Departamentul de "tat $au C(A<5 Nu, totul e $ecret% A)em contractul şi am m3nuit fondurile ca de oicei%

&rei $ute de mii, fără comi$ionul meu%

5 E6celent, preiau de aici% Ca de oicei aţi făcut o treaă foarte ună,domnule Duffield% C3nd au1iţi $emnalul $onor, )ă ro* $ă introduceţi 3nMa$ter toate numele şi contactele, şi orice altă informaţie de care )oma)ea ne)oie%5 >ă mulţume$c foarte mult%5 >ă mulţume$c că aţi acţionat at3t de repede% #ună 1iua, domnule%5 La re)edere%+ăpire%

3nre*i$trat% Lima, $paniola% 3nre*i$trat% >ene1uela%

3nre*i$trat%+ulea1ă şi inter$ectea1ă%

104



+ulat%%% inter$ectat%%% a)em doi$pre1ece candidaţi% 8nre*i$trea1ă şi trecimai departe% "5a 3nre*i$trat şi repro*ramat% Di$poniilitate%

3nre*i$trat%+ulea1ă şi inter$ectea1ă%+ulat%%% inter$ectat%%% a)em nouă candidaţi%

3nre*i$trea1ă şi treci mai departe%"5a 3nre*i$trat şi repro*ramat%Lucru 3n echipă%

3nre*i$trat%A$a$inat apolitic%

3nre*i$trat% Caraca$% 3nre*i$trat% Urmărire% 3nre*i$trat%+ulea1ă şi inter$ectea1ă%+ulat%%% inter$ectat%%% a)em un candidat%Numele%/in*e%

3nre*i$trea1ă şi $electea1ă din nou% 3nre*i$trat şi repro*ramat%2ter*e urmărire%2ter$ urmărire%+ulea1ă şi inter$ectea1ă%+ulat%%% inter$ectat%%% a)em patru candidaţi%5 Numele%5 ;almouth, -a1in$., /in*e, 'imoto%5 3nre*i$trea1ă şi $tai pe loc%

5 3nre*i$trat%%% După o lun*ă pau1ă, Quill $pu$e45 2ter*e 'imoto%5 "tai pe loc%5 Oprit%O altă pau1ă% Apoi45 Detalia1ă%%% ;almouth, lucru 3n echipă, ni)el A%5 ;almouth, &on%%% preferă $ă lucre1e $in*ur%%% a mai lucrat de două ori 3nechipă%%% dimen$iunea ma6imă a echipei4 trei%%% comandant4 o dată%%%notarea eficienţei de comandă4 plu$5A%%% notarea eficienţei de an$amlu4plu$5A, plu$5A%5 2ter*e ce $5a detaliat%

5 2ter$ detalierea%5 Detalia1ă -a1in$.%%% lucru 3n echipă4 ni)el A%5 -a1in$., +ado%%% lucru anterior 3n echipă4 de patru%%% comandant4 odată%%% notarea eficienţei de comandă4 C%%% notarea eficienţei de an$amlu4C, minu$5A, #, plu$5#%5 3nre*i$trea1ă nota eficienţei şi şter*e re$tul%5 2ter$ informaţia%%% aştept%5 Detalia1ă%%% /in*e, lucru 3n echipă, ni)el A%5 /in*e, +amond%%% lucru 3n echipă de patru ori%%% comandant4 de douăori%%% nota eficienţei de comandă4 A, plu$ #%%% notarea eficienţei de

an$amlu4 A, plu$5#, A, plu$5#%5 Calculea1ă media eficienţei şi fă cla$amentul%

105



5 Calculat%%% cla$amentul4 ;almouth, plu$5A%%% /in*e, minu$5A%%% -a1in$., #%;almouth şi /in*e erau, 3n mod e)ident, cei mai uni pentru mi$iune%După cum a)ea oiceiul, ;almouth făcu un apel interuran la 1ona de codFF, la ora un$pre1ece% &elefonul $e afla 3ntr5un mic apartament de$er)iciu, pe #uford /i*h0a, 3n Atlanta% Apartamentul conţinea un mic

irou, un $caun şi un telefon cu root Code5A5Phone IF%;almouth plătea chiria cu anul% Deoarece telefonul era utili1at numaipentru a 3nre*i$tra apelurile din afară, nota de plată era fi6ă şi $e plătea 3nfiecare lună prin mandat poştal% +ootul $e declanşa de la primul apel şi)ocea 3nre*i$trată $punea4 9#ună 1iua, aici "er)iciul +e)i$tei Uni)er$ităţii%La $emnalul $onor lă$aţi numele, numărul şi ora la care aţi $unat% >ămulţume$c:% Urma un $emnal $onor%;almouth ţinu un emiţător mic de pla$tic la microfonul telefonului şi apă$ăutonul lateral% Din emiţător $e au1iră c3te)a note mu1icale% ;almouth au1ianda din rootul telefonului derul3ndu5$e 3napoi%9La dracuB:, 3şi $pu$e%"e tran$mitea primul apel%5 Aici e Quill, un$pre1ece şi 1ece, 7oi, G5G5G% Ur*ent% Al doilea apelera aproape identic%5 Aici e Quill, un$pre1ece şi cinci1eci şi cinci, 7oi, G5G5G% E6tremăur*enţă% O oră%Decodificat, acea$ta 3n$emna că Quill a)ea ce)a foarte important şi a)eane)oie $ă ia le*ătura cu ;almouth 3ntr5o oră%;almouth pri)i la cea$% Era două$pre1ece şi 1ece% A)ea patru1eci şi cincide minute pentru a5l prinde pe Quill%

&reuia $ă ia o deci1ie repede% Nu mai a)ea timp% /o0e mai a)ea trei 1ile

ca $ă5l trimită pe OB/ara% Dar dacă ;almouth nu5l *ă$ea pe Quill la timp, 3ntre*ul $ău plan era compromi$% "e hotăr3 $ă $une% ;ormă numărul%5 Da< ră$pun$e )ocea%5 +aporte1%5 Parola<5 "pettro%5 Cla$ificare< 5&5l%5 >erificarea )ocii%5 !ac. e $printen, !ac. e%%%5 Număr de identitate<5 G5G5G%

5 Lier pentru rulat% Contact< 5 Quill%5 +ulea1ă%După mai multe $ecunde de aşteptare, )ocea culti)ată ră$pun$e%5 Quill%5 ;almouth%5 &elefonul tău e curat<5 Da, e un telefon cu fi$ă%5 E6celent% Mă ucur că m5ai $unat% Am ce)a pentru tine% E cam murdar,dar preţul e un%5 Da<

5 Un con$ultant a fo$t răpit de +af$aludi de la "un$et Oil din Caraca$% >ordouă milioane p3nă poim3ine% &ipul e A)er La)ander% 8l )rem 3napoi 3ntre*%

106



5 A)eţi un plan 3n minte<5 Da% O )ariantă a mutării al*eriene%5 A$ta ar pre$upune o confruntare preliminară, faţă 3n faţă%5 8n pri)inţa a$ta, am a)ut un pic de ră*a1% Directorul faricii a aran7at o

3nt3lnire 3ntre +af$aludi şi un repre1entant al companiei pentru m3ine la ora

două% "unt de$tul de 3ndră1neţi cu che$tia a$ta, dar şi puţin proşti%Oricum, a$ta ne dă de$tul timp ca $ă a7un*em acolo şi $ă ne apucăm detreaă%5 /mm%5 Cunoşti planul<5 Da, e ne)oie de o echipă%5 Aşa e% Dar numai doi oameni% 3nţele* că preferi $ă lucre1i $in*ur, dar

3nt3mplător%%%>ocea lui Quill păru $ă $e piardă% ;almouth 3şi calcula de7a opţiunile% Ar fifo$t tactica cea mai proa$tă $ă refu1e o mi$iune de e6tremă ur*enţă 3nace$t moment% Dar $imţi un fior rece trec3ndu5i prin tot trupul, oprindu5i5$e

3n $tomac%"e $imţea de parcă ar fi 3n*hiţit un cu de *heaţă% Nu putea $ă pice 3ntr5un moment mai pro$t% 2i pe dea$upra, şi 3n echipă% 8şi con$trui$e reputaţiade $in*uratic% 3n)ăţa$e $ă lucre1e $in*ur, cu mult timp 3n urmă%%%La mar*inea orăşelului Ne0tonae, $ituat la şa$e $au şapte mile nord5e$t de #elfa$t, şirul de ca$e 3ntunecate, lipite una de cealaltă, păreau $ă$e 3ntindă pe mile 3ntre*i ca şi cum $5ar fi reflectat 3n o*lindă% "e

3n*rămădeau pe $tră1ile pa)ate cu piatră, ca nişte iete duluri, colorate 3ntr5un cenuşiu monoton, de deceniile de praf indu$trial, care lua$e demult locul culorilor pe care le a)u$e$eră ca$ele c3nd)a% Una dintre

amintirile cele mai recente ale lui &on ;almouth era că, at3t ca$a lui, c3t şitoate ca$ele din acea$tă monotonie infinită $e co7eau% ?u*ră)ealaacoperită de cenuşiu at3rna 3n f3şii la fere$tre, uşi şi arcade, ca o pielemoartă pe un trup ar$% 8n coşmarurile tinereţii lui, 3ncepea $ă plouă, f3şiilede)eneau ude, ca$ele 3ncepeau $ă $e topea$că şi, 3n cur3nd, $tră1ile

3n*u$te erau inundate de o ma$ă cenuşie de materie )3$coa$ă, iar &onaler*a pe trotuar, 3ncerc3nd $ă5şi *ă$ea$că propria ca$ă 3n r3ul )3$co$ demi1erie *ri% Apoi $e tre1ea%P3nă la 1ece ani, &on ;almouth 3ncepu$e de7a $ă $e confrunte cu o cri1ăde identitate% Unchiului !err treuia $ă5i mulţumea$că pentru a$ta%Unchiul !err era o altă amintire per$i$tentă din tinereţea lui, dar una cu

mult mai plăcută% Era un ărat $la şi )3no$, )orăreţ, 3ntotdeauna13mitor, care 3n*3na 3ntotdeauna o melodie necuno$cută% Era un ăratat3t de ur3t, 3nc3t era frumo$@ a)ea un na$ mare, plin de ne*i, şi m3ini at3tde mari, 3nc3t putea $ă a$cundă o hală de ere 3n pumn%

!err De)lin, fratele mamei $ale, 3i a$culta )i$ele şi $paimele şi $tătea de)oră cu el% Nimeni nu mai făcea a$ta% &atăl $ău, Emmett, a$cun13n5du5$e$u *reutatea $lu7ei şi a 3ntreţinerii familiei, le$temat de $oartă la un felde anonimat, nu a)ea de $pu$ aproape nimic, nimănui% 8n fiecare $eară,$tătea cu o hală $au două de ere 3n faţă, pri)ind fi6 pe ferea$tră, printrene$f3rşitele ca$e cenuşii de mahala, $pre un loc de unde aia $e 1ărea

marea% 3ntr5o noapte, c3nd &on a)ea nouă ani, tatăl lui $e ridică de pe$caun şi urmă punctul $pre care5i rătăcea pri)irea, ieşi, mer*3nd 3n 7o$ul

107



$tră1ii pa)ate cu piatră, apoi intră 3ntr5un nor de ceaţă şi nu $e mai 3ntoar$e niciodată aca$ă%Cri1a declanşată de de1ertarea lui Emmett ;almouth fu re1ol)ată deunchiul !err şi unchiul Martin% &on era foarte i$teţ, aşa că $e hotăr3 ca el$ă răm3nă la şcoală, iar !err şi Mart $ă a$i*ure hrana şi chiria, şi $ă

$upra)e*he1e copilul%Dar *reutăţile nu di$păreau% Urmări$e *reutăţile )ieţii, 3nco)oindu5l petatăl $ău, p3nă c3nd a7un$e$e $ă arate ca un cocoşat% Acum urmărea cum*reul o doora pe mama lui@ urmărea ridurile acoperindu5i faţa, aşa cum)alurile 3ncreţe$c apa, )edea cum părul i $e decolorea1ă, cum )iaţa 3idi$pare din ochi, p3nă c3nd, 3ntr5o dimineaţă, nu $e mai putu $cula din pat%?ăcu o lună, 3nec3ndu5$e cu propria5i fle*mă şi apoi muri%C3nd )eni părintele Donlea), &on 3i făcu o mărturi$ire% 8i $pu$e preotuluică 3şi ur3$e tatăl% Părintele Donlea) 3i $u*eră $ă $pună de c3te)a ori &atălno$tru şi A)e Maria şi5i $pu$e că timpul 3i )a uşura durerea% "e du$e $ălocuia$că cu Mart şi mai dură doi ani p3nă c3nd &on $ă 3nţelea*ă căpărintele Donlea) era un ticălo$% &impul şi ru*ăciunile nu5l elierară dem3nie% Dimpotri)ă, acea$ta cre$cu 3nlăuntrul lui, ca un şarpe 3ncolăcit 3n$tomac%

!err )enea 3ntotdeauna noaptea% Era 3ntotdeauna 3narmat% 2i $in*ura datăc3nd )ori cu amărăciune de$pre ce)a fu de$pre en*le1i% Mart era altfel%El era apolitic% A)ea prieteni uni printre en*le1ii din Ul$ter% 8n el nu $edădea nici o luptă, iar cu !err nu di$cuta niciodată tulurările% Nimeni nu5i$pu$e lui &on că unchiul lui, !err, era luptător 3n (+A, dar, după o )reme,pur şi $implu ştiu%Odată, c3nd &on a)ea doi$pre1ece ani, o patrulă militară fu 7efuită şi $e

tra$eră multe focuri de armă, c3ţi)a oameni murind de fiecare parte% 8nnoaptea aceea, !err )eni aca$ă şi $tătu la ma$a din ucătărie, cuperdelele tra$e% !err $coa$e un pachet 3n)elit 3n muşama *alenă%5 A$cunde5mi şi mie a$ta, )rei< $pu$e$e !err, iar &on $e căţăra$e afarăpe ferea$tra de la eta7ul doi şi a$cun$e$e pachetul 3ntr5o *aură dinacoperiş% Două $ăptăm3ni mai t3r1iu, !err 3l luă pe &on la iară )erde, ladouă1eci de mile depărtare de Ne0tonae, şi de$făcu pachetul% Era unpi$tol Wele nou5nouţ, calirul %5 -ro1a)ă armă, $pu$e !err% 2i e timpul $ă 3n)eţi $5o folo$eşti% ;ă ca şicum ţi5ai 3ntipări de*etul% Tine am3ndoi ochii de$chişi% (ma*inea1ă5ţi cătra*i 3n le$temaţii de $oldaţi en*le1i%

&on luă pi$tolul, 3l ţinu 3n m3nă şi5şi pu$e de*etul pe tră*aci% Era plăcut$ă5l ţină 3n palmă% "imţea ener*ia din el 3ncărc3ndu5i corpul% Tinu pi$tolulcu m3na 3ntin$ă şi pri)i 3n lun*ul ţe)ii, care 3i păru o e6ten$ie a trupului$ău% M3nia i $e re)ăr$ă 3n de*et şi apă$ă pe tră*aci%#uuuumPi$tolul a)u un recul mare şi puterea armei 3l a*ită, ameţindu5l% Dupăaceea e6er$a$e de c3te)a ori, urmărind cum e6plodau $ticlele şi pietrele,după $impla apă$are a tră*aciului% Numai că nu 3şi ima*ina că tra*e 3n$oldaţii en*le1i, ci 3n tatăl lui%5 Un lucru e important ca $ă ştii cum $ă folo$eşti arma, $pu$e !err%

Aminteşte5ţi că cel mai important lucru e planificarea% Planul e totul% "ăştii 3ntotdeauna cum $ă intri şi cum $ă ieşi dintr5o $ituaţie% 2i $ă n5ai

108



3ncredere 3n nimeni% C3nd poţi, lucrea1ă pe cont propriu% Eroii morţi nu$unt de folo$ nimănui%C3nd terminau, a$cundeau din nou arma 3n *aura din acoperiş% Uneori,

!err )enea noaptea şi lua pachetul 3n)elit 3n h3rtie% Apoi 3l aducea 3napoidupă c3te)a 1ile% 8ntr5o 1i, )eniră aca$ă şi5i $pu$eră lui Mart că !err

muri$e% &rădat de unul dintre ai lui, fu$e$e urmărit şi 3mpuşcat de noulcolonel ritanic din Ne0tonae%Nimeni nu )eni $ă ceară arma% După o lună $au două, &on 3nţele$e căacum era a lui%

&on 7uca fotal pe $trada de l3n*ă şcoală care, 3nt3mplător, era pe$tedrum de $ediul patrulei en*le1e% Colonelul, pe nume ;lood0ell, era unărat ri*id şi corect, cu mu$tăţile cănite şi ochi $u$picioşi%9Planul era cel mai important% 2i $5o faci $in*ur%De două ori pe $ăptăm3nă, la ora şa$e fi6, colonelul pleca de la $ediu şimer*ea pe 7o$, la di$tanţă de c3te)a ca$e, pe o $trăduţă 3n*u$tă, fărănume, de pe fale1ă% "trada a)ea o fundătură, iar dincolo de arieră era or3pă ad3ncă, de cinci$pre1ece $au opt$pre1ece metri care dădea 3n $tradade mai 7o$% C3te)a ca$e erau con$truite pe fale1ă şi a)eau fundaţia lani)elul de 7o$% Colonelul coora 3n fundătură şi, cu propria cheie, intra 3ntr5o ca$ă, aproape de capăt, unde m3nca, ea $cotch şi făcea dra*o$te cu ot3nără femeie care locuia 3n ca$ă%

&on 3şi planifică prima lui e6ecuţie toată iarna, urmărindu5l pe colonel,$upra)e*hindu5l din 3ntuneric pe partea opu$ă a $tră1ii%-ă$i o ca$ă aandonată şi o utili1ă drept $curtătură 3n fiecare $eară c3nd)enea de la şcoală% 3şi 3ntipări ine 3n minte ca$a% 2tia fiecare treaptă şi$tătea multă )reme 3n 3ntuneric, a$cult3nd şoarecii, 3n timp ce 3şi ur1ea

planul%8ntre ca$a aandonată şi propria ca$ă $e *ă$ea un corp de *ardă, pe colţşi, c3nd erau proleme, $oldaţii $taţionaţi acolo puneau ariera de $3rmă*himpată de5a lun*ul drumului% &on a)ea tinereţea de partea lui% Lapai$pre1ece ani, era 3ncă $cund pentru )3r$ta lui% C3nd pleca aca$ă, treceaprin ca$a aandonată şi ieşea prin uşa de la pi)niţă, apoi tra)er$a $tradaşi mer*ea aproape de ca$ele de pe partea opu$ă, $t3nd 3n umră, p3năc3nd a7un*ea aproape de *hereta $antinelelor% La 3nceput, cei doi $oldaţidin po$t $e alarmau, dar 3n cur3nd $e oişnuiră cu el%La 3nceputul primă)erii, 3ntr5o luni, 3ncărcă arma şi o 3mpături la loc 3nmuşama% Luă un cartof din cămară, făcu o *aură cu un diametru cam de

un centimetru la mi7loc, apoi pu$e arma şi cartoful pe fundul ruc$acului,acoperindu5le cu cărţi şi *u$tarea pentru şcoală% După ore, 7ucă fotal pe$trada din apropierea $ediului patrulei%+uc$acul 1ăcu pe trotuar, 3n )ă1ul tuturor, timp de două ore% La cinci şi

7umătate, era prea 3ntuneric $ă mai poată 7uca% Le $pu$e la re)edereprietenilor lui şi $e du$e direct la ca$a pără$ită de pe $trada fără nume%"coa$e pachetul 3n)elit 3n muşama, 3l de$făcu şi ţinu pi$tolul 3n m3nă% 8i$imţi ener*ia ca un curent electric, $cutur3ndu5i raţul% "coa$e cartoful%Era un truc pe care5l 3n)ăţa$e de la !err%5 E un pentru un $in*ur foc, $pu$e$e !err% ;ace un $ă $une ca o puşcă

cu aer comprimat% Cel pe care 3l 3mpuşti )a muri m3n7it tot de cartof% 2i

109



r3$e$e% &on pu$e cartoful pe capătul ţe)ii% Aşteptă 8n 3ntuneric l3n*ăşoareci% Nu $imţea nici un pic de teamă, doar ferilitate%Colonelul intră pe $trada fără nume fluier3nd o melodie, cu a$tonul ţinut$u raţ% Mer*ea cu pa$ mare, aro*ant, cu ăria ridicată%

&on ieşi 3n pra* şi răma$e 3n umră% Apoi 3ncepu $ă mear*ă $pre colonel%

Era la trei metri di$tanţă c3nd colonelul 3l )ă1u%5 /ei $pu$e% M5ai $periat, ăiete% >ino 3ncoace $ă mă uit la tine% &on pri)i

3n $u$, la colonel, apoi, ru$c, nu mai )ă1u u1ele colonelului $au na$ul luilun* şi aro*ant, $au ochii lui reci şi $clipitori% >ă1u 3n $chim faţa tatălui$ău% Păşi afară din 3ntuneric, ţinu pi$tolul cu raţul 3ntin$ şi apă$ă petră*aci%Cartoful 3năuşi 1*omotul 3mpuşcăturii% ;ăcu pafff%Cartoful $e de1inte*ră, *lonţul intră 3n capul colonelului, chiar dea$upraochiului $t3n*, şi5i de$prin$e o ucată de craniu% #ucăţile de cartof $e

3mprăştiară pe faţa lui şocată% ;orţa 3mpuşcăturii 3l ră$uci pe 7umătate şi$e clătină ne$i*ur pe picioare, dar nu că1u% 3şi pă$tră echilirul şi $e

3ntoar$e $pre &on% O parte a feţei lui era o m31*ă $c3roa$ă% Ochiul 3iieşi$e din orită% +3uri de $3n*e 3i cur*eau pe haină% Ochiul care rămă$e$e

3ntre* pri)ea fi6, cu ne3ncredere, $pre &on% Clătin3ndu5$e, făcu un pa$ne$i*ur şi că1u 3n *enunchi%O ferea$tră $e de$chi$e $pre alee%5 Cine5i< Ce $e 3nt3mplă< $tri*ă o )oce%

&on $e tra$e 3n umră şi pri)i 3napoi, 3n $u$ul $tră1ii fără nume% O uşă $ede$chi$e 3n celălalt capăt al $tră1ii şi o d3ră de lumină *alenă tăie

3ntunericul% &on $e 3ntoar$e $ă plece $pre ca$a pără$ită, dar, imediat, 3i 3n*heţă

inima% Ce)a 3l ţinea de *le1nă% "e ră$uci şi5l )ă1u pe colonel cu o m3nă pe*le1na lui% Ochiul $ănăto$ 3l pri)ea cu ură% Cealaltă m3nă 3ncerca $ă apucetocul pi$tolului% Pantalonii lui &on fură $tropiţi de $3n*e% Colonelul 3ncerca$ă $pună ce)a, $ă $tri*e, dar nu reuşi dec3t $ă $coată un horcăit 3necat 3n$3n*e%

&on 3ncercă $ă5şi tra*ă piciorul% 8l t3r3 pe colonel $pre ca$a *oală, darofiţerul 3i $tr3n*ea piciorul cu 3nd3r7irea 3n*heţată a morţii% Aproape reuşi$e$ă $coată pi$tolul din toc% &on tra$e din nou, ţin3nd pi$tolul foarteaproape de fruntea ăratului% Capul lui ;lood0ell e6plodă% ;aţa lui &onfu 3mproşcată de $3n*e şi de ucăţi de craniu% Colonelul $e ro$to*oli pe$pate, aproape $ufocat, apoi horcăi din nou%

&on $e repe1i către uşa ca$ei, )3r3 arma 3n 3n)elitoarea de muşama B o 3n*he$ui $u cărţi5 3şi $coa$e ati$ta şi 3şi şter$e faţa plină de $3n*e, 3ndrept3ndu5$e 3n fu*ă $pre $cara pi)niţei% Au1i paşi pe $tradă şi continuă$ă aler*e şter*3ndu5şi $3n*ele de pe faţă% C3nd a7un$e la uşa din $pate, $eopri% A$cun$e ati$ta la un loc cu arma şi păşi cu *ri7ă pe $trada

3ntunecoa$ă% Pe $tradă nu era nimeni% &ra)er$ă *răit pe partea cealaltă,care era mai 3ntunecoa$ă şi mer$e către po$tul de $antinele% 3năuntrulmicii clădiri din mi7locul $tră1ii )ă1u doi $oldaţi% "trada era lieră% -ardulde $3rmă *himpată era dat la o parte pe trotuar% Cei doi $oldaţi păreau $ălucre1e la un aparat de radio% Au1i 313itul $pecific c3nd $e apropie%

Pantalonii 3i erau pătaţi de $3n*e numai pe un crac% A$ta 3i era de a7utor%

110



Mer*ea foarte 3ncet, 3n 3ntuneric, cu ochii la cei doi $oldaţi de l3n*ă po$tulde control%5 8ţi $pun eu, "tri.er, erau 3mpuşcături, $punea unul din ei% Cel puţin adoua era $i*ur%5 &u au1i 3mpuşcături şi5n $omn, ;inch, $pu$e cel care fu$e$e numit "tri.er%

&on $e 3ndreptă către cei doi $oldaţi, ale căror umre $e )edeau 3nlumina din *heretă% Pe )iitor, $e *3ndea el mer*3nd prin 3ntuneric către ei,)a 3ncerca $ă ia 3n con$ideraţie tot ceea ce ar putea $ă mear*ă pro$t, 3şi)a face mai multe planuri, nu numai unul%

&on a7un$e la *ardul de $3rmă *himpată, dat 3ntr5o parte% Cei doi $oldaţinu5l )ă1u$eră% Erau ocupaţi cu radioul lor,B dar nu reuşeau $ă oţină dec3tun 313it% Pu$e piciorul pe *ard şi 3mpin$e, p3nă c3nd $imţi unul din nodurilede oţel pătrun13ndu5i prin pantaloni, 3n picior% &ra$e piciorul 3n $u$ şi $3rmatăie ad3nc 3n carne% Tipă%"oldatul numit "tri.er 3i ă*ă lanterna 3n ochi%5 A7utaţi5mă, )ă ro* M5am rănit, $tri*ă el%5 (i$u$e /ri$toa$e $tri*ă "tri.er şi $e repe1i $pre &on%5 &e5ai rănit rău, ăiete, $pu$e 1ărind $3n*ele ce ţ3şnea prin pantalonii rupţiai lui &on% N5ai )ă1ut $3rma<5 Eram *răit% Am $tat $ă 7oc fotal p3nă t3r1iu, ştiţi% Acum am 3ncurcat5o%Am 3nt3r1iat la ma$ă şi pantalonii 3mi $unt 1drenţe% Unchiul $i*ur o $ă5miardă c3te)a pentru a$ta%5 /ai, ;inch, $coate5ţi tru$a Campionul no$tru de fotal $5a rănit 3n $3rmă%;inch lo)ea radioul cu pumnul, 3ncerc3nd $ă oprea$că 313itul5 Mă 3ntre ce dracuB $e 3nt3mplă aici, $pu$e el, apoi pri)i piciorul lui &on%Doamne, ăiete, daB chiar te5ai tăiat "tai liniştit o clipă% Am nişte iod şi un

anda7 3n tru$a de prim a7utor% Nu ţi $5au părut 3mpuşcături, "tri.er<5 Mă omoram cu radioul ăla nenorocit, ;inch, n5am au1it nimic de *enulă$ta% "tai liniştit, ăiete, a$ta o $ă cam u$ture%8i $pălă rana cu iod şi i5o anda7ă%

&elefonul din *heretă $ună şi ;inch ră$pun$e%5 Cee%%% ce< (i$u$e, e mort< Nu, pe5aici n5a trecut nici un $uflet de5o 7umaBde oră% Doar un puşti pe care5l cunoaştem% 2i5a rănit piciorul 3n $3rma%%%A)eţi dreptate% O )om 3nchide acum, daB n5a fo$t nici mu$ca pe5aici%

3nchi$e%5 N5o $ă5ţi )ină $ă cre1i, "tri.er Cine)a i5a *ăurit capul colonelului% La nicidouă $tră1i de5aici, pe #luff% &reuie $ă5nchidem $trada% Ti5am 1i$ io c5am

au1it 3mpuşcături% &on 3şi $chimono$i faţa şi 3ncercă $ă5şi $toarcă măcar c3te)a lacrimi%5 Auuuu, $e pl3n$e el%5 C3t de departe $tai< 3ntreă ;inch%5 La două $tră1i de5aici, pe Mulflo0er%5 Poţi $ă mer*i<5 Cred că da%"e lă$ă pe piciorul rănit% +ana 3l ardea, dar era $uportailă%5 E5n re*ulă, mă de$curc% Mulţume$c pentru a7utor%5 Ai *ri7ă cum mer*i, micuţule% A)em de furcă 3n noaptea a$ta% 2ter*e5o de

aici c3t mai repede%

111



5 Da, domnule, $pu$e el şi $e 3ndepărtă şchiopăt3nd, 3n 3ntuneric, 3n timp ce"tri.er şi ;inch 3ncepură $ă mute poarta de $3rmă *himpată de5acurme1işul $tră1ii% P3nă 3mplini$e opt$pre1ece ani, c3nd termina$e liceul şioţinu$e o ur$ă la O6ford, 3şi 3n)ăţa$e ine me$eria% "ă duci un pi$tol 3nAn*lia ar fi fo$t o ne$ăuinţă% Pe l3n*ă a$ta, ;almouth nu mai era m3nio$%

C3nd 3l uci$e$e pe ;lood0ell, tot ce5şi amintea era că $e $imţi$e ine ştiindcă era chit, dar, pe mă$ură ce trecea timpul, ace$t lucru de)enea din ce 3nce mai puţin important% +ă1unarea $e tran$forma$e 3n euforie% Acum,$implul act de a ucide 3l făcea $ă $e $imtă ine, ca un 3naintaş caremarchea1ă un *ol% A$ta era ceea ce făcea@ o făcea fără remuşcări $au$entimente şi o făcea foarte ine% 2i de unul $in*ur%Cu o 1i 3nainte de plecare, mer$e$e cu icicleta p3nă la LandB$ End şi 3şiarunca$e pi$tolul Wele c3t putu$e mai departe, 3n ocean% 8l $er)i$e foarteine% 8n patru ani, &on uci$e$e nouă oameni% Doi fu$e$eră en*le1i, ceilalţiinformatori% Nu uci$e$e dec3t o femeie%La O6ford, ;almouth 3şi făcu$e un do$ar şi, din moti)e ştiute numai de el,după ce5şi termină $tudiile, $e an*a7ă 3n "er)iciul "ecret ritanic% Nue6i$ta nici un do$ar de$pre 9antrenamentul: timpuriu al lui ;almouth, iarcei de la M% (% erau 3nc3ntaţi $ă5l aiă% Nu $e mai 3ntor$e$e niciodată 3n(rlanda%5 %%% cu un om de elită% ;almouth re)eni la realitate%5 "cu1ă5mă, era un 1*omot pe fir% Poţi repeta<5 3mi pare rău% 8n opinia mea, a$ta e o operaţie pentru doi oameni% &u eştifoarte ine calificat pentru 7ocul ă$ta, iar eu te5am pu$ 3n echipă cu unflăcău de prima cla$ă%5 Cine<

5 Numele lui e$te /in*e% E mai t3năr, dar e 3n !oc de c3ţi)a ani% E 3ntr5ade)ăr foarte un% Eu 3l con$ider unul dintre cei mai uni oameni ai noştri%A luat parte la patru operaţiuni p3nă acum şi $5a achitat admirail%5 3nţele*%5 3mi pare rău, 3n *raa mea ţi5am dat numai ni)elul A de )erificare% Ai maifo$t implicat )reodată 3ntr5un $cenariu de $chim<5 La +oma, acum patru luni% Dar a fo$t puţin altfel% Era )ora de #ri*ă1ile+oşii şi treuia $ă lichidăm cinci oameni%5 #ine3nţele$, acum 3mi aminte$c% Un $pectacol foarte reuşit, aş puteaadău*a%5 Mulţume$c% +ăm3ne totuşi un 7oc foarte ri$cant%

5 Dar foarte eficient, c3nd mer*e%5 De acord%5 Cunoşti Caraca$ul<5 Am fo$t pe5acolo, dar nu cuno$c prea ine oraşul% Cuno$c un şofer acolocare e$te foarte un%5 E6celent%5 Cu ce a)em de5a face acum, cu )reo andă de re)oluţionari<5 Nu5i )ora de politică aici% E )ora doar de o m3nă de *an*$teri locali,antrenaţi de +af$aludi, care 3ncearcă $ă $umine1e compania, deşi nua)em nici o idee de$pre c3t de tari $unt clienţii ăştia%

5 Ei, +af$aludi pot de)eni foarte $upărători%

112



5 E6act% E o treaă ine plătită% 2apte1eci şi cinci de mii% ;almouth fluierăpentru $ine% 3ncepu$e de7a $ă5şi facă planul%5 &reaa treuie făcută repede% Poate chiar m3ine noapte, ine3nţele$, numai t3r1iu de 1iua următoare% +i$cul creşte cu fiecare oră care trece%5 Da, ştiu% (a $ă )edem% A1i e luni%%% >a treui $ă5l recupere1i pe La)ander

p3nă cel mai t3r1iu miercuri%5 #ine, $pu$e ;almouth% Aşa )oi face% 3mi a$um acea$tă operaţiune%5 Da, tu )ei comanda% Lui /in*e i $5a e6plicat de7a% Miami 3ţi con)ine<5 E ine%5 Ai o cur$ă Pan Am la ora 1ece $eara, pe Aeroportul (nternaţional Miami%A7un*e la două$pre1ece şi trei1eci şi trei de minute noaptea% /in*e )a fiacolo la ora opt dimineaţa% >ine prin Me6ic%5 Arme<5 >ei a)ea acolo tot ce5ţi treuie% 8l contacte1i pe +afael Domi*non%Numărul e$te HFI% La aeroport )a fi un pachet pentru tine, ca deoicei%5 #ine% Cum o $ă5l recuno$c pe /in*e<5 Printr5o foto*rafie de tip uletin şi un trauc Camei%5 #ine% >oi raporta c3nd totul )a fi *ata, dacă nu cum)a $e )a i)i )reoprolemă%5 E6celent, domnule, e6celent% Mă ucur că tu te ocupi de a$ta%5 Mulţume$c% Pe mai t3r1iu%5 La re)edere%9La dracuB Ce treaă 3mpuţită% Dar dacă /in*e a)ea materialul, ;almouth$e putea 3ntoarce 3n #ahama$ p3nă miercuri $eara% Dacă OB/ara )a )eni,$e *3ndi el, )a aştepta%:

Pachetul fu trimi$ printr5un curier la *hişeul de ilete al aeroportului, cucinci1eci şi cinci de minute 3nainte de plecare% ;almouth 3l luă şi mer$e latoaletă, unde intră 3ntr5o caină, $e aşe1ă pe clo$et şi $tudie conţinutul%Cuprindea un ilet pentru un 1or du$53ntor$ la Caraca$, un paşaport, unpermi$ de conducere, două cărţi de credit, toate pe numele Eric "loan,cinci mii de dolari, cecuri de călătorie ne$emnate, o foto*rafie trei pe cincia lui /in*e, o foto*rafie Polaroid, prăfuită, a lui La)ander, o li$tă adirectorilor de la farica din Caraca$, re1er)ările pentru hotelul &amanaco,cel mai un hotel din oraş, şi o ţi*ară Camei cu filtru, 3n)elită 3n foiţă dealuminiu% Marcă filtrul cu un pi6 şi pu$e ţi*ara 3n pachetul $ău de ţi*ări,-itane$% "tudie foto*rafia lui /in*e c3te)a minute, 3i dădu foc, apoi $e

ră1*3ndi şi o pu$e 3n 3n)elitoarea paşaportului% "emnă cecurile de călătorieşi le pu$e, 3mpreună cu chitanţa de la hotel şi cu anii, 3n paşaport% &impde c3te)a minute $tudie foto*rafia lui La)ander@ un ărat deşirat şine3n*ri7it, cu un ten cenuşiu şi cu părul $uţire şi 13rlit% După ce memorăfi*ura, ar$e foto*rafia şi aruncă re$turile 3n clo$et, tră*3nd apa%Pără$i toaleta şi mer$e la iroul liniei de 1or pentru a $e 3nre*i$tra%/in*e $o$i a doua 1i, la 1ece dimineaţa% Drumul de la aeroport la Caraca$fu incomod şi $ufocant% Aerul era umed 3ncă, datorită ploilor din 1iuaprecedentă, iar norii furtunoşi ameninţau $ă inunde din nou oraşul, 3norice moment% 2i, pe dea$upra, ta6iul nu a)ea nici aer condiţionat% Un )3nt

cald şi umed pătrundea prin fere$trele de$chi$e, iciuindu5l pe /in*e, careera tran$pirat leoarcă% &raficul, ca de oicei era *reoi şi *a1ele de

113



eşapament 3i ardeau na$ul şi *3tul% 9Oraş afuri$it:, $pu$e /in*e printredinţi%Nu era prima lui călătorie 8n capitala >ene1uelei% 2tia ine oraşul aşe1at

3ntr5o )ale lun*ă de nouă mile, 3ntre muntele A)ila, 3nalt de trei mii trei$ute de metri, acoperit de păduri, la nord, şi poalele munţilor Corda del

Maria, la $ud% 8n $patele munţilor Corda del Maria, p3nă departe $pre $ud,nu mai e6i$ta dec3t 7un*lă şi iar 7un*lă şi, 3n cele din urmă, #ra1ilia% Poalelemunţilor Del Maria 3i păru$eră 3ntotdeauna lui /in*e un poco loco, un loc$traniu% 9"chi1ofrenic: ar fi fo$t poate termenul mai potri)it% Pe )er$anţii)e$tici $e aflau c3te)a din cele mai mi1ere mahalale din lume, ranchito$,unde mii de arăci roşii şi cocioae din lut $unt 3n*rămădite una 3n alta, 3nmi1erie, 3n timp ce $pre e$t, locurile frec)entate de cei o*aţi şi puternici$unt pre$ărate cu ca$e $cumpe, pi$cine şi cluuri particulare, con$tituindun #e)erl /ill$ al Caraca$ului%8ntre ele, $e de$făşoară re$tul oraşului, 9oraşul afuri$it:, cum 3l numea/in*e, 3mo*ăţit datorită petrolului, de1)oltat mult prea repede pentru a fice)a un şi care, 3n ciuda 1*3rie5norilor din oţel şi $ticlă, $uferea din cau1aaceloraşi oli, ca orice oraş de1)oltat pe$te noapte% Erau prea multeclădiri, prea mulţi locuitori, era poluat, a)ea un $i$tem 3n*ro1itor detelecomunicaţii, apa era in$uficientă, *unoiul 1ăcea 3n mormane, traficulera cel mai a*lomerat din lume, iar pro$tituatele erau cele mai ur3te dinlume%Noaptea, oraşul $trălucea ca o )itrină de la &iffan%/in*e 3şi şter$e tran$piraţia de pe frunte şi 3ncercă $ă i*nore lip$a deconfort%Ce naia, ar putea fi la !ohanne$ur*% Oraş afuri$it, 3şi $pu$e el

nemulţumit%"e *3ndi la treaa pe care urma $5o facă% Acolo, unde)a, printre cele treimilioane de oameni, 3n coşmarul oraşului $au printre $ăracii ranchito$, $eafla $ărmanul La)ander, ca un păcăto$ la o $lu7ă, ru*3ndu5$e $ă fie iertat%Ei ine, dacă eu şi ătr3nuB "pettro nu5l putem $căpa, atunci 3n$eamnă cănu poate fi $căpat%Aşadar, urmau $ă $tea 3ntr5unul dintre cele mai lu6oa$e locuri din oraş, 2ia$ta mulţumită lui Quill% &otul era de prima cla$ă% /in*e $e 3nre*i$tră şi5şiluă cheia, refu13nd $ă5i permită hamalului $ă5i ducă $u$ *eanta $a nea*ră,de călătorie% Camera era la eta7ul al patrulea%Era ine% Lui /in*e nu5i plăcea $ă $tea prea $u$% ;u$e$e odată prin$ de un

incendiu, 3ntr5un hotel din #an*.o., şi teama $a de incendii 3n hoteluride)eni$e paranoică% Urcă cu liftul p3nă la eta7ul al patrulea% Camera eramare şi lu6oa$ă, cu o )edere frumoa$ă $pre telefYrico, o caină pe calude tip el)eţian, care 3i ducea pe turişti de pe o parte a muntelui A)ila pepartea cealaltă, către Marea Caraielor, două$pre1ece mile mai la nord%

3şi pu$e *eanta pe pat, o de$chi$e şi $coa$e din ea rufărie curată, ocămaşă, ciorapi şi o pereche de pantaloni .a.i% Neliniştea 3i ţinea ner)ii

3ncordaţi% Era de7a pre*ătit pentru operaţiune, dar era mai neliniştit $ă ştiecă partenerul $ău $e află 3n camera alăturată% După 1ece ani 3n ranşaa$ta, a)ea 3n $f3rşit $ă5l cunoa$că pe "pettro 5 ;antoma 5 care, potri)it

le*endei, era cel mai priceput a$a$in din ranşă şi omul care te puteaucide cu o pri)ire%

114



%

8n timp ce /in*e $e 3ndrepta $pre hotelul $ău din Caraca$, OB/ara opri 3nfaţa atră*ătorului hotel de pe (n$ula "t% Lucifer%

Marele hotel -u$ta)$en era $ituat la poalele unui deal, cu faţa $pre #onne &erre, cel mai mare oraş de pe in$ulă, cu o populaţie de cinci mii deoameni, şi $pre Marea Caraielor% Palmieri 3nalţi marcau drumul de coralce conducea la intrarea principală% Nimic nu $e $chima$e de la ultima)i1ită a lui OB/ara% Conduc3nd p3nă 3n dreptul intrării, $e $imţea

3ntotdeauna de parcă ar fi fo$t pierdut 3n timp% /otelul 3n $til )ictorian, deun al )ir*inal, 3nalt de patru eta7e, era poate cel mai )echi şi ele*antca$tel, a$emănător palatelor de turtă dulce din po)eşti% Lemnul cu careera decorat era o ade)ărată capodoperă de arae$curi, fili*rane, coloaneră$ucite şi arcade% &era$e lar*i 3ncon7urau al doilea şi al treilea eta7 alătr3nei clădiri, locul fiind 3ncadrat de palmieri şi de feri*i 3nalte% Eta7ulprincipal al hotelului era de fapt cel de5al doilea% Ni)elul inferior, carefu$e$e odată pi)niţă şi )inotecă, era tran$format acum 3ntr5un fel deminia1ar internaţional% A$cun$e di$cret 3n $patele unor uşi mari cu*eamuri $e aflau ma*a1ine cu $u)enire din An*lia, "pania şi Orient% Unfaimo$ croitor france1 a)ea acolo o mică $ală de pre1entare a modei%"tandurile de 1iare )indeau periodice şi cotidiane din aproape fiecare ţarădin lume, inclu$i) din +u$ia% 8n faţa hotelului $e afla o f3nt3nă arte1iană, cuc3te o $cară 3n $pirală de fiecare parte, duc3nd la eta7ul 3nt3i şi la intrareaprincipală%/otelul fu$e$e con$truit 3n IK de către Olaf -u$ta)$en, un con$tructor

de na)e nor)e*ian% 3şi pără$i$e pe r3nd cele trei $oţii cicălitoare, apoi pecei nouă copii ai $ăi, retră*3ndu5$e 3n ca$telul de pe in$ulă, unde $ecă$ători$e cu o frumoa$ă localnică% Acea$ta 3i dărui$e un fiu şi muri$e lanaştere% -u$ primea e6patriaţi, $oldaţi ai norocului, 7urnalişti aflaţi 3ncălătorie, $criitori rataţi, $pioni ătr3ni, de1*u$taţi de )iaţă, aflaţi la un pa$de ieşirea la pen$ie şi pe oricine altcine)a care a)ea ce)a intere$ant depo)e$tit% De5a lun*ul anilor, adu$e$e 3munătăţiri hotelului, pun3ndin$talaţii de apă curentă şi electricitate% ;iul $ău, Little -u$, care5şipetrecea cea mai mare parte a timpului pe$cuind, pă$tră tradiţia ele*anţeiţipătoare, fără a ceda 3n faţa modernului, aşa că hotelul nu eneficia deaer condiţionat şi telefoane 3n cameră% Me$a7ele erau primite de oricine $e

3nt3mpla $ă ră$pundă la telefonul de la recepţie şi erau $au nu tran$mi$emai departe% 8n afară, nimic nu $e $chima$e din IK, cu e6cepţia unoroca1ionale re)op$iri 3n al% "in*urul $emn de modernitate era o tăliţăl3n*ă şo$ea, luminată cu neon roşu, pe care $cria4Marele hotel -u$ta)$en pre1intă pe4 +oth$child Cel cu 2a$e De*eteMa*icianul Cla)iaturii "pectacol 3n fiecare $eară%Ma*icianul proail că 3l şanta7a$e pe ătr3nul hotelier, ca $ă5l con)in*ă $ăpună ace$t $emn%Portarul era un ne*ru uriaş, 3mrăcat 3ntr5o cămaşă ală cu m3neci $curteşi o pereche de pantaloni ne*ri, cu fundul lar*%

5 #on7our, mon$ieur, $pu$e el şi luă )ali1a lui OB/ara%

115



5 #on7our, $pu$e OB/ara% Merci% Locul era la fel de colorat ca de oicei% 8ntimp ce plătea ta6imetri$tului, $e apropiara de el doi ăraţi% Erau doine*ri $cun1i şi neărieriţi, cu pălării din pai pe cap, tra$e şmechereştepe5un ochi şi ţin3nd fiecare 3n m3nă c3te un cocoş de luptă% 8n $patele lor,un 3n*hiţitor de flăcări amator 3şi introducea şi5şi $cotea din *ură o torţă

aprin$ă%5 E6cu$e15moi, mon$ieur, $Bil )ou$ pla3t, $pu$e unul dintre cei care ţineauc3te un cocoş 3n m3nă, $coţ3ndu5şi pălăria şi 13mind lar* pentru a5şi arătaun dinte de aur dintr5o parte a *urii% Parle15)ou$ francai$< /ala U$tede$panol< "pea. En*li$h<5 !e $ui$ AmYricain, $pu$e OB/ara%5 Ah, mon$ieur a)eţi pri)ile*iul $ă daţi pe$te cel mai celeru co= dinin$ulă% Amicul ă$ta de5aici a dat odată o lo)itură de moarte cu ciocul unuiti*ru%Cocoşul prin$e$e şi )remuri mai une% Acum, a)ea crea$ta ciu*ulită şi1drenţuită, şi nu a)ea dec3t un picior%5 Merde, e6clamă 3n$oţitorul $ău% O *ăină *rand5mere, ătr3nă şi oară l5amuşcat de picior% +idică cocoşul 3ntr5o m3nă% Amicul ă$ta a omor3t, c3nd)a,un )ultur 3n 1or%5 /a Ce minciună Mon$ieur, daţi 1ece dolari amYricain$ şi re1ol)ămimediat prolema a$ta, 1i$e cel cu cocoşul fără un picior%5 Cu altă oca1ie, le $tri*ă OB/ara, urm3ndu5l pe portar 3n $u$, pe $cări, $preholul principal%Cei doi localnici nu $e lă$ară de$cura7aţi%5!e mBappelle &oledo% Donne15moi de )o$ nou)elle$ $tri*ă după el cel cucocoşul fără un picior% "unt &oledo% "ă5mi daţi de )e$te Cu toţii r3$eră%

Uşile dule, cu *eamuri mari, conduceau 3n camera principală a hotelului,care era enormă şi $er)ea at3t de hol, c3t şi de ar, $ală de aşteptare,re$taurant şi recepţie% (mediat l3n*ă uşă $e *ă$ea un irou uriaş, 3n*ropat

3n $cri$ori, note de plată, tele*rame, me$a7e% &ot pe irou $e afla şi untelefon )echi, franţu1e$c% +e*i$trul )echi şi demodat al hotelului 1ăceade$chi$ 3ntr5un colţ% #arul, din $te7ar, ine lu$truit de timp, $e afla 3n$t3n*a% &e7*heaua $a din 1inc, lun*ă de şa$e metri decora$e c3nd)a $alaprincipală a unei faimoa$e ra$erii pari1iene, p3nă c3nd ătr3nul -u$ta)$eno c3şti*a$e de la proprietar la un 7oc de acara şi o trimi$e$e pe in$ulă, cumare cheltuială% Un fermier din Montana, client )echi al hotelului, 3idădu$e ătr3nului o placă de aramă c3nd $o$i$e te7*heaua de 1inc% Placa

era montată la un capăt al arului şi pe ea $cria4 9C3şti*ată cin$tit la un 7ocde noroc dintre ătr3nul -u$ta)$en şi -Yrard &urin, Pari$, F decemrieIKF:%8n dreapta recepţiei era re$taurantul, unde $e aflau mai multe me$e cu$caune din răchită% M3ncarea era *ătită de un t3năr localnic, pre*ătit 3nacea$tă me$erie de fo$tul ucătar5şef, marele -a1erin% Numai m3ncareamerita o e6cur$ie pe in$ulă%Camera 3n $ine era o colecţie de ciudăţenii, lucruri lă$ate, donate $aufolo$ite ca plată pentru ăuturi4 o elice de a)ion, aflată la ar, lanterne$peciale pentru )reme de furtună, de toate mărimile şi de toate formele, o

enormă ancoră, care 1ăcea 3n acelaşi loc, 3ntr5un colţ al 3ncăperii, detrei1eci şi patru de ani, un răcitor de )in, de$pre care $e pre$upunea că 3i

116



fu$e$e dăruit lui -u$ta)$en de către /emin*0a, o pălărie au$traliană, unarc şi mai multe $ă*eţi care, conform le*endei, fu$e$eră lă$ate acolo deun pi*meu 3mrăcat 3ntr5un co$tum indian din umac, 3n dun*i ala$treşi ale% Pe pereţi at3rnau $tr3m mai multe foto*rafii cu auto*rafe ale unoro6eri, luptători şi mu1icieni, iar dea$upra pianului, cu capacul ridicat,

lipită de un perete, era o foto*rafie mai mare a unui cal $ălatic% Cameraera 3ntunecoa$ă şi răcorită plăcut de )entilatoarele din ta)an%5 &ien$, )oila le Marin #on7our, on7our, mon ami, $tri*ă cine)a de la ar%OB/ara pri)i atent 3n penumra din 3ncăpere şi5l )ă1u pe !u$tice !olicoeurapropiindu5$e de el%

!u$tice !olicoeur $e opri la c3ţi)a paşi de OB/ara şi pri)i un moment, deparcă ar fi $tudiat un talou%5 Alor$ $pu$e el% Nu te5ai $chimat a$olut deloc% E$te e)ident că ai

3nfruntat cu ine e6ilul%Era un omuleţ $uţire şi arăta din cap şi p3nă 3n picioare ca un ade)ăratdand% Purta un co$tum al, cu )e$tă, o cra)ată $uţire de un roşu aprin$şi o *aroafă roşie ca $3n*ele la re)er% -hetele pe care le purta erau dinpiele nea*ră, en*le1ea$că, iar a$tonul arăta ca emailat şi a)ea măciulia

3n formă de cap de leădă, din aur, modelată manual% Părul $ău, ne*ru şiondulat, era pieptănat pe$te cap şi 3ntin$, iar c3nd )orea, dialectul $ăucreol era rafinat, deşi uneori, pentru a face impre$ie, $e e6prima 3n limafrance1ă, pe care o )orea ca un erudit% !olicoeur era haitian şi5şi pără$i$eţara fiind urmărit de tonton5i, poliţia $ecretă a lui Papa Doc% Ce făcu$e ca$ă5şi atra*ă m3nia dictatorului era un mi$ter% !oii, cum 3i plăcea $ă fienumit, nu di$cuta niciodată de$pre trecutul lui% Dar $e $punea că $o$i$e 3n"t% Lucifer cu două $ute de monede din aur, fiecare )alor3nd o $ută de

dolari, a$cun$e 3n a$tonul $ău şi5l con)in$e$e imediat pe -u$ 7unior $ă5lpă$tre1e ca ama$ador oficial al ună)oinţei din partea hotelului% Meritapentru -u$ $ă5l aiă pe !oii pe l3n*ă el, pentru că dădea locului o notă deele*anţă%5 Cam aşa, $pu$e OB/ara% Dar şi tu, niciodată n5ai arătat mai pro$per, !oii%Lucre1i<5 N5o $ă5ţi )ină $ă cre1i% Mulţumită noilor hoteluri, aproape că n5am nici oclipă lieră% Merci, merci, me$$ieur$ /ilton, "heraton şi ţie, domnule*a1dă% Le trimi$e o e1ea% A treuit $ă mai adău*ăm şi un al treilea$pectacol de )oodoo 3n fiecare $eară, pentru a $ati$face cererea turiştilor%5 >oodoo< DaB nu $e practică )oodoo pe in$ula a$ta%

5 Acum $e practică, Marin% P3nă acum, am importat opt$pre1ece familii dinPort5au5Prince% "cot mai mult din acşişurile dintr5o noapte dec3t $coteau

3ntr5un an 3n /aiti%5 >ăd că 3ncă mai pă$tre1i poanta cu cocoşii de la uşă%5 Oui% 2i l5ai )ă1ut pe 3n*hiţitorul de flăcări< Dă $a)oare luptelor de cocoşi%5 A$ta5i aproape ca un calamur nereuşit, !oii%5 Mon$ieur<5 La$5o altă% ?ău, ar treui $ă5i cumperi tipului ăluia un alt cocoş Cocoşulcu un $in*ur picior nu arată de$tul de ine $ă fie m3ncat%5 /ei, aia5i doar o pa$ăre me$chină, mannare% (a *3ndeşte5te, n5ai fi

răutăcio$ dac5ai fi aşa de ur3t şi ar treui $ă ţopăi 3ntr5un picior ca $ă nu5ţi

117



fie creierii *ăuriţi cu ciocul< Certainement, e$te campionul lumii la luptede cocoşi cu un $in*ur picior%5 &reuie $ă5ţi $pun, !oii, că dintre toţi oamenii cu re$ur$e pe care i5amcuno$cut 3n )iaţa mea, tu eşti cel mai plin de re$ur$e dintre toţi% Eştire*ele tuturor lin*uşitorilor%

!oii radie% Ochii $ăi căprui $clipiră, plini de *ratitudine%5 OB/ara, eşti un ade)ărat che)alier, $pu$e !oii, 3nclin3ndu5$e%5 Ei, unde5i le "orcier< 3ntreă OB/ara%5 &e aşteaptă% >ene1 a)ec moi%

!olicoeur 3l condu$e dincolo de ar pe un hol mic% #ătu puternic 3n uşă cua$tonul%Din $patele uşii, o )oce 3nfundată tună45 (i$u$e /ri$toa$e, !olicoeur, intră odată, nu5mi rupe nenorocita aia de uşă%

!oii intră primul şi, plin de emfa1ă, $pu$e45 "unt 3nc3ntat $ă anunţ $o$irea lui le Marin, marinarul, 3ntor$ din e6il%5 Drace 1i$e +oth$child%2i ăratul pe care5l numi$eră le "orcier $ări 3n $u$ şi5l $tr3n$e 3n raţe peOB/ara%5 !oii, $pu$e el, du5te la ar şi adu cea mai ună $ticlă de coniac Napoleonpe care o a)em şi două pahare%5 Nu $punem şi 9&e ro*:< ro$ti !oii, ofen$at%5 "Bil )ou$ rahat pla3t, $pu$e +oth$child%5 Doar două pahare<5 #ine, !oii, trei pahare%5 &out de $uite, $pu$e omuleţul şi $e *răi $ă ia$ă%5 Măăăi, marinare arăţi mai ine dec3t atunci c3nd te5am )ă1ut ultima dată%

Ti5a priit $ă te a$cun1i% &impul şi )iaţa pe in$ulă 3i mai tempera$eră accentul, dar $e $imţea că)enea din partea de e$t a Manhattanului% Era un ărat $uplu, cam la felde 3nalt ca OB/ara, foarte ron1at, cu pomeţii 3nalţi şi ma6ilarul puternic şiproeminent% A)ea o pri)ire fermecătoare şi părea că 13meşte tot timpul,ceea ce de fapt şi făcea% $ta era modul lui de a pri)i )iaţa% Pentru+oth$child era o *lumă 3n aşteptarea punctului final şi pri)ea lumea ca peo ca$ă de neuni, plină de pri1onieri turaţi, raţion3nd haotic, lă$3ndu5$eduşi de )al%O ţi*ară neaprin$ă, 3ndoită, $tătea uitată 3n colţul *urii şi5n cameră pluteamiro$ul dulce al mari7uanei%

5 Ce 1ici de5un fum< Marfa a$ta )ine de5acolo de $u$, din $patele no$tru,de pe munte%5 Eu am un pro*ram $trict, Michael% N5am timp acum $ă mi5l $tric cu fumultău%5 Cum )rei, marinare% (a loc%Ma*icianul căută 3n u1unarul lu*ilor, apoi 3n cele ale cămăşii $ale de unala$tru $pălăcit, 3ncerc3nd $ă *ă$ea$că o richetă% Purta mănuşi ale%+oth$child purta 3ntotdeauna mănuşi ale% Nu era $t3n7enit de faptul că laamele m3ini 3i lip$eau ultimele două de*ete 5 nu de a$ta purta mănuşi% Lepurta pentru că oamenii păreau mai puţin intere$aţi de diformitatea lui şi

mai mult intere$aţi de calitatea interpretării $ale la pian, atunci c3nd nu)edeau că5i lip$e$c acele de*ete%

118



3ncăperea era un mic irou, 3n*ro1itor de a*lomerat, cu o ma$ăe6ten$iilă, un $caun de irou, $tră)echi şi $tricat, cu pielea ruptă, şi două$caune din lemn, pentru oa$peţi% Ma$a era plină cu *unoaie% -ă$i, 3n$f3rşit, o cutie de chirituri şi5şi aprin$e ţi*ara% &ra$e ad3nc un fum şi oftăuşurat%

5 Ce faci 3n iroul lui -u$< 3ntreă OB/ara%5 E o po)e$te lun*ă% DaB, ca $5o $curte1, pot $ă5ţi $pun că -u$ 7unior amurit%OB/ara $e 3ntri$tă%5 Ei, $pu$e el, $5a $tin$ unul dintre cei mari%5 Un ade)ărat om, $pu$e +oth$child% 3ntr5o 1i, a plecat la pe$cuit de unul$in*ur şi nu $5a mai 3ntor$% L5am *ă$it a doua 1i puţin mai 7o$ de "outh"pi.e% Atac de cord% Proail că $5a luptat cu unul mare% Undiţa era pu$ăla locul ei şi el $e le*a$e 3n $caun% Orice a fo$t, $5a omor3t $in*ur, 3ncerc3nd$ă5l prindă% Peştele nu mai era iar c3rli*ul era 3ndreptat%5 Nici nu mă pot *3ndi la o moarte mai potri)ită pentru el, $pu$e OB/ara%5 Oricum, afuri$itul m5a lă$at 3n locul lui% Mi5a lă$at toţi anii, tot Nu mi5a)enit $ă cred, marinare% Adică $ă5mi la$e mie tot5 O *rea re$pon$ailitate, amice%5 Mda% Am a)ut de7a neplăceri din cau1a aerului condiţionat% Le5am $pu$tuturor, hei, aşa e $cri$ 3n te$tamentul lui -u$% Nu poţi $ă $chimi nimic%E$te o moştenire $acră%

!oii $e 3ntoar$e cu coniacul şi umplu trei pahare aproape p3nă $u$%5 Merci ien, $pu$e OB/ara%5 Ce nBe$t rien, $pu$e omuleţul şi, ridic3ndu5şi paharul, propu$e un toa$t4 A)otre $ante

5 Pentru 1iua de plată $pu$e OB/ara%5 Dumne1eule, i5am făcut ătr3nului -u$ o 3nmorm3ntare care i5ar fi plăcutşi ţarului, $pu$e +oth$child% 8n te$tament a $cri$ că )rea o 3nmorm3ntareca la )i.in*i, ca 3n #eau -e$te, mai ţii minte, cu -ar Cooper, care da focfortului, a)3ndu5l pe #rian Donle) la picioare%5 Nu l5am prin$, $pu$e OB/ara%5 Nici eu, daB l5am )ă1ut de o $ută de ori la tele)i1or% Oricum, aşa a )rut-u$ $ă fie 3nmorm3ntat, aşa că l5am trimi$ pe Cri$tophe 3n oraş, am luatunul dintre c3inii ăia piperniciţi care latră pe $tră1i, am 3nchiriat şa$e ărcide pe$cuit şi le5am umplut cu marfă de la ar, ne5am luptat cu pianul $ă5lducem pe arca lui Dupre şi i5am luat pe toţi de la hotel şi i5am du$

dincolo de "outh "pi.e, 3n lar*, unde i5am aşe1at c3inele la picioare şi i5amdat foc nenorocitei ăleia de ărci de pe$cuit% Adică lui -u$, c3inelui, ărcii,la tot% Eu am c3ntat la pian şi toţi $5au 3mătat mai rău dec3t $e 3matăchine1ii de Anul Nou% A fo$t frumo$% "unt $i*ur că -u$, acolo unde era,pl3n*ea% &oată lumea pl3n*ea% O arcă de trei1eci de mii de dolari,marinare, şi noi am ar$5o toată% 2i de ce dracuB nu< 3ncă mai *ă$e$cconturi numerotate pe fiecare dintre in$ulele din Caraie% P3nă acum am$co$ trei $ute de mii de dolari şi n5am a7un$ 3ncă 3n El)eţia%Ma*icianul făcu cu ochiul%5 Dumne1eu ştie ce e şi5n contul ăla de acolo%

"e lă$ă pe $pătar şi mai luă o 3n*hiţitură de coniac%

119



5 Aşa că ai 3n faţa ochilor pe proprietarul ace$tui hotel% Dacă nu eşti dră*uţcu mine, 3ţi tai re1er)area%5 &otul o $ă $e $chime, Michael% Proprietarii de hoteluri au de$coperit(n$ula "t% Luc%5 Da, $pu$e !oii% #on7our, paradi$%

5 La dracuB, aici nu mai )in% >reau $ă $pun, turiştii% A$ta e$te $lu7a lui !oii,$ă de$cura7e1e )i1itatorii% Dar tocmai 3nainte ca noile hoteluri $ă $ede$chidă, au apărut aici trei tipi% Marinare, tipii ăştia arată de parcă ar

3n*hiţi cuie la micul de7un% Au )enit aici şi au 3nceput $ă5mi $pună cum o$ă tran$formăm noi 5 au1i, noi 5 holul, arul şi re$taurantul, 3ntr5un ca1inoşi cum o $ă5l conducă ei şi eu o $ă capăt 1ece procente% ?ece nenorocitede procente, 3nţele*i< Aşa că m5am uitat drept 3n ochii nemernicului şi am1i$ 5 pe cin$tea mea, OB/ara, ai fi fo$t m3ndru de mine 5 i5am 1i$4 9;ără1aruri:% E6act aşa% &ipul cu na$ul $tr3m a dat puţin 3napoi, $5a uitat laceilalţi doi fi*uranţi, apoi $5a uitat din nou la mine şi mi5a aruncat un r3n7etcare $punea 9a$ta arată ca un 13met, dar )rea $ă5ţi $pună că o $ă5ţi tai*3tul:%9;ără 1aruri<: a 1i$ Na$5"tr3m% Nu5i )enea $ă creadă şi eu i5am 1i$4 9M5aiau1it, amice, fără 1aruri% ?5a5r5u5r5i: 5 i5am $pu$ pe litere şi mi5am apropiatcapul de al lui% A $tat 3ncordat cam un minut şi pot $ă5ţi $pun că i $e$imţea foarte ine 3ncordarea% Pe urmă i5am tăiat5o% (5am 1i$4 9Locul ă$ta eun para)an pentru C(A% >rei $ă5ncepi un ră1oi cu ;#(5ul, n5ai dec3t $ă

3ncepi $ă tra*i% DaB fără 7ocuri de noroc% Punct% Aţi priceput< 2i cu a$ta onrahat $oir la toată lumea:%5 2i<5 "5au uitat unul la altul, $5au uitat la mine, şi5au du$ de*etele la pălărie şi5

au şter$5o% A$ta a fo$t acum un an 7umate% De atunci nu am mai a)utproleme% A$cultă, marinare, ce5ar fi $ă renunţi şi $ă )ii aici $ă5mi fiia$ociat< Am ne)oie de cine)a care $ă mă a7ute $ă conduc afacerea a$ta%Eu nu $unt un un om de afaceri şi ceea ce mă $al)ea1ă e că toţi ceilalţi,pe atolul ă$ta tră$nit, $unt la fel ca mine%5 Oui, are ne)oie de a7utor $pu$e !oii%5 Dacă intru cu tine 3n afaceri, am dat faliment 3ntr5o $ăptăm3nă% Ca $ă fiu

3n $tare $ă număr p3nă la un$pre1ece, treuie $ă5mi $cot pantofii dinpicioare% /ai mai ine $ă )orim de$pre ;almouth% #ine<5 Ai )enit aici de 1ece minute, 1ece minute 3mpuţite şi )rei $ă trecem de7ala afaceri<

5 N5am mult timp la di$po1iţie%5 (i$u$e, daB nici n5ai făcut cunoştinţă cu ($idore%5 Cine5i ($idore<5 Ah 3ntr5ade)ăr, cine5i ($idore $pu$e !oii%5 (11 e$te noul meu partener% "tă chiar dincolo de uşa aia%5 Michael%%%5 Un moment, prietene, $pu$e el, $coţ3nd cheile din u1unar şi apoide$chi13nd uşa%5 ($idore<De fapt, +oth$child căpăta$e acea unică po1iţie 3n comunitatea $pionilor

din 3nt3mplare% "e 3nt3mpla$e $ă fie la locul potri)it 3n momentul potri)it4 laun pian ne3n$emnat din arul "e or Collada din Monte*o #a, !amaica% Un

120



a*ent C(A, pe nume !erome O$carfield, fu$e$e catali1atorul ace$tui*amit%O$carfield a)ea ne)oie de un informator şi acolo dădu pe$te 2a$e5De*ete,Ma*icianul Clapelor, care c3nta la pian $eară de $eară, lună de lună%(nformatorul perfect% 3ntr5o noapte, O$carfield 3i $trecură un plic ine

$i*ilat%5 Eşti patriot< 3l 3ntreă O$carfield 3n şoaptă%5 &e referi la America $au la 3ntrea*a lume< 3ntreă +oth$child%5 La America ră$pun$e O$carfield puţin alarmat%5 -lumeam, $pu$e +oth$child% "unt roşu, al şi ala$tru din cap p3nă 3npicioare%O$carfield ră$uflă uşurat%5 AcuB, a$cultă5mă cu atenţie% Un ărat care5şi $pune #olo o $ă )ină latine şi o $ă $e pre1inte% O $ă te roa*e $ă c3nţi 9Moon O)er Miami:, şi aşa o$ă ştii $i*ur că e$te 3ntr5ade)ăr #olo%5 Eu nu c3nt melodii la cerere, $pu$e +oth$child%5 Nu treuie $ă c3nţi, $pu$e O$carfield, pier13ndu5şi puţin rădarea% E ca uncod, aşa o $ă ştii $i*ur că el e$te #olo% Ale*e un moment di$cret şi dă5iplicul%5 2i altcine)a ar putea $ă mă roa*e $ă c3nt 9Moon O)er Miami:% E foartepopular% 8ţi $pun eu un c3ntec pe care nu5l cere nimeni niciodată%%%5 C3ntecul n5are nici o importanţă, $pu$e O$carfield, 3ntrerup3ndu5l pe+oth$child şi ridic3nd )ocea% Nu treuie $ă c3nţi melodia% E )ora de ocominaţie% El o $ă5ţi $pună4 9#ună $eara, mă nume$c #olo% >reţi $ăc3ntaţi, )ă ro*, Moon O)er Miami<: Din partea mea, poţi $ă5i $pui $ă $educă la plimare, numai dă5i nenorocitul ăla de plic% Ai două $ute de dolari

pentru che$tia a$ta%5 A $pu$e +oth$child% Păi pentru două $utare, aş fi ucuro$ $ă c3nt 9MoonO)er Miami:%O$carfield 3şi coor3 din nou )ocea şi 13mi forţat%5 Nu treuie $ă c3nţi melodia, ţine minte numai de #olo şi de 9Moon O)erMiami:% A$ta e tot ce treuie $ă faci%5 "5a făcut, $pu$e +oth$child% 2i cum arată #olo ă$ta<5 ăă%%% ăăă, nu ştiu cum%%% arată% Nu l5am%%% 3nt3lnit%%% niciodată%%% Uite care5itreaa, cum arată n5are nici o importanţă%O$carfield 3l pri)i c3t)a timp pe +oth$child% 3ncepea $ă $e *3ndea$că căa)u$e$e o idee proa$tă% Dar $e hotăr3 $ă 3ncerce din nou%

5 "ă5ţi mai e6plic o dată, $pu$e el% #ăratul ă$ta pe nume #olo o $ă )ină latine şi o $ă te roa*e $ă c3nţi 9Moon O)er Miami:% După aceea, 3i dai pliculă$ta% E ca un cod, 3nţele*i< Cui 3i pa$ă cum arată< Nu5mi pa$ă nici dacăarată ca 'in* 'on*, at3t timp c3t 3ţi $pune codul% #ine<5 Perfect, $pu$e +oth$child, 3ntin13nd m3na%5 Nu face a$ta, $pu$e O$carfield% Ne )ede lumea% La$ă m3na 7o$% Uite, iaa$ta%5 Ce e a$ta<5 "unt cei două $ute de dolari%5 O 3nţele*ere e o 3nţele*ere, $pu$e +oth$child şi, 3n timp ce O$carfield $e

3ndrepta $pre ieşire, c3ntă c3te)a mă$uri din 9Moon O)er Miami:%

121



De fapt, +oth$child $e 7uca pur şi $implu cu O$carfield% &oată lumea, de laşeful ucătar la portar, ştia şmecheriile lui O$carfield% Apoi, 3ntr5o $eară,apăru #olo% &reuia $ă fie el% Era ma$i) ca un camion Mac., purta ochelaride $oare 3n mie1ul nopţii şi $e muta$e de trei ori de la o ma$ă la alta%El era% &reuia $ă fie, *3ndi +oth$child% "e f3ţ3ia prea mult şi era ner)o$ ca

un preot 3ntr5o taără de nudişti% Dar, dacă a$ta era o treaă $ecretă, dece ale$e$eră pe cine)a c3t muntele +u$hmore<+ă$pun$ul, află el mai t3r1iu, era că lucrurile e)idente treceau cel maiade$ea neo$er)ate%8n clipa 3n care anunţă pau1a, #olo $e ridică 3n picioare şi )eni l3n*ă el% 8i

3ntin$e o m3nă mare c3t capacul pianului%5 "unt #olo, $pu$e el%5 #ine, $pu$e Ma*icianul%5 2tii 9Moon O)er Miami:<5 Nu c3nt melodii la cerere%#olo era complet nedumerit% Nu era pro*ramat pentru *lume%5 2tii 9Moon O)er Miami:< repetă el%5 "ună aşa< 3ntreă +oth$child şi 3ncepu $ă fluiere 9"tar$ ;ell on Alaama:%#olo aruncă o pri)ire 3n 7urul $ău, fără $ă5şi mişte capul%5 Nu ştiu cum $ună, $pu$e el% La naia, unde dracuB5i plicul ăla< 3nţele*3ndcă ăratul uriaş n5a)ea nici pic de $imţ al umorului, +oth$child 3i $trecurăplicul%5 Eşti ţicnit, $ă ştii, mormăi #olo şi ieşi cu paşi mari din local% +oth$child 3şi

3nchipui că a$ta fu$e$e tot% Dar, două $ăptăm3ni mai t3r1iu, O$carfieldapăru din nou%5 &e5ai de$curcat frumo$, mărturi$i el% Chiar l5ai pu$ pe ătr3nul #olo la

te$t% Am au1it de a$ta%8i mai $trecură lui +oth$child 3ncă două $ute%Patru $ute de dolari ca $ă nu c3nte 9Moon O)er Miami: +oth$child eraimpre$ionat% După a$ta, O$carfield 3l folo$i frec)ent ca om de le*ătură% Nu5l mai re)ă1u pe #olo% Apoi, cur3nd, un alt a*ent $e deci$e $ă5l folo$ea$căpe +oth$child ca om de le*ătură 3n Caraie şi apoi altul% A urmat/a)er$ham, un a*ent ritanic de la M% (% % Apoi un i$raelian numit"il)erlatt% 2i un france1 numit%%%8n cinci ani, +oth$child a7un$e poştaşul 3ntre*ii comunităţi din Caraie%De)eni e6pert 3n de$facerea cu auri a plicurilor% Apoi $e apucă decriptolo*ie% De)eni un ho $ă $par*ă coduri, $ă pă$tre1e do$are şi $ă

compare informaţii% Nu după mult timp, 3nţele$e că ma7oritatea $pionilordin in$ule 3şi petreceau cea mai mare parte a timpului $pion3ndu5$ereciproc% Uneori, chiar memrii unei a*enţii $pionau pe alţi memri aiaceleiaşi a*enţii% Neunia a$ta 3i $timula lui +orth$child 3nclinaţia $preper)er$itate% 3ncepu $ă aiă $imţul puterii% Uneori $chima me$a7ele,numai ca $ă )adă ce $e5nt3mplă% Cu o a$emenea oca1ie fu pe punctul $ăpro)oace o re)oluţie 3n -uatemala% A$ta fu e6traordinar şi5i dăduMa*icianului o )edere cu totul nouă a$upra )ieţii%Aşa că, atunci c3nd $e mută pe "t% Lucifer ca $ă fie piani$t la Marele-u$ta)$en, epicentrul reţelei de $piona7 din Caraie $e mută 3n mod fire$c

pe "t% Lucifer% +oth$child de)eni at3t de important 3nc3t odată, c3nd plecă 3n"tatele Unite 3ntr5o )acanţă de trei $ăptăm3ni, 3ntrea*a comunitate de

122



$pioni fu parali1ată% Opt$pre1ece a*enţi $tăteau 3n acelaşi timp la Marele-u$ta)$en, fiecare repre1ent3nd o ţară importantă, şi 3l aşteptau pe le"orcier $ă $e 3ntoarcă% P3nă $ă5l achi1iţione1e pe ($idore, c3şti*a aproapecinci mii pe lună de la C(A, '-#, "uretY, M% (% şi de la fiecare or*ani1aţiedin reţea%

($idore de$chi$e o per$pecti)ă cu totul nouă% Cu a7utorul lui ($idore,puterea lui de)eni şi mai mare%5 >oila Dă5mi )oie $ă ţi5l pre1int pe (11, $pu$e +oth$child de$chi13nd uşacamerei 3n care $e afla ($idore% Camera lui ($idore era o deara mai mare%($idore era un minicomputer Apple ((%OB/ara 3l pri)i, mut de admiraţie% Era frumo$ şi ma$i)% A)ea o ta$tă decare erau ataşate un telefon, un monitor propriu şi o imprimantă 'ue demare )ite1ă% Cutia principală, creierul lui (11, era un pătrat cu latura camde trei1eci de centimetri, cu trei orificii 3n faţă şi un eculeţ pătrat, care $eaprindea c3nd era 3n funcţiune% Un ca$etofon era ataşat la modemultelefonului de pe ta$tă% &elefonul era de a$emenea echipat cu unmicrofon%+oth$child introdu$e$e munţi de informaţii 3n calculator% Dar pu$e$ecalculatorul şi la di$po1iţia a*enţilor, confidenţial, lă$3ndu5i 3ntotdeauna$in*uri 3n cameră, ca $ă5şi poată da identificarea şi $ă poată de$chidefişierele de care a)eau ne)oie% O cameră )ideo, ma$cată 3n perete şi

3ndreptată $pre ecran, 3i permitea $ă adune toate codurile şi lima7elemecanice nece$are ca $ă poată intra 3n computerele principale ale celormai importante a*enţii de $piona7% ;olo$ind telefonul, 3i 3nre*i$tra$e, dea$emenea, pe a*enţi făc3nd apeluri pentru acce$ul 3n centrele lor de calculşi, comin3nd ace$te ănci de informaţii cu propriul $ău computer, a)ea

at3t contactul )i1ual, c3t şi )eral cu ele%Era un ho e6traordinar%2i5l făcu pe Ma*ician unul dintre cei mai periculoşi oameni din lume% Dupăce e6plică ce putea face acea$tă minunată 7ucărie, +oth$child $e aşe1ă 3nfaţa calculatorului%5 Ce 1ici de a$ta< 3ntreă el, m3ndru%5 >rei $ă $pui că te poţi conecta la computerele de a1ă ale C(A şi '-#<

3ntreă OB/ara%5 8n *eneral, am acce$ la informaţiile de *radul doi, dar, 3n unele ca1uri,pot $ă intru 3n fişierele $trict $ecrete%5 De unde ai luat che$tia a$ta<

5 Din Miami% Oricine poate $ă cumpere% "ecretul e $ă ştii $ă5l folo$eşti% "ă5ţi arăt cum funcţionea1ă% Dădu la o parte un talou de pe perete,de1)ăluind un $eif a$cun$ 3n 1id% ;ormă cifrul şi de$chi$e $eiful% Era plin cuca$ete, di$chete şi en1i )ideo% "coa$e o ca$etă şi trei di$chete% (ntrodu$edi$chetele 3n calculator şi ca$eta 3n ca$etofon%5 Di$chetele ace$tea 3nma*a1inea1ă informaţii, e6plică el% Prima conţinepro*ramul% A$ta5i ceea ce pune totul 3n mişcare% Ca$eta conţineinformaţiile cu acce$ prin telefon% Odată ce am toate ace$tea, nu mai amne)oie dec3t de codul potri)it de acce$ şi pot oţine o li$tare ainformaţiilor pe ecran%

+idică receptorul şi formă un număr%

123



5 "per că funcţionea1ă telefoanele a$tă1i, $pu$e el% Chem linia de acce$pentru Lan*le%5 Computerul C(A<5 Da%

!oii 3i tra$e un cot lui OB/ara%

5 Petrece at3ta timp aici, 3nc3t are ne)oie de a7utor ca $ă conducă hotelul,şopti el%+oth$child apă$ă utoanele microfonului% Apoi o )oce $pu$e45 Aici e$te a1a Lan*le I% (dentificarea, )ă ro*%+oth$child pu$e telefonul 3n furca le*ată de ta$ta computerului şi apă$ăpe utonul 9Pla: al ca$etofonului% O )oce 3nre*i$trată $pu$e45 Aici O$carfield, cod C% l, ni)elul doi% +oth$child apă$ă pe utonul 9Pau$e:,al ca$etofonului% >ocea $pu$e45 (dentificarea )ocii completă% Acce$ul, )ă ro*% +oth$child apă$ă din noupe utonul 9Pla:%5 Acce$ fişiere, ni)el doi% >ocea ră$pun$e45 Citire, acce$ fişier, ni)el doi% Urmă o pau1ă şi apoi45 Continuaţi%Apă$ă din nou utonul 9Pla:% >ocea 3nre*i$trată a lui O$carfield $pu$e45 Citire modem, ni)el doi%2i pac Ecranul $e umplu cu 3ntreări şi $paţii *oale pe care +oth$child lecompletă4(dentificare acce$4 O;LD "ector a*ent4 ;(ELd Acce$ a*ent4 L5Claritate a*ent4 #5HNume4 OB/A+A, ;+ANC("A*enţia4 P+(>A&

"uiect ataşat anterior< Re$ 6 NoAfilierea anterioară4 C(ANi)el fişier4 #A?;oto4 RE"Alte informaţii4 NOAcce$ la fişier%%%#eculeţul dintr5o parte a computerului 3ncepu $ă clipea$că% După două $autrei $ecunde, $e opri şi pe ecran apăru un me$a74Apă$aţi cheia codului pentru a continua%%%+oth$child apă$ă doi5trei5cinci şi ecranul $e şter$e o clipă, după care afişăfişierul lui OB/ara%

5 ;ir5aş al naiii, 1i$e OB/ara%5 E cu ade)ărat ma*ic, $pu$e !oii% Lumea 3ntrea*ă )oreşte cu el prinmaşinăria a$ta%+oth$child apă$ă o ta$tă şi cur$orul $e mişcă rapid 3n 7o$ul ecranului% "eopri la o li$tă pentru 9Mi$iuni Curente:4"uiectul e$te 3n mi$iune $pecială% Memorie prote7ată% Nici un contactanticipat pentru mai multe luni%5 Omul5(arnă 3şi acoperă urmele, marinare% După raportul curent, tuacţione1i pe unde)a pentru C(A% 8n felul ă$ta nu treuie $ă ră$pundăpentru tine timp de un an, poate, p3nă c3nd do$arul e$te re)ă1ut% Aşa că,

)reo două luni de5acum 3ncolo, )a trimite rapoarte, $pun3nd că mi$iunea a

124



că1ut, şi apoi )a raporta că te5ai retra$% După ace$t fişier nimeni nu5şi )ada $eama că tu te5ai a$cun$ timp de un an%+oth$child ta$tă 9ACCE", ;O&O, "U#(EC&, CU+EN&: şi ace$tea apărură 3npartea de 7o$ a ecranului% Apă$ă pe ta$ta 9+eturn: şi o foto*rafiecomputeri1ată a lui OB/ara apăru pe ecran% Era 3mrăcat 3n uniforma de

marină%5 Drace, po1a a$ta a fo$t făcută pe )remea c3nd eram 3n marină $pu$eOB/ara%5 Arăţi ca un copil, inter)eni !oii%5 De)ine ciudat uneori, $pu$e Ma*icianul%5 Cum ai dat pe$te che$tia a$ta, Michael<5 Cre1i că am citit 3n Ne0 Ror. &ime$< La 3nceput, am cre1ut că e$te doar o

7ucărie $cumpă% Apoi am 3nceput $ă5i 3nţele* potenţialul% Omule, pot a)eaacce$ la &ime$, Wa$hin*ton Po$t, United Pre$$% ?i5mi ce )rei şi5ţi oţin%5 #ine, (11 e 3ntr5ade)ăr ce)a e6traordinar% Dar 3n momentul de faţă amalte proleme%5 Dacă eşti 3n*ri7orat pentru di$pariţia lui ;almouth, )reau $ă $pun, dacăa$ta e$te ce te frăm3ntă, linişteşte5te% ;almouth mi5a $pu$ $ă5ţi dau eu$cri$oarea c3nd apari% Mi5a $pu$ că, dacă $e $chimă $ituaţia, o $ă mă$une şi eu )a treui $ă ard $cri$oarea% P3nă acum, n5a $unat% Dacă $ună, 3i$pun că eşti pe drum%5 Ce $cri$oare<+oth$child 3ntin$e m3na şi $coa$e dintr5un compartiment al iroului un plicmare, pe care i5l dădu lui OB/ara%5 Călătoreşti printr5o a*enţie de turi$m la ;ort Lauderdale, $pu$e+oth$child% A*entul de acolo, o damă pe nume !ac.o0it1, are planurile

tale%OB/ara 3l pri)i pe +oth$child%5 Mi5ai citit core$pondenţa, $pu$e el indi*nat% +oth$child pri)i $t3n7enit 3n

7o$%5 Puterea oişnuinţei% 2tiu că e 3n*ro1itor% (artă5mă%5 Aşa face tot timpul, cu core$pondenţa tuturor, $pu$e !oii%Plicul conţinea un ilet pentru ;ort Lauderdale şi o ucăţică de h3rtie pecare $cria4 9Caut5o pe Carole !ac.o0it1, Ander$ &ra)el A*enc:, alături deadre$ă şi numărul de telefon al a*enţiei%5 Nu prea face ri$ipă de cu)inte, nu< $pu$e +oth$child%5 Ce fel de 3n)3rteală mai e şi a$ta< De ce nu mă trimite direct la

Lauderdale, de ce aici<5 Poate pentru că are 3ncredere 3n mine% &ipa a$ta, !ac.o0it1, e a*ent deturi$m% Ea a)ea ne)oie de mine ca intermediar, 8n ca1ul 3n care ce)a numer*ea%5 Ce $ă nu mear*ă<5 (ndiferent ce a)eţi )oi doi de *3nd, nu mi5a $pu$ nimic, marinare% Doar că$ancţiunea ta a fo$t anulată şi că urma $ă )ă )edeţi% Era foarte $ecreto$,nu )oia $ă $e flecărea$că de$pre a$ta% A$ta5i tot ce ştiu% "e aplecă $preOB/ara cu $pr3ncenele ridicate 3ntreător, şi şopti45 >rei $ă5mi $pui de$pre ce e )ora<

5 Oui, $pu$e !oii% De c3te)a $ăptăm3ni, 3ncercăm $ă *hicim de$pre ce e)ora%

125



5 Nu 3ncă, $pu$e OB/ara%5 ;ir5ar $ă fie% Curio1itatea mă măn3ncă de )iu de trei le$temate de luni şitu $pui 9nu 3ncă:%5 N5am nimic $ă5ţi $pun%5 #ine, poţi $ă pleci de aici di$eară la şapte şi $ă a7un*i 3n Miami la 1ece%

"au poţi $ă aştepţi p3nă m3ine5dimineaţă şi dăm *ata $ticla a$ta derand, ca $ă recuperăm ultimii doi ani%5 Eu $unt pentru $ticlă, $pu$e !oii, oferind 3ncă un r3nd%5 Michael, 3n mai puţin de trei 1ile am a7un$ din !aponia la #o$ton şi peurmă aici% 3mi dau $ufletul% "unt iritat şi oo$it de c3t am 1urat cu a)ionul%Dar ne$i*uranţa mă $coate din minţi şi am $ă răm3n aşa p3nă c3nd aflu cee cu ;almouth, şi nu pot $ă aflu nimic dec3t dacă 3l a7un* din urmă% Deci,

!oii, mai toarnă5ne rand şi ai *ri7ă, fir5ar $ă fie, ca a)ionul meu $ă 1oare$pre Lauderdale di$eară%%% şi eu $ă fiu 3n el%

%

C3nd /in*e a7un$e 3n camera de la hotel, făcu un duş, 3şi aran7ă părul cuu$cătorul, apoi $e aşe1ă *ol 3n faţa o*lin1ii% Corpul 3i era tare şi 3ntin$,muşchii contur3ndu5$e ca $forile de undiţă de5a lun*ul icepşilor% 3şi pri)icicatricele şi 13mi% ;emeilor le plăceau@ le plăcea $ă5şi plime de*etelede5a lun*ul ţe$utului ri*id pe picioarele, pe raţele lui şi pe partea $t3n*ă acorpului% Ar fi putut $crie o carte doar cu minciunile pe care le $pu$e$ede$pre ace$te cicatrice% "e 3ntoar$e 3n dormitor şi $e 3mrăcă% Apoide$chi$e )ali1a şi $coa$e o centură lată, din piele netăăcită, cu ocataramă mare, din aur, şi o ţinu c3te)a clipe 3n m3nă, ca şi cum ar fi

c3ntărit5o% Pe cataramă era *ra)at cu mici diamante4A"OC(AT(A DE +ODEO A "&A&ELO+ UN(&ECampion naţional IKCheenne, Womin*, ianuarie IKFDin Del +io, &e6a$, făcu$e un drum lun*% "ă ridici caii 3n două picioare 3n

&e6a$ul de )e$t, pe 1ăpada proa$pătă, nu era chiar aşa de rău, nici c3ndcădeai, deşi, $u păturica ală şi curată, păm3ntul era tare ca o cărămidă%Pudra moale şi proa$pătă dimineaţa de)reme, c3nd re$piraţia calului eraun nor mare şi *ro$, ame$tecat cu a lui, amorti1a căderea, aşa că nu5i erafrică de poneii neuni cu coama lor mare de iarnă şi cu ochii $ălatici,pentru că nu durea la fel de tare ca )ara, c3nd $eceta făcea păm3ntul $ă

crape, praful 3i făcea pe cai $ă $trănute, iar căldura 3i 3nneunea oricum şi 3ncepeau $ă lupte din momentul c3nd $imţeau pielea şeii% Oh, Doamne, ura)erile%5 ;ii cura7o$, ăiete, că, dacă nu, pun afuri$ita de curea pe tine%5 Da, tată%5 Du5te 3napoi la le$tematul ăla de ponei şi ţine5l ine $au 3ţi fac eu fundul$ită%5 Da, tată%5 "uie 3n şa, la dracuB, nu5ţi face de lucru pe l3n*ă 3mpuţita aia de *ăleatăcu apă%

