private/Environmental Approval/Alpha/PA…

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

PENTRU

„CONSTRUIRE PARC DE CENTRALE EOLIENE

SI RETELE ELECTRICE DE RACORDARE”

NORD III

EXTRAVILAN COMUNA CASIMCEA, JUDETUL TULCEA

Beneficiar: S.C. ALPHA WIND S.R.L.

Elaborator: CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

2010

PROPRIETATE INTELECTUALA:

Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fara acordul scris al autorului

Raport privind Impactul asupra Mediului “CONSTRUIRE PARC DE CENTRALE EOLIENE SI RETELE ELECTRICE DE RACORDARE” - NORD III

Judetul Tulcea, Comuna Casimcea

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, str. Decebal nr. 75

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 www.expert-mediu.ro

E-mail: [email protected]; [email protected]

1

CUPRINS

SCOPUL LUCRARII................................................................................................ 7

1. INFORMATII GENERALE.............................................................................. 8

1.1. TITULARUL PROIECTULUI....................................................................... 8

1.2. AUTORUL LUCRARII ................................................................................. 8

1.3. DENUMIREA PROIECTULUI ................................................................... 12

1.4. AMPLASAMENTUL OBIECTIVULUI ..................................................... 12

1.4.1. Accesul public pe amplasament .............................................................. 13

1.4.2. Cai de acces in zona amplasamentului .................................................... 14

1.4.3. Vecinatati. Zone locuite........................................................................... 14

1.4.4. Infrastructuri publice existente in zona ................................................... 15

1.4.5. Folosinta actuala a terenului din imprejurimi ......................................... 17

1.4.6. Tip de vegetatie in zona si semne de afectare a acesteia......................... 18

1.4.7. Directia si debitul scurgerilor de apa de suprafata si prezenta baltirilor. 18

1.5. DESCRIEREA PROIECTULUI .................................................................. 19

1.5.1. Descrierea lucrarilor de arhitectura si constructive................................. 19

1.5.2. Durata etapei de functionare.................................................................... 30

1.5.3. Instalatii utilizate aferente constructiilor si asigurarea cu utilitati .......... 30

1.5.4. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei ................................................................................. 35

1.5.5. Informatii despre materii prime, substante sau preparate chimice.......... 36

1.5.6. Descrierea solutiei si regimul tehnic ....................................................... 36

1.5.7. Descrierea echipamentelor existente si a celor necesare a fi achizitionate in vederea implementarii proiectului................................................................. 49

1.5.8. Durata etapei de functionare.................................................................... 62

1.5.9. Informatii despre poluanti fizici si biologici, care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa .......................................................................... 63

1.5.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea alegerii uneia dintre ele...................................................................... 74

1.5.11. Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale/zone protejate,






2

zone de protectie sanitara .................................................................................. 75

1.5.12. Informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului......... 76

1.5.13. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la infrastructura existenta ...................................................................................... 76

2. PROCESE TEHNOLOGICE .............................................................................. 78

2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE.......................................... 78

2.2. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE............................................................ 84

2.2.1. Echipamente, instalatii, utilaje, cladiri ce urmeaza a fi dezafectate ....... 84

2.2.2. Substante continute / stocate (inclusiv azbest si PCB)............................ 85

2.2.3. Tehnologia de dezafectare aferenta......................................................... 85

2.2.4. Masuri, echipamente si conditii de protectie........................................... 85

3. DESEURI ............................................................................................................ 86

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA................................................................................................................................. 89

4.1. APA............................................................................................................... 93

4.1.1. Consideratii hidrogeologice ale amplasamentului .................................. 93

4.1.2. Alimentarea cu apa .................................................................................. 95

4.1.3. Managementul apelor uzate..................................................................... 96

4.1.4. Prognoza impactului ................................................................................ 97

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului......................................................... 100

4.1.6. Harti si desene la capitolul “APA”........................................................ 101

4.2. AERUL ....................................................................................................... 101

4.2.1. Conditii de clima si meteorologice pe amplasament / zona.................. 101

4.2.2. Surse si poluanti generati....................................................................... 105

4.2.3. Surse si poluanti generati....................................................................... 106

4.2.4. Prognozarea poluarii aerului ................................................................. 108

4.2.5.Masuri de diminuare a impactului.......................................................... 112

4.2.5. Harti si desene la capitolul „Aer”.......................................................... 114

4.3. SOLUL........................................................................................................ 114

4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante ...................................................... 114






3

4.3.2. Conditii chimice din sol......................................................................... 118

4.3.3. Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante................................. 119

4.3.4. Tipuri de culturi pe sol, din zona respectiva ......................................... 121

4.3.5. Poluarea existenta; tipuri de poluanti si concentratii ............................ 122

4.3.6. Surse de poluare a solurilor: surse de poluare fixe sau mobile ale activitatii economice propuse (chimice, entomologice, parazitologice, microbiologice, radiatii), tipuri si cantitati/concentratii estimate de poluanti 122

4.3.7. Prognoza impactului .............................................................................. 125


4.3.9. Harti si desene la capitolul „SOL” ........................................................ 132

4. GEOLOGIA SUBSOLULUI......................................................................... 132

4.4.1. Caracterizare generala ........................................................................... 132

4.4.2. Impactul prognozat ................................................................................ 144

4.4.3. Masuri de diminure a impactului........................................................... 145

4.4.4. Harti si desene la capitolul “SUBSOL” ................................................ 145

4.5. BIODIVERSITATE.................................................................................... 146

4.5.1. Caracterizare generala ........................................................................... 146



4.5.4. Harti si desene la capitolul “BIODIVERSITATE”............................... 213

4.6. PEISAJUL................................................................................................... 214

4.6.1. Informatii generale. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, diversitatea acestuia......................................................................................... 214

Incadrarea in regiune ....................................................................................... 216



4.6.4. Harti si desene la capitolul “PEISAJ” ................................................... 234

4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC .......................................................... 234

4.7.1. Impactul potential al activitatii propuse asupra caracteristicilor demografice ..................................................................................................... 234


4.8. CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL.. 240






4

4.8.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si culturale . 240

4.8.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic, sau asupra monumentelor istorice.................................. 240

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR .................................................................... 243

5.1. DESCRIEREA ALTERNATIVELOR, AMPLASAMENTUL ALTERNATIV, ALT MOMENT PENTRU DEMARAREA LUCRARILOR ALTE SOLUTII TEHNICE SI TEHNOLOGICE, MASURI DE AMELIORARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI, ETC., CU INDICAREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA ALEGEREA FACUTA .................. 243

5.2. ANALIZA MARIMII IMPACTULUI, DURATA REVERSIBILITATII, VIABILITATEA SI EFICIENTA MASURILOR DE AMELIORARE PENTRU FIECARE ALTERNATIVA A PROIECTULUI SI PE FIECARE COMPONENTA DE MEDIU ........................................................................... 244

6. MONITORIZARE ............................................................................................ 246

7. SITUATII DE RISC.......................................................................................... 254

7.1. RISCURI NATURALE (CUTREMUR, INUNDATII, SECETA, ALUNECARI DE TEREN, ETC.) .................................................................... 254

7.2. ACCIDENTE POTENTIALE (ANALIZA DE RISC) .............................. 254

7.3. ANALIZA POSIBILITATILOR APARITIEI UNOR ACCIDENTE INDUSTRIALE CU IMPACT SEMNIFICATIV ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV CU IMPACT NEGATIV SEMNIFICATIV DINCOLO DE GRANITELE TARII ......................................................................................... 255

7.4. PLANURI PENTRU SITUATII DE RISC ................................................ 255

7.5. MASURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR.................................... 255

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR ............................................................... 256

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC...................................................... 256

9.1. DESCRIEREA ACTIVITATII................................................................... 256

9.2. METODOLOGIILE UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI SI DACA EXISTA INCERTITUDINI SEMNIFICATIVE DESPRE PROIECT SI EFECTELE SALE ASUPRA MEDIULUI ....................................................... 257

9.3. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI ................................. 258






5

9.4. IDENTIFICAREA SI DESCRIEREA ZONEI IN CARE SE RESIMTE IMPACTUL ....................................................................................................... 261

9.5. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI PE COMPONENTE DE MEDIU............................................................................................................... 261

9.6. PROGNOZA ASUPRA CALITATII VIETII, STANDARDULUI DE VIATA SI ASUPRA CONDITIILOR SOCIALE IN COMUNITATILE AFECTATE DE IMPACT................................................................................. 266

9.7. CONCLUZII MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ............................................................. 266

10. BIBLIOGRAFIE ............................................................................................. 270






6

PREZENTA LUCRARE A FOST REALIZATA NUMAI PE BAZA DOCUMENTELOR PUSE LA DISPOZITIE DE CATRE

BENEFICIAR SI PRIN OBSERVATII DIRECTE LA FATA LOCULUI DE CATRE ELABORATORII LUCRARII.

INTREAGA RESPONSABILITATE PENTRU CORECTITUDINEA DATELOR PUSE LA DISPOZITIA

ELABORATORULUI REVINE BENEFICIARULUI.






7

SCOPUL LUCRARII

Scopul prezentei lucrari este de evaluare a impactului asupra mediului

generat de o noua investitie, respectiv construirea unui parc eolian.

Fundamentarea intregii investitii se bazeaza pe:

Legea Energiei Electrice nr. 13 din 09.01.2007;

H.G. 443/2003 promovarea productiei din surse regenerabile de energie

(*actualizata*);

H.G. 1892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a productiei

din surse regenerabile de energie (*actualizata*);

Ordin nr. 22 din 18 octombrie 2006 privind aprobarea Regulamentului

de organizare si functionare a pietei de certificate verzi;

Ordin ANRE nr. 33/2005 - Regulament de organizare si functionare a

pietei de certificate, verzi-cote obligatorii pentru distribuitori.

Din punct de vedere al impactului asupra mediului legislatia in baza careia a

fost realizata evaluarea impactului asupra mediului este urmatoarea:

ORDIN nr. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de

aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si

private

Ordinul MAPM nr. 863/26 septembrie 2002, privind privind aprobarea

ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare

a impactului asupra mediului;

Ordonanta de Urgenta nr. 195/2005 aprobata de Legea 265/2006 pentru

protectia mediului , cu modificarile si completarile ulterioare;

HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice

si private asupra mediului in M. Of. nr. 481 din 13.07.2009

Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea Reglementarii

privind evaluarea poluarii mediului;






8

Toata legislatia de mediu in vigoare care va fi mentionata in capitolul 10

al lucrarii.

1. INFORMATII GENERALE 1.1. TITULARUL PROIECTULUI

Titularul proiectului: S.C. ALPHA WIND S.R.L. cu sediul in Municipiul

Bucuresti, Str. General Constantin Budisteanu nr. 16, sector 1

Inregistrata la Oficiul Registrului Comertului sub nr. J40/8824/2008

Cod fiscal: 23920351; atribut fiscal RO

Forma de proprietate: societate cu raspundere limitata

Reprezentata de: administratori Marius Iliev

1.2. AUTORUL LUCRARII

Elaborator: Petrescu Traian - Cabinet Expert Mediu – elaborator inregistrat

in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia

Mediului , Certificat de inregistrare epentru elaborare de RM,

RIM, BM, RA – conform Ordinului Ministerului Mediului si

Padurilor nr. 1026/2009.

Adresa: Constanta, B-dul Mamaia intersectie Str. Decebal nr 75

Persoana de contact: Petrescu Traian

Telefon: 0721/283.395; Fax: 0241/514.178


www.expert-mediu.ro






9

Colaboratori: Elaboratori inregistrati in Registrul National al Elaboratorilor de

Studii pentru Protectia Mediului conform Ordinului Ministerului

Mediului si Padurilor nr. 1026/2009.

Nr. Crt. Numele Persoanei Juridice/ Fizice

Elaborator pentru urmatoarele tipuri de studii pentru protectia mediului:

1 S.C. As Orimex New S.R.L. RM, RIM, BM, EA, RA, RS

2 S.C. House Construct Invest Environment S.R.L. RM, RIM, BM, RA, EA, RS

3 Ing. Oprescu Daiana RM, RIM, BM, RA

4 Ing. Postolache Georgeta RIM, BM

5 Ing. Petrescu Traian – Razvan RM, RIM

6 Ing. Blinda Antonia – Irina RM, RIM

7 Biolog Vasile Andreea RM, EA

8 Ecolog Radu Stefan Robert RM, EA

9 Biolog Stanescu Florina

10 Ecolog Cugut Artur

11 Biolog Iordache Daniela

12 Ecolog Muntean Alina

13 Ing. Despina Laurentiu






10






11






12

1.3. DENUMIREA PROIECTULUI

Denumirea proiectului este „CONSTRUIRE PARC DE CENTRALE

EOLIENE SI RETELE ELECTRICE DE RACORDARE NORD III” si este

localizat in extravilanul comunei Casimcea – Judetul Tulcea.

1.4. AMPLASAMENTUL OBIECTIVULUI

Se propune amplasarea unui parc eolian ce produce energie din surse

regenerabile, alcatuit din 15 centrale eoliene de 3 MW cu o putere totala de

45MW, cu instalatiile auxiliare aferente.

Amplasamentul analizat se gaseste situat pe teritoriul comunei Casimcea, in

extravilan, pe o suprafata aferenta obiectivului de 721,0195 ha, cu un procent de

ocupare a terenului P.O.T.= 0,2417%

Vedere din satelit – amplasarea turbinelor eoliene






13

Din punct de vedere al regimului juridic

Amplasamentul este situat pe un teren in extravilanul comunei Casimcea, in

temeiul reglementarilor documentatiei de urbanism nr. 86/1997, faza Plan

Urbanistic General, aprobat prin HCL 9/30.03.2001. Tipul de proprietate: domeniu

privat, conform avizului nr. 10/148 din 19.01.2009 emis de Primaria comunei

Casimcea, judetul Tulcea.

Terenul este identificat prin:

F 12 Extravilan, T133 A747, A 649; T134, A751; T135, A753, ; T136, A767;

T137, A772; T138, A779; T139, A785; T140, A793; T141, A797; T142, A806; A812;

T143, A816; T144, A818; T145, A819, T146, A828, T147, A832; T148; A836, T149,

A838 conform Certificat de Urbanism nr. 36/71 din 13.02.2009, Comuna

CASIMCEA, Judetul TULCEA.

Amplasamentul este alcatuit din mai multe parcele, facand obiectul

contractului de vanzare - cumparare (incheiere de autentificare nr. 848 din

03.decembrie 2008) incheiat intre S.C. WINSTAR TRADING INTERNATIONAL

SRL in calitate de vanzator si S.C. ALPHA WIND SRL in calitate de cumparator

si Contractul privind transferul contractelor pentru constituirea dreptului real de

folosinta si acord de superficie (incheiere de autentificare nr. 1032 din

15.septembrie 2009) incheiat intre S.C. WINSTAR TRADING

INTERNATIONAL SRL in calitate de cedent si S.C. ALPHA WIND SRL in

calitate de cesionar.

1.4.1. Accesul public pe amplasament Accesul la amplasament se face pe drumul national 22 A si drumul judetean

Rahman-Casimcea.






14

1.4.2. Cai de acces in zona amplasamentului In zona amplasamentului, caile de circulatie majora sunt reprezentate de cai

de circulatie rutiera – drumul national 22A si drumul judetean Rahman-Casimcea,

drumuri comunale si drumuri de exploatare agricola.

Accesul la amplasamentul fiecarei turbine se va face pe drumuri de

exploatare ce vor fi realizate in amplasament prin lucrari specifice – terasamente,

derocari, consolidari, taluzari etc.

1.4.3. Vecinatati. Zone locuite Zona studiata se afla in extravilanul comunei Casimcea.

De la zona studiata la aceste localitati sunt urmatoarele distante:

- fata de Cismeaua Noua 1,3 km

- fata de Corugea 1,8 km

- fata de Haidar 1,3 km

In perimetrul studiat si in imediata vecinatate nu exista constructii.

Asezata in sudul judetului Tulcea, comuna CASIMCEA este compusa din

sase localitati: Casimcea, care este si resedinta comunei, Razboieni, Corugea,

Haidar, Rahman, Cismeaua Noua.

Comuna Casimcea este situata la 44 grade 44 minute N si 28 grade 22

minute E, la limita sudica a judetului Tulcea pe DJ -222 E, la o distanta de 85 km

de municipiul Tulcea, 45 km de orasul Harsova si 27 km de Topolog.

Are urmatoarele vecinatati:

• la nord teritoriul administrativ al comunei Topolog,

• la vest si nord-vest teritoriul administrativ Daieni,

• la sud si sud-vest teritoriul administrativ al judetului Constanta

• la est teritoriul administrativ al comunelor Stejaru si Beidaud.






15

1.4.4. Infrastructuri publice existente in zona (sub 5 km distanta fata de amplasament)

Retele electrice

Din punct de vedere al administrarii retelelor electrice, zona in care va fi

amplasat parcul eolian apartine de ENEL ELECTRICA Dobrogea care este

structurata pe patru sucursale de retele:

Constanta

Tulcea

Calarasi

Slobozia

Interfata intre reteaua electrica de 110 kV a Enel Dobrogea cu reteaua

nationala electrica de transport se realizeaza prin statiile:

Tulcea 400/110kV 2x2250MVA

Constanta 400/110kV 2x2250MVA

Medgidia Sud 400/110kV 2x2250MVA

Gura Ialomitei 400/110kV 2x2250MVA

Pelicanu 400/110 kV 2x2250MVA (1x250MVA pentru zona + 1x250MVA

pentru combinat)

Mostistea 220/110kV 1x200MVA

Liniile de legatura intre reteaua de 110 kV ENEL Dobrogea si sistemul

energetic de distributie sunt:

LEA 110 kV Urziceni – Valea Calugareasca, fiind legatura cu FDFEE

Muntenia de Nord si care in regim normal este deconectata;

LEA 110 Oltenita Nord – Hotarele, fiind legatura cu FDFEE Muntenia Sud

si care in regim normal este deconectata.

Reteaua de 110 kV apartinand ENEL Dobrogea are o structura complex

buclata, functionarea in regim normal fiind – in anumite zone radiala.

Trebuie mentionat ca in statia de 400/110kV Gura Ialomitei functionarea la






16

110 kV este cu cupla deschisa, o sectie de bare cu cele doua transformatoare

400/110 fiind integrata in reteaua de 110 kV a ENEL Electrica Dobrogea, iar

cealalta sectie de bare fiind integrata in reteaua de 110kV a FDFEE Muntenia

Nord.

Parcul eolian analizat este amplasat in zona sucursalei Tulcea denumita in

continuare zona Dobrogea, in zona de retea aferenta UTR Tulcea.

Zona Dobrogea are de asemenea, doua linii de legatura la 400 kV cu

sistemul energetic al Bulgariei (LEA 750 V Isaccea – Varna, functionand la 400

kV si Isaccea – Dobruja).

Reteaua de 400 kV din aceasta zona a fost construita (istoric) pentru:

- alimentarea zonei (incepand cu statia 400/220/110 kV Gura Ialomitei);

- interconectarea cu fosta URSS si Bulgaria;

- racordarea la SEN a CNE Cernavoda in conditii de siguranta

corespunzatoare.

Reteaua de 400 kV de pe teritoriul Dobrogei este curprinsa intr-o bucla de

400 kV (Smardan) – Isaccea – Tulcea – Constanta Nord – CNE Cernavoda – Gura

Ialomitei – (Lacu Sarat) – (Smardan), care confera un mare grad de siguranta in

alimentarea consumatorilor din zona prin statiile de injectie in reteaua de 110 kV

din Gura Ialomitei (2x250 MWA), Constanta Nord (2x250 MWA), Medgidia Sud

(2x250 MWA) si Tulcea Vest (2x250 MWA)

Surse de putere

In zona Dobrogea sunt urmatoarele centrale:

- CNE Cernavoda cu 2x700MW, debitand direct la 400kV;

- CET Palas cu 2x50MW, debitand la 110 pe barele statiei 110 kV

Constanta Nord;

- CET Navodari cu 2x50 MW, debitand tot in zona Constanta.

Regimul de functionare a CET Palas este dependent de cerintele de caldura






17

din zona. De regula, functioneaza un grup. In anumite perioade de iarna

functioneaza ambele grupuri. In prezent, CET Navodari nu functioneaza. Regimul

de functionare al acesteia este incert. Pana acum a produs in anumite perioade pana

la 35 MW.

Consumul total al ENEL ELECTRICA Dobrogea este de 561,1 MW

conform citirilor din ziua caracteristica de iarna 2007.

Pe amplasament exista retele electrice.

Alimentare cu apa

Nu exista retea alimentare cu apa pe amplasament sau in apropierea acestuia.

Retea de canalizare

Nu exista retea de canalizare si statie de epurare (nici nu este necesar in cazul

unor astfel de activitati).

1.4.5. Folosinta actuala a terenului din imprejurimi Parcul eolian este situat in extravilanul comunei Casimcea, pe un teren cu

folosinta actuala de teren arabil si cu destinatia propusa de teren arabil (conform

Planului Urbanistic General aprobat – Certificatul de Urbanism 36/71 din

13.02.2009.

Pe amplasament sunt pozate retele de irigatie si exista tumuli funerari.

Activitatile specifice zonei sunt agricultura si cresterea animalelor.






18

Vedere de ansamblu asupra zonei studiate

1.4.6. Tip de vegetatie in zona si semne de afectare a acesteia

La nivelul zonei studiate si in vecinatatea acesteia sunt prezente urmatoarele

categorii de teren cu functiunile aferente: terenuri arabile si drumuri de exploatare.

In zona nu exista semne de afectare a vegetatiei/culturilor specifice, raportat

la eventualul impact al activitatilor antropice.

1.4.7. Directia si debitul scurgerilor de apa de suprafata si prezenta

baltirilor

Regiunea este drenata de doua cursuri principale de apa: paraul Topolog, la

marginea de vest a zonei cercetate si paraul Casimcea la limita de est, care se varsa in

lacul Tasaul din judetul Constanta, si afluentul acestuia Dulbencea.

Nu s-au constatat baltiri pe terenurile vizate de proiect, iar scurgerea apelor

pluviale se face natural, in modul caracteristic terenurilor agricole.






19

1.5. DESCRIEREA PROIECTULUI

1.5.1. Descrierea lucrarilor de arhitectura si constructive

Se va realiza un parc compus din 15 turbine de 3 MW ce produc energie

neconventionala cu o putere totala de 45MW cu instalatiile auxiliare aferente.

Turbinele vor fi pozitionate in conformitate cu coordonatele geografice

prezentate in tabelul urmator.

Racordarea turbinelor la reteaua interna se va face printr-un post de

transformare propriu (transformatoare ridicatoare de tensiune pentru fiecare grup

generator). Racordul intre posturile de transformare individuale si statia electrica se

va realiza cu cabluri subterane montate la adancimea de 0,9 – 1,2 m.

Conectarea grupurilor eoliene intre ele ca si racordarea ramurilor de grupuri

la barele de medie tensiune a statiei electrice a parcului eolian se va realiza cu

cabluri electrice pozate subteran, stabilindu-se trasee optime de racordare, corelat






20

cu configuratia retelei de drumuri de exploatare amenajate pentru realizarea si

intretinerea parcului. Linia electrica de transport energie electrica din parc la statia

electrica de transformare va fi montata subteran.

Parcul eolian analizat va face parte dintr-un grup de parcuri eoliene,

racordarea la reteaua electrica de transport a energiei se va face prin intermediul

T250MVA, 110/400 kV, in noua statie electrica de 400/110 kV ce urmeaza a fi

construita in zona Topolog, intrare - iesire, LEA 400 kV ISACCEA – Dobrudja a

Centralei Electrice Eoliene de 150 MW din zona Topolog, Casimcea si Daieni

(conform Aviz tehnic de racordare nr. 5/11559/10.06.2008 emis de Compania

nationala de Transport al Energie Electrice – Transelectrica). Statia este conceputa

sa functioneze integrata intr-un sistem de teleconducere operational tip

EMS/SCADA.

Statia electrica 400 kV va fi racordata la sistemul national printr-un racord

electric aerian.

Pentru racordarea parcului eolian (statia parcului eolian Casimcea Nord I) va

fi construita o linie electrica aeriana amplasata pe teritoriul administrativ al

comunei CASIMCEA.

Stalpii Racordului L.E.A., de sustinere, intindere si/sau terminali, sunt stalpi

metalici, zabreliti cu inaltimea de 32, 30.9 si respectiv 29.75m, iar stalpii din

L.E.A. existenta sunt stalpi metalici, zabreliti, dublu circuit. Pentru traversarile

cursurilor de apa, a drumurilor nationale/ judetene si cailor ferate, se vor folosi

stalpi metalici, zabreliti al caror balizaj de zi va consta in vopsirea in culori

alternative rosu – alb iar pe conductorul de protectie se vor monta balize sferice.

Pentru montajul conductorului de protectie cu fibra optica (cu 24 F.O.) sunt

prevazute cutii de jonctiune.

Fundatiile stalpilor vor fi proiectate si realizate tinand seama de conditiile

hidrologice si geologice ale solului, relieful si a conditiilor de inundabilitate ale






21

zonelor de amplasare a L.E.A., pe de o parte si de tipurile de stalpi si conditiile de

functionare, pe de alta parte.

Fundatiile proiectate si executate pentru stalpii liniei, in functie de eforturile

date de stalpi si natura locala a terenului de fundare, sunt fundatii izolate turnate

(tip ciuperca) pe fiecare din montantii (picioarele) stalpului, care la randul lor sunt

particularizate pentru terenuri cu apa, terenuri slabe, medii si tari de fundare.

Legarea la reteaua electrica se va efectua prin intermediul a trei statii de

conexiune , fiecare statie de conexiune are o suprafata totala de 5.000m2 .

Turnurile turbinelor eoliene se fixeaza in fundatii de beton cu suprafata de

706,5 m² fiecare, ingropate la adancimea de aproximativ 3 m fata de nivelul

solului, iar in unele cazuri, in functie de conditiile specifice ale solului la locul de

amplasare, se pot folosi variante de fundare cu piloti forati sau alte solutii propuse

de catre proiectant.

Suprafara construita la nivelul solului pentru o turbina este formata din

suprafata inelului suprateran Sc = 144 m² si suprafata betonata a transformatorului

fiecarei turbine Sc = 18,00 m².

Astfel turbinele impreuna cu transformatoarele insumeaza o suprafata

construita la sol de (144 + 18) mp x 15 turbine = 2430 m².

Tot suprafata construita se considera si suprafata ocupata de statiile de

conexiune S =15.000 m², care este o incinta betonata si ingradita destinata montarii

instalatiilor de conexiune, transformare si echilibrare a energiei electrice furnizate

de parcul de turbine eoliene.

Pentru asigurarea transportului echipamentelor se vor utiliza drumurile de

exploatare existente care vor fi consolidate si amenajate conform normelor

specifice.

Suprafata acestor drumuri de exploatare existente este de 132.620 m²,

suprafata care nu intra in bilantul de suprafete de teren afectate si care nu isi

schimba destinatia, ele devenind doar niste drumuri mai bune din punct de vedere






22

calitativ. Accesul la amplasamentul fiecarei turbine se va face pe drumuri de

exploatare nou amenajate pe terenul agricol.

Suprafata drumurilor de exploatare existente devine in urma amenajarii de

152.420mp.

Suprafata cu care se extind drumurile existente este de 19.800 m².

Ansamblarea turbinelor pe amplasamentele stabilite se va face cu macarale

speciale pentru care se vor amenaja platforme de montaj cu suprafata de 1.500 mp

pentru fiecare turbina. Dupa terminarea lucrarilor de montaj platformele vor

ramane functionale pentru asigurarea situatiilor in care este nevoie de interventie la

turbine.

Pe perioada de executie a lucrarilor vor fi amenajate platforme depozitare

temporare, cu o suprafata de 1000 mp pentru fiecare turbina in parte, care vor fi

scoase din circuitul agricol numai pe perioada amenajarii parcului eolian.

Drumurile de exploatare raman in functiune si vor fi intretinute pe toata

perioada de functionare a parcului.

Dupa desfiintarea parcului, pentru aducerea la forma initiala a terenului vor

trebui demolate inelele supraterane din beton, desfacerea drumurilor de exploatare

noi, a platformelor de montaj si a platformelor betonate ale statiilor de conexiune si

a celor 15 transformatori.

Parcul eolian este compus din mai multe turbine eoliene independente tip

ENERCON E 101 de 3 MW, dispuse si conectate corespunzator amplasarii

acestuia. Fiecare generator este independent din punct de vedere geografic,

structural si electric. Totodata este independent in ceea ce priveste functiile de

control si de protectie.

Fiecare turbina functioneaza independent una de alta, functie de domeniul de

viteza in care a fost construita, ea fiind actionata independent de vant , functie de

cerintele impuse de beneficiar.






23

Cabluri de legatura

Racordarea grupurilor generatoare (turbinele eoliene) la reteaua interna se va

face printr-un post propriu de transformare (transformatoare ridicatoare de tensiune

pentru fiecare grup generator) care pot fi separate sau inglobate in stalpul turbinei.

Racordul intre posturile de trafo individuale si statia electrica se va realiza cu

cabluri subterane montate la adancimea de 0,90 - 1,20 m.

Linia electrica de transport energie electrica din parc la statia electrica de

transformare va fi montata subteran.

Conectarea grupurilor eoliene intre ele ca si racordarea ramurilor de grupuri

la barele de medie tensiune a statiei electrice a parcului eolian se va realiza cu

cabluri electrice pozate subteran, stabilindu-se trasee optime de racordare, corelat

cu configuratia retelei de drumuri de exploatare amenajate pentru realizarea si

intretinerea parcului.

Dimensionarea cablurilor se va face conform reglementarilor din Normativul

pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice. Traseele de cabluri au

fost alese astfel incat sa fie realizate legaturile cele mai scurte, cu evitarea zonelor

in care integritatea cablurilor ar putea fi periclitata prin deteriorari mecanice, agenti

corozivi, vibratii, supraincalzire sau prin arcuri electrice provocate de alte cabluri

si pentru interventii in caz de incendiu. Cablurile se vor poza direct in pamant, intr-

un sant special destinat (80x 120) grupate in trefla. Traseul de cabluri va fi balizat

conform legislatiei in vigoare.






24

Racordarea grupurilor se va face in sistem radial sau inelar, functie de

solutia avizata.

Elementele sistemului integrat de conducere (comanda, control, protectie)

din centralele electrice eoliene individuale si camera de comanda a parcului eolian,

sunt legate intre ele cu cabluri cu fibre optice, conform documentatiei speciale

pentru realizarea sistemului integrat de conducere.

In zonele in care pachetul de cabluri subtraverseaza drumuri de exploatare

sau drumuri de alta categorie, cablurile vor fi protejate conform documentatiilor de

executie de specialitate.

Cablul va fi protejat in conformitate cu normele in vigoare:

cablurile trebuie protejate impotriva interventiilor neautorizate

trebuie asigurate legarile la pamant pentru a reduce riscul

aparitiei accidentelor

cablurile trebuie sa fie dimensionate corespunzator valorilor de

tensiune si curent care le vor strabate

Liniile de cabluri vor fi protejate impotriva curentilor de suprasarcina si de

scurtcircuit cu sigurante fuzibile sau cu instalatii de protectie prin relee .

In aceleasi transee, deasupra cablului electric si separat de un strat de nisip,

va fi pozat cablul de comunicatii care transmite toate datele asupra functionarii

centralei eoliene, la un calculator de procesare si prin radio la o unitate de control

unde se monitorizeaza buna functionare a instalatiei.

Cablurile variaza in functie de tipul miezului (aluminiu sau cupru) si izolatia

lor. Dimensiunile tipice ale cablurilor sunt in gama de la 75 la 100 mm diametru.

Cablurile dintre turbina si postul de transformare vor fi montate in tuburi

protectoare ondulate din HDPE, in fundatia turnului.

Cablurile de fibra optica vor avea acelasi traseu ca si cele de forta.

Viata normala a cablurilor este de 40 ani. Cablurile care vor fi alese vor fi in

concordanta cu legislatia in vigoare.






25

Impamantarea

Toate instalatiile, inclusiv turbina transformatorului, structura metalica,

armatura fundatiei, vor fi impamantate.

Fundatii

In mod curent o fundatie de turbina este alcatuita dintr-o placa beton armat.

Pentru amplasarea fundatiei este necesara executarea unei excavatii pana la

adancimea recomandata de proiect. Unghiul de inclinare al sapaturii trebuie adaptat

conditiilor concrete ale solului; fosa executata trebuie sa fie uscata prin asigurarea

unui sistem de drenaj sau prin absenta apei de subsol.

Inaltimea fundatiei se poate adapta conditiilor concrete ale solului, tinand

cont de adancimea panzei freatice; nivelul panzei freatice trebuie sa fie sub nivelul

de baza al fundatiei.

In functie de zona, trebuie luat in considerare tipul de sol, in asa fel incat

suprafata fundatiei trebuie adaptata corespunzator. Fundatiile sunt realizate avand

la baza aceste notiuni elementare si, de regula, sunt instalate la adancimi reduse.

Surplusul de excavatie, constand in piatra sfaramata, se poate utiliza de catre

administratia publica locala pentru diferite lucrari de constructii si pietruirea

drumurilor; cantitatile ramase vor fi transportate si depozitate in locurile indicate

de catre autoritatile competente.

Pentru realizarea efectiva a fundatiilor turbinelor eoliene, este necesara

stabilirea structurii geologice a subsolului si realizarea calculelor de rezistenta, in

asa fel incat tipul de fundatie ales sa asigure prevenirea accidentelor si stabilitatea

in functionare a turbinei.

In desenele urmatoare este prezentat un model de fundatie, care este unul

dintre cele mai utilizate.






26

Ca regula generala, tipul de fundatie, adancimea de fundare se aleg dupa

realizarea studiilor geotehnice definitive care vor furniza toate datele necesare

realizarii proiectului de fundatie, functie de tipul de sol si conditiile specifice zonei

de fundare.

Pentru etapa actuala s-au efectuat studii geotehnice preliminare privind

amplasarea viitoarelor obiective proiectate.

Recomandarile ce tin cont de amplasarea constructiilor proiectate din cadrul

prezentului proiect si de faptul ca in perimetrul viitoarelor obiective nu sunt

probleme de stabilitate a terenului in nici una din ariile interne, sunt urmatoarele:

eolienele vor trebui sa fie fundate fie pe depozitele de pamanturi sensibile la

umezire (loessuri), fie stancoase (sisturi verzi).

Fundarea pe loessuri

Fundarea pe loessuri presupune respectarea masurilor cuprinse in normativul

P7- 92 in urmatoarele variante:

- varianta fundarii directe pe teren natural necompactat in conditiile in care

tehnologic este permis acest lucru (greutatea constructiei - sarcina transmisa la

teren, etc.) deoarece pamanturile loessoide interceptate necompactate suporta o

presiune conventionala de calcul pentru prafurile argiloase de 150 -170 kPa/cm2 la

o densitate a acestora in stare uscata cuprinsa intre γd = 1,35 kN/m3 si o presiune

de 190 - 210 kPa/cm2 la o densitate in stare uscata de γd = 1,55 kN/m3






27

- varianta fundarii directe pe teren natural compactat in conditiile in care

pamanturile cercetate se compacteaza sub forma unei perne de loess a carei

grosime va fi stabilita tehnologic de proiectantul constructor.

In aceasta varianta pamanturile din zonele de interes se compacteaza la o

umiditate optima de 13,6 % si la γd maxim de 17,69 kN/m3 conform incercarilor

PROCTOR efectuate.

Pe pamanturile astfel compactate se pot funda obiectivele proiectate la

presiuni cuprinse intre 240 - 260 kPa pentru γd 1,6 si 290 - 310 pentru γd = 1,7 (γd

reprezinta densitatea in stare uscata).

Presiunile date mai sus corespund unei adancimi de fundare de minim 1 m si

pentru fundatii de latime B = 1m.

Dimensiunile in plan ale fundatiilor se vor stabili potrivit prevederilor STAS

3300/1-83 si STAS 3300/2-85, avand in vedere ca dimensiunea minima a fundatiei

sa nu fie mai mica de 0,6 m.

Fundarea pe roci stancoase (sisturi verzi)

Se pot amplasa si funda centralele eoliene in roca de baza - roci stancoase -

sisturi verzi cimentate in pachete cu grosimi diferite. Pe aceste roci se recomanda o

presiune conventionala de calcul de 750 kPa pentru latimea fundatiilor de 1.00 m,

conform STAS 3300/2/85.