5 Da, tată%

126



5 2i nu5mi mai $pune tată, ce dracuB, 3nt3i $ă pui la punct le$tematul ălade ponei, $ă5l aşe1i 3n *enunchi şi pe urmă $ă5mi $pui tată% 8n familia a$tan5a)em nici o 13nă%

3nalt, cu oa$e tari, era un puşti din &e6a$, cu )ocea tără*ănată şi m3na 3nmănuşată, cu temperamentul corupt al tatălui $ău, particip3nd la

concur$ul de rodeo 3ncă din liceu% La două1eci şi unu de ani, c3nd erade$tul de mare ca $ă5şi comande propria ere 3n ne$f3rşitele c3rciumi dinWichita şi Cheenne p3nă la Phoeni6 şi El Pa$o, a)ea 3ncheieturile mari şiumflate de la ătăile cu toţi şmecherii care făceau mişto de numele lui/in.ie /in.le, a)ea de7a trofeele şi cataramele la centură şi )3na$e cu ceimai uni, urşi runi, ceri şi 7a*uari% Mai a)ea şi ce)a mai mult de odu1ină de oa$e rupte şi dureri care5l chinuiau c3nd $e $cula dimineaţa@ $ehrănea cu ouă cu şuncă, amfetamine, ariturice şi calmante, $tropindtotul cu ere Coor$% A)ea două1eci şi doi de ani şi 3ncepea $ă $coată na$ul

3n lume%La rodeoul forţelor armate $e 3mătă şi rată numărul% O tipă cu *radul de$er*ent şi )ocea mieroa$ă, de la recrutări, care 3l ătu$e la cap toatănoaptea, 3l 3nrolă dimineaţa următoare şi5l trimi$e $pre taără 3nainte $ă5itreacă mahmureala%şapte luni mai t3r1iu, 7oc uman, cai daţi dracului şi )3nătoare de ceri%8n IKG, 3n opt $ăptăm3ni di$tru*e două1eci şi şapte de u$turi ale lui#uddha% Mot "o*, ri*ada $pecială de uci*aşi ai armatei, ale cărei do$are)or fi toate di$tru$e după ră1oi, 3l aordea1ă% 8ntr5o noapte l3n*ă nM?,folo$ind un oiecti) infraroşu montat pe un Mannlicher CD I, de la maimult de un $fert de milă depărtare, ucide un a*ent )ietname1 care $e$trecura printre linii@ o lo)itură at3t de incrediilă, 3nc3t nişte tipi de la

trupele de *eniu mă$oară di$tanţa cu preci1ie, pentru a 3nre*i$trarecordul% Cinci $ute şapte1eci şi opt de metri, cea mai lun*ă 3mpuşcăturămortală din i$toria armatei%După a$ta, c3nd tră*ea, a)ea *alerie, ca şi cum ar fi tra$ 3n raţe, am,am, am%

3ntor$ 3n &e6a$, caută o $lu7ă% 8n +hode$ia, unde c3şti*a trei $ute de dolaripe 1i plu$ diurna, făcu un cur$ de intero*atorii şi de)eni e6pert 3n artamortală a con)in*erii, $p3n1ur3nd de *le1ne pe ne*rii capturaţi, de unelicopter, la o $ută cinci1eci de metri 3nălţime, p3nă c3nd )oreau, şi d3ndu5le drumul de acolo dacă nu )oreau%C3nd $e 3ntoar$e aca$ă, după doi ani, tatăl $ău nu5i mai $pu$e nimic, nici

măcar c3nd 3şi $chimă numele 3n /in*e% 8i era frică%Deci$e că era prea o$tentati) $ă poarte catarama% Proail că, la ora a$ta,"pettro ştia tot ce treuia ştiut de$pre +a /in*e% 3şi pu$e o centură maipuţin ătătoare la ochi, $e pri)i 3n o*lindă şi, mer*3nd la fel de ţeapăn caun $er*ent din *arda re*inei, de$chi$e uşa ce dădea 3n camera )ecină şiătu% După o clipă, ;almouth de$chi$e uşa de pe partea lui% /in*e fu$urprin$ de c3t de 3nalt era "pettro% Era $pilcuit, foarte ron1at, cu părulal la t3mple şi 3mrăcat 3ntr5un co$tum de măta$e naturală, leumarin,din trei pie$e, cu o cra)ată 3n dun*i, )işiniu cu *ri%/in*e era e6act cum $e aştepta$e ;almouth4 $la, cu o 3nfăţişare fioroa$ă,

cu ochii mici de culoarea a*atei, m3ini a$pre şi, de$i*ur, cu părul foartelond%

127



Ai face ine $ă fii tare, *3ndi &on% Pentru treaa a$ta, am ne)oie de celmai un%/in*e ştia $cenariul pe de ro$t şi 3l recită uşor% Era un actor un, a$taa7uta%5 "cu1ă5mă, $pu$e el cu )ocea lui tără*ănată de te6an, am cre1ut că a$ta

e o deara%5 Nici o prolemă%5 Nu cum)a ai o ţi*ară< &ocmai le5am terminat pe ale mele%5 "i*ur%;almouth 3i 3ntin$e o ţi*ară Camei şi i5o aprin$e% /in*e in$piră ad3nc şi, 3ntimp ce flacăra aprindea tutunul, pe latura ţi*ării apăru cu)3ntul 9"pettro:%/in*e 13mi şi5i 3ntin$e m3na%5 /in*e, $pu$e el% "unt tare 3nc3ntat%5 Mulţume$c, /in*e% "pune5mi "pettro%5 Da, $i*ur%;almouth ţinu uşa de$chi$ă şi /in*e intră 3n camera $a% Pe pat $e *ă$ea o$er)ietă%5 &ocmai m5am de$părţit de tipii de la farică, $pu$e ;almouth% A)em opau1ă mare% #anda a$ta, +af$aludi, a fo$t de acord $ă $e 3nt3lnea$că a1idupă5amia1ă, pentru a di$cuta plata ră$cumpărării% Ei cred că )ine un omde la companie% 8n *rupul care l5a luat pe La)ander erau patru, din c3te mi5a $pu$ -ome1, şoferul care conducea maşina lui La)ander c3nd l5au $ăltat%5 2i +af$aludi ăştia l5au lă$at pe -ome1 $ă plece, eh< ;almouth 3ncu)iinţă%5 Cam proşti, nu< $pu$e /in*e%5 Nu $e potri)eşte cu re$tul comportării lor%5 Cre1i că e de5al lor<

5 Nu e prea rău pentru 3nceput, /in*e%5 ;ără $ă intrăm 3n detalii, toată che$tia miroa$e a 3n$cenare, aproă;almouth% Da, cred că a fo$t o treaă dinăuntru% #ănuie$c că şoferul şi

3ncă patru $unt 3n andă% Cred că, atunci c3nd a $pu$ că erau patrurăpitori, a a)ut o $căpare freudiană, dar treuie $ă reţii că toată informaţiaa$ta e la m3na a doua% Eu nu l5am )ă1ut pe -ome1 şi el haar n5are că eu$unt aici%5 Ce e cu şoferul< 3ntreă /in*e%5 &ot ce ştie el e că un om de la companie )ine cu a)ionul din "tate,proail pentru a pune la punct tran1acţia% A dracului e$tie, $5a oferit $ă5lducă cu maşina la 3nt3lnirea de a1i după5ma$ă%

5 2i 3l lă$ăm<5 "i*ur% Dacă l5am refu1a, ar putea de)eni curio$% E mai ine $ă5l a)em la

3ndem3nă, $5ar putea $ă a)em ne)oie de el dacă po)e$tea $e complică%"e du$e la pat şi de$chi$e $er)ieta% 3năuntru, 3ntr5un $uport $pecial, erafi6ată o armă% &ră*aciul era montat pe m3ner% Arma nu a)ea mai mult detrei1eci şi cinci de centimetri lun*ime, a)ea $urdină şi un di$po1iti) pentrudi$imulat flama% Cătarea a)ea formă de con şi era aproape tot at3t delun*ă c3t ţea)a% Lateral, $e afla un 3ntrerupător% 3ncărcătorul era mai lun*dec3t arma, dar era curat $u patul armei, pentru a o fi6a foarte ine% 8n$er)ietă mai erau 3ncă două 3ncărcătoare, două pi$toale şi o cutiuţă

metalică% ;almouth de$prin$e mecani$mul tră*aciului şi $coa$e $uportuldin $er)ietă%

128



5 Ai mai folo$it )reodată arma a$ta<5 N5am )ă1ut niciodată una chiar ca a$ta%5 E o Un*ine% Nou5nouţă% Perfect $ilenţioa$ă şi fără flamă% Nu poţi $5o au1inici de la un metru şi 7umătate di$tanţă şi nu poţi $5o )e1i noaptea% &ra*eefecti) o mie de focuri pe minut% 3ncărcătoarele au c3te o $ută de cartuşe

fiecare, calirul FH% A$ta 3n$eamnă şa$e $ecunde de foc continuu la un 3ncărcător% Nu treuie dec3t $ă apeşi pe tră*aci şi ai un r3nd de opt51ecefocuri, $au poţi $5o fi6e1i $ă tra*ă foc cu foc%/in*e fluieră% A)ea ochii măriţi c3nd ;almouth 3i 3ntin$e arma% /in*e o pri)iaşa cum pri)eşte un i7utier un diamant de două1eci şi două de carate,

3ntorc3nd5o pe5o parte şi pe alta şi c3ntărind5o%5 &rei .ilo*rame, $pu$e ;almouth%5 Ce ătaie are<5 Patru $ute de metri%5 ;anta$tic%5 Oiecti)ul cu la$er e re*lat pentru a tra*e automat la o anumitătemperatură% E $tailit la K,% &ot ce treuie $ă faci e $ă ră$uceşti armade 7ur 3mpre7ur% De c3te ori fa$ciculul atin*e o fiinţă umană, poc% &ră*aciulare prioritate a$upra la$erului, aşa că poţi $5o folo$eşti 3n amele moduri%Ai două 3ntrerupătoare 3n m3nerul $er)ietei% Unul porneşte la$erul, celălalte tră*aciul%5 ;ain%;almouth $coa$e cutiuţa şi o de$chi$e% 3năuntru erau un pi$tol cu $ă*eată,care arăta ca un trauc, patru $ă*eţi, o $ticlă mică cu un lichid limpede,un di$po1iti) electric lun* cam de trei centimetri, care arăta ca un fitil mic,două măciulii şi două receptoare ;M, nici unul mai mare dec3t o cartelă de

telefon%5 (a uită5te aici, $pu$e /in*e, lu3nd ţi*ara% De oicei, pe a$tea le fac $in*ur%N5am mai )ă1ut niciodată unul cumpărat din ma*a1in%5 $ta are proail mai multă preci1ie dec3t cel făcut manual, $pu$e;almouth%Luă traucul, fi6ă una dintre $ă*eţi la un capăt, apoi $e 3ntoar$e cătrelampa din celălalt colţ al camerei% &ra$e cu preci1ie, iar $ă*eata 1urăşuier3nd prin cameră şi $e 3nfip$e 3n aa7urul lămpii%5 E foarte preci$ă p3nă la doi metri şi 7umătate, $pu$e, şi adău*ă4 cu puţine6erciţiu%5 Ce folo$im< 3ntreă /in*e, arăt3nd $pre $ticlă%

5 Dinitrat de $odiu%5 #un material%5 Dacă atin*i un )a$ de $3n*e, tipul moare 3n cinci $ecunde% Dacă atin*i unner), parali1ia e$te aproape imediată%5 Eu oche$c 3n *3t% Chiar aici, $pu$e /in*e, atin*3nd un punct l3n*ă mărullui Adam% Ai şan$e mari $ă prin1i ner)ul ă$ta de aici% Dacă *reşeşti,

7u*ulara e foarte aproape% Mie 3mi place $ă lo)e$c ner)ul% Cinci $ecundepot fi un timp al dracului de lun* dacă tipul e $periat%5 Cred şi eu%5 Deci, cum facem<

5 Dacă informaţia mea e corectă, ai fo$t infiltrat 3n două operaţiuni demane)ră%

129



5 Da, $i*ur%5 Cred că tu )ei fi infiltrat, iar eu, umra%5 "ună ine, 1i$e /in*e% Apoi adău*ă 13mind4 Aia aştept che$tia, omule%Adică, $ă lucre1 cu tine% Ar fi ca şi cum aş face echipă cu 0att Earp, cedracuB% 2i r3$e%

5 "unt foarte flatat, $pu$e ;almouth%Atitudinea lui /in*e de adulare a eroului 3l făcea $ă nu $e $imtă prea 3nlar*ul lui% Lui ;almouth i $e părea neprofe$ioni$t, deşi /in*e proail că 3şicunoştea me$eria%9Ce dracuB, Quill nu l5ar fi trimi$ pe /in*e dacă n5ar fi fo$t de prima m3nă%+ela6ea1ă5te, ;almouth%:5 3ncă ce)a, $pu$e ;almouth% Maşina ta e un #uic. rea.% Are microfoaneşi tran$miţător radio% Putem recepţiona $emnalul de la o milă di$tanţă% Laora două ar treui $ă ne $une şi $ă ne dea indicaţii% >a treui $ă te duci$in*ur cu maşina companiei, deşi au acceptat $ă5l la$e pe -ome1 $ăconducă%5 Parie1 că aşa au făcut%5 +af$aludi $e )or 3nt3lni cu tine 3ntr5un loc fi6at de ei% Eu cred că )or $ăripe maşină, unde)a pe drum, şi )or 3ncerca $ă te ia, aşa cum au făcut cuLa)ander% Eu te urmăre$c din cealaltă maşină, cu cel mai un şofer dinAmerica de "ud%5 2i eu<5 O $ă te anunţăm şi pe tine% Am un emiţător anal% Nu e prea comod, dar efoarte eficient şi nu poate fi *ă$it dacă eşti controlat% ;ii liniştit, ătr3ne,)om face tot ce putem ca $ă nu te pierdem%5 Dar ce5ai 1ice de un microfon< Aş putea $ă5ţi dau unele indicaţii )erale%

5 E prea ri$cant, 1ău% Putem $ă 3nre*i$trăm tot ce $pui 3n #uic.% Dacă terăpe$c, ne )om a1a pe emiţători şi $emnale )i1uale%5 Mi $e pare O% '% Ce e cu -ome1<5 +afael -ome1, nă$cut la Maracaio% Un tip liniştit şi, de mulţi ani, urlac%;ace pe umilul cu *ran*urii de la rafinărie, dar $e pare că are mult $ucce$la femei% Nu e un *eniu, $5a lă$at de liceu după doi ani şi nu e oameninţare fi1ică, aşa că nu5l )ăd $ă fie unul dintre lideri% Lucrea1ă la"un$et Oil de doi ani% >oreşte puţină en*le1ă%5 De$tul de ine%5 "plendid% Mai a)em două ore p3nă plecăm, ătr3ne% /ai $ă repetămoperaţia, o dată $au de două ori% Poate că putem e)ita $urpri1ele%

5 Da% Aici Quill%5 Aş fi )rut $ă te anunţ 3n le*ătură cu La)ander%5 Ce e cu La)ander<5 A)em doi dintre cei mai uni oameni ai noştri 3n afacerea a$ta% "unt$i*ur că o $ă5l aducă 3napoi%5 Nu a$ta )reau $ă $pun% C3t ştie el<5 Mult%5 2tie de Mida$<5 Da% A anali1at eşantionul şi a $tudiat 3ntrea*a 1onă%5 Oare a fo$t 3nţelept $ă procedaţi aşa<

5 La)ander are o reputaţie de tip foarte di$cret% A lucrat pentru aproapetoate operaţiunile din lume, 3ntr5un moment $au altul%

130



5 &otuşi, răpirea a$ta ar treui $ă ne dea de *3ndit% Acum e foarte periculo$$ă a)em un om 3n afara or*ani1aţiei care $ă ştie at3t de mult%5 E foarte preţio$%%%5 3nţele*% Atunci $u*ere1 $ă5l te$tăm% "ă )edem c3t e de di$cret% Dacăputem conta pe el, ar treui $ă 3ncercăm $ă5l racolăm% Dacă nu%%%

5 3nţele*%5 Tine5mă la curent, te ro*%5 De$i*ur, domnule%Metoda al*eriană era o $chemă aproape *arantată% Aproape, pentru căfactorul uman şi, odată cu el, impre)i1iilul nu treuiau i*norate% Metodaera *3ndită ca un e6erciţiu lo*ic de 3nfricoşare şi era foarte eficientă

3mpotri)a teroriştilor apolitici, cei lacomi, care erau *ata $ă5şi rişte *3tulpentru ani, dar n5ar fi )rut $ă5şi dea )iaţa pentru ei% Ei puteau fi făcuţi $ă$e teamă% ;anaticii erau diferiţi% Erau periculoşi şi comportarea lor nuputea fi pre)ă1ută% Puteau lo)i fără $ă pre)ină% Pentru ei, a muri 3n$emnaa fi martir, şi a$ta făcea parte din poe1ie% 8n ca1ul de faţă, ;almouth ştiacă teroriştii )oiau ani% Punct% Nu era nici o moti)aţie politică 3n $patelerăpirii lui La)ander% &ipii nu erau di$cipoli ori ai nimănui, 3n afară de ani%Mişcarea cerea profe$ionişti şi ;almouth 3şi dădu repede $eama că /in*eera de *heaţă, total lip$it de moralitate şi e6trem de perfecţioni$t4 idealpentru mi$iune% Nu5l plăcea per$onal pe /in*e% Nu a)eau nimic altce)a 3ncomun 3n afara profe$iei lor% /in*e era un mercenar tipic% &răia pentru$3n*e şi ani, nu a)ea *u$t, nu a)ea cla$ă% 8i plăcea $ă măn3nce carne cucartofi cu o re*ularitate plicti$itoare, ea ere şi 0hi$. pro$t, iar lecturilelui $e reduceau la re)i$ta "oldat al norocului, la #u$ine$$ Wee. şi,

3nt3mplător, la cărţi de$pre noi tipuri de arme $au $tadiul actual al artei de

a ucide, editate de Paladin Pre$$, editură numită aşa după le*endarulca)aler şi a)3nd $ediul, de$i*ur, 3n Phoeni6, unde $piritul ătr3nului >e$tera 3ncă puternic% Aşa $e )edea /in*e pe $ine, un pi$tolar rătăcitor,călărind 3ntotdeauna la apu$ul $oarelui, 3n căutarea unui nou $tindard pecare $ă5l poarte, omor3nd comunişti, $ocialişti şi, 3n *eneral, pe oricine $5arfi aflat din punct de )edere politic la $t3n*a lui Attila /unul, pentru că a$tafăcea oarecum totul acceptail%Ca mulţi dintre cei de5o teapă cu el, era dur, nerafinat, o maşină de uci$care n5ar fi putut e)alua o $ticlă de )in un $au o ţi*ară ună% Pe $curt,era necioplit şi plicti$itor% Dar 3şi făcea treaa ine şi ei pentru a$ta erauacolo%

2oferul lui ;almouth, un ărat $la şi $cund, $pre cinci1eci de ani, pecare5l chema An*el, fu$e$e şofer de ta6i 3n Pari$ timp de trei ani, aşa cănu a)u nici o prolemă $ă ia curele $tr3n$e şi $ă $e de$curce prin trafic,pe drumul de la u1ină la Caraca$% Aparatul care recepţiona $emnaleleemiţătorului anal al lui /in*e $emnali1a tare şi clar%/in*e era i$teţ% Purta o con)er$aţie )ioaie cu -ome1, preluată 3n 3ntre*imede microfonul din #uic. şi tran$mi$ă $tereo 3n maşina lui ;almouth, un#MW *ri metali1at%5 Ce5i a$ta< 3l au1i el pe /in*e 3ntre3nd%5 E o pepinieră $pecială pentru plante ciudate, ră$pun$e -ome1%

5 Plante ciudate<5 2tiţi, domnule, diferite%%%

131



5 Plante rare<5 "i% +are%C3te)a minute mai t3r1iu45 Cine5i ă$ta<5 E $tatuia $al)atorului no$tru, "imon #oli)ar, cel mai mare erou 3n toată

>ene1uela%5 Cum 3i $pune părţii ă$teia de oraş< E foarte dră*uţă%5 El E$te% ;oarte $cump% Numai oameni o*aţi trăie$c aici% Cotim aici şitra)er$ăm o parte a ei%9Tine5o aşa, *3ndi ;almouth, e foarte ine%:(deea de a lucra 3n echipă 3i de)enea mai acceptailă% &ipul era un, fără

3ndoială% (ar An*el era foarte un la )olan% ;almouth nu )oia $ă $e apropieprea mult% Deocamdată, -ome1 nu5l )ă1u$e şi nu5i ănuia deloc e6i$tenţa%Era important $ă răm3nă aşa% Deci, #MW5ul 3i urmărea de la o oarecaredi$tanţă, c3nd An*el intră 3ntr5o 1onă re1idenţială, cu ca$e care5i aminteaupuţin lui ;almouth de Palm #each şi Coral -ale$%/in*e )orea 3ntruna, accentul lui puternic din $ud5)e$t a7un*3nd la ei tareşi clar%5 Drumul ă$ta e *roa1nic, $pu$e el% De ce nu5l a$faltea1ă<5 E cel mai $curt% De aici mai e numai )reo milă%5 #ine%An*el chicoti%5 #ueno% 2tiu unde $unt%5 #ine, $pu$e ;almouth% "emnalul $lăeşte% (ndiferent unde $unt, recepţiae foarte proa$tă%5 Drumul pe care $unt $e 3ncolăceşte pe munte, ca şarpele% E un drum

foarte pro$t%5 Deci 3l ştii<5 #ine3nţele$, domnule% E $in*urul drum pro$t de pe aici%An*el parcur$e partea de la poalele muntelui, apoi 3ntoar$e pe o $tradăpa)ată care $e termina ru$c% "e 3ntoar$e $pre ;almouth%5 $ta e drumul, domnule%5 "ă ne mişcăm cu atenţie% Nu )rem $ă ne 1ărea$că%5 "i, nici o prolemă%;almouth era 1druncinat pe ancheta din $pate a maşinii, 3n timp ce An*elconducea printre *ropile şi ălţile de pe mi1erailul drum din )3rfulmuntelui%

Deodată $e au1i )ocea lui -ome1 3n receptor, mult mai tare dec3t 3nainte%5 Por Dio$ $tri*ă el, 3ncerc3nd $ă pară $urprin$%5 Ah, fir5ar $ă fie ră$pun$e /in*e, prefăc3ndu5$e la fel de $urprin$% O clipămai t3r1iu $e au1i o $al)ă de armă automată, de unde)a din afara maşinii%/in*e $pu$e45 O', opreşte% Au o armă automată şi )or $ă fie $i*uri că noi ştim că o au%>ocea lui era puţin ră$tită, nu de teamă, ci de m3nie% (i$u$e, $e *3ndi;almouth, nu5l pierde acum%5 O', 3i $pu$e ;almouth lui An*el, 3ncetineşte% La$ă5i pe nemernici $ă5şifacă treaa lor murdară%

5 "i%

132



Doi ăraţi cu automate )eniră $pre maşină% -ome1 ieşi $ă5i 3nt3mpine cum3inile dea$upra capului% !uca teatru ine% /in*e prin$e momentul%5 A$ta5i, plimărica de plăcere $5a terminat% Maşină% Pontiac leumarin-rand Pri6% IKGF% ;oarte murdară% Cu multe urme de lo)ituri% Doi tipi cupuşti de )3nătoare )in $pre noi% Mai e unul cu armă automată 3n tufiş, iar

altul pe deal 3i acoperă% (i$u$e, ce )remuri% &ipii ăştia au măşti pe faţă% O%'%, uite că )ine unul% #ona$ no..er$B% Cel care $e apropie de maşină era$curt şi 3nde$at, ca o cutie, cu părul ne*ru, lun* şi un$uro$, acoperit cu oeretă maro% #a$maua nu5i a$cundea nici ara şi nici ochiul $t3n*, oriil,o ma$ă *ri plutind 3ntre pleoapele 3m*u$te% De$chi$e portiera $mucind5o,ţin3nd cu o m3nă arma 3ndreptată $pre pieptul lui /in*e%5 >amo$, ordonă el şi5i făcu $emn lui /in*e $ă ia$ă din maşină% Pronto/in*e ieşi, ţin3nd $er)ieta $tr3n$ la piept% Ochi5Cenuşiu pri)i $er>ieta şiapoi pe /in*e%5 /ala U$ted e$panol< 3ntreă% /in*e ridică din umeri%5 >oreşte $paniola< tr3nti Ochi5Cenuşiu%5 Nu, minţi /in*e%5 O', eu )ore$c en*le1ă, un poco, puţin, $i%+3$e şi 3ntin$e m3na după $er)ietă, dar /in*e $e 3ntoar$e cu $patele la elca şi cum ar fi 3ncercat $ă o apere% &erori$tul i5o $mul$e şi o de$chi$e cu om3nă% O 7umătate de du1ină de do$are $e ri$ipiră pe 7o$ şi fură luate de)3nt% /in*e păru di$perat% Umerii lui Ochi5Cenuşiu că1ură%5 3mi pare rău, $pu$e el, prefăc3ndu5$e că5şi cere $cu1e% Aruncă $er)ieta pe

7o$ şi, ră$ucindu5l pe /in*e, 3i le*ă m3inile la $pate, apoi 3l perche1iţionărapid%

&u ai $5o capeţi, amice, *3ndi /in*e% Porc afuri$it cu ochiul $co$, tu ai $ă

ca1i primul%5 >ă ro*, $er)ieta mea% /in*e arătă $pre $er)ietă% Era un cadou de la $oţiamea% A%%% de mi e$po$a%Ochi5Cenuşiu pri)i 3napoi la $er)ietă, oftă şi o ridică% Celălalt pi$tolar, mait3năr şi cu părul lun*, prin$ 3n coadă de cal, cu un cercel de aur 3n urecheadreaptă, foarte neliniştit, $tri*ă45 Pronto, pronto la Ochi5Cenuşiu, apoi $e $ui 3n maşină şi le făcu $emn%Arătă 3napoi, către ;almouth%5 Oh, ne ducem 3napoi pe unde am )enit< $pu$e /in*e c3t de tare 3ndră1ni%Ochi5Cenuşiu 3l 3mpin$e pe /in*e 3n maşină şi aruncă $er)ieta 7o$, 3n$patele Pontiacului% Porniră, lă$3nd 3n urmă un )3rte7 de praf, pără5$indu5l

pe -ome1 pe mar*inea drumului, cu m3inile 3ncă ridicate%;almouth au1i$e ultima remarcă a lui /in*e pe$te 1*omotul maşinii care$e 3ndepărta%5 (i$u$e, 3i $pu$e el lui An*el, )in 3n direcţia noa$tră%An*el apă$ă ru$c fr3na şi 3ntoar$e )olanul, ră$ucind maşina cu o $utăopt1eci de *rade% &recu 3ntr5o )ite1ă inferioară, fr3nă şi apoi porni 3ntromă 3n direcţia opu$ă%5 Minunat, $pu$e ;almouth%An*el mer$e 3napoi p3nă la drumul pa)at, luă prima cotitură, 3ntoar$e dinnou şi parcă% Era pre*ătit%

5 Ma*nifico $pu$e ;almouth cu admiraţie%

133



"e lă$ă 3n 7o$ pe $caun şi luă un pi$tol Lu*er de K milimetri din $uportul dela $u$uoară şi 3l $trecură $u coap$ă% Dacă )or fi proleme, 7ocul $e )a$f3rşi oricum% Urma lupta pentru $upra)ieţuire%Pontiacul ala$tru )eni 3n 7o$ pe drumul de ţară o clipă mai t3r1iu, luăcura şi $e 3ndepărtă de ei, 3napoi, $pre drumul principal care ducea la

Caraca$% 8n maşină erau trei oameni%5 Le dau puţin a)an$, da< 3ntreă An*el%5 Nu, erau doar doi dintre pi$tolari 3n maşină% Ar treui $ă mai )ină alţi doidupă ei% "ă le dăm c3te un minut% Nu )rem $ă fim prinşi la mi7loc%L3n*ă ei, pe $caun, $emnali1atorul tiuia neuneşte% Un minut trecu cu*reutate, apoi un Che)rolet BG ne*ru coor3 pe drumul de ţară urmat decealaltă maşină%5 Ei treuie $ă fie, $pu$e ;almouth% "ă mer*em% An*el ieşi din cură şi $eluă după ei%"emnali1atorul $e au1ea cu claritate, 3n timp ce $e 3ntoar$eră prinporţiunea din cartierul El E$te, apoi $e 3ndreptară către auto$trada careducea 3n oraş% Puteau )edea Che)roletul 3n faţa lor, rul3nd e6act la limita)ite1ei le*ale% Nu )oiau $ă rişte nimic%Erau aproape de auto$tradă c3nd $e 3nt3mplă4 un puşti pe o motocicletăieşi ru$c de pe o $tradă laterală, )ă1u #MW5ul prea t3r1iu şi, 3mcerc3nd $ă5l e)ite, alunecă de pe motocicletă ră$turn3ndu5$e 3n faţa lui An*el% An*elfr3nă şi )iră 3n acelaşi timp, e)ită la milimetru copilul şi /onda lui, dar

3nt3r1ie o clipă prea mult 3n cură% #MW5ul e1ită un moment, de parcă ar fifo$t *ata $ă $e ră$toarne, apoi $e 3ndreptă, dar 3n aCe"t moment cauciuculdin dreapta $pate e6plodă ca o omă% An*el opri maşina repede şi $ăriafară% Cauciucul at3rna 3n 1drenţe de roată% An*el lo)i maşina%

5 +ahat, $tri*ă el% +ahat, rahat, rahatPe ancheta din $pate, ;almouth a$culta cum $unetul $emnali1atoruluide)enea tot mai $la şi, 3n cele din urmă, $e opri% /in*e era acum pe contpropriu% Nu era 3ntr5o prime7die imediată, dar 3ntrea*a operaţie depindeade prinderea unui terori$t de către ;almouth, 3n timp ce plecau de la

3nt3lnire% Călătoria lui /in*e era acum cu totul inutilă%5 Ai dreptate, $pu$e ;almouth% +ahat%;almouth $tătea pe alcon, $orind dintr5un *in tonic şi urmărindtelefYrico, cum urca 3ncet panta muntelui A)ila% Lă$a$e uşa dintre celedouă camere de$chi$ă şi5l au1i pe /in*e intr3nd, 3nchi13nd uşa după el,apoi au1i apa de la toaletă cur*3nd%

După c3te)a clipe, te6anul i $e alătură pe alcon% #ăratul mai t3năr era 3nmod e)ident $urprin$ şi $upărat%5 Ce $5a 3nt3mplat< 3ntreă el% Cum de te5ai 3ntor$<5 Ne5a ieşit 3n faţă un puşti pe o motocicletă% An*el a luat o cură din plinşi ne5a e6plodat un cauciuc%5 (ii5$u$e /rii$5toa$e i1ucni /in*e%5 (a5o uşor, $pu$e ;almouth% &oarnă5ţi o ăutură şi )om di$cuta planul#a.er%

&e6anul cu faţa dură intră 3napoi 3n cameră% Era *ata $ă i1ucnea$că, darnu era tipul care $ă $e pl3n*ă% Ca şi ;almouth, $e *3ndea de7a la mişcarea

următoare% 3şi turnă o porţie ună de *in pe$te cuurile de *heaţă şi $e 3ntoar$e pe alcon%

134



5 >rei $ă $pui că a)em un plan #a.er< 1i$e el%5 3ntotdeauna e un plan #a.er, $pu$e ;almouth, 3ncă urmărind cu pri)ireacaina, care acum atin*ea )3rful muntelui%5 Prolema e că nu5l a)em pe unul de5ai lor, nu a)em nici un rahat, $pu$e/in*e%

Nu era o remarcă 3mpotri)a cui)a, pur şi $implu, doar un *3nd $pu$ cu)oce tare%5 Ce $5a 3nt3mplat la 3nt3lnire< 3ntreă ;almouth calm%/in*e oftă% Aşa cum $pu$e$e "pettro, e6i$ta 3ntotdeauna ce)a neaşteptat%/in*e 3nşiră 3ntr5un $til are)iat şi mecanic un re1umat lip$it de $entimental faptelor%5 Patru de5ai lor, aşa cum ai 1i$ tu, plu$ şoferul, -ome1% Patru lepre aupetrecut o lună $au aşa ce)a cu anda lui -addafi şi cred că $unt din OEP%M5au le*at la ochi c3nd am intrat 3n maşină% Cred că am luat5o $pre centru%Era mult 1*omot de trafic% Am rulat cam opt minute% Au parcat 3n ce)acare părea $ă fie un *ara7 interior% N5am ieşit nici o clipă afară% Am urcatun r3nd de trepte, apoi am mer$ drept 3nainte, patru1eci de paşi, p3nă 3nirou% Mi5au $co$ le*ătura de la ochi ca $ă )orim% Cei patru a)eau lumina

3n $pate% +eflectoare de trei mii de 0aţi 3n $patele lor% N5am putut $ă )ădclar feţele% Unul $in*ur a )orit% Un tip dur, cu ară ca$tanie şi ochiul$t3n* cenuşiu% 2oferul maşinii care ne5a luat purta coadă de cal şi uncercel 3n urechea%%% dreaptă% Părea cam de trei1eci de ani% #iroul era mic%

!alu1elele tra$e, ma$ă de conferinţe, şa$e $caune, telefon% Punct% Nicimăcar o $crumieră%"e opri şi $ori din pahar%5 Ce te5au 3ntreat<

5 Dacă a)eam anii% #anii $unt la loc $i*ur, le5am $pu$% "untem *ata $ăne*ociem< &reuie $ă mă con)in* că omul no$tru e 3ncă )iu, 1ic eu% Ei dauun telefon% Era La)ander, ă$ta% Accent en*le1e$c% "periat de moarte% &otce a putut $ă $coată a fo$t cum 3l cheamă şi 9&e ro*, a7ută5mă:% Ne5am

3nţele$ $ă ne 3nt3lnim din nou di$eară, la 1ece 7umătate% Eu aduc anii*heaţă, ei 3l aduc pe La)ander% Dacă mă urmăreşte cine)a, 3l lichidea1ă peo$tatic, iau altul şi 7ocul e acelaşi, dar cu preţul dulu%5 Unde treuie $ă5i 3nt3lneşti<5 Acelaşi $cenariu ca prima dată% "ună ei şi 3mi dau adre$a% Eu mă duc 3noraş, ei mă interceptea1ă unde)a pe drum% 3şi 3nchipuie că, dacă a mer$prima dată, de ce $ă nu folo$ea$că din nou aceeaşi idee% Pipiolo$ $tupi1i%

5 &e5ai de$curcat ine, /in*e, $pu$e ;almouth% 3mi pare rău că lucrurile auluat5o ra1na% Nu puteam face nimic%5 "i*ur% 3mi pare rău că şi eu am *reşit puţin% Mai e ce)a% &ipul cu ochiulcenuşiu% E al meu, ine<5 Cu plăcere% /in*e 13mi%5 O', deci%%% care e planul #a.er< ;almouth 3l pri)i şi5i 3ntoar$e 13metul%5 -ome1, 1i$e el şi5i 3ntin$e lui /in*e o ucată de h3rtie cu adre$a şoferuluipe ea%Ca$a era o coliă roşie printre multe alte colie roşii, pe )er$antul )e$tic almunţilor care de$părţeau Caraca$ul de re$tul >ene1uelei% Camera

principală era mică şi *oală% Patul $e lăr*ea 3ntr5o $ofa% O pie$ă de moilădin $patele lui $er)ea de noptieră% Pe ea era o mică lampă, acum $tin$ă%

135



Po$tere cu !ohn &ra)olta, +od "te0art, #londie şi ;arrah ;a0cettacopereau pereţii, iar un radio cu tran1i$tori, din care $e re)ăr$a un ritmputernic de di$co, era aşe1at pe podea, l3n*ă pat% "in*urele pie$e demoilă 3n cameră mai erau două $caune l3n*ă ferea$tră, unul din ele cu ooccea de haine murdare% Mai era şi un telefon, pe podea, 3ntr5un colţ% O

carpetă făcută manual, a)3nd colţurile murdare şi rupte, acoperea o partedin podea% ;3şii mi1eraile de umac at3rnau la fere$tre% L3n*ă lampa depe noptieră $e afla un pi$tol de caliru mic%9-ome1 era cu o femeie 3n pat% ;emeia a$ta e tare 1*omotoa$ă%Dumne1eule, ce 1*omot face, $e *3ndi -ome1% >ecinii or $ă creadă căomor pe cine)a% Dar ti*roaica a$ta, m3ncătoarea a$ta de ăraţi, ar putea$ă mă omoare ea pe mine%:5 &oda)ia no, &oda)ia no $tri*ă ea şi el tremura, şi $imţi că e6plodea1ă%Ea $e 1)3rcoli $u el, ţip3nd de plăcere, mormăind, apoi *em3nd% Picioarele

3i erau 3ncolăcite 3n 7urul şoldurilor lui şi, de fiecare dată c3nd el opătrundea, ea le $tr3n*ea şi mai mult, $ăp3nd cu un*hiile 3n $pinarea lui%"udoarea cur*ea de pe ăria lui pe fruntea ei, ea chicotea, apoi $earunca din nou $pre el% 8n $emi3ntunericul din 3ncăpere, el putea $ă5i )adăfaţa% Ochii ei erau daţi pe$te cap şi 3nneuniţi%5 Ma$, ma$, ma$, cerea ea%El nu mai a)ea mult de dat şi $imţi cum $e 3ntăreşte şi cum şoldurile $e

3ncordea1ă, 3n 3ncercarea de a $e reţine% Aproape că nu au1i uşade$chi13ndu5$e%

3n următoarele c3te)a $ecunde, totul păru că $e petrece cu 3ncetinitorul,confu1 şi ame$tecat4două fi*uri 3ntunecate apărură 3n uşă, fata de$chi$e *ura $ă ţipe, un $unet

$la, upupupupupupupupup, femeia, cu pieptul e6plod3nd 3ncarne $f3şiată, fu$e tr3ntită de perete, *loanţele, intr3nd 3n ea, făceau maimult 1*omot dec3t arma 3n$ăşi, fata că1u pe o parte, cu capul at3rn3ndu5imoale pe$te mar*inea patului, părul ei ne*ru, ud, re)ăr$3ndu5i5$e $prepodea, petele roşii $e lăţeau pe cearşaf către el% "e 3ntoar$e, 3n cele dinurmă, căut3nd arma şi din nou 1*omotul acela 3năuşit, aproape neau1it,upupupupupupupupup% Arma şi lampa, şi noptiera di$părură

3ntr5o e6plo1ie de aşchii% Că1u 3napoi pe pat, 3ncerc3nd $ă re$pire, 3ncă 3nerecţie, cu ochii măriţi de teroare pri)ind fi6 la forma de l3n*ă pat, cu oarmă aţintită $pre ochi%

&otul $e termină 3n c3te)a $ecunde% Pentru numele lui Dumne1eu

8n $emi3ntuneric, f3şia de lumină de la o lanternă condu$e cealaltă $iluetă 3n aie, apoi 3n ucătărie%5 Oue =uiere U$ted< $tri*ă -ome1 3n cele din urmă%5 &aci din *ură, 3i aruncă cel cu arma% 2i c3nd eşti 3ntreat, ră$punde 3nen*le1ă%Au1i 1*omotul apei cur*3nd 3n cadă% Celălalt $e 3ntoar$e şi el 3i recuno$cu)ocea tără*ănată%5 Nu mai e nimeni aici% &ipul o duce ine% 2i5a luat şi o cadă% Cu apăcurentă% 2i un telefon al dracului de nou, acolo 3n colţ% >reau $ă $pun, uită5te la telefonul ă$ta nou5nouţ, parie1 că nu $5au dat mai mult de cinci

telefoane pe el%/in*e luă un $caun şi $e du$e cu el 3napoi 3n aie%

136



5 Al dracului, ătr3nul +a5fi5el, )i$ea1ă $ă fie un le$temat de milionar, nu5i aşa, +a5fi5el<-ome1 nu $pu$e nimic% "e uită la fată, la $3n*ele care cur*ea din pieptul ei$f3şiat, ca apa dintr5un i1)or% 3ncepu $ă5i fie rău%5 Uit5o, 3i ordonă te6anul% Dacă 3ţi )ine rău, 3ţi a* na$ul tău le$temat

direct acolo% -ome1 3n*hiţi *reu, forţ3nd ila acră $ă $e ducă 3napoi 3n$tomac%Cel nou, care era mult mai 3nalt şi mai $la dec3t te6anul, 3i dădu arma $alui /in*e şi ă*ă o c3rpă 3n *ura lui -ome1, le*3nd5o $tr3n$% &e6anul luălampa 1droită şi o cără 3n aie%5 "ă mer*em, $pu$e cel 3nalt $coţ3ndu5l pe -ome1 din pat, pe 7umătatet3r3ndu5l $pre aie%8l aşe1ară pe -ome1 pe $caun şi5i le*ară m3inile la $pate, iar picioarele,fiecare de c3te un picior al $caunului%

&e6anul, cel pe care -ome1 3l ştia drept domnul Loma6, 3i 13mi% "pri7iniarma de perete, $coa$e firul dulu de la lampa $tricată şi5l de$făcu 3ndouă% Luă un cuţit şi de$făcu i1olaţia de pe amele fire, pe o lun*ime dec3te)a 1eci de centimetri% C3nd termină, a)ea două ucăţi lun*i de firde1*olit conectate cu unul din capete la pri1ă%5 A$ta ar treui $ă5ţi dea o mică 3ncărcătură, $pu$e /in*e, şi chicoti 3n timpce le*ă fiecare fir 3n 7urul c3te unei *le1ne a lui -ome1%Ochii şoferului $e măriră şi mai mult% "e 1ătu pe $caun cu )iolenţă% /in*eopri apa% El şi ;almouth ridicară $caunul şi5l aşe1ară 3n cadă% -ome1 pri)i

3n 7o$% Apa 3i trecea ine de *le1ne%/in*e luă ştecherul şi 3n*enunche pe podea l3n*ă pri1ă%5 N5am cre1ut că ai electricitate aici, +a5fi5el, am cre1ut că )a treui $ă5ţi

punem en1ină la picioare%Chicoti din nou, ţinu ştecherul 3n faţa pri1ei, 3l ă*ă şi5l $coa$e, foarterepede% -ome1 1)3cni de parcă cine)a l5ar fi lo)it% "tri*ătul 3i fu 3năuşit decăluş% +e$piră tare pe na$, $cutur3nd din cap 3nainte şi 3napoi%5 Nu ţi5a plăcut a$ta, nu5i aşa, ătr3ne< 1i$e /in*e% "ă5ţi $pun cum $ăfacem% O $ă5ţi punem c3te)a 3ntreări şi dacă nu ne plac ră$pun$uriletale%%% păi, la dracuB, omule, o $ă te a* 3n pri1ă şi noi o $ă ne ducem $ăluăm cina unde)a şi o $ă ne 3ntoarcem după de$ert% Ce părere ai, +a5fi5el< /mmm<-ome1 3ncă mai $cutura din cap%5 &ipul cu ochiul ciudat, hm, el malo o7o, unde locuieşte<

-ome1 $e uită 3n $u$ la ;almouth, care $coa$e un locnote$ de hotel şi unpi6%5 O $ă5ţi de1le*e m3inile, +a5fi5el, şi tu o $ă $crii numele pro$tului şiadre$a lui, comprende, 3mpuţitule<-ome1 $cutură din cap că nu%/in*e 3nfip$e ştecherul 3n pri1ă% De data a$ta 3l lă$ă acolo o $ecundă

3ntrea*ă% -ome1 $e $muci 3nainte 3n fr3n*hii, apoi că1u 3napoi% Ochii i $eră$uciră 3n orite% ;almouth 3nmuie un pro$op 3n apa din cadă şi 3i şter$efaţa% Tinu apoi nişte $ăruri $u na$ul lui -ome1% 2oferul 3şi re)eni treptat%-emea şi re$pira *reu pe na$ şi la colţurile *urii 3i cur*ea $ali)a% Pri)i 3n

$u$ la ;almouth şi apoi la /in*e, 3ncerc3nd $ă di$tin*ă ce)a%

137



5 Ce )rem noi, prietene, $unt nume şi adre$e% Cel cu malo o7o şi şoferulmaşinii care m5a luat pe mine, micul rahat cu cercelul ăla 3n ureche% 2iceilalţi doi de la 3nt3lnire% 2i )rem $ă ştim unde m5aţi du$ pe mine şi unde ea$cun$ La)ander ă$ta% Ne $pui toate a$tea, $au )ore$c prea repedepentru tine<

-ome1 3l pri)i cu ochii imoili% +e$piră cu *reutate%5 E uşor, omule% &u $crii numele şi adre$ele pe foaia a$ta de h3rtie şi ţi5ai

3ncheiat treaa pe 1iua de a1i% O'< Altfel, 3ţi mai admini$tre1 o $erie% Tinu ştecherul 7o$, aproape de pri1ă, şi $trecură firele 3năuntru doar at3t c3t$ă nu cadă de acolo% -ome1 $e uita la ştecher cum at3rna, pe 7umătate

3năuntru şi pe 7umătate afară din pri1ă% Dădu tare din cap 3n $emn că da şimurmură prin căluş%5 #ine, la dracuB, uite aici, curcanul ă$ta e *ata $ă )orea$că de7a% 8ţi $puneu, cole*a, )echiul truc cu cada nu dă *reş niciodată% De1lea*ă5l, $ă)edem dacă poate $ă $crie%;almouth 3i de1le*ă m3inile lui -ome1 şi5i dădu pi6ul% 2oferul 3l luă cu m3na$t3n*ă, tremur3nd%5 Laa $t3n*ă, ai< $pu$e /in*e% Ar fi treuit $ă fii 7ucător de a$e all, +a5fi5el, e un 7oc mult mai $ănăto$ dec3t ă$ta 3n care te5ai ă*at-ome1 $cri$e c3te)a nume şi adre$e pe h3rtie%5 2i numere de telefon, $pu$e /in*e% "e )ede clar că )5aţi luat telefoanenoi, ca ăla de pe podea, ăieţi, ai< Numai pentru amăr3ta a$ta de aracă%-ome1 $cri$e numerele de telefon $u adre$e% Pri)i cu teamă $pre /in*e%Arăta ca un şoarece care $e uită la şarpele ce5l p3ndeşte% /in*e luă h3rtiaşi citi numele şi adre$ele%5 Dar La)ander< El pri$ioniero< -ome1 $cutură din cap cu putere%

5 Nu cred că ştie unde 3l ţin pe La)ander, $pu$e ;almouth% -ome1 aproămişc3nd din cap, cu ochii ieşiţi din orite%5 La dracuB, nu e dec3t o 1dreanţă pe care au luat5o $ă le conducă 3mpuţitade maşină, $pu$e /in*e% Pri)i li$ta% Pa$co Chiado, Lupo Areno, #ill ?apataşi 5 cine e ă$ta%%% Chico% Chico şi mai cum<-ome1 ridică din umeri şi $cutură din cap%5 >rea $ă $pună că ă$ta n5are dec3t poreclă% "e oişnuieşte pe aici, $pu$e;almouth% 3n$eamnă că Chico ă$ta e un a$tard% La propriu% 8n >ene1uela,e o condiţie acceptailă%5 Care din ei are malo o7o< 3ntreă /in*e, a*it3nd un de*et 3n faţa ochiului$ău $t3n*% Chiado<

-ome1 $cutură din cap%5 Areno<-ome1 3ncu)iinţă% /in*e $e uită la h3rtie preţ de c3te)a clipe%5 >rei $ă5l ro*i pe cole*ul tău $ă )erifice li$ta a$ta< 3i $pu$e el lui ;almouth,care luă foaia şi $e du$e 3n camera cealaltă%5 8n ca1 că minţi, $pu$e /in*e lui -ome1% -ome1 $cutură iar din cap%"cutură tare de tot%5 Dar $ă pre$upunem, omule, $pu$e /in*e, 13mind%-ome1 ridică ochii, ca şi cum $5ar fi ru*at, 3ncă $cutur3nd din cap%5 Cum mer*e< 3l 3ntreă pe ;almouth%

5 Mă $ună imediat%

138



&elefonul $ună şi /in*e 3l au1i pe ;almouth )orind pe un ton foarte$că1ut, apoi pun3nd receptorul 3n furcă%5 Ai nimerit5o, $pu$e ;almouth c3nd $e 3ntoar$e 3n aie% E o clădire )eche,de irouri, din cartierul La Pa$tora% Parterul e tran$format 3n *ara7 pentruchiriaşi%

5 La dracuB, nici n5am cre1ut că o $ă mintă, amice% Nu ătr3nul +a5fi5el%Aşa5i, +a5fi5el<-ome1 pri)ea fi6, c3nd la unul, c3nd la altul% 8n ochi i $e citea o *roa1ăcumplită%5 3ncă o 3ntreare $au două% Chiado ă$ta e 3n$urat<5 Da%5 Maşina e a lui<5 Nu%5 A lui Areno<5 Da%5 Atunci, cum a a7un$ Chiado la 3nt3lnire< -ome1 $cri$e pe h3rtie cu)inteleel omniu$%5 &icălo$ule, $pu$e /in*e% A$ta $5o cre1i tu% O lo)itură de două milioane dedolari şi tipul ă$ta, Chiado, $e duce $ă ia anii 3ntr5un 3mpuţit de autou1%5 Perfect, $pu$e ;almouth%5 Patru51ero, $pu$e /in*e, şi apă$ă cu piciorul ştecherul, ă*3ndu5l 3n pri1ă%;irul 1um1ăi şi -ome1 1)3cni puternic 3n $caun, ţipetele fiindu5i 3năuşitede căluş% "caunul că1u pe o parte, lo)indu5$e de perete, picioarelealunecară de $u el şi $caunul $e ră$turnă 3n cadă% Din na$ul lui -ome1ieşeau ule de aer% Corpul 3i era $cuturat de $pa$me% Apoi $e potoli% Dupăo )reme nu mai erau nici ule%

/in*e $coa$e ştecherul din pri1ă%5 Nu ne ia dec3t un minut, $pu$e el% "ă5l 3ncărcăm pe el şi pe prietena lui 3ncamionetă, iar Domi*non $ă aiă *ri7ă de ei% &icălo$ul ăla n5a făcut nici unrahat 3n afacerea a$ta dec3t $ă $tea pe fund şi $ă5i mulţumea$că luiDumne1eu că n5a fo$t el luat o$tatic%Din punct de )edere p$iholo*ic, era nece$ar un alt o$tatic unul că$ătorit,şi pe dea$upra, şef% -ome1 n5ar fi fo$t un% Oricum era mort% 2i ;almouthhotăr3 că Areno şi amicii lui $e )or ucura proail că muri$e% Mai puţini cucare $ă 3mpartă anii% Aşa că )erificară din nou li$ta şi ale*erea e)identăera Chiado% Locuia aproape, 3n cartierele mi1ere de la poalele dealului% 2ilua autou1ul $pre centru ceea ce 3n$emna că e de$coperit%

Condu$eră 3ncet prin faţa ca$ei, 3ntr5un ;ireird de care le făcu$e ro$tAn*el% Ca şi ca$a lui -ome1, era ce)a mai mult dec3t o aracă pe o$trăduţă do$nică% 8n timp ce treceau pe l3n*ă ca$ă, /in*e focali1ă inoclullui Liet1 compact pe fere$tre% Chiado lua cina cu familia% "oţia lui, o femeiet3nără, aproape oe1ă, ţinea 3n raţe un copil mic% La ma$ă mai erau alţidoi copii%5 E acolo, mormăi /in*e% Molfăie cu o ne)a$tă *ra$ă şi trei mormoloci%Mer$eră p3nă la colţ, cotiră şi a7un$eră la o $tradă principală% An*el 3iaştepta%5 Un$pre1ece patru1eci şi cinci, da< $pu$e /in*e c3nd coor3 din maşină%

139



5 Un$pre1ece patru1eci şi cinci, repetă ;almouth şi $e 3ntoar$e la ca$a luiChiado 3n timp ce An*el şi /in*e di$părură 3n noapte, pentru a fi răpiţi dinnou%/in*e $e $imţea ine di$pu$ 3n timp ce 3i luau le*ătura de pe ochi% Eraaceeaşi 3ncăpere, *oală, cu e6cepţia me$ei de ne*ocieri şi a telefonului,

ca şi a unui pi$tol, calirul FH, care 1ăcea pe ma$ă 3n faţa lui Areno% /in*e$tătea 3n acelaşi $caun, ţin3nd 3n raţe $er)ieta le*ată cu cătuşe de

3ncheietura unei m3ini% "3n*ele 3i era 3nfier3ntat, *3ndindu5$e laurmătoarele c3te)a minute% Nu5i era frică% Niciodată nu5i era frică% Era maide*raă $timulat de pericolul potenţial al $ituaţiei% ;u$e$e un moment

3ncordat, c3nd +af$aludi 3i intercepta$e şi Areno 3nţele$e$e că nu -ome1era acela care conducea maşina% /in*e 3i e6plica$e că -ome1 nu apăru$eşi că lua$e un alt şofer pentru că nu )oia $ă 3nt3r1ie% Areno accepta$ee6plicaţia cu ner)o1itate%/in*e 3şi pri)i cea$ul% Era un$pre1ece patru1eci şi unu% Pri)i 3n 7urul lui 3ncameră% Nici urmă de La)ander% 2i, de$i*ur, nici urmă de Chiado%5 Unde5i omul no$tru< 3l 3ntreă el pe Areno% Areno 3l pri)i cu ochiul un şidădu din umeri% 5 Unul dintre oamenii noştri 3nt3r1ie, $pu$e el%5 $ta nu5i un ră$pun$% La)ander e cu el<2eful $tr3mă din *ură, arăt3nd două r3nduri de dinţi $tricaţi şi *aleni%5 Am deci$ $ă $imţim mai 3nt3i *reutatea anilor )oştri, *rin*o% O'< Peurmă poate că o $ă )ă primiţi 3napoi $perietoarea aia a )oa$tră%Cei trei ăraţi r3$eră%5 3nţele*erea a fo$t $ă ne*ociem aici anii pentru La)ander% A$ta e

3nţele*erea%Liderul ridică din umeri şi 3ntoar$e palmele 3n $u$%

5 Ne5am ră1*3ndit, O'<Altă $erie de r3$% /in*e 13mi%5 ;ără La)ander, nici un dinero, O'<

3şi $chimă po1iţia pe $caun% Cătuşele 1ăn*ăniră c3nd 3şi mişcă $er)ieta 8npoală% Era 3ndreptată $pre Areno, purtătorul de cu)3nt%5 /ei, domnule, aş putea $ă5ţi tai raţul cu o $implă mişcare de cuţit%5 Cred că ai putea, amice%Areno 3şi arătă din nou dinţii ur3ţi% /in*e 3i 3ntoar$e 13metul%5 "er)ieta $tă la mine p3nă 3l )ăd pe La)ander, aţi 3nţele$< Liderul 3ncă mai13mea, dar 3ntr5un fel ciudat%5 "pui )ore mari pentru un om mic% Cine )oreşte aşa are ne)oie de

prieteni%5 O, am o mulţime de prieteni% De e6emplu 5 $e uită la cea$ 5 unul dintre eie chiar acum aca$ă la Chiado% De ce nu5l $unaţi 3nainte $ă mai )orim<Cei trei terorişti $e pri)iră 3ntreător% Cum de ştia *rin*o numele luiChiado< Ce fel de şmecherie 3ncerca<5 Mai ine l5ai $una, $pu$e /in*e, cu o )oce mai 7oa$ă şi apă$ată% Liderul$e 1*3i la el c3te)a clipe, apoi luă telefonul şi formă un număr%5 Nu ştii niciodată p3nă nu 3ncerci, nu< 1i$e /in*e%;almouth şedea 3n $patele )olanului ;ireirdului, cam la trei1eci de metridepărtare de ca$a lui Chiado% Pe $petea1a $caunului din faţă $e afla un

mic di$c de pla$tic, nu mai mare dec3t o farfurioară de ceai, cu unmicrofon paraolic 3n centru, de mărimea unei un*hii% Era 3ndreptat $pre

140



ferea$tra de$chi$ă din partea din faţă a ca$ei lui Chiado, iar un fir $uţire 3lle*a de receptorul din urechea dreaptă a lui ;almouth% Di$po1iti)ul putearecepta con)er$aţii la di$tanţă de o mie de metri% Chiado $tătea l3n*ă;almouth, pe $caunul din faţă% 8n 7urul *3tului a)ea un fir de pla$tic, nu mai*ro$ dec3t un fir de pe$cuit% 8n $pate era implantat un proiectil mic,

controlat prin radio% Chiado muri$e cu pe$te o oră 3n urmă, de c3nd 3l*ă$i$e ;almouth% Chiado 3l )ă1u$e pe americanul 3nalt cu un trauc 3nm3nă $pri7inindu5$e de uşă, 3nchi13ndu5şi maşina% C3nd Chiado $eapropia$e, ăratul $e 3ntor$e$e $pre el şi, arăt3nd $pre trauc, $pu$e$e

3ntr5o $paniolă perfectă4 Denie un fo$foro, por fa)or% O clipă după aceea,Chiado a $imţit ce)a atin*3ndu5i *3tul, ce)a care 3ncepu $ă ardă iar ar$ura$e 3ntin$e ca un foc pe *3t 3n 7o$, $pre piept, 3n raţe şi 3n de*ete, apoi i $epăru că lumea 3ncepe $ă $e 3n)3rtă 3ndepărt3ndu5$e de el, iar omul cutraucul de)eni din ce 3n ce mai mic% "ă*eata atin$e$e ner)ul principal din*3tul lui Chiado% ;almouth 3l aruncă pe terori$t pe $caunul din faţă, )iră peo $tradă 3ntunecoa$ă şi5l $u*rumă%Urechea lui ;almouth era in)adată de $unete% Doi copii care pl3n*eau,comen1ile ţipate ale unei femei acoperind radioul care tiuia unde)a 3n altăparte a ca$ei, 3ncă un copil a*it3ndu5$e 3n raţele ei% Apoi $ună telefonul şiea ră$pun$e%5 QuehaL% #uena$ noche$, Areno%%% Oue pa$a<;almouth ă*ă maşina 3n )ite1ă, $e aplecă şi pu$e trupul lui Chiado 3npo1iţie şe13nd% Condu$e $pre ca$ă, de$chi$e uşa maşinii, 3ncetini şi5l 1)3rlipe Chiado lateral, arunc3ndu5l din maşină 3n faţa ca$ei% Cla6onă de c3te)aori 3n timp ce $e 3ndepărta şi o )ă1u pe ne)a$ta lui Chiado, cu telefonul 3nm3nă, pri)ind pe ferea$tră la trupul $oţului ei% ;almouth lă$ă utonul

proiectilului% #omiţa din pla$tic e6plodă şi $mul$e capul lui Chiado, care$e ro$to*oli ca o min*e de fotal, 3n curte% ;emeia ţipă% 2i continuă $ă ţipei$teric 3n telefon, apoi deodată 3ncepu $ă *eamă iar şi iar45 No No Pa$co, no E$ta muerto 2i 3ncepu din nou $ă ţipe%;almouth condu$e fără $ă $e *răea$că p3nă la $trada principală, parcămaşina şi coor3 pe alee% -ă$i uşa din $pate a re$taurantului e6act cum ode$cri$e$e An*el, intră prin ucătărie şi, nonşalant, păşi 3n interior printreme$e, p3nă ieşi prin uşa din faţă% Nimeni nu5i dădu nici o atenţie% &a6iulaştepta%5 +ico< 3ntreă ;almouth%5 "i, $enor%

5 #ueno, $pu$e el şi urcă 3n ta6i% LlY)eme al /otel &amanaco, or fa)or%Ochii lui Areno $e măreau 3n timp ce o a$culta pe $oţia lui Chiado ţip3ndi$teric la telefon% &r3nti receptorul%5 Lo$ a$tardo$ lo mataron urlă el şi $e repe1i $ă ia pi$tolul de pe ma$ă%/in*e 3ntoar$e $er)ieta $pre el şi apă$ă tră*aciul cu la$er a$cun$ 3n m3ner%+a1a )erde a la$erului tra)er$ă $uprafaţa peretelui şi $e opri pe pieptul luiAreno% După c3te)a $unete $lae, omul cu ară fu ridicat 3n picioare şiproiectat 3n colţul camerei% "caunul i $e lo)i cu 1*omot de perete% Odu1ină de *ăuri de *loanţe apărură 3n pieptul lui% "3n*ele ţ3şni pe ma$ă şiperete, iar el că1u *rămadă ca o ma$ă informă, ca un co$tum care

alunecă de pe umeraş% +ăma$e acolo cu ochiul $ănăto$ pri)ind cruciş, iar

141



cel cenuşiu fi63nd i1ar ta)anul% -ura i $e de$chi$e, $coţ3nd un $unet ca un*3l*3it ad3nc, iar piciorul $t3n* 1)3cni )iolent timp de c3te)a $ecunde%Ceilalţi doi pri)eau pierduţi, ne)enindu5le $ă creadă%/in*e 3ntoar$e $er)ieta 3n direcţia lor% O ra1ă )erde $e )ă1u pe perete%5 2i, acum, a$cultaţi aici, ăieţi, che$tia aia )erde de pe perete $e numeşte

la$er% Dacă atin*e pe unul din )oi chinche$, arma porneşte automat% >oicomprende< Pri)iţi%Pu$e $er)ieta $u un raţ a$tfel 3nc3t nimic $ă nu atin*ă m3nerul şi apoi oră$uci către trupul lui Areno% >3rful de un )erde $trălucitor al la$erului $emişcă pe perete şi apoi pe fruntea lui Areno%#upupupupupupupupupupupup%Capul lui Areno păru că e6plodea1ă dinăuntru%5 Acum 3nţele*eţi, t3mpiţilor< $pu$e /in*e%Cei doi terorişti pri)iră fi6 la Areno, apoi la /in*e% Am3ndoi ridicară m3inile%5 Nu e ne)oie, muchacho$% A$cultaţi ine% 8l )rem pe omul no$tru 3napoi,)iu şi ne)ătămat% A)eţi o oră $ă5l aduceţi 3n faţa $taţiei de telefYrico de peCota Mii "treet%"e 3ntoar$e $pre Chico, a$tardul, şi )ori direct cu el45 2i dacă nu5i acolo, o $ă te omor3m pe tine şi pe $oţia ta, şi pe toţi copiii şiperro$, şi *ato$, şi cochino$, şi pollo$, şi o $ă5ţi ardem ca$a p3nă 3n temelii%

&u comprende a$ta, *ăo1arule<"e 3ntoar$e $pre celălalt tip45 Pe urmă )om face la fel cu tine, amice% O $ă te omor3m pe tine şi pe$oţia, şi copiii tăi, şi c3inii, şi pi$icile, şi porcii, şi *ăinile, şi o $ă5ţi ardemca$a p3nă la afuri$itele de temelii% 2i n5o $ă ştiţi c3nd )ine% Poate m3ine,

3nainte de ră$ăritul $oarelui, poate pe$te o lună% /in*e 13mi% Aţi priceput<

A)eţi o oră% Una hora% 2i $ă nu $e mai repete, O'<Apoi $e 3ntoar$e şi pără$i camera%La un$pre1ece trei1eci şi două de minute, A)er La)ander, $periat, nera$,cu ochii duşi 3n fundul capului, dar altfel de$tul de $ănăto$, fu aruncatdintr5o maşină 3n faţa $taţiei de teleferic din cartierul El Centro%Două ore mai t3r1iu, ;almouth, care nu $e putu$e deara$a mai repede de/in*e, era 3n drum $pre Miami%

K%

OB/ara mer$e p3nă la capătul di*ului şi $e aşe1ă pe )ine, ca indienii,

aştept3nd $ă ră$ară $oarele% Oceanul era liniştit, ca un lac% (ahturile, cu$irenele $un3nd uşor 3n ri1a dimineţii, $e profilau 3n ră$ăritul roşiatic%"oarele nu depăşi$e 3ncă ori1ontul, dar reflecţia lui $e ră$p3ndi$e pe cerulnopţii, ca o pată de $3n*e%Unde)a, 3n partea cealaltă a portului, un motor tuşea, 3ncerc3nd $ă5şire)ină, iar o arcă uşoară luă $tartul $pre lar*%Dacă 7ocul lui ;almouth era i1olarea, ale$e$e un loc *ro1a)% Wal.erB$ Ca,un recif de coral recuperat, nu mai mare dec3t un teren de fotal, cu *reuputea fi numit o in$ulă% ;ăc3nd parte din lanţul Aaco, $e 3ntindea la o $utăde mile e$t de Palm #each, cel mai nordic atol de pe$cuit din #ahama$%

Drumul lun*, de patru $ute două1eci de metri, şerpuit, ocupa 7umătate dinlun*imea in$ulei% Pla7a era o f3şie de ni$ip, lun*ă de aproape o $ută de

142



metri, aproape de şo$ea% (n$pectorul )amal, un ărat urto$, cu pielea caaano$ul, 3mrăcat 3n pantaloni dun*aţi, ne*ru cu roşu, şi o cămaşă de unal $trălucitor, era 3n acelaşi timp şi şeful poliţiei, şi şef de $ală lare$taurantul hotelului% "er)iciile de telefon şi de radio erau limitate la ooră dimineaţa şi la o oră după5amia1a, t3r1iu% De la alcoanele mici ale

)echiului hotel $e putea )edea toată lun*imea in$ulei şi toate ărcile careintrau 3n *olf% Ar fi fo$t aproape impo$iil pentru oricine $ă >ină pe in$ulăfără $ă fie )ă1ut, fie 1iua, fie noaptea% Dar locul a)ea un farmec aparte şim3ncarea era e6celentă%OS/ara era pe Wal.erB$ Ca de )reo opt$pre1ece ore, c3nd pe$carul $la şi13rlit apăru 3n uşa lui, la ora unu şi 7umătate noaptea%5 Căpitan '% la di$po1iţia dumnea)oa$tră, domnule, $pu$e omul cu un13met care lă$a $ă $e )adă că5i lip$eau c3ţi)a dinţi%Un miro$ puternic de *in ieşea din *ura lui odată cu cu)intele% 8şi ofericartea de )i1ită care arăta ca şi cum ar fi plouat pe ea şi pe urmă ar fi fo$tlă$ată la $oare $ă $e u$uce şi, c3nd OB/ara 3i aruncă o pri)ire căpitanul '% oă*ă repede 3napoi, 3n u1unarul de la $pate al lu*ilor Le)iB$% Era

3mrăcat cu o canadiană de$chi$ă aproape p3nă la r3u, lă$3nd $ă $e )adăun $moc de păr roşcat, 3ncărunţit pe piept, şi purta pantofi 'ed cu şireturi,cu o *aură 3n $t3n*ul, prin care $e )edea un de*et% O claie de păr roşcatieşea de $u şapca lui care apuca$e )remuri mult, mult mai une%5 >ă iau de la Di*ul Doi, la cinci şi 7umătate, domnule, $pu$e cu o )ocea)3nd accentul #ron6ului de "ud% 2i o $ă facem de )e*he, toot5$0eetZimediat% Pronunţare incorectă a e6pre$iei franţu1eşti 9tout de $uiteS[%5 Oh, chiar aşa< $pu$e OB/ara% 2i unde dracuB mer*em< ?3metul i $e lăţi şinumărul dinţilor lip$ă cre$cu%

5 Păi, face parte din aran7amentul companiei de turi$m, $pu$e căpitanul '%,aproape chicotind% Cel mai un pe$cuit la ad3ncime din lume e$te 3n 7urulace$tei in$ule%Ace$tea fiind $pu$e, căpitanul '% 3i făcu cu ochiul şi ieşi 5 cu mer$ dereumatic 5 pe hol, pocnind din de*ete%5 Miami #elle, mai $tri*ă el pe$te umăr, apoi 3ncepu $ă c3nte o )er$iunefoarte fal$ă din 9"ă5i dăm păcii o şan$ă:%9O, da, 3şi $pu$e OB/ara, un )enit pe in$ule%: Două1eci şi patru de ore şinucile cădeau de7a din copac% 9Cinci şi 7umătate:, oftă el şi 3nchi$e uşa%Aşa că, iată5l $t3nd pe )ine pe un di*, 3n mi7locul oceanului, la ora cinci şi

7umătate% "oarele 3ncă nu ră$ări$e şi nu *ă$ea nici o ceaşcă de cafea pe

nicăieri% 2i toate a$tea numai pentru că un ătr3n eţi) apăru$e la uşa lui 3n mi7locul nopţii%5 Aici, domnule, $pu$e o )oce *ra)ă 3n lumina de chihlimar%Căpitanul '% pri)i de $u$ la OB/ara, o umră $olidă, profilată pe cerul 3nflăcări, de pe puntea unui iaht de cinci$pre1ece metri lun*ime, cu caine,ine 3ntreţinut% Căpitanul $orea dintr5o cană aurindă%5 Dac5aş fi rechin, aş fi luat5o la picior p3nă acum% Urcaţi la ord şi peţi ocafea% Aruncaţi $cara după ce urcaţi%"e 3ntoar$e şi apă$ă un uton, iar cele două motoare *emene, de c3tecinci $ute de cai putere, din cală, 3şi 3ncepură tor$ul% OB/ara de$făcu $cara

şi $ări la ord% >a$ul $e mişcă $u el, ieşi 3ncet din locul de aco$tare şiporni $pre lar*%

143



OB/ara coor3 şi )erifică interiorul cainei% Era *oală% La fel şi ucătăria, deo curăţenie fără pată% Un iric de cafea $cotea auri pe o plită electrică%Alături, $e aflau o r3şniţă electrică #raun şi trei plicuri cu oae de cafea%OB/ara $e uită la eticheta unuia dintre ele% &an1anian 'iliman7aro%

3şi turnă o ceaşcă, $e du$e 3napoi pe punte şi $e aşe1ă, urmărind cum

Wal.erB$ 'a $e făcea tot mai mică, 3n timp ce $oarele 3şi făcea intrarea$pectaculo$% Alatroşi coorau 3n 1or şi treceau foarte aproape de el%Motoarele fură accelerate şi Miami #elle prin$e )ite1ă%

3nainte ca $oarele $ă limpe1ea$că ori1ontul, Wal.erB$ era doar un punct% &receau printre in$ule mici şi ni$ipoa$e, apărate de corali rămuroşi, careapăreau din marea liniştită% (ci, colo, ărci de pe$cuit $e pre*ăteau de)3nătoare% C3ţi)a rechini mari, de trei metri $au mai mult, alunecarăaproape de )a$ căut3nd $ă 3nhaţe ce)a% "u ei $e )edeau corali, la nouămetri ad3ncime, dar păreau 3ndea7un$ de aproape $ă5i poţi atin*e prin apalimpede ca un cri$tal%Erau 3n lar* de )reo cinci$pre1ece5două1eci de minute c3nd căpitanul '%$chimă direcţia, 3ncon7ur3nd o in$ulă plată şi ni$ipoa$ă% "pre )e$t,departe de locurile de pe$cuit, l3n*ă *ura unui mic *olf, un ărat $ea$cundea $u o pălărie cu oruri mari, pe$cuind de pe puntea unei ărcimici, cu )3$le%5 /ei, $alutare $tri*ă căpitanul '% Cum mer*e pe$cuitul<

&on ;almouth pri)i 3n $u$ şi 13mi%5 #le$temaţii ăştia de ţ3nţari aproape că m5au terminat% Nici o 7umătate deoră şi $unt la păm3nt% Lea*ă ărcuţa a$ta de $al)are şi ia5mă la ord c3tmai am 3ncă $3n*e 3n mine%5 O', toot5$0eet, ţipă $tăp3nul roşcat al lui Miami #elle% Opri şi5i aruncă o

fr3n*hie lui ;almouth%;almouth arăta ine, dar era 3ncordat% Părea mai 3nalt dec3t 3şi aminteaOB/ara şi era cu $i*uranţă mai $la% 2i poate cu părul puţin mai alit% Dartră$ăturile lui frumoa$e erau pu$e 3n )aloare de un ron1 puternic şi maia)ea 3ncă un 13met de ştren*ar% Ultimul an şi 7umătate nu lă$a$e preamulte urme, deşi era )ora de un 7oc 3n care uneori şi o $ăptăm3nă puteatran$forma teriil o fiinţă umană%#ăratul 3nalt $e $ui pe punte şi aprin$e o ţi*ară% Aruncă chiritulurmărindu5i traiectoria p3nă c3nd di$păru, aproape fără 1*omot, 3n mareaca o*linda%5 #ună, marinare, $pu$e el ca şi cum nu $5ar fi )ă1ut de ieri% OB/ara 13mi

şi5i 3ntin$e m3na%5 Mă ucur $ă )ăd că eşti 3ntre*, ăiete, 1i$e ;almouth% O )reme, am fo$tun pic 3n*ri7orat că poate te5au prin$%Anii 3l rafina$eră, chiar şi accentul era mai un, totuşi, 3ncă puţin apropiatde cel irlande1%5 2tiam eu că eşti pe unde)a, pe5aici, $pu$e OB/ara% ;almouth ridică o$pr3nceană%5 Da< Cum aşa<5 O di$cuţie pe care am a)ut5o 3ntr5o noapte la cină, 3n "an ;ranci$code$pre cafea%

5 (i$u$e, a$ta treuie $ă fi fo$t acum )reo patru ani%5 Cam aşa%

144



5 2i5ţi aminteşti ce cafea 3mi place<5 Nu, 3mi aminte$c că5ţi place $5o r3şneşti $in*ur, pe c3nd căpitanul arată caşi cum i5ar fi indiferent dacă şi5ar face cafeaua din felii de i)ol% 8nucătărie, $unt trei pun*i de cafea de calitate şi o r3şniţă%5 Eşti tare, $pu$e ;almouth% 9A: pentru a$ta% >rei ce)a 3n cafea<

5 #rand<5 Cred că putem $ă te $ati$facem%;almouth $e du$e $u punte şi apăru cu o $ticlă de Cour)oi$ier% Umpluamele ceşti din elşu*%5 "ă nu uit, mulţume$c că mi i5ai luat din c3rcă pe ăia din Wa$hin*ton,$pu$e OB/ara%5 Plăcerea a fo$t a mea, marinare% A$cultă aici% 8ţi eram dator% "ă nu uitămde unde am plecat, da<5 Deci $untem chit% ;almouth e1ită doar o clipă%5 Aşa )ine )ora, $pu$e el%Căpitanul '% fi6ă arca la locul ei, pe punte% 3şi şter$e m3inile pe o c3rpămurdară, apoi 3ntreă45 >rea cine)a un corn la cafea<5 Un corn< $pu$e OB/ara% Acum două 1ile eram pe iahtul lui /o0e şim3ncam omletă la micul de7un%5 O', la$5o moartă, $pu$e căpitanul '% şi di$păru 3n 7o$ pe $cară, cătreucătărie%5 Unde l5ai *ă$it< 3ntreă OB/ara%5 E un american e6patriat, $pu$e ;almouth% 2tie apele a$tea mai ine dec3tpeştii% A fo$t c3nd)a a)ocat, un tip tare% Acum )reo 1ece ani $5a $ăturat, a$pu$ ducă5$e dracului totul, şi5a luat cei doi ăieţi de la şcoală, şi5a

cumpărat un )a$ şi de atunci e aici% #ăieţii conduc afacerea acum% Au şiun $er)iciu de charter aerian pentru in$ule% 2i o $taţie radio foarte ună%5 >rei $ă te $taileşti pe5aici, acum, că te5ai pen$ionat< ;almouth $e uită lael cu o curio1itate l3ndă, timp de o clipă, apoi $pu$e45 E o idee% 2mecherul ă$ta nu numai că ştie mai mult de$pre in$ule dec3torice altă fiinţă, dar nu )ede, nu aude şi nu $pune nimic%5 Ce naia facem aici, la dracu5n pra1nic<5 Nimeni nu poate $ă te atin*ă aici%5 Ai de)enit puţin paranoic<5 Am moti)e de$tule, $pu$e el, fără $ă dea e6plicaţii%OB/ara nu5l )ă1u$e niciodată at3t de 3ncordat% Dar ;almouth 3şi $chimă

repede $tarea de $pirit%5 Mai toarnă5ţi coniac şi 3ncearcă unul din cornurile căpitanului% O $ă ne)edem de drum% ;acem pla7ă, prindem nişte peşte şi o $ă5ţi $pun opo)e$te care o $ă te facă $ă ca1i pe $pate%5 Putem $ă aruncăm pla$a c3t ne odihnim< 3ntreă căpitanul '% apăr3nd pepunte şi 3ntrerup3ndu5i%8n următoarele minute, $e de$făşură o acti)itate inten$ă% Căpitanul oră$uci pe Miami #elle către lar*ul mării şi le*ă timona% "e 3ntoar$e, $coa$edin cutia cu momeală o aracudă de pe$te un metru şi5i trecu prin urechiun c3rli* uriaş% Apoi aruncă undiţa, de$făşur3nd $foara pe )reo cinci metri

lun*ime şi fi6ă ăţul 3ntr5un $uport, 3n rama punţii% "lăi $foara, o a*ăţă 3ntr5un $cripete şi o de$făşură p3nă la a$tonul ompre$ului, de care o

145



prin$e cu un c3rli* de rufe% +epetă procedura şi cu cealaltă undiţă, pun3ndun cap de peşte 3n c3rli*% Apoi $e $pri7ini de mar*inea )a$ului%5 Tineţi minte un lucru, $pu$e el, peştii mari lo)e$c de două ori% Le arătădouă de*ete pentru a5şi $ulinia afirmaţia%5 Prima dată 3şi folo$e$c na$ul, atin* momeala ca $5o adulmece, apoi $e

dau 3napoi o $ecundă $au două şi pe urmă pac, muşcă din nou% De dataa$ta c3rli*ul $e prinde, O'< O $ă )ă daţi $eama% La prima lo)itură, aţa$capă din $uport şi apoi an*, lo)e$c din nou% Atunci tra*eţi foarte repedeca $ă fiţi $i*uri că ticălo$ul nu $cuipă c3rli*ul% După aia e unu la unu%;lutură cu di$preţ către a doua undiţă% Cealaltă e pentru peşti mai mici%Muşcă şi $e dau la fund% Poate că o $ă prindem ce)a *u$to$ pentru cină%"e 3ntoar$e la puntea principală şi $lăi le*ăturile% Momeala $e )ă1u la$uprafaţa apei, la o $ută cinci1eci $au o $ută opt1eci de metri 3n $pateleărcii%;almouth $e aşe1ă 3ntr5unul din cele două $caune de pe$cuit%5 M5am *3ndit $ă ame$tecăm şi puţină plăcere 3n afaceri, $pu$e el% (a un$caun şi hai $ă $tăm de )oră%5 Dar aşa, ca $ă ştiu şi eu, &on, de ce eu< De ce $ă iei un tip terminat<5 Ei, marinare, ne cunoaştem unul pe altul şi cunoşti locurile, şi ştii că număn3nc rahat%%% Pe cine altcine)a $ă iau, pe Walter5Cron.ite< Am $imţit că5ţi $unt dator $ă te $cap de Omul5(arnă% Odată terminată treaa a$ta, eşticel mai un tip din c3ţi cuno$c pentru $lu7a a$ta%5 "lu7ă< $pu$e OB/ara%5 A$ta faci acum, nu< 8ţi c3şti*i e6i$tenţa ca reporter% ;almouth 3şi aprin$eo ţi*ară şi aruncă chiritul 3n )3nt%5 Cum $e face că ai refu1at oferta Omului5(arnă< 3ntreă OB/ara%

5 Păi, $untem prieteni% 2i pe urmă nu5mi place tipul% &icăloşi ca el dauCompaniei un renume pro$t% 8n afară de a$ta, marinare, nu eram chiar aşade $i*ur că aş putea $ă te *ă$e$c% Nu $unt copoi de me$erie% 2i chiar dacăte5aş fi *ă$it, nu eram prea $i*ur că aş fi putut $ă te iau%

3i aruncă lui OB/ara o pri)ire ca de piatră, o clipă, apoi r3$e%5 Oricum, $pu$e el, ce nei$pră)it ar omor3 un tip pentru nişte prăpădite dedouă1eci şi cinci de mii, nu<5 Poate că din cau1a a$ta ticălo$ul ăla nenorocit n5a *ă$it a7utor, 1i$eOB/ara%;almouth 3şi $coa$e cămaşa şi o aruncă pe punte%5 8n primul r3nd, 1i$e el, treuie $ă5ţi $pun o i$torioară ca $ă 3nţele*i, dacă e

ce)a de 3nţele$ 3n a$ta, marinare% Am $ă pun lucrurile 3n ade)ărata lorlumină% Dar n5o $ă5ţi pară rău% E o po)e$te tare%5 Era prin toamnă, acum opt$pre1ece luni% &ocmai termina$em o mi$iunecu ade)ărat murdară% Dar 3n ultimii doi ani cele mai multe fu$e$eră aşa%

&reuie $ă5ţi $pun, marinare, mă $ătura$em p3nă5n *3t de $er)iciu% Micie6ecuţii mi1eraile% A*enţi care trecu$eră de partea cealaltă% A*enţi duli%

&rădători% Ultimul fu$e$e 3n "coţia% M% (% H 5 care, după cum ştii, $e ocupade fapt cu contra$piona7ul 5 de$coperi$e o c3rtiţă 3ntr5un loc foarte $en$iil,la una dintre in$talaţiile noa$tre nucleare, unde)a la mama dracului% Unloc numit &oermor, pe (n$ula Mull, 3n )e$tul "coţiei, mai rece dec3t inima

unui ancher şi mai 7alnic dec3t o po)e$te de dra*o$te ru$ea$că% &ipulace$ta a $tat neacti)at doi$pre1ece ani, urc3nd 3ncet $cara, p3nă c3nd a

146



a7un$ unde 3l )oiau ei% Nu5mi mai aminte$c acum ce anume l5adecon$pirat% Cum $puneam, era o $ituaţie delicată% A)ea le*ături politice,un conte, ce)a de *enul ă$ta% Mini$terul de (nterne nu )oia $ă facă unproce$, aşa că m5au trimi$ pe mine%Ce m5a 3ncurcat a fo$t prăpăditul ă$ta mic pe nume Coalhelm$ care a

făcut totul c3t mai neplăcut po$iil% Era un funcţionar tipic Un omuleţ cuade)ărat oriil% Oricum, eram acolo, aştept3ndu5l pe Coalhelm$ $ă aparăcu notele pri)ind trecutul tipului% &reuia $ă ne 3nt3lnim la /anul /oţilor, oc3rciumă pe malul mării, aşe1ată chiar pe $t3nci% Cred că e cea mai$in*uratică c3rciumă din toată le$temata a$ta de lume, 3ntotdeauna plinăde ceaţă şi ume1eală care te pătrund p3nă la oa$e% Lua$em un pahar şi$tăteam acolo, lă$3ndu5mi ochii $ă $e oişnuia$că cu locul pentru că eraluminat cu lum3nări% Mă uitam prin 3ncăpere, fără $ă pri)e$c nimic anumeşi, dintr5odată, mi5am dat $eama că pri)eam un tip uriaş care $tătea laar% El $5a 3ntor$ şi m5a pri)it cu cea mai rece pereche de ochi pe care ai)ă1ut5o )reodată 3n toată )iaţa ta% A)ea părul *alen şi purta un co$tumtradiţional $coţian% Pe ochi a)ea tra$ă o şapcă% A)ea ară şi o mu$taţără$ucită şi cănită la )3rfuri, ca un colonel $coţian din 1ona de munte% Arătaca un perfect noil $coţian% 2i chiar a$ta şi era 5 numai că, atunci c3nd 3lcuno$cu$em eu, a)ea părul roşcat, iar c3nd 3l )ă1u$em ultima dată, purtaun co$tum de marină şi5l chema -u &hornle% L5am recuno$cut repede,deşi nu5l mai )ă1u$em de )reo opt ani $au chiar mai mult%Poate că ai uitat cine e -u &hornle, deşi ănuie$c că numele 3ţi e$tefamiliar% &hornle lucra la M% (% H şi $pecialitatea lui era $upra)e*herea şi$aota7ul% Dar era un a*ent puţin cam şmecher% ;ăcea ce )oia el% 8n )aralui IK, ruşii au du$ c3te)a na)e de ră1oi pe &ami$a, pentru cine ştie ce

che$tie politică, iar printre ele era un trauler fără remorcă, un )a$ de$piona7 electronic% Era o ucată prea tentantă pentru "ir -u ca $ă5i$cape, aşa că a deci$ $ă arunce, pe furiş, o pri)ire $u punte%Nimeni nu l5a mai )ă1ut )reodată% 3n &ami$a n5a fo$t *ă$it% Nu $5a maiau1it niciodată nimic de el% A di$părut%

&eoria acceptată e$te că ruşii a)eau o echipă de $cufundători acolo, carel5au de$coperit pe &hornle, l5au luat la ord şi, după ce au a7un$ 3n lar*ulmării, l5au 3necat%O teorie acceptailă şi lo*ică% Am cre1ut5o p3nă 3n noaptea aceea deoctomrie, de acum opt$pre1ece luni% "t3nd acolo 3n /anul /oţilor şipri)indu5l, am ştiut că şi5a dat $eama că l5am recuno$cut şi n5am a)ut nici

o 3ndoială că el mă determina$e $5o fac%Ce $ă fac, am ieşit imediat afară şi mi5am aprin$ o ţi*ară% M5am *3ndit că,indiferent ce urmăreşte, $ă5i fac puţin loc% Dacă aş fi ştiut ce a)ea de *3nd,aş fi plecat de acolo imediat, dar mă 3ndoie$c că aş fi putut a7un*edeparte%Nu tră$e$em două fumuri că tipul ie$e afară% 2i cum $tăteam acolo, pe oceaţă *roa$ă ca $iropul de ciocolată, 1ice4 9Coalhelm$ nu )ine, ătr3ne:%Pur şi $implu era ca şi cum mi5aş fi ă*at de*etele 3ntr5o pri1ă% Părul de peraţe mi $5a ridicat 3n $u$, drept ca $oldaţii din *arda re*inei% Era o cur$ă,de$i*ur@ partea proa$tă era că intra$em 3n ea cu ochii de$chişi% Eram 3n

*ăleată, pentru că a)u$e$em 3ncredere 3n maimuţa aia de la irou şi,deodată, iată5mă acolo, $t3nd 3n ceaţă, cu oceanul care $e $păr*ea la