Solutia de fundare si adancimea de incastrare a fundatiilor in aceste roci va

fi stabilita de proiectantul constructor de specialitate.

Datele au fost utilizate din studiu geotehnic intocmit pentru prezentarea

globala a situatiei geotehnice in zonele de interes propuse de beneficiar. Natura si

caracteristicile terenului precum si raportul stratigrafic intre depozitele intalnite,

sunt factori care impun lucrari geotehnice punctuale in zona fiecarui amplasament

de centrala eoliana.






28

In concluzie fata de cele mai sus prezentate, in conditiile respectarii

recomandarilor de ordin tehnic, se considera ca obiectivele din cadrul studiului

analizat se pot proiecta si executa in ariile de interes investigate.

Astfel, turnurile eolienelor se fixeaza in fundatii de beton armat ingropate la

o adancime de aproximativ 3 m fata de nivelul solului.

Sapatura se va executa mecanizat pana la cota -2,80 fata de nivelul terenului.

Se vor sapa manual ultimii 10 cm si se vor compacta cu maiul mecanic.

In zona turnurilor vor fi luate stricte masuri de prevenire a infiltratiilor de

apa in terenul de fundatie.

Drumuri de acces

In zona locatiei analizate exista drumuri pe care se poate realiza accesul cu

utilaje specifice. Este necesara amenajarea minima a unor segmente de drum de la

drumurile existente catre punctul de amplasare al turbinei.

Drumuri de acces trebuie sa fie functionale, indiferent de conditiile

climaterice si pe toata durata constructiei si functionarii parcului.

Criteriul care trebuie sa stea la baza construirii drumurilor este sa asigure

transportul pentru incarcaturi mari si grele, cum ar fi containerele care transporta

palele, nacelele, transformatoarele si sectiunile de turn. Capacitatea drumurilor

trebuie sa asigure traficul pe o scurta perioada de timp deoarece pe perioada de

mentenanta utilizarea drumurilor va fi minima.






29

Drumurile trebuiesc proiectate si realizate tinand cont de

supradimensionarea trailerelor si a macaralelor. In interiorul incintei s-au propus

drumuri ce vor servi ca drumuri de serviciu si intretinere pentru centralele eoliene.

Pentru asigurarea transportului echipamentelor se vor utiliza drumurile de

exploatare existente care vor fi consolidate si amenajate conform normelor

specifice.

Suprafata acestor drumuri de exploatare existente este de 132.620 m²,

suprafata care nu intra in bilantul de suprafete de teren afectate si care isi schimba

destinatia, ele devenind doar niste drumuri mai bune. Accesul la amplasamentul

fiecarei turbine se va face pe drumuri de exploatare nou amenajate pe terenul

agricol.

Suprafata drumurilor de exploatare existente in urma amenajarii este de

152.240 m².

Suprafata cu care se extind drumurile de exploatare existente este de

19.800 m².

Suprafata drumuri de exploatare noi este de 4,7075 ha.

Drumul va avea o latime de aproximativ 5 m, iar forma si tipul de rigole sunt

prezentate in continuare cu raza de 30 m si raza de giratie de 50 m.

Drumul de acces va fi alcatuit dintr-o fundatie din piatra sparta, compactata

acoperita cu un strat de macadam de H=10 cm grosime, SR =179/95 conform

STAS 6400/94 pentru a face posibil accesul la obiectiv in orice anotimp.

Asigurarea distantelor optime pentru evitarea turbulentelor






30

Asigurarea unui spatiu propice intre turbine are implicatii directe in viata

turbinelor si a componentelor sale. Turbulenta curentilor de aer este un factor care

cauzeaza un stres si o oboseala pentru diferite componente incluzand palele,

lagarele si cutia de viteza. Este vorba de asa numita turbulenta de ambianta aplicata

curentilor de aer de catre asperitatile terenului (vegetatii, cladiri, stanci, etc) si

turbulentele adaugate de catre celelalte turbine ale parcului.

Impactul turbulentei pentru fiecare turbina individuala trebuie sa fie calculat

si analizat prin soft-uri specializate. Media anuala ponderata a turbulentelor pentru

fiecare turbina individuala trebuie sa fie mai mica decat valoarea critica de 16 %

intensitate turbulenta pentru IEC turbine Clasa A si 14 % pentru turbine clasa B, la

o viteza a vantului de 15 m/s. Mai mult, media anuala calculata, directia curbei

turbulentei ponderate trebuie sa ramana sub clasa A si B pentru intreaga gama de

viteze care au loc in zona amplasamentului.

Este necesara o consultare a producatorului turbinelor pentru verificarea

impactului turbulentelor .

O regula comuna impune in general:

spatiu de trei diametre de rotor intre turbine in raza fiecarui rand;

spatiu de cinci diametre de rotor intre randuri in directia predominanta a

vantului.

1.5.2. Durata etapei de functionare

Viata unui parc este in mod normal apreciata la 20 – 25 de ani. Dupa aceasta

perioada parcul poate fi inlocuit, pe baza unor aprobari necesare sau dezafectat.

1.5.3. Instalatii utilizate aferente constructiilor si asigurarea cu utilitati

Functionarea parcului eolian nu necesita materii prime si materiale sau

utilitati, cu exceptia energiei electrice care se asigura de catre ENEL DOBROGEA.

Turbina are nevoie de conexiune la reteaua electrica pentru evacuarea






31

energiei electrice produse si datorita faptului ca la pornire pentru o scurta perioada

de timp functioneaza in regim de consumator.

In scopul asigurarii unei functionari selective a instalatiilor de protectie si

automatizare din instalatia proprie, utilizatorul va asigura corelarea permanenta a

reglajelor acestora cu cele ale sistemului energetic.

In concluzie, functionarea parcului eolian nu necesita materii prime si

materiale sau utilitati, cu exceptia energiei electrice care se asigura de catre ENEL

DOBROGEA.

Utilizarea terenului pe amplasamentul ales:

Centralele eoliene se vor amplasa pe un teren in suprafata totala de

721,0195ha.

Bilantul teritorial al terenurilor ocupate pe destinatii si durate este urmatorul:






32






33

Utilizarea terenului pe amplasamentul ales:

Pentru realizarea acestei investitii va trebui ca terenurile care au folosinta

actuala–teren arabil vor trebui scoase definitiv sau temporar din categoria aceasta

de folosinta, conform prevederilor legale privind regimul de folosinta al terenurilor.

Indici urbanistici

Suprafetele care intra in formula de calcul a indicilor urbanistici sunt cele

ocupate de inelul suprateran (0,2160ha), platforma transformator (0,0270ha) si

statii de conexiune (1,5000ha) raportata la suprafata aferenta obiectivului

(721,0195 ha).

Procentul de ocupare a terenului P.O.T. – 0,2417%

Coeficientul de utilizare a terenului C.U.T. – 0,0024

Pentru acest gen de functiuni nu au fost luate in consideratie drumurile de

exploatare existente si amenajarile necesare acestora, precum si drumurile

propuse, platformele de montaj care dupa realizarea montajului turbinelor vor fi

pastrate pentru interventiile la turbine in caz de defectiuni sau pentru intretinere.

Raportat la suprafata amplasamentului, prezenta turbinelor nu induce un grad

de ocupare si nici un coeficient de utilizare a terenului semnificative.

Peste 99 % din terenul pe care este amplasat parcul eolian este disponibil

pentru utilizare la fel ca inainte de instalarea centralelor pe amplasamentul situat in

extravilanul comunei Casimcea. Nu exista nici o dovada in literatura de specialitate

ca centralele eoliene au o influenta negativa asupra culturilor agricole existente in

zona locala a turnului de sustinere.

Etapele de desfasurare a proiectului supus studiului

a. Etapa de proiectare (studiul de fezabilitate, proiectul tehnic):

15.09.2008- 15.09.2010






34

b. Etapa de executie

Durata de executie este etapizata. Realizarea obiectivului se imparte in doua

etape (orientative ca perioada, datorita faptului ca nu se pot previziona cu acuratete

durata procedurilor de obtinere a diverselor avize, acorduri):

Etapa 1: pregatire realizare parc eolian: 15.07.2011-15.11.2011 care consta in:

- realizarea drumurilor de exploatare;

- realizarea platformelor de montaj;

- montarea cablurilor subterane;

- montarea transformatorilor;

Etapa 2: are loc constructia propriuzisa a parcului: 18.11.2010-18.01.2016 care

consta in:

- realizare sapatura pentru fundatie;

- montarea sistemului de ancorare al turnului;

- turnarea betonului in radier;

- montarea sectiunilor turnului;

- montarea nacelei;

- asamblarea palelor;

- liftarea si fixarea rotorului;

- echiparea conexiuniunilor;

- punere in functiune si testare;

- restaurare site.






35

Dupa etapele de realizare a parcului urmeaza:

c. Etapa de exploatare – pe o perioada de 25 ani

- operare, mentenanta

d. Etapa de dezafectare

1.5.4. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in

scopul producerii energiei

Obiectivul este destinat productiei de energie electrica, resursa folosita fiind

energia eoliana. Productie de energie electrica estimata a se obtine este de

aproximativ 92 GWh anual.

Producatorul va integra echipamentele de 3 MW, de la punctul de conexiune

aferent parcului in sistemul de telecontrol al S.C. ENEL ELECTRICA

DOBROGEA. Centralele eoliene moderne recupereaza rapid toata energia






36

cheltuita in timpul constructiei, instalarii si intretinerii. O centrala in mod uzual

recupereaza energia cheltuita in 3 - 4 luni de functionare.

1.5.5. Informatii despre materii prime, substante sau preparate chimice

NU ESTE CAZUL.

1.5.6. Descrierea solutiei si regimul tehnic

Functionarea eolienelor cu ax orizontal se bazeaza pe principiul morilor de

vant. Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil

aerodinamic, deoarece astfel se obtine un bun compromis intre coeficientul de

putere, cost si viteza de rotatie a captatorului eolian, ca si o ameliorare a aspectului

estetic, fata de rotorul cu doua pale. Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai

utilizate, deoarece randamentul lor aerodinamic este superior celui al eolienelor cu

ax vertical, sunt mai putin supuse unor solicitari mecanice importante si au un cost

mai scazut.

Eolienele in amonte: vantul sufla pe fata palelor, fata de directia nacelei.

Palele sunt rigide, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, dupa directia

vantului.

Dispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizata, deoarece este mai

simpla si da cele mai bune rezultate la puteri mari: nu are suprafete de directionare,

eforturile de manevrare sunt mai reduse si are o stabilitate mai buna.

Palele eolienelor cu ax orizontal trebuie totdeauna orientate in functie de

directia si forta vantului. Pentru aceasta, exista dispozitive de orientare a nacelei pe

directia vantului si de orientare a palelor, in functie de intensitatea acestuia.






37

Schema unei eoliene cu ax orizontal amonte

In prezent, eolienele cu ax orizontal cu rotorul de tip elice, prezinta cel mai

ridicat interes pentru producerea de energie electrica la scara industriala.

Eoliene cu ax orizontal cu rotorul de tip elice

Energia de origine eoliana face parte din energiile obtinute din surse

regenerabile. Aero-generatorul utilizeaza energia cinetica a vantului pentru a

antrena arborele rotorului sau: aceasta este transformata in energie mecanica, care

la randul ei este transformata in energie electrica de catre generatorul cuplat

mecanic la turbina eoliana. Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, daca

turbina si generatorul au viteze de acelasi ordin de marime, fie se poate realiza prin






38

intermediul unui multiplicator de viteza. In sfarsit, exista mai multe posibilitati de

a utiliza energia electrica produsa: fie este stocata in acumulatori, fie este

distribuita prin intermediul unei retele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate.

Sistemele eoliene de conversie au si pierderi. Astfel, se poate mentiona un

randament de ordinul a 89 - 90 %.

Trebuie luate in considerare, de asemenea, pierderile generatorului si ale

eventualelor sisteme de conversie.

Turbinele in functie de pozitionarea axului sunt de mai multe tipuri, cel

utilizat in lucrarea de fata fiind cu ax orizontal, se va descrie numai aceasta solutie.






39

Palele reprezinta unele dintre componentele cele mai importante ale turbinei. Ele

practic sunt cele care capteaza energia eoliana si sunt realizate din materiale

performante, utilizand de cele mai multe ori aceleasi tehnologii si materiale ca si in

industria aeronautica, respectiv amestec de fibra de sticla si materiale compozite.

Ele au rolul de a capta energia vantului si de a o transfera rotorului turbinei.

Profilul lor este rodul unor studii aerodinamice complexe, de el depinzand

randamentul turbinei. Astfel:

Diametrul palelor (sau suprafata acoperita de acestea) este in functie de

puterea dorita.

Latimea palelor determina cuplul de pornire, care va fi cu atat mai mare cu

cat palele sunt mai late.

Profilul depinde de cuplul dorit in functionare.






40

Numarul de pale depinde de eoliana. In prezent, sistemul cu trei pale este cel

mai utilizat, deoarece asigura limitarea vibratiilor, a zgomotului si a oboselii

rotorului, fata de sistemele mono-pala sau bi-pala. Coeficientul de putere este cu

10 % mai mare pentru sistemul bi-pala fata de cel mono-pala, iar cresterea este de

3% intre sistemul cu trei pale fata de doua pale. In plus, este un compromis bun

intre cost si viteza de rotatie a captorului eolian si avantaje din punct de vedere

estetic pentru sistemul cu trei pale, fata de cel cu doua pale.

Arborele primar: este arborele rotorului turbinei eoliene. Se mai numeste arborele

lent, deoarece el se roteste cu viteze de ordinul a 20 - 40 rot/min. Prin intermediul

multiplicatorului, el transmite miscarea, arborelui secundar.

Multiplicatorul mecanic de viteza permite transformarea puterii mecanice,

caracterizata de cuplu mare si viteza mica specifica turbinei eoliene, in putere de

viteza mai ridicata, dar cuplu mai mic. Aceasta deoarece viteza turbinei eoliene

este prea mica, iar cuplul prea mare, pentru a fi aplicate direct generatorului.

Multiplicatorul asigura conexiunea intre arborele primar (al turbinei eoliene) si

arborele secundar (al generatorului).

Exista mai multe tipuri de multiplicatoare, cum ar fi:

- Multiplicatorul cu una sau mai multe trepte de roti dintate, care permite

transformarea miscarii mecanice de la 19-30 rot/min la 1500 rot/min. Axele de






41

rotatie ale rotilor dintate sunt fixe in raport cu carcasa.

- Multiplicatorul cu sistem planetar, care permite obtinerea unor rapoarte de

transmisie mari, intr-un volum mic. In cazul acestora, axele rotilor numite

sateliti nu sunt fixe fata de carcasa, ci se rotesc fata de celelalte roti.

Exista si posibilitatea antrenarii directe a generatorului, fara utilizarea unui

multiplicator.

Sistemul de racire

Sunt prevazute sisteme de racire, atat pentru multiplicatorul de viteza ce

transmite eforturile mecanice intre cei doi arbori, cat si pentru generator. Ele sunt

constituite din radiatoare de apa sau ulei si ventilatoare. Racirea cu ulei este

utilizata pentru multiplicatoare.

Arborele generatorului sau arborele secundar antreneaza generatorul electric,

sincron sau asincron, ce are una sau doua perechi de poli. El este echipat cu o frana

mecanica cu disc (dispozitiv de securitate), care limiteaza viteza de rotatie in cazul

unui vant violent. Pot exista si alte dispozitive de securitate.

Sistemul de orientare a nacelei este constituit dintr-o coroana dintata

(cremaliera) echipata cu un motor. El asigura orientare eolienei si "blocarea"

acesteia pe axa vantului, cu ajutorul unei frane.

Sistemul electronic de control a functionarii generale a eolienei si a

mecanismului de orientare. El asigura pornirea eolienei, reglarea inclinarii palelor,

franarea, ca si orientarea nacelei in raport cu vantul.

Generatorul electric asigura producerea energiei electrice. Puterea poate atinge

6MW pentru cele mai mari eoliene.

Generatorul poate fi de curent continuu sau de curent alternativ. Datorita






42

pretului si randamentului, se utilizeaza, aproape in totalitate, generatoare de curent

alternativ.

Generatoarele de curent alternativ pot fi sincrone sau asincrone, functionand

la viteza fixa sau variabila.

Generatorul sincron: generatorul sincron sau masina sincrona (MS) se poate

utiliza in cazul antrenarii directe, respectiv legatura mecanica dintre arborele

turbinei eoliene si cel al generatorului se realizeaza direct, fara utilizarea unui

multiplicator. In consecinta, generatorul este conectat la retea prin intermediul unui

convertor static. Daca generatorul este cu magneti permanenti, el poate functiona

in mod autonom, neavand nevoie de excitatie.

Excitatie electrica. Bobinele circuitului de excitatie (situate pe rotor) sunt

alimentate in curent continuu, prin intermediul unui sistem de perii si inele

colectoare fixate pe arborele generatorului. Alimentarea se poate face prin

intermediul unui redresor, ce transforma energia de curent alternativ a retelei, in

curent continuu. Exista insa mai multe metode de realizare a excitatiei.

Generatoarele sincrone cu excitatie electrica sunt cele mai utilizate in

prezent.

Cu magneti permanenti (MSMP). Sursa campului de excitatie o constituie

magnetii permanenti situati pe rotor, fiind astfel independenta de retea. Acest tip de

masina are tendinta de a fi din ce in ce mai utilizata de catre constructorii de

eoliene, deoarece ea functioneaza autonom, iar constructia in ansamblu, este mai

simpla.

Nacela. Are rolul de a proteja o parte dintre componentele turbinei: arborele

principal, multiplicatorul de turatie, dispozitivul de franare, generatorul electric,

sistemul de racire al generatorului electric ca si sistemul de pivotare.






43

Generatorul asincron:

Masina asincrona (MAS) este frecvent utilizata, deoarece ea poate suporta

usoare variatii de viteza, ceea ce constituie un avantaj major pentru aplicatiile

eoliene, in cazul carora viteza vantului poate evolua rapid, mai ales pe durata

rafalelor. Acestea determina solicitari mecanice importante, care sunt mai reduse in

cazul utilizarii unui generator asincron, decat in cazul generatorului sincron, care

functioneaza in mod normal, la viteza fixa. Masina asincrona este insa putin

utilizata pentru eoliene izolate, deoarece necesita baterii de condensatoare care sa

asigure energia reactiva necesara magnetizarii.

Cu rotor bobinat - Infasurarile rotorice, conectate in stea, sunt legate la un

sistem de inele si perii ce asigura accesul la infasurari, pentru conectarea unui

convertor static in cazul comenzii prin rotor (masina asincrona dublu alimentata -

MADA).

In scurt-circuit - Rotorul este construit din bare ce sunt scurtcircuitate la

capete prin intermediul unor inele. Infasurarile rotorice nu sunt accesibile.

Dispozitivele de masurare a vantului sunt de doua tipuri: o girueta pentru

evaluarea directiei si un anemometru pentru masurarea vitezei. Informatiile sunt

transmise sistemului numeric de comanda, care realizeaza reglajele in mod

automat.

Girueta este montata pe nacela si are rolul de a se orienta in permanenta

dupa directia vantului si de a da comanda sistemului de pivotare al turbinei in






44

functie de directia vantului.

Anemometrul este un dispozitiv de masurare a vitezei vantului. Prin

monitorizarea vitezei vantului el comanda pornirea turbinei cand viteza vantului

depaseste o anumita valoare, functie de tipul turbinei, si oprirea ei cand este

depasita o anumita viteza pentru care turbina ar reprezenta pericol in functionare.

Pilonul

Are rolul de a sustine turbina eoliana si de a permite accesul in vederea

relizarii operatiilor de mentenanta si exploatare pe perioada functionarii turbinei.

In interiorul pilonului sunt montate retelele de distributie ale turbinei eoliene

si scarile de acces spre nacela.

Turbinele de vant moderne devin pe zi ce trece mai inalte. Exista motive

intemeiate pentru a justifica aceasta tendinta: vantul bate mult mai tare si constant

la inatimi mai mari. Datorita turbulentelor rezultate de la obstacolele de pe pamant

calitatea vantului se imbunatateste odata cu cresterea inaltimii.






45

Evolutia in timp a dimensiunii rotorului si a inaltimii pilonului

In interiorul unui pilon se afla liftul sau scara si platformele de lucru.

Protectia la coroziune a turnului este realizata printr-un strat de rasina epoxidica la

suprafata.

Reteaua de Conexiune

Instalatiile prezinta retele de alimentare care satisfac ultimele cerinte in

domeniu si de aceea sunt usor de integrat in orice structuri de alimentare sau

distributie. Acestea ofera solutii cum ar fi managementul puterii reactive si

controlul tensiunii pentru situatii normale dar si pentru situatii critice provocate de

scurt-circuite sau gatuiri pe retea.

Comportamentul turbinei este in primul rand comparabil cu cel al

instalatiilor de putere.






46

Compatibilitatea retelei electrice

Turbinele eoliene ofera maximum de compatibilitate cu retelele datorita

modului lor de control si operare. Varfurile energiei de iesire nu se produc datorita

conceptului de control inchide-bucla si deschide-bucla. Aproape nici o putere

reactiva nu este necesara in functionarea normala.

Pastrarea conexiunii cand apar probleme de retea

Asemanator comportamentului statiei de putere, retelele de transport ale

turbinelor eoliene nu ar trebui sa se deconecteze imediat in cazul unui scurt-circuit.

Pe timpul scaderilor bruste de tensiune datorate problemelor de retea, turbinele ar

trebui sa ramana conectate la retea. Daca este necesar, turbinele pot suporta

asemenea tensiuni cand apar probleme. Aceasta se realizeaza folosind puterea

reactiva. Dupa ce problema este remediata si tensiunea este redresata, turbina

eoliana continua sa se alimenteze.






47

Cererile tipice pentru turbinele eoliene in legatura cu retelele de transmisie

Turbinele eoliene ar trebui sa poata ramane conectate la retea fara reducere

de putere, chiar si in cazul deviatiilor considerabile de frecventa si tensiune.

Daca apar scaderi bruste datorita problemelor din retea, turbinele eoliene ar

trebui sa ramana conectate la retea pentru o perioada definita.

Scurt-circuitul in curentul de alimentare poate fi intalnit in timpul caderilor

de retea.

Dupa ce problema a fost remediata, un parc eolian trebuie sa-si reia

alimentarea cat mai repede posibil fata de timpul maxim prescris.

Parcurile eoliene ar trebui sa fie capabile sa opereze cu putere de iesire

scazuta fara restrictii de timp.

Pentru coordonarea distributiei in retea, cresterea puterii de iesire (gradientul

putere), de exemplu cand parcul eolian este pornit, trebuie sa fie capabil sa

se adapteze in concordanta cu specificatiile de operare.

Parcurile eoliene trebuie sa fie capabile sa contribuie cu rezerve de energie

in retea. Daca frecventa in retea creste, puterea de iesire a unui parc va trebui

sa se reduca.

Daca e necesar, parcurile eoliene trebuie sa fie capabile sa mentina o

tensiune stabila in retea prin furnizarea sau primirea de putere reactiva.

Parcurile eoliene ar trebui sa poata fi integrate in sistemul de control al

retelei pentru monitorizarea si controlul de la distanta al tuturor turbinelor

din retea.

Controlul functie de viteza vantului

Turbinele eoliene sunt echipate cu un sistem special de control pentru

furtuna, care impiedica functionarea la parametri sub normal in cazul unor viteze

mari ale vantului. Acest lucru previne opririle frecvente si pierderile de productie

rezultate din acestea.






48

Diagrama curbei de putere a turbinei fara sistemul de control pe timp de

furtuna arata ca centrala se opreste la o anumita valoare a vitezei: motivul fiind

acela ca viteza maxima a vantului a fost depasita.

Turbina eoliana porneste din nou, doar daca media vitezelor cade sub viteza

de oprire sau poate chiar mai jos fata de viteza de pornire. In conditii de vant

puternic, oprirea poate dura o vreme, ceea ce inseamna ca se inregistreaza pierderi

considerabile de productie.

Impamantarea

Toate instalatiile, inclusiv turbina, cabina transformatorului, structura

metalica, inclusiv armatura fundatiei, vor fi impamantate.

Impamantarea va consta din legaturi la fundatii, bare colectoare, conductori

de protectie, etc. Dispersorii contin conductori in contact direct cu pamantul. Prin

realizarea legaturilor la toate partile metalice se realizeaza un sistem de

impamantare unitar.

Monitorizare

Sistemul de control al fiecarei turbine este echipat cu componente (hardware

si software) pentru monitorizarea datelor la distanta. Toate datele si semnalele sunt

transmise printr-o conexiune la un browser de Internet . Acest fapt face posibila

monitorizarea datelor la fel de usoara ca prin intermediul unei telecomenzi active

la distanta (precum inchiderea si deschiderea).






49

La centrul de monitorizare, personal experimentat verifica datele care vin de

la eoliene, precum si alarmele care apar daca datele deviaza de la valorile de

referinta. In cazul unei situatii de urgenta exista posibilitatea intreruperii racordului

la energie a turbinelor. Folosind baterii sistemul poate fi inchis in siguranta in

cazul unei intreruperi de energie.

1.5.7. Descrierea echipamentelor existente si a celor necesare a fi

achizitionate in vederea implementarii proiectului

Descrierea solutiei si regimul tehnic al turbinelor eoliene de 3 MW

Turbina aleasa are un rotor cu un diametru de 101 m si este echipata cu un

generator cu o putere nominala de 3,0 MW.






50






51

Turbinele Enercon E 101 sunt realizate mai ales pentru viteze medii ale

vantului, noul design al lamei rotorului si versiunile nacelei pana la o inaltime de

circa 185,9 m, garantand o productie excelenta la categoria 3 MW chiar si in

zonele de interior ale parcului.

Puterea generata: 3.000 kW

Diametrul rotorului: 101 m

Inaltimea totala turbina: 185,9 m

Turbina: angrenaj scazut, viteza variabila, autoghidare/control variabil al

inaltimii sunetului

Rotorul:

-tipul: rotor cu ax orizontal si sistem de ghidare activa (dupa vant)

-directia de rotatie: in sensul acelor de ceasornic

-numar de lame: 3

-suprafata baleiata: 8.011,85 m²

-materialul palelor: fibra de sticla; protectia integrata a luminozitatii

-viteza de rotatie: variabila, 4-14,5 rpm

-controlul inaltimii sunetului/: sistemul de control al sunetului la nivelul

palelor, un sistem independent pentru fiecare pala a rotorului cu alocarea

rezervelor de urgenta.

Sistem blocare

Blocare aerodinamica : sistem aerodinamic de intrerupere






52

Curba de putere

Generatorul

Generatorul pe ax este de o importanta primordiala in proiectarea sistemului

fara angrenaj al turbinelor Enercon. Combinat cu nacela rotorului, rezulta un

circuit al energiei aproape fara frecare, in timp ce miscarea lina a cator mai putine

componente garanteaza o uzura minima. Spre deosebire de generatoarele asincrone

conventionale, generatorul pe ax Enercon este supus unui minim de uzura

mecanica, ceea ce il face ideal pentru o durata de viata mare.

Generatorul pe ax Enercon este un generator sincron de viteza redusa fara

cuplarea directa a armaturii miezului. Tensiune si frecventa de iesire variaza in

functie de viteza si sunt convertite pentru iesire intr-o retea de fire electrice prin

niste conexiuni DC si inversor. Aceasta ofera un inalt grad de corectie a

variabililitatii vitezei.






53

Avantajele generatorului pe ax Enercon:

- lipsa angrenajului: rotorul cuplandu-se direct la generatorul de energie

- uzura scazuta datorita rotatiei scazute

- uzura scazuta datorita nivelului ridicat a variabilitatii vitezei

- controlul optim al randamentului

- nivel ridicat al compatibilitatii armaturii miezului

Comportamentul legat de Temperatura

Generatorul pe ax Enercon prezinta controlul optim al temperaturii. Cea mai

calduroasa zona din generatorul pe ax este constant monitorizata de un numar mare

de senzori de temperatura. Prin activarea senzorilor se mentine o temperatura

constanta foarte scazuta a materialelor de izolare folosite la generator. Aceasta

previne supraincalzirile.

Asigurarea calitatii

Pentru garantarea calitatatii ridicate a Enercon, toate generatoarele pe ax

sunt produse in fabricile companiei. Sunt folosite mereu numai materiale de

calitate superioara. De exemplu, sarmele de cupru emailate sunt supuse mai multor

teste decat este specificat in standard.

Palele Enercon

Noul concept privind palele rotorului de tip Enercon impune noi standarde

cu privire la productia, intensitatea zgomotului si minimizarea stresului. Datorita

designului modificat, palele folosesc, de asemenea, si zona interna a rotorului,

crescand considerabil productia de energie. Noile lamele ale rotorului sunt mai

rezistente si furnizeaza un curent de aer uniform de-a lungul intregii lungimi a

profilului palelor.






54

Tipul palelor a fost de asemenea gandit astfel incat sa ia in considerare

intensitatea zgomotului si nivelul de energie produsa. Turbulentele care apar la

nivelul palelor datorita presiunii prea mari sau prea mici sunt indepartate eficient

din planul rotorului. Intreaga lungime a palelor este, ca urmare, utilizata fara

pierdere de energie cauzata de turbulente.

Avantajele palelor rotorului Enercon

- eficienta ridicata datorita modificarii geometriei palelor

- intensitate redusa a emisiilor sonore ca urmare a tipului de pale optimizat

- o perioada mai lunga de functionare datorita tipului de pale

Palele rotorului Enercon sunt realizate cu ajutorul unui proces folosind asa-

numita metoda sandwich. Fibra de sticla mata plasata in tipar este vidata cu rasina

printr-o pompa si un sistem de furtunuri. Metoda elimina porii de gaze din

material.

Pentru asigurarea unei protectii eficiente a suprafetelor palelor rotorului

impotriva elementelor, cum ar fi vantul sau apa, radiatia UV, eroziunea si

deformarea, sistemul de protectie de la suprafata include o pelicula de gel, material

de etansare, protectia muchiilor si a varfurilor. Enercon foloseste doar doua

componente poliuretanice fara solvent in intregul sistem.

Pentru a avea randament maxim pe intreaga perioada de functionare, palele

rotorului Enercon au un diametru mare.






55

Conexiunea axului special dezvoltata de Enercon pentru turbine eoliene mari

furnizeaza, de asemenea, putere aditionala prin crearea unei distributii egale a

actiunii vantului pe pala. Acesta este un factor important mai ales pentru zone cu

vanturi puternice si fluctuatii mari.

Sistemul de comanda pentru convertorii Enercon ai energiei eoliane este

bazat pe un principiu simplu: mai putine componente rotative reduc frecarea

mecanica si, in acelasi timp, maresc longevitatea in timp a echipamentului.

Costurile de mentinere si service pentru turbina eoliana sunt scazute (mai putine

piese supuse uzarii, nici un angrenaj cu schimbare de ulei etc), costuri de operare

scazute.

Enercon promoveaza o dezvoltare avansata a componentelor turnate, in

colaborare cu uzina metalurgica. Toate componentele sunt desenate in sistem 3D

CAD si calculate folosind metoda elementului finit pentru a testa tensiunile

crescute in puncte critice. Pe parcursul intregii faze de prototip, se testeaza si se

optimizeaza performantele fiecarei componente in parte. Procedurile de testare a

calitatii pentru componentele turnate Enercon:

- inspectie asupra structurii componentelor

- teste ultra-sunet

- teste raze-X

Reteaua de Conexiune

Instalatia Enercon prezinta o retea de alimentare care satisface ultimele

cerinte in domeniu si de aceea este usor de integrat in orice structuri de alimentare






56

sau distributie. Conceptul Enercon ofera solutii cum ar fi managementul puterii

reactive si controlul tensiunii pentru situatii normale dar si pentru situatii critice

provocate de scurt-circuite sau fluctuatii in retea. Comportamentul turbinei este in

primul rand comparabil cu cel al instalatiilor de putere. Enercon este primul

producator din lume care a primit un certificat prin care se confirma aceste

proprietati ale instalatiei.

Energia generata in generatorul pe ax Enercon este trecuta printr-un invertor

spre un redresor si o asa-numita retea DC. Acesta asigura faptul ca puterea de

iesire este ajustata conform specificatiilor retelei. In acest fel sunt atinse valorile

stipulate, cum ar fi cele pentru frecventa, tensiune si putere reactiva, pentru fiecare

turbina in parte din parc.

Curba de alimentare cu energie a retelei

Compatibilitatea retelei electrice

Turbinele eoliene ofera maximum de compatibilitate cu retelele datorita

modului lor de control si operare. Varfurile energiei de iesire nu se produc datorita

conceptului de control inchide-bucla si deschide-bucla. Aproape nici o putere

reactiva nu este necesara in functionarea normala.

Game largi ale frecventei si tensiunii

Sistemul de alimentare Enercon permite turbinei eoliene sa functioneze






57

intr-o gama larga intr-un mod sigur in retele de joasa tensiune. Aceasta face

convertorii de energie eoliana Enercon sa suporte reteaua electrica, chiar si intr-o

locatie complexa.

Circuit de alimentare in retea

Pentru a asigura o economie in operare, puterea de alimentare trebuie sa fie

regulata; astfel , valorile variabile stabilite pentru gradientii maximi de viteza

permisi pot fi specificati pentru sistemul de retele Enercon. Spre exemplu, cand

turbina eoliana sau parcul eolian functioneaza, puterea poate fi controlata in

concordanta cu cerintele. Acest fapt permite operatorului de retea sa optimizeze

stabilitatea incarcaturii si a tensiunii retelei la fel ca si interactiunile dintre

companiile ce funizeaza energie si consumatori.

Managementul puterii reactive

Puterea reactiva trebuie reglata cand se opereaza cu retele de transmisie si

distributie. Este necesar sa se compenseze echipamentul de transmisie cum sunt

cablurile si transformatoarele pentru a se mentine stabilitatea tensiunii. Turbinele

eoliene Enercon au o gama larga de operare pentru schimburile de putere reactiva

care poate fi asigurata retelei asemeni unui sistem service.

In multe regiuni din lume turbinele conventionale nu sunt in masura sa

intampine cerintele necesare operarii cu retele stabile. In aceste cazuri, sursele de






58

putere reactiva dinamica cum sunt asa-numitele SVC sau Statcom (Compensator

static) trebuie integrate in retea pentru a asigura furnizarea unei puteri adecvate

catre consumator. Ca o optiune, turbinele Enercon sunt capabile de a asigura retelei

proprietatile performante ale unui Statcom. Independent de putere, intreaga gama

de putere reactiva este la dispozitia operatorului de retea chiar daca puterea activa

nu este furnizata retelei. Aceste proprietati ale Statcom reprezinta cerinte cruciale

in ceea ce priveste stabilitatea pentru operarea cu retele maxim sau minim

incarcate.

Enercon SCADA

Sistemul de control al fiecarei turbine este echipat cu componente (hardware

si software) pentru monitorizarea datelor la distanta. Toate datele si semnalele sunt

transmise printr-o conexiune la un browser de Internet.

La centrul de monitorizare, personal experimentat verifica datele care vin de

la eoliene, precum si alarmele care apar daca datele deviaza de la valorile de






59

referinta. In cazul unei situatii de urgenta exista posibilitatea intreruperii racordului

la energie a turbinelor. Folosind baterii sistemul poate fi inchis in siguranta in

cazul unei intreruperi de energie.

Enercon Scada se dovedeste a fi un sistem de control al parcului eolian si de

monitorizare pentru multi ani, un concept vital pentru serviciile Enercon. Introdus

in 1998, acest sistem demn de incredere este folosit pentru mai mult de 6500

turbine in intreaga lume. El prezinta un numar optional de functii si posibilitati

pentru conectarea parcului eolian la retea. Datorita designului modular

expansiunea Enercon SCADA este simpla si flexibila si poate fi adaptata

aplicatiilor specifice cerute de clienti, cu adaptarea la conditiile tehnice si

economice respective a proiectelor de parc eolian, asigurand valori maxime de

energie produsa.

Controlul tensiunii

Ca o optiune, sistemul Enercon SCADA poate fi extins pentru a furniza

parcurilor eoliane Enercon caracteristica de control al tensiunii. Aceasta

caracteristica care este o cerinta obligatorie in multe tari, permite integrarea

parcurilor eoliene in retele relativ slabe. Nivelul puterii reactive a turbinelor

Enercon este in acest caz folosit pentru controlul tensiunii in punctul de cuplare.

Tensiunea poate fi controlata de operatorul de retea in concordanta cu conditiile

predefinite.

Daca un parc eolian este, de exemplu, conectat la un post secundar,

regulatorii automatici de tensiune pot fi integrati in conceptul de control. In

parcurile eoliene mari cu distante mari de cabluri, se recomanda utilizarea unui

sistem de control pentru imbunatatirea puterii reactive necesare pentru punctul de

cuplare cu echipamentul central de compensare si turbinele eoliene. Enercon ofera

un numar mare de solutii in acest sens.

Cererile tipice pentru turbinele eoliene in legatura cu retelele de transmisie






60

- Turbinele eoliene trebuie sa ramana conectate la retea fara reducere de

putere, chiar si in cazul deviatiilor considerabile de frecventa si tensiune.

- Daca apar scaderi bruste datorita problemelor din retea, turbinele eoliene

trebuie sa ramana conectate la retea pentru o perioada definita.

- Scurt-circuitul in curentul de alimentare poate fi intalnit in timpul caderilor

de retea.

- Dupa ce problema a fost remediata, un parc eolian trebuie sa-si reia

alimentarea cat mai repede posibil fata de timpul maxim prescris.

- Parcurile trebuiesa fie capabile sa opereze cu putere de iesire scazuta fara

restrictii de timp.

- Parcurile eoliene trebuie sa fie capabile sa contribuie cu rezerve de energie

in retea. Daca frecventa in retea creste, puterea de iesire a unui parc va trebui sa se

reduca.

- Daca e necesar, parcurile eoliene trebuie sa fie capabile sa mentina o

tensiune stabila in retea prin furnizarea sau primirea de putere reactiva.

- Parcurile eoliene trebuiesa poata fi integrate in sistemul de control al retelei

pentru monitorizarea si controlul de la distanta al tuturor turbinelor din retea.

Sistemul de control Enercon

Turbinele eoliene Enercon sunt echipate cu o tehnologie microelectronica de

control dezvoltata in cadrul companiei. MPU (principala unitate de procesare),

elementul central al sistemului de control, inregistreaza constant informatii de la

elementele de control periferice. Functia este de a ajusta sistemul individual de

parametri pentru a asigura un maxim de energie produsa indiferent de conditiile de

vreme si consta in:

- Evaluarea constanta a datelor provenite din masuratori la nivelul senzorilor

pentru adaptarea controlului asupra giratiei nacelei.






61

- Viteza variabila pentru un maxim de eficienta indiferent de viteza vantului;

eliminarea varfurilor nedorite de energie produsa precum si un nivel ridicat de

operare

- Sistemul de autoghidare pentru obtinerea unui unghi ideal al vantului

asupra palelor rotorului asigura maxim de energie si reducerea stresului asupra

intregii turbine

- Sistemul de franare Enercon pentru o reabilitare a turbinei prin intermediul

a trei mecanisme independente de operare cu un sistem de putere sustinuta (baterii)

in cazul in care furnizarea de energie este intrerupta

- Monitorizarea turnului si generatorului in ceea ce priveste vibratia si

accelerarea senzorilor pentru a verifica oscilatia turnului

- Senzorii de temperatura si aer dintre rotor si stator asigura functionarea

eficienta a generatorului circular

Controlul vantului

Turbinele eoliene sunt echipate cu un sistem special de control pentru

furtuna, care impiedica functionarea la parametri sub normal in cazul unor viteze

mari ale vantului. Acest lucru previne opririle frecvente si pierderile de productie

rezultate din acestea.






62

Constructia turnului

Realizarea unui design dinamic cu materialele si structura folosite la

turnurile Enercon necesita cele mai bune conditii pentru transport, instalare si

utilizare. Pe langa normele obligatorii nationale si internationale, Enercon

stabileste standardele proprii care depasesc normele de calitate si siguranta.

Modelele virtuale pentru turnurile eolienelor sunt produse in timpul etapei

de dezvoltare folosind metoda elementului finit. Toate tipurile de stres manifestate

asupra turbinei sunt simulate in model. Aceasta inseamna ca predictiile precise

privind stabilitatea turnului si durata service-ului sunt studiate inainte de a realiza

prototipul. Enercon isi evalueaza in continuu masuratorile aditionale asupra

turbinelor existente oferind verificari ale datelor calculate. Calculele sunt sustinute

de corpul de avizare, institute de cercetare si firme de inginerie.

Aspectul estetic este, de asemenea, un factor decisiv pe perioada realizarii

turnului ceea ce se observa la produsul final. Modelul dezvoltat nu are nimic in

comun cu structura conventionala, cilindrica, enorma si voluminoasa.

Turnurile Enercon prefabricate din beton sunt fabricate folosind o armatura

din otel precomprimat. Sectiunile individuale ale turnului si fundatiei sunt fixate

impreuna pentru a forma o unitate inseparabila cu cablurile protejate in tuburi in

partea centrala a peretelui turnului prefabricat din beton. Sectiunile turnului sunt

manufacturate in intregime din material prefabricat. Mulajele din otel special

concepute asigura precizie in fabricatie pentru fiecare sectiune individuala

betonata. Acest proces de fabricare micsoreaza marimea tolerantei ceea ce asigura

un grad ridicat de exactitate.

1.5.8. Durata etapei de functionare Functionarea este estimata la circa 20-25 ani.






63

1.5.9. Informatii despre poluanti fizici si biologici, care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa

1.5.9.1. Zgomotul In timpul desfasurarii lucrarilor de constructie utilajele produc zgomot.

Nivelul de zgomot este variabil, valorile mai mari fiind la excavatoare, buldozere,

finisoare, vole si autogredere.

Pentru utilajele folosite in constructii puterile acustice asociate sunt:

buldozer – cca. 115dB(A); incarcatoare Wolla – cca. 112dB(A); excavatoare –cca.

117dB(A); compactoare –cca.105dB(A); basculante- cca. 107dB(A).

Suplimentar nivelului acustic, utilajele de constructie cu mase proprii mari,

constituie surse de vibratii in timpul deplasarilor lor sau prin activitatea

desfasurata.

Astfel, a doua sursa de zgomot si vibratii in zona de executie a lucrarilor de

constructie este reprezentata de circulatia mijloacelor de transport.

Pentru transportul pamantului, betonului, balastului, etc. se vor folosi

autovehicule grele, cu sarcina mai mare de cateva tone.

Nivelul echivalent de zgomot la transport este determinat de volumul

traficului in timpul lucrarilor de constructie, structura fluxului de vehicule,

conditiile meteorologice, etc.

Atat pentru muncitori, cat si pentru trecatorii care se afla la mica distanta,

zgomotul produs de aceste utilaje constituie o sursa de disconfort, dar este

temporara. Se considera ca nu se va inregistra poluare fonica in zonele rezidentiale,

urmare a distantelor dintre zonele pe care se realizeaza lucrarile si localitati.






64

Tip

ul

polu

arii

Surs

a po

luar

e

Nr.

surs

e po

luar

e

Polu

are

max

ima

Polu

are

de

fond

Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere

Masuri de eliminare/reducere

Pe z

ona

obie

ctiv

ului

Pe zone de protectie/ Restrictie aferente

obiectivului, conform legislatiei in vigoare

Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea in

considerare a poluarii de fond

Fara masuri Cu masuri

Zgom

ot

Mot

oare

le u

tilaj

elor

de

cons

truct

ii A

utov

ehic

ule

edili

tare

Mul

tiple

87 d

B(A

)cf.

STA

S100

09 /8

8

70dB

(A)

85dB

(A)

Autoutilitarele de transport materiale rezultate din

excavatii, vor fi indrumate pe sectoarele unde nu exista locuinte sau constructii

destinate cazarilor colective; Utilajele stationare trebuie sa

indeplineasca normele de poluare cu zgomot impuse de

normativele in vigoare; Utilajele specifice pt.

decopertare vor fi actionate, cu prudenta pt. a reduce, la

minimum aparitia varfurilor de nivele de zgomot.

In timpul functionarii

Emisiile sonore sunt una dintre principalele cauze ale poluarii mediului, desi

zgomotul chiar si in aceste conditii, poate fi considerat o problema secundara.

Este interesant de subliniat ca nivelul sonor la diferitele tipuri de turbine

eoliene este in general acelasi, datorita faptului ca marii constructori de turbine au

optimizat constructia acestora gratie noilor conceptii tehnologice (de exemplu pale

cu extremitati mult mai silentioase) pentru cresterea vitezei tangentiale in

extremitatea palelor, respectiv a cresterii randamentului instalatiei de obtinere a

electricitatii.

Nici un loc nu este niciodata complet linistit. Pasarile si activitatile umane

emit sunete, si la viteze ale vantului de 4-7 m/s si sunetul provenit de la tufisuri,

arbori, etc. vor masca gradual orice sunet potential de la turbine.

In acest caz este extrem de dificil de masurat sunetul provenit de la turbinele

eoliene cu acuratete. La viteze ale vantului in jurul valorii de 8 m/s si peste, in

general devine o problema nesemnificativa in dezbaterea problemei emisiilor de






65

sunet a turbinelor eoliene, deoarece sunetul ambiental va masca in general complet

orice sunet de turbina.

Reflectiile sunetului sau absorbtia de catre suprafata solului sau cladirilor

poate determina perceptia sunetului diferita in locatii diferite. In general, se percep

sunete foarte slabe dinspre turbine.

Multi oameni gasesc placut sa asculte sunetul valurilor pe tarmul marii si

intr-adevar, cativa dintre noi sunt deranjati de sunetul radioului vecinului, desi

nivelul sunetului real poate fi chiar foarte scazut.

Separat de chestiunea gustului, este in mod clar o diferenta legata de

continutul informatiei. Valurile marii emit haotic zgomote “albe”, in timp ce

radioul vecinului are un continut sistematic pe care creierul nu il poate discerne si

analiza. Expertii in sunete, in lipsa de o definitie mai buna, definesc “zgomotele”

ca fiind “sunete nedorite”.

De cand s-a facut distinctia dintre sunete si zgomote, ca este un fenomen de

psihologie, nu este usor de facut un simplu si universal model satisfacator de

fenomene sonore. De fapt, un studiu recent intocmit de Institutul de Cercetare

Danish DK Teknik pare sa indice faptul ca perceperea oamenilor asupra

zgomotului provenit de la turbine eoliene este mai de graba guvernata de atitudinea

lor fata de sursa sunetului, decat sunetul real. Autoritatile din toata lumea folosesc

asa-zisa scala dB(A) sau decibeli (A) pentru a cuantifica masuratorile sunetului.






66

In figura alaturata sunt indicate Presiunea sunetului si Nivelul presiunii sunetului. Sunt realizate comparatii cu zgomote intalnite in diverse situatii, pentru a intelege mai bine valorile acestei scari. Scala dB(A) masoara intensitatea sunetului cu frecvente diferite auzibile, folosind apoi o schema cu relatarea faptului ca urechea umana are o sensibilitate diferita pentru fiecare frecventa a sunetului. In general, auzim mai bine sunetele de frecventa medie decat pe cele de frecventa ridicata sau mica. Sistemul dB(A) spune ca presiunea sunetului la frecventele cel mai auzibile trebuie multiplicata cu numere mari in timp ce frecventele sunetelor mai putin auzibile sunt multiplicate cu numere mici, dupa care totul este adunat pentru obtinerea unui index.

Schema cantaririi (A) este folosita pentru sunete slabe, cum sunt cele

produse de turbinele eoliene. Exista alte scheme de cantarire a sunetelor puternice

numite (B) si (C), desi sunt putin folosite.

Scala dB este logaritmica, o scala relativa. Asta inseamna ca dubland

presiunea sunetului, indexul creste cu aproximativ 3. Un nivel al sunetului de 100

dB contine astfel de 2 ori energia unui nivel de sunet de 97 dB. Motivul pentru

masurarea sunetului in acest fel este acela ca urechea noastra percepe sunetul mai

de graba in termeni de logaritmi ai presiunii sunetului, decat presiunea sunetului

insasi.

Multi vor spune ca, daca creste dB(A) cu 10, se dubleaza taria sunetului.






67

Energia undelor sunetului va scade cu sfertul distantei de la sursa sunetului.

Cu alte cuvinte, daca te deplasezi 200 m de la turbina eoliana, nivelul sunetului va

fi un sfert din ce inseamna 100 m departare. Dublarea distantei va face nivelul dB

sa scada la 6.

In practica, amortizarea sunetului si reflectia poate avea un rol intr-o

anumita zona si poate modifica rezultatele prezentate aici.

In conformitate cu studii efectuate de Asociatia Americana a Energiei

Eoliene se apreciaza ca zgomotul produs de centralele eoliene se situeaza sub

zgomotul produs in interiorul unui autovehicul, intr-o casa sau birou, la distante

mai mari de 400 m.

Unificarea sunetelor din mai multe surse

Daca avem 2 turbine eoliene in locul uneia singure, localizate la aceeasi

distanta de urechea umana, normal energia sunetului ce va ajunge la aceasta se va

dubla. Aceasta inseamna ca 2 turbine vor creste nivelul sunetului cu 3dB (A). Patru

turbine in loc de una (la aceeasi distanta), va creste nivelul sunetului la 6. E nevoie

de fapt de 10 turbine plasate la aceeasi distanta de urechea umana, in ordine pentru

a observa subiectiv faptul ca taria sunetului s-a dublat (nivelul a crescut cu 10 dB).

Informatii despre sunetele produse de turbinele eoliene in practica

In acord cu standardele internationale, producatorii, in general specifica un

nivel teoretic de decibeli pentru emisiile de sunet, presupunand ca origine un punct

central, desi in practica este produsa de intreaga suprafata a masinii si rotorului.

Presiunea sunetului astfel calculata este in jur de 96-109 dB pentru turbinele

eoliene moderne. Figura in sine este neinteresanta din moment ce nu exista un

singur punct in care poti sa experimentezi nivelul sunetului. Mai degraba este

necesar pentru predictia nivelului sunetului la diferite distante de turbinele eoliene.

Tonurile curate in general au fost eradicate complet la turbinele eoliene moderne.






68

Cu zece ani in urma centralele eoliene erau mult mai zgomotoase decat

astazi. S-au depus mari eforturi pentru a reduce nivelul de zgomot al centralelor

eoliene, in principal prin reproiectarea elicelor si a componentelor mecanice. Drept

urmare nivelul de zgomot al centralelor nu reprezinta o problema.

In conformitate cu studiile efectuate de Daniel J. Alberts, zgomotul

turbinelor este de doua tipuri: aerodinamic si mecanic. Sunetul aerodinamic este

generat de trecerea palelor prin aer. Puterea sunetului aerodinamic este determinat

de relatia dintre viteza palelor si viteza vantului.

In functie de modelul turbinei si de viteza vantului, zgomotul aerodinamic

poate semana cu un bazait, fasait, pulsatie si chiar ca un pocnet. Marea majoritate a

zgomotelor radiaza perpendicular pe directia de rotatie a palelor. Zgomotul de la

doua sau mai multe turbine se poate combina creand o oscilatie sau efectul de

lovitura, efectul „Wa-wa”.

Turbinele eoliene genereaza zgomote intr-o banda larga continand frecvente

intre 20-3,600 Hz. Compozitia frecventelor variaza cu viteza vantului, puterea

palelor, si viteza palelor. O parte dintre turbine produc zgomote cu un inalt

procent de sunete de joasa frecventa la viteze mici ale vantului decat la viteze mari

ale vantului.

Puterea are un rol foarte important in functionarea turbinelor, pentru a avea

un regim constant, turbina este programata sa aiba o rotatie constanta a palelor la o

viteza cat mai constanta posibila. Ajustarea schimba puterea zgomotului si

frecventa componentelor sale.

Zgomotul mecanic este generat de angrenajele interne ale turbinei. Utilitatea

scalei puterii sunetului este in mod normal folosita pentru prevenirea zgomotului

mecanic care provine din nacela si turn. Acest zgomot se intalneste des la turbinele

mici datorita proastei izolari fonice. Zgomotul mecanic poate sa contina sunete,

tonuri disticte care pot sa provoace iritari.






69

La viteze mai mari ale vantului, efectele, din punctul de vedere al

zgomotului, sunt si mai reduse pe masura cresterii zgomotului de fond.

Tipul palelor a fost de asemenea gandit astfel incat sa ia in considerare

intensitatea zgomotului si nivelul de energie produsa. Turbulentele care apar la

nivelul palelor datorita presiunii prea mari sau prea mici sunt indepartate eficient

din planul rotorului. Intreaga lungime a palelor este, ca urmare, utilizata fara

pierdere de energie cauzata de turbulente.

Ilustrarea impactului zgomotului pentru turbinele alese se evidentiaza cel

mai bine din tabelul furnizat de producator pentru turbinele Enercon E 101, cu o

putere de 3 MW.

Turbinele eoliene nu produc vibratii in timpul functionarii.

Pentru a obtine nivelul sunetului in zona parcului s-a utilizat un soft

specializat. S-au analizat doua turbine apartinand parcului si asa cum reiese din

diagrama la o distanta de aproximativ 300 m intensitatea zgomotului este sub

44dB.






70

1.5.9.2. Interferentele electromagnetice Undele radio si microundele sunt folosite intr-o gama variata in scopul

comunicarii.

Toate structurile mari, mobile pot produce interferente electromagnetice.

Centralele eoliene pot cauza aceste interferente prin reflectarea semnalelor

electromagnetice de palele centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atat

semnalul direct cat si cel reflectat.

Interferenta se produce deoarece semnalul reflectat este intarziat din doua

motive: datorita efectului Doppler (datorat rotirii palelor) si datorita lungimii de

unda a frecventelor proprii ale turbinei.

Interferenta este mai puternica in cazul materialelor metalice si mai slaba in

cazul lemnului sau epoxi. Palele moderne sunt realizate dintr-un amestec de fibra

de sticla si materiale compozite si sunt partial transparente la undele

electromagnetice.

Insa daca lungimea de unda a emitatorului este de patru ori mai mai mare

decat inaltimea totala a turbinei, frecventele de comunicatie nu sunt afectate

semnificativ.






71

Pot fi afectate de interferenta electromagnetica semnalele pentru radio,

televiziune, comunicatia radio celulara folosite pentru comunicarea civila si

militara, sau alte sisteme de control ale traficului aerian sau naval.

Interferenta cu un numar mic de receptori de televiziune este o problema

care prin masuri tehnice nu foarte costisitoare, se poate rezolva usor. Spre

exemplu, se pot folosi mai multi transmitatori sau receptori directionati sau se

poate folosi tehnologia prin retea de cablu.

1.5.9.3. Efectul umbririi

Spre deosebire de umbrirea clasica data de un obiect fix, o casa, un arbore,

rotorul in miscare al turbinei va genera o umbra mobila, clipitoare. Aceasta

depinde de pozitia geografica, de pozitia soarelui (functie de sezon, ora din zi) si

conditiile meteorologice (soare sau nor).

Efectul de umbrire nu este stipulat legislativ, dar trebuie sa se tina cont ca

turbinele, ca si alte structuri inalte arunca o umbra asupra zonelor invecinate in

perioada cand soarele este vizibil.

O analiza a umbririi se poate face tinand cont si de umbra fixa si umbra

intermitenta; cea totala data de turn si cea intermitenta data de pale.

Calculul celei mai lungi umbre se poate calcula pentru emisfera nordica

tinand cont de cel mai scazut punct azimutal, respectiv miezul zilei din 21






72

decembrie. Pentru Tulcea zona este de aproximativ 21,1 º peste orizont, deci cea

mai lunga umbra va fi de 100/tg 21,1 º= 259.

Se ia in considerare conceptul ca soarele nu este un punct pe cer dar e un

disc a carui amplitudine este in jur de 0,53º. Din aceasta cauza punctul complet

umbrit (definit ca punctul de la care discul solar este complet umbrit) se gaseste in

conul aflat la o anumita distanta de obiectul umbrit. Pentru un obstacol de 1 m

latime, conul este ½*(tg(0.53º/2))=108 m.

Se poate estima cu destul de multa acuratete cand si pe ce perioada de timp

are loc efectul de palpaire al tubinei, si anume se poate calcula cazul cel mai

nefavorabil cu insorire permanenta, cu vant permanent, si cand vantul si rotorul

turbinei urmaresc soarele pe directia de deplasare. Acest lucru se poate realiza cu

ajutorul unui program, avand ca date de intrare dimensiunile turbinei si locatia ei

(longitudine si latitudine), o metoda care prin optiunile sale produce o estimare

realista a calculului efectului de umbrire.

Spre deosebire de umbrirea clasica data de un obiect fix, o casa, un arbore,

rotorul in miscare al turbinei va genera o umbra mobila, clipitoare. Aceasta

depinde de pozitia geografica, de pozitia soarelui (functie de sezon, ora din zi) si

conditiile meteorologice (soare sau nor).

Efectul de umbrire poate fi receptat si de la distante mai mari, deci de mai

multi localnici vecini ai parcului eolian, este fenomenul de licarire al palelor cand

sunt batute direct de soare, care ar putea fi deranjant. Acest fenomen se produce

numai in zilele senine de la rasaritul soarelui pana la pranz si este perceput numai

cand vantul bate din spre directia privitorului, ceea ce inseamna cel mult cateva






73

zeci de ore pe an, practic, in orice configurare a parcului eolian si topografie a

locului. Prin culoarea palelor efectul este mult estompat.

Ca exemplul al modului de vizualizare a efectului de umbrire, in continuare

este prezentat un exemplu de studiu efectuat de Win Pro pentru un parc alcatuit din

turbine inalte de 175 m pentru cateva puncte considerate ca receptori prezentate in

tabelul de mai jos:

Prezentarea grafica arata numarul de ore umbrire pe an, un calcul al valorilor

reale.

In zona cea mai afectata numarul de ore este cuprins intre 100 si 722 ore pe

an, dar din reprezentarea grafica, facuta la scara, se observa ca zonele afectate in

acest mod sunt foarte reduse, deci efectul de umbrire este foarte putin simtit, iar in

Dobrogea, zona puternic insorita acest efect ar putea fi chiar benefic in anumite

limite.

Pentru parcul analizat, umbrirea in cazul unei turbine din locatie, arata ca in

imaginea urmatoare:






74

1.5.9.4. Alte tipuri de poluare fizica sau biologica

NU ESTE CAZUL.

1.5.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului

si indicarea alegerii uneia dintre ele

Alternativele studiate in cadrul unui proiect pot viza alternative de

amplasament (din punct al localizarii geografice si administrative), alternative

tehnice/tehnologice viabile pentru atingerea scopului pe care si-l propune proiectul,

alternative la solutiile pentru minimizarea impactului, daca se impun in urma

analizei.

Propunerea unui alt amplasament ar semnifica ignorarea concluziilor

Raportului de mediu si nici nu s-ar constitui in alternativa realizabila, in acest

moment.

In ceea ce priveste amplasamentul obiectivului, s-a avut in vedere

amplasarea parcului eolian pe terenuri cu folosinta de teren arabil, si evitarea

amplasarii integrale in interiorul ROSCI 0201– Podisul Nord Dobrogean.

In ceea ce priveste alternativele tehnice/tehnologice, se mentioneaza

analizarea unor solutii diferite privind inaltimea turnului turbinelor, astfel incat sa

se poata respecta distantele de siguranta, precum si analizarea unor tipuri de

turbine (functie de randament, de sistemele de control care sa elimine riscurile).

In ceea ce priveste folosirea energiei cinetice a vantului, obtinerea puterii de






75

45 MW a parcului eolian s-ar putea realiza prin constructia unui numar mai mare

de turbine eoliene de putere mai mica (30 turbine de 1.5 MW), varianta care este

considerata nepotrivita pentru cazul de fata, deoarece suprafata de teren ocupata s-

ar mari proportional cu numarul fundatiilor, al platormelor de montaj si al

drumurilor de acces la turbine. De asemenea perioada de constructie precum si

suprafetele afectate permanent ar fi mult mai mari.

In concluzie s-a ales varianta de 15 turbine de 3 MW.

1.5.11. Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura

existenta, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii

naturale/zone protejate, zone de protectie sanitara

Terenul pe care va fi amplasat obiectivul are folosinta actuala de teren arabil

conform incadrarii cadastrale din Certificatul de Urbanism.

In zona amplasamentui nu exista retele electrice.

Conform Certificatului de Urbanism nr.36/71/13.02.2009 pe amplasament

se gasesc tumuli funerari ce s-au delimitat prin Raportul de diagnosticare

arheologica realizat de Institutul de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea – Muzeul de

Istorie si Arheologie. Pe suprafata analizata au fost identificate 8 situri arheologice

aflate in stare precara de conservare (tumulii sunt afectati de lucrarile agricole).

Date referitoare la pozitionarea si suprafata acestora se regasesc in tabelul: Nr. COD_SIT NUME X - Centroid Y - Centroid Suprafata (mp) Perimetrul

1 TL-160010-019 Rahmanu (sit 62) 372199.930401 761354.051513 1369.671915 135.801736 2 TL-160010-020 Rahmanu (sit 51) 370868.310167 759681.690849 732.877773 99.551042 3 TL-160010-021 Rahmanu (sit 52) 370786.109482 759507.271055 1181.905467 126.979341 4 TL-160010-022 Rahmanu (sit 50) 370172.263837 759109.312321 1028.072199 117.344255 5 TL-160010-023 Corugea (sit 65) 368409.458654 764213.664246 1602.257455 146.032377 6 TL-160010-024 Corugea (sit 64) 368364.728393 764176.020407 1501.211394 142.194691 7 TL-160010-025 Corugea (sit 63) 367650.664813 763669.550433 1543.570407 144.472395

8 TL-160010-026

Asezare Gumelnita - Haidar (sit 61) 369847.266929 759240.883281 78282.057965 1082.092669






76

1.5.12. Informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului In conformitate cu conform Certificatul de Urbanism nr. 36/71 din

13.02.2009, folosinta actuala a terenului este de teren arabil.

1.5.13. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la infrastructura existenta

Alimentarea cu apa

Instalatia propusa nu consuma apa, in consecinta nu este nevoie sa fie

alimentata cu apa. In zona amplasamentului propus nu exista retea de apa.

Evacuarea apelor uzate si pluviale

Avand in vedere ca nu se consuma apa, nu este aplicabila prezentului

proiect notiunea de Bilant al apelor uzate.

Apele pluviale (conventional curate) cazute pe teren se infiltreaza

gravitational in sol sau se scurg gravitational. In zona nu exista retea de canalizare.

Alimentarea cu energie electrica

Turbina are nevoie de conexiune la reteaua electrica la pornire si pentru

evacuarea energiei electrice produse.

Parcul eolian analizat va face parte dintr-un grup de parcuri eoliene,

racordarea la reteaua electrica de transport a energiei se va face prin intermediul

T250MVA, 110/400 kV, in noua statie electrica de 400/110 kV ce urmeaza a fi

construita in zona Topolog, intrare - iesire, LEA 400 kV ISACCEA – Dobrudja a

Centralei Electrice Eoliene de 150 MW din zona Topolog Casimcea si Daieni

(conform Aviz tehnic de racordare nr. 5/11559/10.06.2008 emis de Compania

nationala de Transport al Energie Electrice – Transelectrica). Statia este conceputa

sa functioneze integrata intr-un sistem de teleconducere operational tip

EMS/SCADA., functioneaza in regim de consumator.






77

In scopul asigurarii unei functionari selective a instalatiilor de protectie si

automatizare din instalatia proprie, utilizatorul va asigura corelarea permanenta a

reglajelor acestora cu cele ale sistemului energetic.

Turbinele echipate cu sisteme avansate de legare la retea, sunt astfel

proiectate incat sa tolereze scurtele reduceri de tensiune datorate defectiunilor din

reteaua de conexiune.

In concluzie functionarea parcului eolian nu necesita materii prime si

materiale sau utilitati, cu exceptia energiei electrice care se asigura de catre ENEL

DOBROGEA.






78

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE


vant.

→ Stocare acumulatori

Energie cinetica vant

→ Energie mecanica rotor

→ Energie electrica generator

→ Retea de distributie

→ Sarcini izolate

Energia de origine eoliana face parte din energiile regenerabile. Aero-

generatorul utilizeaza energia cinetica a vantului pentru a antrena arborele rotorului

sau: aceasta este transformata in energie mecanica, care la randul ei este

transformata in energie electrica de catre generatorul cuplat mecanic la turbina

eoliana. Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, daca turbina si generatorul

au viteze de acelasi ordin de marime, fie se poate realiza prin intermediul unui

multiplicator de viteza. In sfarsit, exista mai multe posibilitati de a utiliza energia

electrica produsa: fie este stocata in acumulatori, fie este distribuita prin

intermediul unei retele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate. Sistemele

eoliene de conversie au si pierderi. Astfel, se poate mentiona un randament de

ordinul a 89 - 90 %.

Schema principiala de obtinere a energie electrice este prezentata in schema

ce urmeaza.






79

Trebuie luate in considerare, de asemenea, pierderile generatorului si ale

eventualelor sisteme de conversie.

Turbinele, in functie de pozitionarea axului, sunt de mai multe tipuri, cel

utilizat in lucrarea de fata fiind cu ax orizontal; se va descrie numai aceasta solutie.






80

Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil


putere, cost si viteza de rotatie a captorului eolian, ca si o ameliorare a aspectului




mai scazut.



vantului.




Palele eolienelor cu ax orizontal trebuiesc totdeauna, orientate in functie de








81

Schema unei eoliene cu ax orizontal amonte

In prezent, eolienele cu ax orizontal cu rotorul de tip elice, prezinta cel mai

ridicat interes pentru producerea de energie electrica la scara industriala.

Pe scurt, procesul de productie consta in generarea de energie electrica prin

miscarea aerului ce antreneaza rotorul turbinei, care, mai departe, pune in miscare

un generator electric asincron.

Concluzionand, energia furnizata este determinata in primul rand de

caracteristicile echipamentului:

- puterea nominala a eolienei in kW reprezinta caracteristica randamentului

determinata de producator. Este vorba despre puterea furnizata de eoliana la

viteza nominala a vantului;

- inaltimea stalpului;

- diametrul rotorului: reprezinta diametrul cercului format de rotatia palelor

eoliene;

- suprafata baleiata: aceasta suprafata, este reprezentata de aria perpendiculara

pe directia vantului pe care rotorul o baleaiaza pe parcursul unei rotatii

complete;






82

- sursa curbei de energie: in cazul in care distributia vantului nu este

cunoscuta in calculul energiei furnizate de eoliana se tine cont de curba de

energie care se bazeaza pe distributia vitezei vantului dupa Rayleight.

- factorul de forma, un coeficient dependent de o viteza medie a vantului.

- viteza vantului: este reprezentata de o plaja posibila a vitezei vantului, in

m/s, pentru care curba de putere si curba de energie sunt definite. Pentru

curba de putere, vitezele vantului inscrise sunt vitezele instantanee. In

acelasi timp, pentru curba de energie, vitezele vantului inscrise corespund

valorii anuale medii ale distributiei vitezei vantului.

- curba de putere: este reprezentata de energia instantanee (adica puterea)

furnizata de eoliana si masurata pentru toate vitezele vantului la inaltimea

rotorului pentru care eolienele pot sa functioneza.

Concluzionand, productia de energie a centralei eoliene este determinata de

o serie de pierderi, efectele topografice, disponibilitate, eficienta transmiterii de

electricitate, efectele densitatii aerului si alte potentiale pierderi.

Activitati regulate de intretinere si operare

Odata intrat in functiune, mentenanta parcului este asigurata de inspectii

periodice ale turbinelor si substatiilor, vizand in mod special eventualele defectiuni

datorate vandalismului.

Principalele tipuri de activitati care se iau in consideratie sunt:

- controlul automatizarii;

- monitorizarea conditiilor atmosferice;

- strangerea si vizualizarea informatiilor;

- ajustarea puterii;

- urmarirea diagnosticelor de defect;

- urmarirea sistemului de transmitere la distanta a datelor.






83

Programarea intretinerii depinde de numarul si proiectul parcului eolian.

Activitatea de intretinere programata este in mod uzual in: intretinere lunara,

bianuala, anuala, la patru ani si de cate ori este cazul, la cerere.

Perioada Activitati de intretinere programata

Lunar Monitorizarea preventiva a turbinelor si a infrastructurii incluzand comunicatiile si echipamentul de control, infrastructura, obtinerea energiei electrice

Bianual

Ungere cutie viteza, lagare si alte sisteme ale turbinelor. Inspectarea sistemelor de intrerupere, a sistemelor de racire. Schimbarea filtrelor de aer si ulei si verificarea nivelului de ulei. Verificare a calitatii uleiului, prelevarea de mostre ulei.

Anual Toate activitatile specifice verificarilor bianuale la care se adauga in plus imbinarile palelor si ale turnului. Se va face si o verificare vizuala a sudurilor

La 4 ani

Toate activitatile anuale, in plus verificarea ansamblarilor nedemontabile, cuplarilor, aliniarilor masinilor, verificarea/curatirea sistemului si mecanismului palelor. Inspectia structurii sudurilor pentru descoperirea semnelor de oboseala. Verificarea protectiei anticorozive cum sunt vopsirile si refacerea lor

La cerere Monitorizarea mediului Oprirea instalatiei din cauza unor defectiuni

Activitatea de mentenanta de rutina va avea nevoie de existenta unor

vehicule cu acces la fiecare turbina in parte, substatie si statie de monitorizare.

Durata de viata normata a turbinei: 20-25 ani. Dupa aceasta perioada

principalele componente mecanice se apropie de perioada lor proiectata de viata

fiind nevoie de o reinoire majora.

Reparatia capitala poate impune inlocuirea structurilor din nacela sau

componente majore ca rotorul, cutia de viteza, ax, sisteme de ghidare. Este putin

probabil ca fundatia existenta ar putea face fata la noua turbina dupa ce termenul

de viata al componentelor turbinei a expirat. In conformitate cu recomandarile

producatorului ungerea componentelor se face:

ungerea lagarului palelor se face de la o unitate electrica; reincarcarea cu






84

ulei se face o data la 12 luni;

ungerea lagarelor generatorului: automat, cu ajutorul unui sistem de ungere;

sistemul de transmisie – uleiul este colectat intr-un sistem colector de unde

este pompat la un schimbator de caldura si inapoi in sistemul de transmisie;

cutia de viteza – sistem de ungere intr-o baie inchisa, care este inspectat la

fiecare 12 luni;

sistemul hidraulic – nivelul de ulei este inspectat o data la 12 luni.

Uleiul recuperat este transportat in recipiente speciale si dus in centrele de

colectare.

Alte activitati de mentenanta

O alta activitate de intretinere este cea care se realizeaza asupra drumurilor,

incluzand drenaje si controlul eroziunii. Perioada la care se vor efectua aceste

verificari depinde de localizarea turbinelor, de tipul de sol.

Substatia va avea nevoie de operatii de intretinere constand in verificarea si

refacerea izolatiei, inlocuirea contactelor si alte activitati de curatare care se impun

a fi necesare.

Valorile maxime admise prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai

bune tehnici disponibile

NU ESTE CAZUL. 2.2. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE

2.2.1. Echipamente, instalatii, utilaje, cladiri ce urmeaza a fi dezafectate

Viata unui parc este in mod normal apreciata la 20 – 25 de ani. Dupa aceasta

perioada parcul poate fi inlocuit, pe baza unor aprobari necesare, sau dezafectat.

Elementele care urmeaza a fi supuse dezafectarii sunt: turbinele, transformatoarele, statiile de conexiuni, platformele de montaj si cablurile subterane.






85

2.2.2. Substante continute / stocate (inclusiv azbest si PCB) Singurele substante continute sunt uleiurile minerale (fara compusi

desemnati) care asigura ungerea diferitelor angrenaje din componenta centralei

eoliene.

2.2.3. Tehnologia de dezafectare aferenta Viata unui parc este in mod normal apreciata la 20 – 25 de ani. Dupa aceasta

perioada parcul poate fi inlocuit, pe baza unor aprobari necesare, sau dezafectat.

Activitatea de dezafectare in mod normal cuprinde urmatoarele activitati:

- pentru inceput turbinele vor fi izolate fata de substatie;

- rotorul si nacela vor fi coborate pe sol cu ajutorul unor macarale, fiind

transportate in locuri speciale de depozitare sau la centre de reciclare;

- stalpii vor fi dezansamblati, iar partea ramasa va fi sectionata de fundatie;

- zonele din jurul turbinei vor fi reabilitate;

- substatiile vor fi dezafectate si vor fi transportate in centrele de reciclare;

- materialele contaminate, rezultate in urma dezafectarii vor fi prelucrate

conform legislatiei in vigoare;

- va avea loc o dezafectare a fundatiilor, terenul refacandu-se la starea initiala;

2.2.4. Masuri, echipamente si conditii de protectie Nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia factorilor de mediu in

timpul dezafectarii parcului eolian. Nu se realizeaza pe amplasament o dezafectare

a centralei in sistemele componente, astfel incat nu este nevoie de masuri speciale

pentru fluidele continute (uleiuri de ungere). Se va avea in vedere o etapizare a

demontarii, astfel incat sa nu fie necesara o depozitare intermediara a

componentelor si, deci, o ocupare pe termen mediu sau lung a terenurilor

adiacente.