147



picioarele noa$tre, )orind cu o le$temată de fantomă% Mai rău dec3t at3t,ştiam că nu $untem $in*uri% Altcine)a era 3n apropiere, puteam $ă5i $imtre$piraţia 3n ceafă% Mi5am 1i$ $ă5l a$cult, indiferent ce a)ea de *3nd% 3mi)ă1u$e do$arul ', a$ta era clar, pentru că ştia de -uardio şi &ru7illo şi deafacerea aia din #ra1ilia, de acum patru ani% 2tia aproape toate treurile

pe care le făcu$em )reodată% Coalhelm$ 3i dădu$e do$arul, e)ident%5 (nformaţii $trict $ecrete, nu<5 Nici pe departe% Pentru că &hornle nu era 3n cine ştie ce mi$iune foarte$ecretă, nimic de *enul ă$ta% Ce $5a 3nt3mplat e că mi5a oferit o afuri$ită de$lu7ă Mi5a *arantat o $ută de mii pe an% Mi5a $pu$ că )oi fi chemat numaic3nd )a fi ne)oie% Puteam $ă trăie$c oriunde )oiam pe lumea a$ta, iar aniiar fi fo$t depuşi, peşin, la orice ancă aş fi )rut eu%5 "untem apolitici, 1ice% E )ora $trict de afaceri% Clienţii noştri $unt celemai mari companii din lume% Poţi $ă $pui că $untem un $er)iciu per$onalpentru indu$tria lumii% Poţi $ă5ţi 3ndeplineşti prima mi$iune, care e floare laureche, 1ău, te poţi pen$iona mai de)reme din "er)iciu şi poţi $ă trăieştica prinţul Charlie%Eram at3t de $urprin$, că aia mai puteam $ă )ore$c% 2i pe urmă mi5a$pu$ c3ţi)a tipi care $unt 3n !oc, număr3ndu5i pe de*ete% Doar atunci mi5a)enit 3n minte $copul "er)iciului, cum 3l numea el, pentru că )orea de ceimai uni tipi din domeniu%-a1in$., .a*hei$tul care l5a răpit pe ?ha*i +omoloff, chiar de $u na$ul)e$t5*ermanilor@ 'imoto, micul $aotor 7apone1@ Charle "imon$, proailcel mai un $peciali$t 3n electronică de la C(A $au chiar din lume@ &a)en'amin$., e)reul dur, care a pu$ pe picioare trupele antiterori$te din($rael@ 'it Willou*h din Au$tralia@ Amanet, incendiatorul iranian din

"a)a.@ c3ţi)a tipi din *rupul antiterori$t ritanic%2i, pentru a pune capac, c3ţi)a cu ade)ărat mari4 Danilo), i7utierul ul*ara7un$ a$a$in, poate cel mai periculo$ om din andă% M3inile lui i$cu$ite aună$cocit o pilulă c3t o *ămălie de ac, 3nmuiată 3ntr5o $in*ură picătură deriticină% Ai au1it de riticină< O picătură nu mai mare dec3t un *răunte de1ahăr poate omor3 un cal% Picătura e in7ectată cu aer, prin haine%2i, 3n $f3rşit, france1ul cuno$cut numai $u numele de Le Croi6 care ară$pun$ de ri*ada de tortură din Al*eria timp de doi ani@ a di$tru$ toatefoto*rafiile cu el şi şi5a căpătat ace$t nume pentru că oişnuia $ă5şicrucifice )ictimele%O *alerie impre$ionantă a celor mai tari şi mai cu $3n*e rece a*enţi din

lume% Nici o urmă de $3n*e cald 3n toată trupa%Nu prea a)eam de ale$% "ă 3ncerc $ă5l 3nlătur pe &hornle şi 3ncă )reunpi$tolar care mă p3ndea din ceaţă< Ar fi fo$t ale*erea unui om mort%"ă mer* cu ei p3nă c3nd ie$ din prim5plan şi pe urmă $ă5l dema$c pe

&hornle şi $ă fu*, ca $ă $cap cu )iaţă< Ar fi fo$t 3ntotdeauna un -a1in$.,un La)anieu6 $au un Danilo) pe urmele mele, aştept3nd $ă tra*ă cortinadupă mine%"au $ă a$cult propunerea, $ă c3şti* puţin timp, poate< Nu era )ora deani% Drace, nu a)eam de ale$% 2tiam că unde)a, 3n ceaţa aia, călăul 3miaştepta deci1ia%

A)eam de ale$ 3ntre acceptare şi moarte% Deci$e$eră că mă )oiau% Mie nu5mi lă$a$eră nici o şan$ă de a ale*e%

148



Ce puteam $ă fac%%% nu< 2i acum, că $unt cu ei, pot $ă ale*< "ă $tau p3năc3nd mă $atur şi, fie că mă omoară ei, fie altcine)a% "au $ă fu*%prima mea mi$iune 5 iniţierea, cum a numit5o &hornle 5 mi5a adu$două1eci şi cinci de mii de dolari% 9Cine e ţinta<: am 3ntreat% 2i &hornlea 1i$4 9Coalhelm$:%

Pur şi $implu% Eram aşa de şocat, că aia mi5am putut aduna *3ndurile% 8ncele din urmă, i5am $pu$4 9De ce< 8n afară de faptul că e un mic $conc$in$uportail:% 9N5ai ne)oie $ă ştii niciodată de ce5ul unui lucru, 1ice

&hornle% Dacă treuie făcut, 3n$eamnă că e6i$tă un moti)% Dar pentru căe prima oară c3nd eşti cu noi, am $ă5ţi $pun doar at3t4 nu mai e util% "5ado)edit a fi un ri$c pentru $ecuritatea oamenilor )oştri%: 9"unt şi oamenii)oştri:, 1ic eu% 9Nu mai $unt, 1ice el% 2i nici ai )oştri, după $eara a$ta%: Defapt, Coalhelm$ nu era dec3t un te$t% 92i cine dracuB conduce ace$t clu<:am 3ntreat%Atunci am au1it pentru prima dată de Cameleon%#an* ;irul de pe partea portului $căpă din locul lui şi şuieră, frec3ndu5$ede $cripete4 auiii 5 auiii 5 auiii%%%Era un peşte mare care $ări 3n aer o dată, apoi $cuipă c3rli*ul% OB/arafolo$i 3ntreruperea pentru a 3ncerca $ă corele1e tot ce $punea ;almouth%(*noră $cena cu peştele, concentr3ndu5$e 3n $chim pe $unetul motoarelor,utili13ndu5l ca pe un fel de mantră, alunec3nd pentru $curt timp 3ntr5oformă de meditaţie, ca o tran$ă% 'imura o numea $hida$u ha.amaru, 9amer*e la perete:%Pentru OB/ara era ca şi cum ar fi fo$t 3ntr5o cameră de un al "trălucitor,fără mar*ini $au uşi% Pe ace$t fond al, lumino$, el proiecta ima*imi şicu)inte, 3ntipărindu5şi5le 3n memorie% A)ea doar o )a*ă amintire )i1uală a

lui &hornle, dar erau alţii pe care 3i cunoştea%-a1in$., ru$ul 3nalt, cu un cap cada)eric şi ochi de pi$ică, 3ntotdeauna cuo făr3mă de m3ncare 3n ară@ &o$iru 'imoto, 7apone1ul cu alură de#uddha, cu co$tume cu )e$tă şi cămăşi ale, care arunca$e odată 3n aerpatru purtătoare ru$eşti de rachete şi $căpa$e fără proleme@ Amanet,micul terori$t $a)a., $la şi cu părul ne*ru, pe care 3l )ă1u$e odată 3nAl*er 3nd $3n*e proa$păt de capră, de parcă ar fi fo$t un coc.tail%Pe urmă era france1ul, Le Croi6% 3nalt, $cund, *ra$, $la< Nu a)ea nici oaltă impre$ie )i1uală a lui dec3t că au1i$e odată că Le Croi6 3şi pierdu$e unochi 3n luptele din Al*eria şi lua$e un preţ teriil pentru a$ta 5 e6ecuta$eper$onal două1eci şi doi de reeli al*erieni%

8n $f3rşit, mai era Danilo), i7utierul, pe care 3l )ă1u$e numai prin inoclu,plim3ndu5$e prin &uilerie$, 3n Pari$% 9Aminteşte5ţi faţa aia, 3i $pu$e$epartenerul lui, e unul dintre cei mai periculoşi tipi din !oc% 2i fii atent laumrelă% 8n )3rf e un ac 3ncărcat cu otra)ă care $e in7ectea1ă cu aer% &epoate atin*e prin parde$iu%:OB/ara şi5l amintea ine pe Danilo)4 $cund, cu faţa rotundă ca o )ar1ă, cuo mu$taţă $uţire c3t un creion, cu ochelari cu lentile *roa$e, accentu3ndnişte ochi $c3nteietori, a$cunşi 3ntre cute *roa$e de carne, cu o limă ca deşarpe, lin*3ndu5şi 3ntruna ner)o$ u1ele, ca şi cum ar fi $imţit o pradăneaşteptată pe unde)a, prin apropiere% 2i nelip$ita umrelă nea*ră, cu

)3rful ei din care r3n7ea moartea%

149



(ma*inile $e 3ntipăreau ca şi ima*inea lui ;almouth, prin$ 3ntr5un coşmarpe care şi5l făuri$e $in*ur, 3ndeplinind un ritual pă*3n, al morţii ca9iniţiere:%(deea era 3n$păim3ntătoare, 7ucătorii 3nşişi do)edind că !ocul era mult maipericulo$ dec3t 3şi ima*ina$e el%

5 (i$u$e, nu te5am 3n)ăţat ce $ă faci< lătră căpitanul '% de pe punte%Peştele mare arunca$e firul şi pleca$e%Căpitanul )eni $pre ei şi fi6ă din nou firul pentru c3rli*ul mare%5 Nu l5ai tra$, $pu$e el $upărat% Era unul de nouă1eci de .ilo*rame acolo,

&on% Nouă1eci de .ilo*rame5 >orim de$pre afaceri, $pu$e &on, prin13nd firul de ompre$ cu c3rli*ulde rufe%5 Pe$cuitul şi )oritul nu $e ame$tecă, aruncă celălalt% "e 3ntoar$e pepunte şi tr3nti le*ăturile 3n faţă%Acti)itatea 3l tre1i pe OB/ara la realitate% Aşteptă p3nă c3nd ;almouth $e

3ntoar$e pe $caun%5 2i chiar l5ai lichidat pe Coalhelm$<;almouth $e uită la OB/ara, ochii lui cenuşii de)eniră 3nţepători o clipă,apoi 3ncu)iinţă45 Am făcut5o, marinare%5 De ce<5 A fo$t ca oricare altă mi$iune%5 Pentru două1eci şi cinci de mii de dolari<5 Nu a$ta5i prolema%Candoarea lui ;almouth 3l şocă pe OB/ara%5 Prolema De ce nu te5ai du$ la M% (% H, $ă5l demaşti pe &hornle, ca un

de1ertor ce e$te<;almouth păru că $e prăuşeşte de la mi7loc% Umerii 3i că1ură% ;aţa i $ead3nci, ridurile din 7urul ochilor şi *urii de)eniră mai )i1iile% >ocea 3i eraaceea a unui om care lă$a$e 3n urma lui multe păcate, iar feţele fărătrupuri ale )ictimelor $ale 3i defilau prin faţa ochilor%5 A$cultă, $pu$e 3n cele din urmă, $unt oo$it, e clar< Mă apropii decinci1eci% Nu mai aler* la fel de repede ca pe )remuri% Nici nu mai $ar lafel de $u$, nici nu mă mai mişc la fel de rapid% Nu poţi $ă re1işti 3n primeler3nduri ale !ocului mult după patru1eci de ani% 3ncepi $ă uiţi% Ochii nu mai)ăd ine% Nu mai ai forţa pe care o a)eai c3nd)a% +efle6ele te5au lă$at%

3ncepi $ă faci mici *reşeli, ici şi colo% Nu fatale, dar c3nd $e 3nt3mplă,

3n*erul ăla ne*ru 3ţi şopteşte 3n ureche la fel%5 /ri$toa$e, treuie $ă fi fo$t ce)a ce ai fi putut%%%5 Nu 3nţele*i, nu5i aşa, omule< 3ncerci $ă $coţi o che$tie morală de unde nue nici un fel de morală% Nu )e1i, ăiete, nu a)eam de ale$% Cred 2i eu căam făcut5o% 2i, $la)ă Domnului că am făcut5o, altfel aş fi fo$t mort demult%Din me$eria a$ta nu $e ie$e la pen$ie% Dacă 3ncerci $ă ieşi, eşti un ommort% Ce )reau $ă $pun, marinare, e că ieşi la pen$ie 3ntr5o cutie şi ă$ta e$in*urul mod po$iil% 2i nu mă )edeam 3ntin$ 3n camera din faţă a luiMc-int, cu o *aură 3n piept% 3ntotdeauna mi5am planificat $ă mor 3n pat%Aşa că mai uită 7udecăţile morale, da< Nu $untem aici $ă 7udecăm, $untem

aici $ă $par*em alonul% Dacă decon$piri operaţiunea a$ta, $unt un om

150



lier% Altfel, mă )oi a$cunde tot re$tul )ieţii mele, che$tie care nu prea 3mi$ur3de 3n clipa de faţă% C3te)a clipe $e $cur$eră 3ntr5o tăcere $t3n7enitoare%5 Nu e uşor, ştii, $ă recunoşti că5ţi pier1i a*erimea, c3nd a$ta e tot ce ai%

&ăcerea continuă%9Doar a$ta e< $e 3ntrea OB/ara% "ă fie at3t de $implu< E &on prea $periat

ca $ă re1i$te unui a$a$in fără chip şi nume din 3ntuneric< "au e ce)a maimult< >reun complot<:

3şi e6amină propriile $paime, dar nu *ă$i nici un ră$pun$% 3n po)e$tea a$tade *roa1ă, felul 3n care ;almouth că1u$e 3n capcană a)ea tot at3ta $en$ caşi re$tul po)eştii ă$teia 3nfricoşătoare%"chimă $uiectul%5 Care e oiecti)ul 3ntre*ii che$tii şi cine dracuB e Cameleonul< ;almouth$e lă$ă pe $pate, 3nchi$e ochii şi lă$ă $oarele $ă5i $calde faţa%Durerea de a admite că era prea ătr3n pentru !oc di$păru 3ncet de petră$ăturile lui frumoa$e%5 Oiecti)ul e lăcomia%5 Ce companii $unt implicate<5 Cele mai mari din lume% (namicii noştri $unt concurenţii lor% Dacăinamicul are ce)a pe care5l )rea clientul, 3l furi% Dacă nu poţi $ă5l furi, 3iomori pe cei care fac treaa% Le di$tru*i laoratoarele% Le dai foc% 8i

3ncetineşti% 8i $coţi din afacere% Le furi $ecretele% Clienţii noştri< Drace, tuai $pu$5o% United &elephone, Continental Motor Compan, "un$et Oil,#o$ton Common #an. and &ru$t, -loal "teel%%%;lutură din m3nă pentru a arăta inutilitatea de a5i 3nşira pe toţi% >ore,*3ndi OB/ara% P3nă acum, ;almouth nu5i dădu$e mare lucru, 3n afară de)ore% Nimic nu putea fi do)edit%

5 Nu aud dec3t )ore, $pu$e el%5 #ine, dar atunci ce părere ai de -uardio, puternicul ărat din Americade "ud% Ai au1it de a$a$inarea lui 3n timp ce te a$cundeai<5 E6i$tă 1iare şi 3n !aponia, &on, $pu$e OB/ara, reuşind $ă 13mea$că%5 3ntrea*a lo)itură a fo$t pu$ă la cale de Cameleon%5 Dar ai $pu$ că toată che$tia e apolitică%5 A$olut apolitică, ătr3ne% Numai afaceri% American Electric $5a lăţit%-uardio a)ea de *3nd $ă naţionali1e1e companiile de electricitate şiAmerican Electric in)e$ti$e acolo cinci1eci de milioane% &hornle $5a du$acolo cu patru luni 3nainte, şi a 3nceput $ă complote1e cu *eneralii% Eu m5am du$ cu o lună 3nainte de lo)itură, at3t mi5a luat $ă pre*ăte$c

a$a$inatul% L5am umflat pe -uardio c3nd era la i$erică% -eneralii au 3nchi$toate uşile, prin13nd familia şi pe cei loiali 3năuntru% O forţă de patru $utede mercenari aştepta dincolo de *raniţă, la )reo trei1eci de miledepărtare% -uardio 3ncă nu $e răci$e c3nd ei au făcut ţăndări parcul de)i1a)i de i$erică, din elicoptere% A$i*urau $patele pentru armată% Eu eramla Ne0 Ror. şi luam cina la Patru anotimpuri 3n noaptea aceea% &oatălo)itura a luat patru 1ile şi preţul a fo$t de două milioane de dolari%5 Au propria lor armată<5 O ri*adă de $oldaţi $coţieni care au contract cu armata en*le1ă cucondiţia $ă5şi poată lua lier oric3nd dore$c, at3ta timp c3t ţara nu e 3n

alertă militară% 8n mai puţin de trei1eci de 1ile, ei pot fi puşi pe c3mpul deluptă, cu echipament complet%

151



5 Nu putem do)edi nimic din toate a$tea, $pu$e OB/ara% "e ridică şi $eaplecă pe$te alu$tradă, urmărind d3ra de $pumă lă$ată de motoare% Erauprea multe *oluri şi date in$uficiente% A)ea ne)oie de mai multe nume, depo$iili de1ertori% Oricine care ar fi fo$t de acord $ă )orea$că cu el% "econcentră pe $unetul motoarelor, lă$3ndu5$e iar 3n tran$ă% Dar, de data

a$ta, nu mer*ea% Ce)a mai puternic dec3t detaliile 3l atră*ea% &otul a)eaaerul unei po)eşti tră$net şi in$tinctele lui de reporter $e tre?i$eră% "imţie6citarea ca pe o lopăţică ce5i $ăpa 3n $tomac% Dar a)ea ne)oie de maimult dec3t ;almouth% A)ea ne)oie $ă )erifice 3nainte de a 3mcepe $ăcheltuia$că anii lui /o0e%5 Dar ce părere ai de &hornle< 3ntreă el% Dacă 3l pot con)in*e $ă ia$ă la$uprafaţă, ar fi un 3nceput un%5 Nu l5am )ă1ut de c3nd cu afacerea -uardio%5 Nici unul care $ă )orea$că< Nimeni n5a fu*it 3ncă<;almouth e1ită% 3şi dădu timp de *3ndire, aprin13nd o altă ţi*ară%5 Ei< 1i$e OB/ara%5 #atem palma< 1i$e ;almouth%5 3ncă nu% N5am cum $ă 3ncep o po)e$te numai cu ceea ce mi5ai $pu$% Amne)oie de nume care $ă $e potri)ea$că cu feţe şi feţe care $ă $epotri)ea$că cu mi$iuni% 2i )reau $ă ştiu cine a fu*it%5 Dar n5am $pu$ că a făcut5o cine)a%5 Nu $e poate ca tu $ă fii primul care $ă )rea $ă ia$ă din neunia a$ta%5 Lumea e neună 1i$e ;almouth% Ai fo$t 3n !oc cinci ani le$temaţi,OB/ara, n5ai 3n)ăţat nimic acolo< Lăcomia aduce anii şi anii aducputerea% A$ta5i tot%5 Nu e lumea 3n care )reau $ă trăie$c%

5 8n re*ulă, marinare% Deci, iată oca1ia $5o $chimi% &e 3ndoieşti că 3mi ri$c)iaţa po)e$tindu5ţi toate a$tea<OB/ara $e *3ndea la un ră$pun$, dar ;almouth in$i$tă45 Aminteşte5ţi doar, c3nd e ne)oie, $e *ă$eşte 3ntotdeauna ce)a $au cine)acare $5o facă%5 2i acel cine)a e Cameleonul<5 Cameleonul e numai 3nceputul%5 Pentru 3nceput o $ă mear*ă% Cine e<5 A, 3ntr5ade)ăr, cine e< Per$oană fără faţă% O pală de )3nt, ne)ă1utăniciodată de 7ucători, 3n orice ca1 nu de cei pe care i5am 3nt3lnit eu% &ot ceştiu e că e$te numit Cameleon, şi a$ta de la alţi tipi cu care am lucrat% Dar

el e capul, am au1it a$ta $uficient de de$ ca $ă ştiu că e ade)ărat%5 Nu ştii unde e$te cartierul *eneral< De unde operea1ă ace$t Cameleon<5 Nu% &ot ce ştiu de$pre el poate fi $pu$ 3n )reo trei1eci de $ecunde% Eoriental şi e de c3t)a timp pe aici% De aceea eşti cel mai potri)it pentrutreaa a$ta, ătr3ne% Cunoşti !aponia tot at3t de ine pe c3t 3ţi cunoşti m3na$t3n*ă, şi5i cunoşti pe 7ucători, deci 3nţele*i $emnificaţia a ceea ce 3ţi $pun%5 De unde ştii că e oriental<5 De la &hornle% De la alţii am au1it că e cel mai prime7dio$ din andă%Cameleonul e$te cel care l5a eliminat pe Colin #radle%5 #radle e mort<

152



5 Da% Aruncat 3n Ea$t +i)er, cu un *lonţ 3n creier% Cine)a a )rut $ă5l 3nlăturepe Cameleon, iar #radle a cre1ut că poate $5o facă% "5a tre1it cu capulfăcut ţăndări% A$ta primeşti dacă *3ndeşti%5 Cine )oia $ă5l 3nlăture<5 Nu ştiu ră$pun$ul la 3ntrearea a$ta, dar ănuie$c că era unul dintre

duşmani%5 Parcă ai )ori de un ră1oi, &on%5 A$ta şi e$te% Dar un ră1oi rece, marinare, şi $e aplecă şoptind ca pe$cenă, e un le$temat de ră1oi al dolarilor%5 Cum conduce Cameleonul afacerea, cum re*i1ea1ă $pectacolul ă$taneun de$pre care )oreşti, dacă nimeni nu intră 3n le*ătură cu el<5 Prin Ma$ter%5 Ma$ter<5 Un computer% &otul $e face prin computer% "in*urul contact uman pecare 3l am la )3rf e$te un tip numit Quill%5 E le*ătura ta<5 Da%5 Quill<5 Da, Quill%OB/ara clătină din cap%5 "ună de parcă ai fi citit prea mult Dic.en$, $pu$e%5 Păi ă$ta5i numele lui, ce dracuB% Quill% Nu l5am 3nt3lnit niciodată şi nu pot$ă iau le*ătura cu el dec3t prin Ma$ter%5 2i Ma$ter e computerul<5 E6act% Ca $ă intri 3n el treci printr5o $erie de )erificări% Amprenta )ocală%Numere% Nume de cod )ariaile şi alte che$tii de5a$tea% Operaţia e

3m*ro1itor de $implă% >ine o mi$iune% Quill 3l repro*ramea1ă pe +a$ter,determină cel mai un om pentru mi$iune şi ia le*ătura% "e are 3m )ederetot% #ilete, ani, contacte, re1er)ări la hotel, maşini% Chiar şi dacă e ne)oiede ce)a $pecial% Plata e$te depo1itată 3n contul pe Care 3l ale*i 3nainte $ăapuci $ă5ţi faci a*a7ele% Cur*e la fel de uşor ca ni$ipul 3ntr5o clep$idră%5 Dar ce ştii de$pre tip%%% ce trecut are<5 Nu l5am )ă1ut niciodată% Nu l5aş cunoaşte nici dacă ar )eni aici pe mareşi m5ar $cuipa 3n ochi%5 Eşti 3n che$tia a$ta de opt$pre1ece luni şi n5ai )ă1ut niciodată pe niciunul dintre 7ucătorii de la )3rf<5 2i poate nici n5am $ă )ăd% Nu e nece$ar%

5 Dar operaţiunile<8n timp ce $oarele $e afla dea$upra lor, arunc3nd ra1e de foc ;almouth 3idădu detalii de$pre operaţiunea -uardio, apoi continuă cu ucidereaaccidentală a lui Mar1a şi di$tru*erea maşinii lui, A=uila, cum pu$e$eoma 3n aripă, unde $tătu$e, ce trenuri şi a)ioane lua$e%5 >reau o depo1iţie de la tine, cu toate ace$te detalii% ;almouth $e *3ndi unmoment%5 C3nd $unt plătiţi anii, 3ncu)iinţă el% OB/ara c3ntări ră$pun$ul şi apoi

3ncu)iinţă%5 Mi $e pare cin$tit, $pu$e el% &reuie $ă fie un model 3n toate a$tea, ce)a

care $ă le pună pe toate cap la cap%

153



5 8ţi $pun eu, marinare, nu mai căuta )reo ordine lo*ică aici% Dar mintea luiOB/ara era antrenată $ă ia 3n con$ideraţie po$iilităţile lo*ice şi nelo*iceale oricărei $ituaţii% &reuia $ă fie )reun filon comun, )reun $cop $uprem

3n neunia a$ta, *3ndea el, dar ;almouth r3$e c3nd au1i e6plicaţia%5 E un !oc pentru di$tracţie şi profit, pur şi $implu% "e face a)ere cu el% C3t

cre1i că a co$tat pie$a cu Mar1a< Partea mea a fo$t de o $ută cinci1eci demii% Clientul poate că a plătit o 7umătate de milion%OB/ara 3ncă nu era con)in$% Pentru el, ar fi treuit $ă e6i$te un oiecti)ma7or al operaţiunii Ma$ter, 3n afară de 9di$tracţie şi 7ocuri:% Proail cănumai Cameleonul 3l ştia%5 Dacă 3ncerci $ă5ţi ima*ine1i )reo con$piraţie, te tre1eşti cu un pu11lechine1e$c 3n raţe, in$i$tă ;almouth% Uneori mi$iunea n5are nici un $en$%8i po)e$ti i$toria lui /in*e, de$pre uciderea unui om 3n /a0aii pentru arecupera ne*ati)ele unei du1ini de foto*rafii, apoi di$tru*erea filmuluipentru care $e făcu$e crima%5 2i cine e /in*e ă$ta< 3ntreă OB/ara%5 Un t3mpit de co0o% Omoară fără $ă $e *3ndea$că $au $ă e1ite% Nucontea1ă dacă e ărat $au femeie% Poate $5o facă doar cu un pi$tol, cu uncuţit, cu $ă*eata $au cu fr3n*hia% Drace, proail că ar putea $ă neomoare pe am3ndoi%5 Nimeni nu poate $ă te omoare pe tine, &on%5 Aşa credeam şi eu p3nă c3nd am lucrat cu tipul ă$ta nou, acum două 1ile,

3n Caraca$%5 Ce dracuB făceai alaltăieri 3n Caraca$<5 Am a)ut o mi$iune% Nu ştiam dacă ai $ă )ii $au nu% Nu puteam $ă5i refu1fără $ă le dau de ănuit%

5 Cine5i t3nărul ă$ta teriil, un mercenar<5 Era, 3nainte de a$ta%5 ştia $unt de du1ină, &on%5 Nu şi ă$ta% Nu $unt o du1ină ca el% A uci$ pe cine)a de la cinci $uteopt1eci de metri di$tanţă, 3n >ietnam% 2i folo$ea un oiecti) de noapte5 Ce mi$iune aţi a)ut<5 Un tip, La)ander, a fo$t răpit de nişte localnici% A treuit $ă5l aducem

3napoi% Dar ce $5a 3nt3mplat de atunci 3ncoace $5ar putea $ă5ţi dea capătulpe care5l cauţi%5 2i ce $5a 3nt3mplat<;almouth $e aplecă 3n faţă, cu ochii $clipind, şi 13mi%

5 O $ă5ţi $pun c3nd facem t3r*ul, 1i$e el%OB/ara urmărea o mişcare la $uprafaţa apei, la )reo două1eci de metridede$utul firelor de la undiţe% 3ncă nu $e $imţea prea ine la *3ndul $ă5idea lui &on ;almouth două $ute cinci1eci de mii de dolari, dar, dacă;almouth mai a)ea şi alte informaţii pentru el, $5ar fi putut $ă $eră1*3ndea$că%5 Cred că o $ă mă 3ntorc 3n !aponia, 1i$e OB/ara% "ă duc o )iaţă $implă,one$tă% ;ără computere care conduc a*enţii de informaţii $au fantomecare conduc computere% E mult prea complicat, n5am )rut mi$iunea a$tade la un 3nceput%

Aripioara unui peşte mare ră$ări la $uprafaţă pentru o clipă, apoi di$părudin nou%

154



5 Acum nu mai poţi $ă dai 3napoi, 1i$e ;almouth%5 Pe dracuB nu pot%5 Dacă o faci, $unt un om mort%5 Mai faci c3te)a mi$iuni şi pe urmă fu*i, $pu$e OB/ara%5 De7a m5am dat la fund% A1i5noapte am fo$t de acord $ă mai fac o mi$iune

dar nu l5am mai $unat pe Quill ca $ă aflu detaliile% Nu accepţi o mi$iune, şipe urmă di$pari% Nu fără $ă pro)oci o oarecare 3n*ri7orare 3n inimadomnului Quill% Acum 3şi 3nchipuie fie că am fu*it, fie că mi $5a 3nt3mplatce)a% Oricum, a dat mi$iunea altcui)a, şi aici pot $ă te a7ut%5 Cum<Ochii cenuşii ai lui ;almouth $clipeau, iar pe u1e 3i flutura un 13met%5 Pentru că ştiu ţinta, 1i$e el% 2tiu unde )a fi lo)it% 2tiu c3nd% 2i ştiu şia$a$inul%După ce lă$ă ace$te )eşti $ă $e $edimente1e, adău*ă45 (ar ca $upliment, o $ă5ţi $pun şi cine e de1ertorul%Un de1ertor% Altul care $5a dat la fund% Păi aşa, da, a)ea po$iilităţi%"uplimentul fu$e cel care5l ră1*3ndi pe OB/ara% Dacă altcine)a dec3t &on$e a$cundea de Cameleon şi reuşea $ă5l *ă$ea$că, ar fi a)ut şan$a $ă)erifice po)e$tea lui ;almouth%Aripioara de$pică din nou $uprafaţa oceanului, de data a$ta la )reo 1ecemetri 3n $t3n*a firului%5 Am $ă fac un t3r* cu tine, 1i$e OB/ara% Dacă 3mi dai informaţiile a$tea, 3ţiplăte$c 7umătate din ani% Dacă )erific, şi informaţia e corectă, o $ă depuncealaltă 7umătate oriunde )rei tu $au ne 3nt3lnim şi5ţi dau şi re$tul%5 La dracuB, 7ucăm dur, nu5i aşa, marinare<5 Nu $unt anii mei%

;almouth dădu foarte 3ncet din cap şi apoi 3ntin$e m3na%5 "5a făcut, $pu$e el şi 3şi $tr3n$eră m3inile%5 "ă au1im, 1i$e OB/ara%5 A$cultă aici, marinare, nu pot $ă te mint şi $ă5ţi $pun că 3nţele* tot ce $e

3nt3mplă aici% O'< Dar pot $ă5ţi $pun at3t%%% 3ntotdeauna e un moti) pentrucare ei fac ceea ce fac% Nu mă 3ntor$e$em din Caraca$ de 1ece ore, c3ndprime$c un telefon ur*ent de la Quill% Aşa că iau le*ătura% "ă ne

3nţele*em, eu şi /in*e ne pu$e$em la ătaie co7one$ ca $ă5l elierăm peLa)ander ă$ta, da< 2i ce $ă )e1i, două 1ile mai t3r1iu, Quill $pune că are omi$iune rapidă% ?ice că $e termină 8n patru, cinci ore% &reuia $ă 3nt3lne$cun a*ent de le*ătură, unde)a 3n 1ona Caraielor şi $ă aştept pre*ătit

pentru o po$iilă lo)itură% A*entul )a lua deci1ia 2i cine e le$tematul de$uiect< La)ander%OB/ara fu $incer $urprin$%5 La)ander e6clamă el%5 La)ander% 3nţele*i ce )reau $ă $pun< Ce părere ai de toate a$tea<5 La dracuB, $unt cole*ii tăi, &on, tu treuie $ă *hiceşti%5 M5am *3ndit o *rămadă% Lo*ic< &reuie $ă fi de)enit un ri$c pentru$ecuritatea cui)a%5 De ce<5 2tie prea multe de$pre ce)a, nu ştiu ce% A lucrat 3n calitate de con$ultant

pentru multe dintre marile companii din toată lumea% Deci ştie multede$pre o mulţime de oameni% 2tie o mulţime de $ecrete ale companiilor%

155



5 Cre1i că l5ar omor3 pe tipul ă$ta, numai fiindcă e un ri$c pentru$ecuritatea )reunei corporaţii<5 A$olut%5 Atunci ce5i cu omul de le*ătură< De ce $ă nu te trimită doar pe tine ca$ă5l lichide1i pe amăr3tul ăla<

5 3ncerc3nd $ă *hice$c din nou, aş $pune că omul de le*ătură o $ă5i facă unte$t foarte $util% Dacă dă ră$pun$uri *reşite, au re)oir, mon$ieurLa)ander%5 "pui că ştii locul%5 Nu chiar cu preci1ie dar ştiu că pleacă din /ondura$, foarte cur3nd, 3ntr5ocroa1ieră 3n Caraie, plătită de "un$et Oil, un mic cadou Pentru 3ncercărileprin care a trecut% Mai ştiu că )a călători $u numele de &each% A1i5noapteQuill mi5a $pu$ că mi$iunea $e )a termina 3n patru, cimci 1ile% Nu e prea*reu $ă *ă$eşti un )apor care pleacă din /ondura$ 3ntr5una din 1ilelea$tea şi $ă de$coperi prima lui e$cală%5 De ce călătoreşte $u un nume fal$<5 Pentru că e un tip ciudat% Ti5am $pu$ că e un e6centric% L5am )ă1ut lac3te)a clipe după ce fu$e$e elierat% A)ea ochii ca două felinare, de parcăn5ar fi dormit c3te)a 1ile la r3nd şi primul lucru pe care l5a $pu$, a fo$t4 9Mi5ai pă$trat re1er)area la hotel c3t timp am lip$it<: Era cu ade)ăratpreocupat de a$ta% Un ade)ărat neun%O aripioară $clipi 3n $oare 3n $patele )a$ului@ firul de la undiţa mare $ăridin le*ătura de la ompre$, apoi )iră şi mulineta 3ncepu $ă $e derule1ecu 1*omot%5 /ri$toa$e, a)em unul mare $tri*ă ;almouth% E al tău, marinare OB/aramută repede firul de pe $uportul ace$tuia 3ntre picioarele lui, iar ;almouth

3şi le*ă centura de $i*uranţă 3n timp ce OB/ara 3ncepu lupta%Peştele, un $turion ala$tru, era enorm%5 O $ută trei1eci de .ilo*rame, 3şi dădu ;almouth cu părerea% Ar putea fi unrecord, prietene%Lupta dură aproape două ore% C3nd $e termină, raţele lui OB/ara erau

3nţepenite şi m3inile 1*3riate% Căpitanul '% mane)ră )a$ul perfect,folo$indu5i motoarele mari pentru a oo$i peştele, 3n timp ce OB/ara 3ladu$e mai aproape de mar*inea )a$ului%5 L5ai prin$ urlă căpitanul% Adu5l mai aproape de mar*ine ca $ă5l putemlo)i dracului 3n cap% O $ă fie ne)oie de noi toţi ca $ă5l $uim pe punte%Peştele mai $ări o dată, mult dea$upra apei, cu coada ăt3nd furio$% Apoi

$e $cufundă ad3nc% OB/ara menţinu ten$iunea% Capul a$cuţit al $turionuluiapăru la c3ţi)a metri de mar*inea )a$ului% Nu mai a)ea putere $ă lupte%5 Ai făcut o treaă foarte ună, marinare% Ce frumu$eţe Dar, 1i$e;almouth, ce păcat"e aplecă, luă un cuţit ru*init din ra$tel, 3şi făcu )3nt şi lama ace$tuiaşuieră pe l3n*ă capul lui OB/ara şi că1u cu 1*omot pe mar*inea punţii%;irul era tăiat% "turionul apăru la $uprafaţă pentru ultima dată, 3şi $cuturăcapul şi plon7ă 3n ad3ncuri% Era du$%Căpitanul *emu%5 Ce dracuB faci< $ta era un le$temat de $turion de o $ută trei1eci de

.ilo*rame, ticălo$ neun ce eşti

156



Căpitanul '% continua $ă $pume*e de furie pe punte, 3n7ur3nd o$cen)3ntul, alatroşii, marea şi totul%;almouth pri)i 3n 7o$ la OB/ara care, uimit, $e lă$a$e pe $pate 3n $caun şi

3şi ma$a raţele, ca $ă alun*e durerea%5 N5ar fi fo$t potri)it, nu, $ă apărem 3n ;reeport cu un $turion record la

ord% "5ar fi făcut foto*rafii şi Dumne1eu mai ştie ce, nu< ?iarele de acolonumai de$pre che$tii din a$tea $criu%OB/ara 3ncu)iinţă 3ncet din cap%5 &on, $pu$e el% 3ncep $ă te cred% Cine $e duce după La)ander< ;almouth13mi m3ndru%5 Păi, /in*e, de$i*ur% 3l cunoaşte pe La)ander% 2i pe urmă, treuie $ă fie/in*e% Dacă ei cred că am fu*it, 3l )or trimite pe -a1in$. $au La)anieu6după mine%5 De ce nu pe Danilo)<5 Pentru că, marinare, el e cel care a fu*it%

I%

5 Cu domnul /o0e, )ă ro*%5 Domnul Charle$ -ordon /o0e< 3ntreă $ecretara%5 Da%5 3mi pare rău, dar domnul /o0e e$te 3ntr5o conferinţă şi nu poate fideran7at%5 "puneţi5i că 3l caută OB/ara%5 Am in$trucţiuni clare $ă nu5l deran7e1, $pu$e $ecretara, 3ncăpăţ3nată%5 "pune5i că $unt eu, $unt $i*ur că o $ă )orea$că% După o pau1ă de o

clipă, $e au1i45 Un moment, )ă ro*%Nu aştepta$e $uficient timp c3t $ă re$pire o dată, c3nd au1i )ocea lui /o0e,cu accentul lui irlande145 Unde $unteţi, locotenente<5 Prin in$ule, dar a$ta nu e important% &reuie $ă călătore$c% A)ionuldumnea)oa$tră e di$poniil<5 Unde 3l )reţi şi c3nd< 3ntreă /o0e imediat% 3n )oce i $e citea emoţia%5 C3t mai cur3nd po$iil, la aeroportul din ;ort Lauderdale%5 "ă pre$upun că a)em o po)e$te<5 Mai am ne)oie de c3te)a 1ile ca $ă ştiu $i*ur%

5 "unteţi precaut, aş $pune%5 E )ora de anii dumnea)oa$tră, domnule /o0e%5 De$tul de cin$tit% Pre$upun că )5aţi 3nt3lnit de7a cu ace$t ;almouth%5 Da%"e lă$ă un moment de linişte, ca şi cum /o0e ar fi aşteptat ca OB/ara $ăcontinue% 8n cele din urmă, editorul $pu$e45 3ncă nu $unt *ata $ă )ore$c% Pot $ă )ă $pun că i5am plătit o $utădouă1eci şi cinci% >a primi re$tul dacă informaţia e ună%5 Dim ceea ce aţi $pu$, pre$upun că $imţiţi că aţi dat de un fir%5 Nu m5aş fi de$părţit de toţi anii ăia dacă n5aş fi cre1ut că am un fir% Dar

$5ar putea $ă fie mai *reu $ă pun totul cap la cap%

157



5 Am cei mai uni a)ocaţi $pecialişti 3n proce$e de calomnie, locotenente%>reau $ă fiu corect, dar nu prudent%5 O $ă ţin minte a$ta% De oicei e in)er$ 5 editorul 3mi $pune $ă fiu prudent%/o0e chicoti%5 Părerea mea, locotenente, e că, dacă a)em ce)a, o $ă fie tare%

5 Mulţume$c% O pau1ă%5 "unteţi cum)a 3n prime7die, locotenente< OB/ara medită c3te)a $ecunde,apoi $pu$e45 E6i$tă un element de ri$c% A)em de5a face cu nişte per$ona7e foarte rele%5 Deci, 3i cunoaşteţi<5 Per$onal $au din au1ite% Acum nu am dec3t lucruri nee$enţiale% A )orimai departe de$pre ele ar putea fi nefolo$itor şi ar crea mari ri$curi%5 Cred că nu e$te ne)oie $ă )ă $pun $ă fiţi prudent%5 Deloc%5 #ine% Aşa cum )5am $pu$ de la 3nceput, prietene, am 3ncredere 3ndumnea)oa$tră% Dar treuie $ă recuno$c că mor de curio1itate% 2i, 3n afarăde a$ta, am şi eu o $urpri1ă pentru dumnea)oa$tră%5 De$pre ce e )ora< /o0e chicoti%5 O $ă aflaţi de$tul de cur3nd%5Nu 5mi plac $urpri1ele, domnule /o0e%5 Oh, cred că a$ta o $ă )ă placă%OB/ara lă$ă altă $uiectul 5 proail că /o0e o $ă5i trimită c3ţi)a homari,odată cu a)ionul%5 O $ă iau din nou le*ătura cu dumnea)oa$tră pe$te )reo trei 1ile $pu$e el%P3nă atunci, o $ă pot $pune dacă )5am aruncat pe apa $3metei cei o $utădouă1eci şi cinci de mii%

5 A)ionul o $ă fie la ;ort Lauderdale pe$te patru ore% Dacă mai a)eţine)oie de ce)a $au a)eţi )reo prolemă, $unaţi5mă la orice oră% Poate cănu reuşe$c $ă pro)oc declararea ră1oiului, dar, dacă e ne)oie, pot a7un*efoarte aproape de a$ta%5 Mulţume$c% O $ă ţin le*ătura%"ă a7un*i la Ma*ician nu era aşa de $implu% C3nd $ună prima dată, linia eraocupată% "ună a doua oară de la ;ort Lauderdale, după ce coor3 dina)ionul căpitanului '% Linia păcănea din cau1a electricităţii $tatice şi c3nd,

3n cele din urmă, primi le*ătura, operatorul părea $ă )orea$că de unde)adin centrul păm3ntului%5 Le -rand /otel -u$ta)$en, $Bil )ou$pla3t, $tri*ă OB/ara%

5 /otel%%%< 1i$e ea%5 Oui% Le -rand -u$ta)$en%5 Pardonne15moi%%% aţi $pu$ cum)a /ilton<5 -u$ta)$en ţipă OB/ara, 3ntre3ndu5$e cum ar fi putut confunda -rand-u$ta)$en cu /ilton%5Ah, oui, -u$ta)$en% Un moment, $Bil )ou$ pla3t%Din nou electricitate $tatică, din nou 1*omote, 3nainte ca cine)a $ără$pundă% Era o )oce a$pră, 3n mod e)ident un client care, trec3nd pe l3n*ărecepţie, ridica$e receptorul%5 Da<

5 Ma*icianul e acolo< 1i$e OB/ara%5 Cine<

158



5 Ma*icianul% +oth$child% Proprietarul hotelului%5 >rei $ă $pui cel care c3ntă la pian<5 Da%5 Nu ştiu%5 Daţi5mi pe cine)a de la hotel, )ă ro*%

La celălalt capăt $e au1i o ufnitură de parcă ăratul care ră$pun$e$e arfi aruncat telefonul pe 7o$%C3te)a minute mai t3r1iu, ră$pun$e !olicoeur%5 Alo% Ce doriţi< Pot $ă )ă fiu de folo$<5 !oii< "unt OB/ara%5 Ah, ;ran\oi$% Comment \a )a<5 "unt O', !oii% Ou e$t le "orcier<5 La piaţă%5 !Barri)e ce $oir% >oule15)ou$ me donner la piece a)ec la $alle de ain<5 >olontier$ Quelle heure<5 3ncă nu ştiu% &re$ tard% >er$ deu6 heure$, peut5etre%5 #on Ou ete$5)ou$<5 ;lorida% Acum aştept a)ionul% "pune5i că am ne)oie de a7utorul lui%5 E6celent O $ă )ă punem cearşafuri proa$pete%5 ;oarte *enero$ din partea )oa$tră, !oii%5 Pour )ou$, mon ami, le mieu6% A)em, deci, o $lu7ă<5 "5ar putea% A$cultă, c3nd $e 3ntoarce Mi.e, $pune5i că )reau amănuntede$pre patru nume% Mă au1i clar<5 Oui%5 ;oarte ine% Ai un $tilou<5 Oui% "pune%

5 Anthon ;almouth, $e $crie ;5a5l5m5o5u5t5h% A fo$t 3nainte la M% (% % /5i5n5*5e% Nu ştiu primul nume% Un mercenar% -ri*ori Danilo)% D5a5n5i5l5o5),"er)iciul $ecret ul*ar% A)er La)ander% L5a5)5a5n5d5e5r% Cetăţean ritanic%Con$ultant 3n petrol% Oh, şi mai e unul% Nu am dec3t Un nume ficti)%%%Cameleon, ca şop3rla% >erifică toate $ur$ele de$pre a"ta A$ta $ă5ţi dea delucru p3nă c3nd a7un* eu acolo%

!olicoeur repetă numele pentru OB/ara%Perfect% Ne )edem mai t3r1iu, prietene%5 A ient]t, ;ran\oi$% P3nă )ii tu, $untem *ata%

5 Ander$ &ra)el, Carole !ac.o0it1 la telefon%

>ocea ei a)ea un pic de accent de #ron6, ame$tecat cu #roo., ameletemperate de un farmec de Manhattan%5 #ună 1iua, doamnă !ac.o0it1% Mă nume$c OB/ara%%% )ă amintiţi de mine<5Oh, $i*ur% Domnul care a luat un ilet du$ pentru Wal.erB$ Ca, nu< A fo$to călătorie 3n $cop de $inucidere< Nimeni nu ia un ilet doar du$ pentruWal.erB$ Ca% Nu e mai mare dec3t curtea noa$tră din $pate%5 Am 3notat 3napoi%5 3nţele*% 2i%%% ăăă%%% de unde aţi )rea $ă 3notaţi 3napoi de data a$ta<5 /ondura$%5 Aha% >reun loc anume $au )reţi $ă urmaţi $fatul meu<

5 De fapt, mă intere$ea1ă un )a$ de croa1ieră% Ea r3$e%5 Pe )a$ele de croa1ieră nu $e dau ilete du$% Cum $e numeşte<

159



5 Nu ştiu%Urmă o pau1ă lun*ă%5 Nu ştiţi, numele )a$ului pe care )reţi $ă5l prindeţi 3n /ondura$<5 E6act% Dar $unt $i*ur că pleacă pe$te o 1i $au două% O altă pau1ă şi unchicotit%

5 >erific, $pu$e ea mu1ical% După o altă pau1ă4 "ă fiu a naiii% Oh, $cu1aţi5mă, n5am )rut $ă 3n7ur, dar un )a$ de croa1ieră tocmai a plecat din PortCorte1 a1i5dimineaţă% "teaua -olfului% Linia 'in*% Păi, aş putea $ă )ărecomand o linie mai ună%%%5 Unde face prima e$cală<5 Prima e$cală e$te%%% Monte*o #a, !amaica% Pe$te trei 1ile% "ă )edem, a1ie marţi%%% )a fi acolo )ineri dimineaţă% >reţi $ă5l luaţi de acolo<5 Nu )reau $ă5l iau deloc, )reau $ă trimit două$pre1ece du1ini de trandafiriunuia dintre pa$a*eri%5 2tiam eu că treuie $ă fie ce)a% +e*ret, dar nu facem $er)icii de *enulace$ta%5 8n $ufletul dumnea)oa$tră nu e nici un pic de romanti$m<5 Numai dacă prime$c eu trandafirii, dra*ă%5 M5aţi a7utat foarte mult% Poate, odată, c3nd o $ă fiu 3n Pompano !each am$ă $un% Poate luăm ma$a 3mpreună%5 Dacă trimiteţi două$pre1ece du1ini de trandafiri 3ntotdeauna, putem $ăripe$te pr3n1 şi $ă 3ncepem direct cu cina%5 La re)edere, Carole%5 La re)edere, domnule 5 ăăă%%% 5 OB/ara%5 3n re*ulă%Linia de tran$port maritim 'in* a)ea un operator $pecial care pri5, mea

me$a7e pentru pa$a*erii ei% OB/ara 3l *ă$i şi $pu$e45 Pentru domnul !% M% &each% E$te la ordul lui -ulf "tar, 3n Port Corte1,/ondura$%5 "puneţi%5 !% M%%%% două puncte%%% Am informaţii $uplimentare de$pre planul Ma$ter%Punct% Nu pără$i )a$ul 3n Monte*o #a p3nă nu iau le*ătura cu tine%"emnat%%% Quill%OB/ara aproape că adormi 3n a)ion 3n timp ce tra)er$a oceanul, dar era pedeplin trea1 c3nd ateri1a 3n "t% Lucifer% 3ncepea $ă $e $imtă puţin camameţit% Din !aponia 3n #o$ton, de la "t% Lucifer la Port Lauderdale, din#ahama$ la Port Lauderdale, toate 3n trei 1ile, şi acum, la unu şi 7umătate

dimineaţa, 3napoi la "t% Luc% La aeroport, care era 3nchi$ pe timpul nopţii, 3l aştepta un ta6i% P3nă şi )ama era 3nchi$ă% Dar, oricum, ?i $au noapte, cear putea cine)a $ă introducă pe furiş 3n "t% Lucifer<8n timp ce urca $cările către primul eta7, 3l au1i pe Ma*ician c3nt3nd o)er$iune furioa$ă a lui 9C5!am #lue$:% "ala mare era aproape *oală% Lama$ă, un t3năr şi o t3nără $e *iu*iuleau, iar la ar $e aflau c3ţi)a 3nt3r1iaţi%Unul dintre ei era 7olicoeur, care $e $cu1ă imediat ce5l )ă1u pe OS/ara%Ma*icianul nu era atent, repe1indu5şi cele şa$e de*ete pe$te cla)iaturapianului%5 #ună $eara, prietene, mă ucur $ă te )ăd A)em )eşti intere$ante%

Piani$tul nu termină melodia pe care o c3nta, 3nchi$e capacul, pu$edea$upra un anunţ pe care $cria4 93nchi$% Nu umlaţi la pian% >iolatorii )or

160



fi 3mpuşcaţi la ră$ăritul $oarelui: şi tra)er$ă camera cu o ţi*ară 3n colţul*urii%5 +epede a mai fo$t, $pu$e el, d3ndu5i reporterului oo$it o 3mrăţişare deur$%OB/ara 3l pri)i, cu ochii 3mpăien7eniţi4

5 Condu5mă 3n cameră, nu cred că pot $ă mai $tau mult 3n picioare% 8n timpce mer*eau pe hol, +oth$child 3i $pu$e că rula$eră toate numele princomputer şi a)eau tipărite datele de$pre trei dintre ele 5 La)ander,;almouth şi Danilo)% P3nă acum nu a)eau nimic de$pre /in*e, şi căuta$erăCameleonul, de$coperind du1ini de referinţe 3n roşuri 1oolo*ice,iolo*ice, articole din re)i$te de $tudiere a naturii, chiar şi c3te)aenciclopedii%5 De ce eşti at3t de intere$at de Cameleon<5 (5am $pu$ lui !oii, e un nume ficti)% 3ncercaţi cu C(A, $er)iciile $ecretemilitare $au na)ale, che$tii din a$tea% Aţi putea $ă5l rulaţi şi pe Colin#radle, C(A, prin maşina aia infernală a )oa$tră% "e pre$upune că laCrăciunul trecut, Cameleonul l5a lichidat pe #radle%5 Ce dracuB $e 3nt3mplă< 3ntreă Ma*icianul%5 Mai t3r1iu%%%OB/ara intră 3n cameră, $ituată con)enail )i1a)i de cea a Ma*icianului, 3şiaruncă )ali1a şi $pu$e45 &re1eşte5mă la pr3n1%5 Am făcut rapoartele a$tea 3ncă de c3nd ne5ai $unat, 1i$e Ma*icianul% N5aide *3nd $ă le citeşti<5 Nu pot, mormăi el% Prea multe călătorii cu a)ionul% Pe$cuit% "oare% "unt oepa)ă%

2i, $coţ3ndu5şi hainele, $e prăuşi 3n pat%5 Cheamă5mă la ma$a de pr3n1, $pu$e şi imediat că1u 3ntr5un $omn ad3nc%#ătaia 3n uşa lui era in$i$tentă%5 Pleacă, mormăi el% Cine)a continua $ă ată%5 Nu deran7a% Pleacă%#ătaia continua%.demain A ientot Au re)oir $tri*ă el% Dar nu a7ută la nimic% #ătaiade)eni mai in$i$tentă%5 ;ir5ar a dracului 2i nici a$ta nu a7ută%"e dădu 7o$ din pat, clătin3ndu5$e, de$chi$e puţin uşa şi $e uită afară% Opri)i uimit pe Li11ie -unn c3te)a clipe, frec3ndu5$e la ochi%

5 Oh, Doamne, 1i$e%Ea ţinea 3n m3nă o ceaşcă de cafea aurindă%5 Cafea< 3ntreă ea 13mind%5 Nu cred, $pu$e el 3n cele din urmă%5 &e5am *ă$it din nou%?3metul 3i era at3t de $trălucitor, 3nc3t 3i rănea ochii%5 C3t e cea$ul< 3ntreă el%5 Opt dimineaţa%5 Opt dimineaţa5 Da% Opt dimineaţa%

5 De necre1ut%5 Nu5ţi )rei cafeaua<

161



5 Numai dacă )rei $ă )e1i un ărat matur )omit3nd%5 Pot $ă intru<5 E6i$tă )reun mi7loc de5a te opri<5 Nu%5 La$ă5mă $ă mă duc 3napoi 3n pat% "unt *ol%

5 Nu mă deran7ea1ă, am trei fraţi%5 Păi, nu $unt unul dintre ei%El $e *răi 3napoi 3n pat şi5şi tra$e cearşaful pe$te cap%5 Nu eşti prea primitor, 1i$e ea%5 "5ar putea $ă mor de rău de a)ion% "au din lip$ă de $omn% Am3ndouă măaşteaptă%%% 3n rochii lun*i, ne*re, acolo, l3n*ă uşă%>orea de $u cearşaf%Ea $e aşe1ă pe un $caun şi5şi pu$e cafeaua pe *enunchi% El o pri)i de $ucearşaf%5 N5ai de *3nd $ă pleci, nu<5 Nţ%5 C3nd erai mică, erai ne$uferită< Ea $cutură din cap, 3ncă 13mind%5 A treuit $ă aştepţi p3nă te5ai făcut mare, nu< "e retra$e 3napoi $ucearşaf%5 Domnul !olicoeur mi5a $pu$ că ai $ă te porţi aşa%5 De unde dracuB 3l ştii pe !olicoeur<5 Era 3n hol, dacă aşa $e numeşte aici, c3nd am )enit eu% "ori din cafea%Mi5a $ărutat m3na%5 El $ărută m3inile tuturor% E unul dintre lucrurile pe care le face4 $ărutăm3ini%5 Ei ine, nimeni nu mi5a mai $ărutat m3na p3nă acum%

5 De ce nu te duci 3napoi 3n hol< "unt $i*ur că i5ar plăcea $ă5ţi $ărute m3natoată 1iua%Ea continua $ă $oară din cafea% El $e ridică ru$c%5 Cum dracuB m5ai *ă$it< Cum dracuB ai a7un$ aici at3t de repede<5 Pilotul a treuit $ă 3nre*i$tre1e un plan de 1or 3n #o$ton şi altul 3n ;ortLauderdale%5 A$ta a fo$t tot, nu<5 Păi%%% oişnuiam $ă mă 3nt3lne$c cu el%5 Cu pilotul<5 3h3%OB/ara clătină din cap%

5 Ar fi treuit $ă răm3n 3n !aponia, $pu$e el, aproape tare% "e uită la ea cuochii c3rpiţi de $omn% /o0e ştie că eşti aici<Ea 3ncu)iinţă%5 Mda%5 &u eşti $urpri1a de care )orea%5 /o0e ţi5a $pu$ că o $ă )in<5 Nu cu at3tea cu)inte% &e5a trimi$ $ă mă urmăreşti, nu<5 Păi, nu tocmai%%%5 Păi, ce5a făcut e6act<5 A fo$t 3n cele din urmă de acord că puţină concurenţă nu răneşte

niciodată pe nimeni%

162



5 Ce $ă $pun, -unn, ce idee, $ă trimită pe unul dintre reporterii lui ca $ă5l$pione1e pe altul%5 Credeam că am putea lucra 3mpreună% La urma urmelor, tu la $cri$, iareu la &>% Nu e cu ade)ărat concurenţă% 8n felul ă$ta, /o0e le are peam3ndouă% 2i n5a plătit de*eaa%

5 3ntotdeauna *3ndeşti, nu<5 3ncerc%5 C3t de mult ştii p3nă acum<5 Păi, m5a lă$at $ă cite$c $cri$oarea de la%%% ăăă%%%5 ;almouth%5 E6act% Puteam la fel de ine $ă cite$c *reaca )eche%5 3nţele*i deci ce )reau $ă $pun%5 Dar pot $ă 3n)ăţ%5 $ta nu5i un 7oc pentru no)ici% Ace$te%%%5 No)ice, pe dracuB Am fo$t reporter%%%5 Nu )ore$c de reporta7e% >ore$c de$pre !oc, de$pre a a)ea de5a face cucei mai periculoşi oameni din lu%%%5 (ar eu $unt femeie, nu<5 Mă laşi $ă termin< N5are nimic de5a face cu $e6ul% Eu cuno$c per$ona7elea$tea, ştiu cum lucrea1ă% Am lucrat cu 5 $au 3mpotri)a 5 ma7orităţii lor% &unu cunoşti teritoriul% ;aci o *reşeală şi te aruncă, aşa cum ar ple$ni omu$că%5 Nu fi 3n*ri7orat pentru mine, OB/ara, am a)ut de5a face cu Mafia%5 ;aţă de ce )ore$c eu, e 7oacă de copii%5 !oacă de copii, da5!oacă de copii, totuşi% Eşti ună, recuno$c, dar%%%

5 Mulţume$c mult%5 3ncetea1ă $ă mă mai 3ntrerupi%5 3ncetea1ă $ă mă mai dădăceşti%5 &e dădăce$c, pe dracuB%5 Mă dădăceşti%5 Ti5am $pu$ că eşti ună% Eşti foarte, foarte ună, O% '%<5 A$ta5i dădăceală%5 Ah, la dracuB%"e ă*ă din nou $u cearşaf%5 Pot $ă te a7ut, OB/ara% Ai 3ncredere 3n mine%5 Nu contea1ă că eşti un dacă eşti mort%

5 Ti5am $pu$ că nu mă $perii%5 Nu 3ncerc $ă te $perii, 3ncerc $ă te con)in* că ă$ta e un 7oc de a$a$ini%5 2i e ne)oie de alt a$a$in ca $ă5i recunoa$că, aşa5i<5 Nu $unt un a$a$in şi n5am fo$t niciodată% Dar 3i cuno$c% Le ştiumentalitatea% Pot $ă mă de$curc%5 M5am de$curcat de c3nd a)eam trei$pre1ece ani%5 Cu ei< Eu pot $ă mă de$curc cu ei5 &e5am *ă$it 3n !aponia şi te5am *ă$it aici% "ă nu trecem aşa de uşor pe$tea$ta%O pau1ă% OB/ara 3ncercă din nou%

163



5 "ă 3ncercăm din alt punct de )edere% Dacă e6i$tă o po)e$te şi dacă mădecid $5o urmăre$c, şi dacă putem *ă$i $uficiente date ca $5o $criem, dacătoţi aceşti 9dacă: $e re1ol)ă, tot o $ă fie un 7oc foarte%%% al dracului%Ea 3i 13mi%5 Nu poţi $ă mă pier1i, OB/ara% Ochii ei căprui $clipiră 3n aşteptare% 2tiu că

o $ă fie cu ade)ărat ce)a tare% Adică, domnul /o0e nu m5a trimi$ $ă facauto$topul prin toată lumea după tine de*eaa% (ar tu nu te f3ţ3i cu a)ionullui /o0e ca $ă te di$tre1i% /ai, OB/ara, pot $ă te a7ut% 8ncearcă5mă%5 &re1eşte5mă din nou la 1ece, 1i$e el% O $ă mă *3nde$c 3n timp ce dorm%Ea oftă, pu$e ceaşca de cafea pe noptieră, apoi plecă% (mediat ce ea ieşidin cameră, OB/ara $e $culă din pat% După ce $e ărieri şi făcu un duş,$tătu aproape o oră 3ntr5un colţ al camerei, e6ecut3nd 3ncet o $erie demişcări ale corpului, cuno$cute $u numele de ;luturele, ca $ă5şi alun*edurerea şi 3nţepeneala din trup% Apoi $e aşe1ă 3n linişte şi medită timp dedouă1eci de minute%C3nd 3şi termină ritualul de dimineaţă, $e $imţi din nou )ioi şi *ata $ă5şi

3nceapă 1iua%Pe$te cinci minute $e 3ntoar$e şi ea, de data a$ta cu Ma*icianul şi cu !oii%5 Ce re)enire remarcailă, 1i$e ea% Acum o oră te purtai de parcă ai fimurit%5 Acum o oră chiar aşa eram% O', $ă )edem ce a)em şi pe urmă o $ă teanunţ ce $e 3nt3mplă%5 8n primul r3nd, 1i$e Ma*icianul, n5am *ă$it nimic de$pre ace$t /in*e%5 "piona7 militar<5 Nimic% P3nă acum, $e pare că a reuşit $ă răm3nă 3n afara oricăror

3nre*i$trări%

5 O'% Următorul<5 ;almouth% Ai aici $cri$ tot ce am *ă$it% Am confruntat $ur$ele C(A cu celede la M% (% % ;oarte intere$ant%Oricum, pentru OB/ara nu erau prea multe informaţii noi% C3te)a detalii pecare nu le ştia, dar, 3n principal, $e confirma că ;almouth ieşi$e la pen$ie%Dincolo de a$ta, nimic% At3t C(A, c3t şi M% (% păreau $ă5şi 3ncheie

3nre*i$trările pri)ind a*enţii lor c3nd aceştia ieşeau la pen$ie% &otuşi, do$arul Danilo) $coa$e la i)eală c3te)a lucruri4 că Danilo) era$u$pectat nu de şa$e $au şapte, ci de două$pre1ece a$a$inate, inclu$i)două 3n "UA@ că el in)enta$e $ă*eata cu riticină şi arma cu care o in7ecta)ictimelor $ale@ că, de c3te)a ori, lucra$e pentru '-#% P3nă aici, nici o

$urpri1ă% Marea $urpri1ă era că timp de doi ani, p3nă cu opt$pre1ece luni 3nurmă, Danilo) opera$e 3n 1ona Caraielor, de1)olt3nd contacte ru$eşti 3n/aiti, unde era foarte cuno$cut% "e retră$e$e 3n urmă cu un an 2i 7umătateşi fu$e$e )ă1ut 3n două, trei oca1ii de alţi a*enţi, at3t 3n Port5au5Prince, c3tşi 3n Cap5/a3tien%Lucra$e oare 3n /aiti pentru Ma$ter< Dacă da, ce făcu$e< Aici !oii Putea $ădea o m3nă de a7utor% 3ncă mai cunoştea fiecare metru de Păm3nt al ţării şiera la curent cu 3rfa politică şi $ocială%+aportul a$upra lui A)er La)ander era mai complet dec3t $e aştepta$e%Ma*icianul 3l compila$e din c3te)a $ur$e, printre care trei $er)icii de

3nre*i$trare diferite, două concerne de pre$ă americane, c3te)a 1iare, ri$Match, (nternational /erald &riune şi chiar un o$cur 1iar en*le1 care

164



pulica$e $in*urul portret $cri$ )reodată de$pre el% Era alcătuit 3n mareparte din 3rfe şi 1)onuri cule$e din inter)iuri cu alţi oameni printre carefo$ta lui $oţie, Mar*aret, care 3ndura$e doi$pre1ece ani alături de el fărăcopii, fără $e6, apoi fu*i$e cu un c3ntăreţ la tromon din Orche$tra"imfonică din Londra şi $e ră1una$e $pun3nd tot ce ştia de$pre el% Ca de

oicei, La)ander refu1a$e $ă )orea$că cu omul care $cri$e$e articolul%OB/ara 3şi alcătui un portret mental al lui La)ander@ un ade)ărat e6centriccare opera 3n propria $a lume pri)ată, refu13nd $ă )adă reporteri şi e)it3ndfoto*rafii@ cerea şi primea tarife a$tronomice pentru con$ultaţii, tarifelefiind depu$e 3n aur 3n ăncile de$emnate de el, 3n toată lumea@ ţinea unmic carnet cu o li$tă codificată a tuturor depo1itelor lui, c3nd şi undefu$e$eră făcute şi cine 3l plăti$e, aparent $in*ura 3nre*i$trare pe care opă$tra% A)ea o a$emenea reputaţie, 3nc3t 3nainte $ă dea un inter)iu unuiclient potenţial, La)ander cerea un depo1it de 1ece mii de dolari 3n'ru*errand$ ZMonedă de aur, 3n *reutate de o uncie, din +epulica Africade "ud[ şi, cu toate a$tea, era 3n*ro1itor de mode$t, prefer3nd $ă $tea 3nhoteluri proa$te şi m3nc3nd 3n cele mai comune re$taurante%8n ciuda a$pectului $ău ciudat, a comportării i1are şi a naturii lui

3n*ro1itor de ira$ciile, ma7oritatea marilor companii petroliere, la unmoment $au altul, apela$eră, $e pare, la $er)iciile lui La)ander, pentru căpărea $ă fie un om de)otat unui $in*ur $cop, şi ace$t $cop era petrolul%Di)er$ele rapoarte confirmau că nu era intere$at de m3ncare, femei, cărţi$au mu1ică% De fapt, nu era intere$at de nimic 3n afară de petrol%Petrolul era )iaţa lui, $u orice formă4 petrol 3n $ol, petrol 3n $onde, 3nconducte, pe piaţă, 3n tancuri petroliere, 3n rafinării, 3n camioane5ci$ternă,

3n pompe, maşini, co$metice, produ$e farmaceutice% Petrol 3n marile

afaceri% Petrol $u orice formă ima*inailă% Era, de fapt, fiinţa umană cucele mai multe cunoştinţe 3n domeniu% 2i pentru că era apolitic, unmercenar indu$trial, care nu $er)ea nici un drapel $au $tăp3n 3n afară de$ine 3n$uşi, lucr3nd doar cu contract de con$ultanţă, $e mişca uşor 3ninteriorul comunităţii internaţionale a petrolului, lucr3nd cu OPEC, 3nAmerica Latină, Canada, A$ia de "ud5E$t şi cu produCătorii africani depetrol% 2tia c3t petrol e$te tran$portat, cine 3l rafina, c3t co$ta şi ce re1er)emai erau% Putea pre1ice cri1e şi $chimări de preţ, cum şi unde $ă*ă$ea$că petrol şi care e cea mai ună cale de a5l aduce pe piaţă%;almouth a)ea dreptate% La)ander putea fi un ri$c con$iderail pentru omulţime de companii% 3ntrearea era4 care dintre ele 3l dădu$e 3n urmărire

şi de ce<Deocamdată Ma*icianul nu *ă$i$e nimic de$pre Cameleon%OB/ara di*eră informaţia, memori13nd toate detaliile care i $e păreauimportante% Apoi pu$e deoparte rapoartele, $pun3nd45 A mer$ ine, Ma*icianule%5 &e a7ută<5 (men$, numai că, deocamdată, nu ştiu cum%5 Poţi $ă ne informe1i şi pe noi< ceru Eli1a%5 8n re*ulă, dar nu 3nainte $ă promiteţi toţi trei că n5o $ă daţi informaţiilenimănui%%% nimănui, O', -unn<

5 Da, de$i*ur%

165



5 !uraţi% !uraţi că nu )eţi de1)ălui nici o informaţie a$upra ace$tei po)eşti,p3nă nu )a fi o de1)ăluire totală%5 !ur%5 O'% P3nă acum, po)e$tea e următoarea%%%2i le $pu$e 3n detaliu de$pre 3nt3lnirea lui cu ;almouth, de$pre Quill 2i

Ma$ter, şi &hornle, de$pre mi$iunea Mar1a, a$a$inatul din Maui, lo)ituradin America de "ud%5 8n momentul ă$ta, a)em trei pi$te% Prima e La)ander care e 8n prime7diede a fi te$tat de un a*ent şi e6ecutat de /in*e dacă dă ră$pun$uri *reşite%5 Ce fel de a*ent<5 Un a*ent de le*ătură 3ntre a*entul propriu51i$ şi contactul lui de lacentru% Un me$a*er% De oicei, el tran$portă informaţia 3nainte şi 3napoi%Uneori are puterea de a emite un ordin, ca 3n ace$t ca1%5 2tim cine )a fi< 3ntreă Ma*icianul%5 Nu, dar 3l ştim pe a$a$in% /in*e% OB/ara luă o foto*rafie din portofelul $ăuşi o trecu celorlalţi% $ta e /in*e% ;almouth mi5a dat po1a% A folo$it5o ca$ă5l identifice )i1ual pe /in*e pentru mi$iunea din Caraca$% 8n acea$tăcălătorie La)ander folo$eşte numele de !% M% &each% 2an$a noa$tră e $ă

3ncercăm $ă5l prindem pe La)ander 3nainte de a pără$i )a$ul%5 2tim unde o $ă fie< 3ntreă Eli1a%5 E o e)aluare, dar cred că )a fi 3n Monte*o #a, !amaica, )ineri dimineaţă%Am%%% ri$cat ce)a% (5am trimi$ un me$a7, $pun3ndu5i $ă nu pără$ea$că )a$ul,$emnat 9Quill:%5 Dar dacă nu ştie cine e Quill< 1i$e Ma*icianul%5 Păi, nu poate $ă fu*ă% Nu5i )a fi tran$mi$ dec3t c3nd )a$ul )a pără$i/ondura$ul% După aceea, oricum nu are unde $ă $e ducă%

5 Dar /in*e< 3ntreă Eli1a%5 "5ar putea $ă )ină, oricum, dar, a)3nd 3n )edere elementul timp, cred că)a )eni cu a)ionul%5 Putem $ă )erificăm aeroportul din Monte*o #a, $u*eră Ma*icianul% Nu echiar aşa de mare%5 Nu e ne)oie dec3t $ă urmărim )ama, 1i$e Eli1a%5 Da, de$i*ur $tri*ă !oii% Nu e dec3t o 3ncăpere pentru )amă% &oţi intră 3naeroport pe aceeaşi uşă%5 Mă duc eu la aeroport, $pu$e Eli1a% Chiar dacă e prudent, nu $e aşteaptă$ă5l urmărea$că o femeie%5 De ce< 3ntreă OB/ara%

5 E un tip foarte macho%%% cel puţin din ceea ce ne5ai $pu$ tu de$pre el, nui5ar plăcea $ă admită că o femeie ar putea fi 3n acelaşi 7oc cu el%5 Poate% Dar ţi5am mai $pu$ că e un profe$ioni$t% Nu ri$că% 2i omoară dinin$tinct%%% 3n mai multe moduri dec3t 3ţi poţi ima*ina, Li11ie%5 Nu 3ncepe cu che$tia a$ta%5 Cu ce< 3ntreă Ma*icianul%5 Porcăria aia cu Li11ie% Numele meu e Eli1a%OB/ara $e uită la ea şi 13mi% Ochii lui $tailiră contactul cu ai ei şi leimpu$eră $ă nu $e uite 3n altă parte% Ei ine, $e *3ndi ea, era şi timpul,primul $emn de ră$pun$ de c3nd am )enit aici%

(ar OB/ara *3ndi4 o $ă ne a*e 3n ucluc% Pot $ă $pun după pri)irea aia dinochii ei şi după ce ma6ilar hotăr3t are%

166



Ma*icianul era e6act in)er$, putea 7uca $til !ame$ #ond $au "tan şi #ran, 3n funcţie de condiţii% (ar !oii a)ea alte lucruri de făcut%5 O'% Nu5l cuno$c pe La)ander dec3t din de$crieri, iar Monte*o #a nu echiar aşa de mic% Dacă $e pierde, am dat de ucluc% Ce5ar fi ca Mi.e şi cumine $ă luăm arca şi $ă 3ncercăm $ă5l interceptăm 3nainte $ă ia$ă 3n

$tradă% Eli1a, tu te duci la aeroport% Dacă apare /in*e, la$ă5i o di$tanţă$uficientă%%% dacă te apropii prea mult, te o$er)ă şi te ucide% Tine mintecă tipul ă$ta iueşte armele mai mult dec3t pe oameni% Dacă ai noroc,răm3i pe l3n*ă el p3nă $e in$talea1ă unde)a%5 Pe urmă ce fac< OB/ara $e *3ndi un minut%5 "ă facem totul $implu% La$ă un me$a7 la hotel% Unde o $ă $tăm< 3l 3ntreăpe Ma*ician%5 La Cluul /alf Moon #a% O $ă a)em trei că$uţe% Putem )eni şi pleca fără$ă ne apropiem de holul principal%5 #ine% O $ă folo$im me$a7ele% Dacă 3l )e1i pe /in*e şi reuşeşti $ă te ţiidupă el p3nă $e opreşte unde)a, la$ă un me$a7 la recepţie, $ă ne 3nt3lnimacolo%5 "untem doi, 1i$e Ma*icianul% Putem $ă 3ntreăm la fiecare cinci, 1eceminute%5 Dar cu mine cum răm3ne< 3ntreă !oii, indi*nat%5 !oii, nu a)em dec3t două pi$te către Cameleon% Una e La)ander, cealaltăe Danilo)% Danilo) $e a$cunde, iar dacă ştie tot /aiti at3t de ine precum$e pare, $5ar putea $ă $e a$cundă acolo%5 E cam departe, ;ranci$, 1i$e Ma*icianul%5 N5am nici o idee unde am putea 3ncepe $ă căutăm 3n altă parte% &ipulfu*e% Ar fi lo*ic $ă $e ducă 3n /aiti% Dacă e omul5cheie al ruşilor acolo, e

proail $ă cunoa$că locul mai ine dec3t oricine% Are şi prieteni acolo% !oii,cre1i că ai putea $ă a$cun1i un a$a$in ul*ar cu o faţă ca o )ar1ă 3n /aiti<5 Domnule, aş putea a$cunde un elefant *alen cu uline )er1i 3n /aiti%5 #ine, )e1i ce poţi $ă de$coperi de$pre el% Orice%5 Ah, a fo$t 3ntotdeauna unul dintre )i$urile mele $ă 7oc rolul in$pectoruluiMai*ret% Dacă Danilo) ă$ta a pu$ )reodată piciorul 3n /aiti, o $ă ştiu, )ite

II%

Pe la ora nouă di*ul Liniei 'in* din Monte*o #a părea o ca$ă de neuni%Ne*u$torii locali $e in$tala$eră 3n 1ori pentru a5şi etala mărfurile,

tran$form3nd di*ul 3ntr5o piaţă minu$culă, 1*omotoa$ă, dar colorată%Marele )a$ de croa1ieră era tra$ la chei, ancorat şi cu pa$arela montată%Pa$a*erii, 3n co$tume ale şi rochii de umac, $e *răeau $ă cooare 3npiaţă pentru a $e t3r*ui pe coşuri şi pălării de pai, )ederi, cafea, $culpturi şi

7ucării de lemn% ?ar)a era amplificată de o orche$tră locală care c3ntacalp$o 3n piaţă, ăt3nd 3n aterii de oţel%OB/ara şi Ma*icianul aşteptau la capătul pa$arelei 3n )reme ce coorauprimii pa$a*eri, căut3ndu5l pe tipul pe care 3l ştiau doar din au1ite% Dec3te)a ori $e apropia$eră de ăraţi care $e potri)eau )a* cu de$crierea%5 "unteţi domnul &each<

+ă$pun$ul era 3ntotdeauna o clătinare din cap $au un 9Nu: *răit%

167



(n 1ece minute primul )al de pa$a*eri pără$i$e )a$ul, iar pa$arela era*oală% "te0ardul plecă de la capătul de $u$, $ă5şi )adă de alte treuri%OB/ara şi Ma*icianul urcară la ord% Cu at3ta acti)itate, nimeni nu le dădunici o atenţie% Erau am3ndoi 3mrăcaţi $port şi puteau fi uşor luaţi dreptpa$a*eri% #ăiatul cu a*a7ele $tătea cu o li$tă 3n m3nă% OB/ara deci$e $ă

rişte%5 "cu1aţi5mă, $pu$e el, prefăc3ndu5$e neliniştit% Cred că l5am $căpat Pedomnul &each% &reuia $ă mer*em 3mpreună la ţărm şi acum i5am uitatnumărul de la caină%#ăiatul $e uită la el 3ncrunt3ndu5$e, dar 3nainte $ă poată ră$punde, OB/ara

3şi pri)i cea$ul45 "unt $i*ur că a 1i$ că ne 3nt3lnim aici% Mai e altă cale de a pără$i )a$ul<5 Nu, domnule, )eni ră$pun$ul 3n timp ce ăiatul $e uita pe li$tă, Domnul

&each e$te pe puntea A, caina II%5 De$i*ur Mulţume$c, 1i$e OB/ara şi $e *răi $ă plece 3nainte ca celălalt$ă mai pună )reo 3ntreare%Ma*icianul aşteptă la piciorul pa$arelei, 3n timp ce OB/ara $e du$e $ăcaute caina II% O *ă$i fără *reutate, dar La)ander nu5i ră$pun$e laătaia 3n uşă%5 Domnule &each, $tri*ă OB/ara, $unt $te0ardul% Am un me$a7 pentrudumnea)oa$tră%

&ot nici un ră$pun$%C3ţi)a pa$a*eri 3i dădură ună dimineaţa, trec3nd pe l3n*ă el, 3n drum $preoraş% C3nd coridorul $e *oli, OB/ara luă un ricea*, 3i $trecură lama 3nroa$că şi ră$uci clanţa, forţ3nd5o% #roa$ca cedă% OB/ara de$chi$e uşafoarte 3ncet, p3nă c3nd putu $ă )adă 3ntrea*a caină% -oală%

>erifică aia% &ot *oală% 3nchi$e uşa, o 3ncuie şi 3ncepu $ă caute princameră%Caina era mică, dar decorată cu *u$t, patul era 3n de1ordine, iar dulapulde$chi$% ?*omotele de pe chei a7un*eau p3nă 3n cameră, 3n timp ce OB/arao $cotocea repede%Era e)ident că La)ander călătorea fără prea mult a*a7 şi nu dădeaatenţie hainelor% Două co$tume şi o pereche de pantaloni at3rnau 8n dulap%De*etele i $e plimară pe u1unare şi căptuşeli% Nimic% Unul din co$tumearăta de parcă nu ar fi fo$t niciodată călcat, celălalt a)ea o pată de cafeape re)er% Pe un umeraş at3rna $tr3m o cra)ată, oriilă, multicoloră,

3nflorată, cu nodul 3ncă făcut% >ali1a era *oală% 8n $ertare $e afla ce)a

len7erie şi c3te)a cămăşi, nimic altce)a% Pe noptiera de l3n*ă pat $e afla o$in*ură carte, un )olum intitulat +e*atul petrolului% OB/ara o ră$foi%Proa$tă şi lun*ă%Căută 3n aie, 3n tru$a de călătorie a lui La)ander, 3n u1unarele unui halatde aie care at3rna 3n $patele uşii% Nimic%

3ntrea*a căutare nu dură nici cinci minute%pri)i din nou 3n 7ur, $e uită $u $altea şi, 3n cele din urmă, fu $i*ur că nuera nimic 3n caină%

&ocmai c3nd pu$e m3na pe clanţă, $e au1i o ătaie 3n uşă% OB/ara 3n*heţă%"e dădu c3ţi)a paşi 3napoi% #ătaia 3n uşă $e au1i din nou%

5 Domnule, e cameri$ta%5 Un momento%

168



5 "i% Am $ă re)in, $pu$e ea şi plecă pe coridor%OB/ara de$cuie uşa şi $e uită pe hol% ;ata era 3n caina alăturată, 3ncuieuşa 3n urma lui şi $e 3ndreptă $pre puntea de dea$upra% Era *oală%La fel erau şi $ufra*eria, arul, $ala de 7ocuri, $alonul% 8n 1ona pi$cinei $eafla un pa1nic, care dormea pe un şe1lon*% Nimănui nu5i pă$a, pentru că

nu $e afla nimeni nici acolo%"e 3ntoar$e şi ătu din nou la uşă% &ot nici un ră$pun$%C3nd OB/ara re)eni la ţărm, Ma*icianul şedea pe o ladă, 3nd o pifiacolada%5 Ei< 3ntreă% OB/ara 3l condu$e prin piaţă%5 A plecat, $pu$e el% Poate că me$a7ul meu a a)ut un efect in)er$% "5o fi$periat şi a fu*it% Am )erificat punţile de $u$, $ufra*eriile, pe$te tot%5 Poate că urmea1ă $ă $e 3nt3lnea$că pe )a$, 1i$e Ma*icianul%5 Mă 3ndoie$c% Dacă a*entul de le*ătură 3l 3nt3lneşte pe )a$, )a treui $ă5lomoare la ord% Ar fi mult mai $i*ur $ă $cape de el Unde)a la loc de$chi$%Nu, e unde)a pe aici%5 Poate că $e 3nt3lneşte cu a*entul chiar acum%5 E o po$iilitate% OB/ara $e uită din nou la cea$% Un$pre1ece% La dracuB, arputea fi mort de7a%"e opriră la mar*inea e6terioară a pieţei şi aruncară o pri)ire 3n 7ur%Unde)a, A)er La)ander a)ea o 3nt3lnire cu moartea% A)eau şan$a de a5l$al)a numai dacă Eli1a 3l 1ărea pe /in*e c3nd $o$ea% A$ta, de$i*ur,Pre$upun3nd că nu era de7a acolo, ca1 3n care La)ander era 3n mod $i*urUn om mort%Clădirea aeroportului din Monte*o #a era o con$trucţie cu două eta7e%Principala $ală de aşteptare cuprindea cea mai mare parte a parterului, pe

peretele opu$ intrării a)3nd o 7umătate de du1ină de irouri ale unor liniiaeriene% >ama era amena7ată 3ntr5o 3ncăpere mică, la capătul e$tic alclădirii şi, 3n cel mai fericit ca1, controlul era rapid% +e$taurantul era laeta7, chiar dea$upra )ămii%Eli1a era la aeroport 3ncă de la şa$e şi 7umătate dimineaţa, iar acum eraaproape amia1ă% P3nă acum $o$i$eră trei a)ioane% Era $i*ură că /in*e nutrecu$e 3ncă pe poartă% 3şi )erifică li$ta% 3nainte de apu$ul $oarelui treuia$ă mai )ină 3ncă cinci a)ioane4 două din "UA, din care unul oprea 3n Porto+ico şi era acum la intrare@ unul din Me6ic@ un Air ;rance de la Pari$, prinPort5au5Prince, şi o cur$ă pentru in$ule, din 'in*$ton% -ă$i un loc 3n $ala deaşteptare, l3n*ă uşă, şi $e aşe1ă ţin3nd 3n m3nă un orar al 1orurilor%

8nchiria$e o maşină şi mitui$e un portar ca $5o la$e $ă parche1e l3n*ăintrarea principală%Un alt *rup de turişti ieşi din )amă şi $e *răi trec3nd pe l3n*ă ea, $tri*3nddupă ta6iuri% /in*e nu era printre ei% Nu5i dădu nici o atenţie unui ărat

3nalt, cu faţă ca de şoim, cu părul ne*ru lucio$, care trecu pe l3n*ă eapurt3nd o *eantă diplomat% Era Dere. ;ra1er, )icepreşedintele AM+AN, unnou con$orţiu petrolier din /ou$ton, şi a)ea 3nt3lnire cu La)ander 3n maipuţin de opt ore%?iua $e $cur*ea 3ncet% După $o$irea fiecărui a)ion, ea $una la hotel, lă$3nd

3n e$enţă acelaşi me$a7% Ultimul fu$e$e4 9EAL I de la Miami a $o$it%

#a*a7ul dumnea)oa$tră nu $e află la ord% Următorul a)ion $o$eşte la şa$eşi cinci:%

169



Apoi $e ducea $u$, la re$taurant, şi5şi relua )e*hea plicti$itoare laferea$tra din$pre $tradă% P3nă la următorul a)ion mai erau două ore%OB/ara şi Ma*icianul 3şi petrecu$eră dimineaţa cutreier3nd oraşul Monte*o#a, $per3nd $ă dea de La)ander% 8n cele din urmă, $e opriră 3ntr5un micar, pe$te drum de di*, unde răma$eră ore 3ntre*i $upra)e*hind pa$arela,

$per3nd ca La)ander $ă $e 3ntoarcă% "au poate $ă plece% OB/ara 3şi dădu$e$eama c3nd cerceta$e )a$ul că ar fi putut $ă5l $cape uşor% La)ander arputea fi 3ncă la ord, dar era o şan$ă infimă% De fapt era mai mult odorinţă a lor%La 3nceputul după5amie1ii OB/ara ştia că $upralicita$e% Ceea cecon$idera$e o idee ună, un mod de a5l 3mpiedica $ă pără$ea$că )a$ul, $etran$forma$e 3ntr5un de1a$tru% Poate că lui La)ander 3i era frică de Quill 2imai e6i$ta po$iilitatea $ă nu ştie cine era Quill, ca1 3n care me$a7ul ar fiputut $ă5l e6pedie1e pe e6centricul con$ultant direct 3n raţele lui /in*e%Era unul dintre lucrurile pe care le ura 3n le*ătură cu !ocul Cu oameni ca/in*e, nu e6i$tă mar7ă de eroare% 8n !oc, moartea era pedeap$a pentru untelefon *reşit% Medită pe tema a$ta p3nă c3nd Ma*icianul e6pedieprolema cu un *e$t al m3inii%5 3ncetea1ă cu e6a*erarea, 1i$e el% Ar fi putut fi o idee ună%5 A$ta mă a7ută tare mult, ră$pun$e reporterul $ec%5 E un tip ciudat, marinare% Nu poţi $ă ştii 3n ce parte o $ă $ară un tipciudat% La dracuB, ai tra$ şi n5ai nimerit% Nu te lă$a door3t%5 -reşeala mea l5ar putea co$ta pe La)ander )iaţa%5 Ah, pe dracuB, =ue $era e tot ce $pun% Era o lo)itură cu ătaie lun*ă,oricum%Pe mă$ură ce 1iua $e $cur*ea, fără )reun $emn din partea e6centricului

con$ultant, erau tot mai con)inşi că era prea t3r1iu, că unde)a, pe in$ulă,cada)rul lui La)ander aştepta $ă fie de$coperit%8n mod normal, La)ander ar fi $tat la ord p3nă 3nainte de 3nt3lnirea cudirectorul de la AM+AN, dar me$a7ul primit 3l 3n*ri7ora$e% Cine ştia că $eafla pe )a$ $u numele de 9&each:< 2i, pentru numele lui Dumne1eu, cineera ace$t Quill<Prolema nu5i dădu$e pace două 1ile, aşa că pără$i )a$ul prin de$chidereapentru mărfuri, imediat ce ace$ta fu tra$ la ţărm% Acum treuia $ă aştepte$ă treacă toată 1iua, p3nă la 3nt3lnire%AM+AN )oia $ă di$cute o prolemă de eneficiu reciproc, şi a$ta 3l imtri*a%Chiar dacă di$cuţia nu ducea nicăieri, era $i*ur că )a a)ea ce)a de 3n)ăţat

pentru că, uneori, chiar şi 3rfa 3i oferea informaţii nepreţuite, ucăţele icişi colo, care, pu$e cap la cap, completau cunoştinţele lui remarcaile 3ndomeniul petrolului%

3nt3lnirea lui La)ander era la ora opt, aşa că $e mută din re$taurant 3ntr5oceainărie, 3n ar, la chioşcul de 1iare, 3ncerc3nd $ă fie mereu ocupat%La)ander nu era un tip cu prea multă rădare, şi plicti$eala i $etran$formă 3n iritare, apoi 3n m3nie, pe mă$ură ce 1iua $e făcea maifierinte şi $tră1ile de)eneau mai a*lomerate şi treuia $ă5şi croia$cădrum prin hărmălaia ne*u$torilor amulanţi care ofereau orice, de lapapa*ali 3n coli)ie la cea$uri $cumpe, şi printre copiii care tropăiau pe

l3n*ă el şoptind 9-in7a, *in7a% 8ţi dau cu cel mai un preţ cel mai un tutundin !amaica:%

170



5 >edeţi5)ă de drum, draci mici, chem poliţia, aruncă La)ander şi unuldintre copii $e $tr3mă la el, apoi $e pierdu 3n mulţime%Era uşor $ă r31i de un tip ca La)ander% Era aproape o *lumă )i1uală4 un tipmic, $la şi ne3n*ri7it, cu ochi e6oftalmici, de o paloare cenuşie,ne$ănătoa$ă, cu ora7ii umflaţi şi părul de culoarea căpşunii, păr3nd că

ie$e alandala din capu5i $upradimen$ionat% Co$tumul al părea 3ntotdeauna necălcat, unul din u1unarele hainei 3i at3rna pe 7umătateafară, nodul de la cra)ată era $tr3m, iar pantofii nu cuno$cu$eră niciodatăperia%La)ander nu mer*ea, ci fu*ea, uit3ndu5$e tot timpul 3n 7urul lui, ca unro1ător ce caută prin colţurile 3ntunecate ale ma*a1iei% E6centricitatea luiera de fapt o ne)ro1ă paranoică $ălatică% 3şi ima*ina reporteri mişun3ndpe$te tot, aştept3nd $ă5l prindă şi $ă5i ceară inter)iuri% Că nici un om depre$ă nu $e apropia$e de el de c3ţi)a ani nu a)ea nici o importanţă% 3şi$chima ade$ea re1er)ările pentru 1oruri 3n ultimul moment, uneori cătreo cu totul altă ţară, apoi 1ura 3napoi, ale*3nd rute laorio$ *3ndite cătrelocuri pentru care e6i$tau 1oruri directe şi $chim3nd hotelurile de două$au trei ori% Acea$tă neunie pentru intimitate era $in*ura lui recreere, caşi cum punctul lui de )edere aproape reli*io$ a$upra indu$triei petrolului i5ar fi i1*onit orice urmă de raţionalitate din minte% De c3nd cu oroarearăpirii lui, La)ander de)eni$e şi mai $u$picio$, şi mai paranoic%Aşa hoinărea prin oraş, $t3nd 3n parcuri, citind 1iare americane 2ieuropene, omor3ndu5şi timpul, aştept3nd fără chef $ă $e 3nt3lnea$că cude$tinul%A)ionul a)ea două1eci de minute 3nt3r1iere, dar /in*e tot mai a)ea o orăp3nă la 3nt3lnirea lui ;ra1er cu La)ander% &imp $uficient $ă )erifice

&rela0ne "=uare şi re$taurantul unde aceştia urmau $ă $e 5 nt3lnea$că%Memora$e foto*rafia lui ;ra1er şi apoi 3i dădu$e foc 3n toaleta a)ionului%/in*e n5a)u nici o prolemă la trecerea prin )amă% 8i $cri$eră ce)a pea*a7 cu o ucată de cretă ală, şi5i dădură drumul mai departe%O o$er)ă imediat pe fata care $tătea pe o ancă 3n $ala de aşteptare,$tudiind un orar al 1orurilor% +eacţia ei c3nd 3l )ă1u fu e)identă%+ecunoaştere< (ntere$< Poate că 3l lua$e drept altcine)a%

3l urmărea oare< Dar de ce< De ce l5ar aştepta o femeie 3n aeroportul dinMonte*o #a<"e du$e la o caină telefonică şi $e căută 3n u1unare după o fi$ă% Ea $emuta$e pe o ancă mai aproape de uşă% O )edea reflectată 3n peretele de

$ticlă al cainei telefonice%C3nd formă numărul, $tătu cu faţa $pre telefon, dar pe urmă $e ră$uci cadin 3nt3mplare 3n caină% Ea $e afla 3ntr5o altă caină telefonică de pecealaltă parte a aeroportului%Ar putea fi doar paranoia% Ea părea $ă r3dă 3n timp ce )orea% Dar nu $trica$ă fie foarte prudent% O $5o $upra)e*he1e%Ceru operatorului de la re$taurant $ă )orea$că cu domnul Da)id !ac.$on%Dere. ;ra1er ră$pun$e foarte repede%/in*e $pu$e45 Domnul !ac.$on< ;ra1er ră$pun$e4

5 Pe care domn !ac.$on 3l doriţi<5 A)er !ac.$on%

171



5 "unteţi domnul -arett din &e6a$< 3ntreă ;ra1er%5 Da%5 C3nd )5aţi mutat<5 Acum pai$pre1ece luni%5 ;oarte ine% >reo prolemă<

5 Moale precum catifeaua%5 De maşină $e )a a)ea *ri7ă% >ei primi cheile la iroul de 3nchirieri%Pachetul e 3n porta*a7%5 Mulţume$c% E )ora de Nel$on Pa$tr "hoppe din &rela0 "=uare< La opt,nu<5 E6act%5 La ce oră )eţi pleca<5 Din piaţă, mă duc direct la aeroport%5 O $ă cer 3nchiderea după ce am li)rat pachetul%5 Mulţume$c%C3nd termină, fata pleca$e% Pri)i 3n 7urul lui 3n terminal, apoi intră 3n iroulde 3nchiriat maşini şi luă cheile% Maşina era un Dat$un roşu coupe, cu douăuşi% De$chi$e porta*a7ul% 3năuntru $e afla o *eantă mică de p3n1ă% 8l

3nchi$e la loc, intră 3n maşină şi demară%Un Dat$un ala$tru porni imediat 3n urma lui şi $e luă după el% "e uită $ă5i)adă luminile, după ce intră pe şo$eaua principală, $pre oraş% Era tot dupăel% 3ncetini şi maşina ala$tră $e apropie% C3nd era de$tul de aproape, ieşide pe drumul principal şi făcu ocolul unui parc% Maşina ala$tră era 3ncădupă el%

&reuie $ă fie fata%Dar de ce<

/in*e nu a)ea timp $ă $e ame$tece 3n nimic% &reuia $ă facă ce)a repede%Apă$ă pe accelerator şi intră pe prima $tradă la dreapta% Dat$unul ţ3şni$u el c3nd luă cura următoare, apoi alta% Apoi 3şi $tin$e farurile şi intrăpe o altă $tradă% Opri motorul şi aşteptă%OB/ara pri)i$e la -ulf "tar timp de c3te)a minute fără $ă $coată o )oră%Era aproape ora şapte şi La)ander nu apăru$e%5 Mai ine $un din nou la hotel $ă )ăd dacă a )enit /in*e cu ultimul a)ion,$pu$e Ma*icianul%OB/ara continua $ă fi6e1e )a$ul% 8n cele din urmă, 3n timp ce Ma*icianul $eridica $ă $e ducă la telefon, $pu$e45 Mă duc 3napoi pe )a$%

5 De ce<5 8ţi aminteşti că ţi5am $pu$ ce intere$at era La)ander de camera lui dehotel după ce a fo$t elierat 3n Caraca$<5 2i<5 De ce i5ar fi pă$at< Compania 3i plătea cheltuielile% Ce era at3t deimportant 3n le*ătură cu camera<5 poate că era 3n*ri7orat pentru a*a7ul lui%5 (5am )ă1ut a*a7ul% Crede5mă, nu are nimic de5a face cu a*a7ul% Adică

&on a 1i$ că ă$ta a fo$t primul lucru pe care l5a $pu$%5 2i<

5 Cred că a$cundea ce)a 3n cameră şi era preocupat $ă5l recupere1e%5 #ani<

172



5 "5ar putea% Dar mă 3ndoie$c% Are ani puşi ine 3n toată lumea%5 2i ce părere ai, marinare< Conform informaţiilor tale, La)ander ţine

3nre*i$trări per$onale 3ntr5un carnet% Deci, 3l a$cunde%5 Dar ai căutat prin cameră%

5 Poate că mi5a $căpat ce)a% Am un )ierme 3n $tomac, care5mi $pune 3ntruna că mi5a $căpat ce)a%5 Dar dacă a apărut /in*e la aeroport<5 Nu lip$e$c mult% "ună la hotel, mă 3ntorc 3n 1ece minute%"e urcă la ord fără proleme% Coridorul era *ol% Ma7oritatea pa$a*erilor

3ncă mai erau 3n oraş% De$chi$e roa$ca 3n acelaşi $til şi intră cu *ri7ă 3ncaină%Cameri$ta făcu$e curat 3n 3ncăperea mică% OB/ara 3nchi$e ferea$tra, tra$eperdelele şi aprin$e lumina% "e aşe1ă pe pat şi pri)i 3ncet 3n 7urul lui%>erifică din nou dulapul şi )ali1a% "e uită din nou 3n aie% +idică "alteaua şicăută $u ea, apoi o pipăi cu *ri7ă şi o pu$e la loc%"e aşe1ă din nou pe pat% "e uită $pre $er)antă% "e ridică şi $coa$e$ertarele, unul c3te unul, lncep3nd cu cel de $u$% Al patrulea de $u$ 3n 7o$$e loca 3n ce)a% 8l $coa$e Pe al cincilea, $e 3ntin$e pe podea, aprin$ericheta şi o ţinu $u $ertar% Lipit de fundul ace$tuia era un carnet ne*ru,de mărimea unei $cri$ori%OB/ara 3l $coa$e de acolo şi $e aşe1ă pe podea, ră$foind pa*inile% Cifre şicu)inte codificate% Nici una dintre pa*ini nu a)ea nici un $en$%Pu$e $ertarele la loc, ă*ă carneţelul 3n u1unar, $tin$e lumina şi plecă%Ma*icianul aştepta 3n faţa arului%5 A $o$it de la Miami la şa$e şi 1ece, $pu$e Ma*icianul, aţ3ţat% A a)ut

două1eci de minute 3nt3r1iere% A $unat ea şi a lă$at un me$a7 cu cinciminute 3nainte de a $una eu%5 3n$eamnă că La)ander e 3ncă 3n )iaţă%5 /aide, $pu$e Ma*icianul% Am achitat nota% "ă ne 3ntoarcem la hotel ca $ăputem )ori cu ea c3nd $ună data )iitoare%Eli1a conducea 3ncet prin 3ntuneric% Ocoli$e din nou micul parc după ce5lpierdu$e pe /in*e şi 3i )enea $ă pl3n*ă% O )ă1u$e< "au pur şi $implu, 3lpierdu$e< Oricum, pierdu$e a$ul din m3necă%Continua $ă mear*ă, $per3nd $ă dea pe$te /in*e% După 1ece minute decondu$ fără nici un re1ultat, renunţă% 3ncepu $ă caute un telefon% "tră1ile

3ntunecoa$e o condu$eră 3napoi $pre malul mării% &recu de un clu

1*omoto$ şi, la c3te)a $ute de metri 3n faţă )ă1u o caină pe cealaltă partea $tră1ii%"e opri, căută prin *eantă, *ă$i o fi$ă, 1)3rli cheile maşinii 3năuntru şi fu*i$pre caină% Operatorul ră$pun$e foarte *reu%5 Că$uţa şai$pre1ece, )ă ro*, 1i$e ea%5 Mulţume$c%"ună de c3te)a ori, dar nu ră$pun$e nimeni% 8l căută din nou pe operator%5 >reau $ă la$ un me$a7, )ă ro*%5 "puneţi%Pe o $tradă 3ntunecată, nu prea departe, nişte faruri $e aprin$eră% Ea

$tătea cu $patele%

173



5 Pentru numărul şai$pre1ece% Me$a7ul e$te4 9Am pierdut, mă 3ntorc lahotel:%5 >ăd că a)eţi mari proleme cu a*a7ul, $pu$e operatorul% Poate că omulno$tru )ă poate a7uta%Maşina $e mişca 3ncet 8n 7o$ul $tră1ii, $pre ea%

5 Oh, cred că linia aeriană $e ocupă%%%"e 3ntoar$e şi )ă1u maşina de$tul de aproape% Dat$unul roşu% ;aţa lui/in*e $e )edea la )olan%5 Mulţume$c foarte mult% La re)edere%pu$e receptorul 3n furcă, dar era prea t3r1iu $ă tra)er$e1e $trada% El eraaproape acolo% Era at3t de aproape, 3nc3t 3i putea )edea ochii aceia reci dereptilă, uit3ndu5$e fi6 la ea prin ferea$tra de$chi$ă%

3şi $coa$e pantofii şi o luă la fu*ă% ;u*ea mai repede dec3t o făcu$e)reodată 3n )iaţă% Ar fi putut c3şti*a Olimpiada, at3t de repede aler*a%Aler*ă 3n afara $tră1ii, pe o alee 3n*u$tă, $pre pla7ă%/in*e opri maşina şi $ări afară%Eli1a fu*i de5a lun*ul pla7ei p3nă c3nd nu mai putu re$pira% O dureaupicioarele şi, 3n cele din urmă, că1u 3n *enunchi pe ni$ip% "e 3ntoar$erepede şi pri)i 3napoi, aştept3ndu5$e $ă5l )adă pe /in*e% Dar pla7a $e

3ntindea 3napoia ei, cenuşie 3n lumina lunii şi pu$tie%Pri)i de 7ur 3mpre7ur% Nimic% Dea$upra capului nori *rei 3ncepeau $ă alun*eluna, iar la ori1ont $e )edeau ful*ere%-ro1a)% Acum o $ă 3nceapă $ă plouă%+ăma$e c3te)a clipe $ă5şi tra*ă ră$uflarea, apoi mer$e p3nă la li1ieraPalmierilor şi, adăpo$tindu5$e după ei, porni cu prudenţă 3napoi, $premaşina ei%

Dar /in*e $e hotăr3$e $ă n5o urmărea$că% Nu a)ea timp pentru a$ta% O)ă1u$e aler*3nd di$perată 3n 3ntuneric şi $e *3ndi4 Cine e< Care dracuS etreaa ei< O fi ce)a de$pre care eu nu ştiu< "au e doar o 3nt3mplare< "eopri l3n*ă maşina ei şi pri)i 3năuntru% 8n ord *ă$i actele de 3mchiriere%/m% Locuia la Cluul /alf Moon #a, că$uţa şai$pre1ece% Pu$e h3rtiile

3napoi şi 3nchi$e ordul%?3mind, $e 3ntoar$e la maşina lui şi porni% A)ea alte lucruri de făcut% O $ăaiă timp $ă re*le1e prolema cu fata după ce termina cu La)ander%C3nd Eli1a a7un$e 3n $tradă, acolo nu mai era nimeni% Nici urmă de )reunDat$un roşu% E1ită c3te)a minute, a$cun13ndu5$e 3n 3ntunericul copacilor depe mar*ine, făc3ndu5şi cura7 3nainte de a tra)er$a $trada 3n fu*ă şi de a

$ări 3n maşină%"e $imţi norocoa$ă c3nd porni maşina, conduc3nd 3napoi $pre hotel% Nu)ori$e toată 1iua nici cu OB/ara, nici cu Ma*icianul% Poate, *3ndi ea, 3lintercepta$eră pe La)ander şi totul era 3n ordine%

I%

Era 3ntuneric c3nd La)ander a7un$e 3n &rela0ne "=uare, dar tot aşa deine ar fi putut $ă fie şi mie1ul 1ilei% &oate ma*a1inele erau de$chi$e şilocul a)ea o atmo$feră de carna)al%

174



(ntră 3ntr5un ma*a1in de cadouri, pe$te drum de re$taurant% "e du$e 3n$pate şi luă c3te)a oiecte 3n timp ce $upra)e*hea piaţa% Apoi ieşi pe uşadin $pate şi ocoli clădirea, $upra)e*hind din umră $trada%Dere. ;ra1er, omul care 3i fu$e$e de$cri$ la telefon, $tătea l3n*ă ferea$trăla Nel$on Pa$tr "hoppe% La)ander $e concentră a$upra ace$tuia pentru o

)reme% ;ra1er a)ea *enul de tră$ături preci$e pe care unele femei lecon$ideră frumoa$e% La)ander cunoştea tipul% Un funcţionar tipic decorporaţie, 3mrăcat la #roo.$ #rother$, cu un titlu $onor, )icepreşedinte

3n$ărcinat cu ce)a $au altce)a, un termen ătător la ochi, care $ă a$cundăo mulţime de păcate%;ra1er $orea din cafea şi citea porcăria de !ournal din 'in*$ton%Ei, n5o $ă5i ia mult timp% La)ander chicoti pentru $ine% Era $i*ur că uu5lurmărea nimeni%La)ander a)ea dreptate% /in*e nu a)ea ne)oie $ă5l urmărea$că pe el% &otce treuia $ă facă /in*e era $ă5l $upra)e*he1e pe ;ra1er% Era un truc)echi, dar eficient, $ă urmăreşti omul de contact 3n loc de ţintă, Ce)a cenu i5ar fi trecut niciodată prin minte unui amator ca La)ander%;ra1er 3l 1ări$e pe con$ultant chiar 3n clipa c3nt intra$e 3n piaţă, urmărindu5l di$cret pe$te mar*inea 1iarului, 3n timp ce omuleţul 3şi 7uca ciudatamelodramă% ;ra1er pre$upu$e că şi a$a$inul 3l urmărea%8n cele din urmă, La)ander tra)er$ă $trada şi intră 3n cofetărie% ;ra?er Pri)i

3n $u$, 13mi, ridică un de*et şi din $pr3ncene, şi $e ridică 3n picioare, 3ntimp ce La)ander )enea $pre ma$a lui, cu m3na 3ntin$ă% Aproape că5i $tri)iace$tuia c3te)a de*ete% De ce treuie un director $ă $tr3n*ă m3na cui)a< 3şi$pu$e La)ander%5 #ună, $unt Dere. ;ra1er%

9Ce 3nfumurat:, *3ndi omuleţul%5 La)ander%5 Ei ine, e o onoare, 3ntr5ade)ăr o onoare% Nu 3nt3lneşti o a$emenea oca1ie

3n fiecare 1i%>ocea lui, educată de timpuriu la un cur$ pentru directori ca $ă fie plată,autoritară şi intimidantă, părea $ă5l trate1e pe La)ander cuconde$cendenţă% En*le1ului i $e părură faricate şi ofen$i)e at3tatitudinea, c3t şi a$pectul lui ;ra1er%La)ander dădu din umeri%5 Da, nu $unt chiar at3t de mulţi ca noi%;ra1er $e *3ndi4 9Un e*ocentric% Un e*ocentric a$olut, 1droitor, neun%:

5 Doriţi ce)a< 3ntreă ;ra1er, făc3nd un $emn chelneriţei%5 Un ceai tare şi ce)a dulce% Un napoleon, cred% Chelneriţa dădu din cap şiplecă%;ra1er 13mi şi 3şi frecă palmele%5 Ei ine, domnule, noi%%% 3n primul r3nd, )ă $untem recuno$cători că aţiacceptat $ă%%% $acrificaţi un timp din )acanţa dumnea)oa$tră pentru a)ori cu noi%5 ;olo$iţi pluralul, domnule ;ra1er% Mai )ine cine)a< ;ra1er 13mi cuindul*enţă%5 De$i*ur, )ore$c 3n numele companiei mele% "unt $i*ur că ne cunoaşteţi%

AM+AN% Un fel de%%% cei mai noi din cartier ZAlu1ie la numele uneicuno$cute formaţii de mu1ică roc.4 9Ne0 'id$ o #loc.: n%tr%[, 3nţele*eţi%

175



Nu 3ncape nici o 3ndoială, *3ndi La)ander, nu5mi place deloc ;ra1er ă$ta%Au trimi$ o paiaţă $ă facă o treaă de ărat, şi a$ta mă 7i*neşte mai multdec3t orice% Dar afacerile $unt afaceri, aşa că La)ander )a a$culta ce )aa)ea de $pu$ ă$ta%5 Da, da, ştiu totul de$pre AM+AN, $pu$e el nerădător%

5 2i pre$upun că aţi )erificat depunerea din anca dumnea)oa$tră<5 "unt aici, nu<5 E6act Păi, cel puţin, nu treuie $ă ne preocupăm de crediilitateacompaniei mele% A$ta ne a7ută $ă economi$im ce)a timp, 3nţele*eţi ce)reau $ă $pun<5 Am timp de$tul, $pu$e La)ander nonşalant%Chelneriţa 3i adu$e ceaiul şi pră7itura% C3nd ea plecă, La)ander $e uităpe$te ma$ă la ;ra1er cu ochii $ticlind, anticip3nd con)er$aţia%5 şi acum, ce anume doriţi< 3ntreă el%5 Aşa cum am $pu$, $untem nou5)eniţi 3n afacere% Nu pretindem că ştimtoate ră$pun$urile, dar credem că dumnea)oa$tră ştiţi o mulţime dintreele% Ne intere$ea1ă o $ituaţie de con$ultin*%5 A)eţi de7a proleme $erioa$e, $pu$e La)ander 3ndu5şi ceaiul cu 1*omot%5 Poftim<5 Printre cele mai nefericite deci1ii ale lui AM+AN a fo$t includerea lui/en$ell Oil Compan 3n con$orţiul dumnea)oa$tră, domnule% Aţiachi1iţionat un partener falimentar% 3şi ridică $pr3ncenele şi $e aplecă $pre;ra1er% Nu<5 Noi%%% pre$upun că acea$tă con)er$aţie e confidenţială%5 Chiar aşa5 3mi pare rău, $pu$e ;ra1er repede% Prolema e$te, domnule, că a)em

ne)oie de pieţele lor de de$facere% "unt pre1enţi 3n trei1eci şi şapte de$tate% Doi$pre1ece furni1ori, 3nţele*eţi<5 De fapt $unt patru1eci şi două de $tate $u trei nume de corporaţie% Aţi fiputut $ă mai aşteptaţi trei luni şi5l a)eaţi pe /en$ell cu c3ţi)a dolari%La)ander flutură cu di$preţ din m3nă, ca un re*e care e6pedia1ă Un $ărac%

- A fo$t mai ieftin dec3t $ă facem o in)e$tiţie *i*antică, 3n $pecial 3ntr5o )reme c3nd lucrurile $unt puţin%%%

5 Am $tudiat ine cifrele% A)eţi o companie prolemă ca partener e*al 3ntr5un moment c3nd piaţa e in$tailă%

5 :am fi pierdut% Altcine)a ni i5ar fi $uflat%5 Nu ca partener e*al% Ca filială, poate% ;ra1er $e lă$ă pe $pate%

5 Mai e şi prolema proprietăţilor petrolifere, şi anume acti)ele /en$ell%5 Ce aţi alocat pentru de1)oltare<;ra1er e1ită% Părea că nu $e hotărăşte dacă $ă ră$pundă $au nu la

3ntreare%La)ander r3$e%5 >reţi $ă )ă $pun eu, ei<5 &rei $ute de milioane, $pu$e ;ra1er aproape 3n şoaptă%5 O altă mişcare 3ndoielnică% Pe$te 7umătate din proprietăţile acelea $unt 3nMontana "trip% C3mpul e eratic, domnule% 8l cuno$c ine% Pe$te un milionde acri şi neuniform% Pentru fiecare puţ cu petrol )eţi fora o du1ină de

*ăuri u$cate, iar la $f3rşit randamentul )a fi mic% Aş 1ice nu mai mult de%%%două1eci5două1eci şi doi de arili pe 1i de puţ% Clătină din cap% Aţi fi făcut

176



mai ine $ă cheltuiţi anii pentru de1)oltare 3n Ala$.a $au 3n MareaNordului%5 Prea a*lomerat, $pu$e ;ra1er% Celelalte companii ale noa$tre aure$ur$e%%%La)ander 3l 3ntrerup$e din nou%

5 De$i*ur, celelalte patru companii ale dumnea)oa$tră $unt 3n $tare ună%American Petroleum )a a)ea o creştere a profitului de cinci $ute cinci1ecila $ută faţă de anul trecut% "un$et Oil )a a)ea cel puţin patru $ute la $ută%;oarte frumo$% ;oarte frumo$ că americanii $unt a$emenea oi% O )reme or$ă plătea$că% 3ntrearea e c3t timp credeţi că or $ă $e re$emne1e cu a$ta<5 De$tul pentru a plăti cele mai *ra$e di)idende din i$torie, 1i$e ;ra1er%5 Dar dacă Orientul Mi7lociu nu )ă mai apro)i1ionea1ă<5 Eu%%% ăăă, noi nu pre)edem a$ta pentru c3tă)a )reme%5 "e )a 3nt3mpla% Pe neaşteptate şi 3n cur3nd%5 Păi, o $ă trecem şi pe$te a$ta%%%5 Ade)ărul e că a)eţi re1er)e foarte $i*ure% O ştiu eu şi o ştiţi şi )oi% &oatecompaniile petroliere au% Pu$e ine unde)a% "ă fie al dracului, nu<Compania dumnea)oa$tră $tă pe cel puţin )reo%%% cinci miliarde de*aloane de re1er)e certe<5 Acea$ta e$te o informaţie confidenţială, domnule La)ander%%%5 A fo$t anunţată de compania dumnea)oa$tră 3ntr5un raport anual, acumdouă luni% Confidenţial, 3ntr5ade)ăr /ai $ă fim cin$tiţi% 8n realitatecantitatea e mai aproape de cinci$pre1ece miliarde, nu< ;ra1er era $incer$urprin$ de c3te ştia La)ander% A$cultă, ătr3ne, 1i$e La)ander, nu5mi pa$ă,ştii, ce le $pui $ărmanilor proşti din Con*re$ $au americanilor de pe$tradă% Dar pe mine nu 3ncerca $ă mă duci% O'< 8n realitate, $taţi pe

cinci1eci5şai1eci de miliarde de *aloane de re1er)e nedeclarate, da< &oatecompaniile petroliere au mult mai mult petrol 3n re1er)ă dec3t recuno$c%Cum altfel aţi putea $ă fi6aţi preţurile, nu<5 &oţi o fac, $pu$e ;ra1er%5 "i*ur, $i*ur, dar cifrele Doamne, cifrele "ă pro)oci o cri1ă c3nd ai un$urplu$% Mai de)reme $au mai t3r1iu, cine)a o $ă ridice cortina de pe toatăacea$tă ur3tă indu$trie%5 Nu $untem 3n po1iţia de a fi 3n frunte la o curăţenie *enerală% La)anderpri)i piaţa colorată a oraşului%5 C3nd $e )a 3nt3mpla, 1i$e el, )or intra unii 3n 3nchi$oare, politicienii )or firuinaţi, $5ar putea $ă afecte1e şi *u)ernul, ştii% Pe l3n*ă a$ta, Afacerile

Water*ate şi A$cam )or părea ne)ino)ate ca o )i1ită 3n Di$neland%5 A$ta nu $e )a 3nt3mpla%5 Poporul american a fo$t umilit de Water*ate şi A$cam, 1i$e La)ander%>a fi 3nfuriat c3nd )a afla cum 3l e6ploatea1ă companiile petroliere% 8ţi$u*ere1 $ă5ţi folo$eşti unul5$imţ% "e pot face o *roa1ă de ani% Nu treuie$ă 3ncalci le*ea%5 Dacă $e 3nt3mplă a$ta, 1i$e ;ra1er, o $ă5i lo)ea$că 3n cap pe toţi ceilalţi

3nainte $ă ne lo)ea$că pe noi% "untem proa$păt intraţi 3n afacere%5 Cei mai $lai $unt 3ntotdeauna primii% Le*ea naturii% Eşti nou, aiProleme% Anchetatorii or $ă5şi a$cută dinţii pe )oi, ăştia noi% 3nt3i or $ă >ă

măn3nce hienele, apoi marii concurenţi $e )or căi, or $ă $pună4 9Oh,"cu1aţi5ne, n5am calculat ine:% Politicienii, pe partea lor, )or $pune4 9Nu e

177



ine, nu e ine:, o $ă5i amende1e cu c3te)a $ute de mii de dolari şi o $ă5i$cu1e, pentru inele economiei% Ce ine o $ă aiă AM+AN din a$ta< >a fide7a ruinat atunci%5 Un punct de )edere deprimant, aş $pune%5 +eali$t% "cenariul e $cri$ de7a%

5 "ă $perăm că de data a$ta )ă 3nşelaţi%5 Am o reputaţie, ;ra1er% Nu m5am a$ociat niciodată, 3n nici un fel cu ce)alip$it de *u$t% Pot $ă a7ut AM+AN, dar numai dacă $unteţi de acord $ă măa$cultaţi şi $ă5mi urmaţi $fatul% Preţul e$te o mie de dolari pe 1i% &rei1ecide 1ile plătiile 3nainte% Dacă le depăşim, mai plătiţi 3ncă trei1eci de 1ile%2i5mi re1er) dreptul $ă mă retra* 3n orice moment dacă $imt că deci1iile)oa$tre mă pun 3n prime7die% Ace$tea $unt condiţiile mele $tandard, leacceptaţi $au nu%5 Păi, $i*ur, o $ă trec a$ta prin con$iliul de conducere şi%%%5 A1i e )ineri, ;ra1er% Aştept ră$pun$ul tău luni% "ă 1icem la cinci după5amia1a< Poţi $ă5mi trimiţi un me$a7 la ordul lui -ulf "tar%5 E puţin cam $curt, dacă%%%;aţa lui La)ander $e 3ntunecă% Nu mai a)ea rădare% (5o tăie lui ;ra1er45 8n ace$t moment, producţia lui /en$ell 3n "UA e$te cam de două1eci demii de arili pe 1i% +e1er)ele companiei $unt de )reo%%% ănuie$c, de$i*ur,şai1eci de milioane de arili, 3n *aloane de patru1eci şi doi% Una dintrecau1ele pentru care /en$ell $5a du$ la fund a fo$t că 3şi cumpărau şai1ecila $ută din rut din Orientul Mi7lociu% La premium% Ei<;ra1er $e uită pe$te ma$ă la La)ander% -3tul la a1a urechilor i $e făceatot mai ro1%La)ander continua $ă pre$e1e%

5 Prolema e, domnule ;ra1er, că oamenii lui /en$ell i5au )3ndut unuriAM+AN5ului dumnea)oa$tră% Aţi cumpărat un porc 5 $e opri şi 3ncepu $ăr3dă 5 fără $ă )ă uitaţi 3n portofel%9&icălo$ in$uportail:, *3ndi ;ra1er% Dar 3şi pă$tră cumpătul% Me$eria luiera $ă5şi pă$tre1e cumpătul%5 Ceea ce $e )a 3nt3mpla, ătr3ne, e$te că AM+AN )a treui $ă facă$ăpături 3n capitalul ei de petrol, ca $ă 1ic aşa% "ă5i tape1e pe ceilalţimemri ai con$orţiului de re1er)e, pentru a reduce an*a7amentele lui/en$ell din Orientul Mi7lociu% 2i pe urmă, domnule, o $ă fiţi pe un terenprime7dio$, treuind $ă e6plicaţi re1er)ele de petrol pe care $e pre$upunecă nu le a)eţi% Mafia are aceleaşi proleme c3nd 3ncearcă $ă5şi $pele anii%

>a treui $ă )ă $pălaţi petrolul% Chicoti din nou, apoi adău*ă4 "uficiente$faturi pe *rati$ pentru o 1i%M3nia $fredelea ad3nc $tomacul lui ;ra1er, dar treuia $ă continue $ă 7oace%5 Deci, ce $u*eraţi<5 "u*ere1 $ă mă pă$traţi pentru a )ă a7uta $ă ieşiţi a$ma curată şi $ăfaceţi curăţenie%;ra1er 3l pri)ea fi6 pe$te ceaşca de cafea%5 De aceea $untem aici, $pu$e el uşor, după o pau1ă de c3te)a $ecunde%La)ander ridică din $pr3ncene% Apoi pri)i 3n propria ceaşcă%5 3nţele* 5 hmmm%%% 3nţele* un me$a7 şi me$a7ul $pune4 9;ra1er nu are

autoritatea $ă $e an*a7e1e:% Corect<

178



5 "arcina mea e$te doar $ă de$chid ne*ocierile% 2tim că ne puteţi a7uta,a)3nd 3n )edere reputaţia dumnea)oa$tră% 3ntrearea e$te4 9Ne putempermite $ă )ă a)em<:5 O *răunţă de $are 3n ocean% "i*ur că )ă puteţi permite% Eu pot $ă )ă a7ut%Min*ea e 3n terenul dumnea)oa$tră% Daţi5mi de ştire%

>ru $ă $e ridice 3n picioare% ;ra1er $pu$e45 ăăă, poate că mai e ce)a%5 Da<;ra1er $coa$e din $er)ietă un orcan şi5l pu$e pe ma$ă% Conţinea ni$ip alca 1ahărul, dar 3mpe$triţat cu un compu$ ne*ru% ;ra1er 3l luă 2i5l $cutură,apoi $e uită 13mind la La)ander% 8i 3ntin$e ace$tuia orcanul, $pun3nd45 Am au1it că puteţi $ă )ă uitaţi la eşantion, $ă5l *u$taţi şi $ă $puneţi cupreci1ie de c3te)a $ute de metri din ce parte a lumii pro)ine şi c3t de o*atpoate fi 1ăcăm3ntul%La)ander nu5şi putu a$cunde curio1itatea% Dar nu atin$e orcanul%5 După ce 3ncheiem afacerea, ;ra1er%8n re*ulă, e o hoaşcă ătr3nă, *3ndi ;ra1er% Deştept şi neun% "e 7oacă%Dea$upra oamenilor 5 cu corporaţiile% Dar pe ;ra1er 3l intere$au mai multre1ultatele%5 "unt 3mputernicit $ă )ă reţin pentru cel puţin şai1eci de 1ile, $pu$e el%>om depune şai1eci de mii 3n aur, 3n orice cont doriţi, luni dimineaţă, c3nd$e de$chid ăncile% ?3mi şi a*ită din nou orcanul% N5aţi )rea $ă ne )edeţicartea de )i1ită<La)ander $e uită la orcan şi ochii lui căprui $ticliră% Dar tot nu făcu nici omişcare $ă5l ia% Era prin$ 3ntr5o luptă interioară, 3ntre ne*oţ şi curio1itate%5 8n următoarele două $ăptăm3ni călătore$c, $pu$e el% E a$ta o prolemă<

5 Deloc, domnule% Am )rea $ă fiţi 3n /ou$ton la 3nceputul lunii )iitoare%5 Atunci accept, $pu$e el% ăăă%%% 3mi permiteţi<5 De$i*ur, $pu$e ;ra1er% 3nhaţă momeala, 3şi $pu$e% O $ă ştim 3n cur3nd%La)ander luă orcanul şi 3l ţinu 3n lumină ca şi cum ar fi fo$t un diamantrar% 3ntin$e un şer)eţel de h3rtie pe ma$ă şi5l nete1i cu m3inile% Apoide$chi$e orcanul, $cutură c3te)a *rame de ni$ip pe şer)eţel şi 8l 3nchi$e laloc% Tinu şer)eţelul 3ntre m3inile făcute căuş şi $cutură ni$ipul circular,urmărindu5l cu atenţie% Pu$e şer)eţelul la loc pe ma$ă, $coa$e o lupă dei7utier şi, $epar3nd *răunţele cu coada unei lin*uri, le pri)i atent prinlupă% 3şi ă*ă lima 3n ni$ip, *u$t3ndu5l cum ar *u$ta un $peciali$t )inul%;ra1er 3l urmărea cu intere$% Pentru moment, e*ocentri$mul şi $arca$mul

di$păru$eră, 3nlocuite de concentrarea 3n muncă% La)ander lă$ă ni$ipul $ă5icur*ă printre de*ete%#u1ele i $e mişcau a$emenea celor ale unui ătr3n parali1at45 "emitropical $pre tropical% Nu Africa%%% $ă )edem, $ă )edem%%% OrientulMi7lociu< Nu, e altă culoare% Nu e de$tul de a$pru%%% hmmm%%% puţin prea finpentru Me6ico% "au California%%% hmmm%Deodată $e opri, uit3ndu5$e la ;ra1er timp de o fracţiune de $ecundă, apoitot at3t de repede uit3ndu5$e 3napoi%2tie, *3ndi ;ra1er% "ă )edem ce )a face acum%La)ander rulă şer)eţelul, turnă ni$ipul 3napoi 3n orcan şi i5l 3ntin$e lui

;ra1er%5 Aş mai )rea nişte ceai, $pu$e el%

179



3n timp ce ;ra1er $e 3ntoar$e $ă cheme chelneriţa, La)ander 3mpăturişer)eţelul care mai a)ea c3te)a *răunţe de ni$ip 3năuntru, şi5l $trecură 3nu1unar% ;ra1er $e făcu a nu o$er)a@ 3n loc de a$ta, $pu$e45 Ei ine, $ă )edem c3t de un $unteţi La)ander păru prudent%5 Pacificul Central, $pu$e el, unde)a la nord de Noua ?eelandă% Poate că

unde)a de5a lun*ul lui &on*a &rench%5 &ocmai am fo$t de acord $ă )ă plăte$c şai1eci de mii de dolari ca a)an$pentru două luni de muncă, domnule, $pu$e ;ra1er, şi primul lucru pe care

3l faceţi e$te că 3ncercaţi $ă )ă ateţi 7oc de mine%5 Poftim<Era r3ndul lui ;ra1er $ă atace%5 2tiţi că eşantionul ăla nu pro)ine deloc de pe l3n*ă Noua ?eelandă%5 Atunci de ce 3ntreaţi<5 "e pre$upune că $unteţi foarte un%5 Mă te$taţi<5 De ce nu< &ot ce cuno$c e$te reputaţia dumnea)oa$tră% 2i am ştiut a$ta

3nainte de a )eni aici% Dar ce puteţi $pune de$pre calitatea $tratului<5 2tiţi calitatea, ;ra1er% ;ra1er 3ncu)iinţă foarte 3ncet%5 Acum )ore$c cu apro6imaţie% -hice$c, $pu$e La)ander% Ca $ă fiu Preci$,am ne)oie de ce)a timp 3n laorator%5 A)em toate a$tea, $pu$e ;ra1er% >reau doar $ă ştiţi că am a)ut moti>e

3ntemeiate $ă facem t3r*ul cu /en$ell%5 $ta e de pe proprietăţile /en$ell< $pu$e La)ander $urprin$%5 Nu era 3n afacere ca parte a proprietăţii lor petrolifere% /en$ell aachi1iţionat terenurile pentru alte $copuri% (n*inerii noştri au dat pe$teace$ta din 3nt3mplare, cercet3nd eşantioane pentru altce)a%

5 3nţele*%5 A)em $entimentul că am dat de ce)a% 3nţele*eţi< Nimeni altcine)a nuănuieşte că $5ar putea *ă$i petrol 3n 1ona re$pecti)ă%Pentru moment, La)ander pierdu$e controlul 3nt3lnirii% Acum era timpul $ă5şi re)ină%5 -reşiţi, $pu$e el plat, apoi lă$ă remarca $ă5şi facă efectul%5 -reşim<5 Unde e ace$t c3mp, apro6imati)< 3ntreă La)ander liniştit, aproapeşoptit%;ra1er $e aplecă pe$te ma$ă%5 8n nordul Microne1iei, apro6imati)%

La)ander $e a*ita, iar ne)oia lui de a5l pune pe ;ra1er la punct şi de acontrola 3nt3lnirea de)eni o$e$i)ă%5 E6i$tă un $trat%%% ăăă, la nord5)e$t de acolo% De calitate foarte ună, ca şial dumnea)oa$tră%5 (mpo$iil%5 >ă $pun un fapt cert, $pu$e La)ander, ener)at la *3ndul că părerea lui arputea fi pu$ă la 3ndoială%5 Am foto*rafiat 1ona din aer, pe trei mii de mile, din $atelit% Nimic, de lanoi p3nă 3n !aponia%5 (ar eu )ă $pun că e un $trat%%% nu un eşantion%%% un 1ăcăm3nt

5 Unde<

180



5 3ntre dumnea)oa$tră şi%%% !aponia% Ar putea fi chiar o parte a aceluiaşi$trat%9(ată deci, *3ndi ;ra1er, a $pu$5o% Or*oliul lui e mai mare dec3t di$creţia,un defect fatal de per$onalitate%:5 Uite ce e, 1i$e ;ra1er, m5ai con)in$% Di$eară plec 3n Me6ic $ă5mi )ăd

$oţia% Luni dimineaţă am $ă mă ocup de afacerea dumnea)oa$tră, pe datade 3nt3i ne )edem la /ou$ton% 8n irourile noa$tre, la nouă dimineaţa<5 E6celent% 3mi place $ă 3ncep de)reme, acceptă La)ander, apoi $tri*ă4 AhNota5 Eu plăte$c, in$i$tă ;ra1er şi chemă chelneriţa% La)ander $pu$e lare)edere şi ieşi 3n *raă din re$taurant% După ce plăti nota, ;ra1er 3şi luă1iarul, ieşi, 3l rup$e 3n două şi5l aruncă 3ntr5un coş de *unoi%/in*e a)u$e$e mai puţin de o oră pentru a planifica eliminarea luiLa)ander% Lă$a$e maşina Eli1ei şi5şi condu$e$e propriul Dat$un pe o$tradă 3ntunecoa$ă, chiar la ieşirea din piaţă, unde parca$e, apoi $co$e$e$acoşa din porta*a7% 3năuntru $e afla un pi$tol cu in7ecţie, tip ţi*ară, un achipodermic, un mic flacon cu mercur şi un pumnal cu două tăişuri 3ntr5oteacă pe raţ% Lama cuţitului a)ea 1ece centimetri şi era a$cuţită peamele părţi%;rumo$%Unelte $imple pentru o $lu7ă $implă% După toate proailităţile, nu )aa)ea ne)oie de pi$tol% ;ără arme de foc% 8n !amaica a purta aşa ce)a puteapro)oca neca1uri% 2i pe urmă, mi$iunea a$ta nu cerea *loanţe%8şi pu$e cuţitul pe raţul $t3n*% Apoi pu$e trei picături de mercur 3n$erin*ă, in$eră acul 3n pi$tolul tip ţi*ară şi 3l pu$e 3n u1unarul de lacămaşă% +epede şi curat, *3ndi el% Nimic complicat% Lo)eşte şi fu*i%

La)ander )a fi o ţintă uşoară% Acum $ă *ă$im locul%(nformaţia lui pri)ind ţinta era redu$ă şi de mică )aloare, dar ştia că, deoicei, La)ander prefera $ă mear*ă pe 7o$, 3n loc $ă ia ta6iul, mai ale$ Pedi$tanţe mici%/in*e mă$ură 3n *raă di$tanţa din piaţă p3nă la di*, mer*3nd mai 3nt3i peruta cea mai proailă, 3ndepărt3ndu5$e din piaţă pe $trada Principală,patru locuri, apoi $pre )e$t, 3ncă două% A7un$e la di* 3n şaPte minute% 8nurmătoarele patru1eci de minute, mer$e 3napoi $pre piaţă, 3nChiPuimdu52idi)er$ele cominaţii pe care le5ar fi ale$ La)ander% /in*e ar fi >rut "ă5lintercepte1e Pe )reo $curtătură% Erau puţine% Cel mai *reu pentru el eradacă ace$ta ar fi ale$ $trada principală% Era de$tul de ine luminată şi cu

mult trafic% Celelalte duceau, pe $tră1i lăturalnice $pre 1ona depo1itelor%C3nd La)ander a7un$e la cofetărie, /in*e aştepta de partea cealaltă apieţei% Urmări mica dramă care $e de$făşura 3năuntru% Era 3n a)an$ faţă deLa)ander% La)ander treuia $ă tra)er$e1e $trada pe drumul 3napoi $pre)apor, iar /in*e, care $e afla 3ntre La)ander şi )apor, a)ea un a)an$ c3ndLa)ander plecă%/in*e $e concentră mai 3nt3i a$upra lui ;ra1er% 8l )ă1u ieşind dinre$taurant, rup3nd 1iarul 3n două şi arunc3ndu5l 3ntr5un coş cu *unoi% Cuacea$tă mişcare $implă, ;ra1er aproa$e moartea lui La)ander% Acum,/in*e 3ncepea $ă5şi urmărea$că prada%

181



La)ander opri un localnic şi 3ntreă direcţia% /in*e 3l urmări pe om cumindică mai 3nt3i o rută de5a lun*ul $tră1ii principale, arcuindu5şi m3na $pre$t3n*a, apoi arăt3nd drept 3n 7o$ către depo1ite%La)ander $e hotăr3 $ă o ia pe $curtătură%/in*e era plin de elan% "e *răi 3n 7o$ul $tră1ii principale preţ de două

locuri, pe urmă o tăie $pre )e$t, $pre capătul unuia dintre pa$a7ele lun*i%Apoi aşteptă%La)ander era tran$pirat c3nd a7un$e 3n &ali$man Wa, o alee 3n*u$tă,pa)ată cu piatră, pe care cu *reu puteau trece doi oameni alături, pereţiide $tuc ai depo1itelor ridic3ndu5$e de fiecare parte, 3mpiedic3nd lumina $ătreacă% Dar la celălalt capăt, La)ander )edea luminile di*ului% Porni 3n 7o$%Dea$upra $e au1eau tunete şi pa$a7ul fu luminat pentru o clipă de unful*er%Era poate pe la mi7locul drumului ca un tunel c3nd, la celălalt capăt apăruun ărat care porni $pre el% Pentru o clipă, La)ander intră 3n panică% Dar

3n lumina $laă de la capătul $tră1ii )ă1u că ăratul era 3mrăcat 3ntr5unco$tum şi era al, aşa că pre$upu$e că era un turi$t 5 Oricum, *răi pa$ul%Cel care )enea $pre el fluiera%C3nd $e apropiară, omul 3ncetă $ă fluiere şi $pu$e ine)oitor4

- /ei, amice, ce5ai $pune de nişte *in7a< Cel mai un din !amaica%La)ander, cu faţa ar13nd de indi*nare, $e 3ntoar$e furio$ şi Pri>i 3n $u$%

5 Nu mă intere$ea1ă le$tematul dumitale de%%%Nu5şi mai i$pră)i niciodată propo1iţia% C3nd o 3ncepu, fu conştient de o)a*ă mişcare, o $en1aţie ru$că de ar$ură 3n ceafă, iar )ocea păru $ă5i$lăea$că% Omul 3i 13mea, 3i )edea colţurile dure ale fi*urii 3n lumina de lacapătul di*ului% 8i ţinea ce)a 3n faţa ochilor şi La)ander nu putea $ă5şi

concentre1e pri)irea, apoi )ă1u ce era4 un $tilet cu lama 3n*u$tă m3n7ită de$3n*e% Apoi omul di$păru şi el $imţi ce)a care5i atin*e haina de la co$tum,apoi u1unarul de la $pate al pantalonilor, iar omul 3i flutura ce)a 3n faţaochilor% Era portofelul lui La)ander% "e $imţea ca 3n )i$, nu5şi putea $imţipicioarele şi plutea% După aceea a)u un *u$t $ărat 3n *ură şi $en1aţia dear$ură din *3t $e tran$formă 3n foc% Pri)i 3n 7o$, )ă1u o pată *3l*3itoare,roşie, pe pieptul co$tumului $ău al, apoi )ă1u şi mai mult roşură$p3ndindu5$e pe 7o$ şi 3nţele$e că era $3n*ele lui% De$chi$e *ura $ă$tri*e, dar traheea 3i era plină de $3n*e% Du$e m3na la *3t şi un de*etalunecă 3n *aura din *3tul lui%Păm3ntul 3ncepu $ă $e 3n)3rtea$că, $ă $e 3ntunece 3n 7urul lui%

3şi )ă1u picioarele mişc3ndu5$e unul 3n faţa celuilalt, dar nu le $imţeadeloc%Ce)a 3l lo)i pe$te *enunchi şi aia după c3te)a clipe 3nţele$e că, de fapt,că1u$e%La)ander 3ncepu $ă $e t3ra$că $pre lumină, 3ncerc3nd $ă ţipe, $ă atra*ăatenţia, dar nu era nimeni care $ă5l audă% "imţi apoi mar*inea clădirii, iarmai departe pe pa)a7, pri)i 3n $u$ şi )ă1u faţa unei femei% Ea de$chi$e*ura şi păru că $tri*ă, numai că el nu putea $ă audă nimic%8ncercă $ă )orea$că, dar dinţii 3ncepură $ă5i clănţăne şi, pentru o clipă,corpul fu 1*uduit de $pa$me, apoi $patele i $e arcui, că1u cu faţa 3n 7o$ Pe

'in* "treet şi muri%

182



La aeroport, ;ra1er 3şi confirmă re1er)area% Apoi tra)er$ă $ala şi $e aşe1ăL3n*ă cainele telefonice% "e afla acolo de 1ece minute c3nd Primul telefondin r3nd 3ncepu $ă $une% 8l ridică imediat%5 Aici, !ac.$on, $pu$e el%5 A)er !ac.$on<

5 Ea, corect%>ocea rece şi plată de la celălalt capăt $pu$e45 Pachetul a fo$t trimi$%5 >reo prolemă< 3ntreă ;ra1er%5 Nimic de care $ă nu mă pot ocupa%5 Mulţume$c foarte mult%;ra1er pu$e receptorul 3n furcă, 13mind cu $ati$facţie c3nd pără$i caina%A)ionul lui fu anunţat pe$te 1ece minute% Cumpără un Pari$ Match şi oediţie italiană a lui Plao de la $tandul de 1iare, apoi $e $ui 3n a)ion%/in*e 3nchi$e telefonul şi $e 3napoie la maşină% Un tunet $e ro$to*oli 3ncetpe cer, nori ne*ri acoperiră luna plină% Printre ei $trăluci ful*erul şi $imţiprimele picături timide de ploaie% Le i*noră% Era la c3te)a $ute de metri deintrarea la Cluul /alf Moon #a% Condu$e 3ncet $pre intrarea $tră7uită depalmieri şi parcă maşina 3n umră, apoi $e *răi $pre pla7ă, $tr3n*3ndu5şiumerii 3mpotri)a picăturilor care 3ncepeau $ă5l ude% "tătu la di$tanţă deocean, $tudiind aşe1area hotelului de pe partea cu pla7a, ferindu5$e de$puma unui )al%Pla7a $e de$făşura tot mai lar*, de la hotelul cu două eta7e, la un capăt

3ndepărtat, unde un 1id de piatră o $epara de pla7a de la hotelul /olida(nn% +ecepţia era ataşată clădirii principale, dar $e afla $u cerul lier, $uun acoperiş de şindrilă, acoperit cu frun1e de palmieri% L3n*ă recepţie $e

afla un ar 3n aer lier şi un re$taurant dea$upra *olfului% Oamenii 3ncercau $ă $e adăpo$tea$că de ploaie $u acoperişul de şindrilă, 3n timpce o orche$tră calp$o, oişnuită cu furtunile i$cate din $enin, continua $ăc3nte 3n re$taurant, mu1ica ei metalică au1indu5$e ca un ecou pe$te *olf%Că$uţele 3ncepeau chiar 3n $patele re$taurantului şi $e 3ntindeau p3nă la1idul de piatră% Erau con$truite la o depărtare de şapte$pre1ece,opt$pre1ece metri faţă de apă şi a)eau doar un ni)el@ ma7oritatea erauneluminate% 8n total, opt$pre1ece% Ultimele trei lă$au $ă $e )adă lumină% 8nciuda furtunii, marea era calmă, lo)ind ţărmul%

3ncepu $ă plouă mai tare c3nd tra)er$ă pla7a $pre că$uţa şai$pre1ece%

I%

OB/ara şi Ma*icianul a7un$eră la că$uţa Eli1ei la două minute după ea% &remura c3nd le de$cri$e 3nt3lnirea ei cu /in*e, ochii o*lindindu5i 3ncă$paima%5 Ai a)ut noroc, $pu$e OB/ara% Proail că n5a a)ut timp $ă $e ia după tine%Clătină din cap% De data a$ta, am acţionat ca o *aşcă de amatori%5 Eu $unt amatorul, $pu$e Eli1a% Dacă%%%5 Nu e nimeni )ino)at, $pu$e Ma*icianul%5 Mda, 1i$e OB/ara, am 373it% Cel mai un lucru e $ă o şter*em de aici%

Culorile luminoa$e şi primă)ăratice ale că$uţei, cu)erturile *alen cu)erde, )a1a cu flori de pe $er)antă şi fructele proa$pete de pe noptiere

183



nu5i a7utau deloc $ă5şi $chime $tarea de $pirit% "tăteau $upăraţi,c3ntărindu5şi opţiunile%5 Poate ar treui $ă chemăm poliţia, cel puţin ei ar putea $ă inter)ină 3ntreLa)ander şi /in*e, $u*eră Eli1a%5 Aici nu $untem 3n #ron6, $pu$e OB/ara% Mă 3ndoie$c că e6i$tă 1ece

poliţişti pe partea a$ta a in$ulei%5 Ce porcărie, 1i$e Eli1a, $incer preocupată de $oarta lui La)ander, ună$au rea%Ma*icianul 3şi $cărpină ăria nera$ă%5 Păi, $pu$e el, dacă a$ta )i $e pare ce)a rău, cum )5ar plăcea $ă fiţi Prinşi

3n mi7locul unei ătăi 3ntre şa$e şoferi de camion şi pai$pre1ece Pitici 3nWaffle /ou$e din "operton, -eor*ia, la ora unu noaptea<5 Ce $pu$e Eli1a şi 3ncepu $ă chicotea$că%5 A$ta $5a 3nt3mplat acum )reo 1ece ani% Nu a)eam o $ituaţie $trălucită şilucram la un circ care dădu$e faliment 3n &e6ar.ana% (ată5ne rămaşi ladracu5n pra1nic% Aşa că i5am $tr3n$ pe cei pai$pre1ece pitici şi am făcut oechipă de a$chet% Am cre1ut că o $ă fie ce)a cu ade)ărat nou, pun3ndu5i$ă aler*e c3te doi, unul cocoţat pe umeri celuilalt, ca $ă 7oace a$chet% Maitreceau şi printre picioarele ad)er$arilor şi alte che$tii din a$tea% Numai că$5a do)edit a fi un 7oc monoton, amu1ant doar 3n primul $fert de oră, dupăcare audienţa 3ncepea $ă arunce cu pun*ile de floricele după noi% Eramlocaţi 3n 3mpuţita de -eor*ia, cu toate 7ocurile contramandate şi at3t de$ăraci, 3nc3t frecam monedele $per3nd $ă facă pui%5 Deprimant%5 2i pe urmă, $ă mor dacă n5am de$coperit că le*ii ăia mici puteau $ăc3nte Doamne, puteau $ă c3nte ca 3n*erii% Armonie pe pai$pre1ece )oci%

Aşa că ne5am $chimat numele din +oth$childB$ Little #i* Men 3n !e$u$+oth$child and the -o$pel Mid*et$ şi toţi ne iueau% C3ntam la t3r*uri, 3nt3lniri de comemorare, $erări de caritate% Ne*rii ne iueau% Copiii neiueau% ;ermierii )eneau cu familiile lor şi cu coşuri de fructe, $e 3mătauşi primeau reli*ia% Dumne1eule mare, $al)am $uflete şi făceam ani%Aleluia, ce )ară5 De$pre ce dracuB )oreşti, Ma*icianule< 3ntreă OB/ara%5 ;iţi atenţi că )ine şi poanta% 8ntr5o noapte, pe la ora unu, a7un*em 3n"operton, -eor*ia, care nu e mai mare ca fundul unei muşte, şi trecem pel3n*ă Waffle /ou$e, care era de$chi$ă, aşa că intrăm toţi acolo $ă em ocafea% 3năuntru erau )reo şa$e şoferi de camion, ciocnind 3ntruna şi tot

aşa, lucrurile de)in ur3te, cu *lume de$pre pitici şi tot rahatul, aşa că/erman /eartfinder, un fel de purtător de cu)3nt al lor 5 a)ea untemperament foarte ur3t 5 le $pune $5o la$e mai moale cu ancurile de$prepitici% La care un şofer 3i $pune lui /erman4 9/ei, $curtuţule, dacă ţi5ar ficocoşelul de două ori mai mare dec3t *ura, tot cu două de*ete ar treui $ăte ma$ture1i:, şi atunci /erman $are 3n picioare, c3t era de mic 5 unmetru şi cinci centimetri 5 şi aruncă cu una din 1aharniţele alea )echi de$ticlă, care c3ntăre$c cam două tone fiecare% 8l lo)eşte direct 3n cap% Dintr5odată ne5am pomenit 3ntr5un 0e$tern% 2oferi şi pitici, toţi ăt3ndu5$e aldracului unii cu alţii, 3nt3mplător demol3nd Waffle /ou$e din "operton,

-eor*ia, 3n aCelaşi timp%

184



E6act atunci mi5am dat $eama că "operton, -eor*ia nu era un loc undacă erai un $oli$t de pian e)reu, cu şa$e de*ete, 1orind cu pai$pre1ecepitici care i$cau o *3lcea)ă% Aşa că, pur şi $implu, am plecat direct la $taţiade autou1 &raila0a$, unde am $tat cam o oră, a$cult3nd maşinile depoliţie şi amulanţele, p3nă a )enit autou1ul şi m5am du$ $pre $ud% Am

coor3t c3nd am pără$it şo$eaua principală, 3n 'e We$t%"e opri şi 13mi de$tul de plin de el, apoi adău*ă45 2i a$ta5i morala%5 Care< 3ntreă Eli1a%5 Că n5ar treui $ă $tăm acum aici%5 Amin, $pu$e OB/ara%5 Dar La)ander ar mai putea fi 3n )iaţă dacă poliţia ar a)ea o de$criere alui La)ander şi a lui /in*e%5 N5ar face nici un rahat, 1i$e Ma*icianul%5 La)ander a 3nca$at5o, 1i$e OB/ara% /in*e e proail acum 3n drum $pre

&uc$on $au de unde a )enit, tot ce a)em e micuţa a*endă nea*ră cuoloro$eli a lui La)ander%Afară, /in*e $e $tr3n*ea mai tare l3n*ă că$uţă ca $ă $cape de ploaiatorenţială% 8i era recuno$cător furtunii, pentru că oferea o acoperiree6celentă% Picăturile de ploaie, ăt3nd 3n frun1ele de palmier şi 3n feri*i,$unau ca nişte toe 3nteţite de tunete% "e apropia$e c3t mai mult po$iil deferea$tră, 3n afara ra1ei de lumină, dar de$tul de aproape pentru a leurmări con)er$aţia prin ferea$tra de$chi$ă%Dumne1eule, *3ndi el, ştiu cum mă cheamă şi ştiu de$pre La)ander Darce e cu che$tia a$ta cu carnetul lui La)ander<Cine dracuB $unt ăştia, la urma urmelor<

N5a)ea nici o importanţă% /in*e hotăr3 foarte repede că treuia $ă5iomoare pe toţi trei% 3ntrearea era c3nd şi cum% &ra$e conclu1ia că fiecaredintre ei a)ea o că$uţă, 7udec3nd după luminile din ultimele trei că$uţe% >aaştepta p3nă ce $e )a duce fiecare 3n camera lui şi5i )a omor3 pe r3nd%;loare la ureche% Continua $ă tra*ă cu urechea%5 Cred că o $ă aflăm ce)a din carneţel, 1i$e Ma*icianul% Nu treuie dec3t $ăde$cifrăm codul La)ander%5 Pe tot, $pu$e Eli1a%5 3şi ducea carnetul cu el% E)ident că $crie 3n el tot timpul, aşa că proailşi5a memorat propriul cod% (ar dacă el l5a ţinut minte, eu pot $ă5l de$cifre1%2i dacă eu nu pot, cu $i*uranţă că (11ie poate% "e ridică *ata de plecare%

La ce oră a 1i$ pilotul $ă ne 3nt3lnim la aeroport<5 La cinci 7umătate, 1i$e OB/ara%5 O $ă )ă $col eu pe toţi, mai 1i$e el şi plecă fu*ind prin ploaie $pre că$uţalui, ultima din r3nd%OB/ara $e aşe1ă mai ine 3ntr5unul din $caunele *alen cu )erde şi $pu$e45 Eu am $ă dorm aici, pe $caun%5 N5o $ă am nici o prolemă, $pu$e Eli1a%5 L5am $ue$timat de7a o dată pe /in*e 3n $eara a$ta% Mă $imt mai inedacă $tau aici%Dincolo de ferea$tră tunetele uuiau, iar ful*erele ple$neau 3n apropiere%

5 Mai ine $ă fii atent, OB/ara, o $ă5mi fac o impre$ie *reşită cre13nd că laurma urmelor ai o inimă%

185



5 2i a$ta ce mai )rea $ă 3n$emne<5 P3nă acum ai fo$t un root%5 Un root5 E6act, un root%5 Păi, nu mă $imt ca un root, 1i$e el, pri)ind5o cu ochii pe 7umătate

3nchişi%OB/ara elimina$e de7a afacerea La)ander din mintea lui% O $cr3nti$eră şi cua$ta, a$ta% Acum $e concentra la concurentul $ău din 3ncăpere, pentru căo mai pri)ea 3ncă 3n ace$t mod% Un metru şi )reo cinci1eci 3nălţime,eficientă şi periculo$ de nai)ă% A$ta era per$pecti)a profe$ională% Dinpunct de )edere per$onal, alte lucruri 3i treceau prin minte% Era maidră*uţă dec3t 3şi amintea din $curta lor 3nt3lnire din !aponia, şi fu$e$e prea$urprin$ c3nd o )ă1u$e apăr3nd 3n "t% Lucifer ca $ă5i acorde cu ade)ăratatenţie% Acum 3şi dădea $eama ce femeie 3nneunitoare era% ;aptul că eramicuţă o făcea şi mai atracti)ă% Părul ne*ru ciufulit, tun$ $curt şi cu şu)iţeuclate răma$e pe ceafă@ ochii mari, aproape $periaţi, d3ndu5i un aer şimai )ulnerail din cau1a dimen$iunilor ei@ un na$ uimitor de perfect şi o*ură tentantă, o$umflată, care putea, 3ntr5o clipă, $ă de)ină cel maiuimitor 13met din c3te )ă1u$e )reodată%;rumoa$ă, deşteaptă şi tentantă% ;oarte periculoa$ă%Pe moment, era ner)oa$ă şi e)ita contactul cu ochii lui )er1i% "tătea pemar*inea patului şi pri)ea 3n 7o$ la podea% OB/ara o intimida şi a$ta era$ituaţia, 3ncă 3nainte de a5l 3nt3lni% Materialul io*rafic pe care 3l citi$e 3lrecomanda pentru multe lucruri, inclu$i) capacitatea lui de in)e$ti*are%Dar e)identa lui $tăp3nire a filo1ofiei 7apone1e era ceea ce o fa$cina şi oneliniştea 3n acelaşi timp% "e mişca cu o *raţie fluidă, pe care ea o atriuia

antrenării 3n arte marţiale, 3n !aponia% 3şi amintea )ite1a cu care el 3şiprimi$e şi 3n)in$e$e atacatorul din !aponia% ;ără $ă i $e clintea$că un fir depăr% Chiar şi cu o rană de cuţit, el era pur şi $implu de neatin$% 3n realitate,era $t3n7enitor de calm% (ar acum părea capail $ă accepte ine)itailitateamorţii lui La)ander, fără )ino)ăţie $au remuşcare% 2i totuşi, ceea ce eainterpreta ca ce)a aproape mi$tic putea fi $implul re1ultat al unor ani deantrenament% Poate că OB/ara a)ea un $cut at3t de $olid, 3nc3t doar păreami$tic%Oftă şi $pu$e45 Nu mă pot oişnui cu ideea că poate $untem cau1a morţii lui La)ander%5 Nu, nu $untem noi cau1a% Noi doar nu l5am $al)at% E o mare diferenţă%

5 Dar nu putem face nimic< Aş recunoaşte maşina% Era 3nchiriată, aşa că)a treui $5o dea 3napoi şi%%%5 Un un )3nător ştie c3nd $5a terminat )3nătoarea%5 (ar 3ncepi%5 Domnul 'imura )oreşte aşa tot timpul, omul deştept nu poartă ciorapiu1i%5 Ce mai e şi a$ta<5 De fapt, ar fi4 9Omul 3nţelept nu5şi pune ciorapii p3nă ce $oarele nu i5ainecu)3ntat:%5 Oh, la dracuB% ;ăcu o pau1ă de o clipă% Oricum, mi5ar plăcea $ă mă mai

uit la ticălo$ul ăla o dată% N5am mai )ă1ut niciodată un a$a$in ade)ărat%5 Chiar 3ţi place che$tia a$ta, nu<

186



5 Care<5 "ă aler*i după marea ştire% La urma urmelor, cum ai a7un$ 3n me$eriaa$ta< Drace, mi5ai citit do$arul ', ştii totul de$pre mine, p3nă şi numărul pecare5l port la chiloţi% (ar eu nu ştiu nimic de$pre tine%Cum a7un$e$e 3n me$erie< Ei ine, totul 3ncepu$e pentru că era ucălată%

C3nd Eli1a -unn creştea 3n Nera$.a, era durdulie% Poate că 9durdulie: e*enero$ $pu$% De fapt, era unde)a 3ntre durdulie şi *ra$ă% Durdulie cuora7ii umflaţi şi picioare cu *ropiţe, aşa era%Locuia 3n O1one% După ce 13meai la au1ul numelui, nu mai *ă$eai nimicintere$ant acolo% Plicti$itor% Plicti$itor% Plicti$itor% "in*ura $tatuie din oraşera a lui Cal)in Coolid*e, care trecu$e odată cu trenul pe acolo şi făcu$ecu m3na, din mer$, oraşului O1one% Cam at3t de$pre O1one, Nera$.a%

&atăl ei ţinea ma*a1inul local şi era un om dră*uţ, rădător, creştin,re1er)at, tipul care crede că o atin*ere pe cap e tot at3t de ună ca o

3mrăţişare% Al0n -unn muri cre13nd că numai per)erşii cite$c Plao,iar Quallude$ $unt tranchili1ante% 2i a$ta $e 3nt3mpla 3n IKGG%Mama ei muri$e c3nd ea a)ea trei ani 3ntr5un accident de maşină pe c3nd$e 3ntorcea de la cumpărături din Omaha% Drumul fu$e$e at3t de plictico$,

3nc3t adormi$e la )olan% Al0n an*a7ă o mena7eră, o )ădu)ă nemţoaică alcărei $oţ muri$e că13nd de pe tractor, şi5şi continuă afacerea ca de oicei%Nu $e mai recă$ători niciodată% Prea mult efort%Copiii ucălaţi $unt dră*uţi% P3nă c3nd $e fac de )reo şa$e ani% Un copil*ra$, la doi$pre1ece ani, nu e dră*uţ deloc% Eli1a nu intră 8n puertate, cină)ăli 3n ea%Unul dintre moti)ele pentru care Li11ie -unn era ucălată era acela cădacă trăieşti 3n O1one, n5ai nici un moti) $ă fii $la% De fapt, n5ai nici un

moti) $ă faci altce)a dec3t $ă măn3nci, $ă citeşti cărţi şi $ă fii *ra)idă%Multe dintre prietenele Eli1ei rămă$e$eră *ra)ide% Eli1a citea cărţi şim3nca% Printre multele $ale )irtuţi, Al0n -unn era un iuitor al cărţilor%C3nd 3n)ăţa$e $ă citea$că, Al0n 3i adu$e$e de la ma*a?in o du1ină decărţi pentru copii% La 1ece ani era de7a 3n *rupa pentru adulţi%2i mai ă*ă de $eamă, tot pe la 1ece ani, că era diferită de toţi ceilalţi% Nupentru că era ucălată $au *ra$ă, ci pentru că nu )oia $ă fie ca toţi ceilalţi%Nu a)ea nici o dorinţă de a face parte din trupă% Dacă nu putea $ă c3şti*e,prefera $ă a7un*ă cu 1ece minute 3n urma tuturor% Orice, pentru a e)ita $ăfacă parte din turmă% -ra$ă $au $laă, *3ndul de a fi comună 3i repu*na%Era ce)a mental, nu fi1ic%

Mai a)ea şi o pa$iune pentru de$coperiri% "ă fie prima care $ă ştie% "ă aiăun $ecret pe care $ă nu5l 3mpartă cu nimeni%Cu c3t citea mai mult, cu at3t fante1iile 3i 3nfloreau% Nu, e6plodau%Călări la >alhalla cu 'iplin*@ luă cu a$alt porţile Mo$co)ei cu &ol$toi@ 3şi croidrum $pre Ne0 Orlean$ cu &0ain% 3n)ăţă ce 3n$eamnă $ă ai cla$ă de la"ha0, *raţia, de la -al$0orth, ele*anţa, de la /enr !ame$% Era Anna'arenina, "arah #ernhardt, /oll -oli*htl% 8n şcoală in)enta po)eşti, le$punea periuţei de dinţi din aie, c3inelui, pi$icii şi oricui )oia $ă a$culte%C3nd 3ncepură $ă apară filme )echi la &>, era +o$alind +u$$ell, !ame$Ca*ne şi Pat OB#rien 3ntr5unul $in*ur, 3n urmărirea marii po)eşti4

de$coperirea%

187



;u editor al 1iarului şcolii, $arcină lă$ată de oicei 3n $eama unor feteucălate şi cu ochelari, deoarece $e pre$upunea că erau mai $erioa$edec3t fetele dră*uţe, cu $3ni şi fund, $au dec3t ăieţii care erau preaPreocupaţi de $e6 ca $ă mai facă ce)a ca lumea% Purta o haină )eche atatălui ei, a)3nd la utonieră un permi$ de trecere pentru pre$ă, dădea

ordine şi 3i 3nneunea pe toţi% ?iarul c3şti*ă Premiul "i*ma Delta Chi Pentrucel mai un 1iar de liceu din $tat% C3şti*ă per$onal un premiu pentru celmai un editorial% Era de$pre moartea ultimului fierar din oraş% A$ta $e

3nt3mpla c3nd a)ea şai$pre1ece ani%2i pe urmă, $e făcu de şapte$pre1ece ani% 8n acel an ce)a $e 3nt3mplă cuLi11ie% De)eni $laă% "laă cum )i$ea1ă fetele $ă fie%"e 3nt3mplă dintr5odată% Aşa cum $e de$chide un cocon, *ră$imea di$părupur şi $implu şi iat5o pe Li11ie -unn 3naltă de un metru cinci1eci, 3n*reutate de patru1eci şi două de .ilo*rame, cu cele mai *ro1a)e ţ3ţe şişolduri din liceul O1one% #ăieţii păroşi din şcoală 3nneuniră% &elefonul ei$una 3ntruna@ acum era dră*uţă%Era 3n$ă şi independentă, oarecum e6centrică, o )i$ătoare cu ochiide$chişi şi o $in*uratică% "laă, dar a)ea o ener*ie fără limite%De la O1one, a7un$e la Uni)er$itatea Mi$$ouri, la Lincoln, la Chica*o, la#o$ton% >iaţa fu$e$e tot mai intere$antă de atunci 3ncoace% După O1onenimic nu mai putea $ă fie plictico$% Plicti$eala $e di1ol)a 3n ştirile de la oraşa$e şi ceea ce ea numea un con$tant 9şuru: 3n $tomac% "tomacul eifu$e$e un 9şuru: mereu% 2i acum, $t3nd cu ;ran. OB/ara şi )3n3nd ohimeră numită Cameleonul, toate fante1iile, )i$ele, a$piraţiile ei, totul $e

3mplini$e%Ea po)e$ti pe $curt% Ad3ncit 3n fotoliul confortail, el o pri)ea ca şi cum ar

fi ochit o ţintă% De data a$ta ea 3i 3ntoar$e pri)irea şi, c3nd termină, $e 3ntoar$e direct la $uiectul aflat la 3ndem3nă%5 Nu pot $ă cred că un om e uci$, proail chiar 3n clipa a$ta, şi noi $tămaici fără $ă putem face nimic%OB/ara $e ridică şi mer$e p3nă la pat, 3i luă m3inile şi o făcu $ă $e ridice 3npicioare% O 3ncon7ură cu raţele şi o 3mrăţişă% Era ce)a prieteno$, menit$ă o facă $ă $e $imtă din nou 3n $i*uranţă% Ea fu mişcată de *e$tul 3n $ine,iar căldura trupului lui era liniştitoare%5 A de)enit prea ur3t, prea repede, 1i$e el%5 Ai a)ut dreptate, $pu$e ea, tipii ăia din Mafia erau nişte mici copii% El 3şiplimă de*etul pe ora1ul ei, 3n 7o$%

5 P5p5poate că ai dreptate, poate că nu $unt făcută pentru aşa ce)a%Doamne, mă 3l3i, *3ndi ea%5 Am făcut tot ce am putut% >iaţa e mult mai uşoară dacă poţi acceptaine)itailul% 8i m3n*3ie loul urechii%5 Credeam că $unt at3t de deşteaptă urmărindu5l, pe urmă am dat colţul%5 N5are $en$ $ă ne tot *3ndim la trecut% 2i eu am dat un telefon $tupid%

&ipul e profe$ioni$t% Cu a$ta $e ocupă% Nu te mai *3ndi, 3i m3n*3ie uşorceafa cu de*etele%Ea $e mişcă mai aproape% El 3ncepu $ă5i m3n*3ie ora7ii cu )3rfurilede*etelor, apoi le trecu uşor pe$te u1a de 7o$%

9Ce crede, că poate $ă facă a$ta un minut, două şi pe urmă o $ă cad, purşi $implu, 3n pat<: *3ndi ea%

188



5 3nchide ochii, Li11ie%Ea 3i $imţi u1ele umede, alunec3nd 3nainte şi 3napoi pe ale ei, apoi lima,aia atin*3ndu5i u1ele% 9Mda, chiar aşa crede:, *3ndi ea%-ura i $e de$chi$e uşor şi )3rful limii lui i5l atin$e pe5al ei% 92i aredreptate:, 3şi continuă ea *3ndul%

;urtuna $e 3nteţea% ;ul*erele $trăpun*eau norii şi atin*eau păm3ntul%Lumea $e lumină pentru o clipă, apoi paf 5 ener*ia di$păru şi totul recă1u

3n 3ntuneric%/in*e $e apropie mai mult de ferea$tră%Ea $e de$prin$e o clipă de el şi aprin$e richeta% 8n cameră erau cincilum3nări@ le aprin$e% ;lăcările unduiau 3n ri1a rece care )enea prinfere$tre%5 Mă omor după lumina lum3nărilor, şopti ea%5 Aceeaşi tipă tră$nită, 1i$e el, apuc3nd5o de *ulerul lu1ei şi tră*3nd5o uşordin nou $pre el%Emoţiile ei nu erau $taile deloc% &remura de pa$iunea nopţii 5 şi erae6citată de ea% 8l *ă$ea pe OB/ara ire1i$tiil, piratul care )ine de nicăieri, o$mul*e din piaţa de $cla)i şi o ia pe )a$ul lui% Era o fante1ie ce data 3ncăde pe )remea c3nd de)eni$e pentru prima dată conştientă de$en1ualitatea ei, pe care o pă$tra$e pe$te ani% 2i, 3n cele din urmă,

3nt3lni$e piratul%(ar ea era fata din fante1ia lui4 )ulnerailă, atră*ătoare%%% dar minunat dee6perimentată%/in*e $e mută şi mai aproape% Ploua mai tare şi ătea )3ntul, iar *rădinadin 7urul că$uţei $e tran$forma$e 3ntr5o *roapă cu noroi%;ul*erul părea că $trăpun*e păm3ntul şi, 3n lumina ace$tuia 3l )ă1u pe

ărat cum de$chide lu1a fetei% Părea că nu $e mai $f3rşeşte, apoi lu1a$e de$făcu, dar ăratul $e afla 3ntre /in*e şi fată% "e mută la cealaltăferea$tră şi 3l )ă1u profil3ndu5$e 3n e6plo1iile de lumină ale ful*erelor,contur3ndu5i uşor $f3rcurile cu de*etul mare, $coţ3ndu5i lu1a şi arunc3nd5ope pat, $ărut3ndu5i *3tul, umeri $f3rcurile $3nilor%/in*e 3şi $coa$e o ţi*ară din u1unarul cămăşii, şi5o pu$e 3ntre dinţi şi5şi$coa$e cuţitul din manşetă% +i$ca $ă $e aprindă iar lumina $au $ă fie )ă1ut

3n lumina unui ful*er% Dar ei erau prea prinşi ca $ă mai )adă ce)a% &ipul arfi treuit $ă5i mulţumea$că% Ce $til% 8l )a 3n7un*hia 3nt3i pe ărat şi, dacănu moare din prima lo)itură, o )a omor3 pe fată dintr5un $alt%OB/ara şi Eli1a erau o $in*ură formă 3n mişcare, 3n lumina lum3nărilor şi,

uneori, 3n $trălucirea $curtă a ful*erelor, de$făc3nd cordoane şi na$turi, 3n*emănaţi 3n cele din urmă, căut3ndu5$e cu m3inile, *u$t3ndu5$e cuu1ele, 3n timp ce el o 3ndrepta 3ncet către pat%;run1ele de palmier $e lo)eau una de alta 3n )3nt, iar ploaia 3i cur*eaşiroaie pe faţă% 8i putea )edea prin ferea$tra coor3tă, 3ntinşi pe pat, *oiacum, $t3nd pe o parte, cu faţa unul la celălalt%Eli1a 3l $imţea pe OB/ara $tr3n*3nd5o 3n raţe@ u1ele lui păreau $ă fie petot trupul ei, pe $f3rcuri, pe $tomac% Lima lui o e6plora, 3n timp ce ea 3şiplima m3inile pe $patele lui, $imţindu5i pielea, arcuirea ad3ncă a $patelui,şoldurile tari% Ea apă$ă uşor şi el ră$pun$e la fel% 3ncepea% O $imţea 3n

ceafă, $u urechi, a*it3ndu5$e 3n $tomac% Uită unde era, cu cine era, totul,

189



3n afară de $en1aţia care creştea, minunatele ră$pun$uri $en1uale, lafiecare atin*ere şi $ărut%/in*e $e 3ndreptă $pre colţul că$uţei% 3ntin$e m3na $ă de$chidă uşa 5 nuau1i şi nici nu )ă1u ucla de $3rmă care 3i că1u pe cap, nu putu $ă5i $imtăpre1enţa dec3t c3nd 3l lo)i 3n ceafă% +eacţionă imediat şi din in$tinct% 3nt3i $e

aruncă 3napoi către atacatorul $ău% 3şi repe1i ceafa 8n $u$, umfl3ndu5şimuşchii 3mpotri)a $3rmei% Apoi 3ntin$e raţele 3napoi, pentru a5şi prindeinamicul% Nimeni% Era 3n le$ă%

3l $muci din nou şi că1u 3napoi pe$te potecă 3n ni$ipul ud, ro$to*olindu5$e 3n clipa c3nd atin$e păm3ntul şi ră$ucindu5$e 3n aşa fel, 3nc3t $ă a7un*ă cufaţa la a$a$inul lui% Nu )ă1u dec3t o fi*ură neclară ţin3nd capătul $3rmei%Era un truc )echi, folo$irea le$ei% "3rma era trecută printr5un mic nod careputea fi $tr3n$ tră*3nd de ace$ta% Uci*aşul $tătea la un metru 3n $patele)ictimei, de1echilir3nd5o con$tant, p3nă c3nd $3rma o $ufoca%"3rma tăia$e ad3nc% /in*e 3i putea $imţi relieful a$pru prin canadiană% "ăricu cuţitul, 3ncerc3nd $ă taie $3rma% Mişc3ndu5$e repede 3n $patele lui,a$a$inul 3l 3mpin$e puternic pe $pate%"ărind pe 7umătate şi ro$to*olindu5$e pe 7umătate, /in*e ateri1ă 3npicioare% "ări la umră cu cuţitul pre*ătit, şi5l $imţi muşc3nd din raţulace$tuia, şi trec3nd prin carne% Mai a)ea 3ncă ţi*ara 3ntre dinţi, dar nu pututra*e corect ca $ă atin*ă *3tul celuilalt%Atacatorul $ări 3napoi şi5l $muci din nou%/in*e 3ncepea $ă5şi piardă forţa% Pe mă$ură ce $3rma tăia mai ad3nc,re$piraţia i $e 3n*reuna% "e ro$to*oli 3n ni$ipul ud, apucă le$a şi5l tra$e pea$a$in către el% #ăratul 3nalt că1u 3n faţă şi ateri1ă pe mar*inea apei,$pri7init pe m3ini şi *enunchi%

Pentru o clipă, pla7a de)a$tată de furtună fu luminată de arcul unui ful*er%/in*e )ă1u faţa uci*aşului $ău şi ochii i $e ulucară%5 "pettro

3şi repe1i lima 3n capătul ţi*ării şi $cuipă ţi*ara direct 3n faţa lui ;almouth%Dar )3ntul şi mişcarea ru$că a lui ;almouth con$pirară pentru a5l face $ă*reşea$că ţinta% "ă*eata atin$e haina lui ;almouth 3n umăr% Ace$ta o$cutură 3n momentul 3n care $e ciocni de /in*e şi cei doi ăraţi că1urădin nou 3n ni$ipul ud%>alul trecu pe$te picioarele lor%/in*e era 3n*ro1it% 3ncepu $ă m3r3ie ca un c3ine, $ucindu5$e şi $ărind 3n apă,$ăp3nd ni$ipul cu m3na 3n care ţinea cuţitul, 3n timp ce cu cealaltă tră*ea

de *uler% ;almouth 3l apucă de *le1ne şi5l tra$e 3n )aluri% 8n luminaful*erului, ;almouth )ă1u teroarea din ochii lui /in*e şi Putu au1i $tri*ătulde *roa1ă răma$ 3n *3tle7ul rănit al ace$tuia%"e teme de apă, *3ndi ;almouth% /in*e $e teme de apă%

&e6anul $e ătea di$perat 3n timp ce )alul trecea uşor pe$te el% 8ncercă $ăre$pire şi căută oreşte $ă5l prindă pe ;almouth, arunc3nd cuţitul 3n

3ntuneric%;almouth 3l tra$e la apă mai ad3ncă% /in*e nu mai putea re1i$ta mult%"3rma 3şi făcea treaa% Acum, dacă 3l ţinea pe /in*e $u apă, totul $etermina% Dintr5o dată ;almouth $imţi o $tr3n$oare pe *3t% De*etele lui

/in*e intrau 3n carne% M3na lui era ca de fier% Apoi ;almouth $imţi cuţitulintr3ndu5i 3n carne%

190



Pentru o clipă, ;almouth *3ndi4 9M5a prin$% Ceafa le$tematului de co0otreuie $ă fie aproape tăiată 3n două şi el 3ncă mai luptă%Chiar şi 3n apă /in*e era departe de a fi 3n)in$%"e ră$uci cu putere, tră*3ndu5l pe /in*e cu el 3n apa şi mai ad3ncă, ţin3ndu5l dede$ut cu le$a% Cu cealaltă m3nă 373i şi *ă$i cuţitul 3ncă 3nfipt 3ntr5o

parte a trupului $ău% 8l $coa$e şi lă$ă )alul $ă5l ducă departe% Prin$e m3nalui /in*e şi 3ncercă $ă5i de$facă de*etele, dar era ca şi cum ai fi )rut $ăde$faci o capcană de fiare $ălatice% Plăm3nii lui ;almouth ardeau 3n timpce el şi cu /in*e $e tă)ăleau 3n mare% Apoi atin$e $uprafaţa şi luă o *urăde aer% 8l tra$e pe /in*e la $uprafaţă cu $3rma şi pri)i ima*inea *rote$căpe care o lă$a$e moartea pe faţa lui /in*e%Luă de*etul mare al lui /in*e 3n pumn şi5l fr3n$e, 3i 3nlătură de*etele din*3tle7ul lui, apoi că1u pe o $t3ncă, tră*3ndu5$e afară din apă% ?ăcu pe $t3nci

3n ploaia puternică, ma$3ndu5şi rana din coa$tă şi *3tul 1*3riat% O clipă mait3r1iu, trupul lui /in*e apăru la $uprafaţă cu faţa 3n 7o$, şi ;almouth 3lurmări cum $e lo)eşte de $t3nci%

3n că$uţă, pe c3nd furtuna continua, mintea lui OB/ara derula ima*ini ca unful*er 3ntre acum şi trecut, 3ntre !amaica şi !aponia% Dar pe urmă o $imţi, oau1i cum 3ncepe $ă5şi c3nte $in*ură, 3ncet, 3i $imţi ume1eala, 3i $imţi m3nacăut3ndu5l şi *ă$indu5l, 3i $imţi )iraţia in)ad3ndu5l şi5i $imţi pielea finălipită de el% Era aparte felul 3n care miro$ea şi $e mişca, şi şoptea, şi5latin*ea, şi5l $ăruta@ felul 3n care $tri*a şi tăcerea ei, felul 3n care $e $imţea

3năuntrul ei%2i, pentru o )reme, !aponia 3ncetă $ă e6i$te%

IF%

5 Ei ine, $pu$e Ma*icianul, La)ander e mort% &ocmai am prin$ po$tul din'in*$ton pe unde $curte% "pun că e )ora de un 7af% -3tul tăiat, u1unareletăiate%De c3nd $e 3ntoar$eră pe "t% Lucifer 3n acea dimineaţă, de)reme, nu $ede1lipi$e de computerul $ău, (11, 3ncerc3nd $ă de$cifre1e codul dincarnetul lui La)ander%5 Chiar că nu e o $urpri1ă prea mare, 1i$e OB/ara%5 Nu, dar am $ă5ţi mai $pun ce)a, 1i$e Ma*icianul% Un alt corp a apărut la$uprafaţă la Monte*o #a, odată cu flu6ul% Un ărat al% 3ncă nu a fo$tidentificat, dar $e pare că a fo$t $tran*ulat%

5 "tran*ulat<5 Mda, dar $ă nu ne facem proleme pentru mai mult de un a$a$inat,$pu$e Ma*icianul%5 Am $cr3ntit5o 3n !amaica% A$ta5i% 3ntrearea e$te unde plecăm de aici<5 Da, nu prea a)em re1ultate din călătoria a$ta, $pu$e Eli1a% Un mort şi uncarnet din care nu putem citi%5 Pot $ă $par* codul ăla, 1i$e Ma*icianul, 3ncre1ător% Am lucrat la el toatădimineaţa, e doar o che$tie de timp% E un cod de litere, pot $ă $pun după$tructura propo1iţiilor%5 2i ce 3n$eamnă a$ta< 3ntreă Eli1a%

5 3n$eamnă că prin cod $e $u$tituie o literă cu alta% O'< De e6emPlu lui ai $e dă )aloarea 1 $au , $au *, $au orice altce)a cere le$tematul de cod%

191



Ce)a $implu, 3nc3t La)ander $ă5l poată ţine minte% 3nţele*i ce )reau $ă$pun<5 Cine dracuB poate ţine minte două1eci şi şa$e de afuri$ite de $u$tituţiiale unor litere diferite<5 La)ander ar putea% "e $punea că era un fel de *eniu neun, OB/ara%

5 2i cum o $ă re1ol)e (11 prolema< 3ntreă Eli1a%5 E o ana*ramă, o $implă, le$temată de ana*ramă, $pu$e Ma*icianul%Unele cu)inte $unt e)idente ca 9şi: $au 9$unt:, cu)intele din c3te)a litere,cele mai utili1ate 3n lima7, da< Apoi e6i$tă litere care $e repetă mai multdec3t altele, )ocale şi cominaţii de două litere, t, i, n şi altele%5 Dacă 3ncerci $ă de$cifre1i toate cominaţiile, )a dura o )eşnicie 1i$eEli1a%5 Nu şi cu (11% Mai 3nt3i, 3nţele*i, $implific prolema pentru el% Cum ar fi,de e6emplu, $ă iau o propo1iţie şi apoi $ă5l pro*rame1 pe (11 $ă cauteliterele care $e repetă% Caut cominaţiile de trei litere şi micşore1prolema% 8n cele din urmă am trei, patru cu)inte care 3ncep $ă aiă un$en$%5 &ot nu 3nţele*%5 /aide, o $ă5ţi arăt%5 Apropo, l5a )ă1ut cine)a pe !olicoeur de c3nd ne5am 3ntor$< 3ntreăOB/ara%Ma*icianul ridică din umeri%5 Proail că pune la punct )reo operaţie%(11 1um1ăia liniştit 3n dulapul lui $upradimen$ionat% Monitorul &> era plinde cu)inte fără $en$% Ma*icianul $e aşe1ă şi $tudie ecranul45 O', $pu$e el% Poţi $ă mă urmăreşti< Mai 3nt3i, )e1i, ale* un r3nd de proă,

ce)a direct din carnet%8i arătă un r3nd de pe ecran4Cpl ?0=n Mfcln*cm0n*6 R *n7 Jca5 Arată ca 3n a1tecă, 1i$e Eli1a% Ma*icianul o i*noră%5 După aceea 3i cer lui (11 $ă5mi anali1e1e r3ndul%#ătu ce)a pe ta$tatură% O clipă mai t3r1iu computerul 3ncepu $ă tipărea$căinformaţii pe ecranul monitorului4Numărul de cu)inte4 HCel mai lun* cu)3nt4 I caractereCel mai $curt cu)3nt4 caractereAltele4 H caractere4 I