86

3. DESEURI Activitatile potential generatoare de deseuri in cazul proiectului propus sunt

urmatoarele:

- Procesul de amenajare a zonei obiectivului;

- Procesul de montaj;

- Procesul de functionare.

Managementul deseurilor

Din procesul de amenajare a zonei obiectivului, sunt generate deseuri ce

rezulta din urmatoarele:

decopertarea pentru realizarea constructiilor si a zonelor de acces de

circulatie propuse (acces, aprovizionare, parcare);

excavatii in vederea realizarii fundatiilor;

pregatirea in vederea instalarii punctelor de transformare.

Surplusul de excavatie constand in piatra sfaramata si eventual pamant

vegetal se va depozita intr-o zona special amenajata, apoi materialul se va utiliza

de catre administratia publica locala pentru diferite lucrari de constructii si

pietruirea drumurilor; cantitatile ramase vor fi transportate si depozitate la o groapa

de deseuri inerte sau in locurile indicate de catre autoritatile competente. Se va

avea in vedere ca la aducerea terenului la nivel, dupa realizarea fundatiilor, sa se

utilizeze pamantul vegetal rezultat din decopertare.

Deseurile care pot fi generate in perioada de constructie, codificate conform

prevederilor HG 856/2002, sunt reprezentate de:

deseuri metalice - cod 17.04.05;

deseuri de ambalaje de carton si resturi de hartie – 15.01.01;

lemn – cod 17.02.01;

resturi de cabluri – cod 17.04.11;

resturi de legaturi de cabluri – cod 17.06.04;






87

deseuri de plastic - cod 19.12.04;

materiale amestecate (pamant, piatra) – cod 17.05.04;

deseuri menajere – cod 20.01.08;.

Pentru colectarea deseurilor rezultate in perioada constructiei va fi amplasat

in zona de lucru un sistem de colectare ce va prelua toate deseurile rezultate din

activitatea de instalare a obiectivului.

Deseurile menajere vor fi colectate in recipienti speciali. Depozitarea se va

face in pubelele menajere sau in containere amplasate in incita. Acestea vor fi

preluate si depuse la rampa ecologica cea mai apropiata.

Uleiurile uzate vor fi valorificate prin unitati de profil.

Se impune ca toate deseurile reciclabile (hartie, carton, etc.) sa fie colectate

selectiv in timpul lucrarilor de constructie si sa fie predate catre unitati autorizate

in valorificarea lor.

Sistemul de gestionare a deseurilor face parte din sistemul de management

de mediu si se refera la totalitatea procedurilor de colectare, depozitare

intermediara, transport si neutralizare finala a acestora.

Din procesul de functionare al centralelor eoliene, deseurile rezultate sunt

sporadice si provin de la intretinerea periodica.

Din moment ce nu se proceseaza nici un material brut sau reciclat , in timpul

functionarii turbinelor eoliene se produc foarte putine deseuri.

Deoarece turbinele au in componenta lor sisteme de transmitere si

transformare a parametrilor energie – cutie de viteze, generator – care necesita

ungere, in procesele de ungere este folosit uleiul hidraulic. Aceasta substanta nu

este consumabila, fiind vehiculata in circuite inchise care impiedica scurgerea in

exterior. Uleiul este vehiculat in instalatii etanse prevazute cu dispozitive de

identificare a scaparilor accidentale si de oprire in conditii de siguranta a

echipamentelor. Pentru o turbina rezulta o cantitate de 100 l de ulei care se

consuma in decursul a 5 ani. In cazul in care este necesar, atunci cand conditiile






88

tehnice de exploatare o impun, se realizeaza schimbul de ulei, conform unor

proceduri tehnice stabilite si utilizand echipamente speciale.

Tot la 5 ani, rezulta o cantitate de vaselina de aproximativ 100 kg pentru

fiecare turbina.

Cand se va dori dezmembrarea si demontarea turbinelor, mare parte din

materiale pot fi reutilizate. Astfel otelul, fonta, cuprul, plumbul, aluminiul, pot fi

reciclate. Materialele plastice, cauciucul si fibra de sticla pot fi reciclate,

valorificate energetic prin firme abilitate.






89

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

Parcul studiat se afla pe teritoriul admnistrativ al comunei Casimcea. La

nivelul comunelor Casimcea Dorobantu Topolog se afla in diferite faze de

reglementare si urmatoarele obiective de investitii:

Ansamblul de parcuri analizat este format din:

„Construire parc de turbine eoliene si retele electrice de racordare –

NORD „Construire parc de turbine eoliene si retele electrice de

racordare – ALPHA NORD I”, com. Casimcea, judetul Tulcea;

- Parcul eolian este situat in afara ariilor protejate.

PUZ „Construire parc de turbine eoliene si retele electrice de

racordare – ALPHA NORD II”, com. Casimcea, judetul Tulcea;

- Parcul eolian este amplasat inafara ariilor protejate.

PUZ „Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de

racordare – ALPHA NORD III”, com. Casimcea, judetul Tulcea;

- Parcul eolian este amplasat in interiorul SPA Stepa Casimcea iar turbina

WEA 9 este inclusa si in SCI Podisul Nord Dobrogean.


racordare – ALPHA SUD I”, com. Casimcea, judetul Tulcea;

- Parcul eolian este situat inafara ariilor protejate.

„Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de racordare –

CAS SUD II”, com. Casimcea, judetul Tulcea;

- Parcul eolian este amplasat inafara ariilor protejate.

„Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de racordare –

CAS SUD III”, com. Casimcea, judetul Tulcea;

- Parcul eolian este inclus partial in interiorul SCI Podisul Nord Dobrogean si






90

SPA Stepa Casimcea.


racordare – Beta SUD III”, com. Casimcea, judetul Tulcea;

- Parcul eolian este amplasat inafara ariilor protejate


racordare – Beta SUD II”, com. Casimcea, judetul Tulcea

- Parcul eolian este amplasat inafara ariilor protejate

PUZ “Construire parc de turbine eoliene si retele electrice de

racordare – Beta Nord I”, comuna Casimcea

- Parcul eolian este amplasat inafata ariilor protejate

PUZ “Construire parc de turbine eoliene si retele electrice de

racordare – Beta Nord II” comuna Casimcea si comuna Topolog

- parcul eolian este amplasat infara ariilor protejate cu exceptia unei turbine

situate la limita interioara a SCi Podisul Nord Dobrogean si SPA Stepa

Casimcea

PUZ „Parc eolian,instalare turnuri monitorizare si control, racordare

la sistemul energetic national”, „Reabilitare cale de acces si

construire statie transformare 20 kV – 110 kV” - com Casimcea -

Judetul Tulcea;

- Parcul eolian este amplasat in interiorul SPA Stepa Casimcea

„Construire parc eolian cu turbine pentru producerea energiei

electrice, racordarea la sistem energetic national” extravilan com.

Casimcea;

- Parcul eolian este amplasat partial in interiorul SCI Podisul Nord Dobrogean

si integral in interiorul SPA Stepa Casimcea.

PUZ “Construire parc eolian, amplasare turn cu anemometru,

racordare la sistemul energetuc national, comuna Casimcea

- Parcul eolian este situate inafara ariilor protejate






91

- PUZ “Construire parc eolian si racord la sistemul energetic

national”comuna Topolog

- Parcul eolian este situate inafara ariilor protejate cu exceptia unei turbine

situate la limita SCI Podisul Nord Dobrogean si SPA Dunarea Veche Bratul

Macin

„Parc Eolian” comuna Dorobantu-Topolog

- Parcul eolian este amplasat partial in Arii Protejate de Interes Comunitar (11

din 42 de turbine incluse in SCI Podisul Nord Dobrogean si o singura turbina

inclusa in SPA Padurea Babadag).

“Dezvoltare Parc Eolian” –Topolog 3, comuna Topolog

- Parcul eolian este situat la limita interioara a SCI Podisul Nord Dorbogean

“Dezvoltare Parc Eolian” –Topolog 2, comuna Topolog

- Parcul eolian este situat partial (4 din 7 turbine) in interiorul SCI Podisul

Nord Dobrogean

Pentru fiecare factor de mediu s-a realizat evaluarea impactului provocat de

constructia si functionarea obiectivului propus de proiect, precum si posibilitatea

apartiei unui impact cumulat tinand cont de obiectivele similare din zona,

mentionate anterior.






92

Amplasarea ansamblului de parcuri eoliene, comuna Casimcea

PUZ „Construire parc de turbine eoliene si retele electrice de racordare – NORD II”, com. Casimcea, judetul Tulcea; Benef. Alpha Wind S.R.L.

PUZ „Construire parc de turbine eoliene si retele electrice de racordare – NORD I”, com. Casimcea, judetul Tulcea; Benef. Alpha Wind S.R.L.

PUZ „Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de racordare – SUD I”, com. Casimcea, judetul Tulcea; Benef. Alpha Wind S.R.L.

PUZ „Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de racordare – SUD II”, com. Casimcea, judetul Tulcea; Benef. CAS Regenerabile S.R.L.

PUZ „Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de racordare – NORD III”, com. Casimcea, judetul Tulcea; Benef. Alpha Wind S.R.L.

PUZ „Parc eolian,instalare turnuri monitorizare si control, racordare la sistemul energetic national”, „Reabilitare cale de acces si construire statie transformare 20 kV – 110 kV” - com Casimcea - Judetul Tulcea;

Construire parc eolian cu turbine pentru producerea energiei electrice, racordarea la sistem energetic national” extravilan com. Casimcea; S.C. Blue Energy S.R.L.

PUZ „Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de racordare – SUD III”, com. Casimcea, judetul Tulcea, Benef. CAS Regenerabile S.R.L.

PUZ „Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de racordare – BETA Sud III” com. Casimcea, judetul Tulcea; Benef S.C. Beta Wind S.R.L.

PUZ „Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de racordare – BETA Sud II” com. Casimcea, judetul Tulcea; Benef S.C. Beta Wind S.R.L.






93

PUZ “Construire parc de turbine eoliene si retele electrice de racordare – Nord I” comuna Topolog, judetul Tulcea, Benef. S.C. Beta Wind S.R.L.

PUZ “Construire parc de turbine eoliene si retele electrice de racordare – Nord II” comuna Topolog si comuna Casimcea, judetul Tulcea, Benef. S.C. Beta Wind S.R.L.

PUZ “Construire parc eolian si racord la sistemul energetic national”, comuna Topolog judetul Tulcea, Benef. Dinamic 99 Agro S.R.L.

PUZ “Construire parc eolian, amplasare turn cu anemometru, racordare la sistemul energetuc national, comuna Casimcea, jud Tulcea Benef. DMS Wind Energy S.R.L.

„Parc Eolian” comuna Dorobantu-Topolog, comuna Dorobantu si comuna Topolog, Benef S.C. Land Power S.R.L.

“Dezvoltare Parc Eolian” –Topolog 2, comuna Topolog, Benef. S.C. Ecoprod Energy S.R.L.

“Dezvoltare Parc Eolian” –Topolog 3, comuna Topolog, Benef S.C. Total Electric S.R.L.

4.1. APA

4.1.1. Consideratii hidrogeologice ale amplasamentului

Reteaua hidrografica

Reteaua hidrografica a Dobrogei este formata din: Dunare, raurile interioare

podisului, Canalul Dunare-Marea Neagra, lacuri, ape, subterane si Marea Neagra.

Principalele lacuri dobrogene sunt: limanele maritime (Techirghiol, Tasaul,

Mangalia, Babadag), lagunele (Siutghiol si laguna Razim-Sinoe care este

considerata o subdiviziune a Deltei), limanele fluviale (Bugeac, Oltina,

Vederoasa), precum si lacurile de acumulare pe micile rauri cu apa

semipermanenta din sudul Dobrogei.

Principalele rauri interioare sunt: Taita si Telita, care se varsa in lacul

Babadag, Slava, care se varsa in lacul Golovita, Casimcea, cel mai important rau

dobrogean, care se varsa in Lacul Tasaul. La acestea se adauga raurile

semipermanente din sudul Dobrogei, care se varsa in Dunare prin intermediul

limanelor fluviale dintre Ostrov si Cernavoda.

Reteaua hidrografica a zonei in ansamblu este foarte saraca. Vaile sunt

largi, cu versanti stancosi sau din pereti de loess unele avand numai temporar apa.

Regiunea este drenata de doua cursuri principale de apa: paraul Topolog, in vestul

zonei cercetate si paraul Casimcea in est.






94

Aceste vai au, in anii ploiosi apa aproape tot timpul anului. De mentionat ca

in anul 2005, cu precipitatii la nivele istorice, paraul Casimcea, in perimetrul

localitatii Casimcea a depasit cotele de inundatie cu peste 3 m.

Produsele de eroziune sunt transportate foarte putin pana la baza pantei si

sunt acoperite cu o cuvertura groasa de depozite loessoide si deluvial - proluviale,

care mascheaza depozitele mai vechi stancoase si estompeaza neregularitatile

reliefului. Din aceasta cauza rocile stancoase ale substratului apar la zi numai pe

crestele dealurilor sau in lungul versantilor abrupti ai paraielor din regiune, unde

depozitele loessoide au grosimi reduse.

In anul 2008, in cadrul laboratorului S.G.A.Tulcea s-au efectuat analize

conform normativului de referinta din Ordinul 161/2006 asupra paraului Casimcea

rezultand urmatoarea incadrare:

- parau Casimcea – clasa a III-a de calitate (exceptie fac indicatorii:CCO-Cr-

clasa IV si azotati, azot total - clasa V)

Ape subterane

In toate forajele executate nu s-au intalnit infiltratii de apa pe intervalele

investigate. Este cunoscut faptul ca zona Dobrogei Centrale este foarte saraca in

acumulari de apa subterana din cauza conditiilor hidrogeologice nefavorabile

(lipsa formatiunilor poros permeabile acumulative).

Apele subterane sunt, in partea de sud, la adancimi mari si slabe calitativ, iar

in partea de nord, mai bogate cantitativ, datorita acumularii lor in patura detritica.

Avand in vedere ca tipul de obiectiv promovat nu implica utilizarea de apa

subterana si nici injectarea in subteran a oricarui tip de substante ce ar putea afecta

calitatea panzei freatice, tinand cont de adancimile mari la care se regaseste panza

freatica, consideram ca nu exista efecte asupra calitatii apei subterane in zona

amplasamentului.






95

4.1.2. Alimentarea cu apa

In zona amplasamentului propus nu exista retea de apa.

Instalatia propusa nu consuma apa, pe perioada de functionare a parcului

eolian. Pe perioada realizarii lucrarilor de constructie, nu se prevede realizarea unei

organizari de santier pe suprafata parcului studiat.

Protectia calitatii apelor

Investitia nu este sursa de poluare pentru ape.

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa


Motivarea metodei propuse de alimentare cu apa

NU ESTE CAZUL.

Masuri de imbunatatire a alimentarii cu apa

NU ESTE CAZUL.

Motivarea folosirii apei potabile subterane in scopuri de productie, daca

este cazul

NU ESTE CAZUL.

Alti utilizatori de apa curenti sau prognozati in zona de impact a activitatii

propuse

NU ESTE CAZUL.






96

4.1.3. Managementul apelor uzate

Ape menajere

In zona nu exista retea de canalizare.

In ceea ce priveste turbinele, nu vor exista evacuari de ape uzate, deoarece

nu exista consum de apa in timpul functionarii acestora.

Nu vor exista deversari de ape pe amplasamentul analizat.

Canalizarea pluviala

Apele pluviale (conventional curate) cazute pe teren se infiltreaza sau se

scurg gravitational.

Alte masuri pentru micsorarea cantitatii de ape uzate si de poluanti, etc.


Sistemul de colectare a apelor uzate

Functionarea obiectivului nu se constituie in sursa de ape uzate.

Conditii tehnice pentru evacuarea apelor uzate in reteaua de canalizare a

altor obiective economice

NU ESTE CAZUL.

Indicatori ai apelor uzate, concentratii de poluanti

NU ESTE CAZUL.

Instalatii de preepurare si/sau epurare, daca exista: capacitatea statiei si

metoda de epurare folosita

NU ESTE CAZUL.






97

Gospodarirea namolului rezultat

NU ESTE CAZUL.

4.1.4. Prognoza impactului

In timpul lucrarilor de constructii

In timpul desfasurarii lucrarilor de constructii se pot considera surse de

poluare ale apelor doar posibilele scurgeri de lubrefianti sau carburanti care ar

putea rezulta datorita functionarii utilajelor de constructie si celorlalte mijloace de

transport folosite in timpul constructiei parcului eolian.

Aceste scurgeri, datorate unor cauze accidentale, pot fi evitate prin utilizarea

unui pat de nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile, care ulterior este colectat

intr-un recipient metalic acoperit si valorificat la statia de obtinere a mixturilor

astfaltice, astfel incat sa nu se polueze nici solul si nici eventual apele subterane

(cantonata la peste 10 m adancime).

Operatiile de schimbare a uleiului pentru mijloacele de transport se vor

executa doar in locuri special amenajate, de catre personal calificat, prin

recuperarea integrala a uleiului uzat, care va fi predat pentru reutilizare/

valorificare / eliminare.

Reziduurile menajere vor fi in cantitate extrem de redusa si pentru a evita

orice contact cu ambientul vor fi precolectate in recipienti etansi si transportati in

spatii special amenajate, iar ulterior la depozitul de deseuri autorizat. Un alt posibil

impact asupra apei subterane, l-ar putea constitui activitatea de executare a

lucrarilor de constructii: drumuri, fundatii turbine eoliene, statii electrice, retele

electrice, dar data fiind adancimea la care se gaseste apa subterana si configuratia

litologica a terenului, ca si respectarea normelor de constructie in vigoare, riscul de

contaminare este aproape nul.

Obiectivul analizat nu implica utilizarea de apa subterana si nici injectarea in

subteran a oricarui tip de substante ce ar putea afecta calitatea panzei freatice. In






98

plus, tinand cont de adancimile mari la care se regaseste panza freatica, consideram

ca nu se vor cuantifica efecte asupra calitatii apei subterane in zona

amplasamentului.

In lipsa amplasarii unei organizari de santier pe terenul analizat se reduc

sursele potentiale generatoare de ape uzate.

Nu va exista un impact cumulat semnificativ asupra apelor de suprafata

provocat de realizarea lucrarilor de executie a parcurilor eoliene din zona analizata,

deoarece metodele de lucru sunt practic de tip uscat (exceptie facand doar betonul

turnat la fundatiile eolienelor, dar care se realizeaza doar punctual), iar locatia

turbinelor eoliene nu intersecteaza luciuri sau cursuri de apa.

In ceea ce priveste impactul rezidual consideram ca acesta nu va exista la

nivelul ansamblului eolian tinand cont de faptul ca specificul investitiei nu

presupune utilizarea unor surse de apa de suprafata sau subterane, evacuarea de ape

uzate sau deseuri de orice fel in apa de suprafata sau subterana, etc..

In timpul functionarii

In timpul functionarii, turbinele nu vor avea impact asupra factorului de

mediu apa. Investitia nu este sursa de poluare pentru ape, nu utilizeaza apa in

perioada de functionare, nu necesita personal permanent pe amplasamentul

analizat, nu necesita existenta facilitatilor igienico-sanitare. Nu va exista impact

direct, pe termen mediu sau lung asupra factorului de mediu apa

Apele pluviale (conventional curate) cazute pe teren se infiltreaza in teren,

sau se scurg gravitational. In zona nu exista retea de canalizare.

In concluzie se pot considera poluante doar posibilele scurgeri accidentale

de lubrefianti si carburanti rezultate din activitatile de transport aferente

indeplinirii sarcinilor obiectivului in discutie. Insa impactul produs de aceste

scurgeri va fi evitat prin masurile expuse anterior (ex:utilizarea patului de nisip,

dispus in zonele cele mai vulnerabile).






99

In ceea ce priveste impactul cumulat al parcurilor eoliene din comuna

Casimcea, mentionam ca in timpul functionarii, turbinele nu vor avea impact

asupra factorului de mediu apa, deoarece investitia nu genereaza surse de poluare

pentru apa.

4.1.4.1. Impactul secundar asupra componentelor de mediu, cauzat de

schimbari previzibile ale conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale

amplasamentului

NU ESTE CAZUL.

4.1.4.2. Calitatea apei receptorului dupa descarcarea apelor uzate,

comparativ cu conditiile prevazute de legislatia de mediu in vigoare

NU ESTE CAZUL.

4.1.4.3. Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apa si

asupra zonelor de coasta, provocat de apele uzate generate si evacuate

NU ESTE CAZUL.

4.1.4.4. Folosinte de ape (zone de recreere, prize de apa, zone protejate,

alti utilizatori) in zona de impact potential provocat de evacuarea apelor

uzate

NU ESTE CAZUL.

4.1.4.5. Posibile descarcari accidentale de substante poluante in corpurile

de apa (descrierea pagubelor potentiale)

Posibilele descarcari accidentale de carburanti si lubrifianti, (spre exemplu:

spargeri de conducte de alimentare a motoarelor mijloacelor de transport) se vor

evita prin utilizarea unui pat de nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile, care






100

ulterior va fi colectat intr-un recipient metalic acoperit si valorificat la statia de

obtinere a mixturilor astfaltice, in asa fel incat sa nu se polueze nici solul si nici

eventual apele subterane situate la peste 10 m adancime.

4.1.4.6. Impactul transfrontiera

NU ESTE CAZUL.

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului

In timpul constructiei obiectivului

Este interzisa deversarea de ape rezultate pe perioada constructiei in spatiile

naturale existente in zona.

Deseurile vor fi adunate in containere speciale si transportate in locuri

special amenajate.

In perioada de functionare

Dat fiind ca adancimea la care se gaseste panza freatica este de peste 10 m,

iar cantitatile de deseuri din timpul perioadei de functionare sunt mici si gestionate

corespunzator, in timpul reviziilor tehnice periodice, pericolul ca functionarea

turbinelor sa aiba un impact asupra apei subterane este inexistent.

4.1.5.1. Masuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor

cantitative ale corpurilor de apa

NU ESTE CAZUL.

4.1.5.2. Alte masuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de apa si

a zonelor de mal ale acestora

NU ESTE CAZUL.






101

4.1.5.3. Zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica in

jurul surselor de apa, lucrarilor de captare, al constructiilor si instalatiilor

de alimentare cu apa potabila, zacamintelor de ape minerale utilizate

pentru cura interna, al lacurilor si namolurilor terapeutice, conform

Hotararii de Guvern nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale

privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara

NU ESTE CAZUL.

4.1.6. Harti si desene la capitolul “APA”

NU ESTE CAZUL.

4.1.6.1. Plan de situatie, cu indicarea surselor de alimentare cu apa, retele

de alimentare, statii de tratarea apelor uzate, lovul de evacuare a apelor

uzate, centuri si zone de protectie a corpurilor de ape de suprafata, zone de

protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica

NU ESTE CAZUL.

4.1.6.2. Pentru obiectivele/proiectele din agricultura – amplasamente ale

utilizarii de namoluri si ingrasaminte naturale, amplasamente propuse

pentru prelevarea de probe si efectuarea de masuratori asupra apelor de

suprafata

NU ESTE CAZUL.

4.2. AERUL

4.2.1. Conditii de clima si meteorologice pe amplasament / zona

Clima judetului Tulcea – este continental excesiva, cu precipitatii reduse

(sub 400 mm/an), cu umiditate atmosferica ridicata in zona deltei, veri calduroase,

ierni reci, marcate adesea de viscole, amplitudini mari de temperatura (66,3 0C)






102

Apropierea de zona continentala a Rusiei aduce aer rece care vine de la nord-est

spre sud-vest, rezultand un vant numit Crivat, care aduce ierni foarte reci,

cateodata inghetand chiar Dunarea si Delta pe o perioada de doua-trei luni. In vara

vanturile puternice aduc aer cald si uscat care usuca pamantul si transforma solul in

praf. Temperaturile sunt mai scazute in vest, in zona de deal, in timp ce pe tarm

(Sulina), briza marii aduce aer cald si umed, inregistrandu-se cele mai ridicate

temperaturi pe timp de iarna din tara.

Valorile medii lunare ale temperaturii inregistrate de cele 4 statii meteo de la

nivelul judetului Tulcea in anul 2009, se prezinta astfel:

Statia meteo

ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

Corugea -0.4 1.6 4.3 10.6 16 20.8 23.6 21.7 17.7 12.3 7 0.8 Jurilovca 0.8 2.7 5.1 10.8 16.6 21.4 24.8 22.5 18.3 13.4 8.2 2.2 Sulina 1.9 3.1 5.4 11.1 16.8 21.5 24.2 22.7 19.2 14.7 9.4 4.1 Tulcea 0.8 3.1 5.3 11.3 17.1 21.6 24.5 22 18.2 13.3 7.7 1.1






103

Temperaturile extreme, precum si mediile anuale, in anul 2009 au inregistrat urmatoarele valori:

Statia meteo

Media anuala (oC)

Minima anuala (oC) / data

Maxima anuala (oC) / data

Tulcea 11,3 -13,1 /01.01.2009 35,4 /24.07.2009 Sulina 12,2 -11,2 /09.01.2009 36,2 /17.07.2009 Corugea 12,8 -7,7 /09.01.2009 31,6 /18.07.2009 Jurilovca 12,2 -12,6 /04.01.2009 36,8 /24.07.2009

Cantitati de precipitatii inregistrate la nivelul judetului Tulcea (l/mp) in anul

2009: Statia meteo

ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

Corugea 34.6 31.8 30.6 21.3 36.3 23.7 133.3 4.7 63 29.3 8.9 67 Jurilovca 26.1 13.9 26.2 17.5 28.2 8.7 52 13.5 41.3 17.1 9 88.4 Sulina 11.8 10.3 13.5 1.2 17.6 23 39.6 7.8 14.8 43.1 4.4 113.6 Tulcea 42.4 19.5 31.6 6.4 26.2 7.2 131.3 6.8 40 49 10.7 112.4

Cantitatea totala de precipitatii (l/mp) si cantitatile maxime de precipitatii

(l/mp) inregistrate in anul 2009:

Statia meteo Cantitatea totala de precipitatii Maxima in 24 ore si data Tulcea 484.5 34.3 /31.07.2009 Sulina 341.9 37 /12.07.2009 Corugea 300.7 21 /12.07.2009 Jurilovca 483.5 58.7 /16.07.2009

Pentru vânt, directia predominanta, precum si viteza medie anuala,

inregistrate la nivelul judetului Tulcea, in anul 2009, sunt prezentate in tabelul urmator:

Statia meteo Directia predominanta Viteza medie anuala (m/s)

Tulcea E 4.3m/s Sulina N 4.0m/s Corugea S 5.8m/s Jurilovca N,NV 2.6m/s

Ca fenomene deosebite, notam ploile torentiale insotite de intensificari

puternice ale vantului, cu aspect de vijelie si insotite de descarcari elecrice din luna

septembrie 2009.






104

Clima perimetrului cercetat este temperat-continentala, avand urmatoarele

valori: temperatura medie anuala +11,2°C, temperatura minima absoluta -25,0°C,

temperatura maxima absoluta +38,5°C.

Valorile principalilor parametri climatici sunt:

• nebulozitatea cea mai redusa din tara;

• 70 zile cu cer senin;

• 125-135 kcal/cm an radiatie solara

• in ianuarie: -1grade C, -1.5 grade C

• in iulie: 21 grade C, 22 grade C

• cantitate redusa de precipitatii: vara

• evaporarea: mare de la suprafata apei favorizata si amplificata de vanturile

puternice si frecvente.

Precipitatiile medii anuale au valoarea de 378,8 mm si reprezinta media

valorilor inregistrate de-a lungul a 10 ani.

Repartitia precipitatiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel: iarna 83,4

mm, primavara 86,0 mm, vara 108,5 mm; toamna 100,9 mm. Sunt considerate "cu

precipitatii" toate zilele in care apa cazuta sub forma de ploaie, lapovita, grindina,

ninsoare, etc. a totalizat mai mult de 0,1 mm.

Directia predominanta a vanturilor este cea nordica (21,5%) si vestica

(12,7%). Calmul inregistreaza valoarea procentuala de 15,2%, iar intensitatea

medie a vanturilor la scara Beaufort are valoarea de 2,4 – 4,3 m/s.

Adancimea maxima la inghet este de 0,70 m, iar frecventa medie a zilelor de

inghet cu T≤ 0°C este de 68,9 zile/an.

Fenomene electrice

Miscarile convective ale maselor de aer instabile produse in furtunile

atmosferice genereaza fenomene electrice insotite de fulgere si tunete. Numarul






105

mediu anual cu zile de fulgere si tunete este de cca. 12. Aceste procese sunt

frecvente in lunile mai-iunie.

4.2.2. Surse si poluanti generati

Activitatile desfasurate in zona sunt in general activitati agricole si

agrozootehnice.

Traficul este definit de circulatia pe DN 22A care strabate amplasamentul.

Acidifierea atmosferei este provocata, in principal, de compusii ce contin sulf si

azot, iar acestia se formeaza in urma emisiilor in atmosfera, de dioxid de sulf

(SO2), oxizi de azot (NOx) si amoniac (NH3), una din surse fiind traficul /

transportul rutier.

Tinand cont de ariditatea zonei, in timpul lucrarilor agricole se disloca o

cantitate apreciabila de pulberi ce se transfera catre atmosfera, situatie vizibila pe

durata campaniilor agricole.

Se adauga si efectele naturale datorate climei secetoase, vanturilor de

intensitate medie si mare, fenomenului de eroziune avansata.

In zona studiata, calitatea aerului este influentata de traficul auto, de

activitatile desfasurate de utilajele agricole. Nu sunt date disponibile rezultate din

monitorizarea efetuata de autoritarile publice privind calitatea aerului in zona

analizata. Se poate trage concluzia ca pe perioada lucrarilor agricole se intensifica

generarea de pulberi sedimentabile si pulberi respirabile precum si a poluantilor

caracteristici arderii combustibililor, in restul anului calitatea aerului este

influentata de pulberile generate de eroziunea naturala, avand in vedere ca este o

zona vantoasa ce asigura totodata si o buna dispersie pentru orice tip de poluare

atmosferica.






106

4.2.3. Surse si poluanti generati

In timpul executiei lucrarilor de constructie

Sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt

surse la sol, deschise (cele care implica manevrarea materialelor de constructii si

prelucrarea solului) si mobile (utilaje si autocamioane – emisii de poluanti). Toate

aceste categorii de surse sunt nedirijate, fiind considerate surse de suprafata.

O proportie insemnata a acestor lucrari include operatii care se constituie in

surse de emisie a prafului.

Este vorba despre operatiile aferente manevrarii pamantului, materialelor

balastoase si a cimentului/astfaltului, precum si despre cele aferente perturbarii

suprafetei terasamentului.

Acestea sunt:

• sapaturi, incluzand:

- excavarea si strangerea pamantului si balastului in gramezi;

- incarcarea pamantului in basculante;

• umpluturi, care includ procese ca:

- descarcarea materialului (pamant, balast) din basculante;

- imprastierea materialului;

- compactarea materialului;

• infrastructura - lucrari suplimentare.

Poluantul specific operatiilor de constructie prezentate anterior este

constituit de particule cu un spectru dimensional larg, incluzand si particule cu

dimensiuni aerodinamice echivalente de 10μm (pulberi respirabile).

Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta,

depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile

meteorologice.

O sursa de praf suplimentara este reprezentata de eroziunea vantului,

fenomen care insoteste lucrarile de constructie. Fenomenul apare datorita






107

existentei, pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren neacoperite

expuse actiunii vantului.

Alaturi de aceste surse de impurificare a atmosferei, in aria de desfasurare a

lucrarilor exista a doua categorie de surse, si anume utilajele cu ajutorul carora se

efectueaza lucrarile:

• buldozere;

• excavatoare;

• sisteme de transport.

Utilajele, indiferent de tipul lor, functioneaza cu motoare Diesel, gazele de

esapament evacuate in atmosfera continand intregul complex de poluanti specific

arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili

nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3),

particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice

policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).

In vederea analizarii emisiilor de poluanti in atmosfera din aria pe care se

vor desfasura lucrarile si a cantitatii acestora, se iau in considerare urmatoarele

elemente:

• categoriile de lucrari ce urmeaza a fi executate;

• cantitatile de materiale (pamant, balast, ciment/astfalt) manevrate pe

categorii de lucrari;

• intensitatea lucrarilor;

• numarul de kilometri parcursi si viteza autovehiculelor;

• durata lucrarilor/perioada de functionare a sursei.

• tehnologia de fabricatie a motorului;

• puterea motorului;

• consumul de carburant pe unitatea de putere;

• capacitatea utilajului;

• varsta motorului/ utilajului.






108

Particulele rezultate din gazele de esapament de la utilaje se incadreaza, in

marea lor majoritate, in categoria particulelor respirabile.

Particulele cu diametre ≤ 15 μm se regasesc in atmosfera ca particule in

suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol.

In general, sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice obiectivului

sunt surse la sol sau in apropierea solului, deschise (cele care implica manevrarea

pamantului) si mobile. Caracteristicile surselor si geometria obiectivului inscriu

amplasamentul, in ansamblu, in categoria surselor de suprafata si liniare.

In ceea ce priveste nivelul de zgomot, pentru utilajele folosite in constructii

puterile acustice asociate sunt: buldozer – cca. 80- 115dB(A); incarcatoare Wolla –

cca. 80-112dB(A); excavatoare –cca. 80-117dB(A); compactoare –cca.105dB(A);

basculante- cca. 80- 107dB(A).

Suplimentar nivelului acustic, utilajele de constructie cu mase proprii mari,

constituie surse de vibratii in timpul deplasarilor lor sau prin activitatea

desfasurata. Astfel, a doua sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de

circulatia mijloacelor de transport. Pentru transportul pamantului, betonului,

balastului etc. se vor folosi autovehicule grele, cu sarcina mai mare de cateva tone.

Nivelul echivalent de zgomot la transport este determinat de volumul traficului in

zona, structura fluxului de vehicule, conditiile meteorologice, etc.

In timpul functionarii obiectivului

NU EXISTA surse de poluare a aerului in timpul functionarii obiectivului.

4.2.4. Prognozarea poluarii aerului


In timpul desfasurarii lucrarilor de constructie calitatea factorului de mediu

“aer” va fi influentatat de utilajele si mijloacele de transport, care functioneaza cu






109

motorina. Acestea vor emite in timpul functionarii SOx, CO, NOx, particule si

hidrocarburi.

Nivelul emisiilor de poluanti al utilajelor si mijloacelor de transport de pe

santier este sub maximele admise, acesta fiind verificat periodic prin inspectiile

tehnice obligatorii. Concentratia emisiilor de gaze de esapament ca urmare a

functionarii simultane a mai multor utilaje se apreciaza ca nu va atinge valori

ridicate datorita dispunerii geografice si topografiei amplasamentului si a regimului

eolian intens ce caracterizeaza zona analizata.

In conformitate cu Ordinul nr. 462/1993 al MAPPM, factorii de emisie

pentru motoarele Diesel sunt, in kg/1000 l, urmatoarele:

SOx CO NOx particule hidrocarburi 3,24 27,00 44,40 1,56 4,44

Pentru un consum de motorina specific de 30 l/h, au rezultat emisii pe care

le-am comparat cu limitele maxim admise prin sus-mentionatul Ordin: SOx CO NOx particule hidrocarburi

97,20 g/h fata de 5.000 g/h

810,00 g/h fata de limita nespecificata

1.322,20 g/h fata de 5.000 g/h

6,80 g/h fata de 500 g/h

133,20 g/h fata de 3.000 g/h

Rezulta ca aceste concentratii sunt foarte mici in comparatie cu

concentratiile maxim admise.

Lateral cailor de circulatie si fronturilor de lucru, concentratiile de poluanti

scad pe masura departarii de sursa, la 20 – 30 m distanta reprezentand 50% si la 50

m circa 30% din cele emise. La circa 100 m distanta concentratiile de poluanti in

aer sunt neglijabile (sub 10% din cele de la sursa).