F caractere4 ILitere diferite4 IHLitere mari4 HCu)inte din trei litere4 ;rec)enţa repetărilor4 I4@ I4@ II4@ I4@K4@ 4@ G4@ 4@ H4@F4 5 c, n@4 I 5 *@4 H 5 , I, m, 0, 6@I4 G 5 a, f, 7, p, =, , 1@ Cominaţii de două litere4 Cu)inte din trei litere4

Cpl, Jca%%%Maşina făcu o pau1ă% Apăru un alt me$a74 Pă$trat pentru $udirector%%%

192



5 O', $pu$e Ma*icianul, hai acum $ă5i economi$im ce)a timp ătr3nului(11% Nu e6i$tă cominaţii de două litere aşa că o $ă 3ncercăm cu cu)inteledin două şi trei litere, da< Ar fi o aiureală $ă 3mceapă $au $ă $e termine opropo1iţie cu cu)3ntul 9şi: $au $ă $e termine o propo1iţie cu cu)3ntul 9the:,nu< M5aţi urmărit p3nă aici< O', acum e po$iil, nu5i aşa, ca o propo1iţie $ă

3nceapă cu cu)3ntul 9the:% Aşa că $ă5i cerem lui (11 $ă calcule1e din noupropo1iţia de 3ncercare, 3nlocuind pe 9Cpl: cu 9the:%#ătu 9"U# &/ECPL: şi lo)i ta$ta de intrare%>echea propo1iţie apăru imediat4Cpl ?0=n Mfcln*cm0n*6 R*n7 JcaEra urmată de noua propo1iţie cu 3nlocuirile operate4

&he ?0=n Mftcn*tm0n*6 R*n7 Jta5 Acum $ă )edem ce a)em numai cu literele noi% #ătu4 9L("&EA? NUMA("U#:%Maşina afişă următoarele4

&he%%%%%%%te5 5 5I5 5%%%%%%%t55 2i acum ce facem< 3ntreă OB/ara%5 O $ă pă$tre1 che$tia a$ta, apoi mă duc la următoarea propo1iţie pe caream ale$5o% E 3ncercare şi eroare, de acord, dar (11 face toată le$tematade treaă, şi repede% Aşadar, ce fac< Continuu $ă $u$titui p3nă ce uncu)3nt $au două capătă $en$% Am $ă de$cifre1 codul ă$ta, marinare%5 Tine5mă la curent, $pu$e OB/ara% Mi5ar plăcea $ă ştiu de tine 3n anii ce)in%Dar Eli1a era fa$cinată% Lucra$e cu proce$oare de cu)inte şi $e pricepeapuţin la lima7e de calculator%5 Poate că o $ă reuşea$că, $pu$e ea, optimi$tă%

Ma*icianul $e aplecă 3nainte cu ochii $trălucind, cu de*etele 3nmănuşatedan$3nd 3n aer%5 2i poate că o $ă a)em noroc, $ă dăm pe$te ce)a, poate pe$te o li$tă cuclienţii lui<5 A)em ne)oie de o pau1ă, $pu$e OB/ara% Acum am 3nceput $ă rulăm 3n*ol%5 Nu fi aşa de $ceptic, $pu$e Eli1a% E $in*ura che$tie pe care o a)em%5 Nu chiar, mamB$elle et me$$ieur$

!oii $tătea 3n uşă cu *ura ca o con$olă de dinţi ali, $trălucitori%5 >5am $pu$ că aş putea a$cunde un elefant *alen 3n /aiti% Au pritraire,nimeni nu poate a$cunde nimic de mine acolo% L5am *ă$it pe unul a$cun$%

5 Danilo)< $tri*ă OB/ara%5 Oui% De$i*ur%5 3n /aiti<Micul om dădu din cap, cu m3ndrie%5 2i )ă $u*ere1 ca )oi doi $ă )ă mişcaţi repede%5 Doi< Eu nu $unt inclu$ă< $pu$e Eli1a%5 Mă tem, Eli1a, că tu nu poţi pleca 3n acea$tă e6pediţie% Am3ndoi treuie$ă $tăm 3n $pate, de data a$ta%5 De ce< 3ntreă ea, indi*nată%5 Eu, pentru că nu mă pot 3ntoarce 3n /aiti% &u, pentru că locul 3n care $e

a$cunde Danilo) e numai pentru ăraţi%

193





5 Ne$uferitul ăla de ro$coi de ciocolată Are un $imţ al umorului foarteper)er$% A$ta nu e prima dată c3nd 3mi lea*ă o tinichea de coadă%5 2i 3ncă nu am a7un$, 1i$e OB/ara%#ill, *hidul, nu $pu$e$e prea multe cu)inte de c3nd 3i lua$e de la aeroport%Nu era neprieteno$, ci doar necomunicati)% Era un ărat 3nalt, foarte

$uţire şi de culoarea ciocolatei cu lapte, cu muşchi ine conturaţi peraţe şi umeri, şi cu nişte m3ini enorme, umflate% A)ea o faţă lun*ă, cuun*hiuri dure şi pomeţi ad3nciţi% Puştiul cu cat3rii 3i $emăna de$tul de multca $ă5i fie fiu%#ill ieşi şi le făcu $emn $ă5l urme1e% >ori $curt cu ăiatul 3n france1ă, iarace$ta $e urcă 3n maşină% Apoi, #ill le făcu $emn $ă $e $uie pe cat3ri%5 &reuie $ă ne *răim% Ar fi mai ine $ă a7un*em acolo 3nainte de

3nceperea furtunii%5 C3t de departe e< 3ntreă Ma*icianul%5 Cam trei1eci de minute de urcat pe munte, nu e departe% Ma*icianul 3lpri)i tri$t pe OB/ara%5 &rei1eci de minute urc3nd muntele pe un cat3r, şi el $pune că nu5ideparte<"e depla$ară cu *reutate pe după mar*inea $t3ncii, călare pe cei trei cat3ri%;aţa aruptă a muntelui cădea direct 3n 7o$, p3nă la cărare, care de5aiadacă a)ea un metru şi 7umătate lăţime% Apoi muntele coora din nou 3n)ale, 1eci de metri $u ei% >3ntul urla 3n 7urul $t3ncilor, aduc3nd promi$iuneaumedă a ploii, iar tunetul $e ro$to*olea 3n $pirale, dea$upra 2i dede$utullor%5 De data a$ta o $ă5i arăt eu lui !oii% De data a$ta chiar că am $ă5i tai oucată din fundul lui dră*uţ şi o $5o a*ăţ pe perete, dea$upra pianului%

5 Ce dracuB, Ma*icianule, l5a *ă$it pe Danilo) pentru noi%5 Dar nu ne5a $pu$ că o $ă călărim pe nişte 3mpuţiţi de mă*ari, urc3nd unmunte, pe o cărare nu mai lată dec3t o felie de şuncă% Ce mai "imţ alumorului% E ca toţi ro$coii ăia le$temaţi 5 per)er$5Nue ro$coi, Ma*icianule% E haitian%5 >oreşte ca un ro$coi, $e poartă ca un ro$coi şi e per)er$, şi a$ta5lface ro$coi 3n ochii mei, ţipă Ma*icianul%5 2i ce te5ai face fără el< ţipă OB/ara ca $ă acopere )3ntul%5 Aş dormi mai ine noaptea, $tri*ă Ma*icianul drept ră$pun$% Cat3rii eraude$tul de $periaţi% #ill conducea proce$iunea% Ma*icianul, 3n7ur3ndcon$tant, era 3n mi7loc, iar OB/ara 3ncheia şirul% >3ntul $e repe1ea a$upra

lor, pătrun13nd prin canadienele de )ară% Cărarea de)eni umedă şialunecoa$ă, apoi 3ncepu ploaia% Pe urmă cărarea $e 3n*u$tă şi mai mult%#ill aprin$e o lanternă, le*ăn3nd5o 3ncolo şi5ncoace pentru a menţinedrumul )i1iil%"pre )e$t, La Citadelle, fortăreaţa din )3rful muntelui, con$truită de re*eleCri$tophe la 3nceputul $ecolului al nouă$pre1ecelea, $e ridica pe$te coa$tanordică, iar 1idurile ei 3nalte şi cenuşii $tăteau ca o şapcă pe$te unul dintrenumeroşii munţi din 7ur% 8n cur3nd di$păru 3n ploaia dea$ă şi 3n umrele ce$e lă$au%Continuară $ă urce%

Ma*icianul 3şi petrecea timpul o$corodindu5l pe !oii, 3n timp ce OB/ara $e*3ndea la Li11ie, c3t de caldă şi de plăcută fu$e$e 3n Monte*o #a şi c3t de

195



repede accepta$e şan$a de a lucra cu (11 la cod 3n a$enţa lor% Doamnaera tare, nici )oră de$pre a$ta% -3ndindu5$e la ea, timpul trecea mairepede%Patru1eci şi cinci de minute de călărit prin furtună 3i adu$eră la $f3rşitulcărării, un mic platou prote7at doar de un 1id $cund de păm3nt% >3ntul şi

ploaia 3i iciuiau% E6i$ta un adăpo$t pentru )ite, 3n care era at3ta loc c3t $ă 3ncapă şi ei şi cei trei cat3ri%OB/ara pri)i 3n $u$% "t3nca di$părea 3n ceaţă%5 2i acum< 3ntreă Ma*icianul cu năduf% +e$tul drumului 3l facem 3n 1or<Pe $uprafaţa $t3ncii $e afla un clopoţel şi #ill 3l $cutură de c3te)a ori

3nainte ca o )oce $ă5i $tri*e de $u$%5 Oui< Oui e$t la<5 Ce$t moi, #ill, $tri*ă *hidul%5 Ah, oui, #illee% Un in$tant%După o clipă, din 3ntunericul de dea$upra coor3 o fr3n*hie *roa$ă de careera le*at un coş% Dea$upra coşului, fr3n*hia făcea un nod ca o curea demetrou%5 Cine e primul< 3ntreă #ill şi 13mi pentru prima dată%5 Urcăm re$tul drumului 3n aia< e6clamă 3n*ri7orat Ma*icianul% 5 Oui, ro$ti #ill%5 Eu mer* al doilea, $pu$e Ma*icianul, $tr3n*3ndu5şi umerii ca $ă $e aperede fri* şi de ploaie% "au poate că o $ă aştept aici%5 Eşti puţin ner)o$< 3ntreă OB/ara%5 Marinare, $unt $periat de moarte%5 O $ă mă duc eu primul, $pu$e haitianul% 8n felul ă$ta or $ă ştie că totul e

3n ordine%

3i dădu lanterna lui OB/ara şi $e $ui 3n coş, $t3nd 3n *enunchi şi ţin3nd uclafr3n*hiei cu am3ndouă m3inile%5 Alle15 $tri*ă el celui de $u$ şi, după o clipă, coşul $e ridică 3n 3ntuneric%5Alle1 pe dracuB, 1i$e Ma*icianul% Ce caut eu aici, la urma urmelor<5 Mi5ai $pu$ că te plicti$eşti şi că )rei $ă5ţi mai ridici şi tu na$ul% A$ta $echeamă a ridica na$ul%5 "e cheamă a 3n*heţa na$ul, aşa $e cheamă%Pri)i $upărat 3n $u$, 3n 3ntuneric, a$cult3nd h3r3itul fr3n*hiei şi clinchetulcon$tant al $cripetelui de $u$%Apoi $cripetele nu mai $coa$e nici un $unet% C3te)a $ecunde mai t3r1iu,#ill $tri*ă4

5 Alle1 done "uiţi% E $i*ur%5 Merci, $tri*ă OB/ara%Coşul apăru, le*ăn3ndu5$e 3n 3ntuneric% OB/ara 3l a7ută pe Ma*ician $ă $e$uie 3n el% Mu1icianul apucă fr3n*hia şi $e a*ăţă de ea cu putere,

3ncheieturile 3i erau ale, ochii 3i ţinea $tr3n$ 3nchişi%5 Ca şi cum nu era de$tul, treuia $ă mai prindem şi anotimpul ploio$ ca $ăfacem călătoria a$ta $tri*ă el%>ocea i $e pierdu 3n )3nt 3n timp ce coşul urca le*ăn3ndu5$e 3n $u$ulmuntelui, udat de ploaie şi luminat de lanternă%C3nd coşul fu coor3t a treia oară, OB/ara $e $ui 3n el şi fluieră cu de*etele%

"imţi cum e tra$ 3ncet pe$te mar*inea $t3ncii%

196



8n timp ce $e apropia de )3rf, au1i 1*omotul făcut de $cripete% Coşul eracoor3t şi ridicat ca o *ăleată 3ntr5o f3nt3nă%C3nd a7un$e 3n )3rf, OB/ara fu copleşit pe loc de a$pectul $traniu al locului%De fapt, nu era at3t locul 3n $ine, c3t amianţa4 călu*ărul cu *lu*ă, un$pectru lip$it de faţă, aplecat pe$te coş@ mănă$tirea 3n$ăşi ca un lairint

care predomina )3rful muntelui ca o $tafie medie)ală@ clădirile ei 3mătr3nite, le*ate prin coridoare acoperite şi, ca un fundal pentru toateace$tea, un )aiet 3n*ro1itor şi continuu, 3ntrerupt uneori de c3te un ţipăt,care5i amintea lui OB/ara de de$crierea făcută de Dante chinurilor iadului%#ill şi Ma*icianul $e adăpo$ti$eră 3n cadrul arcuit al uşii a ceea ce părea$ă fie clădirea principală%5 Eu $unt fratele Clef, $pu$e călu*ărul cu *lu*ă%5 OB/ara% Ace$ta e Mi.e +oth$child, iar pe #ill 3l cunoşti%5 Oui% #on$oir, mon ami%5 #on$oir, ră$pun$e haitianul% ;ratele Clef $e 3ntoar$e către OB/ara%5 Ar treui $ă ştiţi că cei care $5au alăturat ordinului no$tru au făcut un

7urăm3nt al tăcerii, $pu$e el% Eu $unt portarul% Prin tradiţie numai eu potcon)er$a cu )i1itatorii%>orea molcom, accentul $ău era un hirid% En*le1ă, un pic de france1ă,poate chiar un pic de $paniolă%5 Am 3nţele$ că aţi )enit $ă5l )edeţi pe omul cu umrelă şi că 3l compătimiţipentru $oarta lui%5 Aşa e, 1i$e OB/ara%5 #on% Urmaţi5mă, )ă ro*%#ill preferă $ă aştepte 3n anticamera $umră, 3n timp ce călu*ărul 3icondu$e pe OB/ara şi pe Ma*ician pe poteci ferite de ploaie% Coor3ră prin

mănă$tirea cu a$pect de catacomă, pe l3n*ă uşi cu fere$tre 1ărelite şiOB/ara 3nţele$e dintr5o dată de unde )enea t3n*uirea şi de ce, şi pentruprima oară numele locului căpăta $en$% 9La Monta*ne de$ Reu6 >ide$49Muntele Ochilor -oi% #un nume% Ochi lip$iţi de )iaţă căutau $ă5i )adă din$patele *ratiilor, m3ini $e 3ntindeau $ă5i atin*ă şi, cu fiecare i1ucnire aful*erului, un cor de )aiete $e ridica de pe u1ele locatarilor% Mănă$tireaera un a1il de neuni, iar călu*ării tăcuţi erau 3n*ri7itorii%Ma*icianul 3i aruncă lui OB/ara o pri)ire plină de 3nţele$, apoi 3şi ridicăochii către cer%Un alt ful*er, 3ncă un cor al condamnaţilor%(ntrară 3n clădire şi coor3ră c3te)a trepte lar*i de piatră% Pe pereţii *oi ai

holului 3ntunecat şi rece erau prin$e torţe care p3lp3iau% Clădirea, 3n*heţatăde ploaie şi de )3nt, miro$ea a umed ca o pre)e$tire rea%#ăratul cu *lu*ă $e opri la prima celulă%5 (5am $pu$ că )eniţi, $pu$e el% Dar reacţia lui ar putea%%% $ă )ă $periepuţin%5 ;rate Clef, Danilo) e neun<5 Nu ştiaţi< Da, ;ratele Umrelă e$te foarte neun% 8n neunia lui 3şi cautăcăinţa% Călu*ărul pri)i prin uşa 1ărelită% >eţi )edea că%%% cum $e $pune%%%rătăceşte< +ătăceşte 3ntre realitate şi neunie%5 8l trataţi< 3ntreă Ma*icianul%

197



5 Mă tem că cei care au fo$t trimişi la Ochii -oi $unt dincolo de oricetratament% ;ratele Umrelă a fo$t adu$ la noi de prieteni, dar a cerut $ă fiei1olat aici%5 A cerut $ă fie adu$ aici< $pu$e Ma*icianul%5 Da% "uferea de o paranoia e6tremă şi, uneori, de)enea iraţional% Credea

că toţi )or $ă5l omoare% Crede chiar că umrela lui e$te mortală%Crede *3ndi OB/ara% Era e)ident că cei de la Ochi -oi nu ştiau cine era 3nrealitate Danilo)% 2i nici nu le pă$a% Credeau că umrela lui mortală erainofen$i)ă%5 De c3t timp e aici< 3ntreă OB/ara%5 De patru luni% 2i de c3nd a )enit, $5a 3ndepărtat şi mai mult de realitate%Arătă către un clopoţel de l3n*ă uşă%5 C3nd terminaţi, puteţi $una clopoţelul% Oh, şi 3ncă ce)a% El crede Că a$tae ca$a lui% Nu5şi dă $eama că e unul dintre neuni% "ucce$%Călu*ărul de$cuie uşa şi tra$e 1ă)orul mare%5 Domnule, a)eţi oa$peţi, $pu$e şi urcă 3napoi pe $cări, 3n tăcere%(ntrară cu prudenţă 3n cameră, răm3n3nd l3n*ă uşă, şi ochii le fură lo)iţi delumina p3lp3itoare a lum3nărilor% Erau lum3nări pe$te tot, arunc3nd o lumină*alenă 3n celula 5 $au celulele 5 lui Danilo), pentru că, de fapt, erau douăcelule le*ate printr5o arcadă $ăpată 3n peretele de $t3ncă% Cameraprincipală 3i $urprin$e4 3năuntru era o ma$ă mare de $te7ar, lipită deperetele opu$ arcadei, acoperită cu h3rtii şi caiete@ o iliotecă mare, plinăcu cărţi 3n mai multe limi, lipită de un alt perete@ pe partea opu$ă, un patcu c3te)a perne@ l3n*ă pat, o ma$ă mică@ la irou, un $caun cu $pătar 3nalt,şi alte două aşe1ate la 3nt3mplare prin colţuri% Pereţii erau acoperiţi cuhărţi, foto*rafii cu flori şi animale $ălatice, şi o foto*rafie mică, al5ne*ru,

repre1ent3nd centrul "ofiei, capitala #ul*ariei, ce părea un oraş cenuşiu şideprimant%Cealaltă cameră a)ea un pat, o noptieră şi un dulap mare, )olumino$%Nimic altce)a% O )a1ă mare cu mar*arete $e afla pe podea l3n*ă iroul lacare $tătea Danilo), cu $tiloul 3n m3nă, aplecat pe$te un teanc de h3rtii şi$criind furio$%5 Un moment, un moment, $pu$e, flutur3nd din m3nă%C3nd termină ceea ce lucra, $e 3ntoar$e $pre ei% ;aţa lui $punea totul, căciera faţa unui om 3ntuit de propriile5i fanta$me, 3mpin$ către neunie de)3r$tă, conştiinţă şi teamă@ un a$a$in *răit şi mai mult $pre neunie dei1ara 3nchi$oare pe care şi5o impu$e$e $in*ur@ un neun 3nchi$ 3ntre

neuni, total inconştient de propria $a $tare% ;aţa lui ca o )ar1ă eraoo$ită şi $cof3lcită% Autodi$tru*erea $tătea la p3ndă 3n ochii care eraunepă$ători o clipă, $trălucitori ca diamantul 3n clipa următoare% Părul, at3tac3t 3i mai rămă$e$e, de)eni$e al ca 1ăpada, că13ndu5i, tran$pirat şi 3nde1ordine, pe craniu% M3inile tremur3nde a)eau noduri de la artrită% Pe faţaoo$ită cur*ea tran$piraţia% Purta o pereche de pantaloni ali, murdari şimototoliţi, şi o cămaşă ală, de$chi$ă p3nă aproape de mi7loc%5 Parle15)ou$ francai$< /ala U$ted e$panol< "prechen "ieDeut$ch<5 En*le1eşte% >orim en*le1eşte%5 En*le1eşte, $pu$e el, deci $unteţi en*le1i< >orea ine lima, 3n ciuda

unui accent *utural%5 Americani%

198



5 Americani8i pri)i cu $u$piciune, apoi $pu$e pe un ton feril şi $3c3it45 Na, da, ce e$te< "unt un om ocupat% Nu )edeţi că $unt ocupat< (a uitaţi5)ă la ma$a a$ta, uitaţi5)ă numai Proiecte, proiecte, pro%%% Nu $untniciodată de$tule ore 3ntr5o 1i ca $ă%%% "ecretara mea%%% N5am% Oh, e plecată

3n )acanţă% &icăloa$a aia%%% Mută 3nneunit h3rtiile pe ma$ă%5 Danilo)< 1i$e OB/ara%Omul neun 3l pri)i 3n lumina in$tailă a lum3nărilor%5 &e cuno$c, $pu$e% 8n )oce $e $imţea panica% Ai )enit $ă mă omori%"e dădu 3napoi p3nă 3n colţul camerei cu a$pect de celulă, $c3ncind ca uncăţeluş $periat, ţin3ndu5şi umrela 3n faţă, cu )3rful lucind ameninţător%OB/ara $e dădu 3napoi din faţa armei mortale%5 >reau $ă te a7ut, $pu$e el%5 N5am ne)oie de a7utor% Pleacă de aici% Eşti unul dintre ei%5 Care ei<Di$po1iţia lui Danilo) $e $chimă $uit%5 Nu 3ncerca $ă%%% Cre1i că $unt neun< Cum ai%%% ine, ine, unde e pa1a<Pa1a Cum ai%%% Pa1a M5au )3ndut%%% )3ndut%%% Ah, ticăloşii%%%

3nchi$e ochii şi ătu cu pumnul 3ntr5un *enunchi%5 Nimeni nu te5a )3ndut, Danilo)% 8ţi promit, $ecretul tău e 3n $i*uranţă lanoi% 2i eu m5am a$cun$%%% mai mult de un an%Di$po1iţia lui Danilo) $e $chimă din nou% Chicoti şi )ori pe un ton c3ntat,at7ocoritor%5 Nu te cred, $pu$e el, ca şi cum ar fi c3ntat un c3ntec% Minţi% &oţi mint% 2tiaică a minţi e o artă<Aşteptă un ră$pun$ cu $pr3ncenele ridicate, apoi continuă4

5 8n '-# te 3n)aţă $ă minţi aşa cum te5ar 3n)ăţa un pa$ de alet% De aletO pau1ă lun*ă% Cine eşti< &e cuno$c, nu5i aşa<5 Nu ne5am 3nt3lnit niciodată oficial% Numele meu e OB/ara%5 OB/ara%%% OB/ara%%% (rlande1, nu<5 American%5 Dadada, mi5ai $pu$ a$ta, 3n re*ulă, 3n re*ulă, mormăi nemulţumit% Apoi,la fel de repede, de)eni din nou aproape 7ucăuş%5 #ine, $cuteşte5mă de minciuni, da<"e $pri7ini pe umrelă şi dan$ă 3n 7urul ei%5 Min5ciu5ni5ci5le%

3şi 3nălţă capul şi c3ntă ca un cocoş%

5 Neun ca un afuri$it de pălărier, şopti Ma*icianul% /ai $ă ieşim draculuide aici% &ipul ă$ta e a$olut ra$ol, terminat, ţicnit, marinare%5 N5am )enit tot drumul p3nă aici ca $ă plecăm fără nimic, Ma*icianule%OB/ara ridică )ocea, $tri*3nd45 Domnule Danilo)<Omuleţul $e opri şi pri)i di$perat pe$te umăr la OB/ara%5 A)em o prolemă $imilară, domnule Danilo)% Omuleţul $e opri din dan$ şi$e uită 3ntreător la OB/ara%5 A, 1ău< Păm3ntul aici, $u$%%% teriil, teriil% Dar%%% am 3n)in$, domnule%Arătă $pre mar*arete% Cre$cute pe $t3nca *oală% Locul ă$ta e un )eritail

-iraltar% Dar%%% am%%% 3n)in$%5 Prolema mea nu e *rădinăritul, $pu$e OB/ara%

199



5 Oh<5 Prolema mea e că propriul meu şef de $ecţie m5a $ancţionat% Danilo) 3lpri)i cu $u$piciune% Apoi mintea 3ncepu $ă5i lucre1e@ poate că era o $clipirede recunoaştere%5 "e 3nt3mplă tot timpul, $pu$e el% C3nd ai 3ncredere 3n cine)a, e tocmai cel

care nu treuie% Eu nume$c a$ta teoria in)er$ării, hmm< "au e cum)ain)er$<5 >rem $ă te a7utăm, Danilo)%5 8n ce $cop<5 2tii de ce eşti aici<5 Pace% Linişte% Nu )reau $ă plec de aici% 3mi place aici% ;ără $urpri1e% Numai $uport $urpri1ele% Nu mai $uport%%% 3ndoiala% Aici, toate 1ilele $unt lafel% M3ncarea e la fel% Oamenii $unt la fel% Am o *rădină, acolo, afară% Darplouă% Poate mai t3r1iu ne putem plima% Poate dimineaţă% Poate, poate,poate, poate, poate, poate%%% &impul o $ă $pună, nu< 2i tu eşti un mu$afiraici<

Topăi mai aproape de OB/ara şi $pu$e cu o )oce $că1ută45 &reuie $ă te pre)in, m3ncarea e mi1erailă% Dar $er)iciul, ah, $er)iciul%%%$uper% A$olut%%% $uper% ;ără prea multă )orărie şi foarte prompt%De$i*ur că nu%%% nu, de$i*ur, de$i*ur că nu%%% a$olut nu, dar, la urmaurmelor, m3ncarea n5a fo$t niciodată prea ună nici 3n E*ipt% Călătoreşti<5 Eu plec, şopti Ma*icianul% Dacă mai a$cult mult, 3nneune$c şi eu% OB/ara

3l i*noră şi in$i$tă%5 Domnule Danilo), ştii cine $unt eu<Danilo) $trăătu din nou camera, $tudiind faţa lui OB/ara, *alenă şip3lp3ind 3n lumina lum3nărilor%

5 Prietenul meu< ;ratele meu< Profe$orul meu, preotul meu, şoferul meu,duşmanul meu< Nimeni, da% Propriul%%% meu%%% călău%5 2tii cine $unt eu< in$i$tă OB/ara%#ul*arul neun $e aşe1ă din nou şi 3şi $tr3n$e u1ele%5 3ntotdeauna am fo$t foarte un la te$te, $pu$e el, 3ncă *3ndindu5$e, apoi1i$e4 &u eşti cel pe care5l nume$c Marinarul%OB/ara era uimit%5 Aşa e, $pu$e el, $urprin$%5 (ar tu, 3i $pu$e el Ma*icianului, eşti cel cu hotelul%5 "ă fiu al dracului, 1i$e Ma*icianul% Danilo) $e 3ntoar$e către OB/ara%5 Ai 3ntin$5o%

5 Ai dreptate din nou%5 Ai 3ntin$5o% Da, mi5aminte$c de tine% 2i eu am 3ntin$5o% Nu e ce)a preauşor%5 De ce cre1i că e aşa<5 Pentru că ei nu )or% Nu e $i*ur% Preferă $ă5ţi dea $omnul cel lun*%5 Cine $unt 9ei:<5 Cei fără chip, )oci la telefon, omoară5l pe ă$ta, omoară5l pe ăla% De ce<N5are importanţă% Oh, $cu1ă5mă, e6cu$e15moi mon$ieur%5 Cine e Cameleonul<5 2tiu şi nu ştiu%

5 Cum arată<

200



5 Ca oricine@ ca nimeni% E un cameleon% Cameleonul nu e niciodată ceea cepare%5 Ce ştii de$pre Ma$ter<De)eni din nou precaut% Ochii 3i licăriră 3n 7urul camerei%5 E foarte prime7dio$, ştii, $ă5i $ue$time1i%

5 Pe cine $ă $ue$time1< >oreşti de Ma$ter<5 "unt ra$işti filo1ofici% Nu puteam $5o fac% Nu )oiam $5o fac acum%%% numai am unde $ă $tau dec3t aici% E%%% *aura mea de şoarece%5 De ce ai fu*it, Danilo)<5 Prea ătr3n% Artrita% 3şi 3ntin$e m3inile deformate4 ;ără $en$% Prea multefeţe% -ră$anul 3n ploaie%%% nu poţi $ă ieşi la pen$ie% Nu e6i$tă retra*ere%C3nd nu mai eşti folo$itor, $e di$pen$ea1ă de tine% 3nţele*i< &e aruncă la%%%cum $e $pune< "coa$e un $unet ca un rrrttt% Coşul de *unoi%5 2i $in*urul moti) pentru care Ma$ter te )rea mort e că ai artrită< Danilo)dădu din cap cu tri$teţe%5 Da, e de neiertat $ă te 3molnă)eşti% Am 3ncercat $ă5i 3mpiedic $ăde$copere% Dar, 3n cele din urmă, erau%%% lucruri pe care nu mai puteam $ăle fac%;ăcu un *e$t ca şi cum şi5ar fi $pălat m3inile şi5l repetă de c3te)a ori% Apoi$pu$e45 Am dat *reş% Nu e6i$tă aşa ce)a%%% $ă *reşeşti%5 Cum ai *reşit<5 Cameleonul%5 Ce e cu Cameleonul<5 L5am ratat pe Cameleon%5 L5ai ratat< Ai 3ncercat $ă5l omori<

5 Oh, da%5 Quill ţi5a $pu$ $ă5l omori pe Cameleon<5 &reuie $ă *ă$eşti furnica 3nainte $5o poţi $tri)i%5 Quill ţi5a $pu$ $ă5l *ă$eşti pe Cameleon<Danilo) 3ncu)iinţă 3ncet% Pri)ea fi6 una dintre flăcările lum3nărilor de parcăar fi fo$t hipnoti1at%5 2i ă$ta e moti)ul< 3ncu)iinţă din cap%5 Eşec% >oiau $ă fac şi treaa aia din /a0aii, dar eram prea departe% Pea$ta n5au putut $ă mi5o impute%5 Ce treaă 3n /a0aii<5 Omul cu foto*rafiile de la &horeau%

OB/ara 3l pri)i pe Ma*ician, ridic3nd $pr3ncenele ca pe nişte $emne de 3ntreare%5 >rei $ă $pui platforma petrolieră care $5a $cufundat< 3ntreă Ma*icianul<5 Da% C3nd l5am pierdut pe &horn%5 >rei $ă $pui &hornle, a*entul ritanic< 3ntreă OB/ara%5 Da, numai că el a $chimat totul% 8n*ropat pe mare% 8nţele*% Poetic, nucredeţi<5 &hornle e cel care te5a recrutat 3n Ma$ter<5 Da% Pari$% Acum trei ani% Prima mea $arcină a fo$t%%% a fo$t%%% "immon$%

&e6a$% 8n /ou$ton% (5am dat )echea lo)itură cu umrela% Mort 3n şa$e ore%

Atac de cord% N5au ştiut niciodată%?3mi şi făcu cu ochiul%

201



5 "ă ne 3ntoarcem puţin la &horeau% De fapt l5au $cufundat<5 Da% Cu toţi oamenii% O $ută şi ce)a% Opt1eci de milioane%%% o $ută demilioane de dolari% A fo$t o i$pra)ă 3n*ro1itoare% Noi nu l5am pierdut dec3tpe &horn, un $chim nu prea cin$tit, nu< (5au 1urat unul din picioare cupla$ti=ue%

5 2i )oiau ca tu $ă iei foto*rafiile platformei făcute de altcine)a, nu<5 ;oto*rafiile erau cu $i$temul de pompare% ;oarte re)oluţionar% Dar nu)oiau $ă le )adă, )oiau doar $ă fie di$tru$e, 3mpreună cu tipul care le5aluat% &otul 3n aceeaşi 1i% Atră*ător, nu<5 Ce )rei $ă $pui cu aceeaşi 1i<5 8n aceeaşi 1i 3n care au $cufundat &horeau mă )oiau şi pentru treaa din/a0aii% Pre$upun că au *ă$it pe altcine)a% Eu eram la Londra 2i nuputeam $ă plec% Era )remea proa$tă% Deloc $urprin1ător%5 Danilo), cine a ordonat lichidarea Cameleonului<5 &elefonul%5 Era Quill<5 Da%5 Quill ţi5a dat un ordin 3mpotri)a Cameleonului<5 Da%5 De ce<5 Nu e6i$tă cau1e% Nu e6i$tă niciodată nici un fel de cau1e%5 Nu poţi *hici<5 De)eni$e o prolemă%5 Nu el e cel care5l conduce pe Ma$ter< 3ncu)iinţă%5 Deci Quill )rea $ă $cape de Cameleon şi $ă preia comanda 3ntre*iioperaţiuni<

Danilo) ridică din umeri%5 Nu e6i$tă cau1e, $pu$e el%Afară furtuna $e mai potoli$e% &unetul 3ncă $e ro$to*olea printre )3rfurilemunţilor%5 Unde e Cameleonul<5 (5am pierdut urma%5 Unde i5ai pierdut urma<5 &o.o%5 &răieşte 3n &o.o<Danilo) ridică din umeri din nou%5 Poate%

5 Deci Quill ţi5a ordonat $ă5l *ă$eşti şi $ă5l di$tru*i pe Cameleon şi l5aiurmărit p3nă la &o.o, unde l5ai pierdut% Atunci ai fu*it<5 Nu% L5am *ă$it şi l5am pierdut 3n &o.o%5 Unde< Unde l5ai pierdut<5 Pe $tradă% Puuf di$păru$e%5 Cum ai a7un$ la el<5 Prea lun*% Una, alta% Alţii au dat *reş 3naintea mea%5 Danilo), c3ţi oameni ai omor3t pentru Ma$ter<5 C3ţi<5 #ine, pe cine<

202



5 "immon$ 3n /ou$ton, +ichman 3n Ne0 Ror., -arcia 3n Lo$ An*ele$, unărat 3n &eheran, altul 3n -recia% 2i%%% era fri* şi ploaie%%% 3ntotdeauna fri*şi ploaie%%% un tip )e$el% -ra$% Marinarul 5 A$ta era 3n%%% 3n%%%Memoria i $e 3nceţoşa$e din nou%5 Ai primit )reodată 3n$ărcinări de la altcine)a dec3t de la Quill<

5 Omul de le*ătură%5 Cine<Clătină din cap%5 Lă$a un me$a7 la hotel% 9#iletele tale pentru fotal $unt la a*enţie:% 8nfelul ă$ta ştiam că5l *ă$e$c la $tadion%5 Care era ă$ta<5 "immon$% Acum 3mi aminte$c, cel din ploaie%%% a$ta era 3n !aponia%#rid*e$% 3l chema #rid*e$% >e$elul con$tructor de ărci% -ra$% L5am făcut

3n timp ce ieşea dintr5un re$taurant%5 Altcine)a<5 Nu5mi%%% aminte$c%%%5 Danilo), cum l5ai recuno$cut pe Cameleon 3n &o.o<5 Nu5mi%%% aminte$c%%%5 2i nu l5ai 3nt3lnit niciodată pe Quill<5 Quill e o )oce% Cameleonul e o $tafie% Mida$ e pierdut%5 Mida$< Cine e Mida$<5 Mida$%%%5 E o per$oană< Un loc<5 Nu5mi%%% aminte$c%%%Pri)i 3n $u$ foarte ru$c, $e aşe1ă drept 3n $caun cu m3inile pe *enunchi,cu umrela alături%

5 Profe$orul )a recita acum din Pound% Poţi $ă reciţi din Pound, nu< Cenume ciudat%%% E1ra% Ce po)ară *rea pe umerii unui fiu%5 Danilo)%%%Apoi că1u 3n *enunchi şi 3ncepu o litanie i1ară45 Nai.o), ()an, o $tradă 3n Pari$, pe drumul $pre $er)iciu% -re*ori, Ceor*,Londra, chiar 3n faţa Parlamentului%%% 2i continuă $ă recite li$ta )ictimelor$ale%5 L5ai pierdut, marinare, $pu$e Ma*icianul%5 ;ir5ar $ă fie5 Ai au1it de$tul%5 2tie mult mai multe%

5 Nu 3n $eara a$ta% "5a 3ntor$ 3n *aura lui de şoarece%Danilo) 3i pri)i cu neunia $clipind iar 3n ochii lui de alaa$tru, url3nd ca ofiară din pădure% Luă umrela şi $ări 3n $u$, 3ncep3nd $ă atace lum3nările%5 A luat5o ra1na, omule% /ai $ă ieşim dracului de aici%OB/ara şi Ma*icianul $e dădură 3napoi către uşă 3n timp ce neunulcontinua $ă $e lupte cu lum3nările% C3nd a7un$eră la uşă, el lo)i prin

3ntuneric cu umrela mortală, ţinută ca o $padă 3n faţă% (eşiră pe uşă, apoio 3nchi$eră tr3ntind5o%5 Uau $pu$e Ma*icianul, a$ta a fo$t aproape%%%Umrela lo)i prin ferea$tra din uşă, )3rful ei atin*3nd părul lui OB/ara%

Ace$ta că1u 3ntr5o parte şi tr3nti 1ă)orul%

203



Danilo) 3ncepu $ă ţipe% Tipa 3n timp ce ei 3şi căutau drumul prin pa$a7ele 3n$erpentină, către poartă% 3ncă mai ţipa c3nd ei fură coor3ţi, unul c3te unul,din )3rful iadului%

IH%

5 O., deci ai de$cifrat codul lui La)ander, $pu$e Ma*icianul% "ă )edem ceai%După ce $e odihni$eră, făcu$eră duş şi comanda$eră fructe proa$pete şicafea, $e a*itau 3n 7urul lui (11 3n timp ce Ma*icianul $e pre*ătea $ă cearăinformaţii din memoria ace$tuia, ţin3ndu5şi de*etele aşe1ate dea$uprata$taturii computerului, ca şi cum ar fi fo$t un pian% ;redona 9&rup şi$uflet:, 3n timp ce 3ndemna computerul $ă5i )orea$că%Eli1a e6plică cum rula$e c3te)a cominaţii de propo1iţii din carnetul luiLa)ander, 3ncerc3nd $ă de$cifre1e codul prin 3ncercări şi erori% Apoi

3ncepu$e $ă $e *3ndea$că la ceea ce $pu$e$e Ma*icianul4 9Dacă nu era$cri$, treuia $ă fie $implu, pentru că nimeni nu poate $ă ţină mintedouă1eci şi şa$e de $u$tituţii de litere% Două1eci şi şa$e% Alfaetul:% 2iatunci, 3şi aminti$e din copilărie o propo1iţie care conţinea toate literelealfaetului% 9&he =uic. ro0n fo6 7ump$ o)er the la1 do*: Z>ulpea iute,cafenie $are pe$te c3inele leneş 5 en*le1ă n%tr%[%Următorul ei pa$ fu$e$e $ă e6perimente1e folo$ind alfaetul, aşe13ndu5l 3n$en$ normal şi in)er$ $u propo1iţie, 3ncerc3nd $ă de$cifre1e codulalfaetic al ace$teia% Che$tia a$ta n5a mer$%5 Aşa că, 1i$e ea, am lă$at propo1iţia pe monitor, apoi am 3nceput $ă rule1alfaetul $u ea, mut3nd de fiecare dată c3te o literă la $f3rşit% Cu alte

cu)inte, am 3nceput cu prima literă, , apoi c% Am a7un$ la i, şi a$ta eracheia%5 Deci ceea ce a)em e$te%%% $pu$e Ma*icianul%

&he =uic. ro0n f6 7mp$ ) la1 d*%%%5 2i $u a$ta punem alfaetul, 3ncep3nd cu i 3n loc de a4lmnop=r$tu)061acdef*hi7%%%5 Le punem pe toate la un loc şi ce a)em< &he=uic.ro0nf67mp$) i a 1 d*%%% lmnop=r$tu)061acdef* h i 7 .%%%5 2i uite5le% L core$punde lui t, m lui h, şi aşa mai departe% Clar, $pu$e el,

3ntorc3ndu5$e $pre Eli1a%5 Mda, de$tul de ine, -unn, 1i$e OB/ara% L de la La)ander, a$ta e uşor de

ţinut minte%5 A$ta mă califică $ă lucre1 cu )oi, cei *ro1a)i<5 Păi, e un 3nceput un, fu ne)oit $ă recunoa$că OB/ara%5 Mulţam al dracului de mult, 1i$e ea%5 Deci a)em un cod, ce facem mai departe< 1i$e Ma*icianul, i*nor3nd felul

3n care $e tachinau%Eli1a introdu$e$e 3n computer o iliotecă de definiţii, 3nlocuind litereleta$taturii cu literele de cod, şi 3nre*i$tra$e aproape toată informaţia dincarnetul lui La)ander%5 Ce nume are fişierul< 3ntreă Ma*icianul%

5 LA>I%

204



Ma*icianul $cri$e 9LA>I: şi ecranul $e umplu cu r3nduri de cu)inte şi cifre%Multe dintre date erau nume de ănci cu li$te de depo1ite $u fiecare titlu%

&otuşi, ma7oritatea celorlalte intrări erau nume de companii ce a)eau $uele li$te codificate de cifre%5 /ri$toa$e, uite o ancă 3n -rand Caman cu pe$te o $ută de ătr3ne 3n

eaMa*icianul era $incer impre$ionat%5 P3nă acum, depo1itele li$tate acolo 3n$umea1ă aproape o $ută demilioane de dolari, $pu$e Eli1a, dar nu a$ta e cu ade)ărat intere$ant% Arecifre de producţie, capacităţi ale c3mpurilor petrolifere, operaţiuni alecompanilor, tot ce5ţi poţi ima*ina de$pre o du1ină de companii petroliere$au mai mult, c3t $pun ele că plăte$c pentru petrolul rut, c3t plăte$c 3nrealitate% E o enciclopedie de informaţii $uculente% Arătă $pre două cifrede pe ecranul monitorului%5 Capacitatea de re1er)ă pulicată faţă de capacitatea de re1er)ă reală% 3nfiecare intrare, re1er)ele reale $unt cu milioane de arili mai mari dec3t $eraportea1ă% Mint lumea, OB/ara%5 Ce )e1i tu $urprin1ător 3n a$ta< Ei omoară oameni, aruncă tancuripetroliere 3n aer, a$a$inea1ă politicieni% Ce 3n$eamnă pentru ei o micăminciună adre$ată pulicului< &reuie $ă facă ce)a ca $ă $e 7u$tifice că ne

7upoaie%5 A$ta5i cam cinic, nu<5 +eali$t, $pu$e OB/ara%5 Dar ce au toate a$tea de5a face cu Cameleonul< 3ntreă Ma*icianul%5 Am $pu$5o tot timpul, treuie $ă fie un model 3n toate a$tea% Un oiecti)diferit de $impla ucidere pentru profit% Cred că $untem chiar 3n centrul

unui fel de $candal petrolier internaţional%5 Poate că /in*e l5a uci$ pe La)ander ca $ă5i ia carnetul şi tu l5ai ătut lafa1a a$ta%%% poate că e chiar at3t de $implu, $pu$e Eli1a%5 E o po$iilitate, 1i$e Ma*icianul%5 Mda, ca1 3n care fiecare companie din carnetul ăla are moti) $ă5l omoarepe ătr3n, $pu$e Eli1a%5 &reuie $ă de$coperim măcar un tip rău, 1i$e OB/ara% ;ără cel puţin unclient căruia $ă5i ştim numele, po)e$tea cade% Ce dracuB 3i moti)ea1ă peoamenii care5l an*a7ea1ă pe Ma$ter< Cine5l )rea pe La)ander mort< De cea fo$t $aotat &horeau< De ce a fo$t aruncată 3n aer maşina lui Mar1a<Cine a fo$t 3n $patele a$a$inării lui "immon$ şi a celorlalţi< Nu doar 3n

*eneral% De ce au fo$t făcute ace$te lucruri anume<5 Aş putea *hici eu c3te)a şi 3ncă de$tul de ine, 1i$e Ma*icianul%5 Nu )alorea1ă nimic, ro$ti Eli1a% 3nţele* ce )rea $ă $pună%5 Dar dacă nu )om afla< 3ntreă Ma*icianul%5 Nouă ne treuie 3n$uşi Cameleonul, inter)eni OB/ara% Ai 3ncercat$er)iciile $ecrete militare şi na)ale, nu<Ma*icianul 3ncu)iinţă%5 Dar O""<5 Do$arele lor au intrat la C(A c3nd $5au reor*ani1at, ră$pUn$e Ma*icianul%Le5am )erificat de7a%

205



5 Dar ca1urile inacti)e< $pu$e OB/ara% Poate că l5au rătăcit unde)a%8ntoarce5te la ML% Poate am *ă$i mai multe căut3nd ad3nc% Ma*icianulcăută do$arele $er)iciilor $ecrete militare şi cercetă inde6ul%5 Drace, $pu$e el, a)em 9(nacti)i, "UA:, 9(nacti)i, Europa:, 9(nacti)i%%%:% (apri)iţi la tot rahatul ă$ta%

5 Cheamă 9(nacti)i: şi rulea1ă 9Cameleon: pe$te tot% Ma*icianul 3ncepu $ămanipule1e ta$tele lui (11 şi $ă dea mereu acelaşi ră$pun$4 9Nu e6i$tă una$emenea do$ar:% Apoi, la 9(nacti)i, !aponia:, dădură lo)itura4Cameleon, NO(% 2eful unităţii 7apone1e de antrenament pentru a*enţi$ecreţi% Pe li$ta criminalilor de ră1oi, IKFH5IKH% Con$iderat mort la/iro$hima, %%FH% Declarat oficial mort, %I%H%5 Ce 3n$eamnă NO(< 3ntreă Eli1a%5 Nici o altă identificare, ră$pun$e OB/ara%"e uitară fi6 la acea$tă informaţie timp de un minut% 8n cele din urmă,OB/ara 1i$e45 &reuie $ă fi fo$t pe li$ta nea*ră% Le5a luat cinci ani $ă5l declare mort%5 Nu5i mare lucru aici, $pu$e Ma*icianul%5 Cameleon pare $ă fie un nume de cod de$tul de oişnuit, 1i$e Eli1a%Poate că $unt mai mulţi%5 Poate, $pu$e OB/ara% "au poate că n5a murit la /iro$hima%5 Ce dracuB, ar treui $ă aiă aproape şapte1eci de ani% A$ta $5a 3nt3mplatacum mai ine de trei1eci şi cinci de ani%5 Nu 3ncete1i $ă funcţione1i dacă ai şapte1eci de ani, $pu$e OB/ara% Dardepo1ită informaţia 3n minte, pentru a o utili1a 3n )iitor%5 /aideţi $ă trecem la altce)a, 1i$e Eli1a% Ce alte $ur$e e6terioare poatefolo$i (11<

5 pe care o )rei% UP(, Ne0 Ror. &ime$, Wa$hin*ton Po$t, Wall "treet !ournal, C(A, "er)iciul "ecret #ritanic, "i*uranţa ;rance1ă%%%5 Putem $ă introducem numele pe care ni le5a $pu$ Danilo) 3n che$tia a$taşi $ă le trecem 3n re)i$tă pentru informaţii<5 Pentru a$ta e făcut, şi nu e 9che$tia a$ta:, marinare, $pu$e Ma*icianul%"pune5i (11% Orice lucru at3t de deştept ar treui tratat cu un pic dere$pect%"e apucară de lucru, trec3nd 3n re)i$tă $er)iciile prin calu şi 1iarele,pentru a afla informaţii de$pre )ictime% Era oo$itor pentru că eraplicti$itor $ă formule1i cereri şi pe urmă $ă primeşti ră$pun$ul 9Nu e6i$tăinformaţii di$poniile:% &recură c3te)a ore% Era uimitor c3ţi de "immon$ şi

de +ichman apăreau, e)ident fără nici o le*ătură% Apoi dădură o lo)itură%Cerceta$eră United Pre$$ (nternational pentru a căuta informaţii 3n 1iareledin /ou$ton din octomrie IKG p3nă 3n octomrie IKGG pentru MerrillWendell "immon$% Potri)it lui Danilo), el 3l uci$e$e pe "immon$ cu trei ani

3n urmă, ceea ce ar fi 3n$emnat 3n primă)ară% Dar a*entul de le*ătură 3ilă$a$e 9iletele de fotal: la a*enţie, ceea ce părea $ă indice că Danilo)$e 3nşela a$upra datei% Ar fi putut fi 3n toamnă%Danilo) $e 3nşela$e% Era )ora de trei ani şi 7umătate%Maşina $cri$e4UP(+ef /ou$ton Chronicle II%I%Gp%lCa Do$ar4 /UC/GIIINW"HHH5

F5 "ă )edem cine a fo$t, $pu$e OB/ara%

206



Ma*icianul ta$tă numărul do$arului şi pe ecran apărură următoarele45 /ou$ton, I noiemrie UP( 5 Ma*natul milionar al petrolului, MerrillWendell 9&iruşon: "immon$, fo$t memru 3n conducerea "MU, care a du$tratati)e pentru un contract unic de arendare a unui teren particularpentru American Petroleum Corporation, c3şti*at la un 7oc de pocher, a

murit 3n acea$tă $eară de atac de cord la locuinţa lui din $uuria/ou$tonului% A)ea H de ani%Ma*natul afacerilor lua$e parte 3n cur$ul după5amie1ii la o reuniune deun )enit a "MU, păr3nd $ă $e ucure de o $ănătate e6celentă% El $5a pl3n$că nu $e $imte ine 3n timp ce pre*ătea fripturi la un *rătar din *rădina $aşi, după c3te)a clipe, $5a prăuşit% "immon$ a fo$t du$ 3n mare *raă la"pitalul -eneral /ou$ton, unde a fo$t declarat mort la $o$ire, la ora G% H$eara%Urma o io*rafie de$tul de detaliată%5 Ei ine, iată un a$a$inat confirmat pentru Danilo)% Cine urmea1ă< Eraprima )ictorie şi le 3mpro$păta ener*ia% Continuară $ă caute informaţii,)erific3nd fiecare nume şi pi$tele pe care ace$ta le de$chidea% 8ncet,informaţia 3ncepu $ă $e conture1e%5 !ac. 9+ed: #rid*e$, preşedinte la #rid*e$ "al)a*e Corp%, &o.o, !aponia,mort, atac de cord, I%%GG%5 Arnold +ichman, preşedinte la "un$et Oil (nternational, mort 3ntr5ocălătorie de afaceri la Ne0 Ror., K%%GG%5 Araham -arcia, preşedinte şi şef al Con$iliului de Admini$traţie la/en$ell Oil Co%, mort de atac de cord 3ntr5o călătorie de afaceri la Lo$An*ele$, I%K%G%5 Aceştia $unt cei patru% Proail că a $pu$ ade)ărul, 1i$e OB/ara%

5 Cameleonul ă$ta are o ade)ărată 3nclinaţie pentru companii petroliere,$pu$e Ma*icianul% Au fo$t ucişi trei tipi cu funcţii de conducere 3n companiipetroliere, şi &horeau a fo$t $aotat%5 "ă nu5l uităm pe La)ander, $pu$e Eli1a, care era ă*at 3n petrol p3năpe$te cap% 2i pentru că a )enit )ora, toate companiile pentru care lucrautipii ăştia $unt 3n carneţel% Uitaţi5)ă, /en$ell, Am Petro%%% "un$et%%%OB/ara pri)i intrările decodificate pe care Eli1a le $co$e$e pe imprimantă%Pe al doilea r3nd al fiecăreia din cele trei intrări era $cri$ AM+AN%5 Ce 3n$eamnă AM+AN< 3ntreă OB/ara%5 Nu ştiu, 1i$e Ma*icianul% Eli1a ridică din umeri%5 Nu putem afla de la (11<

5 O $ă 3ncerc cu Do0 !one$%2a$e intrări cu informaţii apărură imediat%5 Am reuşit $tri*ă Ma*icianul% Acum a)em ce)a, omule% "ă ne uităm pe$chiţele de profil din Wall "treet !ournal%5 Din ce dată< 3ntreă OB/ara%5 Nouă noiemrie%5 De$tul de recent% "ă )edem% "chiţa apăru pe ecran45 AM+AN Ltd% Con$orţiu format pe octomrie IKGK% Alcătuit din (nterconOil Corp%, American Petro Ltd%, /en$ell Oil Product$ Corp%, "un$et Oil(nternational (nc%, &he Alamo Oil Compan, &he "tone Corporation, #rid*e$

"al)a*e Corp% Oiecti)e4 Po1iţie mai puternică pe piaţă, e6perimentărireali1ate 3mpreună, con$olidarea pieţelor, putere financiară cre$cută%

207



Director e6ecuti)4 Ale6ander Lee /oo.er, *eneral de armată 3n retra*ere@)icepreşedinte pentru operaţii4 !e$$e W% -ar)e, *eneral 3n Armata "UA 3nretra*ere@ )icepreşedinte pentru mar.etin*4 Po1iţie )acantă de la moartea)icepreşedintelui +alph -reentree, %I%% Principala in$tituţie financiară4;ir$t #o$ton Common #an.% "ediul4 &anae, !aponia%

5 "ă fiu al dracului% Credeam că /oo. e mort% N5am au1it nimic de$pre elde ani de 1ile, $pu$e OB/ara% 2i a1a lor e !aponia%5 Unde e &anae< 3ntreă Eli1a%5 Pe coa$ta e$tică a (n$ulei /on$hu, cam la o $ută de mile de 'oto% Un local dracului de pu$tiu%5 Cameleonul chiar i5a pu$ *3nd rău lui AM+AN, $pu$e Eli1a% (5a omor3t pecei mai mulţi directori din con$orţiu% &horeau aparţinea lui "un$et Oil%

&ipul care a fo$t omor3t pe Maui a)ea foto*rafii de pe &horeau%5 >rea cine)a $ă parie1e cum a murit ătr3nul +alphie -reentree< 3ntreăMa*icianul%5 Doar aşa, de amorul artei, Ma*icianule% >erifică Alamo şi dacă au morţirecente 3n eşaloanele $uperioare%Ma*icianul ceru un profil al lui Alamo Oil% 2i ace$ta apăru, cu patru r3ndurimai 7o$45 Da)id ;i$.e &hurman, preşedinte al Con$iliului, Alamo Oil Compan, mort

3n accident de maşină, l3n*ă Dalla$, &e6a$, %F%GG%5 3ncearcă şi +alph -reentree%5 +alph -reentree, fo$t )icepreşedinte e6ecuti) la Alamo Oil Compan şi)icepreşedinte al $er)iciului de mar.etin* la AM+AN, 3necat 3n timpul unei)acanţe 3n /onolulu, %I%%5 Din ce 3n ce mai ine, $pu$e OB/ara% -hici cine era 3n Maui, cu două 1ile

3nainte de a$ta<5 /in*e, $pu$e Eli1a%5 Corect% -reentree $5a 3necat la trei 1ile după ce /in*e l5a omor3t pe omuldin Maui şi a luat filmul de pe &horeau% /onolulu e la trei1eci de minute cua)ionul de Maui%5 Altce)a<5 Mai 3ncearcă una% >e1i ce putem afla de$pre "tone Corp% (11 $coa$e lai)eală următoarele45 &he "tone Corporation% Companie tip holdin* 3n domeniul ener*iei%Proprietăţile lar* ră$p3ndite ale companiei nu $unt făcute pulice, dar $eştie că ace$tea includ u1ine de ener*ie atomică 3n mai multe $tate din "UA

şi facilităţi internaţionale de rafinare a petrolului% Director e6ecuti)temporar4 Mel)in !ame$, 3nlocuindu5l pe C%L% '% +oert$on al (((5lea, care amurit 3ntr5un accident, cu a)ionul $ău per$onal, H%%G%5 (i$u$e, $pu$e Ma*icianul, mi5ar plăcea $ă cred că unii dintre oameniiăştia au murit de fapt 3n accidente% Dar am mari 3ndoieli%5 Ce părere a)eţi de$pre ultima intrare< 3ntreă Eli1a% Nu $e uita$eră laultimul para*raf al $chiţei45 Cea mai nouă achi1iţie4 contopirea cu con*lomeratul 7apone1 "an5"an%I%%HGK%5 Ce e "an5"an< 3ntreă Eli1a%

5 E o foarte puternică companie de acolo, ră$pun$e OB/ara% Dar nu preaştiu multe de$pre ea%

208



5 Mie mi5e de$tul, $pu$e Ma*icianul%"e ridică şi $e 3ntin$e% Eli1a $e $trecură la ta$tatură, $chimă di$curile şi

3ncepu $ă 3ncarce 3n (11 ultimele c3te)a intrări din carneţelul lui La)ander%5 &u nu oo$eşti niciodată< 3ntreă Ma*icianul pe un ton uşor iritat%5 De )ină e tinereţea, $pu$e OB/ara%

Ener*ia lor 3i ţinu$e ore 3ntre*i şi acum, deodată, toţi trei păreau $ă cadă 3n acelaşi timp% /otăr3ră $ă facă o pau1ă şi $ă5l la$e pe (11 $ă imprime cemai rămă$e$e din intrările din carneţelul lui La)ander%Eli1a, 1ărind intrarea 3n timp ce plecau la cină, $pu$e45 OB/ara, mai ine uită5te la a$ta%Acolo, pe li$tin*, una dintre ultimele intrări $punea45 Mida$ (o%HF%IK%I (*r% -ha0are$% %d%5II%Cei trei $tătură aplecaţi pe$te imprimantă, pri)ind fi6 informaţia timp dec3te)a $ecunde%5 Mida$ e pierdut%%% $pu$e OB/ara%5 Ce< $pu$e Eli1a%5 Aşa a $pu$ Danilo)4 9Mida$ e pierdut:% Mida$ nu e o per$oană, e ocompanie $au un loc% Mă 3ntre ce 3n$eamnă toate cifrele a$tea% 2i ce e p<2i 9-ha0ar:<5 N5am mai )ă1ut o intrare ca a$ta, $pu$e Eli1a% De oicei, poţi $ă5ţi dai$eama ce 3n$eamnă cifrele%5 "unt prea oo$it $ă5mi mai 3nchipui ce mai 3n$eamnă, ro$ti Ma*icianul%

&reuie $ă 3nchid puţin ochii%5 O', imprimăm şi a$ta% (11 poate $5o $coată pe imprimantă şi o luăm cunoi%5 O luăm cu noi unde< 3ntreă Eli1a%

5 8n !aponia%5 !aponia5 Da% AM+AN e 3n !aponia% /oo.er e 3n !aponia% #rid*e$ a fo$t 3n !aponia,Cameleonul e 3n !aponia, "an5"an e 3n !aponia% 8n mod e)ident, e6i$tă un$in*ur loc unde treuie $ă fim, aşa că haideţi $ă ne odihnim cu toţii%Următoarea oprire e &o.o%

CA+&EA A &+E(A

Orice e)eniment, după ce $5a 3nt3mplat, poate fi făcut $ă pară ine)itail decătre orice 1iari$t $au i$toric competent%

!O"EP/ PUL(&?E+

I%

-ra)at cu plăcuţe de aur pe peretele )echiului templu 7apone1 al lui O.a5+i, $ta $cri$4 9Anotimpurile $e $chimă cu 1ilele, memoria omului $e$chimă cu anii:% Un poet en*le1, cu c3te)a $ecole mai t3r1iu, a e6primatacelaşi *3nd mai $uccint4 98n cele din urmă, toată i$toria e amintire şi3rfă:%Erau 1ile c3nd *eneralul /oo.er $tătea $in*ur ore 3ntre*i 3n 3ntunericul

iroului $ău, 3n$oţit doar de maşinăria $tricată din piept, adun3nd 1ileletuluri ale trecutului $ău, implor3nd amintiri şo)ăitoare% 8n cea mai nea*ră

209



dintre ace$te 1ile putea au1i uuitul tunului şi $tri*ătul *oarnelor, darochii minţii $ale nu )edeau dec3t )3rte7uri de praf, 3ntunec3nd 1ile apu$e de*lorie% Nume şi fi*uri 3i dădeau t3rcoale, ca fantomele la ră$ăritul $oarelui,iar numele locurilor $e $trecurau 3năuntru şi afară din tic5tacul $in*urătăţiilui, fără $tră1i, turle $au parcuri%

Numai -ar)e ştia şi 3nţele*ea $uferinţa lui /oo.er% Numai -ar)e era celcare 3i )enea 3n a7utor c3nd ătr3nul ţipa uneori tare, $pun3nd nume decamara1i că1uţi $au c3mpuri de luptă uitate%5 M5ai chemat, *enerale< 3ntrea el%-eneralul repeta numele, iar -ar)e, cu propria memorie afectată detimp, in)enta un incident şi un loc care $ă i $e potri)ea$că, iar /oo.ermulţumit, $e 3ntorcea la )i$area lui 3n*ri7orată% 3şi $cria memoriile de 1eceani şi aduna$e un manu$cri$ *i*antic% "ă5l edite1e, $ă alea*ă ade)ărul dinrealitate de ade)ărul pe care şi l5ar fi dorit /oo.er, ar fi luat 3ncă undeceniu, aşa că manu$cri$ul nu era pulicail%Erau şi oca1ii rare, c3nd praful anilor trecuţi $e ri$ipea pentru )reo oră şi/oo.er a)ea o )i1iune foarte clară a trecutului% Ace$te e6perienţe erauaproape or*a$mice pentru ătr3n% "tătea ca 3n tran$ă, urmărind cu ochii$mălţuiţi şi 3nceţoşaţi de ani cum $e 7ucau clipele% 2i aşa, printre $utele depa*ini $cri$e de m3nă, cu fapte alterate, $e aflau c3te)a $cene de luptă$trălucit recreate şi $tudii de caracter, incrediil de preci$e% &ot re$tul eraima*inaţie%/oo.er nu era pri1onier al trecutului $ău% Puteau $ă treacă $ăptăm3ni

3ntre*i 3n care $e ocupa de afaceri cu luciditate% Dar erau şi 1ile 3n care $etre1ea şi5i $punea lui -ar)e4 9Colonele, a$tă1i am $ă lucre1 la memoriilemele:, şi di$părea 3n irou, iar -ar)e am3na 3nt3lniri, $chima orare, cerea

$cu1ele de ri*oare, re1ol)3nd, ca de oicei, ma7oritatea afacerilor% 8ntimpul ace$tor 1ile, de două $au de trei ori, -ar)e ră$pundea c3nd 3lau1ea pe /oo.er $tri*3nd%Era tocmai o a$emenea 1i, deşi -ar)e 3i reaminti$e de 3nt3lnirea cuOB/ara, fi6ată pentru după5amia1ă, t3r1iu% "ă o anule1e<5 Nu% N5ar fi prudent, $pu$e /oo.er şi 3i făcu cu ochiul% "e $imţea ine%/oo.er era 3n irou de c3te)a ore c3nd -ar)e 3l au1i $tri*3nd unul dintrecele mai frec)ente refrene ale lui45 #o, unde eşti, #o< -ar)e intră 3n iroul mare%5 Ai chemat, *enerale<5 E #o din nou% La #a$tine%

-ar)e 3şi amintea ine 1iua aceea% 2i tot at3t de ine şi5l amintea peăiat% #a$tine, K martie IKF% 8n acea 1i, -ar)e 3şi 3ncepu$e cei trei anide pri1onierat, la celerele "uchi #arrac.$% /oo.er urma $ă mear*ă $pre*lorie şi, 3n cele din urmă, $ă $e 3ntoarcă la #a$tine, pentru a5l eliera% (ar#o di$păru pentru totdeauna%5 E 3n re*ulă, ătr3ne, $pu$e /oo.er e6uerant, pot $ă5mi aminte$c de$tulde clar, mulţume$c%%%

3n acea dimineaţă, $tătu$e 3n pra*ul $trălucitoarei clădiri ale a CluuluiOfiţerilor, drept ca un $t3lp, cu ca$cheta de campanie, ochelarii fumuriiacoperindu5i cea mai mare parte a feţei ca de şoim, proa$păt ărierit,

$pălat şi 3mrăcat 3ntr5un co$tum .a.i curat şi călcat de cur3nd, aştept3ndine)itailul, ceea ce ştia că )a fi cea mai umilitoare 1i a )ieţii lui%

210



A$culta uuitul 3nfundat al marilor tunuri 7apone1e, urmat de oftatulproiectilelor care )eneau, apoi neaşteptatul um al e6plo1iilor%

!apone1ii erau la două1eci de mile depărtare şi micşorau repede di$tanţa%Americanii erau 3n deandadă% De 1ile 3ntre*i, ceea ce mai rămă$e$e dintrupele aflate $u comanda lui /oo.er apăra$e 3n*u$ta Penin$ulă #a$tine,

lă$3nd 1eci de morţi pentru fiecare milă cedată% Dar 3n noapteaprecedentă, 7apone1ii lan$a$eră un a$alt rutal% Acum erau a$ediaţi şi,

3ntr5o oră, două, hrana, muniţia şi morfina $e terminau% Era o che$tiune deore%Pe$te tot 3n 7urul lui, *eneralul )edea teamă, panică, m3nie% Nu poţi c3şti*aun ră1oi cu co1i de mătură, *3ndi el, şi a$ta era cam tot ce mai a)eau% Cutoate a$tea, oamenii lui pă$tra$eră acea$tă di$putată palmă de păm3nttimp de trei luni, 3n pofida unor *reutăţi 3n*ro1itoare% Acum, omele

7apone1e cădeau a$upra a1ei% Un şopron pentru reparaţii din apropieree6plodă ru$c 3ntr5un nor de praf ne*ru, $e de1inte*ră şi mătură 1ona cuucăţi de lemn şi $cule% Ce)a dinăuntru 5 en1ina $au ce)a a$emănător 5$ări 3n aer şi ce mai rămă$e$e din şopron irup$e 3n flăcări de un portocaliu$trălucitor%/oo.er i*noră hao$ul din 7urul lui, omele care şuierau, şocul ru$c ale6plo1iilor, focul şi arorii care cădeau, şi reciti me$a7ul care tocmai 3i

3ntrerup$e$e cafeaua4>ă )eţi 3nt3lni la $ediul dumnea)oa$tră la orele G% cu două )a$e "UA$u comanda căpitanului Al)in Leamon% ;iţi pre*ătit $ă predaţi comandacolonelului !e$$e W% -ar)e şi $ă pără$iţi imediat locul% ;iecare )a$ )a luaşa$e ofiţeri% Luaţi cu dumnea)oa$tră acei oameni care )ă pot $pri7ini 3nmarşul no$tru $pre )ictorie%

"ucce$%;ran.lin Delano +oo$e)elt, Comandant $uprem%Me$a7ul fu$e$e decodificat şi reconfirmat% 8l reciti 3ncercat de $entimentecontrarii% Era umilit de 3nfr3n*ere% Dar ştia că $al)area 3n$emna că ede$tinat ca, 3n cele din urmă, $ă aată o ră1unare teriilă a$upra

7apone1ilor% A)ea la di$po1iţie o oră pentru a ale*e ofiţeri cheie din *rupul$ău 1droit, şi a pleca din locul care5i fu$e$e cămin at3ţia ani% #ăiatul,de$i*ur, )a mer*e cu el% "e uită la cea$% 2a$e% #ăiatul era 3n $i*uranţă 3nadăpo$t, cu ci)ilii aceia care nu puteau $ă lupte din cau1a )3r$tei, a $e6ului$au a infirmităţilor%

3şi muta$eră cartierul *eneral 3ntr5un ampla$ament din eton pentru

tunuri, l3n*ă *olf, şi acolo 3l *ă$i pe -ar)e, cu ochii oo$iţi şi trupul plinde răni, nera$, cu hainele 1drenţuite, aplecat dea$upra unei hărţi aPenin$ulei #a$tine, dict3nd ordine la un telefon de campanie% Liniile lortelefonice fu$e$eră tăiate cu $ăptăm3ni 3n urmă%-ar)e 3l pri)i $umru%5 !apone1ii au două di$tru*ătoare şi un crucişător 3n Canal% 8l omardea1ăpe "ac.ett de pe mare%%% drace, treuie $ă fie )reo cinci1eci de mii de

7apone1i care )in $pre noi pe u$cat%5 C3t e$time1i< 3ntreă /oo.er%5 &rei ore, poate% Nu mai mult% O $ă ne omarde1e de acolo, din *olf, 3ncă

)reo oră% La dracuB, ce mai contea1ă, *enerale< C3nd "ac.ett şi ce a mairăma$ din atalionul trei o $ă a7un*ă aici, n5o $ă mai aiă unde $ă $e ducă%

211



Arătă $pre )3rful penin$ulei c3te)a $ute de metri mai la nord%5 >a treui $ă 3notăm%/oo.er ştia ce )oia $ă $pună% De 1ile 3ntre*i di$cuta$eră c3nd $ă $e predea%Am3ndoi ăraţii erau con$umaţi, epui1aţi cu mult dincolo de capacitateade a mai putea lua deci1ii ma7ore% 2i nici unul dintre ei nu putea 3nfrunta

deci1ia finală%5 Mulţi dintre ăieţii noştri folo$e$c propriile lor puşti de )3nătoare şipi$toale% Mai a)em puţin şi terminăm muniţia pentru puşti%"ituaţia dicta o capitulare imediată, dar h3rtia din m3na lui /oo.er $chimatotul% /oo.er 3i 3ntin$e ordinul lui -ar)e, care5l citi şi i5l dădu 3napoi%5 Dacă me$a7ul ar fi de la oricine altcine)a, l5aş i*nora, $pu$e /oo.er%Acum treuie $ă re1i$tăm 3n ace$t punct p3nă a7un*e marina aici%5 #ine, $pu$e -ar)e, cel puţin unul dintre noi )a ieşi din *aura a$ta derahat% Pe cine )rei<5 Cine a mai răma$<5 Cel mai un om pe care5l a)em e "ac.ett, dar $5ar putea $ă fie mortde7a% Dacă nu, mă 3ndoie$c că5şi poate croi drum 3napoi p3nă aici% C3nd am)orit cu el acum o 7umătate de oră, era 3ntr5un depo1it 3ncon7urat din treipărţi% Nu mai a)ea dec3t doi$pre1ece oameni la po$tul de comandă dinCapice şi urma $ă5l pă$tre1e c3t mai mult po$iil%O omă *rea că1u aproape şi e6plo1ia puternică făcu $ă cur*ă praful depe acoperiş%5 La dracuB De ce5au aşteptat p3nă acum ca $ă dea ordinul ă$ta<5 !apone1ii n5au $trăpun$ la Capice dec3t a$eară t3r1iu% P3nă acum amluptat de$tul de ine, c3t $ă re1i$tăm, dacă ne *3ndim că pe u$cat $unt maimulţi ca noi, poate cinci1eci la unu, şi că de o lună n5am a)ut nici un fel de

$pri7in, din aer $au de pe mare%5 Cred că ai dreptate% Am 3nţele$ că prolema e 3ndoielnică aici%5 3ndoielnică Ce dracuB, e o prolemă de ore acum% Dacă pleci repede, celpuţin nu treuie $ă mai fim 3n*ri7oraţi de )reo reşă%5 3mi adun oamenii imediat, $pu$e /oo.er% Poate că marina o $ă a7un*ăaici repede%5 Dar ăiatul<5 Mer*e cu mine, de$i*ur%"oriră din cafea şi făcură o li$tă a ofiţerilor neimportanţi din companie%5 Ti5l la$ pe (r) 'aler, $pu$e /oo.er% E un un ofiţer de c3mp, dar ştie şi celmai ine 7apone1a, din toată a1a% "5ar putea $ă ai ne)oie de el ca

interpret 3n următoarele c3te)a%%% luni% Dar 3l )reau pe $er*entul ;inne% O$ă5mi treuia$că un luptător de prima m3nă%C3nd terminară li$ta, /oo.er chemă pe cine)a şi5i ordonă $ă5i adune Peoameni la doc% 3şi pri)i cea$ul% 2a$e şi două1eci şi cinci% O altă omă lo)iaproape şi păm3ntul $e cutremură $u picioarele lor%/oo.er răma$e o clipă 3n uşă, apoi 3i 3ntin$e m3na%5 Aş fi )rut $ă )ii cu mine, !e$$, $pu$e el%9Doamne, 3şi $pu$e -ar)e, ătr3nul are lacrimi 3n ochi%: ?3mi%5 Ai $ă )ii $ă mă iei, 3i $pu$e%Deodată, /oo.er 3l 3mrăţişă pe micul şi puternicul colonel%

5 Poţi $ă5ţi parie1i pen$ia pentru a$ta, *enerale, $pu$e el%

212





3n toate părţile% &orpilorul continuă $ă 3nainte1e pe Canal, 3n timp ceomardamentul $e 3nteţi% Cerul era ne*ru de fumul omelor ri1ante%Leamon nu $e aătu din drum%5 Afuri$itul, o $ă reuşea$că, ţipă Coa.le% O', 3mpuţiţilor, ţineţi5)ă ine,)enim%

3şi $coa$e )a$ul de l3n*ă ţărm, 3ndrept3ndu5l pe l3n*ă i$tmul 3n*u$t, cutoată puterea 3nainte%/oo.er şi oamenii lui pri)eau de pe di* drama na)ală%5 Uite că )ine primul, ţipă un maior de la We$t Point, numit ;ore$ter%/oo.er $tătea l3n*ă el, cu micul $ău *rup de ofiţeri adunat 3n 7urul lui%/oo.er $e hotăr3$e $ă5l la$e pe fiul lui 3n adăpo$tul antiaerian p3nă 3nultima clipă% Acum era momentul%5 "er*ent ;inne%5 Da, domnule%5 Du5te, te ro*, p3nă la uncărul ci)il şi adu5l pe ăiat la mine%5 Da, domnule%;inne era un un militar de carieră% Cămaşa lui nu mai a)ea na$turi şi$tătea de$chi$ă p3nă la centură, iar una din m3neci at3rna din umăr, numai1drenţe% Dădu arma unuia dintre ofiţeri, $ări 3n 7eepul *eneralului şi o luăpe$te c3mp către uncăr% De la di* nu erau mai mult de cinci $ute demetri% Aproape a7un$e$e c3nd o omă e6plodă chiar 3n calea lui% !eepul $eridică pe roţile dinapoi, $e clătină şi $e ro$to*oli 3ntr5o parte% ;inne $ăridin $caun, lo)i păm3ntul şi $e ro$to*oli de c3te)a ori% !eepul $e opri la c3ţi)ametri de el şi e6plodă%5 8l aduc eu, $pu$e t3nărul locotenent cu faţă de eeluş, numit -ri$o*lio,şi 3ncepu $ă aler*e către uncăr, dar ;inne $e ridică 3n picioare, $cutură

din cap şi aler*ă re$tul di$tanţei%5 "tai pe locul tău, locotenente, ordonă /oo.er%Leamon *hidă micuţul torpilor 3ntr5un canal 3n*u$t care fu$e$e curăţat 3ncur$ul prăpădului de ărcile de pe$cuit şi echipa7ele lor% Aia era locpentru ca )a$ul 3n*u$t $ă5şi croia$că drum% 8l condu$e 3ncet şi cu atenţieprintre re$turile fume*3nde%5 Tineţi malul, nu ne 3mpotmoliţi, $tri*ă Leamon către echipa7ul lui epui1at%"puneţi5i *eneralului $ă $e $uie repede la ord% Nu a)em timp% Coa.le echiar 3n $patele no$tru%/oo.er $e 3ntoar$e către *rupul $ău, luă şa$e ofiţeri şi le ordonă $ă $e $uiela ord% 8i )ă1u pe $er*entul ;inne şi pe ăiat pără$ind uncărul şi

aler*3nd către di*%5 Cu permi$iunea *eneralului, treuie $ă *olim repede di*ul, ţipă Leamon%/oo.er 3ncu)iinţă $curt şi $ări imediat pe punte%5 Locotenente -ri$o*lio, eşti ofiţer5şef pe al doilea )a$% "pune5i $er*entului;inne $ă5l $upra)e*he1e pe t3năr, te ro*% Am $ă5l aduc pe ăiat aici, cumine, c3nd ne )om opri pe$te noapte%5 Da, domnule, $pu$e -ri$o*lio, care era 3mpuşcat 3n picior şi folo$ea oramură de copac drept c3r7ă%

3i aruncă lui /oo.er un $alut hotăr3t%5 3n re*ulă, căpitane, 3i $pu$e /oo.er lui Leamon, $ă plecăm%

Mane)rară 3napoi printre re$turi% Leamon ră$uci timona, 3ntorc3nd )a$ul şi 3ndrept3ndu5l către *olf şi marea de$chi$ă%

214



/oo.er urmări cum di*ul $e făcea din ce 3n ce mai mic şi, 3n cele din urmă, 3i )ă1u pe #o şi ;inne cu re$tul ofiţerilor% "la)ă Domnului, *3ndi% ;ăcucu m3na, iar puştiul de opt ani luă po1iţia de drepţi şi 3i aruncă un $alutcorect% /oo.er pri)i p3nă ce fumul acoperi docul şi nu mai putu $ă5i )adă%Apoi 3şi 3ntoar$e atenţia către al doilea )a$ care lua acum )ite1ă prin

Canal, paralel cu di$tru*ătorul, ferindu5$e de ome%Coa.le fu*ea 3n marea de$chi$ă, pe l3n*ă di$tru*ător, c3nd oma lo)i%Pătrun$e 3n partea laterală a )a$ului% Era o lo)itură puternică% >a$ul $eclătină şi ucăţi 1urară din punte, luate de )3nt% Unul dintre memriiechipa7ului $e ră$turnă şi că1u de pe punte, cu picioarele 3n $u$% C3te)a$ecunde mai t3r1iu, o omă aeriană e6plodă pe puntea din faţă% Unmarinar fu aruncat pe$te caina principală, cu pieptul 1droit% Cainacomandantului fu ruptă ca o cutie de carton% "ticla $partă $e 3mprăştia 3n)3nt% Coa.le fu lo)it de o rafală de aer fierinte% Metalul 3ncin$ 3i $f3şieumărul% &imona fu $mul$ă din $tr3n$oarea lui şi $imţi cum cade de5acurme1işul punţii, oprindu5$e 3n alu$tradă% &imp de o clipă, răma$e

3ncremenit, apoi 3şi dădu $eama că $tătea 3n patru lae şi $e uita lapropriul $3n*e, care $e $cur*ea pe punte% Au1i cum un marinar $tri*ă9;oc:, au1i flăcările 1ăt3ndu5$e 3n )3nt% >a$ul ardea 3n 7urul lui%Coa.le $e ridică 3n picioare şi apucă timona% (*noră durerea din trup@ numai a)ea importanţă% 3ntoar$e )a$ul lo)it şi5l 3ndreptă direct cătredi$tru*ător% ;lăcările $e 3n)olurau 3n urma lui, dar el 3ncă tra)er$a apa caun 1efir, *onind prin fum şi larmă, direct către )a$ul inamic%5 #le$temaţilor, *emea Coa.le% #le$temaţilor, le$temaţilor,le$temaţilor%%%Leamon pri)i şocat cum torpilorul lui Coa.le *onea direct 3n coa$ta

di$tru*ătorului% O clipă, totul păru $u$pendat 3n timp% Apoi plecarătorpilele, şi depo1itele de muniţie ale )a$ului mare e6plodară,di$tru*ătorul $e clătină şi $e ră$turnă 3n apă% O min*e portocalie de foc $eridică din *aura din coa$ta lui, apoi au1iră altă e6plo1ie, şi alta, şi alta%5 Doamne, o, Doamne, $tri*ă Leamon% "e 3ntoar$e către *eneral care$tătea 3n picioare l3n*ă el, urmărind ultimele clipe ale )a$ului de ră1oi% Ne

3ntoarcem, domnule, pentru re$tul oamenilor dumnea)oa$tră</oo.er pri)i 3napoi către #a$tine, dar nu era nimic de )ă1ut dec3t fumulne*ru, e6plo1ii şi flăcări la ne$f3rşit, tălă1uind pe$te paloarea 3ntunecată%5 Am ordinele mele, $pu$e /oo.er% 2i dumnea)oa$tră la fel%5 Da, domnule, $pu$e căpitanul Leamon şi5şi *hidă )edeta rapidă afară din

#a$tine%(ar acum /oo.er $tătea 3n iroul lui, cu lacrimi proa$pete pe ora7i, şi5şiamintea că tocmai acea$ta era 1iua, dintre toate 1ilele )ieţii $ale, pe care)oia cel mai mult $ă o uite%Cutia $o$i cam pe la patru şi 7umătate după5amia1a% Era adu$ă de un şoferde ta6i, care o lua$e din $taţia de tren unde fu$e$e adu$ă de la%%% Adinfinitum%Era 3ntotdeauna aceeaşi po)e$te% (mpo$iil de recon$tituit% Doar o $implăcutie ală, cu *ăuri 3n ea, pe care era $cri$ 9Namamono: 5 9Peri$ail:%C3nd intră 3n irou, *eneralul şedea 3n 3ntuneric%

5 "cu1aţi5mă, domnule%5 (ntră, !e$$e% Moţăiam aici% Mă *3ndeam la )echile 1ile%

215



5 >eşti proa$te, domnule%5 Ce e<5 3ncă un cadou%5 La dracuB-ar)e pu$e cutia pe iroul lui /oo.er%

5 >reţi $ă o de$chid<5 Am $5o de$chid eu%Luă din $ertar cuţitul pentru de$chi$ $cri$ori, tăie $foara şi rup$e h3rtia dedea$upra%(eşi 3ncet% 3ntotdeauna făceau aşa, cercet3nd aerul cu limile lor, mişc3ndochii 3n diferite direcţii% (i$u$e, ce ur3ţi erau%Aşteptă p3nă ce că1u din cutie şi 3ncepu $ă tra)er$e1e ma$a% 3l lo)i 3ntr5oparte, $uficient de ad3nc pentru a $trăpun*e pielea% Cameleonul $e a*ită,lo)ind cu coada 3n urma $a% Era unul mic, nu mai lun* de două1eci $audouă1eci şi cinci de centimetri% 3l lo)i din nou%Cameleonul 3ncepu $ă $e 1ată de durere% 8l pocni iar şi iar% Apoi pu$ecuţitul de h3rtie cu partea a$cuţită pe *3tul cameleonului şi5l apă$ă tare dema$ă% Lima i $e umflă, o min*e roşie, ră$ucită, tremur3nd 3n *ura pe

7umătate de$chi$ă%5 E )reun me$a7< $pu$e /oo.er% -ar)e $coa$e o foaie de h3rtie%5 "pune4 9Peştele 3l )a m3nca pe pe$car:%Ura fierea 3n *3tle7ul lui /oo.er şi, cu o lo)itură puternică a cuţitului de$cri$ori, decapită cameleonul%

%

?ura$eră de la Miami la "an ;ranci$co şi lua$eră cur$a Marele Cerc pe$tePol către &o.o% Apoi $e odihniră două 1ile% Pro*re$ele erau mici%Ma*icianul urma $ă )erifice şantierul lui +ed #rid*e$, apoi $ă tra*ă cuurechea şi $ă )adă ce mai poate afla% Eli1a urma $ă ia ma$a cu (ra Rer.e$,şeful iroului din &o.o al A*enţiei de 2tiri /o0e, $per3nd $ă afle ce)ade$pre AM+AN% OB/ara porni $ă caute un )echi prieten din "er)iciul "ecretal armatei 7apone1e% Ca de oicei, urmau $ă utili1e1e telefonul hotelului,ca le*ătură 3n ca1 de ur*enţă%8i lua$e un inter)iu lui Rer.e$, cu doi ani 3n urmă, pe c3nd ace$ta $e afla 3n#o$ton, 3n )acanţă% Era 3nalt şi $uţire, aproape de patru1eci de ani şi iute@un ărat runet şi frumo$, care cu *reu putea $ă $tea liniştit $uficient

timp pentru a m3nca pr3n1ul% 2i5l amintea ca pe un tip 13rn3ind de ener*ieşi care flirta puţin, dar care acţiona 3ntotdeauna de parcă treuia $ă pleceunde)a chiar 3n acel moment, şi nu neapărat pentru afaceri, ci pur şi$implu unde)a% Aşa era el, şi poate din cau1a a$ta era unul dintre cei maiuni reporteri din lanţul /o0e%Luă c3te)a $end)işuri dintr5un re$taurant 3n $til american şi o condu$e 3ntr5un mic parc de l3n*ă -in1a, aproape de clădirea unde $e afla iroul lui,aşe1ă m3ncarea ca la picnic şi $e 3ntin$e imediat pe $pate, cu ochii 3nchişi,cu faţa la $oare%5 Am mare ne)oie de nişte ra1e de $oare% N5am prea ieşit iarna a$ta,

$pu$e el% >ocalele lui lun*i, din Noua An*lie, păreau ciudat de nepotri)ite

216



3n !aponia% Deci, ce faci 3n &o.o, unde 3ţi $unt aparatele de filmat şi toatecelelalte<5 E numai o parte din treaă% Proail că o $ă treuia$că $ă aran7e1 pentruo echipă de filmare şi o maşină 3nainte de a pleca%5 Nici o prolemă% #ătr3nul are cel mai un echipament din 7aponia% 2i de

două ori mai mult dec3t are ne)oie% >oreşti lima<5 Nu%5 A$ta ar putea fi o prolemă% Poate o $ă )in cu tine, ca tran$lator%Deodată pri)i 3n $u$% Ai dat de ce)a tare<5 Nu%5 Ti5ai făcut o reputaţie de a $coate din m3necă mereu c3te o che$tie tare,doamnă%5 Ce)a le*at de turi$m% Poate şi ce)a de$pre indu$tria 7apone1ă%5 9Ce)a de$pre indu$tria 7apone1ă:, 1i$e Rer.e$ r313nd% Nu poţi $pune ce)ade$pre indu$tria 7apone1ă% A$ta e ca şi cum ai $pune ce)a de$pre Unchiul"am% Cu ce )rei $ă 3ncepi<5 Ce părere ai de$pre petrol<5 Nu e6i$tă aşa ce)a 3n !aponia% Nu de$tul pentru o ştire de trei1eci de$ecunde% +afinării, poate% O mulţime%5 Ce ştii de$pre AM+AN<5 Nu5mi $pune că te intere$ea1ă *hinioni$tul /oo.er%5 De ce 3i $pui aşa<5 Nu ştii nimic de$pre /oo.er< ,5 2tiu că a fo$t un mare *eneral 3n ră1oi% Ce pretenţii ai de la mine< M5amnă$cut aia 3n IKFK%5 Deci 5 e i$torie% Are o reputaţie *ro1a)ă din ră1oi, dar calcă cu $t3n*ul 3n

tot ce face% A fo$t *onit din ;ilipine de 7apone1i, ăiatul i5a fo$t uci$ 3nră1oi, a eşuat c3nd a candidat la preşedinţie, iar 7umătate din parteneriilui din AM+AN i5au murit% 3ncearcă de ani de 1ile $ă Pună pe picioarecon$orţiul ă$ta%5 Nu ştiam de$pre fiul lui%5 Nu $5a făcut prea mare pulicitate% "cu1ă5mă, 3mi $tai 3n $oare%%%5 "cu1e%5 Aşa e mai ine% Oricum, /oo. a fo$t *u)ernator militar al uneia dintrepro)inciile $udice de aici, 3n timpul ocupaţiei% A fo$t foarte 3nţele*ător cune)oile ţării, a a7utat5o $ă $e pună pe picioare% A aran7at chiar unele

3mprumuturi pentru c3ţi)a *ran*uri locali% Nu mai )ore$c de$pre copil% Nu

e o politică ună%5 De ce are AM+AN $ediul aici<5 De ce nu< Petrolul e o afacere internaţională% Eu cred că 3i şi place aiciătr3nului% !apone1ii 3l iue$c $au 3l ură$c%5 8l ură$c<5 Cei mai tineri cred că a fo$t un dictator% Poate că a fo$t, dar, la naia, eracuceritorul% Ar fi putut $ă fie chiar in$uportail%5 Ce părere ai tu de$pre el<5 E un erou de ră1oi, alături de Patton şi MacArthur% ($toria 3i )a acorda,proail, opt puncte din 1ece%