Aceste utilaje pot functiona in cateva loturi, grupate cate 2-3 la o pozitie de

lucru (dar lucrand alternativ), deci dispersate in diferite zone. Exista asadar un

decalaj in spatiu.

Dar exista si un decalaj in timp, lucrarile fiind atacate dupa un grafic care

tine cont de multi factori (de exemplu posibilitatea de a face sapaturi in anumite






110

zone doar in perioadele aprobate de municipalitate, existenta materialelor si a fortei

de munca, intreruperea circulatiei in anumite zile din saptamana si la anumite ore

etc.).

Regimul emisiilor acestor poluanti este, ca si in cazul emisiilor de praf,

dependent de nivelul activitatii si de operatiile specifice, prezentand o variabilitate

substantiala de la o zi la alta, de la o faza la alta a procesului.

Se mentioneaza ca surselor de emisie deschise, nedirijate nu li se pot asocia

concentratii in emisie si nu pot fi evaluate in raport cu normative referitoare la

emisii.

In ceea ce priveste zgomotul, STAS-ul nr. 10009-88 (Acustic urbana) -

tabelul nr. 3 - admite un nivel de zgomot intre 60 db(A) - pentru strazi de categoria

IV- si de 75- 85 db(A) - pentru strazi de categoria I.

Pentru muncitori si pentru trecatorii care se afla la mica distanta, zgomotul

produs de aceste utilaje este poluant.

In ceea ce priveste vibratiile, desi exista motiv ca ele sa se produca urmare a

folosirii utilajelor grele, urmare a geologiei amplasamentului, tipului lucrarilor de

constructie (inclusiv amenajare de drumuri ale caror straturi pot avea rol de

intrerupere a vibratiilor utilajelor) si distantei pana la receptor (zona rezidentiala),

se poate considera ca nu se vor inregistra niveluri importante de intensitate a

vibratiilor.

Daca se vor respecta tehnologia de construire impusa prin proiect, respectiv

legislatia in domeniu, in perioada executarii lucrarilor impactul asupra factorului

de mediu aer va fi nesemnificativ.

Pe termen scurt, pe perioada excavarilor in vederea realizarii fundatiilor se

va inregistra impact pe termen scurt asupra calitatii aerului prin inregistrarea la

punctul decopertarii a emisiilor de pulberi generate de managementului pamantului

excavat, cat si gaze de esapament generate de utilajele folosite. Zona vantoasa

asigura o dispersie buna a acestor poluanti, iar distanta pana la localitatea






111

Casimcea coroborata cu viteza predominanta a vantului (dinspre nord) sunt factori

care pot confirma faptul ca la nivelul populatiei nu exista riscul inregistrarii unei

deteriorari a calitatii aerului. Nu se cuantifica efecte pe termen mediu sau lung

asupra factorului de mediu aer urmare a perioadei de constructie a obiectivelor

propuse prin proiect.

Avand in vedere conditiile de dispersie din zona amplasamentului

consideram ca la finalizarea obiectivului, nu va exista un impact rezidual asupra

calitatii aerului din zona, urmand sa se pastreze factorii de presiune existenti

inainte de realizarea parcului eolian.

Nu exista un impact cumulat semnificativ provocat de realizarea lucrarilor

de constructie a ansamblului eolian asupra factorului de mediu aer. Faptul ca

ansamblul de parcuri eoliene are beneficiari diferiti si termene de realizare a

lucrarilor de constructii diferite, reprezinta un avantaj prin faptul ca utilajele de

constructii folosite in aceasta perioada nu vor functiona simultan pentru toate

parcurile, iar modul de lucru punctual pentru fiecare turbina in parte nu cumuleaza

pe unitate de timp efectele lucrarilor de constructie.


Dupa construire functionarea obiectivului nu reprezinta sursa de emisii

poluante pentru aer.

In ceea ce priveste nivelul de zgomot, turbina eoliana utilizata este o eoliana

putin zgomotoasa la viteze nominale, si mult mai putin zgomotoasa la viteze

scazute comparativ cu alte tipuri de turbine. Poate fi construita sa functioneze in

diferite regimuri configurabile in functie de cerintele de zgomot ale zonei. Turbina

are un sistem automat de orientare al rotorului dupa directia vantului in combinatie

cu sistemele OptiTip si OptiSpeed de modificare a unghiului palelor pentru a

mentine constanta (la viteze mari ale vantului) si optimiza (la viteze mici ale






112

vantului) puterea generata. De asemenea, cele doua sisteme ajuta la minimizarea

nivelului de zgomot al turbinei.

La viteze ale vantului in jurul valorii de 8 m/s si peste, in general devine o

problema nesemnificativa in dezbaterea problemei emisiilor de sunet a turbinelor

eoliene, deoarece sunetul ambiental va masca in general complet orice sunet de

turbina.

Nu exista un impact cumulat asupra factorului de mediu aer, provocat de

functionarea parcurilor eoliene datorita specificului acestora. De asemenea, in

timpul functionarii obiectivelor, interventiile pentru verificarea turbinelor au loc la

intervale mari de timp si se realizeaza pe drumurile amenajate.

4.2.5.Masuri de diminuare a impactului


Masurile pentru emisiile de particule sunt masuri de tip operational,

specifice acestui tip de surse.

Excavarea pentru realizarea fundatiei si a santurilor pentru cabluri electrice

se va executa cu mijloace mecanice, depozitarea materialului efectuandu-se in zone

special amenjate.

Pentru a se limita poluarea atmosferei cu praf, materialul se va transporta in

conditii care sa asigure acest lucru prin stropirea materialului, acoperirea acestuia,

etc.

Pe timpul depozitarii se vor stropi depozitele de sol pentru a impiedica

poluarea factorului de mediu aer cu pulberi sedimentabile.

Etapele din procesul tehnologic care produc mult praf (de exemplu

umpluturile de pamant) vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau se va

realiza o umectare mai intensa a suprafetelor.

Drumurile vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa pentru

a se reduce praful. In cazul transportului de pamant, in special la realizarea






113

drumurilor, se vor prevedea pe cat posibil trasee situate chiar pe corpul umpluturii,

astfel incat pe de-o parte sa se obtina o compactare suplimentara, iar pe de alta

parte pentru a restrange aria de emisii de praf si gaze de esapament.

De asemenea manipularea materialelor de constructie pulverulente, in timpul

lucrarilor de constructie, se va face astfel incat pierderile in atmosfera sa fie

minime.

Se vor efectua verificari periodice, conform legislatiei in domeniu, pentru

utilajele si mijloacele de transport implicate in lucrarile de constructie, astfel incat

acestea sa fie in stare tehnica buna si sa nu emane noxe peste limitele admise. Se

recomanda folosirea de utilaje si echipamente moderne, tinand cont de tendinta

mondiala de fabricare a unor motoare cu consum redus de carburant pe unitatea de

putere si control restrictiv al emisiilor.


NU ESTE CAZUL






114

4.2.5. Harti si desene la capitolul „Aer”

4.2.5.1. Harta potentialului eolian al Romaniei

4.3. SOLUL

4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante

In judetul Tulcea ponderea principala o detin terenurile agricole (42,84%),

urmate de terenurile aflate permanent sub apa (40,29%) si terenurile cu destinatie

forestiera (12,29%).

Terenurile aferente localitatilor urbane si rurale precum si cele cu destinatii

speciale ocupa 4,58% din suprafata judetului.






115

Suprafata Categoria de folosinta ha % Terenuri agricole 363.941 42,84 Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera 104.508 12,29 Constructii si curti 8.458 0,99 Drumuri si cai ferate 7.486 0,88 Ape, balti, lacuri 342.366 40,29 Alte suprafete 23.116 2,71 TOTAL 849.875 100,00

Repartitia terenurilor pe tipuri de folosinta - 2009

In judetul Tulcea ponderea principala o detin terenurile agricole (42,84%),

urmate de terenurile aflate permanent sub apa (40,29%) si terenurile cu destinatie

forestiera (12,29%).

Solurile din judetul Tulcea reprezinta rezultatul actiunii conjugate a

factorilor pedogenetici naturali si antropici asupra rocilor pe care le-a transformat

atat de intens incat acestea au capatat capacitatea de a retine apa si elementele

nutritive pe care le pune treptat la dispozitia plantelor. In general, in majoritatea

cazurilor, roca mama parientala este loessul, ca rezultat al fenomenului de

dezagregare si alterare. Materia anorganica care a contribuit la pedogeneza a fost

produsa de vegetatia de stepa care sub actiunea microflorei a produs humuficare

care desi in procent mic, este foarte apreciata calificativ. Diversitatea tipurilor de

sol rezulta din faptul ca aici se regasesc atat urme din cel mai vechi pamant al

Europei (lantul Hercinic) cat si cel mai tanar pamant al tarii (Delta Dunarii).

Strans corelate cu rocile, clima, vegetatia si solurile prezinta o raspandire

zonala. Astfel, specifice sunt solurile argiloiluviale (formate prin depunere) si

solurile brune si brun-roscate; in restul teritoriului sunt caracteristice, detinand

ponderea cea mai mare, cernoziomurile de fertilitate ridicata. Dintre solurile

azonale, specifice sunt lacovistele (soluri hidromorfe) si saraturile (soluri

halomorfe).






116

In podisul Casimcea exista mai multe asocieri de tipuri de soluri:

Solurile balane, cu diferite subtipuri sunt formate de depozitele loessoide cu

structuri acvifere situate pana la 20 mm adancime.

Cernoziomurile se gasesc pe cea mai mare parte a suprafetei podisului, fiind

caracteristica stepei dobrogene.

Au o fertilitate ridicata si solurile castanii de padure xerofile si sublocuri.

In lungul vaii Casimcea pe calcare cretacice s-au dezvoltat rendzinele brune

precum si solurile neevoluate de tipul litosolurilor.

Solurile dominante sunt cernoziomurile (46%), soluri balane (18%), cenusii

de padure (5,7%), cernoziomuri levigate si rendzine - restul.

Pe amplasamentul vizat de proiect solul vegetal se regaseste in plaja de

adancimi 0,00 - 0,40 m.

Solul vegetal din zona analizata este sensibil influentat de climatul

predominant secetos, astfel in sezonul cald particulele fine de sol pot fi transportate






117

de vant. Din acest punct de vedere, nivelul calitativ al solului nu este unul foarte

ridicat, fiind necesar un aport suplimentar de apa si nutrienti pentru dezvoltarea

culturilor agricole.

Terenul vizat pentru realizarea parcului eolian are folosinta de teren arabil.

Calitatea terenurilor agricole cuprinde atat fertilitatea solului, cat si modul de

manifestare a celorlalti factori de mediu fata de plante. Din acest punct de vedere,

terenurile agricole se grupeaza in cinci clase de calitate, diferentiate dupa nota

medie de bonitare. Terenul analizat este incadrat, in baza studiilor agrochimice si

pedologice conduse de ASPA Tulcea in zona Casimcea, in clasa a III-a de calitate

(intre 41-60 puncte de bonitare).

Aceasta semnifica un sol mijlociu fertil, moderat afectat de fenomene de

degradare, in conditii de temperatura si precipitatii moderate.

In zona calitatea solului este influentata de factori naturali (eroziune eoliana,

zona arida) si de factori antropici (lucrari agricole, aplicare de substante de uz

agricol etc.)

Repartitia solurilor pe categorii de folosinte in judetul Tulcea

In functie de destinatie terenurile se clasifica in:

terenuri cu destinatie agricola;

terenuri cu destinatie forestiera;

terenuri aflate permanent sub ape;






118

terenuri din intravilan aferente localitatilor urbane si rurale pe care sunt

amplasate constructiile, alte amenajari ale localitatilor, inclusiv,

terenurile agricole si forestiere;

terenuri cu destinatii speciale, cum sunt cele folosite pentru transporturile

rutiere, feroviare, navale si aeriene, plajele, rezervatiile, monumentele

naturii, ansamblurile si siturile arheologice si istorice etc.

4.3.2. Conditii chimice din sol

Aplicarea ingrasamintelor este un factor important, care determina cresterea

productivitatii plantelor si a fertilitatii solului, dar folosirea lor fara a se lua in

considerare natura solurilor, conditiile meteorologice concrete si necesitatile

plantelor pot provoca dereglarea echilibrului ecologic (in special prin acumularea

nitratilor). Ingrasamintele chimice contin elemente nutritive care completeaza

rezerva de substante nutritive, in forme usor asimilabile in scopul fertilizarii solului

si cresterii productiei vegetale. Cresterea productiei agricole a condus in timp la

reducerea rezervelor de substante nutritive disponibile plantelor. Cunoasterea starii

de fertilitate a solului permite aplicarea rationala, corecta si echilibrata a

ingrasamintelor chimice, evitandu-se aparitia excesului de azotati si fosfati care au

efect toxic asupra microflorei din sol si duce la acumularea in vegetatie a acestor

elemente.

Din cauza ariditatii, cantitatea de substante acumulata la partea superioara a

solului este mica, in special pentru ca vegetatia este mai saracacioasa si, ca urmare,

masa de substanta organica ramasa la suprafata solului este mai mica dar si pentru

ca mineralizarea acestei substante se face mai rapid ca urmare a temperaturii

ridicate.

In judetul Tulcea, in cursul anului 2009 pentru fertilizarea suprafetelor

agricole s-au folosit atât ingrasaminte chimice cât si ingrasaminte naturale in

cantitatile prezentate in tabelul urmator:






119

Ingrasaminte chimice folosite (tone substanta activa)

Anul

Azotoase Fosfatice Potasice Total

Suprafata fertilizata

(ha) 2009 16043 6399 170 22612 95396

Situatia utilizarii ingrasamintelor chimice in anul 2009

In categoria ingrasamintelor naturale se include o serie de reziduuri organice

– dejectii solide si lichide ale animalelor, reziduuri vegetale reprezentate de

tulpinile si frunzele ramase dupa recoltarea unor plante, precum si toata masa

vegetala de la plante cultivate special pentru a fi incorporate in sol ca ingrasamânt.

In aceasta categorie se include si turba, utilizata ca atare sau sub forma de compost.

Pentru obtinerea unei eficiente superioare, se impune diferentierea fertilizarii dupa consumul plantelor in diferite elemente, dupa capacitatea acestora de a asimila sarurile nutritive din sol si dupa insusirile tipului de sol.

4.3.3. Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante Studiile pedologice si agrochimice efectuate de OSPA Tulcea, au aratat

faptul ca terenurile agricole ale judetului sunt afectate intr-o masura mai mare sau

mai mica de una sau mai multe restrictii, conducând la deteriorarea caracteristicilor

si functiilor solurilor, respectiv a capacitatii bioproductive.

Aceste restrictii sunt determinate fie de factori naturali (clima, forme de

relief, etc.), fie de actiuni antropice agricole si industriale. Principalele restrictii ale

calitatii solului sunt prezentate in tabelul :

Suprafete afectate de factori limitativi ai capacitatii productive in anul 2009 Denumirea factorului Suprafata afectata - ha total arabil Seceta - din care 5068 5068 - amenajari pentru irigatii Exces periodic de umiditate in sol, din care 10114 10114 - amenajari de desecare-drenaj Eroziunea solului prin apa- din care 1072 1072 - cu amenajari antierozionale Eroziunea solului prin vant 18339 18339 Saraturarea solului- din care 15253 15253 - cu alcalinitate ridicata 15253 15253






120

Compactarea solului datorita lucrarilor necorespunzatore (”talpa plugului”)

Compactarea primara a solului Poluarea chimica a solului – din care - excesiv poluate - poluarea cu petrol si apa sarata - poluarea cu substante purtate de vant

In general lipsa de precipitatii si ingrasamintele chimice care nu sunt folosite

corespunzator afecteaza gradul de fertilitate al solurilor.

Saraturarea se manifesta in zonele in care apa freatica este deasupra

nivelului critic unde are loc o ascensiune a apelor freatice cu continut de saruri si

in urma fenomenului de evaporare, apa depune sarurile la suprafata solului sau la

nivelul de intrerupere a capilarelor. Acumularea sarurilor in sol impiedica

inmultirea bacteriilor fixatoare de azot si nitrificare prin actiune negativa.

Excesul de umiditate afecteaza calitatea solurilor incepând cu aratura care pe

un sol cu umiditate ridicata provoaca compactarea si tasarea acestuia. Excesul de

umiditate de pe suprafata de 10114 hectare determina luarea unor masuri de

ameliorare. In acest sens este necesara cresterea resurselor financiare pentru

efectuarea lucrarilor de ameliorare - cerinta majora a promovarii si dezvoltarii

agriculturii durabile.

Apa freatica - alaturi de precipitatii este elementul care diminueaza

favorabilitatea tuturor culturilor fara exceptie, motiv pentru care majoritatea

terenurilor din judet nu se incadreaza, in regim natural, in clasa I-a de calitate.

Reactia solului sau pH-ul solului - marea majoritate a solurilor au un pH

neutru( 6,8 – 7,2 ) slab alcalin. Chiar daca apar valori ale pH –ului mai mari de 9,

la adâncimi peste 50 cm, nu se produc diminuari drastice ale potentialului

productiv.

Gleizarea se manifesta pe terenurile cu apa freatica la mai putin de 1 – 1,25

m si care au cea mai mare parte a anului un exces de umiditate, cel putin in partea






121

inferioara a profilului si se manifesta prin aparitia unor pete ruginii, imprimate de

compusii de oxidare ai fierului.

4.3.4. Tipuri de culturi pe sol, din zona respectiva

Culturile de cereale si floarea soarelui sunt preponderente in judetul Tulcea,

acestea reprezentand in anul 2008 un procent de 77,18, din totalul culturilor. Din

acest procent cultura de grau si secara reprezinta 50,11%, cultura de porumb -

26,17%, iar cultura de floarea soarelui - 23,71%.

Extinderea culturilor de vita de vie, a pomilor fructiferi si a legumiculturii a

schimbat profilul restrans al agriculturii din regiunea analizata.

Diversitatea conditiilor naturale si antropice determina o variabilitate

ridicata a pretabilitatii solurilor pentru agricultura. Calitatea terenurilor agricole

cuprinde atat fertilitatea solului, cat si modul de manifestare al celorlalti factori de

mediu fata de plante.

Din acest punct de vedere, terenurile agricole se grupeaza in 5 clase de

calitate, diferentiate dupa nota de bonitare (clasa I; 81-100 puncte, clasa V-a; 1-20

puncte). Clasele de calitate stabilesc pretabilitatea acestora pentru folosinte

agricole.






122

4.3.5. Poluarea existenta; tipuri de poluanti si concentratii

Nu s-au inregistrat fenomene vizibile de poluare a solului in zona

amplasamentului vizat, aici desfasurandu-se cu preponderenta activitati agricole.

Singura sursa posibila de poluare identificata este traficul de pe drumurile de

exploatare din zona si de pe drumurile judetene. Conform studiilor de specialitate,

din totalul emisiilor poluante rezultate din trafic, cca. 40% se depun pe o distanta

de pana la 100m pe solul de pe ambele margini ale drumului. Trebuie amintit ca

plumbul datorat valorilor de trafic se acumuleaza in sol si persista timp indelungat,

dar debitele masice de plumb au scazut considerabil datorita implementarii

normelor europene privind utilizarea benzinei fara plumb. Solubilitatea si atasarea

metalelor grele in soluri sunt influentate de conditiile de oxidare, mai ales de

reactiile de adsorbtie si desorbtie, ca si de procesele de formare a compusilor din

care rezulta compusi complexi organici si minerali.

4.3.6. Surse de poluare a solurilor: surse de poluare fixe sau mobile ale

activitatii economice propuse (chimice, entomologice, parazitologice,

microbiologice, radiatii), tipuri si cantitati/concentratii estimate de

poluanti

In timpul executiei lucrarilor de constructii

Sursele de poluare a solului in faza de constructie sunt reprezentate de:

tehnologiile de constructie propriu-zise;

utilajele terasiere si cele de transport;

activitatea umana.

Tehnologiile de constructie propriu-zise.

Executia lucrarilor de realizare a obiectivelor date, constituie principalele

tipuri de activitati cu impact direct asupra solului si subsolului.






123

O executie neingrijita a lucrarilor poate antrena pierderi de materiale si

poluanti (ex: pierderi de carburanti si produse petroliere de la utilajele de

constructii si transport) care pot migra in sol.

Trebuie mentionat ca toate obiectele din componenta obiectivului necesita

executie in situ, pentru care se fac excavatii si sapaturi pentru fundatii, santuri

pentru pozare cabluri, turnari beton pe loc, executare drumuri, etc.

Lucrarile prevazute au in vedere excavarea si depozitarea unor cantitati

importante de sol vegetal si steril. Aceste depozite pot fi antrenate de apa

meteorica si vant. Ca urmare a precipitatiilor, scurgerile de suprafata spala si

antreneaza fractiuni de material sau mase de pamant.

Manipularea si punerea in opera a materialelor de constructii (beton,

agregate etc.) determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii

de constructie, emisii care se pot depune pe sol si pot fi antrenate de apele

meteorice.

Utilajele terasiere si de transport.

Modul de lucru, vechimea utilajelor si starea lor tehnica sunt elemente care

pot provoca in timpul constructiei poluari ale solului si subsolului.

Principalii poluanti sunt motorina si uleiurile arse.

Acestea pot ajunge sa afecteze calitatea solului si subsolului prin:

pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si

utilajele implicate in lucrarile de constructie;

repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei in spatii neamenajate;

stocarea motorinei sau a uleiurilor arse in depozite sau recipiente improprii.

Traficul greu, specific perioadei de constructie, determina diverse emisii de

substante poluante in atmosfera (NOx, CO, SOx - caracteristice motorinei -

particule in suspensie etc.). De asemenea, vor fi si particule rezultate prin frecare si

uzura (din calea de rulare, din pneuri). Atmosfera este si ea spalata de ploi astfel






124

incat poluantii din aer sunt transferati catre ceilalti factori de mediu (apa de

suprafata si subterana, sol, etc.).

Activitatea umana.

Activitatea salariatilor ce desfasoara lucrarile de constructie este la randul ei

generatoare de poluanti cu impact asupra solului, deoarece:

produce deseuri menajere care, depozitate in locuri necorespunzatoare pot fi

antrenate de ape si pot sa afecteze solul si subsolul;

evacuarile fecaloid-menajere aferente, pot si ele sa afecteze calitatea apelor,

daca grupurile sanitare sunt improvizate;

manipularea neglijenta a materialelor de constructie si depozitarea acestora

in locuri de unde pot fi antrenate in sol si subsol;

manevrarea defectuoasa a autovehiculelor care transporta materialele

necesare sau a utilajelor in apropierea cursurilor de apa poate conduce la

producerea unor deversari accidentale de poluanti in acestea.

Intensitatea impactului prafului asupra solului depinde de mai multi factori

printre care: apropierea de sursele majore producatoare de praf, directia vanturilor

dominante.

Poluarea cu praf nu are efect negativ de durata asupra solului. Efectul

negativ, pregnant se manifesta asupra vegetatiei prin depunerea pe aparatul foliar,

generand inchiderea partiala sau totala a stomatelor si perturbarea proceselor

fiziologice si biochimice ale plantelor.

In timpul constructiei obiectivului se poate inregistra impact asupra

factorului de mediu sol si prin:

deteriorarea profilului solului pe amplasamentul platformei de depozitare a

componentelor turbinelor;

scoaterea terenului din folosintele sale naturale pe suprafetele ocupate

permanent;






125

pierderea caracteristicilor patului de sol fertil prin depozitarea neadecvata a

pamantului rezultat din decopertari;

izolarea unor suprafete de sol din circuitele naturale prin betonare.

Impactul pe care il poate avea activitatea de constructie a obiectivului,

asupra solului si subsolului, va avea o perioada limitata in timp.


Ca posibile surse de poluare in timpul functionarii turbinelor se pot

considera posibilele deversari accidentale ale substantelor utilizate pentru

intretinerea turbinelor: ulei de transformator, ulei de ungere.

Acestea sunt in cantitati mici, si conform protocoalelor de lucru impuse in

colectarea si eliminarea uleiurilor, pericolul aparitiei unor asmenea poluari este

redus. Beneficiarul va urmari in mod obligatoriu evitarea prin orice mijloace a

posibilitatilor de umezire prelungita a terenului din apropierea constructiei.

Umezirea prelungita cu infiltrarea apei in teren poate avea consecinate grave

asupra fundatiei si implicit a zonei din jurul acesteia.

4.3.7. Prognoza impactului


Referitor la impactul pe care il poate avea activitatea studiata asupra solului

si subsolului, se reaminteste faptul ca lucrarile vor avea o perioada de executie

limitata in timp.

Parcul eolian analizat va fi deservit de o organizare de santier situata pe

suprafata parcului NORD I.

Cel mai important efect care se resimte asupra solului si subsolului este

acela al tasarilor in special a solului nefertil, pe suprafetele corespunzatoare

drumurilor de acces si a fundatiilor, si in cadrul zonei de actiune a macaralei, insa

pe adancimi reduse. Intreaga suprafata de sol fertil de pe zonele specificate mai sus






126

va fi decopertata inainte de inceperea fiecarei interventii si depozitata separat, de

unde solul fertil va fi folosit pentru refacerea suprafetelor la starea initiala.

Singurele suprafete de sol vegetal care vor fi expuse unor tasari temporare

vor fi cele corespunzatoare zonelor de depozitare a elementelor componente ale

turbinelor eoliene, inainte de a fi montate. Acest efect nu este considerat ca va

afecta proprietatile solului vegetal, acesta putandu-si reveni in scurt timp la

caracteristicile initiale, tinand cont si de faptul ca solul este arat periodic.

Efecte negative asupra solului se resimt si in urma activitatii de decopertare

a stratului fertil, insa acestea au un caracter temporar, cu exceptia suprafetelor

decopertate definitiv. Odata cu decopertarea acestuia, cu depozitarea lui partiala, se

scot din circuitul natural, o serie de elemente nutritive (azot, potasiu, fosfor, etc.).

Cea mai mare parte va fi reintegrata acestui circuit, pe masura ce stratul vegetal de

sol depozitat va fi utilizat la refacerea ecologica a teritoriului inclusiv a invelisului

de sol, acolo unde aceasta se va preta.

In timpul constructiei, impactul asupra solului va fi determinat de:

- degradarea solurilor ca urmare a depunerilor particulelor in suspensie rezultate pe

parcursul excavarilor si a constructiilor. Vor fi afectate solurile ramase in cadrul

amplasamentului in stare naturala, dar probabil si cele din zona de tampon;

- diversele metale, uleiurile si lubrifiantii pot contamina solul din jurul zonei

afectate si solul de-a lungul drumurilor;

Eroziunea se produce datorita actiunii vanturilor. Acest fenomen insoteste,

in mod inerent, lucrarile de constructie. Fenomenul este de intensitate mica si apare

datorita existentei, pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren

neacoperite expuse actiunii vantului. Praful generat de eroziunea vantului este, in

principal, de origine naturala (particule de sol, praf mineral).

Intensitatea impactului prafului asupra solului depinde de mai multi factori

printre care: apropierea de sursele majore producatoare de praf, directia vanturilor

dominante.






127

Poluarea cu praf nu are efect negativ de durata asupra solului. Efectul

negativ, pregnant se manifesta asupra vegetatiei prin depunerea pe aparatul foliar,

generand inchiderea partiala sau totala a stomatelor si perturbarea proceselor

fiziologice si biochimice ale plantelor.

Impact direct se va inregistra asupra zonelor in care vor actiona utilajele de

constructii si care vor suferi decopertari, tasari, amenajari etc. In aceste zone se vor

inregistra pierderi temporare sau definitive de sol vegetal, functie de destinatia

fiecarei zone in parte.

Impactul pe termen scurt asupra factorului de mediu sol va fi generat de

lucrarile ce vizeaza suprafetele de teren ocupate temporar. Aceste zone vor fi

scoase din circuitul natural pe perioada constructiei obiectivului, urmand sa fie

renaturate la finalizarea lucrarilor.

In ceea ce priveste impactul rezidual consideram ca dupa adoptarea tuturor

masurilor recomandate (inclusiv recopertare), acesta va fi reprezentat de

suprafetele de teren scoase definitiv din circuitul natural.

Se considera ca impactul cumulat asupra solului, al parcurilor din cadrul

ansamblului eolian amplasate pe teritoriul comunei Casimcea, se manifesta in

special pe perioada de constructie, amintindu-se faptul ca lucrarile vor avea o

perioada de executie limitata in timp, precum si faptul ca lucrarile vor fi decalate in

timp, prin etapizarea acestora. Astfel, impactul cumulat va fi nesemnificativ

avand in vedere ca se vizeaza amplasamente diferite, cu distante intre ele, iar

impactul asupra solului se inregistreaza punctual, la locul decopertarii.


Un posibil impact este cel datorat unor posibile deversari accidentale ale

substantelor utilizate pentru intretinerea turbinelor: ulei de transformator, ulei de

ungere. Acestea sunt in cantitati mici, si conform protocoalelor de lucru impuse in






128

colectarea si eliminarea uleiurilor, pericolul aparitiei unor asemenea poluari este

redus.

Beneficiarul va urmari in mod obligatoriu evitarea prin orice mijloace a

posibilitatilor de umezire prelungita a terenului din apropierea constructiei.

Umezirea prelungita cu infiltrarea apei in teren poate avea consecinte grave asupra

fundatiei si implicit a zonei din jurul acesteia.

Impactul cumulat asupra factorului de mediu sol este nesemnificativ in

timpul functionarii parcurilor eoliene, singurele surse de poluare fiind reprezentate

de cantitatile de deseuri sau hidrocarburi rezultate in timpul reviziilor tehnice

periodice; acestea sunt insa minime si gestionate corespunzator.

4.3.7.1. Suprafata, grosimea si volumul stratului de sol fertil care este

decopertat in timpul diferitelor etape ale implementarii proiectului; locul

depozitarii temporare a acestui strat, perioada de depozitare, impactul

prognozat al acestei decopertari asupra elementelor mediului.

Cand se realizeaza decopertarea stratului fertil si depozitarea lui partiala, se

scoate din circuitul natural, o cantitate de elemente nutritive. Insa, cea mai mare

parte a acestora va fi reintegrata acestui circuit, pe masura ce stratul vegetal de sol

depozitat va fi utilizat la refacerea ecologica a teritoriului, inclusiv a invelisului de

sol, acolo unde aceasta se va preta.

Suprafata stratului de sol fertil decopertat definitiv este reprezentata de

suprafata care va fi ocupata de urmatoarele amenajari:

-suprafata inelelor supraterane din beton = 2160mp

-suprafata platformelor betonate ale transformatorilor = 270,00mp

-suprafata platformei betonate a statiilor de conexiuni = 15.000mp

-suprafata platforme de montaj ale turbinelor = 22.500mp

-suprafata cu care se extind drumurile de exploatare = 19.800mp






129

Pe amplasamentul vizat solul vegetal se regaseste in plaja de adancimi 0,00 -

0,40 m.

La realizarea proiectului sunt posibile decopertari minime, fara impact

semnificativ asupra mediului, cu conditia depozitarii corespunzatoare a solului

fertil si reutilizarea lui la amenajarile finale.

4.3.7.2. Impactul prognozat cauzat de poluare, luandu-se in considerare

tipurile dominante de sol; acumulari si migrari de poluanti pe sol

NU ESTE CAZUL.

4.3.7.3. Impactul fizic (mecanic) asupra solului, provocat de activitatea

propusa (proiect).

Impactul fizic asupra solului se manifesta in special in perioada de

constructie si consta in excavatii si sapaturi pentru fundatii, executarea santurilor

pentru pozarea cablurilor, executarea drumurilor. Lucrarile prevazute au in vedere

excavarea si depozitarea unor cantitati importante de sol vegetal si steril.

Cel mai important efect care se resimte asupra solului si subsolului este

acela al tasarilor in special a solului nefertil, pe suprafetele corespunzatoare

drumurilor de acces si a fundatiilor, si in cadrul zonei de actiune a macaralei, insa

pe adancimi reduse.

Intreaga suprafata de sol fertil de pe zonele specificate mai sus va fi

decopertata inainte de inceperea fiecarei interventii si depozitata separat, de unde

va fi folosit pentru refacerea suprafetelor la starea initiala.

4.3.7.4. Modificarea factorilor care favorizeaza aparitia eroziunilor

Eroziunea se produce datorita actiunii vanturilor. Acest fenomen insoteste,

in mod inerent, lucrarile de constructie. Fenomenul este de intensitate mica si apare

datorita existentei, pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren






130

neacoperite expuse actiunii vantului. Praful generat de eroziunea vantului este, in

principal, de origine naturala (particule de sol, praf mineral).

In zona geografica in care se situeaza perimetrul cercetat diversitatea cat si

intensitatea proceselor actuale este in general redusa, activitatea maxima avand loc

in timpul ploilor torentiale. Ca specifice, se remarca eroziunea de suprafata si

procesele fluvio-torentiale.

4.3.7.5. Compactarea solurilor, tasarea solurilor, amestecarea straturilor

de sol, schimbarea densitatii solurilor

Efectul de tasare se resimte asupra solului si subsolului, in special asupra

solului nefertil, pe suprafetele corespunzatoare drumurilor de acces si a fundatiilor,

dar si in cadrul zonei de actiune a macaralei si a platformei de depozitare a

turbinelor, insa pe adancimi reduse si pe o perioada de timp limitata.


NU ESTE CAZUL.


Se recomanda respectarea cu strictete a urmatoarelor masuri, pentru a

minimiza pe cat posibil efectele asupra factorului de mediu sol-subsol.


Depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de

constructie trebuie sa se desfasoare pe cat posibil pe terenurile utilizate in mod

definitiv/temporar de proiect, pentru a se evita cat mai mult efectul de tasare a

solului asupra unor suprafete suplimentare si pentru a se diminua riscul producerii

de accidente.






131

Pe amplasament sunt interzise spalarea, efectuarea de reparatii, lucrari de

intretinere a mijloacelor de transport, utilajelor si echipamentelor folosite in incinta

santierului.

Sistemul de colectare a deseurilor pe perioada lucrarilor de constructie de pe

durata executarii lucrarilor se va face in spatii special amenajate, iar evacuarea lor

va fi asigurata periodic de serviciul de salubritate.

Deseurile rezultate in urma executarii lucrarilor de instalatie a turbinelor,

indiferent de natura acestora au prevazut un management performant.

Scurgerile de carburanti sau lubrefianti, datorate unor cauze accidentale, vor

fi diminuate prin utilizarea unui pat de nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile,

care ulterior este colectat intr-un recipient metalic acoperit si valorificat de unitati

specializate.

Imediat inainte de inceperea sapaturilor necesare realizarii proiectului, se

recomanda decopertarea separata a solului fertil si depozitarea separata a acestuia,

de unde va fi folosit la recopertarea zonelor afectate temporar.

Mijloacele de transport si utilajele de executie vor folosi doar traseele

drumurilor de acces si a platformelor. Acest lucru va elimina riscul tasarii solului

fertil.

Excesul de material nefertil excavat, va fi transportat la o groapa de deseuri

inerte sau la alte locuri indicate de primarie, fiind interzisa depozitarea permanenta

pe amplasamenul analizat;


Activitatea de intretinere a turbinelor trebuie sa se desfasoare corespunzator,

pentru a se evita posibilitatea unor deversari accidentale de ulei de transformator,

ulei de ungere.

Beneficiarul va urmari evitarea posibilitatilor de umezire prelungita a

terenului din apropierea constructiei, deoarece umezirea prelungita cu infiltrarea






132

apei in teren poate avea consecinte grave asupra fundatiei, necesitand interventii

ulterioare pentru remediere, amplificand astfel impactul asupra solului si

subsolului din timpul constructiei.

Se recomanda monitorizarea modului de functionare a turbinelor eoliene,

depistarea si reabilitarea de urgenta a celor cu probleme tehnice (scurgeri de

lubrifianti).

Se va avea in vedere intretinerea corespunzatoare a drumurilor de exploatare

ce vor deservi parcul eolian, evitand fenomenul de baltire sau denivelare pe traseul

acestora.

Alte masuri

NU ESTE CAZUL.

4.3.9. Harti si desene la capitolul „SOL”

NU ESTE CAZUL.