5 O $ă pot )ori cu el<

217



5 Dacă ai noroc% Acum )reun an am $cri$ şi eu ce)a de$pre el% Am $pu$ căa fo$t cea mai tra*ică fi*ură din cel de5al Doilea +ă1oi Mondial% Un t3mpitde la $ecţia internaţională a $chimat5o 3n 9una dintre cele mai tra*icefi*uri:% Oricum, dacă te intere$ea1ă AM+AN, ia le*ătura cu iroul de

3n$ărcinări din #o$ton% (eri le5am trimi$ 1ece pa*ini de$pre a$ta%

5 De$pre ce<5 De$pre unirea lor cu "an5"an%5 Ce e "an5"an<5 "an5"an 3n$eamnă 9Cei &rei Domni:, o triadă% "5a format 3n timpulră1oiului% A fo$t oarecum $candalo$% 2eful, "hichi &omoro, a fo$t unuldintre marii indu$triaşi din timpul ră1oiului% MacArthur l5a 3ndepărtat c3tai 1ice peşte, apoi /oo.er l5a a7utat la finanţarea 3ntre*ii afaceri% Acume$te unul dintre cele mai puternice *rupuri indu$triale din !aponia% "untfoarte puternici din punct de )edere politic şi au ani mai mulţi dec3tfamilia +oc.efeller%5 Ce fel de indu$trii<5 +afinarea petrolului, con$trucţii na)ale, electronică%5 Poate că ar treui $ă $tau de )oră cu &omoro%

Rer.e$ 3şi ridică ăria pentru a eneficia din plin de $oare%5 E Prea t3r1iu% A dat colţul acum c3te)a luni%5 >rei $ă $pui că e mort<5 Mort, incinerat şi 3mprăştiat 3n cele patru 1ări% 5 Cum%%%5 A)ea o re1er)aţie de porci mi$treţi 3n partea de nord a in$ulei, l3n*ăAomori% "5a 3mpuşcat $in*ur din *reşeală%Cameleonul a lucrat din nou, *3ndi ea% &reuia $ă fie el% "e potri)eaperfect%

5 (ra, ai au1it )reodată de cine)a numit Cameleonul<5 Aşa 3l cheamă< Ce face, $tă pe l3n*ă ca$ă şi5şi $chimă culorile<5 E$te p$eudonimul lui%5 Nu% De ce<5 Eram doar curioa$ă%5 Pe dracuB%5 Cum adică pe dracuB<5 >reau $ă $pun, pe dracuB% /aida5de, doar nu 3nt3mplător mă 3ntrei decine)a numit Cameleonul, ce Dumne1eu% Ce e tipul, )reun c3ntăreţ nou demu1ică roc.<5 +oc. pun.%

5 Ei, la$5o altă% Eu de5aia am a7un$ la di$co%"e ridicară $ă plece şi Eli1a 3şi aminti de notiţa 9Mida$: din carnetul luiLa)ander%5 3ncă ce)a, (ra% 8ţi $pune ce)a numele 9-ha0ar:< El du$e re$turile la uncoş de *unoi şi le aruncă%5 "in*urul -ha0ar de care ştiu e 3n Araia "audită, $pu$e el%5 Araia "audită<5 "i*ur% E cel mai mare c3mp petrolifer din lume%'ancho5uchi, $ediul "er)iciului "ecret, $e afla 3ntr5o clădire cu trei eta7edintr5un colţ o$cur al comple6ului *u)ernamental% OB/ara fu condu$ de o

t3nără 3ntr5un co$tum al la eta7ul al treilea% Era at3t de formală, 3nc3t 3lfăcea $ă $e $imtă $t3n7enit% /ada$hi 3l aştepta la uşa iroului $ău%

218



OB/ara nu5l mai )ă1u$e pe #in /ada$hi de trei ani% A*entul nu $e$chima$e prea mult% A)ea trei1eci şi ce)a de ani şi era un tip 3nalt pentruun 7apone1, $uţire, cu părul tun$ $curt% A$ol)i$e Princet cum laude%5 /ei, 'a1uo, unde ai fo$t< $pu$e /ada$hi cu un 13met lar*% Am au1it căte5ai dat la fund% Propriul tău om a 3ncercat $ă ţi5o coacă, nu<

5 Cam aşa ce)a%5 Ce idiot%8l introdu$e pe OB/ara 3ntr5o 3ncăpere mică, dar foarte curată% Pe pereţi nuerau talouri, iar pe irou nu $e *ă$eau dec3t un telefon şi o cutie cu $ucde mere%5 N5a fo$t niciodată altfel, 3ncu)iinţă OB/ara%5 2i pe urmă a anulat totul%5 Mda%5 Ce idiot% &ot mai $crii ca $ă5ţi c3şti*i e6i$tenţa<5 3ncerc% E6i$tă şi moduri mai uşoare de a5ţi c3şti*a o p3ine%5 Ce cauţi pe5aici< >rei ce)a, nu<5 Doar o mică informaţie%5 E lucrul cel mai *reu de oţinut 3n ace$t loc% 2tii cum $untem noi,

7apone1ii% De nepătrun$%5 &ipul pe care5l caut $5ar putea $ă fie cel mai de nepătrun$ dintre toţi% Aiau1it )reodată de un a*ent 7apone1 care5şi $pune Cameleonul< A$ta a fo$t

3n timpul ră1oiului%5 Care ră1oi, al Doilea +ă1oi Mondial< OB/ara 3ncu)iinţă din cap şi 3ntin$edouă de*ete%5 &ipul ă$ta, Cameleonul, era un $pion, nu<5 Era şeful unui fel de $ecţie $pecială de antrenament pentru a*enţii

7apone1i%5 N5am au1it niciodată de el%5 Cre1i că ar mai fi pe5aici )reun ătr3n care $ă ştie ce)a<5 Cre1i că tipul mai trăieşte 3ncă<5 #ănuie$c%5 Oricine at3t de ătr3n e fie mort, fie la pen$ie%5 Atunci cine)a care a ieşit la pen$ie% >reau doar $ă )ore$c cu cime)acare şi5l aminteşte%/ada$hi $e ciupi de na$ de c3te)a ori%5 Dai o ma$ă<5 plăteşte un editor o*at din "UA%

5 3n ca1ul ă$ta m5am *3ndit la cine)a% 2i e chiar aici 3n clădire%5 O $ă )orea$că cu mine<5 O $ă )orea$că cu oricine 3l a$cultă%Coor3ră cu liftul la $u$ol şi mer$eră printr5un tunel $uteran, pro$tluminat, $pre ceea ce părea $ă fie $u$olul clădirii alăturate% Conducte deauri şuierau cu furie dea$upra capetelor lor%5 Proail că nu5l plac pe tipul ă$ta dacă l5au pu$ aici 7o$%5 Proail că au uitat de el%(ntrară 3ntr5o 3ncăpere mare, ră1dată de rafturi de oţel, pline de do$are,cărţi, 7urnale, teancuri de h3rtii ce păreau ne$f3rşite% #ătr3nul $tătea pe un

tatami, cu picioarele 3ncrucişate% "orta do$are, folo$ind o perie şi cernealănea*ră, pentru a nota intrările, 3n cali*rafie tradiţională, pe o filă de

219



re*i$tru% 8n cameră nu $e afla nici un irou, doar ro*o7ina pe care $tăteaătr3nul şi o lampă a7u$tailă, foarte modernă, dea$upra umărului $ău%Era foarte ătr3n, o amintire ştear$ă a unui ărat% A)ea $mocuri de păral care5i cădeau aproape p3nă la umeri% Nu a)ea $pr3ncene% Purta ochelaricu lentile *roa$e% ;aţa 3i era at3t de ridată, 3nc3t putea fi a$emănată cu o

prună u$cată% &ermină $emnul pe care 3l de$ena şi5şi ridică pri)irea%5 A, /ada$hi5$an, ce dră*uţ din partea ta $ă )ii pe5aici% >ocea lui l3ndă$una ca un ecou al trecutului%5 E o onoare, 'ami5$ama% >5am adu$ un mic cadou% 8i 3ntin$e un Pachet detutun de me$tecat +edman%5 "piritele o $ă )ă ră$plătea$că la momentul potri)it% Mulţume$c, Prietene%De$chi$e imediat pachetul şi 3şi 3nde$ă un mănunchi de c3rcei cafenii 3n*ură%5 Ace$ta e$te prietenul meu, OB/ara, cuno$cut pe aici $u numele de'a1uo% Are o 3ntreare la care cred că numai dumnea)oa$tră 3i puteţiră$punde%5 Ah, e o deo$eire% 3nţele*eţi că nu $unt dec3t un funcţionar% N5am fo$tniciodată mai mult dec3t un funcţionar% "unt cu$todele ace$tor lucruri%(nformaţii care au fo$t introdu$e 3n computer% ($toria noa$tră a fo$t redu$ăla impul$uri pe andă% Dar ace$tea $unt ade)ăratele 3nre*i$trări% Eu leinde6e1%5 De c3t timp faceţi a$ta< 3ntreă OB/ara%5 Oh, chiar că nu ştiu% Poate 1ece ani, şi n5am 3naintat prea mult% (a timp,

3nţele*eţi, tin1i $ă de)ii intere$at de do$are% Am petrecut o mulţime detimp citind% Nu e nici o *raă% C3nd )oi termina, o $ă mă facă $ă ie$ la

pen$ie, $ă mă duc aca$ă şi $ă mor%5 De c3nd $unteţi funcţionar la 3nre*i$trări<5 Din IKFF% Eram prea ătr3n pentru $er)iciul militar% ;ăcu o pau1ă pentrua de$ena un nou caracter 3n re*i$tru% &oate 3nre*i$trările mi5au trecut prinm3ini% Am o memorie ună pentru fapte ne3n$emnate%5 >ă amintiţi de un a*ent numit Cameleonul<Ochii i $e măriră% Pu$e peria 7o$ şi $e lă$ă pe $pate, pri)ind 3n ta)an%5 Cameleonul la care mă *3nde$c eu era un ade)ărat cameleon% 3şi$chima tot timpul culoarea, aşa că cine ar putea $pune care eraade)ărata lui culoare<5 Eu )ore$c de$pre omul al cărui nume de cod era Cameleonul%

5 2i eu la fel% Nimeni nu ştie cine era% E un $ecret pe care l5a luat cu el la1ei%5 Atunci, a murit<5 Din IKFH% A murit la /iro$hima% "5a )erificat de propriii )oştri a*enţi% Era

3n 3nre*i$trări%5 Ce ştiţi de$pre el<5 Numai ce era 3n 3nre*i$trări% Că a e6i$tat şi că a murit% Nimic mai mult%5 Deci, $in*ura do)adă că a murit e$te aceea că "er)iciul "ecret 7apone1$pune a$ta%5 Ar minţi ei<

OB/ara $coa$e o foaie de h3rtie% Era imprimarea lui (11 a raportului C(Ade$pre Cameleon4

220



Cameleon% NO(% 2eful unităţii $peciale de antrenament pentru a*enţi$ecreţi% Pe li$ta criminalilor de ră1oi, IKFH5IKH% Con$iderat mort la/iro$hima, %%FH% Declarat mort din punct de )edere le*al, I%%H%5 Poate că cine)a a )rut $ă5l prote7e1e% De ce le5a luat $er)iciilor $ecreteale armatei americane cinci ani pentru a5i )erifica moartea<

5 A$ta )a treui $ă5i 3ntreaţi pe ei% Dar nu cred că au )reo )ină% L5ar fideclarat mort mult mai de)reme, cu e6cepţia unui $in*ur om%5 Cine<5 -eneralul /oo.er al )o$tru% Era pa$ionat 3n dorinţa lui de a5l *ă$i peCameleon%5 2tiţi şi de ce<5 Prefer $ă nu *hice$c%5 Cum ar putea un om din $er)iciul militar $ă5şi a$cundă identitatea deat3ţia oameni<5 Poate că a$ta era una din multele lui culori% Poate că nu era militar% E$tepo$iil $ă fi fo$t un ci)il 3n $er)iciul 3mpăratului% Au fo$t mulţi aşa%5 8n ace$t ca1, oamenii care i5au fo$t $uordonaţi ar şti cu $i*uranţă cinee$te%5 A$ta nu are nici o importanţă, 'a1uo% 3nre*i$trările pentru acea $ecţiuneau fo$t di$tru$e chiar 3nainte $ă $e termine ră1oiul% Erau Pă$trate tottimpul la unitate% Nu le5am )ă1ut niciodată% Am )ă1ut doar raportul final,

3nchi13nd un do$ar *ol%5 "ecţiunea a)ea un nume<5 Da 5 Cameleon% A$ta5i tot, doar Cameleon% A)eau $ediul lor proPriu, 3n$ud%5 Unde<

5 La Cuiul Dra*onului, o fortăreaţă din munţi%5 2i a$ta5i tot ce $e ştie de$pre Cameleon<#ătr3nul dădu 3ncet din cap, 3n timp ce me$teca tutunul%5 Nu mai e nimic altce)a de ştiut% Era un cameleon şi a murit% /ada$hi 3lpri)i pe OB/ara şi ridică din umeri%5 Mulţume$c, 'ami5$ama, mi5aţi fo$t de mare a7utor%5 A fo$t o nimica toată% Data )iitoare, 3ntreaţi5mă ce)a *reu, că nu mi5amai răma$ altce)a de făcut dec3t $ă5mi dau aere%Pe drumul $pre ieşire, /ada$hi remarcă45 Poate că nu e dec3t o coincidenţă $tranie, dar ace$t Cui al Dra*onului decare )orea ătr3nul%%%

5 Da<5 E 3n &anae% Acum, e $ediul corporaţiei AM+AN% (ar /oo.er şeful AM+AN%

%

"e *răi la ma$ă şi5l lă$ă pe /ada$hi cu un 9Mulţume$c: rapid, dornic $ă5i 3nt3lnea$că pe Li11ie şi pe Ma*ician şi $ă $chime informaţii% Dar altce)a 3ifrăm3nta mintea@ un *3nd in$i$tent care nu5i dădu$e pace de c3nda7un$e$eră 3n &o.o% "e *3ndea la ce $pu$e$e 'ami5$ama, introduc3nddatele 3n anca memoriei $ale pentru )iitoare folo$iri, şi 3i $pri7inea ideile%

Dacă 3ntr5ade)ăr Cameleonul muri$e la /iro$hima, de ce le lua$eră$er)iciilor $ecrete militare cinci ani ca $ă5l declare mort<

221



Lu3nd5o pe $curtături, pe $trăduţe şi pe alei lăturalnice, $e *răi $ătra)er$e1e oraşul $pre hotel% C3nd era la doar trei inter$ecţii de acolo,$imţi pentru prima oară că fu$e$e urmărit% "e opri la un colţ de $tradă şipri)i ca din 3nt3mplare 3n 7ur, dar era *reu $ă 3ncerci $ă identifici pe cine)adin mulţime% 3ncetini pa$ul, 3ncepu $ă mear*ă 3n 1i*1a* pe $tră1i mai

i1olate, $per3nd $ă5şi confirme ănuiala% Lui OB/ara nu5i plăceau $urpri1ele,iar intuiţia lui nu putea fi ne*ată% Aşa că 3şi modifică drumul, urm3nd o$pirală din ce 3n ce mai $tr3n$ă, către o alee 3nchi$ă care le*a două dintrecele mai a*lomerate ule)arde din -in1a, "ho0a5dori şi Chuo5dori%Pa$a7ul era 3ntunecat şi re$pin*ător, trec3nd printr5o clădire care fu$e$edemolată cu c3te)a luni 3n urmă% +areori era utili1at pentru că era

3ntuneco$, iar clădirea ne$i*ură% Numai două ecuri at3rnate luminaupa$a7ul de lun*imea unui loc% OB/ara intră şi porni către "ho0a5dori%8n ultimii ani, 3nainte ca acea$tă clădire $ă fie de$tinată demolării, Pa$a7ulde)eni$e un loc de cumpărături, dar ma*a1inele lui de antichităţi ieftine şide fleacuri fără )aloare erau acum pu$tii% Unele erau locate cu $c3nduri,altele a)eau fere$trele $parte, iar altele arătau e6act aşa cum fu$e$erălă$ate c3nd $e e)acua$e clădirea% Uşile $tăteau de$chi$e, *unoiul umpleamulte 3ncăperi% Dacă fu"e$e 3ntr5ade)ăr urmărit, OB/ara era $i*ur că putea$ă afle aici% ;u$e$e doar urmărit< "au era o ţintă<Mer*3nd pe alee, a$cultă fiecare pa$ care $e au1ea pe locul acoperit cu$ticlă $partă% "unetele traficului $e $tin$eră, apoi au1i ecoul propriilor $ăipaşi% Unu% 2i pe$te o clipă, un alt ecou 3n $patele lui% Doi% Al treilea om $eafla 3n faţa lui, 3ntr5unul din ma*a1inele *oale trădat de un foşnet deumac, de o re$piraţie 3ntretăiată% OB/ara re$piră 3ncet pe *ură,calm3ndu5şi $imţurile 3n alertă, a$cult3nd, 7udec3nd di$tanţele% Cei doi din

$pate erau cam la 1ece metri depărtare% Celălalt, cel din ma*a1in, era maiaproape%Erau uni, mişc3ndu5$e rapid şi fără 1*omot% Pa$a7ul era plin de ener*ie%(oni $e rotiră 3n 7urul lui OB/ara, ca al*ele la $urf%Apoi 3l $urprin$eră% #ăratul din ma*a1in 3i ieşi 3n faţă, la mai puţin de doimetri% Era un t3năr $olid, 3mrăcat 3n ne*ru, purt3nd pantofi Adida$, cu$patele drept ca un $t3lp, cu picioarele uşor fle6ate% OB/ara pri)i rapid

3napoi pe alee% Ceilalţi doi 3n*heţa$eră pe loc, $tatui de piatră conturate delumina $laă, la capătul pa$a7ului%ştia nu $unt luptători de $tradă, *3ndi OB/ara% Au prea mult $til% Cel dinfaţă $e mişca uşor şi un re$t de lumină 3i atin$e o parte a feţei% ?3metul şi

3nclinarea lui erau $utile ca o amintire, dar făcu$e pro)ocarea% &radiţionalişti, *3ndi OB/ara, proail din O.ina0a% Lucrau 3n triadă şi *hicică tipul din $patele lui, cel din mi7loc, )a fi cel mai un, cel din faţă )a ficel mai rapid, iar ultimul, care a$i*ura $patele, cel mai *reu de trecut%(n$tantaneu, 3şi deci$e mişcările%Era r3ndul lui OB/ara $ă5i $urprindă% "e ră$uci pe un călc3i şi făcu trei $alturicătre cei doi tipi din $patele lui, 3l au1i pe cel care5l pro)oca$e că acceptalupta, apoi $e opri şi e6ecută trei mişcări de a1ă hi*aru, aproape ca peuna $in*ură, concentr3ndu5şi prima lo)itură 3n $tomacul tipului din faţă,chiar 3nainte ca ace$ta $ă $e 3ntoarcă% Mişcările treuiau $ă5l inducă 3n

eroare pe cel din $patele lui, $ă5l facă $ă creadă că 3l atacă pe cel dinmi7loc% ;ăcu o mişcare rapidă de la $t3n*a la dreapta, un $alt 3n faţă, apoi,

222



3n timp ce primul ărat $e repe1i 3nainte, OB/ara e6ecută perfect u$hiro5*eri, 3nainte şi 3n 7o$, de la mi7loc capul aproape atin*3nd păm3ntul, 3ntin$eru$c piciorul 3napoi şi aplică o lo)itură directă 3n $tomacul atacatorului%Piciorul lui OB/ara i1i 3n plin muşchii tari din $tomacul primului ărat,pătrun13nd ad3nc 3n diafra*ma ace$tuia% Ce)a din interiorul omului

e6plodă, faţa păru că i $e de$compune şi $e 3nco)oie pentru a micşoraforţa lo)iturii, dar era prea t3r1iu 5 refle6ele nu5i mai funcţionau% Că1u *reoişi $e ră$turnă pe $pate, la timp pentru a 3nca$a o a doua lo)itură, 3nt3mplă% "e ro$to*oli, pier13ndu5şi cunoştinţa% Mişcările fu$e$eră at3t derapide, 3nc3t ceilalţi doi nici nu a)u$e$eră timp $ă reacţione1e% OB/araplon7ă printre ei, făcu o tumă 3n aer, ateri13nd 3n picioare, apoi $e lan$ă 3n$u$, i1ind cu creştetul capului ma6ilarul celui de5al treilea% Atacatorul,$urprin$, că1u pe $pate 3ntr5o ploaie de ciouri, printr5una dintre )itrinele*oale%#ăratul din mi7loc $e roti, lo)i cu piciorul, apoi $ări 3ntr5o parte, $e *hemuişi $e aruncă 3n luptă% OB/ara 3l aştepta% Pară lo)itura, prin$e 3ncheieturam3inii luptătorului şi o ră$uci la $pate, repe1indu5i un *enunchi lateral 3ncoa$te% Luptătorul $e feri, $e propti pe picioare şi atacă din nou, de dataacea$ta aplic3nd o ura.en, o lo)itură cu do$ul pumnului 3n ma6ilar%E6ecuţia fu perfectă, pumnul de$criind o mişcare de rotaţie pe$te cotul luiOB/ara şi i1indu5l pe american 3n ma6ilar% Lo)itura 3l trimi$e pe OB/ara

3ntr5o parte, 3n faţada locată cu $c3nduri a unui alt ma*a1in% "c3nduriletro$niră şi cedară, iar el $imţi un cui $f3şiindu5i umărul 7achetei, 3n timp cecădea 3ntr5o )itrină care e6punea articole de len7erie ţipătoare, de pro$t*u$t% Continuă $ă $e ro$to*olea$că, cu $patele 3nco)oiat% "ări 3napoi 3npicioare 3n clipa 3n care atacatorul $e aruncă a$upra lui, fără $ă5şi

$lăea$că atacul% OB/ara 3l 3nt3mpină, apoi făcu un $alt 3n $pate, folo$indchiar inerţia atacatorului, pentru a5l arunca mai departe, 3n ma*a1in% ;ăcuo tumă 3napoi, ateri1ă cu *enunchii pe pieptul celui de5al doilea ăratşi5i aplică două lo)ituri4 prima, o nu.ite, i1ind cu m3na dreaptă direct 3nna$ul atacatorului, iar a doua cu latul palmei, parali13ndu5i *3tul% Omulre$piră con)ul$i), 3ncercă un procedeu nu.ite, dar eşuă% A treia lo)itură alui OB/ara ar fi treuit $ă5l termine, dar luptătorul era puternic% Ace$ta $ero$to*oli, 3l de1echiliră pe OB/ara, apoi $e ră$uci )iolent 3n partea opu$ă%OB/ara fu a1)3rlit 3ntr5o parte%8n acel moment, 3n uşa $partă a ma*a1inului apăru ăratul care formaarier*arda, cu faţa 1*3riată de ciourile de $ticlă, cu un raţ tăiat ad3nc,

$3n*er3nd% OB/ara nu $e retra$e% "ări 3ntr5o parte 3n 3ntunericulma*a1inului, ieşind pentru o clipă din c3mpul )i1ual al celor doi ăraţi%Apoi 3l atacă din 3ntuneric pe cel de5al treilea, făc3nd $alturi rapide 3n$t3n*a şi5n dreapta, ră$ucindu5$e şi aplic3ndu5i, pe $u raţele 3ntin$e, olo)itură cu călc3iul, care di$tru$e cu totul ceea ce mai rămă$e$e dinma6ilar, trimiţ3ndu5l 3napoi pe alee% O $ecundă mai t3r1iu, OB/ara primi olo)itură de picior 3n rinichi, pe care o re$imţi ca pe o 3mpun$ătură de cuţit,urmată de o e6plo1ie care5i trimitea durerea 3n $u$, pe şira $pinării, p3nă 3numeri% ;u proiectat 3nainte, dar, din nou, făcu ce)a neaşteptat% După doipaşi rapi1i, $e năpu$ti 3napoi, ră$ucindu5$e 3n acelaşi timp şi i1indu5$e de

cel de5al doilea ărat% Lă$3ndu5$e $ă cadă 3n *enunchi, 3l 3nşfăcă cu

223



am3ndouă m3inile de pulo)er şi5l aruncă pe$te cap prin ferea$tra $partă%Atacatorul că1u pe$te cel de5al treilea ărat%OB/ara i*noră durerea din rinichi şi atacă din nou, de data acea$tautili13nd mişcarea lui fa)orită, care comina o lo)itură lateralăful*erătoare a piciorului, cu una a *enunchiului, mişcare ce nece$ita

concentrare totală, pentru că treuia $ă $e ră$ucea$că pur şi $implu 3naer, folo$indu5$e de elanul dat de mişcarea piciorului, 3ntorc3ndu5$e 3n aşafel, 3nc3t *enunchiul $ă5i a7un*ă $u na$ul ad)er$arului% +euşi o lo)iturăperfectă şi cel de5al doilea ărat *emu c3nd $e prăuşi după un 1or 3naer%Dar cel de5al treilea ărat nu era 3ncă terminat% Ace$ta 3ntin$e raţele

3ntr5o po1iţie defen$i)ă, 3n timp ce $e ridică 3n picioare şi, rapid, 3ncercă olo)itură laterală 3n coa$tele lui OB/ara, urmată de cominaţii4 o i1itură cucotul, continuată cu o lo)itură cu două de*ete $u ăria lui OB/ara, care

3l făcură pe ace$ta $ă5şi dea capul pe $pate% Lo)itura rată 3n$ă traheea cuo fracţiune de centimetru%-reşeala tipului din $pate fu$e$e prea marea 3ncredere 3n $ine% C3ndOB/ara 3şi feri$e capul 3napoi, atacatorul inter)eni şi 3ncercă o lo)itură cudo$ul pumnului% OB/ara că1u 3n picioare, )ă1u )enind lo)itura e6trem de$fredelitoare, $e depla$ă 3napoi odată cu ea, o lă$ă $ă5i alunece pe l3n*ăora1, i1i 3n 7o$ cu propriul lui raţ şi imoili1ă cotul indi)idului $upropriul lui cot% 8l 3n)3rti pe loc, 3i repe1i un *enunchi 3n $tomac şi ace$ta $e

3nco)oie 3n faţă, 3şi )3r3 cealaltă m3nă $u ăria ăratului şi ră$uci% Cotulpocni şi OB/ara lă$ă raţul, completă mişcarea rotindu5l pe atacator 3ncerc complet, apoi 3i dădu drumul, lo)indu5l de două ori cu pumnul%#ăratul 3i că1u *rămadă la picioare%

OB/ara $e 3ntoar$e către ceilalţi doi% &otul $e termina$e% (n$tantaneu $e$cutură de durere, 3şi ma$ă mi7locul fu*ind afară din pa$a7, lă$3ndu5i pe ceitrei atacatori 3n urmă, şi5şi continuă drumul 3napoi $pre hotel%(ntră 3n hotel şi *ă$i un loc liniştit, l3n*ă o *rădină de piatră, 3ntr5un colţ al$alonului% Concentr3ndu5$e a$upra apei, $e 9du$e la perete: şi, 3n tran$ă,

3ncepu $ă derule1e 3n minte tot ce ştia p3nă atunci% Lanţul 3ncepea $ă5ide)ină mai clar% Cameleonul, /oo.er, Danilo) 5 ei erau cheile% 2i 3ncă una%Cuiul Dra*onului%

&otul ducea la 'oto şi, dincolo de a$ta, la &anae% "e apropiau, ataculdo)edea a$ta%Nu ştia de c3t timp 3l urmăreau cei trei atacatori, dar era mai $i*ur $ă

pre$upună că ştiau de$pre Eli1a şi Ma*ician% Erau cu toţii 3n prime7die%Eli1a fu$e cea care 3i 3ntrerup$e concentrarea%5 Ce ţi $5a 3nt3mplat<"tătea 3n picioare l3n*ă el, pri)indu5i haina ruptă şi cele două 1*3rieturicare 3ncepeau $ă $e )adă $u linia ma6ilarului%5 (5am pu$ 3n mişcare, indiferent cine $unt aceşti 9ei:, $pu$e OB/ara% Lac3te)a $tră1i de aici, trei uci*aşi profe$ionişti au $ărit a$upra mea% Nu 2tiude c3nd mă urmăre$c, dar me$a7ul e perfect clar% Cine)a e ner)o$%Ea era mai preocupată de OB/ara dec3t de prime7dia 3n care $e aflau toţi%5 &e $imţi ine<

5 Da% O $ă mă doară *3tul c3te)a 1ile, proail, dar o $ă trăie$c% 2tii ce)a deMa*ician<

224



5 Nu, dar am )eşti intere$ante, $pu$e ea şi5i po)e$ti con)er$aţia pe care oa)u$e$e cu Rer.e$% 2i mai e ce)a, adău*ă ea%5 Ce<5 8ţi aminteşti de notiţa din carneţelul lui La)ander referitoare la Mida$<"cria 9(*r% -ha0ar:% Mai ţii minte<

OB/ara 3ncu)iinţă%5 OB/ara, -ha0ar e$te cel mai mare c3mp petrolifer din lume% E 3n Araia"audită% Poate că Mida$ e un c3mp petrolifer, iar 9(*r: 3n$eamnă mai maredec3t%%% Mai mare dec3t -ha0ar%5 A$ta ar 3n$emna că Mida$ e cel mai mare c3mp petrolifer din lume%5 E6act5 8n re*ulă, dar unde e<5 La 3ntrearea a$ta nu cuno$c ră$pun$ul%5 Nu poţi $ă a$cun1i pur şi $implu de$coperirea celei mai mari pun*i depetrol din lume%5 Poate că Ma*icianul a aflat ce)a, $pu$e ea% "ă )erific dacă $unt me$a7e%5 Aşteaptă, $pu$e OB/ara% C3nd 3l *ă$eşti pe Ma*ician, )reau ca )oi am3ndoi$ă plecaţi din &o.o% Luaţi un microu1 de la /o0e şi plecaţi la 'oto 3n$eara a$ta% Eu mă duc 3nainte cu trenul%5 Nu putem mer*e 3mpreună< El clătină din cap%5 Am aran7at $ă )ore$c cu /oo.er% Cu c3t a7un* acolo mai de)reme, cuat3t mai ine%Ea 3i atin$e 1*3rieturile de pe *3t%5 Eşti $i*ur că te $imţi ine<5 N5am nimic% Nu )reau dec3t $ă plecaţi am3ndoi din &o.o% Apropo,ră$pun$urile nu $unt aici, ci la Cuiul Dra*onului% 8l $ărută uşor pe u1e%

5 A$cultă, )reau doar $ă )erific me$a7ele%5 &reuie $ă plec, $pu$e el, altfel pierd trenul%5 Dar%%%5 O $ă5ţi re1er) o cameră la +oal /otel% >ei a7un*e proail $predimineaţă%5 Dar%%%5 Caută microu1ul, ia5l pe Ma*ician şi fă5o% O $ărută pe ora1%5 Dar%%% Pleca$e%9Dumne1eule, *3ndi ea, mă 3nneuneşte, e cel mai impul$i) ărat pe carel5am cuno$cut )reodată%:"e du$e la recepţie şi )erifică at3t me$a7ele pentru ea, c3t şi pentru OB/ara%

Era un me$a7 ur*ent, $ă5l 3nt3lnea$că pe Ma*ician pe o $tradă al căruinume nu 3l putea pronunţa% Aler*ă 3ncerc3nd $ă5l oprea$că pe OB/ara, darace$ta pleca$e%5 La dracuB, $pu$e tare şi luă un ta6i%Locul era pe malul mării, 3n 7urul unui drum de$fundat, murdar, caretrecea pe$te şinele de cale ferată şi pe l3n*ă un depo1it de căruni% Era o*roapă de *unoi, iar pe un *ard at3rna o firmă 3n roşu, al şi ala$tru, pecare $cria 9La /arr &:% Capace de ere ru*inite erau aruncate pe$te tot,iar 3n $pate $e afla şantierul #rid*e$, care loca )ederea $pre port%Ma*icianul $tătea l3n*ă uşa localului, cu m3inile 3n u1unare şi aror3nd un

aer 7alnic% Manşeta co$tumului at3rna de$făcută, iar pantalonii a)eau oruptură mare%

225



5 Dumne1eule, $pu$e Eli1a, arăţi de parcă te5ar fi călcat un camion demare tona7%5 Mai rău, $pu$e el%5 Mai rău<5 Mai rău% M5a atacat un ur$%

5 Un ur$<5 O $ă5ţi po)e$te$c totul% Unde e marinarul<5 A primit un $emnal fierinte% "5a du$ la 'oto% &reuie $ă5l 3nt3lnim acolo,m3ine $eară%5 La dracuB% Ce caut eu aici< $pu$e Ma*icianul, fără a $e adre$a cui)a 3nmod $pecial şi pri)i 3n *ol, clătin3nd din cap% Ultimul lucru de care a)eamne)oie era afuri$itul ăla de ur$, pot $ă5ţi $pun a$ta%5 Ma*icianule, de$pre ce dracuB )oreşti<5 Uite ce $5a 3nt3mplat, mă 3n)3rteam prin arurile de pe malul mării,

3ncerc3nd $ă aflu ce)a de$pre +ed #rid*e$% Cred că $unt )reo cinci1eci%"peram, ştii tu, $ă am norocul $ă dau de ce)a% La urma urmelor, $unt unpiani$t, nu un afuri$it de /arr ?iari$tul%5 Poate că data )iitoare o $ă ai oca1ia $ă c3nţi ce)a la pian%5 Dacă e ce)a care $eamănă cu un pian pe acolo, fac pe el, $pu$e indic3ndcu de*etul 3nmănuşat $pre local% 8n orice ca1, $unt o *roa1ă de marinariamericani acolo care lucrea1ă la şantiere, şi toţi mi5au 1i$ că dacă )reau$ă aflu ce)a de$pre #rid*e$, $ă )ore$c cu 'raft Americanul%5 Cine<5 'raft Americanul%5 E numele cui)a $au e ce ai m3ncat la pr3n1<5 E numele tipului, O'< Ce ştiu eu% Aşa că am a7un$ aici%

5 De ce aici< 3ntreă Eli1a%5 Deoarece 'raft Americanul e proprietarul%5 2i ce dacă< A$ta5i tot<5 Nu, e mai mult% Numai că 3ncă n5am dat de tot%5 De ce<5 Am a)ut o rundă cu ur$ul de acolo% 2tii, patru picioare, o mulţime de păr,un na$ lun*, dinţi mari, dinţi ai dracului de mari%5 Ce fel de ur$<5 Nu ştiu, cred că ur$ul 7apone1% Poartă o pălărie mică de pai, pe care $crie9Cu Ni6on pe or, c3şti*aţi:%Eli1a 3ncepu $ă r3dă%

5 Nu cred o )oră din toate a$tea%5 A$cultă, de ce $tăm aici şi )orim< 8n 3mpuţitul ă$ta de ar e un 3mpuţitde ur$ şi ea o 3mpuţită de ere% Du5te $ă te con)in*i%5 O $ă arunc doar o pri)ire 3năuntru, $pu$e Eli1a% Aruncă o pri)ire%5 Dumne1eule, e un ur$ 2i e unul al dracului de mare Adică, uită5te laticălo$ul ăla $pu$e Eli1a%5 Eu n5aş )ori aşa de$pre el, $pu$e Ma*icianul%5 Ce dracuB face un ur$ 3ntr5un ar 3nd ere<5 Cum dracuB )rei $ă ştiu< 3ntreaă5l pe arman, 3nainte lucra pentru#rid*e$% Cu el ar treui $ă )orim%

5 El e 'raft Americanul<5 Aşa am 3nţele$%

226



Proprietarul arului, un tip ca un utoi, cu un na$ ce fu$e$e $part de at3teaori, 3nc3t nu $e mai putea $pune cu $i*uranţă 3n ce parte era 3ndreptat, şiraţe *roa$e ca un capac de roată, purta un tricou ne*ru pe care $cria culitere *alene, $trălucitoare4 9&rupuri fierinţi la #uda.an:% &atua7ul de peraţul lui $t3n*, o ancoră rodată cu trandafiri, a)ea dea$upra o andă pe

care $cria 9U"" #illfi$h:% 8n colţul *urii 3i rămă$e$e uitată o $coitoare%5 Oare nu e ile*al $ă $er)eşti ere unui ur$< 8n America nu poţi $ă iei nicimăcar un c3ine 3n ma*a1inul uni)er$al, şopti Eli1a%5 Cu un c3ine te mai poţi 3nţele*e, $pu$e Ma*icianul, ceea ce a)ea tot at3ta$en$ ca şi ur$ul ce ea ere la ar%5 Ce plăcere $ă )ă )ăd, $pu$e armanul% &oţi 3mi $pun 'raft Americanul%"unt proprietarul% Ce luaţi<5 3mi treuie ce)a foarte tare% O pifia colada, $pu$e Ma*icianul% 2i erepentru prietenul meu%5 E O' dacă fac pifia colada cu rom ru$e$c< 3ntreă 'raft Americanul%5 +om ru$e$c< 1i$e Ma*icianul, oarecum mirat%5 E tot ce am p3nă m3ine, c3nd 3mi )ine marfa%5 "i*ur, $pu$e Ma*icianul, 3nălţ3nd din umeri% "e potri)eşte perfect cu toatecelelalte%5 Aăă%%% ce e cu ur$ul ăla de colo< 3ntreă Eli1a%5 >ă referiţi la cel cu pălărie<5 Nu mai )ăd nici un alt ur$ aici%5 Ce pot $ă )ă $pun, 1i$e 'raft Americanul pe un ton de $cu1ă, face Partedin recu1ită, O'< &ipul care a a)ut localul 3naintea mea era un fel det3mpit patriot% Ur$ul e doar una dintre che$tii% 3ncă nu )5aţi du$ la WC% C3nd$tai pe $caun, $e c3ntă 9#inecu)3ntea1ă, Doamne, America:% Oricum, tipul

)oia $ă plece% Mi5a oferit localul% "in*ura prolemă, 3nţele*eţi, e că ur$ul arăma$% 2i pălăria lui, cu pam5pam5pam5America% 2i $caunul de la WC cu$tea*ul% &otul%5 Cum 3l cheamă<5 8l cheamă /arr "% &ruman%5 ( $e 3nt3mplă de$ $ă $f3şie hainele de pe oameni< 3ntreă Ma*icianul, 3ncă$upărat%5 A fo$t din cau1a pianului% &e5aş fi a)erti1at, dar nu te5am )ă1ut c3nd te5aiaşe1at $ă c3nţi% "in*ura prolemă pe care o a)em cu /arr " e că afuri$itulde ur$ turea1ă c3nd aude note mu1icale% 8i răne$c urechile $au cam aşace)a% Pianul ăla n5a fo$t acordat de c3nd am con$truit Canalul% >edeţi,

$in*urul mod de a5l calma pe /arr "% c3nd 3şi ie$e din fire e $ă fluieri9Drapelul plin de $tele:%5 Aţi cuno$cut )reodată un tip, +ed #rid*e$< 3ntreă Eli1a%5 Dacă l5am cuno$cut< Drace, nu poţi număra nopţile 3n care i5am 3mpin$fundul afară de aici% +ed era aici tot timpul% 8l iuea pe /arr "% Adică,erau prieteni la cataramă% +ed $tătea acolo, 3i $punea le$tematului de ur$neca1urile lui, niciodată n5ar fi )orit cu altcine)a% Oişnuia $ă $e pl3n*ăde farfurie%5 ;arfurie< 3ntreă Eli1a%5 Mda, o che$tie uriaşă, mare c3t, ăă%%% o 7umătate de teren de fotal% Cam

aşa%

227



5 Ce faci cu ea, in)iţi la cină o mie dintre cei mai uni prieteni ai tăi< $pu$eMa*icianul, pri)ind 3n 7ur şi aştept3nd $ă r3dă lumea%'raft Americanul r3$e%5 A$ta5i ună, 1i$e el%/arr "% r3*3i, apoi 3şi tra$e u1ele 3napoi şi le 13mi tuturor%

5 De fapt e$te o che$tie din mediul $uac)atic%5 Cum de era aşa de mare< 3ntreă Eli1a%5 Nu prea ştiu $i*ur, O'< E un utoi cu apă dulce% Dar, din c3te am au1it,che$tia a$ta ca o farfurie poate lua doi$pre1ece, poate cinci$pre1eceoameni% Au apartamente 3n toată re*ula 3năuntru, ca şi cum ar urma $ătrăia$că acolo% A fo$t *3ndită de *recul ăla, ştiţi, ăla care face toaterahaturile $uac)atice%5 Nichola$ 'a*ina.a$< 1i$e Eli1a%5 la% 2i el a murit% A fo$t aici o )reme, pe urmă $5a du$ 3napoi 3n *recia şi

3ntr5o 1i a că1ut mort%5 Ce făcea #rid*e$ 3nainte $ă 3nceapă $ă con$truia$că farfuria< 3ntreăEli1a%5 Era mare şi tare 3n afacerile de $al)are% Pe urmă, +ed a adu$ camcinci$pre1ece, şai$pre1ece din )a$ele alea, Liert, din al Doilea +ă1oiMondial% Nişte che$tii mari şi ur3te, dar puteau căra o tonă% O )reme alucrat la ele, le5a reparat, le5a montat ci$terne%5 Pentru ce<5 +ed a )enit cu ideea că le5ai putea curăţa 3năuntru, le monte1i ci$terne şile folo$eşti ca tancuri petroliere% A făcut o mulţime de afaceri, nimeni n5a)enit )reodată $ă $e pl3n*ă% Era o che$tie unică, ştii, a)eau re1er)oare cuala$t 3n ele, ca un $umarin%

5 +e1er)oare cu ala$t< 3ntreă Ma*icianul%5 Da% Cred că aşa e*ali1au modul 3n care pluteau, *oale şi pline% /arr "% 3şi luă hala *oală 3ntre lae şi ătu 3n te7*hea, iar 'raft Americanul $edu$e $ă5i aducă 3ncă o ere%5 Ce părere ai< 3i şopti Ma*icianul Eli1ei%5 N5a 1i$ Danilo) ce)a de$pre un om uci$ 3n -recia< Ma*icianul 3ncu)iinţă%'raft Americanul )eni 3napoi cu pifia colada şi o ere%5 2tii unde au du$ farfuria aia< 3ntreă Ma*icianul%5 Nu%5 2i +ed #rid*e$ a murit 3nainte $ă fie terminată<5 Mda% #ătr3nul +ed $e $ătura$e de toată afacerea% "e de1)olta$e mult,

mai mult dec3t era 3n plan% >e1i, +ed nu era dec3t un un pirat ătr3n, un 7ocheu $al)amar% 8i plăcea $ă caute epa)e )echi% Dacă ar fi făcut a)ereaduc3nd la $uprafaţă )reun )a$ )echi, plin cu comori, $au unul din ră1oi,cu rămăşiţe, a$ta l5ar fi făcut mai fericit dec3t un porc 3n rahat, $cu1aţi5mifrance1a, doamnă% Dar $ă tran$formi nişte )echituri 3n tancuri petroliere şi$ă con$truieşti o farfurie 1urătoare $uac)atică, nu era o treaă pentruel% Cate*oric, nu% Nu )oia $ă fie un erou%5 Dar a *ă$it )reodată ce)a, c3nd $al)a epa)e< 3ntreă Ma*icianul%5 "i*ur% Chiar 3nainte $ă plece, a *ă$it un )echi )a$ 7apone1, la )reodouă1eci de metri ad3ncime, l3n*ă (n$ulele >olcano, la $ud de aici% >enea

de la (0o !ima 3n BFH şi omardierele noa$tre l5au prin$% Pe urmă el $5a

228



ame$tecat 3n porcăria a$ta *ro1a)ă şi nu $5a mai 3ntor$ niciodată acolo iar)a$ul 3ncă 1ace acolo, ru*inind 3n continuare%5 2i nici altcine)a nu $5a mai 3ntor$ acolo<5 Din c3te ştiu eu, +ed n5a raportat niciodată de$coperirea% 3ntotdeaunaa)ea de *3nd $ă $e 3ntoarcă acolo c3nd ieşea la pen$ie%

"e opri şi dădu din cap de1nădă7duit, apoi continuă45 (5a fo$t foarte *reu $ă )3ndă şantierul% &otuşi, după trei1eci şi cinci de ani,

3ntr5o noapte, l5am au1it cum 3i $punea totul lui /arr "% Era puţin ameţit şi$e de$cărca pe ătr3nul /arr% Unii dintre cei cu care a lucrat după ră1oiau )rut $ă5i cumpere afacerea% "ăracul ticălo$ a murit 3nainte de a $eputea hotăr3%5 3nainte< 1i$e Eli1a%5 Da% Cu două nopţi 3nainte $ă moară, apare aici cu o *eantă% "e pl3n*eade o ne3nţele*ere cu *ran*urii% Dar care *ran*uri, n5a $pu$%5 2i nimeni n5a mai $pu$ nimic de$pre ce $5a 3nt3mplat cu farfuria<5 Nu% Au remorcat5o şi au du$5o de aici 5 drace, treuie $ă fi fo$t acum trei,patru luni% De fapt, mă ucur că au luat5o% &otul era foarte $ecreto$, tipii)eneau pe aici, dar nu 1iceau nimic% Cam pe )remea aia au 3nceput $ăan*a7e1e o mulţime de 7apone1i% &reuia $ă treci te$te de $ecuritate şi tottac3muB%/arr "% r3*3i din nou%5 &e $cu1ăm, 1i$e 'raft Americanul%5 Cine e acum proprietarul şantierului< 3ntreă Eli1a%5 ă, o firmă mare de pe5aici% Nu5mi aminte$c 3n clipa a$ta, daB mi $e parecă e pe unde)a prin $ud%5 AM+AN< $e a)entură Eli1a%

5 Nu, ce)a cam ca%%%5 "an5"an< 1i$e Ma*icianul%5 Da, ai nimerit5o, omule% A$ta5i% Compania "an5"an% /arr "% mormăi, cuotul 3n erea lui%5 Ce e, /arr, eşti tri$t< 3ntreă 'raft Americanul% E melancolic 5 $tă acolocu na$ul 3n pahar, ca un eţi), şi mormăie%5 Poate că e 3n călduri, $u*eră Ma*icianul%5 Nu m5am *3ndit niciodată la a$ta, 1i$e 'raft Americanul şi $e du$e 3npartea cealaltă a arului, $ă )orea$că cu /arr "%, care continua $ăpri)ea$că tri$t 8n pahar%5 3ncepe $ă $e le*e, $pu$e Eli1a% 3ncă ce)a, domnule 'raft, l5aţi au1it

)reodată pe +ed )orind de 9Mida$:<5 "i*ur, de multe ori%5 Da<5 Mda% Aşa 3i $puneau farfuriei%

F%

C3nd a7un$e la ca$a din 'oto, era aproape mie1ul nopţii% "e $trecură pepoartă, dar, 3nainte $ă a7un*ă la *rădină, 3l a7un$eră c3inii% Erau 3nneuniţi%Ma$culul, 'a1iodan, 3şi a1)3rli capul pe $pate şi lătră din *3tle7, ca un lup

$in*uratic făc3nd $erenade la lună%

229



5 3ncet, 1i$e el cu o )oce şoptită% 2tia că la ora aceea 'imura dormea, iar 3ncamera lui "ammi nu era lumină% "e du$e $pre ca$a din $pate% &anadormea, făcută colac pe tatamiul ei, cu părul ne*ru $tr3n$ 3ntr5o coadă,ră$ucită pe$te umăr%OB/ara era oo$it de drum% De trei 1ile nu $e mai odihni$e% &ra)er$ă holul,

trec3nd de dormitorul &anei către $ala de antrenament% Nu era mai maredec3t un dormitor mare şi a)ea podeaua acoperită cu ro*o7ini% Un pereteera acoperit de o*lin1i, ca 3ntr5un $tudio de alet% "e uită după flori% &anapunea flori proa$pete 3n cameră pentru el, fie că era acolo, fie că nu% >a1a$e afla 3n colţ, plină cu *aroafe *alene@ dorinţele 3ncepură $ă i $etre1ea$că%

3ncăperea era 3n 3ntuneric, ră1dată doar de lumina ce $e $trecura deafară, dar nu aprin$e lumina%Era uşurat că &ana dormea% A)ea ne)oie de timp $ă5şi pre*ătea$că trupul,$ă5şi limpe1ea$că mintea, $ă ştear*ă din ea totul, 3n afară de oiecti)ulimediat% Cameleonul%;antoma era aproape% "e $imţea $ufocat de *iul*iul ei% &ot re$tul eraimaterial%8şi $coa$e cămaşa şi $tătu 1ece minute 3n centrul camerei, 3n po1iţialotu$ului, fără $ă $e mişte $au $ă clipea$că din ochi, a$cult3nd armoniilepăm3ntului, 9duc3ndu5$e la perete:% Apoi $e de$colăci uşor, ca un şarpe ce$e tre1eşte la $oare şi 3ntr5o $erie de mişcări at3t de rapide şi uşoare, 3nc3tar fi putut trece drept un alerin care e6ecuta un pa$ complicat, parcur$epatru po1iţii4 o.o5toi5*eri, lo)itura laterală 1urătoare@ ne.o5a$chi5dachi,po1iţia pi$icii, pentru mişcare rapidă@ 1en.ut$u5dachi, po1iţia 3nainte,pentru lo)ituri cu pumnii şi .iadachi, po1iţia calului, pentru atacuri

laterale% Apoi, tot at3t de repede, dădu patru lo)ituri4 m3na &an*, pentrurete1at@ &ai$ho, lo)itura cla$ică cu călc3iul@ ma0a$hi51u.i, lo)itura 3ncla)iculă%+epetă mişcările de două$pre1ece ori, mărind de fiecare dată )ite1a%Apoi, tot at3t de repede 3ncetini ritmul, tot mai mult şi, ră$ucindu5$e 3ntr5o$in*ură mişcare lun*ă, filmată parcă cu 3ncetinitorul, re)eni 3n po1iţialotu$ului 3n care răma$e nemişcat alte 1ece minute%"e ridică 3n picioare şi 3şi $cutură m3inile% Era *ata%8n clipa aceea o )ă1u pe &ana% "tătea 3n uşă, *oală, cu trupul 3n)ăluit 3ntr5o lumină $laă, cu m3inile pe l3n*ă corp şi cu ochii $omnoroşi%5 C3inii mi5au $pu$ că eşti aici, 1i$e ea%

El păşi 3ntr5o ra1ă de lumină şi5şi ţinu m3inile 3n aşa fel 3nc3t ea $ă le poatăciti%5 Erai at3t de liniştită, 3nc3t n5am )rut $ă te tre1e$c% Am uitat de c3ini%Ea 13mi%5 2i ai fi dormit fără $ă mă tre1eşti<5 Poate%5 Pot $ă dorm oric3nd% "e apropie de el% N5ai )enit ca $ă răm3i%5 Nu, doar ca $ă )ore$c cu &o.enrui5$an%5 E plecat p3nă m3ine la ora ultimei me$e% Dar aş )rea $ă )ore$c cu tine,$ă5ţi pri)e$c u1ele%

El 3ntin$e m3na şi o atin$e foarte uşor pe u1e, iar ea 3i atin$e )3rfulde*etelor cu lima%

230



5 Pe faţa ta e $cri$ă tri$teţea, 1i$e ea%5 "unt oo$it%5 Nu oo$eală, )ăd eu%5 Nu e momentul $ă )orim de$pre a$ta%Ea nu5i mai pu$e la 3ndoială 7udecata% Era prolema lui şi dreptul lui $ă

alea*ă momentul potri)it% 8n afară de a$ta, el era acolo, chiar dacă numaipentru o clipă%5 Mi5a fo$t dor de tine, 'a1uo% Mi5e *reu $ă dorm fără alinarea raţelortale%5 2i eu m5am *3ndit mult la tine% Ea 3i m3n*3ie faţa cu de*etele%5 Ce ine e $ă te atin* din nou%"f3rcurile ei 3i atin$eră pieptul şi $e 3ntăriră% 3nchi$e ochii şi $pu$e45 M5am *3ndit la tine p3nă ce m5am $imţit ca o alină şi te dore$c 3n*ro1itorde tare%El o $tr3n$e 3n raţe şi5i m3n*3ie $patele, o $imţi apropiindu5$e şi mai tarede el% De*etele ei $e mişcară $pre pantalonii lui şi5i de$cheiară% 3şi $trecurăm3na 3năuntru, 3l $imţi, 3şi pu$e de*etele 3n 7urul lui şi5l $imţi cum $e e6cităla atin*erea ei% Cu cealaltă m3nă 3i de$cheie fermoarul şi5i lă$ă pantalonii$ă cadă% 8i luă m3na şi i5o pu$e 3ntre picioarele ei, conduc3ndu5i de*etele

3ntre u1ele ei, m3n*3indu5$e cu m3na lui% 3şi lin$e cealaltă m3nă şi5l m3n*3iemai tare%8l $imţi cum de)ine ri*id% "e ridică pe )3rfuri şi 3ncepu $ă tremure% Micile eiţipete păreau prin$e 3n *3t@ apoi de$chi$e *ura şi ele i1ucniră, o a)alanşăde ţipete care trimi$eră $3n*ele nă)alnic prin peni$ul lui 3ntărit%8l *hidă $pre ea, 3l $imţi alunec3nd 3năuntru şi5şi 3ncolăci un picior 8n 7urultaliei lui, ridic3ndu5$e şi lă$3ndu5$e 3n 7o$ pe )3rful celuilalt picior%

3l 3n)ălui, 3l atra$e ad3nc 3n ea, 3l $tr3n$e şi apoi 3l lă$ă, apoi o făcu din nou%2i din nou% 3ncepu şi el $ă tremure% -emu, dar era mai mult un m3r3it% Apoiea 3şi 3ncolăci şi celălalt picior 3n 7urul lui, iar el o prin$e de ora7i şi 3ncepu$ă5i le*ene coap$ele% Un foc ce coor3 pe şira $pinării 3ntre coap$e, 3ide$cătuşă un urlet interior şi e6plodă 3n ea, iar ea 3i muşcă u1a de 7o$ 3ntimp ce el ţipa%El $e lă$ă uşor 3n *enunchi, $e $pri7ini pe un raţ şi o lă$ă pe podea% ?ăceaacolo, pri)ind 3n $u$ la el, şi ră$uflarea 3i re)enea 3n $curte con)ul$ii%5 A fo$t at3t de repede că e de7a o amintire, 1i$e ea% >ino 8n pat, 'a1uo, şiai $ă te tre1eşti 3n mine, şi )om 3nt3mpina $oarele cu ţipetele noa$tre%

H%

!apone1a micuţă mer*ea cu paşi repe1i 3n 7o$ul $tră1ii cu *arduri $preşcoala de .endo% Au1i 1*omotele a$cuţite, plate ale $ăiilor de amu$lo)indu5$e una de alta, 3ncă 3nainte de a intra 3n 3ncăperea mare, puternicluminată%

3năuntru $cena ce $e de$făşura ar fi putut fi din $ecolul alşapte$pre1ecelea% Erau două1eci de $tudenţi cu toţii, fiecare ine apăratde un coif şi o ma$că cu ner)uri numită men, haine *rele, cu $patele deamu$, numite do, .ote$, mănuşi de piele ce le acopereau m3inile şi

3ncheieturile şi o tare căptuşită, care le prote7a )intrele şi p3ntecele%

231



Mer$e pe o latură a $ălii, către un podium din faţă, şi răma$e tăcută 3ncolţ, urmărindu5l pe mae$trul $en$ei, profe$orul, care părea $ă plutea$că

3n 7urul camerei, urmărind fiecare echipă care $e duela, inter)enind uneoripentru a face c3te o o$er)aţie% 9"padele: $hinai, făcute din patru şipci deamu$, le*ate 3mpreună la m3ner cu piele, pocneau a$cuţit c3nd $tudenţii

3ncercau $ă marche1e puncte, lo)ind 3n creştetul capului, la 3ncheieturadreaptă, partea dreaptă a pieptului şi la *3t%"en$ei preda prin e6emplu% C3nd )oia $ă in$truia$că un $tudent, intra purşi $implu 3n luptă, prelu3nd rolul ad)er$arului% Mişcările lui erau uluitoare% 8l)ă1u marc3nd trei puncte, cu ceea ce părea a fi o $in*ură mişcare% "e

3nclină 3n faţa ele)ului şi $e du$e mai departe, croindu5şi drum prin 3ncăpere p3nă c3nd a7un$e la ea% 3şi $pri7ini $pada $hinai de perete%5 "cu1aţi5mă, O.ari5$an, $pu$e ea% Nu )5aş fi 3ntrerupt ora, dar e ce)aimportant%5 3nţele* (chida, ră$pun$e el liniştit% Pre$upun că $e 3nt3mplă unele lucruri

3n &o.o<5 /ai, Cel numit 'a1uo e mult mai un dec3t am cre1ut%5 Deci 'ei şi prietenii lui nu l5au de$cura7at<5 'ei e 3n $pital% Are falca fracturată% Ceilalţi au fo$t răniţi% A $pu$ că era caşi cum ai lupta cu )3ntul%Mae$trul de .endo nu $pu$e nimic timp de c3te)a $ecunde% 3şi pri)ea ele)iilucr3nd şi, fără $ă $e 3ntoarcă, 3ntreă45 A pro*re$at, ace$t 'a1uo<5 Poate% Mai 3nt3i $5a du$ la arhi)ă, apoi a )i1itat pe un anume /ada$hi dela 'ancho5uchi% A fo$t la &eatrul 'au.i, unde a pu$ 3ntreări de$pre

machia7 şi de$pre actorii care au lucrat acolo 3n trecut% (ar acum e aici%5 3n 'oto<5 /ai% "tă 3n ca$a lui &o.enrui% 2i şi5a planificat $ă $e ducă la &anaea$tă1i, mai t3r1iu%5 (ntere$ant%5 Cunoaşte ţara şi felul no$tru de a fi% "e mişcă uşor%5 E la fel cu ceilalţi% C3nd)a a lucrat la C(A% "unt toţi la fel% Dar cu en*le1ulce e<5 El e mult mai $util% Parcă nici nu $5ar cunoaşte%5 Dar ceilalţi doi<5 A$eară mai erau 3ncă 3n &o.o%

5 De ei o $ă mă ocup mai t3r1iu% Mulţume$c% 3mi pare rău pentru 'ei, dar$unt $i*ur că o $ă $e facă ine% E plăcut $ă ştiu că mă pot a1a pe prieteniimei%

!apone1a numită (chida $e 3nclină din nou%5 "ă5l urmărim 3n continuare< 3ntreă ea%5 Nu% Dar $upra)e*heaţi5i pe cei doi din &o.o% Mai 3nt3i treuie $ă5llichide1 pe a$a$in, pe OB/ara, care $e dă drept 1iari$t% După aceea ne )omocupa de ceilalţi%2i $pun3nd acea$ta $e 3ntoar$e şi, mişc3ndu5$e cu *raţia unui dan$ator, $eră$uci printre ele)i ca un der)iş, marc3nd punct după punct P3nă c3nd 3i

3n)in$e pe toţi% Apoi $e opri, 3şi $coa$e men5ul şi r3$e%

232



%

8n timp ce mer*eau cu maşina pe drumul cotit de la &anae, OB/arapri)ea fortăreaţa care $e afla $u$, pe $t3ncile de pe coa$ta muntelui%?idurile ei 3nalte de piatră păreau $ă crea$că din acele de pin şi din ulmi%

"u ea $e de$făşura -olful (o5Nada, pre$ărat cu in$uliţe@ dincolo de el,(n$ula "hi.o.u şi, dincolo de acea$ta, la )e$t, /iro$hima% Departe 3n 7o$, lapicioarele muntelui, re1er)oarele 3n formă de co1onac ale rafinăriei

Rumi$ha0a $c3nteiau 3n $oarele 3nceputului de după5amia1ă%Ca$telul de dea$upra lor fu$e$e con$truit 3n $ecolul al şapte$pre1ecelea deşo*unul &u.a*a0a Rea$u, ca a)erti$ment pentru toţi cei ce ameninţau $ăin)ade1e !aponia din$pre $ud% -eneralul /oo.er 3şi folo$i$e influenţacon$iderailă pentru a aran7a 3ntre *u)ernul 7apone1 şi AM+AN o 3nchirierepe termen lun*, tran$form3nd Cuiul Dra*onului 3n $ediul internaţional alcon$orţiului% Panorama era $pectaculoa$ă% #ărci de pe$cuit şi car*ouripluteau pe apa ala$tră a *olfului de dede$ut, iar şo$eaua ce ducea $prefortăreaţă era măr*inită de tufe de trandafiri şi de a1alee% După un urcuşde două1eci de minute pe )ulcanul acoperit de iară, ta6iul a7un$e lapoarta principală%(ntrarea nu era 3n$ă la fel de plăcută% 8n cadrul unei uşi tăiate 3n ma$i)apoartă de lemn din 1idul de piatră, 3nalt de şa$e metri, apăru un pa1niccare le ceru actele de identitate, $cri$orile de acreditare, apoi 3lperche1iţionă pe OB/ara% Era 7apone1 şi a)ea $tatura unui luptător de$umo% Uniforma lui, un co$tum )erde 3nchi$, pu$ pe$te un pulo)er ne*rucu *uler pe *3t, părea că e *ata $ă ple$nea$că la cu$ături% Pe raţul drepta)ea o etichetă mică pe care $cria $implu4 "ECU+(&A&E AM+AN% Mai purta

şi un ecu$on de identitate pe u1unarul de la piept% La 3nceput părupreocupat de faptul că OB/ara nu a)ea nici o $er)ietă, dar, 3n cele dinurmă, 3şi alun*ă 3n*ri7orarea ridic3nd din umeri% După ce termină controlul,

3i făcu $emn lui OB/ara $ă5l urme1e prin mica uşă%OB/ara aran7a$e ca ta6iul $ă5l aştepte şi5l urmă pe pa1nic 3n dai5dairi,curtea interioară% A)ea mărimea unei 7umătăţi de teren de fotal, erapa)ată cu piatră şi5i lip$eau copacii, *rădinile $au orice alte lucruriplăcute% De cealaltă parte a curţii, $e aflau trei clădiri de c3te un eta7%OB/ara recuno$cu ampla$area cla$ică4 3n centru, $hi$hin5den, $ala deceremonie şi principala con$trucţie a an$amlului, la dreapta ace$teia,$eiro5den, 9$ala pură şi rece:, de oicei, apartamentele şo*unului, iar la

$t3n*a, .ai$o5den, $au arăcile% Con$trucţiile a)eau acoperişuri de ţi*lăcu pantă 7oa$ă, curate la a1ă şi $u$ţinute de $t3lpi *roşi de lemn,coloraţi 3n roşu5aprin$% ;rumu$eţea cla$ică a arhitecturii fu$e$e pă$tratăperfect, cu două e6cepţii4 pa$a7e 3nchi$e le*au cele trei clădiri şi toateuşile erau 3nchi$e ermetic, 3n afară de uşa principală din $hi$hin5den%Pe acoperişul $ălii de ceremonie $e aflau trei antene paraolice, iar $u$,pe 1iduri, mai multe reflectoare% ;ără $ă atra*ă atenţia, OB/ara $tudiee6teriorul 3n timp ce tra)er$a curtea% C3ţi)a ăraţi şi femei 3n halatene*re lucrau 3n curte, şter*3nd, *rel3nd@ era e)ident că AM+AN pă$tralocul e6trem de curat% Apoi $imţi că cine)a 3l urmăreşte şi 3ntoar$e, ca din

3nt3mplare, capul% "u unul din acoperişuri era un om 3n umră, o formă)a*ă, cu e6cepţia unui ochi crud, care prin$e$e un refle6 al luminii $olare%

233



Omul $e 3ndepărtă, dar nu 3nainte ca OB/ara $ă5i o$er)e şi celălalt ochi,acoperit cu o andă nea*ră, şi o cicatrice 1imţată, care i $e 3ntindea de larădăcina părului p3nă la falcă% Apoi di$păru%Era o o$er)are normală $au o $upra)e*here delierată< A)u $entimentulneplăcut că poate 3l cunoştea pe ace$t om, dar nu5şi Putea aminti unde

$au c3nd $e 3nt3lni$eră% 8n timp ce intrau 3n clădirea principală, 3l năpădi$en1aţia că 3i $capă ce)a% "e $cutură şi hotăr3 $ă uite%/olul rotund de la intrare fu$e$e tran$format 3ntr5o cameră de primire%Lumina )enea Prin fere$trele din cornişa ta)anului 3nalt, cu con$ole 5-rin1ile de $te7ar erau lu$truite fără pată 5 pereţii erau acoperiţi cupara)ane de măta$e, cu )echi picturi delicate% "in*ura pie$ă de moilăera un irou de oţel ino6idail, 3n $til tipic american, aşe1at 3n mi7loculcamerei, pe care nu $e afla nimic 3n afara unei cărţi de oa$peţi şi a unuitelefon cu multe utoane% Mici camere de luat )ederi $upra)e*heaucon$tant 3ncăperea de $u$, de pe *rin1ile ta)anului% La a1a pereţilor $emai aflau detectoare de metal şi cipuri electronice% Nimeni nu putea intra

3n nici una din clădiri fără $ă treacă prin acea$tă cameră şi nimeni nuputea trece pe aici cu nici un fel de metal $au di$po1iti) electronic%#ăratul aşe1at 3n $patele iroului purta co$tumul )erde şi pulo)erulne*ru al forţelor de $ecuritate, cu trei dun*i pe m3necă% 3şi purta toculpi$tolului 3n $til occidental, cu )3rful at3rn3nd p3nă aproape de *enunchi%Era lat 3n umeri, $uţire 3n talie, drept ca o ţea)ă de puşcă, dur ca undiamant, iar faţa lui a$pră era puternic ron1ată% Nu a)ea nici un *ram de*ră$ime şi, 7udec3nd după e6pre$ia feţei, proail că un 13met i5ar fipro)ocat durere%OB/ara cunoştea *enul% Proail era un fo$t ofiţer $au in$tructor militar%

Pe ăratul de l3n*ă *ardian 3l recuno$cu imediat din cărţile de i$torie şi)echi comunicate de pre$ă% Pe atunci era $la, arăt3nd ca un $tri*oi, dupătrei ani de pri1onierat 3n la*ăr% Ochii lui, duşi 3n fundul capului, reflectauun fel de ucurie $ticloa$ă, hainele .a.i at3rn3nd ca pe un $chelet% Acumera mai plin, aproape $pilcuit, cu părul al şi o mu$taţă ală, cu )3rfurile

3ntoar$e 3n $u$% Ple$ni un a$ton de tre$tie de pantalonii .a.i apretaţi şi)eni 3n 3nt3mpinarea lui OB/ara cu m3na 3ntin$ă% Era *eneralul !e$$e-ar)e, Martirul #arăcilor "uchi%5 Domnul OB/ara<5 Da%5 #un )enit la Cuiul Dra*onului% "unt *eneralul -ar)e, )icepreşedinte

e6ecuti), iar ace$ta e$te $er*entul &ra)or$, de la "ecuritate%5 3nc3ntat, 3i $pu$e OB/ara lui -ar)e% >5am recuno$cut imediat, domnule%E o ade)ărată onoare pentru mine%5 Mulţume$c%5 Arată ca o *arni1oană, $pu$e OB/ara cu un 13met, uit3ndu5$e 3napoi $pre

&ra)or$%5 -eneralul /oo.er conduce ca 3n armată% Puterea oişnuinţei, pre$upun%5 Cred că da%5 Păi, )ă aşteaptă% >eniţi%

3n timp ce tra)er$a )a$ta anticameră, OB/ara au1i $unete 3năuşite )enind

de dincolo de pereţi4 maşini de $cri$ electrice, 313it de computere,

234



ca$etofoane derul3nd en1i% Unde)a, 3n imen$a clădire )eche, $epetreceau o mulţime de lucruri%-ar)e 3l condu$e 3ntr5o cameră şi 3nchi$e uşa după el% Dintr5o dată $efăcu linişte ca 3ntr5o i$erică la mie1ul nopţii%

3ncăperea era enormă, fiind proail camera de audienţe a şo*unului,

*3ndi OB/ara, şi foarte 3ntunecoa$ă% Nici un pic de $oare nu pătrundea 3năuntru% ;ere$trele erau 3nchi$e ermetic, cu para)ane de amu$acoperite cu paie, iar peretele opu$ fu$e$e tran$format 3ntr5o $eră deinterior% Lumini $lae aruncau umre )a*i, purpurii printre plante şi feri*i,

3n timp ce $tatui antice de c3ini şi de lei de pa1ă din temple făceau de$antinelă 3n tăcere, 3n colţurile 3ntunecate% &ocurile 3i ră$unau pe podeauadin lemn tare%Era foarte cald şi umed, şi miro$ea )a* a tutun de pipă%OB/ara $e aşe1ă 3ntr5un fotoliu mare din piele ce făcea parte din moilierulaşe1at l3n*ă intrare% O $in*ură lampă, acoperită cu un aa7ur filipine1 dinnuiele, arunca un cerc mic de lumină pe mă$uţa de l3n*ă fotolii% Nu $e*ă$ea nimic de citit%Aşteptă% "in*urul $unet era tic5tacul unui cea$ de unde)a din cameră%

3ncepu $ă tran$pire% "e *3ndi că umiditatea din cameră treuie $ă fi fo$t deaproape $ută la $ută, iar temperatura, de pe$te trei1eci de *rade%"e adapta $paţiului, a$cult3nd fiecare mişcare4 roua picur3nd de pe plante,picioarele $uţiri ale unei in$ecte 1*3riind podeaua, 313itul electric $la allămpilor, melodia de metronom a cea$ului care ticăia%2i mai era ce)a% O re$piraţie 3nceată, $uperficială% Altcine)a mai era 3ncameră 3mpreună cu el% OB/ara 3ncepu $ă $crute1e 3ntunericul cu am3ndoiochii% "unetul )enea dintr5un colţ deo$eit de 3ntunecat, de l3n*ă $eră% "e

au1i h3rş3itul unui chirit, apoi i1ucni o luminiţă ca de chihlimar, urmatăde o flacără care p3lp3ia% 8n lumina ei şo)ăielnică, )ă1u profilul i$toric al lui/oo.er, na$ul de şoim, ma6ilarul de *ranit, *3tul lun*, cla$ic%5 ;oarte ine, domnule% M5aţi de$coperit 3n%%% mai puţin de un minut% Oconcentrare incrediilă% &ra$e de şnurul lămpii@ un #uddha imen$, cup3ntecul $mălţuit 3n roşu, $trălucind 3n lumină, $tătea cu picioarele

3ncrucişate la a1a ace$teia, pri)ind fi6 camera cu nişte ochi impenetraili,pictaţi%5 &reuie $ă5mi cer $cu1e pentru ace$t $trop de melodramă% Ochii mei $untfoarte $en$iili la lumină%#ătr3nul era aşe1at 3n $patele unui enorm irou de campanie, *ol cu

e6cepţia lămpii 3n formă de #uddha, cu )echiul ei aa7ur cu fran7uri şi 3ntrerupătorul cu şnur, o )eche cutie de lemn pentru $cri$ori şi o a*endă%8n faţa iroului $tăteau aliniate opt $caune cu $pătar 3nalt%5 >ă cer $cu1e şi pentru umiditate% La următoarea ani)er$are 3mpline$copt1eci de ani% "3n*ele meu $5a cam $uţiat% Dacă $unt mai puţin detrei1eci de *rade, mă ia cu fri*% Doriţi $ă eţi ce)a< O $ă )ă $imţiţi maiine%5 Aş dori un ceai%5 Cald $au rece<5 +ece, )ă ro*%

Apă$ă un uton unde)a $u ma$ă, şi &ra)or$ apăru 3n uşă%5 Ceai rece pentru domnul OB/ara, $er*ent% Mie un pahar de $ifon, te ro*%

235



5 Da, domnule% 2i di$păru%5 Unele lucruri nu $e $chimă niciodată, 1i$e /oo.er% Am fo$t at3t de multtimp 3n armată, 3nc3t mă mai *3nde$c şi acum la a$i$tenţii mei, din punctulde )edere al *radului mai de*raă dec3t al titlului%5 Par $ă fie o mulţime de tipi 3n$ărcinaţi cu $ecuritatea prin prea7mă%

5 Nu poţi fi niciodată prea atent, ră$pun$e el laconic, şi continuă4 De faptacea$ta e o ade)ărată fortăreaţă% Le5a luat cinci ani $5o con$truia$că, de laIG la II% "copul ei era $ă5i de$cura7e1e pe $trăini $ă intre 3n !aponia,după ce şo*unatul a 3nchi$ ţara% "unt $i*ur că aţi remarcat pri)eliştea c3ndaţi urcat% Domină 3ntre*ul *olf şi (n$ula 'u$hu%5 E foarte impre$ionantă%5 Cinci ani de muncă *rea, şi ătr3nul n5a mai )enit $5o )adă terminată%Clătină din cap% &oată munca a$ta% De fapt, Cuiul Dra*onului n5a fo$tniciodată atacat%5 Cum de )5aţi hotăr3t $5o folo$iţi<5 Din con$ideraţii $entimentale, ănuie$c% A fo$t $ediul meu de )ară c3nderam *u)ernator militar, după ră1oi% 3nainte de a$ta, aici 3şi a)ea $ediul o$ecţie $pecială a "er)iciului "ecret 7apone1%O femeie 7apone1ă $e *răi $ă intre 3n cameră cu ăuturile lor, $e 3nclină şiieşi% Era t3nără, cu puţin pe$te de ani, foarte dră*uţă, şi niciodată nuridică ochii din păm3nt%5 Ei ine, domnule OB/ara, 3n $ănătatea dumitale şi $ucce$ cu articolul%Cum )ă pot a7uta<>3r$ta ad3nci$e liniile ri*ide de pe faţa lui /oo.er, tran$form3ndu5le 3nşanţuri ad3nci% Pomeţii 3nalţi ieşeau 3n relief ca )3rfurile pe o $t3ncă% Pielea

3i era aproape tran$parentă de ătr3neţe, iar ochii $trăluceau de $u

$pr3ncenele ale şi *roa$e% 8l pri)i inten$ pe OB/ara prin nişte ochelari de$oare 3n timp ce5şi umplu cu tutun Pipa de ar*ilă%5 Mă documente1 pentru un articol de$pre indu$tria petrolului, 1i$e OB/ara%Con$orţiul dumnea)oa$tră mă intere$ea1ă pentru că e$te nou%5 Un adole$cent, ca $ă 1ic aşa% De fapt *rupul are multă e6perienţă%/oo.er $chimă ru$c $uiectul% Aţi făcut un drum lun* pentru acea$tădocumentare%5 Eram 3n !aponia cu alte treuri%5 3nţele*% >ă place ţara<5 Am cre$cut aici%5 Da< 8n ce parte<

5 &o.o, pe urmă 'oto%5 Ah, atunci pre$upun că a)em 3n comun dra*o$tea pentru acea$tă ţară%9Ce de ări, *3ndi OB/ara% >ulturul ă$ta ătr3n ştie de7a a$olut totulde$pre mine% De ce 7oacă teatru<: OB/ara 3ncu)iinţă%5 'oto e$te locul meu preferat din toată lumea%5 Puţin prea liniştit pentru un ătr3n $oldat ca mine, 1i$e /oo.er, lă$3ndu5$epe $pate 3n $caun şi pri)indu5l pe OB/ara pe$te *loul lămpii%5 "unteţi 3n acelaşi timp $in*ura companie americană de petrol care5şi are$ediul 3n !aponia, $pu$e OB/ara, şi a$ta mă intere$ea1ă%5 Păi, nu e nimic mi$terio$ 3n a$ta% E6i$tă o mulţime de moti)e pentru care

ne5am in$talat 3n ace$t loc%OB/ara 13mi%

236



5 $ta5i unul dintre moti)ele pentru care $unt aici, ca $ă de$copăr c3te)adin ele%5 #ine% 8ntreaţi5mă%OB/ara $coa$e un locnote$ şi un pi6% 3ncă mai au1ea un cea$ ticăindunde)a, dar nu $e )edea nici urmă de el% "unetul părea $ă )ină de la

*eneral% Un cea$ de m3nă, poate%5 Păreţi preocupat de ce)a, domnule, $pu$e /oo.er%5 Nu e important% Aud 3ntruna un cea$ ticăind unde)a%5 Ah% Cea$ul e$te aici 3năuntru, domnule OB/ara, $pu$e el, ăt3ndu5$e 3npiept% Un $timulator cardiac 1*omoto$, dar eficient% Doctorii mei nu )or $ăumle la el acum% +3$e% Dacă nu mai ticăie, )ă ro* $ă chemaţi doctorul%OB/ara 3ncepu cu 3ntreări de$pre /oo.er şi a$ocierea lui cu AM+AN%5 Eram preşedinte la (ntercon Oil% Noi am propu$ primii con$orţiul%5 C3nd aţi 3nceput $ă acti)aţi 3n indu$tria petrolului<5 Oh, acum cinci$pre1ece $au două1eci de ani% C3nd am candidat lapreşedinţie% Unii dintre cei mai 3n)erşunaţi $uporteri ai mei erau te6ani%C3nd am ieşit din cur$ă, mi $5a propu$ $ă preiau (ntercon% Compania a)eaproleme% 8i lip$ea un mana*ement puternic la )3rf% 8n doi ani am făcut5o$ă toarcă precum un 7eep proa$păt ieşit din farică%5 De ce aţi propu$ un con$orţiu<5 Le dădea companiilor implicate o nouă putere financiară% Ca oriceindu$trie, are ne)oie de ani ca $ă facă ani%5 Memrii con$orţiului $chimă 3ntre ei informaţii< /oo.er aproă%5 &ehnolo*ia tuturor companiilor e$te reciproc 3mpărtăşită, dar elefuncţionea1ă indi)idual% Profiturile le aparţin% AM+AN nu e un centru alprofitului, e mai mult o%%% or*ani1are a $er)iciilor%

5 Mai $unteţi 3n le*ătură cu (ntercon<5 Numai 3n calitate de con$ultant% Ma7oritatea timpului pe care 3l petrecemaici e dedicat operaţiilor lui AM+AN%5 C3nd a fo$t format, de fapt, con$orţiul dumnea)oa$tră<5 8n cele din urmă, am fo$t 3nre*i$traţi cam acum un an% Ne5a luat ce)atimp $ă punem totul cap la cap% >ă puteţi ima*ina prolemele c3nd 3ncerci$ă aduci c3te)a companii importante $u aceeaşi umrelă% Au fo$tnece$are foarte multe ne*ocieri pentru a $ati$face ne)oile şi cererilefiecărei $tructuri de corporaţie% +epet, domnule OB/ara, fiecare dintreace$te companii 3şi pă$trea1ă autonomia%5 Da% C3t au durat ne*ocierile<

5 Am 3nceput $ă )orim de$pre a$ta prin%%% oh, BGH $au aşa ce)a%5 Ce companii $5au alăturat p3nă la urmă<5 A mea, (ntercon% Apoi "un$et Oil, /en$ell, American Petroleum%%% Oamintire rapidă, nein)itată şi neaşteptată, o $curtă $trăful*erare din trecut

3i 3ntrerup$e concentrarea şi şter$e din mintea lui ceea ce urma $ă $pună%5 3mi pare rău, $pu$e el 3ncet, ce%%% ăăă, ce $puneam<5 3mi clădeaţi o li$tă cu memrii AM+AN%5 De$i*ur "ă )edem, unde eram%%%Continuă, dar amintirea per$i$ta, forţ3ndu5l $5o aorde1e% 9Era la "dne,*3ndi el% Prima cutie a )enit chiar după ce ne5am in$talat 3n "dne%: "e

$cutură ca $ă $cape de *3nd%

237



5 (ntercon, American Petroleum, /en$ell, "un$et%%% OB/ara reluă li$tapentru el%5 De$i*ur%%% $ă )edem, mai e #rid*e$ "al)a*e Corporation, &he "toneCorporation% Mai a)em un aran7ament cu o mică firmă italiană care faricămotoare%

5 De ce un şantier na)al<5 &ancuri petroliere, ătr3ne, tancuri petroliere% De ce $ă hrănim indu$tria*recea$că dacă putem $ă ni le con$truim pe ale noa$tre<5 Autonomie<5 Cam aşa ce)a%5 Dar &he "tone Corporation<5 E o companie holdin*, pentru c3te)a facilităţi ener*etice 3n ;lorida,-eor*ia, Alaama şi alte c3te)a $tate $udice%5 Are şi rafinării de petrol, nu<-eneralul 3şi aprin$e din nou pipa, folo$ind timpul pentru a5l $tudia maimult pe OB/ara% Nu treuie $ă5l $ue$timăm pe ace$t om, *3ndi%5 Da%5 Aici, 3n !aponia< /oo.er aproă din cap%5 Chiar 7o$, la poalele dealului% ;arica Rumi$ha0a% Noi le dăm de lucru% Ea doua din lume ca mărime%5 Aduceţi petrol din alte părţi ale lumii ca $ă5l rafinaţi aici<5 Corect din nou% Dacă )ă intere$ea1ă, pot $ă )ă aran7e1 o )i1ită%5 Poate 3n cur$ul $ăptăm3nii%/oo.er dădu 3ncet drumul unui rotocol de fum către plafon%5 #ine, $pu$e el, cred că o $ă )i $e pară in$tructi)%5 Rumi$ha0a aduce profit< 3ntreă OB/ara% /oo.er 13mi%

5 Nu $untem o or*ani1aţie de caritate@ $untem 3n afaceri ca $ă facem ani% Rumi$ha0a a)ea capacitatea care ne treuia%5 A$ta )5a adu$ 3napoi 3n !aponia<5 AM+AN e$te o companie internaţională% ;olo$im c3te)a rafinării 7apone1e%De a$emenea, 3nt3mplător, eu%%%Ochii lui /oo.er părură $ă $e 3ntunece 3n timp ce )orea% Parcă )i$a cuochii de$chişi%5 %%% e ca şi cum aş trăi aici%#ătr3nului 3i )enea *reu $ă $e concentre1e% 8n mintea lui 3ncepu$eră $ă $einfiltre1e per$i$tente amintiri 3ntunecate% 8l a$culta atent pe OB/ara

3ncerc3nd $ă le alun*e, dar ele răm3neau, $u$tituindu5$e realităţii%

Era al doilea%%% nu, proail era al treilea cameleon% 3şi amintea cutia, deşinu a)ea nimic deo$eit% Era doar o $implă cutie ală, şi 3şi amintea că $euita$e la ea foarte multă )reme, a$cult3nd creatura care $e mişca

3năuntrul ei 3n ritmul 3n care ura creştea 3n el% Era 3n "dne de două luni,pun3nd la cale planurile care $ă 3i apropie tot mai mult de /on$hu% Ca$aera un conac )ictorian, cu cerce)ele ale, care aparţinu$e c3nd)a*u)ernatorului, un loc $paţio$ şi aeri$it, care fu$e$e tran$format 3n $ediupentru companiile lui% Pe$te tot erau *ăr1i% 2i totuşi, ea reuşi$e $ă intre 5cu cutia%"tătea 3n picioare 3n faţa lui, 3n camera $paţioa$ă, cu faţa calmă ca un lac,

atitudinea aceea impenetrailă care nu lă$a $ă $e *hicea$că nimic% >iaţa

238



fu$e$e ună cu ea% Pielea 3i era curată şi netedă, iar ochii 3n formă demi*dale erau 3n alertă%5 3mi aminte$c că erai mult mai dră*uţă, minţi el%5 Poftim< $pu$e OB/ara%5 Oh, $cu1e% Mintea 3mi rătăcea% Afaceri%%% >ocea i $e $tin$e%

5 >ă 3ntream dacă dumnea)oa$tră aţi fo$t cel care a a)ut iniţiati)a creăriilui AM+AN, $pu$e OB/ara%5 8ntr5un fel% "5a conturat aproape ca o%%% ăăă, nece$itate% C3te)a dintrecompanii 3şi pierdu$eră%%% directorii, 3n timpul ne*ocierilor De fiecare datăc3nd $e 3nt3mpla, treuia $ă o luăm de la capăt, a)3nd de5a face cu oameninoi%5 Ce $5a 3nt3mplat cu acei oameni din conducere<5 Au murit% De cele mai multe ori din cau1e naturale% &rei au murit 5 nu,cred că patru 5 de atac de cord şi a mai fo$t un accident auto%%% 3n oriceca1, au fo$t foarte multe 3nt3r1ieri% E complicat, ştiţi, $ă 3ncerci $ă adunitoate a$tea, cu $chimările ruşte din mana*ement%>orea aproape automat pentru că mintea continua $ă5i alunece 3napoi 3ntimp%8n ;ilipine, politica o făcu$e $ă răm3nă tăcută şi la locul ei% Politica şi o $utăde dolari americani pe lună, un preţ de$tul de mic pentru e)itarea unui$candal care i5ar fi ruinat cariera%Cum reuşi$e, 3n mi7locul unui ră1oi, $ă a7un*ă din Lu1on 3n Au$tralia<Cutia ră$pundea la acea$tă 3ntreare%Cameleonul aran7a$e totul% Nu 3ncăpea 3ndoială% De două ori 3nainte, cutiilea7un$e$eră% 8n fiecare era $emnătura lui@ un $in*ur cameleon% 8n prima nufu$e$e nici un me$a7, numai o mică foto*rafie a ăiatului $t3nd 3n faţa unui

templu "hinto din &o.o% Arăta 3n*ro1it%A*enţii $ecreţi ai lui /oo.er dedica$eră luni de 1ile 3ncercării de a aflace)a de$pre Cameleon% Chiar şi a*enţii lor din !aponia ştiau foarte puţin%Era şeful unei $ecţii $peciale a "er)iciului "ecret 7apone1% Nimeni nureuşi$e $ă de$copere ade)ăratul lui nume%Al doilea cameleon, o lună mai t3r1iu, 3n$oţea primul me$a7 ade)ărat pecare 3l primi$e /oo.er% #ătut la maşină clar, pe o mică foaie de h3rtie,$punea $implu4 9Prolema e ne*ociailă:%Nimic mai mult%Apoi, după alte două luni de aşteptare chinuitoare, ea )eni$e $ă5i aducăper$onal me$a7ul )eral% (n$ulta $upremă%

;oto*rafia era $adică% #o, $t3nd 3ntr5un coşciu* de copil% #ăiatul arătaoo$it, poate chiar dro*at%5 Ce )rea<5 &reuie făcut repede% "ăptăm3na )iitoare%5 Ce )rea< 3ntrea$e /oo.er, furio$ că $e tre1ea ne*ociind cu un ofiţer

7apone1 şi cu o concuină%Ea 3nchi$e$e ochii şi repeta$e pe de ro$t45 8l )a da pe Molino 3n $chimul amiralului A$ieda, pe care en*le1ii 3l ţinacum pri1onier aici, 3n Au$tralia%Doamne, cum o ura% 2i totuşi, era 3ncă atra$ de $en1ualitatea ei% "e

3ntrea dacă trupul ei $e $chima$e o dată cu trecerea anilor şi $e *3ndea

239



la ea 3ntin$ă *oală l3n*ă el% &imp de trei ani fu$e$e un $ecret de $tat% Doar-ar)e ştia%-eneralul, )ădu) doar de luni, culc3ndu5$e cu o fată 3n ca$ă deşapte$pre1ece ani şi alun*3nd5o după ce 3i făcu$e un fiu% Doamne, cum armai fi ciripit de$pre a$ta coţofenele de la Cluul Ofiţerilor% Dar $uperiorii

lui< L5ar fi di$tru$%Acum o ura, cu at3t mai mult cu c3t, 3n $lăiciunea lui, trăi$e trei ani 3ntr5ominciună care $e 3ntorcea $ă5l 3ntuie% Creştin 3n)erşunat, o pri)ea chinuitde )ino)ăţie%5 Ar treui $ă fii 3mpuşcată ca a*ent inamic, 3i $pu$e el%5 8l )reau 3napoi pe fiul meu )iu, $pu$e ea%%%5 %%% accident de a)ion, $punea OB/ara%5 >ă ro* $ă mă $cu1aţi, $pu$e /oo.er, $ărind 3napoi la realitate%5 "puneam că +oert$on de la "tone Corporation, a fo$t omor3t 3ntr5unaccident de a)ion%5 Da% Nu treuia $ă 1oare el, ştiţi% Politica companiei% Dar c3nd eştipreşedinte de corporaţie, cine aplică pedep$ele, ei< A$ta ne5a dat Puţin