4. GEOLOGIA SUBSOLULUI

4.4.1. Caracterizare generala

Judetul Tulcea include cele mai vechi (sisturile verzi din Pod. Casimcei) si

cele mai noi (depozitele deltaice) formatiuni la zi de pe teritoriul tarii. Din punct de

vedere structural apartine Platformei Dobrogei. Falia Galati-Tulcea-Mahmudia

separa compartimentul scufundat al depresiunii predobrogene, corespunzator luncii

si Deltei Dunarii, de compartimentul mai ridicat din S, respectiv Dobrogea de

Nord. La randul sau aceasta este delimitata prin falia Peceneaga-Camena de

compartimentul Dobrogei Centrale, situat la limita sudica a judetului.

Lunca si Delta Dunarii au un fundament cristalin, faliat, peste care se dispun

depozite triasice, jurasice, sarmatiene, pliocene si apoi formatiunile de lunca si






133

deltaice cuaternare (argile, maluri, nisipuri). Dobrogea de Nord se imparte la

randul ei in trei subunitati:

Masivul hercinic al Macinului format din sisturi cristaline epi- si

mezometamorfice si roci sedimentare paleozoice (sisturi argiloase,

calcare, cuartite, conglomerate, gresii) strapunse de masive granitoide;

Zona Tulcei, peste al carei fundament cristalin se gasesc formatiuni

sedimentare si de diabaze (Pod. Niculitel);

Pod. Babadag, cu un fundament paleozoic si triasic peste care se dispun

formatiuni sedimentare predominant cretacice (pietrisuri, calcare, conglomerate).

Dobrogea Centrala, care ocupa partea de S a judetului, este constituita dintr-

un soclu cristalin (sisturi cristaline mezometamorfice si sisturi verzi) peste care se

dispun formatiuni sedimentare jurasice (predominant calcaroase) si cretacice

(pietrisuri).

Intreaga unitate a Dobrogei de Nord, cu exceptia culmilor inalte din M.

Macinului si a unor varfuri si abrupturi izolate, este acoperita de o cuvertura

aproape continua de loess si depozite loessoide.

In ceea ce priveste unitatile joase din teritoriu, acestea includ Delta Dunarii,

cea mai noua formatiune de relief a Romaniei, lunca Dunarii, situata la periferiile

de V si N ale jud. Tulcea, precum si campia aluviala din preajma lacului Razim.

Relieful tulcean variaza intre 0 m la nivelul Marii Negre (Sfintul Gheorghe) si 467

m (alt. in vf. Greci). In cadrul Podisului Babadag (parte componenta a Podisului

Dobrogei de N) se remarca o importanta linie de falie, intre Peceneaga (la NV) si

Camena (la SE), care separa Podisul Dobrogei de N de Podisul Dobrogei Centrale.

Suprafete pe forme de relief:

Dealuri si podisuri Zone montane Zone de lunca si Delta Dunarii

3 722,4 km 2 433,4 km 2 4 343,2 km 2






134

Zona cercetata apartine Podisul Dobrogei Centrale, cu subdiviziunea

Podisul Casimcei.

Structural aceasta unitate corespunde zonei sisturilor verzi. Aceasta zona

are, in general, un relief domol, de tip peneplena, cu aspect de podis ca un platou

intins, cu inaltimi medii de 150 - 200 m, fragmentat si despartit in culmi izolate

dominate de cateva piscuri cu inaltimi de peste 250 m (Movila lui Stefan 268,49

m, Movila lui Tarlogeanu 253,68 m).






135

4.4.1.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus; compozitie,

origini, conditii de formare

Din punct de vedere geologic-structural zona cercetata se incadreaza unitatii

majore Platforma Moesica cu subdiviziunea Dobrogea Centrala cunoscuta si

sub numele de Masivul Central-Dobrogean sau Horstul Central - Dobrogean.

Aceasta unitate este delimitata de cele doua fracturi crustale, Palazu (Capidava -

Ovidiu) la sud si Peceneaga-Camena la nord; spre est se continua in platforma

continentala a Marii Negre.

Geologic aceasta unitate apare ca un horst fata de unitatile structurale

invecinate. Cea mai mare parte din aceasta unitate este constituita din sisturi verzi,

formatiune slab metamorfozata, dispusa discordant peste un cristalin mezozonal,

de varsta Neoproterozoic tarziu - Eocambrian. Are o grosime de cateva mii de

metri si prezinta caracterele formatiunilor de flis. Sunt prezente printr-o alternanta

de cuartite verzi cloritice si filite sericito-cloritoase, gresii cuartitice verzi,

graywacke, siltite si roci pelitice argiloase cu aspect sistos, intercalatii subtiri (5-20

cm) de microconglomerate arcoziene, pelite violacee, gresii calcaroase adesea sub

forma de lentile, intercalatii subtiri de calcare verzui, toate strabatute de dyke-uri si

diaclaze de cuartite albe, fiind evident caracterul de flis slab metamorfozat.Toate

aceste depozite sunt, in cea mai mare parte, acoperite de o patura de loess de sub

care apar sporadic.

Masivul Central-Dobrogean, in buna parte, este acoperit de o patura de loess

si depozite loessoide reprezentate prin silturi (prafuri), silturi nisipoase - argiloase,

silturi argiloase nisipoase, argile siltice, nisipuri siltice, revenind Pleistocenului

mediu - superior.

In perimetrele studiate sisturile verzi afloreaza in ambii versanti ai paraului

Topolog si afluentii stanga (valea Cismeaua Noua, valea Curamcei, valea

Copadina, valea Corugea -Mahomence), in versantii paraului Casimcea, pe

suprafata colinelor dintre Casimcea, Corugea si Rahman.






136

Studiile geotehnice preliminare au fost efectuate in zonele de interes -

perimetre, care au fost delimitate de beneficiar, dupa cum urmeaza:

zona de interes B, in suprafata de cca 5 km2, o forma aproximativ

dreptunghiulara, cu laturile de cca 2 km. Este localizata in spatiul dintre localitatile

Corugea si Rahman si este traversata de D.J. Rahman - Casimcea.

In aria B sisturile verzi au o aparitie aproape continua in jumatatea sudica a

ariei si in doua movile de la est de de soseaua Rahman - Casimcea. In restul

perimetrului apar loessuri.

In zona de interes B a fost executat forajul 8 care a strabatut patura de loess pe

adancimi de la 4,75 m:

Forajul 8 - executat la cca 500 m vest de Movila lui Stefan pe zona de creasta

la cca 1,5 km nord de Movila lui Tarlogeanu

0.00 - 0.35 m = sol vegetal prafos,

0.35 - 0.50 m = argila loessoida prafoasa, uscata, vartoasa

0,50 - 3,50 m = loess - praf argilos galben cafeniu, uscat,

3,50 - 4,50 m = loess - praf argilos nisipos cafeniu - galbui, cu concretiuni

calcaroase,

4,50 - 4,75 m = fragmente de roci stancoase in liant prafos nisipos galbui,

pulverulent

4,75 m = roca de baza - sisturi verzi - roci stancoase.

A fost recoltata o proba de la adancimea de 3,5m.

zona de interes C, in suprafata de cca 13 km2 are o suprafata

poligonala complexa. Este localizata intr-un spatiu delimitat la nord de o linie care

uneste localitatile Rahman si Cismeaua Noua, la est, de o linie care trece pe la cca.

1 km vest de marginea vestica a localitatii Cismeaua Noua, la sud o linie care trece

pe la marginea de sud a localitatii Haidar, la vest, de cursul paraului Topolog.






137

In aria C sisturile verzi au o aparitie aproape continua in jumatatea sudica a

ariei, intre vaile Curamcea, la nord, valea Copadina, la sud si valea Topolog, la

vest. O a doua aparitie se intalneste pe suprafata versantului drept al Cismeaua

Noua, la nord de Movila lui Bica. In restul perimetrului apar loessuri.

In zona de interes C au fost executate 4 foraje care au strabatut patura de loess

pe adancimi de la 2,00 la 5,50 m:

Forajul 9 - executat la cea 1,5 km est de localitatea Rahman, la cea 750 m

nord de soseaua Rahman - Casimcea. A interceptat:


0.40 - 4,00 m = loess - praf argilos galben cafeniu, uscat,

4,00 - 4,50 m = praf nisipos

4,50 - 4,60 m = fragmente de roci stancoase in liant prafos nisipos galbui,

pulverulent


A fost recoltata o proba de la adancimea de 3,50 m.

Forajul 10 - executat la cca 2 km est de locatia F9, la cea 1 km nord de

soseaua Rahman - Casimcea. A interceptat:


0.40 - 2,50 m = loess - praf nisipos - argilos galbui, uscat, pulverulent,

2,50 - 4,50 m = praf argilos galben cafeniu, uscat

4,50 - 5,00 m = loess - praf argilos cafeniu plastic consistent

5,00 - 5,25 m =fragmente de roci stancoase in liant prafos nisipos galbui,

pulverulent


A fost recoltata o proba de la adancimea de 4,00 m.

Forajul 11 - executat pe continuarea spre vest a dealului Movila lui Stefan, la

cca 2 km vest de soseaua Rahman - Casimcea. A interceptat:







138

0.10 - 0.25 m = loess - praf nisipos - argilos galbui - cafeniu,

0,25 - 0,30 m = fragmente de roci dezagregate in liant de loess-praf nisipos

galben.

0,30 - 2,00 m = roca de baza - gresii cuartoase, cimentate, cenusii - verzui =

sisturi verzi alterate

Forajul 12 - executat la cca 0,5 km est de locatia F11. A interceptat:


0.40 - 4,50 m = loess - praf argilos galbui, uscat, pulverulent,

4,50 - 4,75 m = argila loessoida prafoasa, uscata, vartoasa

4,75 - 5,25 m = loess - praf argilos cafeniu plastic consistent

5,25 - 5,50 m =fragmente de roci stancoase in liant prafos nisipos galbui,

pulverulent


A fost recoltata o proba PROCTOR de pe intervalul de adancime 4,00-

5,00m.

4.4.1.2. Structura tectonica, activitatea neotectonica, activitatea

seismologica

Tectonic, Dobrogea apartine unor microplaci diferite: in nord, microplaca

Marii Negre, aflata intr-un proces de subductie, in lungul unui plan Benioff, in fata

Carpatilor Curburii si in sud microplaca MOESICA (cuprinzand fundamentul

Campiei Romane si Dobrogea de Sud).

Seismic, Romania apartine unei zone seismice moderate pana la ridicata.

Totusi, amplasamentul este situat intr-un teritoriu de calm seismic, in afara zonelor

active. Aceasta regiune poate fi afectata numai de evenimente care au loc la cca.

150 – 200 km distanta.

Perioadele de revenire din Vrancea sunt de 6 ani pentru M = 6, de 30 de ani

pentru M = 7 si de 120 ani pentru M = 7,5.






139

Din punct de vedere seismic, conform Codului de proiectare seismica

P 100/2006, pentru zona analizata, caracteristicile geofizice sunt:

- conform zonarii teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale

acceleratiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul

de recurenta IMR = 100 ani, perimetrul de fata are valoarea ag = 0.16 g.

- perioada de colt Tc = 0,7 sec, conform zonarii teritoriului Romaniei in

termeni de perioada de control (colt), TC a spectrului de raspuns.

Conform STAS 6054/77, adancimea maxima de inghet in perimetrul

respectiv este de 0,80 - 0,90 m.

4.4.1.3. Protectia subsolului si a resurselor de apa subterana

NU ESTE CAZUL.

4.4.1.4. Poluarea subsolului, inclusiv a rocilor

La fel ca la capitolul care trateaza factorul de mediu sol, sursa de poluare

care va fi activa pe toata perioada de constructie si amenajare, o reprezinta

posibilele scurgeri accidentale de produse petroliere de la functionarea sau

alimentarea utilajelor de constructie sau a mijloacelor de transport.

Daca se respecta tehnologia de constructie subsolul nu va fi afectat de

poluare.

4.4.1.5. Calitatea subsolului

La suprafata terenului se afla un strat de sol vegetal in grosime de 0,25 –

0,30 m, sub care pana la adancimea de 8,50 m, s-au intalnit roci din categoria

loessuri constituite din praf, praf argilos, praf slab argilos – nisipos, praf

nisipos.

In forajele executate, pana la adancimea investigata nu s-au intalnit infiltratii

de apa.






140

Forajele executate au interceptat depozite loessoide „in loc”: prafuri

argiloase si prafuri argiloase-nisipoase cu umiditate scazuta si consistenta ridicata,

depozite al caror parametri fizico-mecanici le incadreaza la categoria

pamanturilor sensibile la umezire cunoscute geologic sub numele de loessuri

sau pamanturi macroporice.

La modul general loessul este o roca neconsolidata, macroporica, de culoare

galbena, sau galben – cafenie. Porozitatea ridicata a sedimentelor loessoide,

verticalitatea canaliculelor, precum si continutul mare de particule de praf, conduc

la circulatia relativ usoara a apei si a sarurilor solubile si la aglomerarea celor din

urma in anumite zone.

Loessurile si pamanturile loessoide sunt pamanturi sensibile la umezire,

pamanturi care, sub o incarcare data sau sub o greutate proprie, manifesta tasari

suplimentare atunci cand sunt umezite. In cazul umezirii lor intense tasarea

suplimentara, la unele pamanturi sensibile la umezire, creste relatic brusc, capatand

caracter de prabusire (colaps).

Desi la prima vedere depozitele de loess se prezinta sub forma unor masive

omogene, o cercetare mai detaliata evidentiaza o variatie pe verticala a compozitiei

granulometrice si a continutului de carbonati. Acest fapt se datoreaza intensitatii

variate a vantului, devenit agent de transport a microparticulelor de praf. Acest fapt

se datoreaza intensitatii variate a vantului, devenit agent de transport a

microparticulelor de praf. Loessurile, sub actiunea apei se inmoaie si se sfarama

devenind o pulbere fina, aspra la pipait dupa uscare.

Caracteristica cea mai importanta a loessurilor este sensibilitatea foarte

ridicata la actiunea apei. Aceasta caracteristice face ca aceste pamanturi sa fie

considerate drept foarte dificile ca teren de fundare. Nivelul hidrostatic are un rol

important asupra acestor depozite. In zona Casimcea pamanturile pamanturile

macroporice se situeaza deasupra nivelului panzei freatice. In cazul situarii sub

nivelul hidrostatic apare fenomenul de capilaritate. Apa face ca loessul sa se






141

transforme intr-un material foarte usor compresibil. Continutul ridicat de ciment

argilos in mediu macropos caracteristic, confera in zazul umiditatii scazute o buna

coeziune interna a scheletului mineral, care dispare o data cu cresterea

umiditatii. Cand acest ciment se inmoaie, pamantul se indeasa tinzand spre starea

de indesare corespunzatoare sarcinii geologice. Granulometric pamanturile

sensibile la umezire sau pe scurt P.S.U. se impart in:

-poessuri – fractiunea 0,01 ... 0,1 mm reprezinta peste 60 %;

-pamanturi loessoide – fractiunea 0,01 ... 0,1 mm reprezinta mai putin de

60 %.

O alta caracteristica importanta a loessului o constituie continutul ridicat

de particule din fractiunea praf, determinand astfel un continut relativ ridicat

de carbonati (carbonat de calciu sub forma de calcit). In Dobrogea calcitul variaza

intre 10-25 %, sub forma difuza, raspandiri uniform in masa rocii (carbonatii

primari), sub forma de concretiuni calcaroase rotunjite (pasuni de calcar) sau ca

vinisoare (carbonatii secundari).

Loessurile si pamanturile loessoide mai pot fi caracterizate prin: porozitate

ridicata, intre 45 si 50% cu pori in principiu de forma tubulara; clivaj vertical ce

face ca peretii loessurilor sa ajunga la inaltimi considerabile; buna permeabilitate;

usurinta la erodare si nu in cele din urma in cazul loessurilor fenomenul de tasare

este evident.

Natura rocii subdiacente influenteaza conditia de circulatie a apei de

infiltrare devenind o importanta caracteristica tehnica. Loessul din Dobrogea este

asternut peste roci stancoase impermeabile care face ca apa sa stagneze la partea

inferioara a loessului, la interfata roca stancoasa – loess provocand umezirea

intensa a loessului.






142

4.4.1.6. Resursele subsolului – prospectate preliminar si comprehensiv,

preconizate, detectate

NU ESTE CAZUL.

4.4.1.7. Conditii de extragere a resurselor naturale

NU ESTE CAZUL.

4.4.1.8. Relatia dintre resursele subsolului si zonele protejate, zonele de

recreere sau peisaj

NU ESTE CAZUL.

4.4.1.9. Conditii pentru realizarea lucrarilor de inginerie geologica

NU ESTE CAZUL.

4.4.1.10. Procese geologice – alunecari de teren, eroziuni, zone carstice,

zone predispuse alunecarilor de teren

Analizele executate pe probele recoltate din forajele executate au determinat

o granulometrie in care predomina fractiunea prafoasa cu un procentaj cuprins intre

53-59 % urmata de cea nisipoasa 21-31 % si cea argiloasa 13-29 %.

Din cercetarile anterioare efectuate in zona precum si din datele furnizate de

literarura geologica de specialitate, mentionam ca grasimea depozitelor de loess, in

zona este mai mare de 10m, grosimea, aspectul morfologic precum si analizele de

laborator (greutatea volumetrica y/yd = 12,88 – 16,85/11,48 – 14,20 kN/m3;

modulul de compresabilitate E2-3 = 3703 – 6666 kPa; coeficientul de tasare

specifica ep = 12,9 – 16,9) ale acestora incadrandu-le in grupa B, a pamanturilor

macroporice sensibile la umezire.

Din cercetarile anterioare efectuate in zona precum si din datele furnizate de

literatura geologica de specialitate, mentionam ca grosimea depozitelor de loess, in






143

zona cercetata este mai mare de 10m, grosimea, aspectul morfologic precum si

analizele de laborator ale acestora incadrandu-le in grupa B, conform

normativului P 7 – 92.

Incercarile adometrice si caracteristicile de deformabilitate ala pamanturilor

cercetate s-au executat pe probe aflate la umiditatea naturala conform STAS

8972/1/84.

Conform aceluiasi normativ pamanturile cercetate se incadreaza in

grupa B, pamanturi care se taseaza suplimentar la umezire atat sub actiunea

incarcaturilor aduse de fundatii si constructii cat si in mod semnificativ sub

actiunea greutatii proprii.

In conformitate NP 074/2007 pamanturile loessoide din grupa B sunt

incadrate in categoria terenurilor dificile avand in vedere faptul conform caruia

coeficientul de tasare este >5cm. Conform aceluiasi normativ pamanturile din zona

se incadreaza in categoria riscului geotehnic moderat (12 puncte) rezultand din:

terenuri dificile 6p; fara epuismente 1p; constructie de importanta normala 3p;

vecinatati fara riscuri 1p si incadrare seismica 1p.

Mentionam ca prin modul specific de depunere – preponderent eolian,

loessul a nivelat neregularitatile terenului de baza stancos, astfel ca grosimea

paturii de loess poate inregistra grosimi diferite la distante mici, uneori chiar

de ordinul metrilor, fapt care trebuie luat in considerare la proiectarea

viitoarelor obiective.

Formatiunile stancoase „sisturile verzi” se gasesc de regula acoperite de

loessuri, dar apar si la zi sub forma de insule – pe zonele cele mai inalte si pe

suprafata versantilor vailor din regiune acolo unde grosimea loessului a fost mai

mica si a fost indepartata prin eroziune eoliana sau de catre apele de precipitatii.

De asemenea uneori formatiunea stancoasa apare la zi sub forma unor platforme

erozionale in zonele de interes B si C.






144

In foraje raportul dintre formatiunea loessoida si cea stancoasa a fost

determinata punctual, stanca gasindu-se la adancimi cuprinse intre 0,5 si 8,5m. De

regula la baza loessului apare o patura de roci alterata cu grosime redusa, 0,20 –

0,50m care face trecerea catre roca stancoasa.

In toate forajele executate nu s-au intalnit infiltratii de apa pe intervalele

investigate. Este cunoscut faptul ca zona Dobrogei Centrale este foarte saraca in

acumulari de apa subterana din cauza conditiilor hidrogeologice nefavorabile (lipsa

formatiunilor poros permeabile acumulative).

Ca o ultima concluzie precizam ca in toate zonele de interes cercetate nu

s-au intalnit fenomene geologice de instabilitate (alunecari, prabusiri,

sufoziuni – spalari subterane de material) sau alte fenomene care sa impiedice

amplasarea unor viitoare obiective de investitii in siguranta.

4.4.1.11. Obiective geologice valoroase protejate

NU ESTE CAZUL.

4.4.2. Impactul prognozat

Referitor la impactul pe care il poate avea activitatea studiata asupra

subsolului, se reaminteste faptul ca lucrarile vor avea o perioada de executie

limitata in timp si, gestionate corespunzator, nu vor avea impact asupra calitatii

subsolului din zona amplasamentului studiat.

4.4.2.1. Impactul direct asupra componentelor subterane – geologice

NU ESTE CAZUL.






145

4.4.2.2. Impactul schimbarilor in mediu geologic asupra elementelor de

mediu – conditii hidro, reteaua hidrologica, zone umede, biotipuri, etc.

produse de proiectul propus

NU ESTE CAZUL.


NU ESTE CAZUL.

4.4.3. Masuri de diminure a impactului

NU ESTE CAZUL.

4.4.3.1. Diminuarea impactului asupra subsolului – alegerea

amplasamentului, recultivare, renaturalizare, etc.

NU ESTE CAZUL.

4.4.4. Harti si desene la capitolul “SUBSOL”

4.4.4.1. Harta geomorfologica – Podisul Dobrogei






146

4.4.4.2.Localizarea resurselor subterane

NU ESTE CAZUL.

4.4.4.3. Vulnerabilitatea subsolului

NU ESTE CAZUL.

4.4.4.4. Localizarea obiectivelor geologice protejate, a proceselor geologice

sau a altor zone problematice

NU ESTE CAZUL.

4.5. BIODIVERSITATE

4.5.1. Caracterizare generala

Dobrogea ca tinut, se remarca prin particularitatile sale deosebite comparativ

cu restul tarii. Pozitia geografica, apropierea si insasi prezenta Marii Negre,

structura solului si clima, istoria uscatului dobrogean, au dus la formarea unei flore

si faune caracteristice, iar amestecul unic de elemente de origine sudica, de specii

ponto-caspice si pontice, europene si eurasiatice da un caracter unic biodiversitatii

acestei regiuni.Vegetatia zonala a Dobrogei este pajistea stepica. Desi in momentul

de fata aceasta vegetatie aproape a disparut in urma extinderii agriculturii si

viticulturii, se poate spune cu certitudine - tinand seama de resturile vegetatiei

primare ce se mai pastreaza si de caracterul climatului si al solurilor - ca pajistile

stepice au acoperit in trecut toata partea centrala, joasa a Dobrogei si teritoriile

situate sub altitudinea medie de 100 m in partile nordice si sudice.

Pe teritoriul Dobrogei se intalnesc cateva tipuri de ecosisteme majore, care

reprezinta si o caracteristica a diversitatii ecologice a regiunii. Astfel se pot deosebi

ecosisteme de tip silvicol, ecosisteme de stepa, zone umede – atat pe litoralul

maritim cat si in Delta sau lunca Dunarii. O pondere deloc neglijabila in Dobrogea

o au ecosistemele antropizate, cu precadere agroecosistemele ocupand suprafete






147

extinse in centrul si sudul regiunii. Zonele extinse, care odinioara erau acoperite de

asociatii tipice de stepa, au fost puternic transformate sub influenta antropica in

agroecosisteme. Cel mai puternic afectate de acest proces sunt zonele de sud si

centrala a Dobrogei, unde practic asociatiile naturale au fost inlocuite in cea mai

mare parte. In prezent, doar in zone accidentate – versanti, platouri pietroase, vai –

mai pot fi intalnite mici arii de vegetatie stepica. Insa, si aceste mici petece care au

fost incadrate de specialisti in categoria stepelor pontice, sunt alterate de o serie de

plante introduse accidental de om. Padurile Dobrogei au fost de asemenea afectate

de interventia omului. Zonele de silvostepa aproape ca au disparut, iar din vastele

masive forestiere din sud-vestul Dobrogei nu au mai ramas decat palcuri izolate de

mari suprafete de terenuri agricole. In Dobrogea de Nord, datorita reliefului mult

mai accidentat, padurile continua sa ocupe o suprafata extinsa; totusi, daca se

compara situatia actuala a masivelor forestiere cu cea existenta in urma cu circa

200 de ani se remarca si aici un puternic recul al padurii care odinioara se intindea

compacta de la vest de sistemul lagunar Razelm – Sinoe pana la Dunare.

Ecosistemele de stepa mai bine pastrate se intalnesc in centrul Dobrogei,

acolo unde terenul accidentat a fost mai putin propice agriculturii. Din aceasta

categorie, in Dobrogea se intalnesc stepe instalate pe soluri loessoide si stepe

instalate pe soluri pietroase. O categorie aparte o reprezinta silvostepele –

veritabila zona de intrepatrundere a doua tipuri diferite de ecosisteme, unde atat

flora cat si fauna au trasaturi distincte.

Ecosistemele de stepa sunt dominate pentru solurile loessoide de graminee

ca Stipa capillata, S. lessingiana, Festuca valesiaca si Agropyron cristatum, alaturi

de care vegeteaza si alte specii ierboase - Centaurea orientalis, Cleistogenes

serotina, Thymus marschallianus, Asperula cynanchica, Salvia nutans etc. In

zonele unde apar la zi sisturi cristaline sau calcare, apar alte specii caracteristice de

graminee - Festuca callieri, Agropyron brandzae, Koeleria lobata – alaturi de

specii de dicotiledonate adaptate la conditii de seceta extrema.






148

In zona de centru si in nordul Dobrogei, vechile silvostepe au fost profund

modificate de interventia omului, fiind defrisate in proportie de circa 85%. Astazi

ele se mai intalnesc sub forma de benzi destul de late in jurul masivului muntos

nord-dobrogean facand trecerea de la stepa la ecosisteme forestiere. In acest tip de

ecosistem, asociatiile vegetale de stepa alterneaza cu cele de padure, de tufisuri sau

de paduri cu mari luminisuri, remarcandu-se intrepatrunderea speciilor silvicole cu

cele de stepa.

Ecosistemele silvicole ocupa in special nordul Dobrogei; in sud, ele sunt

localizate si foarte fragmentate, doar cateva corpuri de padure – cum sunt cele de la

Esechioi, Canaraua Fetii sau Dumbraveni pastrandu-se relativ nealterate de

interventia omului.

Ecosistemele silvicole pot fi subimpartite in mai multe categorii, in functie

de caracteristicile ecologice ale speciilor dominante. Astfel, in Dobrogea se

intalnesc paduri mezofile si paduri xeroterme.

Padurile mezofile ocupa suprafete restranse in zona Muntilor Macin si a

podisului Babadag. Aceste ecosisteme silvice sunt slab reprezentate in Dobrogea,

prin asociatii dominate de arbori ca Quercus polycarpa, Q. dalechampii, Q.

petraea, Carpinus betulus, Tilia tomentosa si sunt prezente doar in Podisul

Babadag si Muntii Macin. Padurile mezofile de foioase ocupa altitudinile cele mai

mari in Muntii Macinului, pe dealurile Niculitelului si in Podisul Babadag,

instalandu-se pe un relief colinar cu platouri largi dar si pe versantii inclinati cu

expozitie nordica strabatuti de vai inguste. Sunt adaptate la un climat mai racoros

si mai umed. In stratul arborilor domina speciile de gorun, Quercus petraea, Q.

dalechampii, Q. polycarpa, tei, Tilia tomentosa, ulm, Ulmus glabra, paltin de

camp, Acer platanoides si frasin, Fraxinus excelsior.

Ecosistemele silvice xeroterme reprezinta un element caracteristic Dobrogei;

numarul mare de specii de origine sudica prezente aici conditioneaza de asemenea

o fauna caracteristica. Padurile xeroterme sunt dominate fie de Quercus pubescens






149

– stejar pufos, Carpinus orientalis - carpinita, Fraxinus ornus – mojdrean – (paduri

vestpontice) prezente in Dobrogea de nord si in sud-vestul judetului Constanta sau

de specii ca Quercus cerris, Q. pubescens, Q. virgiliana, Carpinus orientalis,

Fraxinus ornus, Cotinus coggygria.

Speciile dominante in ecosistemele silvicole din Dobrogea de Nord sunt de

regula Quercus pubescens si Quercus pedunculiflora alaturi de care vegeteaza si

exemplare de Acer tataricum, Ulmus minor, Pyrus pyraster, Pyrus elaeagrifolia.

4.5.1.1. Informatii despre biotopurile de pe amplasament: paduri, mlastini,

zone umede, corpuri de apa de suprafata – lacuri, rauri, helesteie - si nisipuri

Conform certificatului de urbanism, terenul pe care se vor monta turbinele

are folosinta de teren arabil, zona fiind caracterizata prin prezenta

agroecosistemelor. Ca urmare, pentru amplasamentul analizat nu se poate vorbi de

existenta unor biotopuri de padure, mlastini sau zone umede.

4.5.1.2. Informatii despre flora locala: varsta si tipul padurii, compozitia

pe specii

Folosinta actuala a terenului conform CU este de teren arabil, prin urmare

vegetatia este reprezentanta de culturile agricole (porumb, floarea soarelui, rapita,

etc.). In ceea ce priveste turbina nr. 9, mentionam faptul ca locatia acesteia se afla

la limita interioara a SCI Podisul Nord Dobrogean conform limitelor prezentate in

Anexa III, a ORD 1964/2007, insa intr-o zona de teren arabil unde speciile

spontane identificate sunt specii segetale si ruderale, comune zonelor limitrofe ale

culturilor agricole. Pe locatia turbinei nr. 9 nu au fost identificate specii de

plante/habitate mentionate in OUG 57/2007.

La limitele parcelelor arabile si in lungul drumurilor de exploatare au fost

observate urmatoarele comunitati de plante ruderale:






150

- Cirsio - Convolvuletum arvensis Burduja et Diaconescu 1976 (incl.

Convolvuletum arvensis Felföldy 1942).

- Stachyo annuae - Setarietum pumilae Felfoldy 1942 em. Mucina 1993

(Syn.: Vicio striatae Anthemitetum austriacae Spiridon 1970). Alaturi de speciile

edificatoare ale asociatiilor mentionam, au fost identificate urmatoarele specii

insotitoare: Amaranthus retroflexus, Chenopodium album, Setaria pumila,

Matricaria perforata, Polygonum convolvulus, Sonchus arvensis, Stellaria media,

Vioala arvensis, Elymus repens, Consolida regalis, Papaver rhoeas, Xanthium

strumarium.

Asociatiile de plante ruderale descrise nu prezinta valoare conservativa.

In cazul de fata, in agroecosistemul ce caracterizeaza zona analizata,

interventiile antropice modifica si simplifica relatiile trofice dintre populatii,

favorizand o parte dintre producatorii autotrofi (planta cultivata) si limitand

consumatorii si producatorii autotrofi inutili omului (buruienile). Astfel, se

intervine si in privinta legaturilor chorologice, cautand sa asigure fiecarui individ

spatiul necesar in mod uniform (distante de plantare) si avand tendinta de a ocupa

terenul cu o populatie ce apartine unei singure specii. Competitia dintre populatiile

ce formeaza comunitatea si chiar dintre indivizi, este in acest caz dirijata de om. Ca

urmare, conexiunile ce se instaleaza intre componentii biocenozei se caracterizeaza

prin complexitate redusa si sunt relativ stabile. In acest caz, agroecosistemul este

mai putin stabil decat cel natural, mai sensibil la actiunea unor factori negativi si

poate fi mentinut numai prin lucrari agricole.






151

Imagini de ansamblu ale zonei studiate

4.5.1.3. Informatii despre fauna locala; habitate ale speciilor de animale;

specii de pasari, mamifere, pesti, amfibii, reptile, nevertebrate, vanat, specii rare

de pesti

Fauna zonei analizate in ansamblu este reprezentata de specii de rozatoare

specifice: popandaul (Spermophilus citellus), la care se adauga reptile de origine

submediteraneana: soparla dobrogeana (Podarcis taurica), broasca testoasa de

uscat (Testudo graeca), insecte (lacustele, cosasii, greierii), precum si pasari

comune, sedentare, dar si specii de pasari rapitoare ce acopera suprafete intinse in

vederea hranirii.

Insectele sunt reprezentate de specii din Ord. Orthoptera, fiind observate

specii caracteristice agroecosistemelor, euribionte: Podisma pedestris,

Sphingonotus caerulans, Decticus albifrons, Decticus verrucivorus, Dociostaurus

maroccanus, Oedipoda germanica, Oedipoda caerulescens, Aiolopus thalassinus,

Calliptamus italicus, Acrida ungarica, Gryllus campestris. Nu au fost identificate

specii de nevertebrate incluse in OUG 57/2007.






152

Popandaul

(Spermophilus citellus)

Raspandit in Europa si o parte din vestul Asiei. La noi, specie caracteristica de stepa si

antestepa, comuna in toata tara, in afara de Transilvania. Traieste pe ogoare, izlazuri, santuri, diguri, marginea drumurilor, etc. nedepasind altitudinea de 300 m.

Popandaul (Spermophilus citellus) prezinta corpul alungit cu peri scurti. Capul mai mult sau mai putin rotund, cu urechi mici. Picioarele anterioare cu 4 degete normale, cel gros rudimentar. In general, blana prezinta variatii de culoare.

Isi sapa galerii lungi de 30-40 (uneori 150) m adanci de la 80 cm pana la 4-6 m, unde isi aduna provizii pentru iarna. Hrana variaza in raport cu anotimpul si regiunea respectiva; vara tot felul de seminte, radacini, boabe de cereale, fiind direct daunator culturilor agricole si indirect, prin distrugerea digurilor din sistemele de hidroameliorare si orezarii, datorita galeriilor sale; rar consuma si hrana animala. Inmultirea primavara (martie-aprilie); gestatia 27-29 zile. Femela naste o data sau de doua ori pe an, cate 3-8 pui. Prin septembrie- octombrie intra in hibernare.

Exemplare de Spermophilus au fost observate pe zonele de pasune din apropierea amplasamentului analizat. Populatia de popandau din zona nu va fi afectata de lucrarile ce se vor efectua pentru montarea turbinelor eoliene, acestea fiind localizate pe teren arabil.

Prezenta populatiilor de popandau nu va reprezenta o problema de mediu semnificativa in cazul de fata.

Soparla

(Podarcis taurica)

In tara noastra traieste in sud si vest, comuna in Dobrogea pe terenuri nisipoase cu ierburi, la liziera padurilor, la marginea culturilor, rar in regiuni pietroase. Se hraneste cu diferite insecte si paianjeni. Hiberneaza din octombrie-noiembrie pana in aprilie-mai, cand are loc imperecherea, iar prin prin iunie-iulie femela depune 2-3 oua. Spatele verde-masliniu-rosiatic, verdele fiind mai pronuntat in partea anterioara; laturile cenusii intunecat, cu doua dungi albicioase, paralele si intrerupte de pete neregulate, cafenii-negricioase, care se observa si la marginile superioare si inferioare ale dungilor. Abdomenul la femele galbui sau verzui, la mascului galbui sau rosiatic. Pe partile laterale ale gastrostegelor cu pete albastrui. Realizarea si functionarea obictivului nu va conduce la afectarea populatiilor sau dinamicii acestora, data fiind etologia speciei (specie cu o plasticitate ecologica mare, fiind foarte bine adaptata la prezenta si activitatea antropica).

Exemplare ale acestei specii au fost observate pe zonele de pasune din apropierea amplasamentului vizat.






153

Broasca testoasa de uscat

(Testudo graeca)

Broasca testoasa de uscat prefera terenurile uscate, cu tufisuri bogate, de silvostepa, fiind iubitoare de caldura

Broasca testoas ade uscat se hraneste cu vegetale, radacini, limaci, rame. Specia tip este raspandita in nordul Africii. La noi ssp. Testudo graeca ibera este localizata in Dobrogea.

Aceasta specie nu a fost identificata pe locatiile turbinelor eoliene, insa poate ajunge

pe amplasament din zonele de pasune invecinate.

Efectivele speciilor de fauna terestra (Spermophilus citellus, Podarcis

taurica, Testudo graeca) pentru care a fost declarat SCI Podisul Nord Dobrogean,

nu pot fi apreciate intrucat nu au fost vazute la nivelul amplasamentului studiat,

existand doar posibilitatea ca acestea sa ajunga ocazional la nivelul parcului eolian,

din cadrul zonelor de pasune invecinate.

Specii de pasari din zona amplasamentului:

In urma deplasarilor pe teren s-a constatat faptul ca speciile cu cel mai mare

numar de exemplare, prezente pe locatia analizata, apartin Ordinului

Passeriformes, fiind specii comune, caracterizate prin talia in general mica, zbor

redus la nivelul solului si a culturilor agricole.

Cotofana (Pica pica)

Alaturi de cioara griva, este una din cele mai stricatoare pasari din fauna noastra. Strict

sedentara, cuibareste atat in regiunile joase, cat si in cele deluroase ori pe vaile raurilor. Face un cuib sferic, din spini, cu intrari laterale, tapisat in interior cu lut. Cotofana are

penajul negru, cu alb pe umeri si piept, iar coada este neagra cu reflexe verzui. In cuiburile vechi ale acesteia isi gasesc loc de cuibarit insa si unele specii de pasari utile.






154

Cioara griva

(Corvus corone cornix L.)

Alaturi de cioara de semanatura, este una din cele mai stricatoare pasari din fauna noastra. Strict sedentara, cuibareste atat in regiunile joase, cat si in cele deluroase ori pe vaile raurilor.

Are capul, gusa, remigele aripilor si retricele cozii de culoare neagra mata, restul corpului fiind cenusiu. Cioara griva este de dimensiuni putin mai reduse fata de cioara cenusie, are remigele secundare de un luciu metalic, iar vesta cenusie este mai deschisa la culoare.

Cioara de semanatura

(Corvus frugilegus L.)

Pe terenurile agricole unde ciorile de semanatura se aseaza in stoluri, nu ramine nimic

necercetat, iar cuiburile de fazan, potarniche, prepelita si chiar de iepure nu au nici o sansa. Prin pagubele care le produc sunt deosebit de daunatoare fondului cinegetic. Cioara de semanatura are penajul complet negru, cu reflexe violacee metalice. Ambele specii sunt sedentare in Romania si se gasesc pe areale intinse - mai ales in zonele de campie si lunca Dunarii, precum si in Delta Dunarii.

Ciorile se hranesc cu ouale si puii pasarilor mici, cu seminte, fructe, cereale, etc. Prin atacul lor asupra puilor si oualelor de pasari, si chiar asupra iepurilor, sunt deosebit de daunatoare pentru efectivele de vanat. Consuma si cadavre dar si larve, insecte, soareci, etc.

Graurul

(Sturnus vulgaris)

Graurul (Sturnus vulgaris) este raspandit pe tot cuprinsul tarii, mai ales in regiunile joase,

cu arbori scorburosi, in paduri luminoase, cu spatii largi descoperite in jur, urcand si pe vaile raurilor.

Coloritul corpului este negru, cu chenare mai deschise la penele spatelui si cu reflexe intense verzi si violacee pe cap si piept.






155

Cuibareste in scorburi, dar si in gauri de ziduri, stuful acoperisurilor, stalpi de beton, dovedind multa incredere fata de apropierea omului. Populatiile din nordul arealului se retrag iarna spre sud-vestul Europei. Carduri mari se intalnesc si iarna, indeosebi in sud-estul tarii, mai ales ca pasari venite din nord. Imita cantecele altor pasari.

Gugustiuc (Streptopelia decaocto)

Gugustiucul este o pasare sedentara asemanatoare cu porumbelul salbatic. Are penajul

cenusiu-brun pe spate si pe pântece, cu o dunga neagra pe gât, lungimea de circa 28 cm. Este originar din Asia Mica.

Este o pasare sedentara, care cuibareste numai in localitati sau in imediata apropiere a acestora (in copaci), pentru a fi la adapost de pasarile rapitoare de oua ca stancuta, cotofana, gaita, cioara griva. Cuibareste aproape in tot timpul anului, putând scoate 3-5 rânduri de pui intre lunile martie si noiembrie. Ponta, din 2 oua albe, este clocita ca si la celelalte columbide, alternativ de ambii parinti.

Porumbel (Columba palumbus)

Se intâlneste vara atât in tinuturile de ses, cit si in padurile de rasinoase din Carpati, unde

cuibareste in cuiburi instalate pe crengile arborilor, lânga tulpina. Ouale albe, eliptice, in numar de 2, sunt clocite cu schimbul de ambele sexe, circa 18 zile. Puii golasi, cu rare fire de puf, sunt acoperiti de parinti in continuare, circa 12—14 zile. Are coloritul cenusiu, cu gusa si pieptul roz-violaceu iar pe laturile gâtului si la aripi cite o pata alba. Toamna se retrage spre locurile de iernare din sudul si vestul Europei si nord-vestul Africii

Stancuta (Corvus monedula)






156

Stancuta (Corvus monedula) este o pasare migratoare, din famila Corvidae, unele populatii cuibaresc in tinuturi salbatice, si altele antropofile, ce cuibaresc in localitati. Cele din regiuni salbatice au cuibul in scorburi si pereti de stânca, pe când celelate in constructii, cosuri, ornamentatii, crapaturi de ziduri, clopotnite etc. Femela depune in cuib 4-6 oua albicioase-albastrui, cu pete brune. Timpul cuibaritului incepe in luna aprilie, ouale sunt clocite de femela timp de 17-18 zile. Stancuta are o dimensiune de 35 cm, penajul este de culoare neagra, numai ceafa si dosul gâtului sunt cenusii. In România stancuta este sedentara, populeaza regiunile joase, ca si vaile râurilor de munte.

Randunica (Hirundo rustica)

.

Randunica este o pasare de mici dimensiuni, masurand circa 17-20cm lungime, cantarind

circa 17-20g si avand o deschidere a aripilor de 32-34,5cm. Penajul dorsal este negru stralucitor cu luciu albastru-vanat, fruntea si beregata sunt roscate, iar partea ventrala este de culoare crem-bej deschis. Coada lor este lunga si adanc bifurcata. Dimorfismul sexual este slab evidentiat, totusi femelele tind sa aiba un colorit mai pal si cozile mai scurte. Randunicile sunt pasari foarte adaptabile, care traiesc in proximitatea asezarilor umane, cautand habitate deschise de toate tipurile (inclusiv in zonele agricole), in apropierea apelor si pot fi intalnite adesea in apropierea fermelor, a hambarelor, podurilor, pontoanelor si a altor asezaminte de gen. Ele canta atat individual cat si in grup. Randunicile de hambar sunt insectivore diurne, avand un rol important in controlul populatiilor de insecte. Ele se hranesc din zbor, de obicei la 7-8m deasupra solului sau apelor putin adanci.

Ciocarlan

(Galerida cristata)

Este raspandit in toate campiile uscate, joase, din tara, dar urca si pe vaile largi ale

raurilor, in tinuturile descoperite. Penajul este ca cel al ciocarliei de camp, dar pe cap are un mot de pene. Cuibareste pe sol

in locuri cu vegetatie saracacioasa. Cele 4—5 oua depuse in aprilie sint pamantii cu pete brune si sunt clocite de femela, timp de 14 zile. Au loc doua cuibariri pe sezon.

Este una dintre cele mai frecvente ciocarlii de la noi, care nu ne paraseste nici iarna, cand poate fi vazuta in santuri pe marginea soselelor, pe drumurile satelor, prin curtile oamenilor printre vite.






157

Ciocarlia de baragan (Melanocorypha

calandra)

Se intalneste indeosebi in sud-estul tarii, fiind specia de ciocirlie cea mai mare de la noi. Seamana la colorit cu celelalte ciocarlii, dar pe laturile gusei are cate o pata neagra.

Cuibareste pe sol incepind din aprilie; depune 4—5 oua verzui cu pete brune, pe care le cloceste femela cca 14 zile. Se retrage spre sud numai in ierni grele si cu zapada multa. Este buna cantatoare si o buna imitatoare a glasurilor altor pasari.

Sunt estimate intre 25000-40000 de perechi in estul Romaniei, majoritatea intalnindu-se in Dobrogea. Iarna, stoluri de sute de exemplare apar in Dobrogea. Pot fi intalnite aproape tot timpul anului, indiferent daca vremea nu e favorafila.

Ciocarlie de camp

(Alauda arvensis)

Se intalneste frecvent in tinuturile joase, de stepa, dar apare si in lungul vailor montane largi si inierbate, pina in zona alpina.

Are coloritul cafeniu-galbui cu pete intunecate, ventral fiind albicios. Cuibareste pe sol in ierburi. Cele 3—4 oua pamintii, cu pete brune, sint clocite cam 12 zile, de catre femela. Ponta este depusa din luna aprilie. Pe vara scot 2—3 generatii de pui. Masculul canta in zbor, la mare inaltime deasupra cuibului. Iarna se intalnesc mai ales in locurile de mica altitudine. Unele populatii ierneaza in nordul Africii si sud-vestul Asiei.

Ciocarlia de stol

(Calandrella brachydactyla)

Aproximativ majoritatea populatiilor existente in Romania, 6000-8000 de perechi ciubaresc in zonele agricole si in habitatele de stepa din Dobrogea. Ele sunt prezente din mai pana in octombrie

Are flancurile albe si rectricele marginale de culoare deschisa, albicioasa. Remigele tertiare acopera in intregime pe cele primare, dand aspectul unui aripi lungi pasarii care sta pe sol. Remigele tertiare sunt alungite si inguste, de regula cu margini galbui-nisipiu.






158

Datorita vecinatatii cu ariile protejate, in zona amplasamentului pot fi intalnite si specii

rapitoare ce acopera suprafete intinse in vederea hranirii.

Vanturelul de seara

(Falco vespertinus)

Vanturelul de seara (Falco vespertinus) este o specie destul de comuna in SE Europei in

stepe si terenuri deschise, cultivate, cu palcuri de copaci. Cuibareste colonial, de obicei in cuiburi de cioara de semanatura. Se aseamana cu

vanturelul rosu in comportament, dar are aripile proportional mai lungi si coada mai scurtaa. Adesea sta pe firele electrice. Este capabil sa zboare pe loc. Prinde insecte zburatoare ca soimul randunelelor, adesea in amurg, vanand in stoluri mici.

Pe amplasament nu exista cuiburi ale acestei specii data fiind lipsa vegetatiei arbustive.

Sorecar comun

(Buteo buteo)

Specie partial migratoare larg raspandita in majoritatea regiunilor tarii. Este una din

speciile cu penajul foarte variabil, de la brun-inchis pina la crem. Cuibul contine 3—4 oua albe,

cu pete brune-caramizii, fiind complet inca din aprilie. Ambii soti clocesc, perioada de incubatie

durind 28—30 de zile.

Exemplare de sorecar au fost observate in vecinatatea arealului studiat, in cautarea

hranei. Se mentioneaza faptul ca pe locatiile turbinelor eoliene nu au fost identificate

cuiburi ale acestei specii data fiind lipsa vegetatiei arbustive.

In ceea ce priveste avifauna din zona Casimcea, prezentam mai jos

aproximarea efectivelor speciilor de pasari observate la nivelul

amplasamentului si in imediata vecinatate:






159

Aproximarea efectivelor (interval)

Denumire stiintifica

Denumire populara

Prezenta in OUG 57/2007

Categoria SPEC:

2008 2009

Alauda arvensis ciocarlie de

camp Anexa 5C 3 b b

Buteo buteo sorecar comun – – a a

Calandrella

brachydactyla ciocarlia de stol Anexa 3 3 c b

Corvus corone cioara griva Anexa 5C – c c

Corvus

frugilegus

cioara de

semanatura Anexa 5C – d c

Corvus

monedula stancuta – – a b

Columba

palumbus porumbel Anexa 5C - b b

Falco

vespertinus

vanturelul de

seara Anexa 3 3 a a

Galerida cristata ciocarlan – 3 b b

Hirundo rustica randunica – 3 – a

Melanocorypha

calandra

ciocarlia de

baragan Anexa 3 3 b b

Pica pica cotofana Anexa 5C – b b

Streptopelia

decaocto gugustiuc Anexa 5C – – a

Sturnus vulgaris graur Anexa 5C 3 c c






160

Legenda: Intervale:” –“ - 0 indivizi; a: 1-10; b: 10-30; c: 30-100; d: 100-300; e: 300-600; f:>600 Categoria SPEC (Species of European Conservation Concern): SPEC 1 cuprinde speciile de interes conservativ la nivel global, adica amenintate pe plan global si sunt dependente de conservare. SPEC 2 cuprinde speciile care sunt concentrate in Europa si au un statut conservativ nefavorabil. SPEC 3 cuprinde speciile care nu sunt concentrate in Europa si au un statut conservativ nefavorabil. SPEC 4 cuprinde speciile care sunt concentrate in Europa si au un statut conservativ favorabil. – specii care nu sunt concentrate in Europa si ale caror populatii europene se afla intr-o situatie favorabila. Pentru aceste specii nu sunt necesare masuri deosebite si imediate pentru protectia lor

4.5.1.4. Habitate ale speciilor de plante si animale incluse in Cartea Rosie; specii locale si specii aclimatizate; specii de plante si animale cu importanta economica, resursele acestora; zone verzi protejate; pasuni.

SPA (Situri de Protectie Speciala Avifaunistica) si SCI (Situri de Importanta

Comunitara) sunt arii protejate prin reteaua ecologica Natura 2000, conform H.G.

1284/2007 pentru SPA, respectiv Ordinul 1964/2007 pentru SCI.

Din totalul siturilor SCI si SPA instituite la nivelul judetului, 15 se suprapun

peste ariile naturale protejate constituite anterior, incluzandu-le in totalitate si

aproape dublandu-le suprafata la nivel de judet.

Suprafata totala ocupata de siturile de tip SCI si SPA la nivelul judetului

calculata de Institutul National de Cercetare Dezvoltare Delta Dunarii Tulcea

(exclusiv suprafata ocupata de apele teritoriale marine) este de 696 269, 55 ha,

acoperind peste 80% din suprafata judetului.

Suprafata zonei din apele teritoriale marine propusa pentru includere in

reteaua Natura 2000 este de 95 562,43 ha.

Tipurile de habitate ce se intalnesc in judetul Tulcea, exceptand Delta

Dunarii si zona marina, sunt: Nr. crt

Cod habitat

Denumire Raspandire in Tulcea

1 1530* Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice

in zonele cu sol saraturat de langa Greci si Macin, in SCI Muntii Macinului.

2

3130

Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea

uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea

suprafata foarte redusa (sub 1% din total sit) pe Bratul Macin, pe depozitele aluvionare sau soluri luto-nisipoase






161

3

3140

Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara

suprafata foarte redusa (sub 1% din total sit) pe Bratul Macin, in zone acoperite cu apa statatoare

4

3270

Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention

suprafata redusa (1% din total sit) pe Bratul Macin, pe malurile namoloase cu acumulari de material organic

5

40C0*

Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice in zonele de silvostepa din siturile SCI: Podisul Nord Dobrogean, Deniz Tepe, Dealurile Agighiolului si in Muntii Macinului

6

62C0*

Stepe ponto-sarmatice

in proportie redusa in siturile SCI: Podisul Nord Dobrogean, Muntii Macinului, Dealurile Agighiolului, Deniz Tepe si Bratul Macin . Uneori se asociaza cu Tufarisurile de foioase ponto-sarmatice(40CO) si cu Paduri –raristi vest pontice de stejar pufos cu Paeonia peregrina (91AA)

7

6430

Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana

la cel montan si alpin

pe suprafete reduse (2%) in SCI Bratul Macin

8 6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii suprafete foarte reduse (sub 1%) in zona de lunca a Bratului Macin

9

6510

Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)

pe suprafete reduse (1%) in SCI Bratul Macin

10 8230 Comunitati pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-

Veronicion dilleni pe stancarii silicioase

pe soluri nisipoase, pietrisuri si aluviuni luto-nisipoase in curs de fixare, in Muntii Macinului si Podisul Nord Dobrogean

11 8310 Pesteri in care accesul publicului este interzis

in situl Muntii Macinului pe o suprafata infima (0,0001 %)

12

91AA

Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos

in Muntii Macinului, Podisul Nord Dobrogean si Dealurile Agighiolului, in zone de silvostepa cu stejar pufos

13

91I0*

Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp

in Podisul Nord Dobrogean si in Muntii Macinului in zona de silvostepa cu stejar brumariu si artar

14

91M0

Paduri balcano-panonice de cer si

gorun

in Podisul Nord Dobrogean si in Muntii Macinului in masivele de padure cu amestec de stejar pufos, garnita , stejar brumariu, tei, mojdrean, carpinita, jugastru, mar si par paduret

15

91X0

Paduri dobrogene de fag

in Muntii Macinului sub forma unei insule relictare de fag in cadrul rezervatiei naturale Valea Fagilor unde se intalnesc trei tipuri de fag: Fagus sylvatica, F.taurica si F.taurica var. dobrogica; o parte din exemplare se regasesc in Podisul Nord Dobrogean

16

91Y0

Paduri dacice de stejar si carpen

pe suprafete intinse (50%) in SCI Muntii Macinului si in SCI Podisul Nord Dobrogean (27,9%) reprezentand padurile de gorun in amestec cu tei, frasin,carpinita

17

92AO

Zavoaie cu Salix alba si Populus alba pe suprafete restranse in Podisul Nord Dobrogean (0,02%) si mai intinse in Bratul Macin(19,41%)

In ceea ce priveste caracteristicile de mediu ale zonei amplasamentului si a

celei imediat invecinate, folosinta actuala a terenului este de teren arabil (fapt

constatat si in urma vizitelor pe amplasament).






162

In cadrul agroecosistemelor si ecosistemelor zootehnice (ecosisteme

antropizate bine reprezentate in zona) din zona analizata nu se regasesc

caracteristicile unui habitat stabil si prielnic instalarii speciilor de avifauna si fauna

terestra incluse in OUG 57/2007.

Parcul eolian este amplasat in interiorul ROSPA0100 Stepa Casimcea iar

turbina WEA 9 este inclusa si in ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean, arii

protejate prin programul Natura 2000.

4.5.1.5. Rute de migrare; adaposturi de animale pentru crestere, hrana,

odihna, iernat.

Migratia animalelor face parte din comportamentul acestora. Ele migreaza

sau calatoresc de la un habitat la altul, pentru a beneficia de resurse diferite sau

superioare, cum ar fi hrana mai multa sau locuri mai ostile si mai sigure pentru

reproducere. Cu toate ca migratiile sunt necesare, acestea consuma foarte mult din

energia si timpul animalului, expunandu-l la pericole, cum ar fi pradatorii sau

epuizarea.

Primavara, pasarile zboara din zonele cu ierni mai calde si cu cantitati mari

de hrana inspre zonele mai reci unde isi depun ouale si-si cresc puii. Aceste regiuni

mai reci au hrana indestulatoare numai primavara si vara. Unele specii migreaza

oricum in zone cu mai putina hrana, dar care ofera mai multa protectie in perioada

reproducerii si cresterii puilor. Pasarile se intorc in fiecare an in aceste locuri de

reproducere. Cea mai lunga distanta este parcursa de chira polara. Ea zboara din

locul in care depune ouale, din zona arctica pina in Antartica si inapoi, in fiecare an

o calatorie dus intors de aproximativ 36000 km.

Pentru ca majoritatea speciilor de pasari isi repereaza hrana folosindu-si

vazul, durata scurta a zilei limiteaza perioada in care se pot hrani, iar aceasta poate

fi o problema foarte mare in special pentru parintii care incearca sa adune hrana

pentru puii lor. Deplasandu-se catre nord sau catre sud, inspre zone cu clima mai






163

calda, pasarile migratoare se asigura ca pot gasi hrana pe tot parcursul anului,

profitand in acelasi timp de zilele mai lungi din zonele mai apropiate de poli.

Multe specii de rate, gaste si lebede migreaza spre sud, din regiunile arctice

spre Europa, Asia si America de Nord, in timpul iernii, revenind in regiunile

nordice primavara, pentru a se inmulti.

Mecanismele care declanseaza migratia pasarilor nu sunt inca pe deplin

intelese de oamenii de stiinta, desi durata zilei, directia vantului si modificarile

hormonale par sa fie elemente determinante esentiale. De asemenea, nu se stie inca

sigur cum isi gasesc drumul inapoi pasarile care migreaza pe distante foarte mari.

Anumite studii sugereaza ca aceste specii se ghideaza dupa soare si dupa stele,

precum si dupa anumite detalii ale peisajului. Alte specii se pare ca folosesc

campul magnetic al Pamantului, care le ajuta sa isi gaseasca drumul atunci cand

zboara pe deasupra unui peisaj foarte monoton sau pe deasupra oceanului.

Romania se afla pe un culoar mare de migratie. Culoarul principal urmat de

pasarile migratoare este cel care urmeaza Prutul si Siretul spre Delta Dunarii, de

unde pasarile pleaca catre stramtorile Bosfor si Dardanele. Un alt culoar este cel

Vestic, care atinge tangential tara noastra, in zona Oradea-Arad, si merge catre

Campia Panonica, in Ungaria. Exista insa mai multe culoare care traverseaza

central Romania, prin Transilvania. Stolurile pot traversa tara de la Nord fie pe

Valea Oltului, fie pe traseul Zalau-Cluj-Mures - partial Harghita-Sibiu-Brasov,

pasarile facand popas pe baltile Iernut, Cipau, Dumbravita, Rotbav si pe lacurile de

acumulare de pe Olt din zona Fagarasului.

Din Depresiunea Barsei, pasarile salbatice fie traverseaza direct Carpatii si

se indreapta catre sudul Romaniei catre zona Mediteranei, fie urmeaza vaile

RucarDin Depresiunea Barsei, pasarile salbatice fie traverseaza direct Carpatii si se

indreapta catre sudul Romaniei catre zona Mediteranei, fie urmeaza vaile Rucar,

Bran, Buzaului sau Valea Prahovei, iar de aici spre lacurile din Bucuresti si apoi se

indreapta catre Dunare.






164

In zona Dobrogei, pasarile salbatice ajung atat in timpul migratiei de

toamna, cat si in cea de primavara. Migratia de primavara incepe in lunile

februarie-aprilie, cand sosesc pasarile din Africa Centrala si de Vest si bazinul

Marii Mediterane. Acestea raman la noi peste vara, isi depun ouale si le clocesc,

apoi isi invata puii sa zboare sau sa se hraneasca singuri. In luna septembrie, aceste

pasari pleaca din nou spre zona Africii, urmand a reveni in Delta Dunarii in

primavara urmatoare. Migratia de iarna incepe in luna noiembrie si se incheie in

luna martie. In acest interval ierneaza in Delta Dunarii specii de pasari care isi

petrec vara dincolo de Cercul Polar de Nord, in regiunea Siberiei.

Pasarile migratoare din tara noastra pleaca toamna, in general, in sudul

Africii, parcurgand astfel intre 7000 si 10.000 de kilometri. Berzele au nevoie de

trei luni pentru a parcurge distanta dintre locul de cuibarit si cel de iernat,

randunelele - de doua. Partea cea mai grea a calatoriei o reprezinta traversarea

Marii Mediterane. Berzele, de exemplu, prefera sa o ocoleasca prin Asia Mica si

Gibraltar, pentru ca ele nu se pot odihni pe suprafata apei. Cocorii, desi foarte

asemanatori ca structura cu berzele, rezista sa traverseze Mediterana, pentru ca ei

folosesc falfaitul aripilor alternat cu planarea, si astfel consuma mai putina energie.

Plecarile si sosirile pasarilor sunt in continuare in stransa legatura cu

temperatura, cu dezvoltarea vegetatiei si posibilitatile de hranire. Majoritatea

pasarilor migreaza toamna, iar zilele calde si existenta hranei le poate intarzia

plecarea. Pasarile care migreaza noaptea (randunelele, ratele, lisitele, ciocarliile) se

descurca si atunci cand stelele nu se vad din cauza norilor. Deci, astrele nu sunt

singurele ajutoare ale pasarilor. Ele au nevoie si de o harta, si atunci se orienteaza

dupa relief. Cand acest peisaj se schimba brusc, pot aparea chiar accidente. De

exemplu, in orase, daca un bloc se construieste de toamna pana primavara si

pasarile nu au apucat sa se familiarizeze cu prezenta lui, ele vor fi atrase de lumina

geamurilor in care se reflecta soarele si se intampla deseori sa se loveasca de






165

ferestre. Acestea sunt insa accidente. Cu toate acestea, relieful joaca un rol

mult mai scazut in orientare decat soarele sau stelele.

S-a constatat ca pasarile migreaza mai degraba noaptea decat ziua. De

exemplu, uliul pasarar pleaca la drum cu o precizie de ceasornic, la 30-40 de

minute dupa apusul soarelui. Explicatia este urmatoarea: migratoarele se folosesc

de lumina zilei ca sa se hraneasca, sa mai recupereze din energia consumata; si

apoi, intunericul noptii le protejeaza de pradatorii diurni. Punctul culminant este

atins intre orele 22:00-23:00, ne spun observatiile facute prin radare specializate.

Majoritatea migratorilor nocturni zboara mult deasupra turbinelor

eoliene, pana la 1000 m deasupra solului. Si in afara migratiilor, pasarile pot

atinge inaltimi considerabile, ratele urcand pana la 800 m, berzele la 900 m, cocorii

si randunelele la 2.000 m, acvilele la 3.000 m, in timp ce in regiunile muntoase

condorii si vulturii plesuvi zboara la o inaltime de 7.000 m deasupra nivelului

marii.

Sunt pasari care prefera sa calatoreasca singure, altele merg in familie, altele

se impart pe sexe sau pe varste. Privighetoarea si pupaza migreaza singure; lisitele,

ratele si randunelele prefera grupurile mici; gastele, pelicanii si cocorii se

organizeaza in grupuri oranduite perfect, aerodinamic; graurii si pescarusii

migreaza in grupuri mari si dezorganizate, schimbandu-si mereu forma, fara a gresi

directia; berzele migreaza in formatiuni mari (200 - 500 de pasari), dar nu foarte

organizate, in schimb calatoresc intotdeauna "in familie", care este gata formata

inainte de imperecherea propriu-zisa, ele fiind niste vietuitoare foarte fidele.

Cintezele cuibaresc in Europa Centrala si de Nord, dar calatoresc doar femelele,

masculii fiind pasari sedentare. In cazul mierlelor, numai "tinerii" migreaza, adica

pasarile din primul an de viata. Ciocarliile migreaza o data in viata.

Pasarile rapitoare, ca si alte specii, migreaza deoarece hrana se imputineaza

odata cu sfarsitul verii. Cele mai multe pasari din Europa ierneaza in Africa sau in

Sudul Europei, dar unele exemplare ajung chiar si in Orientul Apropiat.






166

Cele mai cunoscute trasee de migratie sunt:

Ruta Scandinaviei de Sud

Ruta Baltica

Ruta Trans Iberica

Ruta Central Mediterana

Via Pontica (partea vestica a Marii Negre)

Ruta Trans Caucaziana

Pe parcursul migratiei, rapitoarele diurne utilizeaza coloanele de aer cald

pentru a castiga inaltime, procedeu folosit in special de acvile si pasari de tip

Buteo, respectiv curentii ascendenti creati de impactul vantului cu versantii

abrupti. Aceast ultim procedeu este folosit mai adesea de ulii si soimi.

Din perspectiva migratiei rapitoarele diurne se impart in trei categorii:

migratoare (acele specii unde 90% din indivizii unei populatii

migreaza);

partial migratoare (acele specii unde mai putin de 90% din

indivizii unei populatii migreaza);

sedentare (acele specii unde miscarile indivizilor sunt ocazionale si

neregulate).

In Romania pasarile rapitoare migreaza pe un front larg, totusi sute, sau

chiar mii, de exemplare se aduna pe rute bine stabilite. Carpatii reprezinta un

obstacol natural si influenteza directia migratiei, la fel ca Marea Neagra al carei

tarm este utilizat de rapitoarele care vin din nordul Europei sau vestul Asiei.

Punctul de observare Macin este situat in nordul Dobrogei pe ruta Via Pontica.

Dealurile de la poalele muntilor ofera conditii favorabile pentru formarea

termicelor in zilele insorite, iar culmile abrupte ale Pricopanului deviaza vantul (in

special vantul dinspe NE si NV) creand curenti verticali pe care pasarile le

utilizeaza pentru mentinerea altitudinii de zbor.






167

Atat amplasamentul analizat, cat si zona invecinata pe o raza de minim 10

km nu sunt traversate de nici o ruta de migrare a pasarilor, conform bibliografiei

existente (inclusiv studiul nepublicat al INCDD Tulcea: Fundamentarea normelor

privind turbinele eoliene si parcurile de turbine tinand cont de Directiva Pasari,

Directiva Habitate si Conventia de la Berna, incluzand ca studiu de caz

Dobrogea) si a observatiilor din teren.

Mai mult decat atat mentionam ca pe amplasamentul studiat nu s-au

evidentiat cuiburi de specii de pasari sau animale protejate care ar putea fi afectate

de construirea sau functionarea obiectivului.

Singurele zone certe de cuibarit, zone de hranire, zone de aglomerare sau

trasee cunoscute ale pasarilor sunt cele din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii,

Parcul National Muntii Macinului, sau cele de pe cursul inferior al Dunarii care se

afla la distante de peste 10 km fata de obiectivul analizat.

In ceea ce priveste rutele de migrare din zona Casimcea-Rahman s-au

analizat inclusiv datele si hartile prezentate in lucrarile de referinta in domeniu

(precum „Migratia Pasarilor” – Rudescu L., Editura Stiintifica Bucuresti;

„Dinamica si migratia pasarilor” – Ciochia V., Editura Stiintifica si Enciclopedica).

Acestea au insa un caracter general, fiind prezentate principalele rute ale pasarilor

marcate la nivelul intregii Dobrogei. La nivelul zonei analizate nu sunt specificate

rute precise de migratie.






168

Pozitionarea parcului eolian si directiile migratie de toamna

Pozitionarea parcului eolian si directiile migratie de primavara






169

4.5.1.6. Informatii despre speciile locale de ciuperci; cele mai valoroase specii care se recolteaza in mod obisnuit, resursele acestora

NU ESTE CAZUL. 4.5.2. Impactul prognozat Facem mentiunea ca la finalul prezentului subcapitol, s-a analizat separat

impactul cumulat asupra biodiversitatii al ansamblului de parcuri eoliene din zona

Casimcea, pentru ambele faze ale proiectului (constrcutie si functionare).

Analiza efectelor asupra biodiversitatii s-a realizat pe intreaga suprafata

aferenta obiectivului, avandu-se in vedere toate elementele propuse prin proiect.

S-a insistat asupra zonelor unde se vor desfasura lucrarile necesare realizarii

obiectivului (infrastructura parcului eolian si a turbinelor eoliene) deoarece

interventiile antropice aferente acestor zone pot genera efecte asupra factorilor de

mediu din cadrul intregii suprafete aferente parcului (si implicit asupra biodiversitatii).

In timpul executiei lucrarilor de constructii

Privit in ansamblu, impactul asupra factorilor de mediu se manifesta cu

precadere in perioada de constructie a parcului eolian, in special datorita

decopertarilor pentru constructia fundatiilor turnurilor si partial a drumurilor de

acces, a prafului produs de lucrarile de constructie si datorita zgomotului produs de

utilajele folosite, urmand ca dupa terminarea lucrarilor de constructie si de refacere

a ecosistemului, impactul asupra factorilor de mediu va fi foarte redus.

Impactul direct consta in afectarea definitiva sau temporara a unor

suprafete de teren prin efectuarea lucrarilor de decopertare, respectiv

recopertare. Data fiind folosinta actuala a terenului (de teren arabil), ce

implica prezenta unui agroecosistem cu elemente de biodiversitate specifice,

influentate de rotatia periodica a culturilor si de interventiile utilajelor

agricole (inclusiv utilizarea de pesticide si ingrasaminte chimice), se apreciaza

un efect nesemnificativ in timpul implementarii planului si in timpul

functionarii obiectivului asupra biodiversitatii locale.






170

In speta, in perioada de constructie, durata impactului se imparte pe fiecare

punct de lucru in parte ce are o repartitie izolata si se realizeaza succesiv.

Impactul imediat (pe termen scurt) se manifesta in timpul lucrarilor de

constructie prin disturbarea punctiforma a habitatului pentru constructia fiecarei

centrale eoliene, ce implica decopertari si recopertari, precum si depuneri de praf

pe aparatul foliar al plantelor. Acest impact va inceta odata cu terminarea lucrarilor

de constructie propriu-zisa si de reabilitare ecologica a zonelor afectate, urmand o

perioada de refacere a agroecosistemului, accelerata chiar de efectuarea lucrarilor

agricole, ce caracterizeaza zona analizata. Mentionam in acest sens ca, datorita

conditiilor de mediu locale, nu se pune problema existentei unui impact pe

termen mediu si lung. Aceste aspecte reies si din experienta acumulata prin

studierea parcurilor eoliene existente in Dobrogea si cele din strainatate.

In ceea ce priveste efectele secundare ale constructiei si functionarii

parcului eolian, consideram ca nu vor exista efecte secundare negative (tinand cont

ca biodiversitatea de pe amplasament este caracteristica unui agroecosistem), dar

vor exista o serie de efecte secundare pozitive ce contribuie la imbunatatirea

conditiilor socio-economice la nivel local.

Efectul temporar consta in afectarea unor suprafete de teren prin

decopertari respectiv recopertari, respectiv indepartarea speciilor de fauna ce

utilizeaza amplasamentul pentru hranire, catre zonele invecinate pe perioada

desfasurarii lucrarilor de constructie.

Impactul permanent asupra biodiversitatii consta in pierderea definitiva a

unor portiuni de habitat (culturi agricole), prin schimbarea destinatiei terenului pe

suprafetele afectate definitiv. Amintim in acest sens faptul ca folosinta actuala a

terenului este de teren arabil.

Impactul asupra vecinatatilor (a zonelor din vecinatate incluse in SCI

Podisul Nord-Dobrogean si SPA Stepa Casimcea) va fi nesemnificativ ca

urmare a specificului investitiei ce implica lucrari locale cu efecte la nivelul






171

parcului eolian, inclusiv in timpul functionarii obiectivului, datorita faptului ca nu

se va pune problema devierii rutelor de migrare ale pasarilor sau schimbari de

comportament ale populatiilor de pasari si speciilor de fauna terestra din

vecinatatea obiectivului. Amintim faptul ca singurele aglomerari de pasari si/sau

rute de zbor pot fi intalnite la distante de peste 10 km, astfel intarindu-se afirmatia

de mai sus.

Transportul materialelor de constructii precum si lucrarile necesare largirii

drumurilor pot constitui surse de zgomot si de poluare cu praf a aerului atmosferic

cu posibile efecte asupra speciilor de fauna si flora din vecinatate (inclusiv

asupra altor zone din SCI Podisul Nord Dobrogean si SPA Stepa Casimcea).

Avand insa in vedere ca este o zona vantoasa ce asigura totodata si o buna

dispersie pentru orice tip de poluare atmosferica, consideram ca praful degajat nu

va duce la perturbari ale proceselor fiziologice si biochimice ale zonelor cu

vegetatie spontana din vecinatate . In plus, transportul pe structurile de drumuri

necesare parcului eolian nu reprezinta o schimbare fata de tipul activitatilor

desfasurate in prezent pe structurile de drumuri existente, ci doar o intensificare

temporara a acestora. Prin urmare, efectele asupra speciilor din vecinatate sunt

nesemnificative, similare situatiei actuale.

Dat fiind faptul ca realizarea parcului eolian nu presupune afectarea

semnificativa a factorilor de mediu iar in zona nu se mai desfasoara alte tipuri de

activitati exceptandu-le pe cele agricole, consideram ca nu va exista un efect

sinergic asupra biodiversitatii.

Metodologia de lucru pentru fiecare grup eolian prevede un anumit numar

de ore care reprezinta minimum timpului, si care nu mai poate fi micsorat, insa

pentru diminuarea intensitatii impactului au fost prevazute in raport recomandari

pentru reducerea la minim a efectelor negative.

Mentionam ca accesul in zona de amplasare a parcului eolian nu reprezinta

o schimbare fata de tipul activitatilor desfasurate in prezent, ci doar o






172

intensificare a acestora, referindu-ne la drumurile de exploatare deja existente si

traficul, care au sectionat arealul initial, fara a putea vorbi de o fragmentare

propriu-zisa a habitatului (cum se intampla in cazul in care intr-un habitat apar

structuri de genul gardurilor, zidurilor sau carosabilelor extrem de circulate).

Drumurile de acces produc o sectionare a arealului initial al mamiferelor,

insa acestea nu reprezinta bariere care sa opreasca circulatia indivizilor, tinand

seama si de faptul ca traficul va fi extrem de redus chiar si in perioada de

constructie. Se face mentiunea ca majoritatea drumurilor de acces pentru obiectivul

studiat vor fi realizate pe structura deja existenta a drumurilor, care reprezinta,

dupa cum bine se cunoaste, o formatiune continua lipsita de o biocenoza stabila.