3napoi% Eram aproape de o 3nţele*ere cu "tone c3nd $5a 3nt3mplataccidentul% 2i a mai fo$t şi tipul ăla din, ăă, Dalla$%%%5 Da)id ;i$.e &hurman, de la Alamo OiL% /oo.er 3l pri)i, e)ident $urprin$%5 Dar )ăd că eşti ine informat, tinere% 2i &hurman era un neun% Dacă numă 3nşel, era $5o păţea$că de c3te)a ori 3nainte%OB/ara in$i$tă, clarific3nd informaţiile 3nainte de a pune prolemaCameleonului%Dar *eneralul $e lă$ă iar cuprin$ de amintiri%%%Ce 3ndră1neală% "ă5i dea un ultimatum lui, al doilea ofiţer ca ran* din

comanda Pacificului% Era 3nfuriat%5 Uite ce părere am eu de$pre ticălo$, 3i $pu$e /oo.er femeii% Apucăşop3rla, o ţinu cu o m3nă şi5i $tr3n$e corpul care $e 1)3rcolea, p3nă c3nd oomor3% O aruncă la loc 3n cutie%5 Du5i a$ta 3napoi ticălo$ului 3mpreună cu complimentele mele%5 O $ă5l laşi $ă5l ucidă pe Molino<5 8l cheamă #o%5 8l chema Molino 3nainte ca tu $ă mi5l furi% Ce laş eşti5 ;emeie, 3mi pui rădarea la *rea 3ncercare% Dar şi ea $e pierdu$e cufirea%5 >reau 3nţele*erea aceea% Măcar a$ta poţi $ă faci% L5ai pără$it o dată%%%

5 L5am pără$it< A fo$t un act al $orţii% Nu l5am aandonat pe ăiat, eu%%%5 #ăiatul% #ăiatul% A$ta5i tot ce a fo$t pentru tine, ăiatul% Mi l5ai luat odată% Dacă nu faci a$ta, o $ă le $pun că m5ai )iolat 3n ca$a ta din #a$tine,că%%%5 &e5am )iolat 8n )iaţa mea n5am mai )ă1ut o pereche de picioare care $ă$e de$chidă at3t de repede% E fiul meu şi o $ă5i $pun cum )reau eu% N5ainici un drept a$upra lui% E al meu, adoptat le*al% &oate celelalte acte aufo$t di$tru$e% Nu poţi do)edi%%% nimic%5 E fiul meu% O $ă5l omoare% &reuie $ă faci aşa cum%%%5 La dracuB, femeie, cum 3ndră1neşti $ă mă ameninţi cu minciuni şi şanta7<

Nu5mi $pune tu mie ce o $ă facă şi ce nu%%%

240



Era copleşit de m3nie şi de )ino)ăţie% (ma*inile 3i 3ntunecau raţiunea%Păcate ale cărnii% Cal)in şi a$tonul lui de ful*ere% (ma*ini care 3i catali1auura% (ar ea $tătea 3n faţa lui, o con$oartă inamică, ameninţ3nd cu şanta7ul%;uria lui i1ucni necontrolat%5 Nu ştiu cum ai a7un$ aici, dar acum ţi $5a 3nfundat% O $ă pun $ă te

are$te1e, o $ă fii acu1ată de 3naltă trădare% O $ă tra* eu 3n$umi trapa de la$p3n1urătoarea ta%5 2i cum cre1i că ai $ă mă are$te1i, fără $ă ia$ă la i)eală că $unt mamafiului tău<5 Nimeni nu o $ă te creadă% O pro$tituată filipine1ă de)enită a*ent

7apone1< /aOchii ei 3ntunecaţi, arunc3nd )ăpăi, arătau 3n ce $tare de furie era% 3şi dăducapul pe $pate şi5l $cuipă pe$te irou%"e ridică 3ncet, ocoli iroul şi )eni foarte aproape de ea%5 Am $ă te 3n)ăţ eu $ă re$pecţi ce repre1int, căţea cu ochii olici Ea $eretra$e din nou, m3r3ind cu ură, şi atunci ura lui i1ucni%#ru$c, 3ntin$e m3inile şi o prin$e $tr3n$ de *3t% M3inile lui mari şi o$oa$e 3i$tri)iră mai 3nt3i $tri*ătele, apoi traheea, apoi larin*ele% Dar continua $ă$tr3n*ă şi $ă ră$ucea$că%%%

3ncă mai au1ea $unetul acela ca cel făcut de nişte eţişoare ră$ucite şirupte%5 Domnule *eneral<5 Da5 >ă $imţiţi ine<5 Da, da, ăă%%% m5am lă$at purtat de amintiri% Am a)ut o 1i *rea%5 3mi pare rău% Dar aş mai a)ea c3te)a 3ntreări%

5 >oi 3ncerca $ă fiu mai%%% ăă, atent%5 Aş dori $ă trecem la alt domeniu, $pu$e OB/ara% Acum e acum% Cu)3ntul9Cameleon: )ă $pune ce)a<A)u o $clipire 3n ochi, u1ele i $e mişcară, ma6ilarul i $e $tr3n$e% Păru $ăcapete culoare 3n ora7i%5 A$ta nu are a$olut nimic de5a face cu petrolul%5 Dar are de5a face cu dumnea)oa$tră%5 Mă $imt 3ntr5ade)ăr oo$it, domnule OB/ara%

3ncepu $ă $e ridice%5 "cu1aţi5mă, domnule *eneral, dar ştiu de$pre Cameleon% &reuie $ă)orim de$pre el%

/oo.er 3l pri)i ener)at%5 De a$ta ai )enit aici<5 Da, domnule%5 2i ce ştii, de fapt<5 Cameleonul e$te şeful unui $er)iciu $ecret foarte eficient pentru $ectorulpri)at% A*enţii lui au uci$, au furat $ecrete de corporaţie, au $aotatin$talaţii, cu preţul a $ute de )ieţi% 2i, dintr5un moti) oarecare, AM+AN şipartenerii lui par $ă fie )ictimele lui preferate% /oo.er tra$e de timp,umpl3ndu5şi pipa cu tutun şi aprin13nd5o%5 Putem )ori neoficial c3te)a clipe<

OB/ara e1ită% Pierdu$e o mulţime de informaţii une di$cut3nd 9neoficial:,dar nu a)ea de ale$%

241



5 Cameleonul e$te proail cel mai periculo$ terori$t din lume a$tă1i,$pu$e /oo.er% Metodele lui $unt impre)i1iile şi, la fel, ale*erea)ictimelor% Nu $e dă 3n lături de la nimic% 2anta7, răpiri, 7af, crimă, $aota7,orice%5 Credeţi că 3n $patele ace$tor fapte $tau concurenţii dumnea)oa$tră<

5 Nu $unt imuni% Unii dintre ei au $uferit la r3ndul lor% E)ident că unelecompanii folo$e$c%%% numai $er)iciile Cameleonului% Dar n5am idee cine $aude ce%5 Dar AM+AN pare $ă fie ţinta preferată%5 Nu ştiu%5 Dar dacă )5aş $pune că, după mine, Cameleonul a fo$t re$pon$ailpentru moartea lui "immon$, a lui +ichman, a lui &hurman%%% ma7oritateadirectorilor de la AM+AN care au murit $au au fo$t ucişi<5 Aş 1ice că faceţi afirmaţii *ra)e, dar fără do)e1i%5 8l cuno$c pe cel care i5a omor3t pe toţi, $pu$e OB/ara% "au aproape petoţi%5 Atunci, arată5l% Dacă ai o a$tfel de do)adă, poate că po)e$tea ta )a ficre1ută%5 Nu cred că e po$iil%5 A$cultă5mă, OB/ara, nimeni n5ar fi mai fericit dec3t mine dacă l5aide$coperi pe ace$t%%% )ampir şi ai arăta lumii ce e$te% Dar tot ce ai $pu$$au la ce ai făcut alu1ie p3nă acum ar fi cara*hio$ fără o modalitate de ado)edi%/oo.er lă$ă fumul pipei $ă5i ia$ă 3ncet din colţul *urii% "tătu aproape unminut, pri)ind 3n *ol%5 Ma7oritatea ace$tor oameni au murit din cau1e naturale $au 3n accidente%

Atacuri de cord 3ntr5o profe$ie 3n care atacurile de cord repre1intă un ri$ccuno$cut% O profe$ie cu *rad 3nalt de $tre$, indu$tria petrolului, iar aceştiaerau, fără e6cepţie, domni 3n po1iţii 3nalte şi toţi trecuţi de cinci1eci $auşai1eci de ani%5 Dar #rid*e$< El nu era petroli$t%5 +ed #rid*e$ era docher, $al)ator de epa)e, 7ucător% La dracuB, patru $aucinci ani $5a ocupat de $al)area epa)elor de la mare ad3ncime, de5a lun*ulcoa$telor !aponiei% Con$truirea de )a$e e o afacere $laă% 2i pe$te toatea$tea, +ed a)ea proleme mari cu *reutatea% &recut de şai1eci şi$upraponderal% Candidat $i*ur pentru o oală de inimă, 3nţele*i, OB/ara<;ără do)e1i, nimeni n5o $ă te creadă%

5 Din cau1a a$ta poate opera aşa cum o face% Nimeni nu are $uficient cura7$ă )orea$că de$chi$ de$pre a$ta% Drace, şi nici măcar nu )orim oficial%5 Ai )reun intere$ per$onal 3n a$ta< 3l 3ntreă /oo.er, $urprin$ dei1ucnirea neaşteptată%5 "unt 1iari$t şi 3ncerc $ă5mi fac me$eria c3t mai ine% 2tiu că ace$tCameleon e6i$tă% 2i dumnea)oa$tră o ştiţi% Aparent, 1eci de alţi oameni deafaceri puternici o ştiu% 2i dumnea)oa$tră $unteţi ţinta lui principală% Dece<5 +efu1ăm $ă ne lă$ăm $torşi de ani% A$ta e, ştii, şanta7 prin frică%5 Dar de ce AM+AN< De ce nu Ampe6 $au #lue Diamond<

242



5 Nu ştiu% Cred că, dacă $untem cel mai t3năr con*lomerat petrolier, ei$unt con)inşi că $untem şi cel mai )ulnerail% &ran$pira% "coa$e o ati$tăşi5şi tamponă faţa% "timulatorul ticăia furio$%5 3mi pare rău% Eu%%% ăă, am un fri$on% Nimic important% Doar că $3n*ele eprea $uţire% Unul dintre ri$curile ătr3neţii%

OB/ara era $erio$ 3n*ri7orat% &ipul părea $ă fi 3mătr3nit cu 3ncă un an $audoi 3n cur$ul con)er$aţiei% A)ea faţa cenuşie şi ochii 3i de)eniră neliniştiţi%5 +e*ret, ştiu că n5ar fi treuit $ă in$i$t, $pu$e OB/ara% >ă $untrecuno$cător că )5aţi făcut timp $ă )oriţi cu mine%Cel puţin, di$cuţia de$pre Cameleon 3i limpe1i$e mintea lui /oo.er% Acumera preocupat ce $ă facă cu OB/ara%5 Poate altădată, $pu$e el%5 3ncă un ultim amănunt% Cameleonul a fo$t cel care a $aotat &horeau şiautomoilul A=uila<-eneralul 3şi pu$e pipa deoparte şi5şi 3mpreună de*etele% "e aplecă 3n faţăpe$te irou%5 Domnule OB/ara, )5am mai $pu$ 3nainte, nimeni din domeniu nu )a )oride$pre Cameleon% E un terori$t pentru profit% Oamenii $e tem de el% Eră1unător% Ma7oritatea celor ca mine cred că, dacă ei 3l i*noră, şi el 3i )ai*nora% A )ori de$pre el dă o anumită le*itimitate acţiunilor lui% Nimeni nu)rea $ă facă a$ta%5 ;ără cura7 nu e6i$tă *lorie, domnule *eneral%5 Cameleonul e un apocalip$%5 Aţi fo$t pre)enit 3n le*ătură cu &horeau $au A=uila< Adică, a fo$t )orade şanta7 $au doar de $aota7</oo.er 3ncepea $ă $e $imtă neliniştit% "pu$e ri*id4

5 Nu poţi folo$i nimic din toate a$tea, tinere, pentru că nimic nu poate fido)edit% &horeau 1ace 3n Oceanul Arctic la o $ută două1eci de metriad3ncime% A=uila e 3napoi pe planşeta de proiectare%5 Nu $e )a opri, şi ştiţi a$ta, $pu$e OB/ara% A pornit o afacere ună% Daţi5mio mărturie care $ă $pună că5l ănuiţi pe Cameleon re$pon$ail doarpentru unul dintre ace$te accidente şi a$ta )a da crediilitate po)eştii% Arfi un 3nceput% De1)ăluiţi totul% &ipul ă$ta trăieşte pe $eama $ecretului%5 Domnule OB/ara, ştii cine e$te Cameleonul< Unde trăieşte, de undeoperea1ă< 2tii ce)a de$pre el<5 E$te oare acelaşi Cameleon care a fo$t pe li$ta criminalilor de ră1oi 3nIKFH< 3ntreă OB/ara%

/oo.er $cutură cenuşa din pipă şi $coa$e re$tul de tutun răma$%5 Omul la care te referi a fo$t uci$ la /iro$hima, $pu$e el% Numele lui a fo$t$co$ de pe li$tă 3n IKH%5 2tiţi cine era 3n realitate<5 Numele lui era A$ieda% (dentitatea lui a fo$t unul dintre $ecretele deră1oi cel mai ine pă1ite% "pecialitatea lui era $piona7ul şi 3i raporta doarlui &o7o 3n$uşi% El 3i antrena pe toţi a*enţii 7apone1i%5 (ronic, nu<5 Ce<5 Că acel Cameleon pe care5l căutăm noi şi criminalul de ră1oi au acelaşi

nume de cod%

243



5 Dacă e$te o ironie, atunci acea$ta con$tă 3n faptul că acea$tă fortăreaţăa fo$t c3nd)a $ediul lui% 8i antrena pe a*enţi chiar 3n ace$te clădiri% 2iDumne1eu ştie ce atrocităţi au fo$t comi$e 3n cele trei eta7e de celule de$u noi% Aşa am aflat de$pre ace$t loc% Am )enit aici cu forţele de ocupaţie

3n IKFH% Dar nu era nimic% &oate documentele fu$e$eră di$tru$e% De fapt,

nu e6i$tă nicăieri nici un document de$pre acti)ităţile Cameleonului 3ntimpul ră1oiului% Din punctul de )edere al armatei, el n5a e6i$tatniciodată% E o carte 3nchi$ă%5 Ei ine, eu cred că, indiferent cine e$te, Cameleonul $e află aici, 3n

!aponia% 2i dacă e aici, eu pot $ă5l *ă$e$c%/oo.er $e ridică 3n picioare, o $iluetă 3naltă şi impunătoare, cu $patele lafel de drept ca 3n 1iua c3nd a$ol)i$e We$t Point% 3ntin$e m3na%5 #ună 1iua, domnule OB/ara% >om )ori de$pre depo1iţii c3nd )eţi a)eace)a mai mult dec3t ănuieli şi teorii% "incer )orind, cred că a)eţi maimult cura7 dec3t mine% &otuşi, )ă ure1 noroc%5 3ncă ce)a, $pu$e OB/ara, 3n timp ce *eneralul 3l conducea $pre uşă% 2tiţice)a de$pre o mare de$coperire petroliferă numită Mida$<#ătr3nul $tătea la uşă cu $patele la OB/ara% 8n ochii lui $c3nteie furia c3ndOB/ara pu$e 3ntrearea% "timulatorul 3ncepu $ă ticăie din nou% &uşi pentrua acoperi *ălă*ia *răitoare a inimii lui de om $uferind%5 Aţi $pu$ Mida$< Un c3mp petrolifer< După ce5şi rec3şti*ă $tăp3nirea de$ine, $e 3ntoar$e $pre OB/ara% N5am au1it niciodată de el%5 Proail cel mai mare din lume% /oo.er chicoti%5 2i unde poate fi a$ta<5 Nu ştiu%5 Nici eu nu ştiu, domnule, iar petrolul e $pecialitatea mea domnule

OB/ara, )ă admir ima*inaţia% Dar cred că e$te puţin cam ha1ardat $ăcredeţi că e6i$tă un c3mp petrolifer de mărimea $u*erată dedumnea)oa$tră, şi nimeni $ă nu ştie de el%5 Eu ştiu de$pre el%5 Prea ine%%% atunci de ce nu )ă duceţi $ă5l *ă$iţi< Mă tem că aci )a treui$ă mă $cu1aţi% E timpul $ă5mi fac $omnul de după5amia1ă%

G%

După ce 3l condu$e pe OB/ara afară din Cuiul Dra*onului, -ar)e $e 3ntoar$e 3n iroul lui /oo.er% #ătr3nul $tătea aşe1at 3n $patele iroului $ău,

cu faţa ală ca )arul, cu $timulatorul ţăcănindu5i 3n piept% &ic, tic, tic, tic,tic, tic%%%5 Liniştiţi5)ă, domnule% Am monitori1at camera% Am au1it tot%5 L5ai au1it 3ntre3nd de Mida$< croncăni /oo.er% -ar)e 3ncu)iinţă%5 >a treui $ă ne $chimăm puţin planurile%5 Cum de a oţinut toate ace$te informaţii< mu*i deodată ătr3nul% "3n*ele

3i inundă faţa şi5i $chimă culoarea 3n roşu aprin$%5 E un, *enerale% C3t $e poate de un% A fo$t un ri$c calculat%5 Atunci ne treuie un le$temat de calculator nou%5 8l )om a)ea 3n c3te)a ore%

5 Dar Cameleonul<

244



5 -enerale, $untem at3t de aproape de el, $pu$e -ar)e% Tinu de*etulmare şi arătătorul la di$tanţă de doi centimetri%5 Am fo$t at3t de aproape de el prea mult timp, $pu$e /oo.er%"e ridică şi $e du$e 3ntr5un colţ 3ntunecat al camerei, $t3nd 3n picioare, cum3inile 3ncleştate la $pate, $ilueta lui 3naltă fiind $uliniată de luminile din

$era aflată 3n $patele lui%5 Eu ar fi treuit $ă fiu preşedinte 3n locul ticălo$ului ăluia de Ei$enho0er,continuă el% Ar fi treuit $ă fiu o mulţime de lucruri şi n5am fo$t, din pricinaacelui%%% acelui alatro$ din 7urul *3tului meu% La dracuB, omule, la dracuB%

&ăcu, şi metronomul imperfect din pieptul lui 3ncepu 3n cele din urmă $ă5şi 3ncetinea$că ătaia%5 Omoară5i pe am3ndoi, $pu$e el, şi răutatea părea $ă5i 3nt3r1ie pe u1e ca$cuipatul% Omoară5i pe am3ndoi di$eară%Ceaţa 3n)ăluia 3n )aluri *ara, m3nată de o ri1ă 3n*heţată% La capătulcelălalt al $taţiei, un ărat al, 3nalt şedea fum3nd o -itane% L3n*ă el $eafla o caină telefonică% C3nd telefonul $ună prima oară, ace$ta 3l i*noră%"ună doar o dată% C3te)a $ecunde mai t3r1iu, 3ncepu din nou A doua oară,şi el $e ridică şi ră$pun$e%5 "taţia /i*a$hiama, $pu$e el, cu un uşor accent *ale1%5 "cu1aţi5mă, cred că am *reşit numărul%5 Cu cine doriţi<5 Cu domnul italian%5 Numele<5 "pettro%5 #ună $eara, domnule Quill%5 &elefonul e curat<

5 Caină pulică 3n *ară%5 E6celent% Planurile au $uferit o $chimare%5 8n re*ulă%5 OB/ara a de)enit o prolemă% A mer$ mult mai departe dec3t ne5amaşteptat noi% 2i 3n direcţia *reşită% E important $ă fie lichidat imediat% 8lurmăreşte cine)a<5 >a fi aici 3n trei minute%5 ;ă5o c3t mai repede po$iil, folo$ind elanul tău oişnuit%5 Dar ceilalţi<5 ;ă5o 3nt3i pe a$ta% Orice altce)a e neimportant%5 Am 3nţele$%

5 3mi pare rău, ătr3ne% &ipul e mai deştept dec3t credeam% E o prolemăde priorităţi%5 3nţele*%5 Dă5mi de ştire c3t de repede poţi%5 De$i*ur% 'oman 0a%5 'oman 0a%

&on ;almouth pu$e receptorul 3n furcă şi $e aşe1ă din nou%OB/ara o o$er)ă pe femeie pentru prima oară c3nd acea$ta $e $ui 3n tren

3n $taţia &ofu.i57i, din $uuriile oraşului 'oto% O o$er)ă din nou c3nd $eridică, trei $taţii mai 3ncolo, la /i*a$hiama, ca $ă cooare din tren% 8i )ă1u

reflectarea 3n ferea$tră, pri)indu5l fi6 din celălalt capăt al )a*onului% Uşile

245



$e de$chi$eră şi el $e *răi $ă ia$ă, dornic $ă $e 3ntoarcă aca$ă şi $ădi$cute cu 'imura de$pre 3nt3lnirea pe care o a)u$e$e cu /oo.er%;emeia coor3 după el, *răindu5$e $ă treacă de ceilalţi pa$a*eri, t3rş3indu5şi picioarele 3n urma lui%5 >ă ro*, urmaţi5mă% &reuie $ă )ă )ore$c, 3i şopti ea şi $e *răi mai

departe%OB/ara era preocupat de femeie şi nu dădu atenţie celorlalţi pa$a*eri din*ară% &on ;almouth $tătea la celălalt capăt al platformei% "e ridică,mer*3nd repede după OB/ara, păşind printre peticele de lumină alefelinarelor $tră1ii% OB/ara o urmă prin piaţă, trec3nd de pră)ăliile cu peşte,i*nor3nd )3n1ătorii care $tri*au la el şi5i fluturau 3n faţă ţipari şi caracatiţe,

3ndrept3ndu5$e către mar*inea parcului Maruama% Era o femeie 3naltăpentru o orientală şi purta rochie, şi oi, faţa 3i era pictată cu al şi u1eleroşii ca $3n*ele, ca ale *heişelor% Un ac de păr din 7ad $e 1ărea din coculde pe cap% Era 3ntuneric şi ceaţa $e ri$ipea din parc, ro$to*olindu5$e cătrepiaţă%5 E prime7dio$ pentru mine $ă fiu aici, şopti ea% >ă ro*, $taţi cu $patele lamine% Cur3nd )a )eni autou1ul% Cum )ine, )ă ro* $ă )ă urcaţi şi $ămer*eţi o $taţie $au două 3nainte de a coor3%OB/ara e1ită o clipă% O $tradă 3ntunecată, ceaţă, iar el $tătea cu "patele laea% Nu era 3nţelept% "tătu foarte liniştit, a$cult3nd $unetele mişcărilor ei% La

3nceput, 3i au1i doar re$piraţia şi pe urmă 3ncă ce)a% Nu părea at3t un$unet, c3t un $entiment% Aproape că ameţi de emoţie şi, deşi nu o putea)edea, $e $imţi atra$ de ea, ca şi cum un curent electric ar fi circulat 3ntreei%"e 3ntoar$e şi pri)i 3n $u$ul $tră1ii la luminile ce tremurau 3n ceaţă, la

farurile autou1ului, halouri punctiforme 3n depărtare%5 Ce doreşti< 3ntreă el%5 Nu dumneata ai cerut informaţii la 'au.i51a, 3n &o.o<El e1ită din nou% (mpul$ul era at3t de puternic, 3nc3t aproape că $e 3ntoar$e%Ceaţa $e rotea 3n 7urul lor ca un şu)oi%5 #a da, $pu$e el 3n cele din urmă% Ea şopti45 8l cauţi pe cel cuno$cut $u numele de Cameleonul<5 Da%5 De ce<5 Ca $ă )orim%5 "ă )oriţi< /a &reuie $ă5l uci1i%

8i )eni din nou $ă $e 3ntoarcă% Ner)ii 3i fremătau% "e $imţi ciudat 3n acordcu ea, dar era o $en1aţie pe care nu o putea interpreta% 3şi aminti denoaptea precedentă, c3nd 3şi făcu$e e6erciţiile şi pre1enţa Cameleonuluipăru$e copleşitoare% Acum o $imţea din nou% Era ca şi cum femeia ar fipurtat amprenta Cameleonului%5 Nu $unt un a$a$in, $pu$e el%5 Ai $ă 3nţele*i c3nd ai $ă5l 3nt3lneşti%5 C3nd )a fi a$ta< Ea $e apropie%5 Cameleonul e aici%Acum, el $e $imţea aproape ameţit% "3n*ele 3i nă)ăli 3n )ene şi fitiluri de

foc 3i ră1dară m3inile şi picioarele% Putea aproape $ă 3ntindă m3na şi $ă

246



$imtă prime7dia 3n aer, dar, 3n mod ciudat, nu $imţea nici o ameninţareimediată%5 Adică aici, 3n !aponia<5 8n 'oto%5 Unde 3n 'oto<

5 Am $cri$ adre$a pe acea$tă h3rtie%%% o ca$ă 3n prefectura "hi*a% "e )a 3ntoarce di$eară la nouă% 2i )a fi $in*ur%5 De unde ştii a$ta<5 2tiu% N5are importanţă cum% >a fi acolo%Luminile autou1ului trecură pe dea$upra lor%5 De ce faci a$ta<Pau1ă%5 Pentru că $unt pri1onieră şi )reau $ă fiu lieră% 5 Pri1onieră<5 Da% Uite, ia h3rtia, pune5o 3n u1unar% +epede, el are $pioni pe$te tot%;ără $ă $e 3ntoarcă, OB/ara $pu$e45 &reuie $ă ştiu%%% cum ai aflat că 3l caut pe Cameleon< Autou1ul luăcura şi opri%5 &e ro*, nu mă trăda, $pu$e ea% Du5te acum% La nouă% "ă nu 3nt3r1ii% Numai rămă$e$e timp%OB/ara $ări 3n autou1 şi au1i uşile 3nchi13ndu5$e 3n urma lui%

%

La trei1eci de metri di$tanţă, printre copacii din parc, &on ;almouth 3lurmări pe OB/ara $uindu5$e 3n autou1% 3şi $coa$e din ureche miculdifu1or, ataşat microfonului $ău paraolic de lun*ă di$tanţă% Au1i$e

perfect fiecare cu)3nt% Luă pe moment deci1ia $ă o urmărea$că pe femeieşi $ă5l la$e deocamdată pe OB/ara% Nu era o prolemă $ă prindă urma luiOB/ara% Dar femeia a$ta a)ea cheia, o $imţea% Pul$ul i $e acceleră% Eraaproape% Micul di$po1iti) de a$cultare $e $tr3n*ea 3ntr5o )er*ea $uţire, cao antenă radio% 8l pu$e 3n u1unar şi, aler*3nd, a$cun$ de copaci, 3ncepu $5o urmărea$că%O urmări 3n afara pieţei, de5a lun*ul mar*inii 3ntin$ului parc Maruama% Eatrecu pe l3n*ă centrul oraşului, 3ndrept3ndu5$e către o mică 1onă$uurană, coor3nd prin pa$a7e tăcute, măr*inite de *arduri 3nalte ceadăpo$teau ca$e din care ră1ăteau $unete i1olate4 un pl3n$et de copil, unradio care emitea mu1ică populară, un altul roc., două femei r313nd

3ncetişor, un ărat c3nt3nd operă 3ntr5o italiană $tricată, o reclamă &> 3n 7apone1ă pentru Coca5Cola% Lanterne $e alan$au leneş dea$upra capului,mişcate de ri1a uşoară, şi aruncau pe *arduri umre, ca la /allo0een%Era uşor de urmărit@ puţini oameni $e aflau pe $tră1i şi, cu e6cepţia$unetelor 3năuşite, care )eneau din ca$e, era o linişte aproapemorm3ntală% 8i putea au1i $andalele lo)indu5$e de pa)a7, la c3te)a 1eci demetri 3naintea lui%Apoi ea făcu ce)a neaşteptat% O tăie 3napoi către $trada principală şi intră

3ntr5un re$taurant, pe $trada Ni7o5dori, l3n*ă hotelul ;u7ita% Era chelneriţă<"au poate admini$tratoare< Nu )oia $5o piardă% 3i dădu$e lui OB/ara o

adre$ă, şi el )oia acea adre$ă% Aşteptă c3te)a minute, apoi o urmă 3năuntru% Nu era un local la modă, dar era linişte, răcoare şi foarte

247



3ntuneric% Era at3t de 3ntuneric 3nc3t 3i luă un moment $5o 1ărea$că, deşire$taurantul era aproape *ol% "tătea $in*ură la o ma$ă din $pate% Pereţii*li$anţi erau de$chişi iar 3n $pate $e afla o *rădină de muşchi, cu un lac cupeştişori aurii l3n*ă ferea$tră% Ea urmărea un crap enorm, auriu cu ne*ru,ieşind la $uprafaţă 3n căutarea m3ncării% ;almouth $e du$e la ma$a ei%

5 "cu1aţi5mă, $pu$e el% >oriţi en*le1eşte< Ea clătină din cap%;almouth o dădu repede pe 7apone1ă%5 "unt 3n )i1ită pe aici, $pu$e% Am au1it că cel mai frumo$ oraş din lumee$te 'oto% Pe urmă, )5am )ă1ut şi am uitat de 'oto% 3mi dau $eama că efoarte nepotri)it $ă )ă aorde1 3n ace$t mod, dar o fra1ă 1en "pune4 9;ă5ţitimp $ă te ucuri de *rădină, $5ar putea $5o 3nt3lneşti doar o dată:% Eu%%%ăă, ştiam că proail n5o $ă )ă mai re)ăd niciodată, aşa că )5am urmăritde la piaţă% >ă ro* $ă5mi iertaţi%%%Ea 3i pu$e o m3nă pe u1e şi5l opri%5 Nu $unt 7i*nită, $pu$e cu o )oce 7oa$ă, pe care aia o putea au1i% Amtrăit 8n America% 3nţele* $tilul occidental%"e 3ntoar$e şi pri)i din nou la peşte%9P3nă aici e ine, *3ndi ;almouth% Acum e momentul pentru mişcarea ceamare%:

!ucă rolul flăcăului tulurat, $ofi$ticat, dar cu o urmă de nelinişte%5 Mă nume$c !ohn Willou*h% "unt din Londra% "unt cu ade)ărat )ră7it dedumnea)oa$tră% Aş putea, de$i*ur, $ă mint şi $ă )ă $pun că $unt $in*ur şidore$c companie% Dar, de fapt, cu dumnea)oa$tră )reau $ă fiu% Pot $ă )ăin)it la ma$ă<Ea chicoti uşor şi $e uită la el 3napoi, pe$te umăr% M3nerul de 7ad al aculuiei de păr $trăluci )erde pe fondul cocului de păr ne*ru şi el 3i Putu )edea

ochii $clipind 3n lumina $că1ută, c3nd 3i şopti45 Da, !ohn Willou*h din Londra, poţi%

5 Poate un *eneral, 1i$e OB/ara%5 Ah, ai 3nceput $ă pri)eşti dincolo de aparenţe%5 /oo.er a fo$t *u)ernator militar aici şa$e ani, $pu$e OB/ara% Din IKFHp3nă 3n IKHI%5 Da, $pu$e 'imura% 2i 3l ura pe Cameleon cu patimă%5 De ce<5 O rană )eche% Erau duşmani de moarte, aminteşte5ţi%5 +ă1oiul $e termina$e, &o.enrui5$an, mulţi duşmani au fo$t iertaţi%

5 Dar nu toţi%5 Dar ce i5a făcut lui /oo.er, ca $ă aprindă o ură at3t de mare< #ătr3nulc3ntări 3ntrearea un timp foarte 3ndelun*at, apoi $pu$e45 Poate era 3nfuriat că nu5l putea identifica pe Cameleon% Nu e6i$taudocumente% Nimeni n5a trădat )reodată $ecretul identităţii lui%5 Cre1i că /oo.er a)ea )reun moti) de ră1unare< 'imura 3ncu)iinţă%5 E po$iil, $i*ur că da%5 După /oo.er, Cameleonul e un şanta7i$t, un tip care $toarce ani, unterori$t% A dat de 3nţele$ că toată indu$tria folo$eşte $er)iciileCameleonului% Acum, ei 3i $unt )ictime% "unt 3n*ro1iţi de el%

5 &e a$i*ur, Cameleonul pe care 3l ştii drept A$ieda e mort% 'imura $eaşe1ă 3n faţa mă$uţei de ceai şi $coa$e o cutie plată cu ţi*ări%

248



5 Ace$tea $unt marca "herman, din Ne0 Ror.% Am au1it că $unt e6celente%"coa$e o ţi*ară% Era ro1 şi cu filtrul auriu%5 >a treui $ă mă *3nde$c la e$tetica lor, $pu$e el, ţin3nd ţi*ara şicontempl3nd5o@ apoi o aprin$e, tră*3nd ad3nc 3n piept şi $coţ3nd fumulfoarte 3ncet%

5 Cinci ţi*ări pe 1i% At3t 3mi permit $piritele%5 De unde ştii a$ta< $pu$e OB/ara $ceptic%5 Le5am 3ntreat%5 &o.enrui5$an, 1i$e OB/ara, tu poţi $ă de1le*i *hicitoarea a$ta cuCameleonul% "unt $i*ur de a$ta% Dacă e mort, la$ă5mă $ă utili1e1 ceea ceştii tu ca $ă pun capăt ace$tei%%% ace$tei *untai5$hi, ace$tei armate amorţii%'imura şedea pe podea, cu picioarele 3ncrucişate 3n po1iţia lotu$ului%5 Ramuchi A$ieda era un importator o*at din &o.o, un ărat de $3n*ere*e$c şi un om onorail, $pu$e el% A fo$t iniţiat 3n hi*aru5da$hi 3n IKK,fiind de la 3nceput un candidat la &o.enrui% Un ărat care $tăp3nea arta$ăiei 3n mod de$ă)3rşit, a*il ca o pa$ăre5mu$că şi care a atin$ $tareani)elului al şaptelea cu o con)in*ere aproape mi$tică% Ramuchi A$ieda nuera 3n fa)oarea ră1oiului% Afacerile lui 3l purtau prin toată lumea şi ştia c3tde mare era mi1a, c3t de dur era 7ocul% Nu era un lord al ră1oiului şi niciun a$a$in% Era un ărat căruia 3i plăceau i7uteriile, picturile, porţelanulde Dre$da% Dar 3mpăratul 3n$uşi i5a cerut lui A$ieda $ă preia antrenareaa*enţilor pentru "er)iciul "ecret% Era de$tul de fire$c% A$ieda a)eaparteneri 3n toată lumea, aşa că $5a apucat $ă con$truia$că o reţea de$pioni% 8n $chim, 3mpăratul a acceptat ca identitatea lui $ă nu fieniciodată de1)ăluită% A luat numele de cod Cameleon şi şi5a ale$ ca $ediu

Cuiul Dra*onului, pentru că era retra$ şi inacce$iil%"in*urii oameni care i5au ştiut ade)ărata identitate au fo$t patru memriai Con$iliului de +ă1oi, şi toţi au murit la /iro$hima% C3nd $5a terminatră1oiul, A$ieda a de)enit un nomad, cutreier3nd in$ulele@ identitatea 3i erapierdută pentru totdeauna 3n cenuşa ră1oiului% A murit acum c3ţi)a ani%Aşa că, 3nţele*i, omul ă$ta n5a fo$t nici terori$t, nici a$a$in% Nu pot $ă5ţi$pun mai mult, 'a1uo%%% dacă aş face5o, aş )iola cu)3ntul meu de onoare%OB/ara ar fi )rut $ă in$i$te, dar ştia că nu $e poate% 8n loc de a$ta, $coa$edin u1unar o ucată de h3rtie%5 O femeie care m5a urmărit 3n tren mi5a dat a$ta%(5o 3ntin$e lui 'imura% #ătr3nul pri)i foiţa fără $ă comente1e şi i5o dădu

3napoi%5 Cameleonul )a fi acolo $in*ur, di$eară% La ora nouă%5 2i cine era femeia<5 N5am )ă1ut5o dec3t o clipă% Părea $ă fie o *heişă% M5a urmărit 3ncă dintren% 8n )ocea ei am $imţit di$perarea% Am 3ntreat5o de ce 3l de$con$piraşi a $pu$ că e pri1onieră şi 3şi doreşte liertatea%'imura pufăi din ţi*ara lui ro1 şi aruncă inele de fum 3n aer%5 Pare prea e)identă pentru o cur$ă% Dar ce poate fi mai puţin e)identdec3t cel mai e)ident lucru<5 &o.enrui5$an%%%

5 Nu te duce di$eară% Mai dă5mi o 1i, două şi re1ol) eu totul%

249



5 &o.enrui5$an, nu ţi5am cerut $ă5ţi calci 7urăm3ntul tăcerii% Nu5mi cere $ă 7oc rolul unui laş% Ea mă )a duce la el% "unt $i*ur de a$ta%5 Nu ştii nimic de$pre femeie% Nimic de$pre ca$ă% Nimic de$pre Cameleon%2i totuşi, ai intra 3n a$ta<5 >oi fi pre*ătit%

5 Dacă ace$t Cameleon e aşa cum cre1i, eşti pre*ătit pentru un cuţit 3n$pate< O $3rmă 3n 7urul *3tului< Un *lonţ tăcut 3n cap<5 >oi fi pre*ătit%5 3mi pui la 3ncercare credinţa 3n tine%5 A$ta e a$tă1i% &răie$c pentru a$tă1i% &u m5ai 3n)ăţat a$ta% Dacă m3ine$piritul )a 1ura, )a fi at3t de plin pe c3t pot eu $ă5l fac%'imura nu mai $pu$e nimic% Pri)i dincolo de OB/ara, la perete% 8n cele dinurmă, OB/ara $e ridică%5 +e$pect şi onore1 tăcerea ta, &o.enrui5$an, $per $ă 3nţele*i de ce treuie$ă mă duc%5 C3nd neunul )a a)ea de$tule cicatrice, )a de)eni un om 3nţelept, $pu$e'imura, continu3nd $ă fi6e1e peretele%5 Ari*ato%5 Ai *ri7ă%2i, pe c3nd OB/ara $e 3ndrepta $pre uşă, ătr3nul pri)i 3n $u$ la el, 13mind%5 C3nd o $ă $crii po)e$tea aia a ta, aminteşte5ţi că ritmul e cea mai unămă$ură a liertăţii şi o*ăţiei unui $criitor% Dacă nu $e pricepe, )a fiimediat de$coperit după $ărăcia armoniilor lui%5 O $ă5mi aminte$c a$ta% O $pune &endai<5 Nu, a $pu$5o +alph Waldo Emer$on% +313nd, OB/ara ieşi din ca$ă%5 "ă5l urmăre$c< 3ntreă "ammi%

5 De$i*ur%

8n timpul me$ei fu$e$e e)a1i)ă, )orind foarte puţin, m3nc3ndu5şi peştelecrud, $orind $a.e şi făc3ndu5l $ă )orea$că de$pre el 3n$uşi% Era )ădu), 3i$pu$e$e el, şi $e ocupa de afaceri cu cărţi% Era prima lui )acanţă $in*ur%>i$a$e $ă )ină la 'oto, dar călătoria $e do)edi$e mai $in*uratică dec3tcre1u$e%Ea 3i arăta$e 3nţele*ere%Acum 3l conducea printre alte pa$a7e măr*inite de *arduri, trec3nd pe l3n*ăalte $unete, 3ntr5o 1onă re1idenţială liniştită, aproape ca 3n po)eşti%De$chi$e o poartă 3n *ardul 3nalt şi 3l condu$e prin ea% La )reo

cinci$pre1ece metri de la $tradă $e afla o ca$ă mare, cu două eta7e, carenu $emăna cu cele din 7urul ei% Acoperişul ei a$cuţit şi coloanele $culptate

3i $pu$eră lui ;almouth că era ca$a unei per$oane o*ate% &erenul erafoarte 3n*ri7it şi pre$ărat cu $ălcii pitice şi pini% Ea du$e un de*et la u1e şi

3l condu$e $pre o latură a ca$ei% Un p3r3iaş $u$ura melodio$ printre $traturişi di$părea 3n umră, iar unde)a 3n $pate, nişte clopoţei c3ntau 3n ătaiari1ei%;almouth )erifică locul c3t putu de ine, fără $ă atra*ă atenţia% Ca$a era 3nformă de L% "in*urele lumini erau 3n colţul 3ndepărtat al 1idului% Pu$tiu%Minunat% "5ar putea $ă fie ne)oie de unele şiretlicuri pentru a pune m3na

pe adre$ă% Nu a)ea timp $ă $e 3n)3rtea$că prea mult 3n 7urul ei pentru aoţine informaţia% &reuia $ă acţione1e repede% Ea $e opri 3n faţa uneia

250



dintre camerele aripii principale şi tra$e de uşa *li$antă% P3nă 3n ca$ă eramai puţin de un pa$, pentru că era con$truită pe piloni $curţi şi *roşi, carenu $e ridicau de la păm3nt mai mult de trei1eci de centimetri% C3nda7un$eră 3năuntru, ea şopti45 &atăl meu locuieşte 3n $pate% Nimeni altcine)a nu mai e aici% >oi lă$a

lumina $tin$ă% 3nchi$e uşa, dar prin panourile de $ticlă $uţire, opacă, $e filtrau luminile$tră1ii%Ea 3i de$cheie 7acheta şi i5o $coa$e, apoi cra)ata, pe urmă 3l tra$e l3n*ă ea%Ce *hinion, $e *3ndi el@ $ă 3nt3lne$c o ucăţică delicioa$ă ca a$ta şi $ătreuia$că $ă mă mulţume$c cu afacerile%Ea 3i $coa$e cea$ul de aur şi5l aşe1ă uşor pe podea, l3n*ă tatami% Era oranouă%"e 3ntin$e pe $pate şi5l tra$e l3n*ă ea% #u1ele ei le atin$eră pe ale lui%

3ntin$e m3na 3napoi şi $coa$e acul din păr% ;i6at de m3nerul de 7ad $e aflaun $tilet lun* de cinci$pre1ece centimetri%Părul 3i că1u 3n 7urul umerilor%Ce dracuB, *3ndi ;almouth, ce mai contea1ă c3te)a minute 3n plu$ $au 3nminu$%%%;u aproape ultimul lui *3nd%8n timp ce $e apleca $5o $ărute, ea ţinu pumnalul cu raţul 3ntin$ şi apoi i5l

3nfip$e 3n ureche%"imţi un foc ce 3l ar$e ad3nc 3n ceafă, 3i cauteri1a creierul şi apoi erup$e 3ndurere%

Tipătul lui $pintecă noaptea ca o $ecure% "e ro$to*oli de l3n*ă ea, $e$trădui $ă $e ridice pe *enunchi, atin*3nd cu de*etele tremur3nde

plă$elele de 7ad care 3i ieşeau o$cen din ureche% ;ocul 3l ar$e mai ad3nc şidurerea pro)ocată de oţelul din creierul lui de)eni de ne$uportat%"e ridică 3n picioare, dar camera era de7a e$tompată, iar durerea 3i

3ncremeni$e 3n *3t% M3r3ia ca o )ulpe prin$ă 3n capcană% Podeaua $e le*ăna%"e 3ntoar$e, 3ncercă $ă5şi recapete echilirul, $e poticni 3ntr5o parte şi $eprăuşi cu capul 3nainte prin uşă% "ticla $e $făr3mă 3n $ute de flori delumină% +ama crăpă şi uşa că1u o dată cu el 3n *rădină%Doamne, 3mi pierd cunoştinţa, $e *3ndi% &reuie%%% $ă%%% 3l $cot% 2i cu toatăputerea, tra$e $tiletul din cap% Durerea 3i cur$e 3n rană ca uleiul 3ncin$% "eclătină, călc3nd 3n a1inul cu peşti şi că1u cu faţa 3n 7o$ 3n *rădina de$t3ncă% Cuţitul 3i că1u dintre de*ete 3n p3r3u% Pleo$c%

OB/ara *ă$i adre$a fără mari proleme% 3ncercă poarta şi )ă1u că nu era 3ncuiată% 3şi pri)i cea$ul% Nouă% Perfect% &ocmai intra pe poartă c3nd au1i ţipătul% Era al unui ărat ce 1*uduianoaptea cu $uferinţa lui, dar $una inuman% Aler*ă 3n direcţia de unde)enea ţipătul şi, c3nd dădu colţul ca$ei, )ă1u un ărat plon73nd prin uşă%Ace$ta intră clătin3ndu5$e 3n a1inul de peşti, ţin3ndu5$e cu amele m3inide o parte a capului, apoi $e prăuşi%OB/ara aler*ă şi5l ră$turnă pe $pate%5 Dumne1eule, $tri*ă el, &on

251



;emeia $tătea 3n uşa $făr3mată a ca$ei, o $iluetă 3ntunecată, conturată deluminile din $patele ei, cu părul ne*ru at3rn3nd 3n şu)iţe lun*i 8n 7urulumerilor%5 E mort, $au )a fi 3ntr5o clipă, $pu$e ea cu o )oce a$pră% Lama a fo$t

3nmuiată 3n ar$enic%

3ntin$e m3na şi5şi apucă coama de păr, tră*3nd de ea, iar acea$ta că1u 3ntr5o parte% O perucă%O aruncă pe podea% 3şi apucă lu1a cu amele m3ini şi o de$chi$e% Era ocămaşă )ătuită% O aruncă şi pe acea$ta% 2i, dintr5o dată, ea nu mai era oea% De)eni$e el%Un ărat tatuat de la r3u 3n $u$ cu cameleoni 3ncolăciţi, care i $e1)3rcoleau pe p3ntec, 3n $u$ pe piept, 3ntre pectorali, $f3rcul $t3n* form3ndun ochi o$cen al uneia dintre şop3rlele )ioaie% ;iecare a)ea o altă culoare,modelele, colorate aprin$ de5a lun*ul trupurilor $uţiri şi ră$ucite, )ariindde la ala$tru de coalt la *alen ca lăm3ia şi la roşu de flacără, cu ochii$trălucind )enino$, limile ifurcate lin*3nd $tomacul tare al ăratului%OB/ara $e afla faţă 3n faţă cu Cameleonul%

K%

Era cameleonul primordial@ dia)oliţa tran$formată 3n "atan% Cum $pu$e$eDanilo)< 92tiu şi nu ştiu%%% Oricine, nimeni%%% Cameleonul nu e niciodatăceea ce pare%:5 Deci, Ochi5+otun1i şi5a 3nt3lnit 3n $f3rşit perechea, $pu$e ăratul tatuat%Ar treui $ă te ro*i $ă ai mai mult noroc dec3t prietenul tău%OB/ara 3l 3ntoar$e pe ;almouth pe $pate% Ochii lui cenuşii pri)eau 3n $u$ cu

*roa1ă, ca şi cum ar fi )ă1ut chipul morţii% 8i cur*ea $3n*e din urechi, dinna$, din *ură% #u1ele i $e mişcară, un tremurat $poradic, ca un flutureflirt3nd cu o floare%5 Demon%%%5 &on, mă au1i<5 Demon%%% #radle, eu%%% ne5a terminat pe toţi% Nu5i de%%% mirare%5 &onOchii i $e limpe1iră pentru o clipă% 8i 13mi lui OB/ara%5 3mi datore1i%%% o $ută două1eci şi cinci de miare, marinare, $pu$e şi muri%OB/ara pri)i 3napoi $pre uşă% Cameleonul $tătea nemişcat, cu m3inile pel3n*ă corp, cu de*etele ră$firate şi picioarele uşor depărtate% Nu era

ătr3n@ de fapt, proail că nu era cu mult mai )3r$tnic dec3t OB/ara% &rupul 3i era tare şi mu$culo$, iar capul, ra$ complet% OB/ara 3l cunoştea deunde)a%5 O.ari, $pu$e OB/ara% Eşti profe$orul de .endo, O.ari%5 /ai% (ar tu eşti ei.o.u numit 'a1uo%5 E ade)ărat, $unt american% >oreşti ine en*le1a%5 Am a)ut profe$or un%5 El te5a 3n)ăţat cum $ă uci1i oameni nea7utoraţi<5 Nea7utoraţi /a Pri)eşte5i *le1na% Manşeta% Ar fi făcut acelaşi lucru% Una$a$in nu are onoare%

5 Era prietenul meu%

252



5 Atunci ai ne)oie $ă mai 3n)eţi cum $ă5ţi ale*i prietenii% De fapt, educaţiata urmea1ă $ă 3nceapă% E ade)ărat că eşti mae$tru 3n m3nuirea $ăiei<OB/ara nu 1i$e nimic% -rădina era tăcută, cu e6cepţia apei care picuraprintre pietre 3n a1inul de peşti şi a clinchetului unor clopoţei de )3nt,unde)a 3n $patele ca$ei%

OB/ara aproă%5 Am lucrat cu $aia, $pu$e el%5 Eşti prea mode$t, Marui5me% /aide, Ochi5+otun1i, dă5mi o lecţie%Cameleonul $e dădu puţin 3napoi 3n 3ncăperea mică% OB/ara păşi p3nă lauşa $partă şi pri)i 3năuntru% Era un dormitor% &atamiurile erau 3ntin$e cu*ri7ă la un capăt al camerei% Un oi 1ăcea la capul $altelelor% L3n*ă pat $e*ă$ea o mă$uţă 7oa$ă, cu un eţişor aromat ar13nd 3ntr5un )a$% O lanternăde dea$upra arunca o lumină e*ală, dar $laă, a$upra camerei%Cameleonul tra$e un panou din perete şi $coa$e două $ăii de $amurai%Cameleonii tatuaţi 3i 3ncon7urau trupul, lateral şi pe $pate% Aproape nici oucăţică de piele nu $căpa$e acului de tatuat% "e 3ntoar$e $ă5l 3nfrunte peOB/ara%Oferea o pri)elişte ciudată, cu trupul tatuat lucind 3n lumina *alenă alanternei, fardurile şi ru7ul 3ncă a$cun13ndu5i ade)ăratele tră$ături%8n*enunche 3n centrul camerei şi pu$e $ăiile pe podea, cu m3nerele

3ndreptate $pre OB/ara%5 Ale*e, ro$ti Cameleonul%5 N5am )enit aici $ă te ucid, $pu$e OB/ara%5 #ine, atunci a)em acelaşi *3nd% Nu intenţione1 $ă te la$%5 N5ar fi treuit $ă5l omori pe ;almouth%5 Am uci$ mulţi ca el% >in pentru $3n*e şi le dau $3n*e%

5 2i pe toţi i5ai omor3t la fel, a$cun13ndu5te după fu$te de femeie şi lo)indu5i c3nd a)eau ochii 3nchişi<Muşchii din ma6ilarul Cameleonului $e mişcară, dar el 3şi $ulinie ideea%5 Am3ndoi aţi )enit $ă mă omor3ţi% El n5a reuşit% 3ţi ofer o şan$ă $ă5i ră1unimoartea% &reuie $ă cred că un fiu al $padei $e teme $ă ridice $pada<5 Prefer $ă re$pect le*ea%Cameleonul $e ridică 3n timp ce OB/ara )orea% Luă una din $ăii, o $coa$edin teaca de lemn şi făcu c3ţi)a paşi $pre OB/ara, oprindu5$e cam la unmetru 3n faţa lui% Pu$e )3rful lamei pe *3tul lui OB/ara şi tra$e 3ncet $aia 3n

7o$ $pre mi7locul lui OB/ara% 3i tăie na$turii cămăşii şi aceştia că1ură pepodea% Cameleonul 3i de$chi$e cămaşa cu )3rful lamei% 8n părul de pe

pieptul lui OB/ara, de la *3t p3nă la uric, era tra$ată o linie%5 +idică $amuraiul, Ochi5+otun1i, ordonă Cameleonul%5 Nu% Am 7urat $ă nu%%%5 %%% te aperi< Ace$ta e un in$trument de onoare% A5l $tăp3ni pentru 7oacă eo in$ultă la adre$a $trămoşilor mei%5 Dacă ridic $aia 3mpotri)a ta, o )oi de1onora, $pu$e OB/ara% &u nu meriţionoare% Uci1i pe la $pate%5 Cunoşti $emnul pentru o.uo, laşul< &ăietura pe ora1 care5imarchea1ă pe cei ce $e tem $ă5şi apere propria onoare<Pu$e )3rful $ăiei de $amurai pe ora1ul lui OB/ara% Apăru o perlă de $3n*e%

5 Cred că tu eşti laşul, $pu$e OB/ara%

253



;uria urcă clocotind pe faţa Cameleonului% 3l pri)i pe OB/ara cu ochi dereptilă, măr*ele de ură 3ncadrate de faţa pictată cu al de cretă, u1eleconturate cu roşu $taco7iu şi pleoapele fardate cu umre ne*re% "tr3n$emai tare m3nerul 3mrăcat 3n piele al $ăiei% ;oşnetul m3inii pe pieleam3nerului f3lf3i pe l3n*ă urechile lui OB/ara%

Cameleonul $e tra$e 3napoi c3ţi)a centimetri% +idică $aia dea$upracapului, apoi lateral% Era 3ntr5o po1iţie cla$ică de atac% O lo)itură puternicăar fi putut cu uşurinţă $ă5i taie capul lui OB/ara%OB/ara 3ncleştă din dinţi% Era inadmi$iil $ă5i permită Cameleonului $ă5lpro)oace la trădarea onoarei%Cameleonul $e lă$ă uşor pe piciorul drept% #raţele 3i erau ridicate drept dinumăr, $aia aşe1ată drept 3n $u$% 3şi depla$ă centrul de *reutate şi lo)i%Lama $trălucitoare tăie aerul şi OB/ara o )ă1u )enind cu 3ncetinitorul, ca oumră a morţii%O $imţi cre$t3ndu5i mărul lui Adam%+e)enirea Cameleonului era perfectă% Cu o $in*ură mişcare, $e 3ntoar$e lapo1iţia de atac, po1iţia #oului% OB/ara 3şi putea $imţi căldura $3n*elui ce i$e $cur*ea pe *3t%Cameleonul 3şi $chimă din nou centrul de *reutate $pre dreapta% Ochii lui

3şi pierdură e6pre$ia% De)eniră ficşi% OB/ara ştia că următorul alan$ 3l )adecapita%Acum era o prolemă de apărare% Onoarea 3i cerea $ă ră$pundă%"e retra$e 3n afara ra1ei de acţiune a $ăiei Cameleonului şi $e 3nclină%Luă cealaltă $aie% Cameleonul $e 3ntoar$e la po1iţia de aşteptare şi coor3lama $ăiei%OB/ara 3ncercă *reutatea $ăiei, ţin3nd5o mai 3nt3i 3n m3na dreaptă, apoi 3n

m3na $t3n*ă, c3ntărind5o prin $imţuri% Era mai *rea dec3t era el oişnuit,dar *reutatea $tătea mai de*raă 3n lamă dec3t 3n m3ner, ceea ce era ine%M3nerul era )echi şi 1*3riat, dar partea a$cuţită a lamei licărea ca un rici%2tia că profe$orul de .endo )a prefera aceleaşi lo)ituri mortale ca şiluptătorii cu eţe% >a 3ncerca lo)itura ărie5umăr $au poate tăietura laşold%Cameleonul $e dădu 3napoi şi lă$ă $aia 3ntr5o parte% 3ncepu $ă c3nte foarte

3ncet, cu ochii fi6aţi unde)a, departe% Amintirile i $e ro$to*oleau din$uconştient, fra*mente ce treuiau eliminate din mintea lui, purific3ndplanuri şi refle6e@ fum, foc şi carne duhnind, şi tuşea ca un m3r3it, $cuip3ndoţel, şoapta ca un croncănit de cor al morţii@ $iluete cu )oci m3nioa$e pe

para)ane de h3rtie şi raţele moi ale unei femei de5a lun*ul $tră1ilor 3ntunecate@ un -oliat ne*ru $cuip3nd auri, tremurul cutremurului şi urletul)ulcanului, $tri*ătul de n3nie al fierului pe fier, al roţilor pe şine şi departe,

3n urmă, un oraş e)apor3ndu5$e 3ntr5un praf ce fiere, ridic3ndu5$e p3nă 3nrai% Coşmaruri adunate la periferia minţii lui% Elierate, 1urară% Erapre*ătit%OB/ara 3şi fi6ă atenţia la clopoţeii de )3nt, lă$3nd $unetul $ă5i cureţemintea% "e $imţi propul$at afară din trup, )ă13nd camera de unde)a de$u$% Urechile 3i de)eniră urechi de lup% Au1i aerul mişc3ndu5$e 3n cameră şi$imţi ener*ia Cameleonului electri13ndu5l% De)eni una cu $paţiul, capail

$ă5i $imtă curenţii, moleculele%

254



"e po$tă 3n faţa Cameleonului, cu picioarele uşor depărtate, ţinu $aia 3nfaţă 3n prelun*irea raţului, apoi o coor3 3ncet $pre păm3nt%Cameleonul făcu prima mişcare, o lo)itură ca de ici, 3ndreptată direct$pre el, at3t de rapidă, 3nc3t $aia păru o umră de ar*int c3nt3nd prin aer%OB/ara $ări 3napoi şi pară lo)itura% Lamele de oţel $e i1iră cu 1*omot 3n

camera mică, iar 3ncheieturile m3inilor lui $imţiră puterea atacului%Cameleonul $e mişca precum )3ntul şi OB/ara $e mişca o dată cu el, doiăraţi făc3nd piruete cu moartea, 3n ritmul 1ăn*ănitor al armelor lor%"trăful*erări de ar*int i1ucniră 3n cameră@ $ăiile şfichiuiau aerul $au$coteau acel $tri*ăt a$pru al oţelului i1it de oţel%Dacă ar fi 3ncercat $ă5l urmărea$că pe Cameleon, ar fi fo$t fatal@ ăratultatuat era mult prea rapid% OB/ara mai de*raă 3i intuia dec3t 3i )edeamişcările, $imţind curenţii de aer ce $e mişcau o dată cu el, detect3ndc3mpul de ener*ie al Cameleonului% Mişcările lui OB/ara erau mişcăricla$ice de apărare, declanşate de mişcările rapide şi ruşte şi de ră$ucirileCameleonului% Cu fiecare din a)3nturile Cameleonului, au1ea lama c3nt3ndprin aer% (eşi din timp şi pătrun$e mental 3n al şaptelea ni)el şi fiecaremişcare de)eni parcă dată cu 3ncetinitorul% "imţea partea $clipitoare alamei Cameleonului )enind către el din cadranul $t3n*, din cel central,apoi din nou din $t3n*a, apoi de 7o$, apoi )enea lo)itura şi propria lamăa)ea timp $ă pare1e, $ă loche1e, $ă 3mpun*ă%Cameleonul părea $ă po$ede un $imţ $uplimentar% "aia lui era ca un$pectru, 3n*hiţită de mişcare% Era o pre1enţă prime7dioa$ă şi mortală,au1ită, dar ne)ă1ută% Moartea c3nta 3n aerul din micul dormitor%Cameleonul era fantoma tăcută şi neoo$ită% OB/ara era dan$atorull cuurechile adaptate la fiecare foşnet de măta$e, fiecare mişcare a aerului

din cameră, fiecare iciuire de oţel% Ochii lui păreau acoperiţi de p3clă,aproape tran$fi*uraţi, 3n timp ce5şi de$făşura 7ocul defen$i) 3mpotri)aăratului tatuat% Para şi contracara, $ărind 3ncolo şi 3ncoace, 3n)3rtindu5$e, lo)ind, reacţion3nd in$tincti) la fiecare mişcare a Cameleonului,folo$ind cei doi$pre1ece ani de 3n)ăţătură, practică şi di$ciplină%#ăratul 7apone1 era mai $i*ur pe el, mai a*re$i)% "aia $e mişca fluid 3nm3inile lui% Prin$e cu 3ndem3nare mă$uţa 7oa$ă din calea lui cu piciorul şi,fără $ă $e 3mpiedice, o aruncă din calea lui, i1ind5o de perete%Lamele $e i1eau con$tant, 3n timp ce ei 3ncon7urau camera, fiecare dintreei o ţintă amă*itoare pentru celălalt% 3ncăperea aia le mai putea cuprindeener*ia% Apoi Cameleonul lan$ă atacul mortal, o mişcare de rotire urmată

de un $alt, o aruncare 3nşelătoare şi o lo)itură% OB/ara $ări 3ntr5o parte,ferindu5$e, prin$e $aia Cameleonului l3n*ă m3nerul propriei $ăii 3n timpce $e roteau unul pe l3n*ă celălalt şi, cu un re)er puternic din 3ncheieturam3inii, 3l răni pe Cameleon la umăr%Era mai de*raă o 7ulitură dec3t o tăietură% O dun*ă roşie, $uţire, apărupe umărul Cameleonului, l3n*ă cla)iculă% "e opri, luă po1iţie, cu picioareleperfect aşe1ate@ muşchii raţelor erau acoperiţi de $udoare% 2op3rleletatuate pe pieptul lui păreau $ă $e mişte la fiecare ră$uflare%Pri)i fi6 către OB/ara, pericolul $clipindu5i 3n ochi%OB/ara dădu o lo)itură timidă, apoi 3ncă una şi apoi, mişc3ndu5$e de la

dreapta la $t3n*a, la dreapta, atacă şi i1i% Cameleonul $e ro$to*oli 3ntr5oparte, că1u aproape 3n *enunchi apoi $e ridică şi atacă la r3ndul lui% "aia

255



lui de $amurai trecu repede de a lui OB/ara, 3n interiorul lo)iturii ace$tuiaşi OB/ara )ă1u cu 3ncetinitorul punctul de oţel, mişc3ndu5$e direct cătreochiul lui% 3şi mişcă uşor capul, $imţi lama de rici cre$t3ndu5i loul urechii,$imţi ar$ura a$pră a rănii, dar o alun*ă şi ţ3şni aproape de Cameleon, at3tde aproape, 3nc3t 3i $imţi căldura corpului şi, 3ncă o dată, 3ncercă un re)er

din 3ncheietura m3inii%Dar ăratul tatuat anticipă mişcarea şi $e ră$uci şi el, recăpăt3ndu5şiechilirul, tră*3nd 3n 7o$ m3nerul $ăiei lui şi loc3nd pentru o clipă celedouă $ăii 3mpreună, m3ner l3n*ă m3ner, apoi ră$ucindu5$e puternic dintalie, $imţind impul$ul de putere 3n umeri şi 3n 7o"ul raţelor, şi a

3ncheieturilor, $e ră$uci cu şi mai multă putere 3n momentul contactului%OB/ara 3şi $imţi $mul$ă dintre de*ete $aia care, lu3ndu5şi 1orul din m3nalui, $fredeli aerul, tăie peretele şi răma$e 3nfiptă acolo, cu m3nerul lucindde $udoare, la cinci$pre1ece centimetri di$tanţă%Cameleonul ateri1ă pe latura unui picior, o *reşeală care aproape 3i rup$e*le1na% 3şi pierdu echilirul o fracţiune de $ecundă şi OB/ara făcu un $altpe l3n*ă el, ateri13nd pe un umăr şi ro$to*olindu5$e pe l3n*ă perete, ieşinddin ro$to*olire cu *enunchii la piept, $ărind 3n $u$ şi $mul*3ndu5şi $aiadin capcana ei, la timp pentru a prinde următoarea lo)itură aCameleonului, cu partea plată a lamei% "e i1iră unul de altul, cu armele

3ncleştate 3n 9>:, 3ntre ei şi lo)iră peretele@ impactul fu deo$eit deputernic% OB/ara 3şi pu$e piciorul 3ntre picioarele Cameleonului, 3l a*ăţă şi$e ro$to*oli 3n acelaşi timp, $mucind piciorul Cameleonului 3n $patele lui%Cameleonul, de1echilirat pentru moment, $e ră$uci şi că1u pe o parte%OB/ara $ări 3napoi 3n picioare% Dar Cameleonul pierdu$e controlul doarpentru o clipă, 3şi arcui $patele şi $ări 3napoi 3n picioare, recuper3nd terenul

pierdut printr5o altă mişcare ofen$i)ă% De data acea$ta, lo)ituraCameleonului fu foarte pro$t ţintită, iar OB/ara pară, ră$ucindu5$e 3naceeaşi clipă% Mişcarea aproape că 3i rup$e Cameleonului 3ncheieturam3inii, dar ace$ta nu lă$ă $aia% 3şi in)er$ă mişcarea, $ări pe un picior şiaplică o lo)itură lar*ă, la picioarele lui OB/ara%OB/ara făcu o $ăritură tră*3ndu5şi picioarele $u el, $imţind coa$a rececum 3i şuieră $u picioare% Cameleonul $e roti 3n aer ca o $f3rlea1ă, rotilama complet şi lo)i a doua oară% OB/ara primi lo)itura cu $aia, darputerea rotaţiei de trei $ute şai1eci de *rade era 3n lama de oţel 5 durereai1ucni 3n de*etele lui OB/ara, apoi 3n 3ncheieturi, 3n raţe, 3n icepşi%"aia 3i $ări dintr5o m3nă, dar el o ţinu cu cealaltă şi $e ro$to*oli căut3nd un

colţ 3ndepărtat al camerei, pentru a5şi recăpăta puterea şi controlul%Cameleonul 3n$ă nu5l $lăi% Atacă din nou, cu o mişcare ca o $ăritură,tra)er$3nd camera cu $aia ţinută $u$, dea$upra capului%

3n timp ce $e 3ndrepta din ro$to*olire, OB/ara $imţi o mişcare l3n*ă uşa$făr3mată, apoi au1i un ordin a$pru45 &omare "top

3ncremeniră ca nişte $tatui, Cameleonul 3n po1iţia lui, cu $aia dea$upracapului, iar OB/ara pe )ine, cu $aia 3n faţa lui%'imura intră 3n cameră% "ammi $tătea tăcut, l3n*ă uşă% 'imura $tătea 3ntreei ca un aritru, cu raţul drept ţinut 3ntin$ din umăr, cu palma 3ndreptată

3n 7o$%

256



5 A tra*e $aia unul 3mpotri)a celuilalt 3n$eamnă a de1onora hi*aru5da$hi,$pu$e el, liniştit% (ndiferent cine a aruncat pro)ocarea, )a treui $ă măucidă 3nainte de a continua%O.ari 3l pri)ea pe 'imura, cu $aia tremur3ndu5i 3n m3ini%5 Nu 3nţele*, $pu$e el%

5 3nainte de a )ă ucide unul pe altul, treuie $ă mă ucideţi pe mine, repetăătr3nul%5 De ce $tai 3ntre noi< 3ntreă O.ari% A$ta n5are nimic de5a face cu hi*aru%5 Da< Pui la 3ndoială autoritatea lui &o.enrui<5 Nu $tri*ă Cameleonul% Dar ace$t om e$te un ei.o.u57in% El%%%5 Deci, e$te american% 2i care5i diferenţa< Ai ataca un om ne3narmat<5 Nu mă in$ulta, &o.enrui5$an, i5am oferit ale*erea armelor%5 Dacă nu e antrenat 3n folo$irea lor, e ca şi cum ar fi ne3narmat%5 2tiu de$pre OB/ara5$an% E$te cel căruia i $e $pune 'a1uo% 2tie $ă lupte cu$aia%5 Eu l5am numit 'a1uo% L5am tratat ca pe fiul meu% 2i el e$te hi*aru5da$hi%Cameleonul era şocat%'imura 3i pri)i pe am3ndoi ăraţii% Muşchii feţei 3i erau ri*i1i, ochii $e)eri%5 Credeam că am3ndoi aţi depăşit fa1a *3lce)ilor% Crede oare )reunul din)oi că e o onoare 3n ace$t duel< Mă tem că, dacă e$te ne)oie de

3nţelepciune aici, ea treuie $ă )ină de la mine% 2i dacă )a fi o pro)ocare,ea treuie făcută corect şi aproată de mine%5 Eu am făcut pro)ocarea corectă, $pu$e OB/ara%'imura pri)i 1*3rietura fină de pe pieptul lui OB/ara şi na$turii de pepodea% 8ntorc3ndu5$e către Cameleon, $pu$e45 (ar tu, O.ari, l5ai pro)ocat $5o facă%

5 /ai%5 Am3ndoi mă in$ultaţi%5 De ce< 3ntreă OB/ara%5 Pentru că aşa e hi*aru5da$hi% Pentru că $untem cu toţii fraţi, iar un omde onoare nu ridică $aia 3mpotri)a fratelui $ău% Pentru că am3ndoi $unteţioameni de onoare, care au depu$ 7urăm3ntul Luptătorului "ecret%O.ari şi OB/ara pri)eau unul la altul, din colţuri diferite ale camerei mici, 3ntimp ce $emnificaţia de1)ăluirii lui 'imura 3şi făcea efectul% 'imura $tătea

3ncă 3ntre ei, cu raţul 3ntin$% Nici unul din ei nu ar fi pu$ la 3ndoială acel*e$t% A face a$ta ar fi 3n$emnat $ă5l pro)oci pe &o.enrui%O.ari 3şi )3r3 cu preci1ie $aia 3n teacă%

5Ari*ato, $pu$e 'imura liniştit%5 Deci, Marui5me a 3n)ăţat Calea Luptătorului "ecret, $pu$e O.ari%5 Omul ace$ta e fratele tău şi totuşi folo$eşti termenul de 9Ochi5+otun1i:ca pe o in$ultă, $pu$e 'imura% O.ari, ai uitat a cincea lecţie &endai<Aro*anţa ta mă şochea1ă% Ai $tudiat mulţi ani di$ciplina umilinţei, iaracum eşti pe cale $5o lepe1i, 3ntr5un moment de neunie%5 A )enit $ă mă omoare5 "pui a$ta fără teamă că *reşeşti<"e du$e 3n celălalt capăt al camerei şi $e 3ntoar$e, $t3nd cu m3inile

3mpreunate 3n faţă%

257



5 Am $ă )ă aminte$c am3ndurora că $copul di$ciplinei noa$tre e$te $ă5lfacă pe fiecare $ă $e 3ntreacă doar cu el 3n$uşi, pentru că numai c3nd ai$tăp3nit acel demon, eşti *ata $ă5i 3nfrunţi pe ceilalţi%OB/ara şi O.ari $tăteau cu m3inile pe l3n*ă corp, 3n timp ce 'imura 3imu$tra, amintindu5le 7urămintele pe care le făcu$eră% O.ari $pu$e4

5 Nu m5am *3ndit niciodată%%%5 Nu te5ai *3ndit De ani de 1ile ai fo$t antrenat $ă pri)eşti dincolo de ceeace pare realitate, $ă anticipe1i necuno$cutul% 2i acum 3mi $pui că nu te5ai*3ndit Ai dreptate, nu te5ai *3ndit% 3ncă mai ai de 3n)ăţat $ă nu te 3ncre1iniciodată 3n ceea ce pare e)ident< Oare păunul 3mrăţişea1ă capcana cuucurie<+e)eni 3n partea camerei 3n care $e aflau ei şi $e opri 3n faţa lor%5 >5aţi amă*it, nereuşind $ă pri)iţi dincolo de ceea ce pare% Am3ndoi aţiatin$ mi$terul celui de5al şaptelea ni)el şi totuşi nici unul nu l5a pu$ 3npractică 3n po)e$tea a$ta%"e opri un moment, pri)indu5i pe cei doi cum ră$uflau *reu 3n faţa lui%5 "ă mă 3nşel oare< Poate că nici unul dintre )oi nu e demn $ă fie uncandidat pentru &o.enrui%Am3ndoi pri)iră 3n faţa lor, şocaţi%5 Da, 3ntr5o 1i )a treui $ă5l ale* pe unul din )oi $ă5mi ia locul ca &o.enrui%Acum 3nţele*eţi< >5am urmărit şi antrenat pe am3ndoi, cu mult 3nainte ca)reunul $ă de)ină ărat% (ar acum, n5aş putea ale*e 3ntre )oi%5 Nu m5am *3ndit niciodată că aş putea fi )i1at, 1i$e OB/ara%5 Nici eu, 1i$e O.ari%5 #ine% A$ta e 3ncura7ator% Poate că 3ncă mai pă$traţi un pic de umilinţă%5 Dar "ammi, $pu$e OB/ara, nu e şi el candidat<

5 Din nefericire, )a fi numărul trei% 2i indiferent care dintre )oi nu )a fi ale$ca &o.enrui, )a fi al doilea după cel care )a fi ale$% "pun 9din nefericire:doar pentru că "ammi 3mi e$te nepot şi $5a antrenat la fel de mult caoricare dintre )oi% Dar el nu a a7un$ dec3t p3nă la ni)elul al cincilea% Oricare)a fi re1ultatul, )oi trei $unteţi fraţi şi a$ta nu $e poate $chima% (ar dacăle*ătura e ruptă de oricare dintre )oi, )eţi fi alun*aţi 3n de1onoare dinhi*aru5da$hi, pentru totdeauna%5 2i treuie $ă5i $pun frate ace$tui ei.o.u no, .ancho< 3ntreă O.ari%5 Oare un ti*ru critică dun*ile altui ti*ru< 3i $pu$e 'imura $e)er lui O.ari%#ăratul mai t3năr 3i aruncă o pri)ire lui OB/ara, apoi 3l pri)i din nou pe'imura%

5 #ei.o.u57in m5ar fi omor3t, $pu$e el%5 2tii $i*ur că americanul te5ar fi omor3t $au frica din inima ta )oreştepentru tine<O.ari e1ită, pri)indu5l $tăruitor pe americanul cu ochi )er1i%5 Nu e $pion şi nu ucide, $pu$e ătr3nul% 2i nu e unul dintre ei% A )enit

3napoi ca $ă5i demaşte%5 Dar el nu nea*ă că e Cameleonul, $pu$e OB/ara%5 Da şi nu, $pu$e 'imura% E$te Cameleonul şi nu e$te%5 Mda, Cameleonul nu e niciodată ceea ce pare, $pu$e OB/ara%5 De data a$ta, e foarte ade)ărat% Cameleonul nu e cu $i*uranţă ceea ce

cre1i tu că e% Am3ndoi a)eţi multe de aflat% C3nd am3ndoi )eţi fi luat Caleacelor o Mie de ?ile şi puterile $peciale 1en )i $e )or fi re)elat, poate că

258



atunci 3nţelepciunea )oa$tră )a fi mai puţin umrită% Acum, treuie $ăhotăr3m care )a fi pa$ul următor% Pot $ă )ă $u*ere1 $ă em nişte ceai<

&oată )orăria a$ta mi5a făcut $ete%

I%

5 Ace$ta e Cameleonul, dar nu Cameleonul pe care 3l cauţi tu, $pu$e'imura, pun3nd m3na pe umărul lui OB/ara%OB/ara $una$e la hotel% După cum fu$e$e planificat, Eli1a şi Ma*icianullua$eră trenul de după5amia1ă $pre 'oto şi erau la ar, aştept3ndu5l $ă $e

3ntoarcă de la &anae% Nu le e6plica$e unde era şi ce $e 3nt3mpla$e@ ledădu$e doar adre$a% Acum erau aşe1aţi toţi 3n careu% OB/ara şi -unn$tăteau faţă 3n faţă cu 'imura şi O.ari% Ma*icianul era la un capăt alcareului, iar "ammi 3n faţa lui% 8ntre OB/ara şi O.ari 3ncă mai era ten$iune,dar am3ndoi 3l a$cultau cu atenţie pe 'imura%5 (ma*inaţi5)ă că am mai multe cutii, 3ncepu el% ;iecare e făcută din $ticlă,aşa 3nc3t putem )edea prin ea, şi 3n fiecare $e află un e)eniment% 8n fiecarecutie am pu$ un moment al i$toriei% Dar pentru a e6amina ace$temomente 3n ordinea lor corectă, treuie $ă $u$pendăm cutiile 3n aer, a$tfel

3nc3t $5o putem )edea pe fiecare 3n relaţie cu celelalte% Numai atunci )omputea 3nţele*e cu ade)ărat ce $5a 3nt3mplat şi de ce% Numai atunci )omputea )edea ce $e află 3n $patele fiecărui e)eniment% Numai atunci )om

3nţele*e totul% Dacă e$te ce)a $emnificati) pe care nu5l ştim, )a de)enie)ident prin a$enţa lui%Deci, $ă 3ncepem cu prima cutie, cea pe care o )edem cel mai clar% 8n ea)om pune ce ai aflat tu, 'a1uo, aşa că treuie $ă ne $pui ce ştii, nu ce

cre1i%5 Ce ştim e$te că $5a format un con$orţiu de companii petroliere% A fo$tconceput de *eneralul Ale6ander /oo.er, care era preşedinte al (nterconOil% 8n timpul celor trei $au patru ani 3n care /oo.er a ne*ociat acea$tăafacere, şefii tuturor ace$tor companii au murit de atacuri de cord $au aufo$t ucişi 3n accidente de maşină% Printre ei $e numără şi "hichi &omoro,şeful companiei 7apone1e "an5"an, care tocmai de)eni$e memru alAM+AN% De a$emenea, o platformă petrolieră e6perimentală a fo$t$aotată 3n apele Ala$.ăi%5 "cu1aţi5mă, $pu$e Eli1a, acelaşi lucru $5a 3nt3mplat cu A=uila Milena,maşina pe care o conducea Mar1a c3nd a fo$t uci$% Nu ştim 3ncă de ce% (ar

A=uila Motor Wor.$ face parte acum din AM+AN% Con$orţiul finanţea1ăcon$trucţia maşinii%5 "ă nu5l uităm pe tipul din /a0aii, $pu$e Ma*icianul%5 Da, $pu$e OB/ara% Un om $e pare că a fo$t omor3t pentru nişte foto*rafii,care fu$e$eră făcute la ordul platformei petroliere% Dar tot ce )oiau era$ă di$tru*ă filmul%'imura, a$emenea unui mim care de$crie o po)e$te cu m3inile, at3rna 3naer cutii in)i1iile de $ticlă, de fiecare dată c3nd ei anunţau ce)a nou%5 E important $ă ne amintim 3n ce ordine $5au 3nt3mplat ace$te lucruri%Datele nu contea1ă at3t de mult, c3t ordinea, $pu$e el%

5 Un alt element al $ucce$iunii e$te +ed #rid*e$, continuă Eli1a% A fo$t$al)ator de epa)e 3n !aponia, imediat după ră1oi% După aceea $5a ocupat

259



de con$trucţia de na)e, apoi $5a implicat 3n de1)oltarea unui mediu de)iaţă $uac)atic foarte mare% Ace$ta a fo$t proiectat de cercetătoruloceano*raf 'a*ina.a$% At3t el, c3t şi #rid*e$ au murit de atac de cord%;arfuria, cum a fo$t numită, a fo$t de atunci terminată şi du$ă%%% unde)a%5 A fo$t implicat şi 3n reno)area unor )a$e Liert )echi, tran$form3ndu5le

3n tancuri petroliere, $pu$e Ma*icianul%5 2i am aflat ieri că #rid*e$ făcea parte din "an5"an, care acum face partedin con$orţiu, adău*ă Eli1a%Alte cutii fură a*ăţate 3n aer% 'imura $e lă$ă pe $pate, concentr3ndu 5$ea$upra comple6ului ima*inar pe care 3l con$trui$e%5 O 3ntreare4 a)eţi )reo 3ndoială că aceşti oameni din corporaţii, care aumurit, au fo$t 3n realitate ucişi de neunul cu umrela<OB/ara, Eli1a şi Ma*icianul clătinară toţi din cap%5 Morţile accidentale au fo$t proail e6ecutate de altcine)a dec3t Danilo),$pu$e OB/ara% Poate ;almouth $au un france1 numit Le Croi6, care e$te dea$emenea necuno$cut, deşi reputaţia lui de $adic e mnedocumentată% Darnu e nici o 3ndoială că atacurile de cord au fo$t pro)ocate de Danilo)%5 Dar de ce a fo$t alea$ă AM+AN ca )ictimă a ace$tui terori$t căruia 3i $puiCameleonul< 3ntreă O.ari%5 Ca $ă i $e $toarcă ani, $pu$e OB/ara% AM+AN a refu1at $ă 7oace cum i $ec3nta%5 "ă 7oace< 3ntreă O.ari%5 O e6pre$ie ei.o.u no, e6plică 'imura% 3n$eamnă că n5au )rut $ăcoopere1e%5 Mai e6i$tă o cutie, pe care n5am amintit5o, $pu$e Eli1a% E6pertul 3n petrol,La)ander% Lucra$e pentru toate ace$te companii 3n ultimul an, inclu$i)

"an5"an, şi a fo$t la r3ndul lui uci$, după ce $5au $trăduit din *reu $ă5leliere1e din m3inile unor terorişti din America de "ud, care 3l răpi$eră%5 Credeţi că a fo$t )reo le*ătură 3ntre cele două *rupuri terori$te, cei carel5au răpit pe La)ander şi cei care l5au elierat< 3ntreă 'imura%5 Nu, $pu$e OB/ara% Cred că a fo$t o 3nt3mplare% Dar $e pare că una dintreace$te companii $5a $periat% Au trimi$ un om $ă5l te$te1e pe La)ander şiLa)ander a eşuat% De)eni$e un ri$c pentru $ecuritatea cui)a%5 Am recuperat o a*endă de5a lui, $pu$e Eli1a% Conţine cifre foarteconfidenţiale ale tuturor companiilor petroliere din AM+AN, ca şi ale altorfirme pentru care a lucrat% Cifrele ar putea fi foarte dăunătoare dacă ar fifăcute pulice%

5 De ce< 3ntreă 'imura%5 Pentru că ele do)ede$c faptul că companiile au minţit pulicul 3nle*ătură cu cantitatea de petrol pe care o au 3n re1er)ă%5 2i de ce au făcut a$ta<5 Pentru a controla preţul petrolului, $pu$e OB/ara% Profiturile )aria1ă cupatru, cinci $ute la $ută, 3n fiecare an% Pulicul crede că e din cau1a lip$eide petrol, c3nd 3n realitate e un $urplu$%5 3nţele*% Continuă%5 Mai era şi o notiţă de$pre ce)a numit Mida$, $pu$e OB/ara, şi Danilo) mi5a )orit de Mida$% A $pu$ 9Mida$ e pierdut:%

5 (ar Mida$ e o altă 3ntreare la care 3ncă nu e6i$tă ră$pUn$ e)ident p3năacum, $pu$e 'imura% Deci, acum a)em şa$e 3ntreări la care nu $5a

260



ră$pun$% Unu, de ce a fo$t uci$ omul din /a0aii< Doi, unde a fo$t du$ăfarfuria lui #rid*e$ şi la ce folo$eşte< &rei, ce e Mida$< Patru, de ce a fo$ta$a$inat ace$t La)ander< Cinci, de ce a fo$t $aotată platforma petrolieră<2i, 3n $f3rşit, de ce a fo$t aruncată 3n aer maşina italiană< Corect<5 Da, $pu$e OB/ara%

5 Mai e ce)a<5 Da, $pu$e OB/ara, ce făcea &on ;almouth aici<5 A$ta e proail cea mai ună 3ntreare, $pu$e 'imura% Dar o $5o maipă$trăm c3te)a minute% &ot mai cre1i că ace$t Cameleon e 3n )iaţă, 'a1uo<5 8l pri)e$c chiar acum, $pu$e OB/ara%5 2i Cameleonul pe care 3l cauţi a fo$t a*ent 7apone1 3n al Doilea +ă1oiMondial, nu<OB/ara 3ncu)iinţă% 'imura pri)i $pre O.ari şi 3ntreă45 Arată ace$ta ca un ărat care a luptat 3n al Doilea +ă1oi Mondial<OB/ara r3$e%5 Nu, ră$pun$e el%5 Atunci, putem pre$upune că $unt doi Cameleoni diferiţi< OB/ara acceptă%5 Deci, acum a)em multe cutii prin care $ă pri)im% Dar 3nainte de acontinua, $ă aordăm ne3nţele*erile care e6i$tă 3ntre )oi doi%5 N5am )enit aici $ă omor pe nimeni, 3i $pu$e OB/ara lui O.ari% Am )enit $ă*ă$e$c ade)ărul%5 2i care e$te ade)ărul< 3ntreă 'imura%5 Cameleonul e un mon$tru care di$tru*e fără $entimente, care ucidepentru profit%5 ;iule, ai )3nat un nume, nu o per$oană% Am3ndoi aţi fo$t păcăliţi%5 Păcăliţi< De cine<

5 De ei.o.u57in de afară, cel mort% &e5a păcălit, 'a1uo, făc3ndu5te $ă cre1ică O.ari era duşmanul tău% (ar tu, O.ari, ai fo$t făcut $ă cre1i că OB/ara a)enit $ă te ucidă% Am3ndoi aţi ale$ $ă credeţi ceea ce era e)ident, totuşiam3ndoi ştiţi că, ade$ea, ade)ărul $e a$cunde 3n $patele unor minciuni%5 Dar atunci ce%%%5 Mai $pune5mi o dată, OB/ara, care era $copul pentru care 3l urmăreai peCameleon<5 "ă5l di$tru* cu a7utorul ade)ărului%5 (ar tu, O.ari<5 Au mai trimi$ uci*aşi după mine şi 3nainte% De ce ar fi ace$ta diferit<5 Deoarece 'a1uo nu e unul dintre ei% Am3ndoi a)eţi aceleaşi oiecti)e%

Am3ndoi căutaţi $ă di$tru*eţi acelaşi dia)ol şi totuşi i5aţi permi$ dia)olului$ă )ă tran$forme 3n duşmani%5 Dar ;almouth< 3ntreă OB/ara%5 Un in$trument% &e urmăreşte p3nă la Cameleon şi )ă ucide pe am3ndoi%5 De unde ştii a$ta<5 Pentru că a$cult cu creierul, nu cu inima% Ce alt moti) ar fi< Chiar tu airecuno$cut faţă de mine că ei.o.u57in ţi5a $pu$ că ace$t Cameleon eraşeful unor terorişti mercenari% El te5a trimi$ 3n călătorie pentru că nu erade$tul de un $ă5l *ă$ea$că el 3n$uşi pe Cameleon% Altfel, de ce te5ar fiurmărit<

5 Mi5e *reu $ă cred, &o.enrui5$an, că ;almouth era un a$tfel de om%

261



5 3ţi admir loialitatea, dar nu şi percepţia% De ce continui $ă ai 3ncredere 3nel< A uci$ pentru ani% Poate un a$tfel de om $ă fie onorail< Poate $ă fieel cu ade)ărat prieten< Chiar cre1i $incer că cel care 3mparte Calea cu tinee rău<5 Poate că e*oul meu n5o $ă mă la$e $ă recuno$c că am fo$t un pro$t%

'imura aproă cu 3nţelepciune%5 E po$iil% Dar ai a)ut o prolemă dificilă% El ţi5a $pu$ minciuni şi le5apictat cu ade)ăr% Apoi neunul de pe munte le5a confirmat cu rătăcirile lui%5 Deci ;almouth m5a păcălit pentru a5l duce la Cameleon<5 A$ta era menirea lui, 'a1uo, $ă elimine un inamic etern%5 Dar de ce< Dacă ace$t Cameleon nu e unul dintre ei, de ce $unt at3t dedi$peraţi $ă5l elimine<5 >om a7un*e şi la a$ta% "ă răm3nem la $uiect% Ace$t ei.o.u57in te5ar fiomor3t după aceea, pentru că ştiai prea mult% A fo$t un ri$c pe care şi l5aua$umat, $ă de1)ăluie $uficient c3t $ă te pună pe urmele Cameleonului, dar$ă nu5ţi $pună prea mult% Ai fo$t mai un dec3t credeau ei% &u şi -unn5$an%5 2i pe urmă i5ar fi uci$ pe Eli1a şi pe Ma*ician din acelaşi moti)%5 Aşa $e pare%5 Ai dreptate, &o.enrui5$an, ;almouth m5ar fi putut ucide uşor% Nu măaşteptam la a$ta%'imura 3ncu)iinţă, dar adău*ă45 O.ari mi5a $pu$ că ei.o.u57in era 3n $patele tău% El a cre1ut că )oi doilucraţi 3mpreună% Am 3nţele$ ce urmărea atunci c3nd mi5ai $pu$ că nu l5ai)ă1ut pe en*le1 de c3nd )5aţi 3nt3lnit pe mare%5 -ro1a) 5 acum 3i datore1 Cameleonului )iaţa mea $pu$e OB/ara%5 /ai% O po)ară *reu de du$%

5 8ţi $unt 3ndatorat, nii5$an, $pu$e OB/ara şi $e 3nclină 3n faţa lui O.ari%5 (ar eu 3ţi datore1 $cu1e pentru că am ridicat $aia 3mpotri)a unui frate%5 Ah, un 3nceput% Acum )a treui $ă $uportăm te$tele, $pu$e 'imura cu unoftat%5 &e$tele< $pu$e O.ari%5 Da, tu 3l )ei te$ta pe el, el te )a te$ta pe tine% 8n cele din urmă, )eţi fi cuade)ărat fraţi, dar 3nainte de a$ta, )or fi ace$te 3ncercări şi )a fi foarteplicti$itor, cred%5 &e$tele $5au terminat, $pu$e OB/ara%5 Da, aproă O.ari% Am o po)ară mult prea *rea ca $ă mă ocup dea$emenea nimicuri%

5 A de)enit o po)ară pentru noi toţi, O.ari% Acum $untem cu toţii implicaţi,$pu$e 'imura%5 Eu tot nu ştiu 3ncă de ce Ma$ter )rea at3t de mult $ă5l ucidă pe O.ari,$pu$e Eli1a%5 Nu pe O.ari%%% pe Cameleon% E important $ă ne amintim a$ta%5 De ce<5 Ca $ă 3nţele*em, treuie $ă ne 3ntoarcem la cutii% Acum, dacă 3nţele*emcă ace$t Cameleon nu e$te duşmanul tău, ce5ţi $pun cutiile< "tudia1ă$ucce$iunea e)enimentelor% Oamenii )i1aţi au fo$t ucişi cu toţii, 3nainte caAM+AN $ă le 3n*hită companiile, corect<

5 &oţi, 3n afară de #rid*e$, $pu$e Ma*icianul% El a făcut parte din "an5"anaproape de la 3nceput%

262



5 Dar pentru ceilalţi e corect, $pu$e OB/ara%5 +ă$pun$ul e 3n cutii, $pu$e 'imura% Cameleonul pe care 3l căutaţi, poartăpielea unui erou, dar are inima unei ne)ă$tuici% El poartă coroană acolounde ar treui $ă poarte $pini% 2i5a folo$it iroul militar pentru a de)enio*at% 2i5a creat o or*ani1aţie cu propriii ei a$a$ini plătiţi, di$tru*ători%

5 /oo.er, $pu$e Eli1a% >rei $ă $pui că eroul no$tru de ră1oi e$te capul 3ntre*ii afaceri<5 Ade)ăratul Cameleon, $pu$e OB/ara% 3ntrearea e$te4 de ce< De ce a pu$pe ;almouth $ă mă a$mută pe o urmă care, 3n cele din urmă, ar fi a7un$

3napoi la ei<5 E uşor, $pu$e Ma*icianul% Au a)ut unul din cei mai uni a$a$ini plătiţi dinlume pe urmele tale% Dacă ieşeai din r3nd, ă*au ştecherul 3n pri1ă%5 Omul care m5a urmărit pe mine, te urmărea 3n realitate pe tine, $pu$eO.ari% L5am )ă1ut 3n *ară% Am cre1ut, din *reşeală, că lucraţi 3n echipă% 2ic3nd a 3nceput $ă mă urmărea$că, am fo$t $i*ur de a$ta%5 Uite ce $5a 3nt3mplat, $pu$e Ma*icianul% &ocmai )eni$eşi de la 3nt3lnireacu /oo.er% ;almouth ştia proail unde te duci şi c3nd te 3ntorci% Aştepta la*ară, nu< Pe urmă, $5a ră1*3ndit 3n ultimul minut şi $5a hotăr3t $ă5lurmărea$că pe O.ari%Un 13met tri$t trecu pe faţa lui OB/ara%5 Mi5a $pu$ că de)eni$e prea ătr3n pentru !oc, că făcea *reşeli% Maide)reme $au mai t3r1iu, treuia $ă facă una mare de tot%5 Deci, pri)im cutiile şi5l )edem pe *eneral, pe /oo.er, Con$truindu5şiimperiul petrolier prin crimă% Moti)ele ar putea fi multe, ce e importantacum e$te că treuie $ă5l di$tru*i repede pe /oo.er% 2tie C3t eşti depericulo$% C3nd ataci un re*e, treuie $ă5l omori%

5 Are cine)a )reo idee< 3ntreă Ma*icianul%O.ari $pu$e45 8n &endai $crie că ade)ărul ucide mai repede dec3t otra)a%5 #ine $pu$, aproă 'imura, dar ce $emnificaţie aduce a$ta 3n prolemanoa$tră<5 Nu $unt -unn5$an şi 'a1uo )oci ale ade)ărului< $pu$e el%5 #a da, 1i$e Eli1a, dar ade)ărul cere do)e1i şi, p3nă acum, noi n5am pututdo)edi nimic%5 Poate că ultimele cutii )ă )or da un ră$pun$, $pu$e 'imura% Dar pentru apune e)enimentele la locul potri)it, treuie $ă ne 3ntoarcem 3nainte deră1oi% La primul Cameleon, Ramuchi A$ieda% A$ieda nu $5a că$ătorit

niciodată% ;ratele lui, amiral 3n Marina (mperială, a fo$t luat pri1onier 3nprimele 1ile ale ră1oiului% C3nd căderea ;ilipinelor era iminentă, lui/oo.er i $5a ordonat de către preşedintele +oo$e)elt $ă5şi aandone1ecartierul *eneral de la #a$tine% Printr5un accident, fiul adopti) al lui /oo.era răma$ 3n urmă şi, mai t3r1iu, a că1ut 3n m3inile lui A$ieda, care l5a luat

3napoi 3n !aponia% #ăiatul, care era pe 7umătate filipine1, arăta mai 7apone1dec3t chiar mama lui, aşa că n5a fo$t *reu pentru el $ă trăia$că aici% A$iedal5a luat la Cuiul Dra*onului unde a 3ncercat $ă aran7e1e un $chim%#ăiatul, pentru fratele lui A$ieda% A comunicat condiţiile trimiţ3ndu5i lui/oo.er un cameleon 3ntr5o cutie, apoi a *ă$it5o pe mama ăiatului şi a

trimi$5o $ă 3ncerce $ă ne*ocie1e $chimul% /oo.er a ră$pun$ omor3nd5o%A$ieda nu a)ea de ale$% Ne*ocierea era 3n afara oricărei di$cuţii% Dar ce

263



putea face cu fiul lui /oo.er< Aminteşte5ţi, ace$ta era un om un, nu unlord al ră1oiului% 2i 3n lunile de capti)itate 3ncepu$e $ă aiă multăafecţiune pentru fiul lui /oo.er% #ăiatul $5a $imţit, 3n cele din urmă, 3n$i*uranţă cu A$ieda% Au de)enit in$eparaili% O ade)ărată ironie4Cameleonul a treuit $ă5l adopte pe fiul duşmanului $ău de moarte% Dar

pe c3nd ră1oiul $e apropia de $f3rşit, memrii Con$iliului de +ă1oi auintrat 3n panică% Puţinii care ştiau cine era 3n realitate fiul Cameleonului aucerut o 3nt3lnire la /iro$hima% Planul lor era $ă5l folo$ea$că pe ăiat ca peun in$trument de ne*ociere imediat ce $e termina ră1oiul% A$ieda,fireşte, nu a fo$t de acord% "5au certat% 8n noaptea aceea, Cameleonul,de*hi1at 3n femeie, $5a furişat cu fiul $ău şi 3n 1ori au plecat cu trenul, cudouă ore 3nainte ca oraşul $ă fie şter$ de pe faţa păm3ntului% A$ieda şit3nărul /oo.er au pri)it totul din tren%El şi ăiatul au de)enit noma1i% A)eau două lucruri 3n comun4 $e iueauunul pe altul şi5l urau pe /oo.er% 8n cele din urmă, $5au $tailit la 'u$hiro,

3n nordul (n$ulei /o..aido% A$ieda a de)enit pe$car%A$ieda 7ura$e că n5o $ă5l la$e 3n pace niciodată pe /oo.er% 2tia că /oo.erşi5a uci$ propria amantă, pe mama lui #o% 2tia că 3şi folo$eşte po1iţiamilitară pentru a 3nfiinţa 3n !aponia indu$trii noi, 3n care era şi el partenertacit% A aflat toate punctele )ulneraile ale *eneralului, şi erau multe%Cameleonul ştia de$pre *eneralul /oo.er mai mult dec3t oricine altcine)a

3n )iaţă% A de)enit un fel de conştiinţă% C3nd /oo.er a de)enit *u)ernatormilitar, el a a7utat la formarea con*lomeratului "an5"an şi l5a pu$ pe

&omoro 3n fruntea ace$tuia% 8n $chim, &omoro a 3ncercat, timp de cinciani, $ă5l de$copere pe Cameleon% Dar era impo$iil% A*enţii Cameleonuluinu i5ar fi de1)ăluit niciodată identitatea 5 erau cu toţii memri ai hi*aru5

da$hi% 2i puţinii memri ai con$iliului, care5i cunoşteau ade)ărataidentitate, au murit toţi la /iro$hima%5 2i A$ieda a fo$t raportat mort la /iro$hima, $pu$e O.ari% Aşa că, timp detrei1eci de ani, /oo.er a fo$t )3nat de o fantomă 5 Cameleonul% De$i*ur, nuera o fantomă, ci un ărat dedicat di$tru*erii p$iholo*ice a duşmanului$ău% Un $implu pe$car, care a 7urat ră1unare unui ărat de1onorat,de)enind )ocea conştiinţei ace$tuia% >echii lui a*enţi 3i dădeau informaţii%La fel şi prietenii lui din *u)ern% +ă1unarea a funcţionat 3n amele$en$uri% /oo.er a trimi$ un a$a$in după altul $ă5l *ă$ea$că pe Cameleon%Unii au renunţat% Alţii au murit% Ultimul )enit a fo$t prietenul tău,;almouth% 2i, deşi A$ieda a murit liniştit 3n $omn, acum patru ani,

Cameleonul trăieşte mai departe% ;iul lui a preluat 7urăm3ntul% 2i )acontinua p3nă c3nd o $ă moară /oo.er%%% $au o $ă mă omoare el%5 Deci, tu eşti #o /oo.er, $pu$e Eli1a%5 "unt O.ari A$ieda, $pu$e omul tatuat% #o /oo.er nu mai e6i$tă%Le de1)ălui apoi $imţămintele a$cun$e, pe care nu le putu$e $punenimănui p3nă atunci@ cum 3l ur3$e şi cum $e temu$e de A$ieda5$an luni de1ile şi cum A$ieda5$an, cu rădare şi 3nţelepciune, 3l cuceri$e 3n cele dinurmă, 3i e6plica$e $en$ul lui &endai şi cele mai )echi mituri, 3l 3n)ăţa$ecum $ă trăia$că 3n pădure şi $ă fie pe$car pe mare%5 C3nd ră1oiul $5a terminat şi el a 3nceput Calea celor o Mie de ?ile, am

plecat cu el, cerşind pe la uşi, mer*3nd pe 7o$ dintr5un capăt 3n celălalt al !aponiei, 3n timp ce el căuta 3nţelepciunea 1en% 2i 3ntotdeauna era timp

264



pentru lecţii% M5a 3n)ăţat Calea Luptătorului "ecret, Mişcările "ăiei,Lima7ul Creaturilor% M5a 3n)ăţat onoarea, re$pectul şi iuirea% 2i, 3n celedin urmă, mi5a re)elat al şaptelea ni)el al lui hi*aru5da$hi%5 2i n5a 3ncercat niciodată şanta7ul< "toarcerea de ani< 3ntreăMa*icianul%

5 N5a mai cerut niciodată nimic după ce fratele lui a murit% OB/ara $e lă$ăpe $pate, urmărind cutiile ima*inare at3rn3nd 3n aer 3n faţa lui, pri)ind

3napoi prin timp% 3ncet, pie$ele 3ncepură $ă $e aşe1e la locul lor%"ucce$iunea 3i păru e)identă atunci%Lui /oo.er şi prietenilor lui din elită le treuia o a1ă de putere proprie%După aceea puteau $ă monopoli1e1e alte companii 3nrudite% A)eau doar oprolemă4 monopolurile erau ile*ale% Dar un con$orţiu petrolier format dincorporaţii cu proprietari $eparaţi, fiecare cu autonomia ei 5 a$ta ar fi fo$tperfect% Cheia era AM+AN% Au format con$orţiul, apoi i5au uci$ pe oamenii5cheie din corporaţiile memre şi au pu$ 3n loc oamenii lor% 8n realitate,erau proprietarii fiecărei companii% Erau proprietarii lui /en$ell, Alamo,"un$et, (ntercon, Am Petro şi "an5"an, şi ai tuturor $ucur$alelor ace$tora%Controlau chiar şi o ancă 3n #o$ton% &ră$ătura comună era petrolul%Mai erau totuşi c3te)a cutii *oale%5 &ot mă 3ntre de ce au aruncat 3n aer maşina lui Mar1a, $pu$e Eli1a%5 8n felul ace$ta, a fo$t mai uşor $ă preia A=uila%5 2i, $pu$e Ma*icianul, ştii ce a)ea maşina aceea at3t de $pecial< Eli1a$cutură din cap%5 Afuri$ita de maşină făcea cinci1eci5şai1eci de mile cu trei5patru litri deen1ină% Ar fi re)oluţionat indu$tria automoilului% 8ţi dai $eama cum ar fidu$ a$ta la $căderea profiturilor lui AM+AN<

5 Doamne, $pu$e Eli1a% "unt chiar aşa de lacomi<5 !ocul nu mai era pentru ani, $pu$e OB/ara% A)eau toţi anii de carea)eau ne)oie% Acum !ocul de)eni$e putere pură%5 Atunci de ce l5au $cufundat pe &horeau< 3ntreă Eli1a% Dacă cei de laAM+AN urmăreau $ă facă din "un$et Oil un memru al con$orţiului, atunciau di$tru$ o )aloare de de milioane de dolari, care 3ntr5o 1i le5ar fi pututaparţine% Nu 3n$eamnă a$ta $ă5ţi tai na$ul ca $ă ţi5l poţi $ufla mai ine<5 Poate că era un 7oc de 3n*he$uială, $pu$e Ma*icianul% Poate că "un$etre1i$ta, iar după $cufundarea platformei nu şi5a mai putut permite $ăre1i$te%5 E o teorie ună, $pu$e OB/ara% Dar $ă pri)im o clipă dincolo de ea% De ce

au fo$t luate şi apoi di$tru$e foto*rafiile 3n /a0aii<5 Pentru că nimeni nu a)ea ne)oie de ele, $pu$e Ma*icianul%5 Atunci de ce $ă le cumpere<5 Ca $ă nu le cumpere altcine)a ră$pun$e Eli1a%5 Aşa cred, 1i$e OB/ara% Ceea ce arată că, indiferent cine a ordonatuciderea tipului, a)ea detaliile a ce)a de pe &horeau%5 "taţia de pompare, $pu$e Ma*icianul% A$ta treuie $ă fie5 Dacă aşa $tau lucrurile, au fo$t două moti)e ca $ă di$tru*ă platforma

&horeau% Unul a fo$t acela de a con$tr3n*e financiar compania "un$et%Celălalt era că AM+AN a)ea de7a planurile $taţiei de pompare%

5 Doreau ca foto*rafiile $ă nu ia$ă pe piaţă% Deci, proail că AM+ANfolo$eşte $taţia aceea de pompare%

265



5 (ntere$ant, 1i$e OB/ara% /oo.er ne*a că ar şti ce)a de Mida$%5 Ce e Mida$< 3ntreă O.ari%5 Credem că e un c3mp petrolifer, cel mai mare din lume% Dar nu ştim undee$te%5 (ar eu cred că ştiu de ce, 1i$e Eli1a% "e 3ntoar$eră cu toţii $pre micuţa

reporteră, care afişa unul dintre 13metele ei de milioane%5 Ei< $pu$e OB/ara%5 E$te $u apă 'raft Americanul a $pu$ că farfuria $uac)atică con$truităde #rid*e$ $e numea Mida$% Mida$ e$te inima c3mpului petrolifer, $taţia depompare pentru 3ntrea*a operaţiune% 2i totul $u apă, a$cun1ătoareaperfectă%5 Dar unde e< 3ntreă Ma*icianul%5 Cred că aici pot $ă )ă a7ut eu, 1i$e O.ari% Am )ă1ut camera din care eiconduc totul% E enormă, de )reo patru1eci de metri 3nălţime% 2i are o hartăimen$ă, cu ecrane &> ciudate, 3nca$trate 3n ea%5 "e nume$c ecrane diodice, $pu$e Ma*icianul% ;orma lieră%5 Ace$te ecrane &> arată operaţiunile lor din toată lumea% Pot urmări totce $e petrece 3n imperiul lor% E6i$tă una $pecială, l3n*ă #onin, care arefarfuria $uac)atică de care )oriţi% Au ima*ini &> din afară şi dinăuntru%2i mai $unt )a$e acolo, ca un fel de mare cimitir de tancuri petroliere)echi%5 Minunat, $pu$e Ma*icianul% Ace$ta e ră$pun$ul pentru tancuri% Le$cufundă şi ţin re1er)ele de petrol 3n ele% Parie1 că 3n partea aceea deocean $5a $cufundat cel puţin un )apor 3n ultimii c3ţi)a ani%5 (ar Rumi$ha0a are o rafinărie nouă pe (n$ulele #onin, la mai puţin de o$ută de mile depărtare, $pu$e O.ari%

5 Deci, pompea1ă petrolul din )a$ele de depo1itare $uac)atice cătrerafinăria lor după cum au ne)oie% /ri$toa$e, ce operaţiune in*enioa$ă,$pu$e OB/ara%5 ;ac che$tia a$ta de trei1eci de ani< 3ntreă Ma*icianul% Atunci de ce nuau 3nceput $ă pompe1e petrol 3napoi< De ce $ă aştepte<5 Nu puteau face nimic 3nainte de a$ta, $pu$e Eli1a% Ar fi 3n$emnat $ăde1)ăluie e6i$tenţa de$coperirii% $ta e atuul lor% Le oferă re1er)e depetrol aproape nelimitate% -3ndiţi5)ă ce 3n$eamnă a$ta pe piaţă% Cu c3t leţin $ecrete mai mult timp, cu at3t de)in mai puternici%5 Da, reflectă 'imura, dacă cine)a )inde nuci de coco$, lumea ştie că areun copac%

5 Ce tipi rădători, inter)eni O.ari%5 De ce nu< $pu$e Ma*icianul% Pri)eşte roadele%5 (ar La)ander a 3nca$at5o pentru că a fo$t an*a7at $ă e)alue1e c3mpul c3ndau 3nceput mişcarea cea mare, $pu$e Eli1a% Era 3n carneţelul lui% 2tiapotenţialul% Drace, ietul neun ştia prea mult pentru inele lui%5 Proail că planifica$eră $ă5l elimine chiar 3nainte de a fi răpit, $pu$eMa*icianul% A)eau doar o prolemă 5 Cameleonul, care părea $ă ştie tot cefăceau%OB/ara era ad3ncit 3n *3nduri, 3ncerc3nd $ă con$truia$că din cutiilea$tracte din aer realităţi de a1ă% Era $i*ur că ră$pun$urile la toate

3ntreările lor $e aflau acolo şi treuia doar $ă le clarifice% Dar nu putea $ă5şi $coată din minte ima*inea lui /oo.er% A5l de1onora pe marele erou de

266



ră1oi era aproape ca şi cum ar fi de1onorat i$toria, m3n7ind )ictoriileAmericii 5 şi a$ta 3l tulura% 2i totuşi, /oo.er $e de1onora$e $in*ur% Ce ură,ce fru$trări putu$eră $ă $ape at3t de ad3nc 3n el, 3nc3t $ă5i deforme1e$imţurile 3ntr5at3t, ca $ă *ă$ea$că alinare doar 3n partea 3ntunecată a$ufletului lui< 3şi trăda$e 3ncrederea, proiecta$e un monolit de lăcomie,

finanţat de elitişti la fel de lip$iţi de onoare ca şi el şi crea$e un imperiu decoşmar, 3n care a$a$inatul şi 7aful erau de la $ine 3nţele$e şi e6ecutate de)ipere4 /in*e, Danilo), Le Croi6, da, chiar şi de ;almouth% /oo.er treuiadi$tru$% Dar cum< +ă$pun$ul era $implu4 prin ade)ăr% Prolema era cum $5o facă%5 &reuie $ă pătrundem 3năuntru şi $ă foto*rafiem pupitrul acela, 3n$pecial prim5planuri ale $taţiei de pompare, $pu$e OB/ara% 3ntrearea ecum%5 De ce n5ai $pu$ p3nă acum nimănui de$pre a$ta< 3l 3ntreă Ma*icianul peO.ari%O.ari 13mi )i$ător%5 Era o prolemă per$onală, $pu$e el% 8n afară de a$ta, nu 3nţele*eam

3ntrea*a $emnificaţie@ şi nici A$ieda5$an% A)eam fra*mente, re$turi dincoşurile de h3rtii, 3n$emnări de pe irouri% Am cre1ut că ştiu mult mai multdec3t ştiam 3n realitate%Ma*icianul fredona 9C5!am #lue$: şi 13mea%5 Am o idee, $pu$e el% Locul e făcut din piatră, nu< O.ari 3ncu)iinţă%5 Nu e nici un pic de metal 3n pereţi< O.ari dădu ne*ati) din cap%5 Lemn, $pu$e el%5 Perfect%5 Ai de *3nd $ă ne $pui şi nouă $ecretul< 3ntreă OB/ara%

5 Au camere )ideo de $ecuritate care $upra)e*hea1ă camera aceea, da< 3l 3ntreă Ma*icianul pe O.ari%5 Da, l3n*ă ta)an% Unele $unt nemişcate, altele adulmecă 3ncăpereaprecum nişte copoi%5 (ar noi a)em carul de reporta7% 3năuntru $e află o 7umătate de du1ină demaşini de 3nre*i$trat )ideo% Nu treuie dec3t $ă facem ro$t de c3te)aemiţătoare mici, cu microunde% "ă intrăm 3năuntru, $ă *ă$im $patelemonitoarelor şi $ă punem emiţătoarele 3n orna 9>ideo5out:% A$ta le )atran$forma ecranele 3n camere )ideo% Noi recepţionăm $emnalul 3n carulde reporta7 3n direct de afară şi5l 3nre*i$trăm% +e1ultatul )a fi o ima*inecontinuă din interior%

5 Unde $e *ă$e$c a$emenea emiţătoare< 3ntreă 'imura%5 Oh, cam 3n orice ma*a1in de electronice, ră$pun$e piani$tul, 3ncă r3n7ind%5 Cum $e intră acolo< 3l 3ntreă OB/ara pe O.ari%5 "u$, prin canalele mari de piatră de la piciorul peretelui% Ele duc lacelule, care $unt folo$ite doar ca ma*a1ii% -ratiile $unt )echi% O dată a7un$

3năuntru, mă duc la )e$tiarul unde oamenii de la 3ntreţinere 3şi ţinuniformele% După ce mi5am $chimat hainele, pot circula unde )reau% Potcăuta prin coşurile de *unoi, pe iroul lui /oo.er, pot *ă$i ce)a care $ă5lener)e1e, $ă5mi facă $imţită pre1enţa% Pe urmă 3i trimit cameleonul%5 Care $unt ri$curile, 3n afară de cele e)idente< 3ntreă 'imura%

5 Computerele $e află 3n fo$tele celule, $pu$e O.ari% E ri$cant $ă 3nt3r1iiprea mult pe acolo% Pa1nicii $unt toţi luptători de $umo, iar conducătorul

267



lor e un ărat cu miro$ul unui animal% L5am )ă1ut de două ori% E fărăa$t3mpăr% "e plimă pe holuri şi prin celule la orice oră din noapte, ca unc3ine de pa1ă% 3ntotdeauna am *ri7ă $ă nu a7un*ă prea aproape şi $ă mărecunoa$că% Eu 3i $pun /itot$u5me%OB/ara pri)i iute 3n $u$%

5 Un Ochi< $pu$e el% Poartă o andă<5 /ai% 2i are o cicatrice foarte ur3tă%O.ari de$enă o linie ima*inară 3n 7o$ul feţei $ale%5 L5am )ă1ut a$tă1i% Am a)ut $en1aţia că mă $upra)e*hea1ă şi am maia)ut impre$ia că l5am mai 3nt3lnit, dar%%%OB/ara făcu o pau1ă, concentr3ndu5$e la puţinele detalii ale unei feţe pecare o )ă1u$e doar c3te)a clipe, i1ol3nd detaliile )a*i ale acelei feţe 3nmintea lui şi concentr3ndu5$e total a$upra ei% Nu $pu$e nimic mai mult deun minut, apoi45 Nu, nu cred că5l ştiu% 2i totuşi, e6i$tă ce)a familiar%%% 3ncercă $ă $econcentre1e, $ond3ndu5şi memoria%5 Poate o foto*rafie%%% Nu, faţa 3n $ine nu e familiară%"e 3ntoar$e la 3nceput, la con)er$aţia lui cu ;almouth pe )apor% !ucătorii%%%5 Le Croi6, $pu$e el%5 Cine< 3ntreă O.ari%5 Un france1% Le Croi6 e porecla% 2i5a pierdut un ochi 3n Al*eria şi acrucificat c3te)a du1ini de reeli, ca $ă fie chit% Ar putea fi el% Nu e6i$tăfoto*rafii de5ale lui@ le5a di$tru$ pe toate% Dacă e Le Croi6, ai dreptate, neaşteaptă o $ută de mile de drum pro$t% De dra*ul petrecerii, treuie $ă5ilă$ăm loc de$tul% Alte proleme<O.ari $cutură din cap%

5 Cum te5ai *3ndit la toate a$tea< 3ntreă Eli1a% "ă urci prin canalele de$cur*ere şi tot re$tul<5 E foarte $implu, $pu$e O.ari, uiţi că am locuit c3nd)a aici< &imp de treiani a fo$t locul meu de 7oacă% Cuno$c fiecare piatră%

II%

Le Croi6 intră pe coridorul ce ducea la celulele din Cuiul Dra*onului şicoor3 $cara lar*ă de piatră% C3inele, o corcitură ur3tă, era dre$ate6cepţional% Mer*ea 3naintea lui, cu otul 3n aer, apoi pe păm3nt,adulmec3nd cu atenţie%

(n$tinctele lui Le Croi6 3l a)erti1a$eră 3ncă de c3nd 3l )ă1u$e pe OB/ara lafortăreaţă, mai de)reme% Pentru prima oară de c3nd $e alătura$e luiMa$ter, $e $imţea ameninţat% &imp de trei ani totul mer$e$e perfect, fărănici o *reşeală% Pe urmă lucrurile 3ncepu$eră $ă mear*ă puţin pe do$% Mai

3nt3i, a fo$t mi$iunea de pe &horeau, c3nd &hornle a fo$t uci$% După aceeafu$e$e răpit La)ander% Apoi, -ar)e şi /oo.er 3l adu$e$eră la CuiulDra*onului, $ă conducă $ecuritatea% ( $e părea că de)eni$eră defen$i)i, 3ntimp ce 7ocul lui fu$e$e 3ntotdeauna ofen$i)% 2i acum, ace$t reporter, carear fi treuit $ă5i conducă la Cameleon, părea 3n $chim $ă $e apropie deei%

Ura celulele% Erau reci şi umede şi5l ener)a )3ntul care urla printrecrăpăturile din mortar% P3nă şi c3inele părea hăituit de $tafii%

268



C3nd fu $i*ur că locul era 3n $i*uranţă, $e retra$e din nou la căldurairoului pentru $ecuritate şi $e aşe1ă $ă pri)ea$că ecranul monitorului, 3ntimp ce camera )ideo $upra)e*hea $cările celulelor% Era ce)a 3n aer,$imţea la fel de $i*ur cum $imţea curentul de aer 7o$% O $ă ea o cafea şi o$ă )erifice din nou pe$te trei1eci5patru1eci de minute% Nu a)ea 3ncredere

3n $i$temele electronice% Nu a)ea 3ncredere 3n nimic şi 3n nimeni, 3n afarăde el 3n$uşi%?idul Cuiului Dra*onului $e ridica dintre copaci, dea$upra lor, ca unimen$ linda7 cenuşiu% Urca$eră muntele de pe drumul de 7o$ şi acum $e*ă$eau la *ura unei conducte de $cur*ere, ale cărei pietre 1iditede)eni$eră )er1i o dată cu trecerea $ecolelor 3n care $e depu$e$erămuşchi% Un p3r3iaş ieşea din *ura canalului şi $e ră$p3ndea pe $t3ncile dedede$ut% Nişte ochi roşii $clipiră 3n fa$ciculul lanternei lui OB/ara%Creatura *uiţă şi $e *răi $ă intre din nou 3n canal% (ntrarea era locată de)e*etaţie%5 Nu e de mirare că n5au dat niciodată atenţie ace$tei $cur*eri, şoptiOB/ara% &reuie $ă fii neun $ă faci una ca a$ta%5 #un )enit 3n neunie, $pu$e Cameleonul şi $e $trecură printre plante, 3ncanal% OB/ara 3l urmă% M3inile 3i alunecau pe $t3ncile acoperite de muşchi%

&unelul era lun* şi a)ea patru metri 3n diametru% Drumul era şerpuit şiieşea mereu din ra1a dreaptă de lumină% Departe, 3n $pate, OB/ara au1eacur*erea con$tantă a unei du1ini de p3r3iaşe ce făceau ecou 3n tunel% Aerulrece şuiera, 3n)ăluindu5i%Cameleonul mer*ea 3n patru lae, ca o pi$ică% 2i repede% Am3ndoi erau

3mrăcaţi 3n pantaloni ne*ri, lu1e ne*re cu *uler pe *3t, pantofi ne*ri%Cameleonul căra o fr3n*hie, cu un mic c3rli* tele$copic la un capăt% A)eau

patru emiţătoare cu microunde, fiecare 3n)elit 3n polie$ter, a$cun$e 3npulo)ere% 2i nimic 3n plu$, 3n afară de lanternă%Am3ndoi continuară $ă $e t3ra$că pe m3ini şi picioare, cu $pinările curate,pentru a $e feri de partea de $u$ a canalului, trec3nd de două canale maimici, ce $e $cur*eau 3n primul% La al treilea, Cameleonul $e opri% Arătă 3n$u$ şi OB/ara 3ndreptă lanterna 3n$pre ta)an% Un puţ urca direct 3nmăruntaiele fortăreţei% A)ea )reo 1ece5doi$pre1ece metri şi $e ridica drept

3n $u$, cu un *rătar la capătul 3ndepărtat% Cameleonul 3şi $pri7ini $patelede un perete şi picioarele de celălalt şi 3ncepu $ă urce% Era un urcuşchinuitor, pentru că pereţii puţului erau u1i% Alunec3nd la fiecare pa$, 3şicroi drum 3n $u$ prin 3mpre7muirea 3n*u$tă% C3nd a7un$e la capăt, le*ă

c3rli*ul de *rătar şi de$făcu fr3n*hia% Acea$ta că1u p3nă la de*etele luiOB/ara% El urcă, ţin3ndu5$e numai 3n m3ini% "e $pri7ini cu picioarele şi$patele, 3n timp ce Cameleonul 3mpin$e cu *ri7ă *rătarul 3n $u$ şi5l aşe1ădeoparte%Pa$a7ul $uteran era 3ntunecat% Numai două lămpi iluminau celulele cuta)ane 7oa$e% ;o$tele celule erau acum tran$formate 3n ma*a1ii, dar loculpărea $trăătut de $tri*ăte de tortură şi di$perare, ca şi cum i$toria ar fişoptit prin coridoarele reci de piatră% Era )3ntul, pătrun13nd printrecrăpăturile din pereţi şi 3n 7o$ pe $cări%"e tra$eră repede 3n hol şi pu$eră la loc *rătarul% A$cun$eră c3rli*ul şi

aler*ară $pre $cări% Cameleonul 3i făcu $emn lui OB/ara $ă aştepte% Pri)iră 3n $u$ şi )ă1ură o cameră de luat )ederi mişc3ndu5$e 3nainte şi 3napoi,

269



mătur3nd 3ncet $cările şi holul de dea$upra% 8n timp ce $e mişcă afară dinra1a lor, $pre hol, Cameleonul aler*ă 3n $u$ pe $cări şi $e opri e6act $ucameră% "tătu cu $patele lipit de perete 3n timp ce acea$ta $e mişcătăcută dea$upra capului lui, 3ndrept3ndu5$e 3napoi către $cări% Apoi aler*ăre$tul drumului 3n 7o$ pe hol, către o uşă de incendiu% >e$tiarul era e6act

3n $patele ei% &reuia $ă facă o mişcare 3nainte ca di$po1iti)ul $ă5şicomplete1e rotirea 3napoi% Dacă era cine)a pe hol, de partea cealaltă auşii, a)eau $ă dea de neca1uri%De$chi$e uşa şi intră 3năuntru% /olul era *ol% 8n $patele lui, OB/ara $e *răicătre locul de $u cameră şi aşteptă p3nă ce acea$ta $e roti 3napoi, peurmă aler*ă către uşă%Aler*ară $pre )e$tiar şi $ăriră prin uşă%8n faţa lor $e afla un ărat%Afară, Eli1a şi Ma*icianul condu$e$eră maşina $pre )3rful muntelui p3nă laun punct unde şo$eaua cotea aproape de mar*inea unei prăpă$tii% Eli1atra$e maşina pe dreapta şi opri% De acolo nu puteau )edea 3n CuiulDra*onului, dar Ma*icianul era $i*ur că primirea )a fi e6celentă% "tătea 3n$patele camionetei, aşe1at 3n faţa a trei ecrane )ideo, m3nuind comen1i,căut3nd $emnalul% Nu era nimic altce)a dec3t electricitate $tatică%5 Nu $unt 3ncă acolo, $pu$e el%5 "per numai că, o dată intraţi acolo, )or face treaa şi )or pleca repede,$pu$e Eli1a%5 "per doar $ă nu $e 3nt3lnea$că cu )reunul dintre luptătorii de $umo care$unt pa1nici% Două $ute de .ilo*rame de )eşti proa$te%Lă$a$eră o &oota parcată la poalele muntelui% Dacă erau urmăriţi laplecare, Eli1a urma $ă ia en1ile şi $ă $e ducă $pre maşină% OB/ara,

Ma*icianul şi Cameleonul treuia $ă $tea l3n*ă camionetă şi $ă5i ţină peurmăritori departe de ea%OB/ara fu$e$e cel care 3nţele$e$e că nu a)eau ne)oie dec3t de o

3nre*i$trare cu $i$temul de pompare de pe Mida$ ca $ă do)edea$că faptulcă AM+AN fura$e planurile% A$ta şi e6i$tenţa 3n$ăşi a c3mpului Mida$ )or fi$uficiente pentru a 7u$tifica de1)ăluirea 3ntre*ii po)eşti de$pre AM+AN%Ma*icianul 3şi pri)i cea$ul% Erau plecaţi de o oră% At3t e$tima$e Cameleonulcă le )a lua pentru a intra 3n coridorul cu panoul de control din $patelemarii hărţi% Ma*icianul treuia $ă $upra)e*he1e ecranele )ideo dincamionetă şi $ă 3nre*i$tre1e tot ce apărea% ;iecare tran$miţător era fi6atpentru a5şi emite $emnalul pe o frec)enţă diferită, a$tfel 3nc3t ima*inile $ă

nu $e $uprapună% Nu5şi putea ima*ina că ar fi uitat ce)a%#ăratul din )e$tiar părea $ă aiă 3n 7ur de cinci1eci de ani% A)ea ochiioo$iţi, pielea ridată de )3r$tă, părul al şi rar ca nişte $mocuri deumac%5 Ai )enit de)reme, $pu$e el 3n 7apone1ă%5 Da, $pu$e Cameleonul, a)em o prolemă la unul dintre aparatele de aercondiţionat%5 2i treuie $ă fiţi doi< Doamne, cum $5au mai $chimat )remurile, multprea e6tra)a*ant pentru un portar ca mine% Noapte ună% Nu $taţi p3năt3r1iu%

2i plecă%5 3nchide, $pu$e OB/ara%

270



5 "ă $perăm că nu $pune nimic nimănui pe drumul $pre e6terior%5 2i acum<5 >e1i ce )e$tiare $unt de$chi$e% Oamenii de la 3ntreţinere 3şi la$ă de oiceiin$i*nele de identificare pe uniforme, 1i$e Cameleonul%"e *ă$eau mai multe, şi memrii echipei de 3ntreţinere erau 3n mod

e)ident mai puţin )oluminoşi dec3t cei din forţa de $ecuritate% Am3ndoi 3şi*ă$iră uniforme potri)ite%Cameleonul 3i 3ntin$e lui OB/ara o ca$că şi 3i $pu$e45 Pune5ţi5o% Tine capul 3n 7o$ 3n aşa fel, 3nc3t camerele de luat )ederi $ă nu5ţi prindă faţa% Dacă )e1i pe cine)a, $alută din cap şi treci mai departe% O$ă )e1i că dea$upra nu $e face prea multă con)er$aţie% Urcăm p3nă 3ncapul $cărilor şi intrăm pe palierul principal% Camera cu harta $e aflăimediat la $t3n*a ta, iar coridorul care duce 3n $patele hărţii e$teurmătorul% A)em noroc% Nu treuie $ă mer*em prea departe%5 A*ăţăm emiţătoarele, )erificăm camera hărţii $ă )edem dacă ecranelearată ce )rem noi, şi pe urmă o 3ntindem, $pu$e OB/ara% Nu 3nt3r1iem peaici căut3nd prin coşurile de *unoi, O'<5 >oi 3ncerca $ă mă controle1%;u floare la ureche $ă a7un*ă 3n $patele hărţii% Coridorul principal era *ol şiuşa de$cuiată% Peretele a)ea o mulţime de monitoare &>%5 >a fi *reu $ă *ă$im monitoarele pentru camera hărţii, $pu$e OB/ara%5 "unt marcate% Uită5te%;iecare cutie a)ea $cri$ă locali1area pe ramă, cu un creion de marca7%>erific3nd in$cripţiile, OB/ara şi Cameleonul locali1ară uşor monitoarelepentru cele două camere de luat )ederi din camera hărţii% A*ăţară c3te omică clamă cu un fir $uţire pe orna 9)ideo out: a fiecărei cutii de

monitor şi 3nfip$eră tran$miţătoarele, care erau lun*i de )reo 1ececentimetri şi *roa$e de doi şi 7umătate% "3rmele care conectau clamele latran$miţătoare erau de$tul de lun*i pentru a5i permite lui OB/ara $ă mutecutiile $u monitoare, unde nu puteau fi )ă1ute%Apoi OB/ara o$er)ă un alt monitor intere$ant% Era pentru camera de luat)ederi din iroul lui -ar)e% OB/ara 3l aran7ă şi pe ace$ta%5 O', hai $ă )erificăm o dată camera 7ocurilor şi $5o şter*em de aici% "ă$perăm că cei de afară recepţionea1ă ce)a%

3n carul de reporta7, Ma*icianul ră$uci 3ncet utonul mic pentru acord fin alunuia dintre monitoare% #ru$c, apăru ima*inea% "e uită la 3ncăpereade$cri$ă de O.ari% /arta a)ea pe puţin nouă metri 3nălţime şi şa$e

lun*ime% 8n ea erau 3nca$trate două$pre1ece ecrane diodice% Camera $emişcă şi Ma*icianul o urmări cum $crutea1ă 3ncăperea de la un capăt laaltul% Le re*lă şi pe celelalte două% Una lua o ima*ine $taţionară dintr5unirou% Un ărat $cund, cu o mu$taţă ră$ucită, )orea la telefon%Ma*icianul 3l recuno$cu din de$crierea lui OB/ara% &reuia $ă fie *eneralul-ar)e%5 Am prin$5o, Li11ie% N5o $ă5ţi )ină $ă cre1i% A)em două un*hiuri diferitea$upra hărţii%5 Poţi )edea Mida$<5 Da%%% dar camera 3ncă $e mişcă% Acum, OB/ara ar treui $ă intre acolo şi

$5o fi6e1e%

271



+e*lă ecranele c3t mai ine po$iil% Camera de luat )ederi $e depla$acătre centrul 3ncăperii şi 3napoi%Erau acolo% Patru ecrane locali1ate pe Mida$% Două e6terioare şi douăinterioare%5 (ncrediil $pu$e Ma*icianul%

5 A)em $unet<8n camera hărţii $e au1eau )oci murmur3nd%5 Da% 2i o ima*ine de un milion de dolari pe toate trei%%%%%"e opri la 7umătatea fra1ei% 8l a$cultă pe -ar)e%5 Quill% Nouă şi două1eci şi cinci, aprilie% G5G5G% Ur*enţă roşie% Nua)em )eşti de la tine de două1eci şi patru de ore% E$te important $ă necontacte1i imediat%Pu$e receptorul 3n furcă%5 Ei, $ă fiu al dracului% A)em şi un premiu, $pu$e Ma*icianul%5 Ce<5 8l a)em pe Quill filmat% 2i *hici cine e<5 /oo.er<5 -ar)e%5 Cum a7un*em la camere< 3ntreă OB/ara% Nu $unt foarte $u$<5 8n camera hărţii e6i$tă o $cară cu rotile% O $ă fie acolo cel mult patru,cinci oameni şi n5o $ă ne dea nici o atenţie 5 $unt prea ocupaţi% De la ace$tpanou $unt controlate toate mişcările de pe Mida$%5 Pur şi $implu, intrăm 3năuntru, nu< $pu$e OB/ara% Cameleonul 3ncu)iinţă%(ntrară 3n camera mare% OB/ara fu uimit de dimen$iuni% Apoi, pe douădintre ecranele diodice, )ă1u pentru prima dată Mida$ul%Amele e6terioare erau $tranii% (ma*ini cenuşii, lip$ite de $unet, $u apă%

Una era farfuria, aflată $u apă, cu $upra$tructura at3rn3nd 3n 7o$, cătrefundul oceanului% Cealaltă era şi mai i1ară% Un şir lun* de )a$e ru*inite,aşe1ate ad3nc 3n ni$ip, $e de$făşura 3n faţa aparatului de filmat%+eflectoare $uac)atice puternice rătăceau prin apa murdară, contur3ndforme şi umre% Unul dintre ecrane arăta un prim5plan al $taţiei depompare, inima 3ntre*ului $i$tem%Era acolo do)ada de care a)eau ne)oie 3n culori )ii%Patru oameni lucrau la enorma con$olă% Unul dintre ei aruncă o pri)irepe$te umăr c3nd intrară 3n cameră, apoi $e 3ntoar$e la ceea ce făcea%Cameleonul aşe1ă $cara de cinci metri $u aparatele de filmat% Pentru cănu a)ea cum $ă )erifice parametrii celor două camere, )oia $ă $e a$i*ure

că una din ele e$te 3ndreptată $pre cea mai importantă parte a hărţii,prim5planul &> al $taţiei de pompare% Nu a)eau nici o po$iilitate $ă ştie$i*ur că tran1i$torii funcţionau% 8n ace$t moment, făceau totul dupăureche%OS/ara $e căţără pe $cară% 8n partea de 7o$ a camerei de luat )ederi $eafla un mic uton, care o oprea $ă mai măture 1ona şi o fi6a pe un anumitloc% După ce OB/ara oprea camera, era doar o che$tiune de timp p3nă c3ndcine)a din iroul $ecurităţii a)ea $ă o$er)e şi $ă )ină $ă )erifice% &reuia$ă plece repede după ce fi6a utonul%

3ntindea m3na $pre uton c3nd intră -ar)e% Era chiar $u OB/ara, care

imediat pri)i 3n altă parte şi 3ncepu $ă meşterea$că ce)a la cameră%Cameleonul $e 3ntoar$e, de a$emenea, cu $patele la omuleţul $pilcuit%

272



5 &otul e 3n re*ulă< 3ntreă -ar)e, c3nd trecu pe l3n*ă ei%Cameleonul 3ncu)iinţă din cap%5 Curăţăm doar lentilele, $pu$e el%Dar -ar)e era mult mai intere$at de con$olă%5 Cum arată<

5 "untem aproape *ata $ă cuplăm numărul şapte$pre1ece, $pu$e unuldintre operatori%5 Mai ine anunţaţi5l pe *eneral% 2tiţi c3t de mult 3i place $ă urmărea$căde$chiderea noilor puţuri%5 Nu e mare lucru de )ă1ut, ră$pun$e omul de la con$olă% Doar luminile dele*ătură şi contorul di*ital, care 3nre*i$trea1ă *aloanele%5 Nu e treaa noa$tră $ă ştim de ce, oftă -ar)e% Luă telefonul, formă unnumăr şi aşteptă%5 -enerale, tocmai urmea1ă $trăpun*erea la numărul şapte$pre1ece%%%Prea ine, domnule%Pu$e receptorul 3n furcă%5 >ine 3ncoace%Aia atunci OB/ara 3nţele$e ce $e 3nt3mpla% "e pre*ătea $ă dea drumulunui nou puţ de petrol%

&reuia $ă ia$ă de acolo repede% OB/ara 3ntin$e m3na şi apă$ă utonul%Camera de filmat 3ncetă $ă $e mai mişte% Era 3ndreptată direct cătreecranele pentru Mida$% "e *răi $ă cooare şi arătă ener*ic cu capul 3ndirecţia uşii%Cameleonul nu $e mişcă% Pri)ea fi6 uşa% OB/ara 3l apucă de raţ, darCameleonul $cutură din cap% Nu putea $ă plece% &reuia $ă5l )adă pe/oo.er% Măcar o dată treuia $ă fie la un raţ di$tanţă de omul pe care5l

ur3$e de c3nd era copil%-eneralul intră 3n cameră, )enind din iroul lui%OB/ara 3şi făcu de lucru duc3nd $cara 3ntr5un colţ, a$cun13ndu5şi faţa de/oo.er şi de -ar)e%9&reuie $ă ieşim de aici repede, *3ndi OB/ara% &oţi $unt 3n camera a$ta, 3nafară de Le Croi6, şi Dumne1eu ştie unde e el% Dacă /oo.er $au -ar)emă 1ăre$c, 7ocul $5a $f3rşit%: "e 3ntoar$e%Cameleonul $e apropia de ăratul 3nalt, cu faţa de şoim% 9/ri$toa$e, *3ndiOB/ara, o $ă $trice totul%:Dar micul *rup de oameni de la con$olă era ocupat cu aparatura şi cuacţiunea care era 3n plină de$făşurare% Operatorul5şef $pu$e4

5 O', $untem *ata%5 (a un prim5plan al )al)ei, $pu$e -ar)e%Operatorul apă$ă un uton şi camera, echipată cu lentile tele$copice, afişătotul pe ecran% (ma*inea $e $chima 3ncet, pe mă$ură ce oiecti)ul $eapropia de )al)ă%Era perfect% Un prim5plan al $taţiei de pompare, aflată 3n proce$ul decuplare a unui nou puţ% Acum, tot ce treuia $ă facă era $ă5l $coatădracului pe Cameleon de acolo, fără $ă atra*ă atenţia% #ăratul tatuat$tătea la c3ţi)a metri 3n $patele lui /oo.er, tran$fi*urat, pri)ind fi6 profilula$cuţit al ătr3nului%

Propriul lui tată $e afla la o di$tanţă doar de c3ţi)a metri%5 Pro*rame1 cuplarea, $pu$e operatorul% Apă$ă alte c3te)a utoane%

273



5 Numărătoarea in)er$ă%%% cinci, patru, trei, doi, unu%%% şi funcţionea1ă%Ecranul &> $punea toată po)e$tea% Pe con$ola )al)ei de pompare $clipirăo mulţime de luminiţe% Apoi numerele de pe contorul di*ital 3ncepură $ă $e$chime at3t de repede, 3nc3t nici nu puteai $ă le citeşti%5 ;uncţionăm, $tri*ă operatorul% -eneralul r3$e şi ătu din palme%

5 ;oarte ine, domnule, $pu$e el% !e$$, )ino 3n irou, am şampanie la*heaţă%5 #ine, domnule, imediat%/oo.er $e 3ntoar$e şi $e 3ndreptă $pre uşa iroului% O clipă, pri)irea lui

3nt3lni pri)irea Cameleonului% -eneralul 3l pri)i $curt, apoi dădu din cap şiporni mai departe%Cameleonul era chiar 3n $patele lui% Nu5l )ă1u nimeni, 3n afară de OB/ara%Ceilalţi pri)eau 3ncă atenţi la centrul ne)ral*ic al lui Mida$%9Ce dracuB face<: *3ndi OB/ara%-eneralul intră 3n iroul $ău, iar Cameleonul aşteptă p3nă c3nd uşa fuaproape 3nchi$ă şi $e $trecură 3năuntru% 8n $patele lui, uşa $e 3nchi$e cu undeclic%9Ei, fir5ar al dracului, *3ndi OB/ara% Ce facem acum<: $e 3ntreă%8n camionetă, Ma*icianul şi Eli1a urlau de fericire% A)eau 3n prim5plane6act ceea ce le treuia şi 3ncă 3n cur$ul cuplării unui nou puţ%5 O a)em ţipă Ma*icianul%5 Mai $tăm un minut, două şi )a treui $ă plecăm% Ar treui $ă fie pedrumul $pre ieşire% &reuie $ă ne ducem la poalele dealului%5 /ei, $tri*ă Ma*icianul, $5a $tricat ce)a-ar)e urlă, arăt3nd unde)a 3n afara ecranului, pipăindu5şi centura% 8nm3na lui apăru un pi$tol% Apoi ru$c, OB/ara $ări 3n ecran, lo)i m3na 3n care

-ar)e ţinea pi$tolul, o prin$e şi o ră$uci% Pi$tolul $e de$cărcă de şa$e ori%Pac, pac, pac, pac, pac, pac%-loanţele muşcară din imen$a hartă de $ticlă% 8n dreptul Americii de "udapăru o $ală de *ăuri% "ticla $e crăpă şi $e clătină% 8n $patele ei, lairintulde fire care controla minunea electronică fu $ecţionat de $ticla 3n cădere%8n cameră plouară $c3ntei% Limi de foc dan$ară pe pereţi%8n camionetă, Eli1a şi Ma*icianul pri)eau hipnoti1aţi ecranele )ideo% Nu)ă1ură cum umrele de la mar*inea drumului 3ncepeau $ă di$pară şi nu5şidădură $eama că mai era cine)a acolo p3nă c3nd uşa $e de$chi$e lar* şi,

3ntorc3ndu5$e, dădură cu ochii de cea mai mare fiinţă omenea$că pe careo )ă1u$eră )reodată% C3ntărea )reo două $ute de .ilo*rame, *3tul i $e

re)ăr$a pe$te *ulerul cămăşii, iar ochii pri)eau ameninţători de pe o faţăumflată ca un alon%5 Ei drăcie $tri*ă Ma*icianul, căut3nd o armă, ce)a% Pa1nicul 3şi 3ntin$em3na c3t o roată de maşină, apuc3nd5o pe Eli1a, şi ridic3nd5o de parcă ar fifo$t o păpuşă% Ea nu $coa$e nici un $unet% "tr3n$e numai pumnul cuarătătorul şi de*etul mic 3ntin$e şi le 3nfip$e 3n ochii pa1nicului care răcnide durere% Dar ea nu5l lă$ă şi continuă $ă5i 3nde$e de*etele 3n ochi%Pa1nicul 3i dădu drumul şi ea $e urcă imediat la )olanul camionetei%Ma*icianul $ări afară cu o cheie fi6ă 3n m3nă, şi5l lo)i puternic pe pa1nic 3nt3mplă% Uriaşul, orit pe moment, $e $cutură de lo)itură ca de 3nţepătura

unei aline%

274



Ma*icianul 3l lo)i 3ncă o dată, drept 3n moalele capului% (1itura 3i produ$eMa*icianului o durere a$cuţită 3n m3ini%Pa1nicul $e clătină şi porni către el%5 Urcă ţipă Eli1a 3n timp ce cupla )ite1a 3nt3i%Ma*icianul aplică a treia lo)itură% Unealta de fier 3i $căpă din m3nă% De

data acea$ta, pa1nicul $e prăuşi ca un i1on 3mpuşcat%Ma*icianul $e urcă 3n camionetă% Eli1a luă o cură $tr3n$ă şi acceleră peşo$ea 3n 7o$%C3nd Cameleonul $e $trecură 3n iroul lui /oo.er, $e lipi mai 3nt3i de 1id,urmărind cum *eneralul $e duce la iroul lui, $e apleacă pe$te frapieră şiră$uceşte $ticla de şampanie cu palmele 3n *heaţă%Apoi Cameleonul $e apropie 3ncet de el% #ătr3nul pri)i 3n $u$ şi5l fi6ă pelucrătorul de la 3ntreţinere%5 Ce e, $5a 3nt3mplat ce)a< 3ntreă el%Omul nu ră$pun$e% Păşi 3ncet prin camera 3ntunecată şi $e opri 3n faţairoului%

3ncepu $ă5şi de$facă na$turii cămăşii%8n cameră era o linişte de moarte@ nu $e au1ea dec3t ticăitul din pieptul lui/oo.er% 2i $e au1ea din ce 3n ce mai $acadat% &ic%%% tic%%% tic%%% tic%%%5 Ce faci< Ce 3n$eamnă a$ta<Nici un ră$pun$% Ochii ăratului erau plini de ură% Continua $ă5şi de$chidăcămaşa% &ic, tic, tic, tic%%%Ochii lui /oo.er $e făcură c3t cepele c3nd )ă1u tatua7ele% Era hipnoti1at de$pectrul care $tătea 3n faţa lui% -3nduri di$parate i $e 3n)olurau 3n minte%5 Daţi5mi )oie, domnule *eneral, eu $unt Cameleonul, $pu$e ăratul%

&ictictictictictic%%%

Cea$ul din pieptul lui /oo.er ătea cu di$perare% &icăitul $e 3nteţi% "una caun contor -ei*er%5 E5e5e5eşti prea t3năr, 3n*ăimă el%5 "pitalul Militar Capice, $eptemrie IK, $pu$e el% ;u ne)oie de unmoment ca informaţia $ă fie 3nre*i$trată%5 Ce )rei $ă $pui<5 >ore$c de 1iua c3nd m5am nă$cut%%% tată%#ătr3nul 3ncepu $ă tremure% "timulatorul parcă 3nneuni$e%5 Minţi, $pu$e el%>ocea 3i era doar un ecou $tin$% Au1i din camera hărţii 1*omotul 3năuşit şi$acadat 5 pac, pac, pac, pac, pac, pac 5 al pi$tolului lui -ar)e, dar nu5i

dădu aproape nici o atenţie%5 Mama mi5a dat numele Molino, iar tu, #o% >rei $ă5ţi $pun data c3nd aiuci$5o 3n Au$tralia< Aprilie%%%O limă 3n*u$tă de foc pătrun$e prin ta)an% Ochii lui /oo.er pri)iră iute

3ntr5acolo, pe urmă 3napoi%9Nu5u5u5u:5ul lui /oo.er $ună la fel de chinuit ca $tri*ătul de moarte alunui lup%#ătr3nul de$chi$e ru$c un $ertar şi $coa$e un Colt FH% 8l ţinu cu am3ndouăm3inile şi5l 3ndreptă e6act 3ntre ochii Cameleonului% "timulatorul ătea cuputere% Apoi tăcu% Nu mai ticăia% ;aţa *eneralului de)eni li)idă% #u1ele

3ncepură $ă5i tremure% De*etul 3i tremura pe tră*aci%Uşa $e de$chi$e nă)alnic şi OB/ara $e repe1i 3năuntru% "e opri 3n*ro1it%

275



-eneralul ţinea pi$tolul 3ndreptat $pre Cameleon, la c3ţi)a milimetri deace$ta% 2i totuşi, Cameleonul nu $e clintea%M3na care ţinea pi$tolul e1ita% Ochii *eneralului $e dădură pe$te cap% ;ăcuun ultim efort $ă ape$e tră*aciul, dar nu mai a)u putere%5 Eşti mort, domnule *eneral, $pu$e Cameleonul%

Pri)irea *eneralului $e 3ntunecă iar el $e prăuşi cu faţa 3n 7o$, pe$te irou%5 Pentru numele lui Dumne1eu, $ă ieşim de aici, urlă OB/ara% Cade iadul penoi%8n $patele lui, o *rămadă de caluri $e 3ncrucişară şi e6plodară ca niştefocuri de artificii% Ciouri colorate $trăluciră 3n aer şi tran$formară camerahărţii 3ntr5un caleido$cop *i*antic%-ar)e $tătea 3n mi7locul camerei pri)ind, fără $ă5i )ină $ă creadă, laca$cadele de $ticlă din 7urul lui%OB/ara şi Cameleonul o luară la fu*ă%Era un infern%-ar)e dădea ordine, url3nd%;ocul atin$e ta)anul, atacă lemnul% Calurile $curtcircuitate erau ca niştelimi de foc% O ploaie de $c3ntei cădea 3n 7urul lor, 3n timp ce fu*eau $preieşirea din camera hărţii% Pa1nicii de $ecuritate trecură pe l3n*ă ei, cu$tin*ătoare 3n m3ini% ;u*iră $pre $cările care duceau la celule% 8n $patelelor, 3l au1iră pe -ar)e ţip3nd45 Opriţi5i Opriţi5iNu pri)iră 3napoi% Aler*ară către $cara de piatră% 8n clipa 3n care dădurăcolţul, $pre $cară, 3n $patele lor uui o armă% -loanţele muşcară ucăţidin 1idul de piatră, care lo)iră faţa lui OB/ara%5 Mer*i 3nainte, ţipă el, tr3ntind uşa de incendiu care ducea la celule şi

loc3nd5o% 3nainte de a $e 3ntoarce, au1iră c3inele% Era la nici 7umătate de metru de ei%2i 3n $patele lui, Le Croi6, cu un pi$tol 3n m3nă, tocmai a7un$e$e la parteade $u$ a $cării de piatră% Nu era pre*ătit pentru ceea ce urmă, deoareceCameleonul $e mişcă in$tantaneu, $ări pe$te c3ine şi $e ro$to*oli dincolode Le Croi6%5 Nu te opri urlă OB/ara şi Cameleonul aler*ă 3n 7o$ pe $cări%Le Croi6, neatent o clipă, $tri*ă un ordin c3inelui45 Le cou, *3tul% 2i 3n timp ce c3inele $e repe1i după Cameleon, Le Croi6 $e

3ntoar$e şi tra$e 3n OB/ara% Dar di)er$iunea Cameleonului 3i dădu$ereporterului clipa de care a)ea ne)oie% ;ent3nd mai 3nt3i la dreapta, apoi la

$t3n*a, $ări şi lo)i 3n aceeaşi clipă, cu ochii la m3na 3n care Le Croi6 ţineapi$tolul% Ace$ta icni şi pi$tolul $e de$cărcă, *loanţele 3nfi*3ndu5$e 3n uşadin $patele lui OB/ara, care lo)i cu piciorul 3ncheietura m3inii lui Le Croi6%Ace$ta $căpă pi$tolul%Cameleonul $ări ultimele c3te)a trepte p3nă la podeaua $uteranei şi $e

3ntoar$e $pre *rătar% C3inele era chiar 3n $patele lui, tremur3nd, cu dinţii$tr3nşi% Dar nu $cotea nici un $unet% C3nd Cameleonul $e 3ntoar$e $ă5l

3nt3mpine, c3inele 3i $ări la *3t% Cameleonul $e lă$ă 3n 7o$ şi $e ro$to*oli pe$pate% C3inele ateri1ă dincolo de el, 1*3riind cu laele, apoi $e ră$uci%"u$, 3n capul $cărilor, OB/ara că1u 3n picioare, făcu un pa$ şi apoi 3l lo)i pe

Le Croi6 3n ceafă, cu latul palmei% #ăratul, 3n$păim3ntat, că1u, dar c3ndOB/ara $ări pe$te el, Le Croi6 3i pu$e piedică% OB/ara $e clătină, dar

276



răma$e 3n picioare% 8n $patele lui, Le Croi6 e1ită o clipă% Din manşeta luică1u, ca un şarpe, o fr3n*hie% Era le*ată de 3ncheietura m3inii cu o micărăţară căptuşită% O aruncă ca pe un la$ou şi funia şuieră prin aer,de$făşur3ndu5$e $pre capul lui OB/ara care, au1ind 1*omotul, $e 3ntoar$e oclipă, )ă1u cur$a mortală şi $e feri, ridic3nd raţul% La$oul pocni pe$te

raţul lui şi i $e 3nfăşură pe 3ncheietură tăindu5i pielea% OB/ara $muci defr3n*hie şi Le Croi6 că1u% Cei doi $e ro$to*oliră unul pe$te altul, pe $cări 3n

7o$%La a doua $ăritură a c3inelui, Cameleonul era pre*ătit% "e lă$ă din nou 3n

7o$ şi 3n timp ce c3inele făcea $altul pe$te el, 3ntin$e am3ndouă m3inile şi5lprin$e de *3t, tr3ntindu5l de podeaua de piatră% Laele c3inelui $e a*ăţarăcu di$perare de raţele lui, $f3şiindu5i pulo)erul, umpl3ndu5l de $3n*e%Cameleonul 3l $u*rumă, 3l ră$uci cu m3inile lui puternice, apoi $ări 3npicioare şi 3l i1i cu capul de 1id% C3inele urlă o dată, 3nainte de a muri%5 'a1uo $tri*ă el%5 Aruncă fr3n*hia ţipă OB/ara%Uşa de incendiu 3ncepea $ă cede1e $u ătăile a )reo şa$e pa1nici $umo%Cameleonul recuperă din a$cun1ătoare c3rli*ul şi 3ncepu $ă tra*ă *rătarul

3napoi, 3n timp ce la 7umătatea $cării, Le Croi6 şi OB/ara $e luptau corp lacorp, le*aţi unul de altul prin firul $uţire 3nfăşurat pe 3ncheieturile m3inilorlor% Le Croi6 era o rută, dar a te lupta cu OB/ara era ca şi cum te5ai filuptat cu aerul% OB/ara alunecă 3ntr5o parte, $ări 3n picioare, 3l tra$e pe LeCroi6 de fr3n*hie şi5l lo)i pe$te *3t cu m3na răma$ă lieră% Le Croi6 că1u pe$pate, tră*3ndu5l pe OB/ara după el% #anda 3i că1u de pe faţă, de1)ăluind oorită cenuşie, 3nfiorătoare, tăiată de cicatricea ad3ncă ce5i tra)er$a toatăfaţa% A$a$inul fără un ochi 3ncercă $ă ră$ucea$că fr3n*hia 3n 7urul *3tului lui

OB/ara dar, 3ncă o dată reporterul $e mişcă mai repede% "ări pe$te LeCroi6, 3mpin*3ndu5i raţele 3n lături şi fr3n*hia $e 3nfăşură pe *3tul ace$tuia%OB/ara tra$e de uclă şi m3na lui Le Croi6 fu $mucită şi i1ită de *3t% ;unia

3i tăie carnea% Ochiul $ănăto$ 3i o*lindea $paima% 3ntin$e m3na lieră dupăOB/ara, dar reporterul 3şi tra$e raţul 3napoi şi la$oul $e $tr3n$e 3n 7urul*3tului lui Le Croi6 care, 3n momentul acela, $e repe1i $pre *3tulad)er$arului% OB/ara $e ro$to*oli $printen, iar Le Croi6 $ări pe$te el şi că1udincolo de mar*inea $cării% Păru $ă răm3nă nemişcat o $ecundă, apoi $eprăuşi% M3na lui OB/ara fu $mucită cu )iolenţă de *reutatea corpului 3ncădere% Apoi $imţi funia cum $e $tr3n*e şi5i cre$tea1ă 3ncheietura%Au1i apoi cum *3tul lui Le Croi6 $e rupe ca o ramură u$cată%

-reutatea ăratului 3l tra$e către mar*inea $cării% Le Croi6 $e ălăănea*rote$c, a*ăţat de fr3n*hie, cu picioarele dan$3nd 3n aer la c3ţi)a centimetride podea, cu m3na du$ă foarte aproape de faţă, cu lima at3rn3ndu5io$cen şi ochiul $ănăto$ rotindu5$e $ălatic l3n*ă orita $tearpă% "e1)3rcoli c3te)a $ecunde% ;r3n*hia muşca şi mai ad3nc din 3ncheietura luiOB/ara, $3n*ele ţ3şnind din pielea 1drelită% Apoi ochiul lui Le Croi6 $e dădupe$te cap şi el răma$e at3rnat acolo%Pe$te o clipă, Cameleonul apăru la eta7ul de dede$ut şi5l $u$ţinu pe mortuşur3nd *reutatea ce at3rna de 3ncheietura m3inii lui OB/ara, care de$făcunodul şi $e elieră%

Din uşa de incendiu 1urau aşchii% Apăru o crăpătură% OB/ara $e ridică 3npicioare şi aler*ă 3n 7o$ pe trepte, şo)ăitor%

277



5 Ai $ă poţi doar cu o m3nă< 3ntreă Cameleonul%5 Pot $ă 3ncerc%5 /aide, $pu$e Cameleonul%OB/ara nu5l contra1i$e% Apucă fr3n*hia şi $ări 3n ai$ul ne*ru%Uşa $ări din ţ3ţ3ni şi $e prăuşi pe podea% &rei pa1nici intrară prin

de$chi1ătură%Cameleonul 3ncepu $ă cooare pe fr3n*hie%OB/ara alunecă 3n 7o$ at3t de repede, 3nc3t fr3n*hia 3i ardea m3na% 8l $imţi peCameleon dea$upra lui a*ăţat de fr3n*hie% Apoi, dintr5o dată, nu maicoor3% Pri)i 3n $u$% ;aţa 3ncruntată a unuia dintre pa1nicii $umo r3n7ea lael% Omul 3i ridica 3napoi ca şi cum ar fi fo$t nişte păpuşi%5 "ări ţipă OB/ara şi5şi dădu drumul%Nu ştia c3t de $u$ erau% Plon7ă 3n 3ntuneric către principalul tunel de apă,$e lo)i şi $e ro$to*oli% Cameleonul ateri1ă c3te)a $ecunde mai t3r1iu şi $ero$to*oli pe$te el%Continuară $ă alunece pe muşchiul ud, ro$to*olindu5$e unul pe$te altul, canişte copii 3ntr5un parc de di$tracţii, p3nă ieşiră afară din tunel, tră*3ndramuri după ei, continu3nd $ă alunece pe coa$ta muntelui, p3nă c3nd furăopriţi de tufişuri%Camioneta era la trei metri di$tanţă%M3inile lui OB/ara erau 7upuite de la fr3n*hie, umărul era 1drelit şi

3ncheietura m3inii 3i $3n*era% 3ncercă $ă $e ridice 3n picioare şi 3l )ă1u peMa*ician aler*3nd $pre el%5 Cameleonul<%%% 3ntreă el%5 Aici, tomodachi, $pu$e ăratul tatuat, a7ut3ndu5l $ă $e ridice% Pentruprima dată 3l numea pe OB/ara, prieten%

"ăriră 3n camionetă şi $e prăuşiră pe podea%5 "ă mer*em ordonă Ma*icianul, şi Eli1a porni motorul şi o luă 3n 7o$ pedeal%5 Ce dracuB $5a 3nt3mplat< 3ntreă Ma*icianul%5 "5a ale$ praful de tot, ră$pun$e OB/ara%5 Eu $unt de )ină, inter)eni Cameleonul% Mi5am pierdut controlul, acolo,pentru c3te)a minute% M5am lă$at condu$ de in$tincte%%%OB/ara $e ridică 3n capul oa$elor şi pu$e m3na pe raţul Cameleonului%5 /ei, $pu$e el, cine $e pl3n*e< "e 3ntoar$e $pre Ma*ician%5 "5a 3nre*i$trat ce)a<5 3ntre*ul $pectacol%

OB/ara r3$e şi $e lă$ă 3napoi pe $pate, pe podeaua camionetei%5 A)eţi pe aici o tru$ă de prim a7utor< $e intere$ă el% Cred că $5ar putea $ă$3n*ere1 de moarte%Eli1a acceleră 3n 7o$ul muntelui, apoi pe c3mpia de la mar*inea lui &anae%8n $patele lor, flăcări *alene $e ridicau din Cuiul Dra*onului% Cameleonulpri)ea prin ferea$tra din $pate a camionetei şi5şi ma$a raţele rănite%5 E un foc ce curăţă, ro$ti el% C3nd $e )a termina, fortăreaţa )a fi 3ncă 3npicioare şi noi )om putea $ă o re$taurăm, $5o facem ce a fo$t odată, uncui de dra*oni, nu de ne)ă$tuici%"e lă$ă pe $pate şi 3nchi$e ochii% Durerea ce i $e citea pe faţă nu era

pro)ocată de tăieturi şi 1*3rieturi% ;ără $ă de$chidă ochii, $pu$e4

278



5 3mi pare rău, 'a1uo, că mi5am călcat promi$iunea% Puteai $ă mori acolodin cau1a mea%5 Dar n5a fo$t aşa% &o.enrui5$an )a $pune că a fo$t doar o clipă5n timp%Poeţii )or trece pe$te ea%5 "5a 3nt3mplat aşa pentru că l5am )ă1ut, pentru că am $tat at3t de aproape

de /oo.er% M5a 3nneunit% &reuia $ă5i arăt ade)ărul, aşa cum tu treuie$ă arăţi lumii ade)ărul de$pre el%5 La$5o altă, O.ari, la$5o altă, oftă OB/ara şi 3ncepu $ă $e 3n*ri7ea$că depropriile5i dureri%Ma*icianul $coa$e cele trei ca$ete din aparate şi le 3nfăşură 3ntr5o andă,

3n timp ce Eli1a opri 3n luminişul unde lă$a$eră &oota%5 Poate că Ma*icianul ar treui $ă mear*ă cu%%% 3ncepu OB/ara, dar eatră$e$e fr3na şi coor3$e de7a din camionetă%Aşa cum $taili$eră, Eli1a $e urcă 3n &oota şi porni 3n tromă%5 >rei $ă5ţi $pun ce)a< N5aş mai mer*e 3napoi la 'oto cu ea 3n maşină% Acondu$ camioneta a$ta at3t de repede, 3nc3t 7umătate din timp n5am fo$t$i*ur dacă ea conducea maşina $au maşina o conducea pe ea%Cele trei ore de drum 3napoi $pre 'oto $e $cur$eră fără incidente% "epărea că focul 3i ţinea pe -ar)e şi pe ai lui prea ocupaţi ca $ă le mai pe$ede ei%C3nd a7un$eră 3n centrul oraşului 'oto, Cameleonul le ceru $ă5l la$e acolo%5 E mai ine $ă plec acum%

3ntin$e m3na şi apucă m3na lui OB/ara%5 (ndiferent pe cine )a ale*e 'imura5$an ca &o.enrui, o $ă fiu de acord%Dacă )a fi $ă fii tu, tomodachi, )oi fi onorat $ă te $er)e$c% Dacă ai)reodată ne)oie de ce)a, ace$t mae$tru de .endo 3ţi $tă la di$po1iţie%

5 2i eu $imt la fel, $pu$e OB/ara% Ari*ato, prietene%8l urmări pe O.ari cum $e 3ndepărtea1ă şchiopăt3nd pe o $tradă laterală,p3nă c3nd 3l 3n*hiţi 3ntunericul% +eporterul $e 3ntin$e apoi din nou pepodeaua camionetei% ;u$e$e o noapte lun*ă, plină de $urpri1e, dar, 3nciuda 3ncheieturii $f3şiate şi a coa$telor lo)ite, $e $imţi deodată 3n)iorat%Ade)ărul $e afla pe ca$ete% /o0e )a a)ea marea ştire% Li11ie 3şi )a faceemi$iunea la Ne0 Ror.% O *rea po)ară fu$e$e luată de pe umeriiCameleonului% &otuşi, lui OB/ara )ictoria i $e părea ciudat de *oală% "e*3ndi la ;almouth, care5l minţi$e şi5l trăda$e% Era o lecţie pe care n5o )auita niciodată% Cum $punea 'imura5$an, 9Omul 3nţelept are multe răni:%Dar tot el $pu$e$e şi că 9Omul fericit 3şi uită cicatricele:%

Ma*icianul rup$e )ra7a%5 Ciudat, $pu$e el%5 Ce e ciudat<5 &oate afuri$itele alea de tatua7e% "e 3ntoar$eră la hotel%5 După cum )ăd eu, o $ă luăm primul tren de dimineaţă, $pu$e Ma*icianuldupă ce parcară camioneta% Drace, putem a7un*e 3napoi 3n "tate m3ine5$eară pe )remea a$ta%OB/ara 3ncu)iinţă 3ncet din cap%5 "ă $perăm că Li11ie nu $5a $inuci$ conduc3nd maşina p3nă aici% Apucăprimul telefon pe care 3l )ă1u 3n holul hotelului şi formă numărul% "ună şi

apoi $e au1i )ocea operatorului%5 Cine<

279



5 Eli1a -unn, "UA% Domnişoara -unn a plecat%5 A plecat<5 /ai% Acum )reo două1eci de minute%5 Mulţume$c%#iletul era 3n cutia lui4 9Am a)ut noroc şi o şter*% Am *ă$it un t3năr pilot

di$pu$ $ă mă ducă la &o.o 3n $eara a$ta% &u ai articolele, eu ca$etele%Cin$tit, nu< Apropo, dacă nu te deran7ea1ă, du 3napoi camioneta la/o0e&o.o% Mulţume$c% Ne )edem la #o$ton% E:%8l 3ntin$e Ma*icianului%5 Păi, $ă fiu al dracului, $pu$e Ma*icianul şi 3ncepu $ă r3dă% Ti5a tra$5o,amice

I%

Charle$ -ordon /o0e $e roti 3n $caunul din iroul $ău $paţio$, cu )edere$pre /amar.et% Mulţumită celor doi reporteri ai $ăi, cei mai uni, a)u$e$eo 1i 3ncărcată, dar plină de re1ultate% ;ocul de la Cuiul Dra*onului*enera$e o mulţime de reporta7e, dar cel mai mult $paţiu fu$e$e de$tinatmorţii lui /oo.er% Acea$ta nu făcu$e dec3t $ă pre*ătea$că apetitul tuturorpentru 3ntrea*a po)e$te şi apoi urma$e totul%Eli1a a)u$e$e un $paţiu $pecial de cinci$pre1ece minute la ştiri% Lucra$etoată noaptea la material% Urma $ă acopere o mare parte din ştirile de$eară% (ar OB/ara $e 3ntorcea cu un articol de primă pa*ină pentru 1iarul"tar% Cu toate detaliile% #ătr3nul $e re1emă de $pătarul $caunului, frec3ndu5şi ăria%E6celent% ;i*ura $trălucitoare a Eli1ei apăru pe ecran, a)3nd o e6pre$ie

*ra)ă% Nimic nu era tratat cu uşurinţă%5 #ună $eara, 3ncepu ea, $unt Eli1a -unn şi )ă pre1int ştirile de la oraşa$e%%%%%5 Nu fi 3n*ri7orat, o $ă facă o treaă al dracului de ună%/o0e recuno$cu imediat )ocea ce )enea din colţul 3ntunecat al iroului,din $patele plantelor% OB/ara păşi 3n lumină%5 M5ai $periat al naiii, locotenente% Ce faci acolo, a$cun$ printre aruşti<5 At3rnam cutii 3n aer%5 Ce<5 E un )echi truc 1en% Nimic altce)a dec3t lo*ică%5 Ade)ărat< $pu$e /o0e% Urmărea tele)i1orul, aproape arunc3ndu5i

ocheade reporterei $ale )edetă, care de$cria operaţiunea cuno$cută $unumele de Ma$ter şi pe cei care au reali1at5o%5 E )ora de mult mai mult dec3t ştie ea, $pu$e OB/ara%5 Dar nu e nimic eronat 3n materialul ei%5 Da, dar e doar )3rful ai$er*ului%5 Nu putem aştepta p3nă $e termină< /o0e 3ncepea $ă $e ener)e1e%5 &oate canalele din ţară )or dori $ă preia ştirea%5 Dar tu c3t de departe ai a7un$<5 Am terminat%5 -ro1a)% /ai $ă )edem numai ce face ea şi pe urmă )orim de$pre tine,

O'<5 >reau $ă )orim acum%

280



5 La dracuB, după emi$iune, locotenente, după emi$iune%5 N5o $ă aştept% 8nchi$e tele)i1orul%/o0e 3şi ridică pri)irea şi $e 3ncruntă%5 Poftim<5 N5am de *3nd $ă aştept% Ai $ă o poţi )edea mai t3r1iu, 3nre*i$trată%

-ar)e şi5a )ăr$at po)e$tea% De fapt, proail că 3ncă o mai face, darpentru mine a fo$t de$tul% Putem lă$a re$tul pentru i$torici%5 -ar)e< El care era<5 Era cel numit Quill% El reparti1a mi$iunile%5 Minunat% La dracuB, omule, ai de$coperit una dintre cele mai mari po)eştiale $ecolului, iar acum putem $ă de$chidem tele)i1orul%%%OB/ara 3l 3ntrerup$e%5 Nu noi% Eu% Eu am po)e$tea%5 Aşa, ăiete% Pe Dumne1eu, )om $f3şia 1iarul şi o $ă5ţi dăm pa*ina 3nt3i

3ntrea*ă% Acum, dacă nu te%%%5 Nu% N5o $ă mear*ă aşa%/o0e de)eni atent% -3ndurile i $e 3ndepărtară de la tele)i1or%5 Ce )rei $ă $pui<5 >reau $ă $pun că n5o $ă5ţi ia$ă 3n amele $en$uri%5 8n amele $en$uri< /o0e era $incer nedumerit%5 "i*ur% Uită5te cum $e măreşte% Ei pot $ă identifice preluările micilormomeli din &e6a$, planificate de la 3nceput% Pe cei care le5au $pu$ pe cine$ă ucidă, cine era puternic şi cine era $la 3n companie% A$ta $e numeştecon$piraţie, dar proail că )or $f3rşi petrec3nd 3ntr5un clu *u)ernamentallocal, ca cei din anda lui Ni6on%/o0e $cutură din cap%

5 &ot nu%%%5 După cum )ăd eu lucrurile, /oo.er e mort% -ar)e şi c3ţi)a milionarite6ani or $ă aiă mult de furcă% Un cartel al dracului de mare $e duce peapa $3metei% Proail că )or fi c3te)a proce$e internaţionale pentru crimă%

3ntrea*a lume a $piona7ului )a fi ră$turnată cu $u$ul 3n 7o$% Dar cea maiintere$antă parte a po)eştii n5o $ă fie $pu$ă niciodată%5 De ce, locotenente<5 Pentru că nimeni nu poate $5o do)edea$că% /o0e $e aplecă 3nainte, cuochii $ticlind%5 Dar eu treuie $ă mă ocup de treaa a$ta 5 pentru mine 5 3nţele*i ce$pun< Am propriile mele intuiţii 3n le*ătură cu a$ta%

5 2i<5 2i nu cred 3n coincidenţe% Nu cred că ;almouth a )enit pur şi $implu latine pentru că5i plăcea $ă citea$că #o$ton "tar% Am fo$t păcălit de la

3nceput%5 Nu te pot urmări, locotenente%5 #a da, $i*ur că poţi% Mă urmăreşti foarte ine%E6pre$ia lui /o0e de)eni rece% M3nia 3i pişcă colţurile ochilor%5 >rei $ă $pui că am )reun ame$tec 3n toate a$tea<5 ;ără 3ndoială%5 Eşti cam plin de tine şi cam pro$t%

5 Mă $imt luat de pro$t%Elieră colţul iroului lui /o0e de c3te)a lucruri şi $e aşe1ă%

281



5 Quill, $au -ar)e, cum )rei $ă5i $pui, a fo$t cel care m5a pu$ pe *3nduri%După el, ştii cine a 3nceput toată po)e$tea< #ietul +ed #rid*e$, ătr3nul,numai că n5a)ea nici cea mai mică idee de$pre cum )or e)olua lucrurile%8n martie IKFH, un )a$ de apro)i1ionare 7apone1, 'ira Maru, $e 3ndrepta cudificultate $pre &o.o, după ce fu$e$e lo)it de omele noa$tre% "5a

$cufundat, şi ma7oritatea celor din echipa7 au reuşit $ă a7un*ă 3n (n$ulele#onin% Cinci ani mai t3r1iu, un fo$t marinar, numit +ed #rid*e$, conducea ooperaţie de $al)are 3n lar*ul coa$telor !aponiei% A an*a7at c3ţi)a marinaricare fu$e$eră pe 'ira Maru% Ei i5au po)e$tit de$pre )a$ şi l5au locali1at 3napele puţin ad3nci, l3n*ă una dintre (n$ulele >olcano% El a coor3t $ă arunceo pri)ire şi a *ă$it petrol oloro$ind pe fundul oceanului, la mai puţin depatru1eci de metri ad3ncime% Numai +ed ştia de$pre a$ta% N5a 3mpărtăşitinformaţia echipei, ci doar unui ărat, )echiului $ău prieten Ale6ander/oo.er, *u)ernator militar 3n $udul pro)inciei /on$hu% A$ta l5a făcut pe+ed o*at şi, 3n cele din urmă, l5a uci$% (ar pe /oo.er l5a făcut unul din ceidoi oameni din lume care cunoşteau locali1area a ceea ce $5a do)edit a ficel mai o*at 1ăcăm3nt de petrol de$coperit pe păm3nt%Deci, /oo.er a 3nceput $ă5şi con$truia$că imperiul% ;inanţarea pentru a$taa oţinut5o de la prieteni o*aţi% Oameni care erau elitişti, ca şi el, carecredeau că 3n)in*ătorul ia totul% Ca aronii hoţi pe care 3i admiri, domnule/o0e4 ;i$., Dohen, Mor*an şi toţi ceilalţi piraţi, oameni ca unii dintreprietenii din foto*rafiile de pe )a$ul tău% La dracuB, ai cumpărat chiar uniaht care a aparţinut c3nd)a lui Dohen%5 Unde )rei $ă a7un*i< $pu$e /o0e%5 Unde< Păi, eşti unul dintre ei% &e5ai pla$at 3mpreună cu o *aşcă 3ntrea*ă

3n locuri5cheie% Cred că tu ai fo$t unul dintre ancherii ace$tui 7oc de

căluşei% Ti5ai folo$it influenţa ca $ă5l de$fiinţe1i pe Omul5(arnă, pentru cătuturor )ă era frică de Cameleon% /oo.er te5a con)in$ că ameninţareaCameleonului era reală, iar ;almouth l5a con)in$ pe /oo.er că eu eram celcare5l putea *ă$i% /oo.er era prea aproape de a c3şti*a pentru a lă$a totul$ă $e ducă dracului, după toţi aceşti ani de planuri%5 De a c3şti*a ce<5 O panică financiară% Mai 3nt3i creşterea preţului petrolului şi ruinareaindu$triei automoilului% O dată cu acea$ta, era di$tru$ă şi indu$triaoţelului% Apoi continuarea ridicării cur$ului de a1ă şi di$tru*ereaafacerilor cu unuri imoiliare% Oli*area $indicatelor $ă 3n*enunche1e%Drace, toate a$tea ar fi $uficiente pentru declanşarea unei panici

*enerale% 2i c3nd $e termină, cine ia anii< >oi luaţi anii% Principaliiacţionari din Ma$ter%5 O $upra$implificare ridicolă, locotenente% Nedemnă de tine%5 /oo.er nu a)ea aceeaşi părere% Era aproape lefter% Nu ştiu dacă ar fimer$ $au nu, depinde de cifre% 2i nu )om şti niciodată cine erau toţi

7ucătorii, pentru că /oo.er a fo$t $in*urul care ştia şi el e mort%/o0e $e lă$ă pe $pate pe $caun%5 Aiureli, ăiete%5 -o*oaşa $5a $part, /o0e% Nu )5a mai e6i$ta nici un AM+AN% Nici unMa$ter% Nici un domn Quill care $ă5şi mişte a$a$inii pe tala de şah%

5 N5am fo$t niciodată implicat 3n a$ta%

282



5 &e cred% Nu cred că )reunul dintre )oi ştia ce $e 3nt3mplă cu ade)ărat% &ot ce )oiaţi erau re1ultatele% Dar ai ştiut că ;almouth mă )a omor3 dupăce5l duc la Cameleon% M5ai marcat ca ţintă, domnule /o0e%#ătr3nul părea că $e afundă mai tare 3n $caun, că 3mătr3neşte $upri)irea lui OB/ara%

5 Pre$upun că ai )reo t3mpenie de microfon $u *uler, care 3nre*i$trea1ătoată porcăria a$ta%OB/ara $cutură din cap%5 Nici un microfon% "tăm doar de )oră%5 N5am ştiut că plănuiau $ă te ucidă% Nu 3nainte ca Eli1a $ă5mi $pună 3ndimineaţa a$ta% N5am făcut dec3t $ă )ă a7ut $ă )ă 3nt3lniţi, tu şi cu;almouth% /oo.er $e di1ol)a% &reuia terminată toată po)e$tea cuCameleonul%5 2i n5ai ştiut de &horeau< De afacerea Mar1a< /o0e nu ră$pun$e%5 >ei ieşi din che$tia a$ta curat, nu5i aşa, domnule /o0e< Numai că%%% n5o$ă5ţi ia$ă 3n amele $en$uri%5 Ce )rei $ă $pui cu amele $en$uri< "pui a$ta pentru a doua oară%5 >reau $ă $pun că, 3nainte de orice, eşti om de ştiri, /o0e% Lăcomia )inepe planul doi% Cred că te5ai *3ndit că, indiferent cum ie$e, nu poţi $ă pier1i%Dacă eu 3l *ă$eam pe Cameleon, ;almouth l5ar fi eliminat, iar -unn $aueu, $au am3ndoi am fi a)ut po)e$tea pentru tine% Chiar şi dacă ;almouthm5ar fi uci$, -unn tot ar fi a)ut po)e$tea pentru tine% 3n amele $en$uri%%%acum 3nţele*i</o0e chicoti%5 Păi, ăiete, indiferent ce m5am *3ndit eu, e ştiut numai de mine% Dar $epare că aşa a ieşit acum, nu<

5 Nu chiar%5 Oh, $pu$e /o0e ridic3nd din $pr3ncene, cum aşa<5 Am dat po)e$tea ta altcui)a% /o0e $e uită la el c3te)a $ecunde, pe urmă$pu$e45 Ai dat5o altcui)a<5 Am dat po)e$tea unui prieten de5al meu, Art /arri$, de la Wa$hin*tonPo$t% Cu $uficiente detalii%/o0e reuşi cu *reu $ă priceapă%5 De$pre ce dracuB )oreşti, OB/ara<5 Am dat po)e$tea la Wa$hin*ton Po$t, /o0e% Dar e O', te5am lă$atcomplet 3n afara ei% A$ta )rei, nu< Anonimat% A$ta ai oţinut%

E6pre$ia de pe faţa lui /o0e trecu de la ne3ncredere la 3ndoială, de la 3nţele*ere la m3nie%5 ;ir5ar al dracului, nu poţi%%%5 Am şi făcut5o%5 Am $ă te dau 3n 7udecată şi%%%5 Nu prea% Nu fără $ă ră$torni o cutie cu )iermi, pe care nu5ţi poţi permite$5o ră$torni%5 Eşti un hoţ% Ai dat altcui)a ceea ce era al meu%5 Nu poţi fi proprietarul a ceea ce n5ai a)ut niciodată% 8ţi aminteşti

3nţele*erea noa$tră de la Cape Cod< Puteam pleca oric3nd dacă )oiam şi

$ă la$ pe altcine)a $ă termine% A$ta am şi făcut, domnule /o0e% Doar căeu l5am ale$ pe cel care $5o termine%

283



/o0e $cutură din cap%5 Eşti neun% Ai trecut prin at3tea şi cu ce te ale*i la $f3rşit<

Documents

William Diehl - Cameleonul.pdf