Singurul aspect important referitor la posibilitatea fragmentarii habitatului in cazul

de fata, va fi reprezentat de circulatia utilajelor, ce va impiedica circulatia

mamiferelor si reptilelor si se manifesta pe perioada de executie a lucrarilor.

Dupa terminarea lucrarilor, nu se va putea vorbi de o fragmentare a habitatului,

indivizii putand tranzita zona in acelasi mod cum se realizeaza si in prezent.

Pe perioada lucrarilor de constructie se apreciaza o dislocare a mamiferelor

si partial a pasarilor din cadrul arealului initial, urmand ca in timp sa fie in mod

natural repopulat dupa incetarea lucrarilor si refacerea terenului. Dupa incheierea

lucrarilor, nu vor exista suprafete construite in afara celor prevazute prin proiect.

Tinand cont ca zona la care se face referire este un teren arabil asupra caruia

se intervine periodic si care nu prezinta conditii prielnice instalarii unor specii de

fauna, consideram ca efectele drumurilor de acces asupra biodiversitatii locale nu

sunt semnificative in cazul de fata.

In timpul constructiei parcului eolian, efectul zgomotului asupra

biodiversitatii se rezuma la efectul asupra faunei. Astfel, zgomotul se manifesta in

principal datorita functionarii utilajelor necesare realizarii lucrarilor de constructie,

dar si a celorlalte activitati din cadrul lucrarilor de constructie si determina

indepartarea temporara a exemplarelor de fauna ce utilizeaza zona analizata pentru






173

hranire, in zonele invecinate ce prezinta conditii de habitat asemanatoare. Datorita

etapizarii lucrarilor de constructie se apreciaza ca efectul zgomotului nu se va se

manifesta la nivelul suprafetei intregulului parc, ci zonal la nivelul fiecarei locatii

in care se realizeaza interventii, si la nivelul drumurilor principale de acces. Se va

inregistra un efect direct pe termen scurt asupra speciilor de fauna (pentru care a

fost declarat SCI Podisul Nord Dobrogean si SPA Stepa Casimcea) din zona de

hranire, urmand ca la momentul in care se va finaliza lucrarea si toate suprafetele

ocupate temporar vor fi redate circuitului initial, fauna sa poata reutiliza zona

aferenta.

Dupa incheierea lucrarilor, nu vor exista suprafete construite in afara celor

prevazute prin proiect. In timpul lucrarilor de constructie a obiectivului, in ceea ce

priveste biodiversitatea, vor fi afectate temporar suprafete de teren agricol, care isi

vor pastra folosinta initiala. Suprafata de teren afectata temporar este constituita

din suprafetele aferente platformelor de depozitare, sapaturilor pentru fundatii din

care se scade suprafata inelelor supraterane din beton.

In ceea ce priveste speciile de interes prioritar semnalate in Formularul

Standard din Ord 1964/2007 precizam ca exemplare din speciile Spermophilus

citellus si Testudo graeca au fost observate in zonele de pasune din apropierea

locatiei analizate, si nu pe amplasamentul studiat. Astfel mentionam ca populatiile

de Spermophilus citellus si Testudo graeca nu vor fi afectate in timpul realizarii

obiectivului.

In speta, fiind vorba de terenuri agricole, nu se poate vorbi despre refacerea

vegetatiei sau a habitatelor la starea initiala, ci doar despre recopertarea stratului de

sol vegetal pentru a putea fi reintegrat in circuitul agricol, iar prin efectuarea

lucrarilor agricole se va realiza omogenitatea caracteristica agroecosistemelor.

Pentru fiecare dintre suprafetele afectate temporar sunt precizate masuri

concrete de diminuare a impactului, tinand cont de specificul activitatilor ce se vor

desfasura, iar respectarea masurilor trebuie sa fie urmarita in perioada de






174

constructie de specialisti in domeniu, conform Planului de Monitorizare propus

in cadrul prezentului Studiu de Impact asupra Mediului.

Procesul de revenire a stratului de sol fertil se va realiza foarte repede, fiind

vorba de un agroecosistem, iar procesul de refacere va fi accelerat chiar de

lucrarile agricole, realizandu-se omogenitatea caracteristica agroecosistemelor.

Se apreciaza mentinerea integritatii habitatelor si speciilor pentru care a fost

declarat SCI Podisul Nord Dobrogean, datorita pozitionarii turbinei WEA 9 la

periferia sitului mentionat, a suprafetei reduse ocupate si a caracterului de tranzit al

zonei de la teren arabil la pasune, unde nu au fost identificate specii de flora

mentionate in OUG 57/2007..

Integritatea Rezervatiei Naturale Valea Mahomencea se va mentine, data

fiind distanta suficient de mare (cca. 500m spre sud) pana la acestea si masurilor

propuse in cadrul raportului pentru prevenirea si reducerea efectelor asupra SCI

Podisul Nord Dobrogean si SPA Stepa Casimcea din care aceasta face parte.

De asemenea, trebuie mentionat faptul ca o mare parte din efectele asupra

biodiversitatii locale au un caracter temporar si sunt reversibile, manifestandu-se

doar pe perioada de constructie.

Evaluarea impactului asupra mediului a avut in vedere posibilitatea afectarii

integritatii speciilor si habitatelor din cadrul SCI Podisul Nord Dobrogean, luand

in calcul inclusiv posibilitatea modificarii caracteristicilor structurale initiale si

posibilitatea aparitiei de modificari microclimatice semnificative in cadrul zonelor

invecinate. Concluzionam insa ca habitatele din zonele invecinate nu vor fi afectate

de realizarea si functionarea turbinelor eoliene date fiind specificul obiectivului,

caracteristicile locale de mediu si faptul ca nu vor exista interventii directe asupra

altor zone decat cele prevazute prin proiect (ce vizeaza suprafete de teren arabil).

In ceea ce priveste impactul rezidual asupra biodiversitatii mentionam

faptul ca acesta consta in pierderea definitiva a unor portiuni de habitat (culturi






175

agricole) prin schimbarea destinatiei terenului pe suprafetele afectate definitiv de

elementele obiectivului.

Avand in vedere suprafata SPA – Stepa Casimcea de 22 226.1 ha, si

suprafata SCI – Podisul Nord Dobrogean de 87.229 ha, rezulta ca suprafetele

ocupate definitiv (teren arabil) de parcul eolian reprezinta aproximativ 0,05% din

SPA, iar suprafata construita corespunzatoare turbinei WEA 9 reprezinta 0,0002%

din SCI.

Dat fiind faptul ca amplasamentul nu constituie zona prielnica pentru odihna

si cuibarire datorita folosintei actuale a terenului – arabil, impactul asupra

populatiilor speciilor de avifauna din cadrul SPA Stepa Casimcea este

nesemnificativ.

Cand se va dori dezmembrarea si demontarea turbinelor, mare parte din

materiale pot fi reutilizate. Astfel otelul, fonta, cuprul, plumbul, aluminiul, pot fi

reciclate. Materialele plastice, cauciucul si fibra de sticla pot fi reciclate sau

incinerate.


In timpul functionarii, parcul eolian nu are impact asupra biodiversitatii,

neexistand emisii de poluanti datorita tehnologiei folosite. De asemenea este bine

cunoscut faptul ca energia eoliana, folosita ca “materie prima” face parte din

categoria energiilor regenerabile. Singurele riscuri care se pun in discutie sunt

posibilele coliziuni ale pasarilor cu palele centralelor, acest aspect fiind tratat pe

larg in cadrul raportului.

Distantele aproximative masurate in linie dreapta de la parcul eolian la

principalele puncte de interes biogeografic sunt:

- 9,5 km pana la Padurea Babadag

- 30 km pana la Muntii Macin

- 14 km pana la Bratul Dunarea Veche






176

- 50 km pana la marea Neagra

- 30,7 km pana la Complexul Razelm Sinoe

Distanta aproximativa masurata in linie, dintre cea mai apropiata turbina a

parcului eolian fata de asezarile umane (localitate Rahman), este de 1 km.

Biodiversitatea locala nu va suferi modificari semnificative, deoarece

procentul de ocupare a terenului este de 0,2417% in raport cu totalul suprafetei

studiate de 721,0195 ha.

Avand in vedere ca marea majoritate a amplasamentului isi pastreaza

functiunea initiala, acesta va putea constitui in continuare o zona de hranire pentru

speciile de avifauna si fauna terestra, deci dupa realizarea obiectivului nu va exista

un impact negativ asupra compozitiei biodiversitatii in zona analizata.

In acelasi timp utilizarea energiei verzi in detrimentul celei furnizate de

combustibili fosili se promoveaza in coroborare cu ingrijorarile globale privind

schimbarile climatice generate de emisiile de CO2. In perspectiva, astfel de

schimbari vor afecta ireversibil nu numai oamenii, ci orice componenta vie a

ecosistemului. Privind pe termen lung, in perspectiva, utilizarea energiei verzi

poate genera un efect indirect pozitiv asupra oricarei specii de fauna si flora. Este

oricum greu de apreciat la momentul actual gradul in care incalzirea globala va

influenta starea de conservare unei specii sau a unui habitat.

De asemenea este cunoscut faptul ca turbinele eoliene extrag circa 30% din

energia cinetica a vantului, pe care o transforma in energie electrica, iar imediat in

aval de turbine viteza vantului scade cu aproximativ 15%. Astfel, scaderea vitezei

vantului duce la cresterea locala cu cateva procente a umiditatii relative a aerului,

favorizand dezvoltarea vegetatiei/culturilor in aceste zone.

Se apreciaza ca efectul de umbrire cumulat cu scaderea vitezei vantului,

datorita prezentei si functionarii centralelor eoliene, este sensibil pozitiv pentru

cresterea umiditatii in aceasta zona caracterizata prin precipitatii scazute.






177

S-a avut in vedere posibilitatea aparitiei de efecte asupra speciilor de

chiroptere, insa acest aspect nu a fost tratat in cadrul Raportului intrucat nu

reprezinta o problema de mediu in cazul de fata. In sustinerea acestei afirmatii,

subliniem faptul ca amplasamentul este situat pe teren arabil iar intreaga zona

Casimcea, din care face parte, se caracterizeaza prin suprafete intinse agricole,

lipsita de habitate preferate de lilieci (paduri, formatiuni carstice) sau de elemente

ce ar putea reprezenta sursa de orientare pentru acestia, data fiind monotonia

reliefului. Aceste aspecte vor putea fi probate in urma monitorizarii efectelor

asupra biodiversitatii in timpul functionarii parcului eolian, conform Planului de

Monitorizare propus.

La analiza efectelor asupra biodiversitatii, colectivul elaborator a avut in

vedere toate aspectele pe care le implica constructia si functionarea obiectivului

inclusiv suprafata palelor turbinelor, insa consideram ca acestea nu reprezinta un

aspect semnificativ, avand in vedere urmatoarele:

- amplasamentul analizat nu este cunoscut ca fiind un loc permanent de

hranire (in functie de sezon si de tipul culturilor) pentru speciile rapitoare fata de

care acestea sa fie dependente;

- modul de functionare al turbinelor de ultima generatie (ex: viteza mica de

rotatie a palelor);

suprafetele intinse de pasune si teren arabil din vecinatate ce ofera speciilor

rapitoare posibilitatea de a se orienta catre aceste zone in vederea hranirii.

Analizand in ansamblu zona Casimcea consideram ca nu se pune problema

crearii unui efect de bariera stanjenitor in calea rutelor cunoscute de zbor ale

pasarilor la nivelul Dobrogei, datorita distantei suficient de mari fata de acestea

(peste 10 km).

Singurele zone certe de cuibarit, zone de hranire, zone de aglomerare sau

trasee cunoscute ale pasarilor sunt cele din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, pe






178

cursul inferior al Dunarii si la nivelul Parcului National Muntii Macinului, care nu

vor fi afectate de realizarea obiectivului.

In general, speciile migratoare folosesc ca repere de orientare si elementele

peisagistice reprezentate de formele de relief pozitive si negative. Dobrogea

prezinta doar cateva repere de acest fel, reprezentate de un numar mic de

formatiuni geomorfologice de altitudine redusa (de exemplu, cele doua culmi ale

Muntilor Macin). De asemenea, in zona amplasamentului nu exista corpuri de apa

stagnante care ar putea favoriza orientarea pasarilor migratoare spre acest

amplasament.

Riscul de coliziune a fost luat in considerare in cadrul Raportului privind

Impactul asupra Mediului ca posibil efect negativ asupra speciilor de avifauna si s-

au facut recomandari concrete privind semnalizarea parcului eolian in vederea

cresterii gradului de vizibilitate si diminuarii riscului de coliziune.

In ceea ce priveste parcurile eoliene in general, nu se poate vorbi de un

impact rezidual propriu-zis, deoarece nu exista emisii de poluanti in perioada de

functionare, asa cum se intampla in cazul altor instalatii de obtinere a energiei

electrice, cum sunt cele pe carbuni. Singurul efect ramas dupa finalizarea lucrarilor

de constructie si dupa ce s-au implementat toate masurile de diminuare a

impactului, exceptand suprafata de teren afectata definitiv, se manifesta strict

asupra agroecosistemului prin efectul decopertarilor si recopertarilor. In speta,

fiind vorba de terenuri agrocole, nu se poate vorbi despre refacerea vegetatiei sau a

habitatelor la starea initiala, ci doar despre recopertarea stratului de sol vegetal

pentru a putea fi reintegrat in circuitul agricol.

In ceea ce priveste relatia dintre nivelul de zgomot si avifauna, conform

datelor de specialitate („Avian hearing and avoidance of wind turbines”,

Midwest Research Institute, Colorado, 2002”) in comparatie cu acuitatea

auditiva umana, pasarile percep zgomotul cu o intensitate redusa la jumatata fata

de perceptia umana, la aceeasi distanta fata de emitator. Astfel, in speta, nu vor fi






179

afectate pasarile cuibaritoare din vecinatatea zonei studiate, tinand cont ca la o

distanta de 300 m zgomotul produs de turbine se confunda cu zgomotul produs de

vant, iar pe amplasamentul analizat nu s-au identificat cuiburi.

Urmare a celor prezentate mai sus, se poate concluziona ca impactul asupra

SPA Stepa Casimcea si SCI Podisul Nord-Dobrogean (inclusiv Rezervatia

Naturala Valea Mahomencea) va fi nesemnificativ.

Analize si comentarii privind impactul centralelor eoliene

asupra populatiilor de pasari

Tinand cont ca in Romania exista doar cateva turbine eoliene in functiune si

deci, nu exista o baza de date care sa permita analize personalizate la specificul

tarii noastre, s-a considerat oportuna utilizarea experientei dobandite de alte state

europene in acest domeniu, in conditiile in care detin parcuri de eoliene

functionale, monitorizate.

Din cercetarile facute de echipe de ornitologi in Spania si Olanda, s-a

observat ca este important ca amplasarea centralelor sa fie facuta in

apropierea unei localitati, mai precis la marginea acesteia, astfel ca drumul de

acces si constructia statiei sa nu afecteze habitatul pasarilor. In cazul

amplasarii fermei de eoliene intr-o zona nepopulata de oameni, defrisarea si

amenajarea fermei de eoliene poate produce modificari in comportamentul

pasarilor. Pasarile isi modifica comportamentul cand se apropie de asezari

omenesti, fiind mai vigilente si multe dintre ele folosind aceasta zona mai mult

pentru tranzit. Tot odata pentru multe dintre ele zonele populate nu sunt

potrivite pentru cuibarit.

Precizam o serie de date bibliografice din strainatate care prezinta

exemplificat impactul inregistrat asupra avifaunei in diferite locatii cu parcuri

eoliene in functiune (ASPECTE PRIVIND ENERGIA EOLIANA SI PASARILE –

American Wind Energy Association; FERMELE EOLIENE SI PASARILE: O






180

analiza a efectelor fermelor eoliene asupra pasarilor, ghidul criteriilor de

evaluare ale mediului inconjurator si controverse in alegerea amplasamentului –

Raport intocmit de Bird Life. Din partea Conventiei de la Berna (RHW Langston

& JD Pullan), 2002; STUDIUL INTERACTIUNILOR DINTRE ENERGIA

EOLIANA SI PASARI: Ghid de Documentare – Subcomitetul Aviar si NWCC,

Comitetul National de Coordonare Eoliana, 1999; Impacts on biodiversity of

exploitation of renewable energy sources: the example of birds and bats -

Hermann Hotker, Kai-michael Thomsen, Heike Jeromin, 2005 etc.). In acest sens

dorim sa mentionam doar o parte din concluziile unor studii efectuate pe parcuri

eoliene din strainatate care scot in evidenta capacitatea de adaptare a avifaunei

fatade acest gen de structuri antropice, precum si nivelul scazut sau absent al

coliziunilor:

“- La Port-la-Nouvelle in sudul Frantei, cinci turbine sunt plasate intr-o

importanta rezervatie de pasari, prin care trec mii de pasari, inclusiv pradatoare,

mai ales in timpul migratiilor. Studiul, intocmit de Liga Franceza pentru Protectia

Pasarilor a constatat ca majoritatea pasarilor mai mari zburau in mod deliberat in

jurul turbinelor. In cinci ani de exploatare a parcului eolian nu s-a raportat la liga

nici o pasare ranita sau omorata.

- Dovezi ca pasarile pot sa creasca nederanjate in apropierea turbinelor

eoliene provin dintr-un studiu facut la Nasudden – insula Gotlan din Suedia. S-a

gasit o densitate mare de pasari care cresteau in apropierea unui mare parc

eolian (35 cuiburi din 6 specii diferite au fost gasite in aria respectiva). Un studiu

de control a gasit densitati similare la pasari care cresteau in habitate apropiate

dar fara turbine.

- In aria parcului eolian de la Nasudden primavara, in timpul perioadei de

migratie se gaseste un numar semnificativ de gaste. Nici acestea nu au parut sa fie

deranjate de turbine, singura modificare importanta fiind faptul ca gastele nu

pasteau la distante mai mici de 25 m de turnurile turbinelor.”






181

In cazul in care pasarile rapitoare de zi din Ariile de Protectie Avifaunistica

ajung in aceasta zona pentru a se hrani sau din alte motive, acuitatea vizuala si

abilitatile deosebite in zbor reduc riscul coliziunilor cu elicele turbinelor eoliene.

Pasarile migratoare rapitoare care tranziteaza zona, zboara la altitudini mult

mai mari decat inaltimea unei centrale eoliene, de pana la 1000 m altitudine, astfel

incat nu sunt afectate de construirea parcului eolian in aceasta locatie, 90% din

migratie petrecandu-se noaptea.

Conform extraselor din studiul “Migration of birds ”, U.S Fish and Wildlife

Service, precizam urmatoarele informatii ce prezinta o serie de aspecte legate de

migratia nocturna si posibilitatea foarte redusa a afectarii acesteia de catre

functionarea parcurilor eoliene, raportandu-ne la cazul de fata:

“Observatiile nocturne cu ajutorul radarului arata ca pasarile migreaza la

diferite altitudini in diferite momente ale noptii. Pasarile isi incep zborul imediat

dupa apusul soarelui si ajung in scurt timp la altitudinea maxima. Aceasta

inaltime este mentinuta in jurul miezului noptii pentru ca odata cu apropierea

rasaritului, altitudinea de zbor sa scada. Astfel exista mari diferente de altitudine

ale zborului insa s-a observat faptul ca cele mai multe pasari de talie mica zboara

la o altitudine cuprinsa intre 100 si 1500m. Unele pasari nocturne (pasari de

coasta) zboara deasupra marilor si oceanelor la 4500- 6000 m. Pasarile nocturne

zboara deasemenea la inaltimi mai mari decat pasarile migratoare de zi. Deoarece

marea majoritate a pasarilor sunt diurne, pare remarcabil faptul ca foarte multe

aleg perioada noptii pentru migratie. Pasarile de talie mica precum cristeii,

muscari, grangurii, vrabiile, pitulicele, sturzii sunt migratori nocturni. Se

presupune faptul ca pasarile de talie mica migreaza noaptea pentru a evita

pradatorii. In plus migratia pe timp de noapte presupune consum energetic mai

mic. Digestia se petrece foarte rapid in stomacul pasarilor iar pentru a inlocui

energia necesitata de zborurile lungi, este esential fie ca hrana sa fie obtinuta la

intervale mici de timp fie ca depozitele de grasime sa fie inmagazinate in prealabil.






182

Daca pasarile mici ar face drumuri lungi pe timp de zi, ar ajunge la destinatie pe

timp de noapte, epuizate. Din moment ce sunt pasari diurne, nu ar fi capabile sa

obtina noi resurse de hrana decat dimineata zilei urmatoare. Imposibilitatea

hranirii ar duce la intarzierea zborului, la epuizare sau chiar moartea daca

aceasta situatie coincide cu conditii climatice violente (furtuni). Calatorind

noaptea, pasarile se pot odihni la rasarit si pot dedica intrega zi pentru a alterna

hranirea cu odihna. Acest program le permite o recuperare fizica completa si o

reluare a calatoriei in urmatoarea seara dupa ce depozitele de grasime au fost

refacute.

S-a presupus de asemenea ca migratia pe timp de noapte este avantajoasa

deoarece temperatura este mai scazuta. Efortul pe care il presupune migratia

genereaza caldura iar modul principal prin care pasarile pierd caldura pentru a

obtine un optim de temperatura la nivelul corpului este prin evaporatia apei la

nivelul sacilor respiratori. Intr-adevar, deshidratarea necesara reglarii

temperaturii corpului, limiteaza probabil distanta pe care o pasare poate zbura

non-stop. Astfel, prin zborul in aer mai rece, care scade pierderea de caldura

datorita evaporatiei, se pot parcurge distante mai mari.”

In cazul in care pasarile rapitoare de zi din Ariile de Protectie Avifaunistica

ajung in aceasta zona pentru a se hrani sau din alte motive, acuitatea vizuala si

abilitatile deosebite in zbor reduc riscul coliziunilor cu elicele turbinelor eoliene.

Datorita prezentei culturilor agricole, in special cereale si floarea soarelui, cu

cantitati considerabile de fructe, seminte, zona atrage stoluri de ciori de

semanatura, bogate in numar de indivizi considerati a produce pagube insemnate

fondului cinegetic.

Este binecunoscuta existenta legaturii dintre Vanturelul de seara si Cioara de

semanatura, fiind dat faptul ca vantureii cuibaresc colonial, in cuiburile parasite de

ciori. Aceasta este o specie oportunista, hranindu-se indeosebi cu insecte.






183

O analiza a factorilor ce pericliteaza aceasta specie in Campia de Vest,

arata ca o influenta majora in scaderea numarului de indivizi este data de

degradarea habitatelor prin distrugerea cuiburilor, taieri ilegale de arbori,

aratul pajistilor, astfel disparand lacustele, situatie care nu a fost observata in

arealul studiat.

Cresterea ratei de mortalitate se datoreaza si electrocutarii, in cazul

coloniilor de Falco sp, in apropierea carora sunt linii electrice de medie tensiune,

exista un risc sporit, ca unele exemplare sa fie electrocutate mortal. Acest lucru

datorandu-se faptului ca exemplarele tinere, proaspat avantate in zbor folosesc

acesti stalpi pentru a se odihni; si vantureii adulti prefera aceste obiecte pe timp de

vanatoare pentru a sta la panda, sau in perioada migratiei.

In urma studiilor realizate pentru un ansamblu eolian format din 2 centrale in

zona Baia, reiese faptul ca pasarile au trecut in zbor la diferite distante si inaltimi

fata de turbine, au trecut printre acestea, au stationat langa ele, au trecut pe sub

pale sau pe deasupra lor si nici macar o singura pasare nu a fost observata

lovindu-se de turnul turbinelor sau sa fie lovita de palele acestora. De

asemenea, in prioada 2006 - 2009 pasarile au cuibarit aproximativ in aceleasi

locuri si in aceleasi efective, concluzionand in mod evident faptul ca populatiile

locale de pasari cuibaritoare nu au fost afectate de constructia parcului eolian.

(Banica G. 2009).

Influenta sunetului produs de parcurile eoliene asupra pasarilor

(conform studiului „Avian hearing and avoidance of wind turbines”, Midwest

Research Institute, Colorado, 2002”)

Pasarile au auzul in general mai putin dezvoltat decat majoritatea

mamiferelor, inclusiv oamenii. Pasarile aud cel mai bine la frecvente cuprinse intre

1 si 5kHz. Dispozitivele de inlaturare a pasarilor nu sunt eficiente in general

datorita faptului ca pasarile se obishnuiesc cu acestea si eventual le ignora complet.






184

Dispozitivele care folosesc sunete cu frecvente ce nu pot fi percepute de oameni

sunt in mod sigur neauzite si de pasari deoarece pasarile au un nivel mai scazut de

sensibilitate auditiva decat oamenii. O trecere in revista a lucrarilor despre cat de

bine pot auzi pasarile in conditii zgomotoase (cu vant) arata ca pasarile nu pot auzi

zgomotul turbinelor eoliene asa cum o fac oamenii. Practic, un om cu auz normal,

poate auzi probabil rotatia palelor la o distanta de doua ori mai mare decat o pasare

de talie medie.

Diferentele curbelor de audibilitate la diverse specii

Pentru a scoate in evidenta variatiile dintre specii, mediile curbelor de

audibilitate sunt afisate pentru trei grupe de pasari: Passeriforme, ordine mai vechi

de pasari din punct de vedere evolutiv non Passeriforme – Anseriforme,

Caprimulgiformes, Casuariformes, Charadriiformes, Columbiformes,

Falconiformes, Galliformes, and Psittaciformes), si un grup special de pasari –

pradatori nocturni – Strigiformes. Unui numar aproape egal de specii din aceste 3

grupe mari li s-a analizat comportamentul. Un rezumat al acestor date confera o

idée despre sensibilitatea auditiva in randul pasarilor. In general, este mai putina

variatie a sensibilitatii auditive in cazul pasarilor, decat in cazul altor grupe de

vertebrate. Curbele de audibilitate sunt prezentate mai jos:






185

Pasarile aud cel mai bine la frecvente cuprinse intre 1 si 5 kHz, cu o

sensibilitate absoluta, de cele mai multe ori nivelul presiunii sunetului la cea mai

sensibila frecventa atinge adesea 0-10 dB, care se incadreaza intre 2-3 kHZ.

Pradatorii nocturni pot detecta in general sunete mai mici decat Passeriformele sau

non Passeriformele. Passeriformele au tendinta de a arata praguri mai mici de

audibilitate la frecvente inalte decat non – Passeriformele, iar non Passeriformele

arata un nivel scazut al pragului auditiv la frecvente mici fata de Passeriforme. In

medie, limita spectrala a “spatiului auditiv” disponibil unei pasari pentru

comunicare vocala este extinsa de la 0,5 la 6 kHz (interval de frecventa sau latimea

de banda de frecventa 30 dB deasupra celui mai sensibil punct al curbei de

audibilitate).

Pasarile sunt deosebite fata de alte vertebrate in ceea ce priveste structura

auditiva si capacitatea de auz. Se poate considera ca aceste diferente ale curbei de

audibilitate la diferite ordine de pasari sunt datorate parametrilor biologici

caracteristici fiecarei specii precum marimea.

Zgomotul de fond si zgomotul turbinelor eoliene

Intr-o vizita in parcul eolian din Altamond, California in anul 1999, s-a

masurat zgomotul ambiental si cel generat de diferite tipuri de turbine. In ziele de

analiza, vantul a suflat moderat, iar nivelul mediu de zgomot era in jur de 70 dB,

+/- 5 dB. Zgomotul produs de vant si de pale este de frecventa mica. Pentru cateva

din turbinele eoliene din esantion, masuratorile indica faptul ca deplasarile palelor

turbinei in aer nu cresc semnificativ nivelul presiunii suntelului in intregul spectru.

In cazul spectrului de zgomot asociat unei turbine cu ax vertical, la o

inaltime de 10 m de la baza turbinei, zgomotul palelor este cu aproximativ 10 dB

mai mare decat nivelul zgomotului ambiental. Nivelul de presiune acustica scade

cu 6 decibeli la fiecare dublare de distanta. Cand zgomotul datorat palelor






186

turbinelor scade cu 1,5 dB fata de zgomotul ambiental al vantului, palele nu pot fi

auzite de pasari (desi pot fi auzite de oameni).

Distanta minima pana la care pasarile se apropie de centralele eoliene

Studiile efectuate in tarile cu traditie in constructia de parcuri eoliene au

relevat faptul ca pasarile in perioada de reproducere, zboara la distante mari fata de

fermele eoliene.

Pasarile caracteristice unor habitate deschise ca de exemplu: gastele, ratele,

pasarile de coasta, au evitat in general turbinele pe distante destul de mari (sute de

metri); speciile mai sensibile cuibaresc la cel putin 400-500 m fata de turbine.

Din motive tehnice de evaluare, studiile efectuate au luat ca subiecti un

numar redus de specii si anume: sorecarul comun (Buteo buteo), vanturelul rosu

(Falco tinnunculus), graurul (Sturnus vulgaris) si cioara griva (Corvus corone).

Rezultatele acestor studii sunt sintetizate in graficele urmatoare:

Distantele minime fata de turbinele eoliene ale sorecarului comun in afara perioadei de

reproducere. Pe verticala, coloanele indica numarul de studii. Distantele minime fata de fermele eoliene (sau distantele pana la care pot fi detectate perturbari) sunt indicate pe axa x.






187

Distantele minime fata de turbinele eoliene ale vanturelului rosu in afara perioadei de

reproducere. Pe verticala, coloanele indica numarul de studii. Distantele minime fata de fermele eoliene (sau distantele pana la care pot fi detectate perturbari) sunt indicate pe axa x.

Distantele minime fata de turbinele eoliene ale graurelui in afara perioadei de reproducere. Pe

verticala, coloanele indica numarul de studii. Distantele minime fata de fermele eoliene (sau distantele pana la care pot fi detectate perturbari) sunt indicate pe axa x.






188

Distantele minime fata de turbinele eoliene ale ciorii grive in afara perioadei de reproducere. Pe

verticala, coloanele indica numarul de studii. Distantele minime fata de fermele eoliene (sau distantele pana la care pot fi detectate perturbari) sunt indicate pe axa x.

In afara perioadei de reproducere pasarile se comporta diferit si anume: cu

cateva exceptii (starcul cenusiu, ratele scufundatoare), cu cat turbina este mai mare

cu atat distanta de apropiere este mai mare. Pasarile cantatoare nu sunt afectate de

functionarea turbinelor eoliene deoarece ele evolueaza mult sub nivelul acestora.

S-a observat ca unele specii de pasari, singure sau in formatii de zbor

(stoluri) mai sensibile la obstacole, se dezorganizeaza in zbor atunci cand intalnesc

un parc eolian; dar pasarile de dimensiuni mari (rate, pasari de prada, graurii,

ciorile) sunt mai putin dispuse sa-si modifice directia de zbor sau locurile de

cuibarire.

Efectele de bariera ale fermelor eoliene asupra pasarilor

Un alt impact cunoscut al fermelor eoliene este ca acestea pot constitui

bariere in calea pasarilor migratoare sau pentru pasarile ce se deplaseaza in diferite

zone (zone de cuibarire, hranire sau zone de odihna).

In unele cazuri s-a observat ca unele pasari se intorc sau ca formatia de zbor

a stolului se dezorganizeaza cand intalnesc un parc eolian.






189

Pasari de dimensiuni mai mari (cormorani si starci), rate, pasari de prada

(uliul pasarar, sorecarul comun, vanturel rosu), pescarusi si chire, grauri si ciori

sunt mai putin sensibile sau mai putin dispuse sa isi schimbe directia initiala de

migrare, cand se apropie de fermele eoliene. Aceste specii sau grupuri de specii

evita destul de rar fermele eoliene si populatiile lor locale sunt mai putin deranjate

de fermele eoliene.

Evitarea fermelor eoliene inseamna un consum mai mare de energie pentru

pasari in timpul migratiei sau in timpul zborului obisnuit zilnic.

Populatiile de pasari din zona arealului studiat, de regula ocolesc asemenea

dispozitive aflate in calea rutelor de migrare, fiind adaptate si dotate cu sisteme de

orientare complexe in mod natural. Observatiile stiintifice arata ca pasarile

migratoare evita zonele locuite, iar cuibaritul are loc in habitate de maxima

siguranta. Zonele cu retele electrice de inalta/medie tensiune sunt bine memorate

de pasari si ocolite in consecinta in timpul migratiei. In cazul pasarilor rapitoare de

zi acestea ajung in zonele fermelor eoliene pentru a se hrani cu animale mici

rozatoare al caror habitat este reprezentat de zona de la baza turnurilor de sustinere

a turbinelor.

Acuitatea vizuala, abilitatile lor deosebite in zbor, ca si altitudinea zborului

pe care il executa la peste 200 m, face ca aceste pasari sa evite impactul cu

turbinele.

Amplasarea centralelor eoliene in apropierea localitatilor beneficiaza de

drumurile de acces atat in timpul executiei lucrarilor cat si in timpul functionarii

acestora, fara a afecta semnificativ zonele de cuibarit de la nivelul solului ale

pasarilor.

Impactul centralelor eoliene asupra populatiilor de pasari a generat multe

dezbateri, studii, analize in randul specialistilor de profil.






190

Un studiu efectuat in Germania, care a analizat cca 20.000 de turbine, a

concluzionat ca o turbina omoara 0,037 de pasari/an, ceea ce inseamna de 20 ori

mai putin decat un km de linie de inalta tensiune.

Rata de coliziune a pasarilor cu turbinele eoliene este foarte redusa, dupa

cum arata graficul de mai jos:

Datele culese pana in prezent din literatura de specialitate indica faptul ca

impactul pasarilor cu paletele turbinelor eoliene este foarte scazut. Mortalitatea in

randul pasarilor provocata de impactul cu paletele turbinelor este variabila de la un

parc eolian la altul, variind de la 0 pana la 37 de pasari moarte/an/turbina,

(Howell & Noone (1992). In astfel de coliziuni sunt implicate atat specii

migratoare cat si sedentare. Datele sunt specifice pentru parcurile eoliene din SUA

care cuprind intre 3500-4000 de turbine, parc eolian, instalate pe o suprafata de mii

de hectare, in zone fara importanta majora in migratie.

Coliziunea migratoarelor nocturne cu turbinele de vant poate avea loc in

primele ore dupa caderea intunericului cand pasarile sunt inca la altitudini mici si

migratia este mai intensa.

Dintre pasarile sedentare majoritatea studiilor arata ca se pot inregistra

mortalitati mai ales in randul rapitoarelor (falconiforme si strigiforme).






191

Exista cateva cauze care determina ciocnirea pasarilor de turbine, cea mai

importanta fiind imposibilitatea pasarilor de a detecta turnurile. Exista doua

posibile explicatii pentru acest fenomen in cazul pasarilor rapitoare:

1. – vizibilitatea slaba a paletelor datorata miscarii foarte rapide a acestora

in perioadele cu vant intens dar atunci peletele se blocheaza automat,

2. – incapacitatea pasarilor de a-si distribui eficient atentia intre explorarea

terenului pentru hrana si monitorizarea obstacolelor, cum ar fi generatoarele

de energie ale turbinelor eoliene (Hoods & col. 2001).

Rata mortalitatii la pasari datorata coliziunilor cu turbinele eoliene este insa

neglijabila (Erickson et al.,2001), putand preciza ca altele sunt cauzele mortalitatii

la pasari precum trafic, cladiri si ferestre, retele electrice etc.

Concluzia a fost aceea ca impactul dintre turbinele eoliene si pasari este cu mult

mai mic decat s-a afirmat initial si in orice caz mult mai redus decat impactul altor

activitati umane ca vanatoarea, transportul rutier si aerian sau chiar a unor structuri

statice precum stalpii si liniile electrice ori a cladirilor inalte, de care pasarile se

lovesc.

IMPACTUL CUMULAT ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU

BIODIVERSITATE Pentru analiza impactului cumulat al parcurilor eoliene, se va considera,

datorita pozitionarii acestora (vezi prezentarea grafica cu pozitionarea eolienelor), ca exista un singur parc – Ansamblul Eolian Casimcea –Topolog - Dorobantu cu caracteristicile cumulate ale celor 17 parcuri.

Parcul eolian format prin cumularea celor 17 parcuri eoliene din zona va fi alcatuit din 322 centrale eoliene avand puteri cuprinse intre 2 si 3 MW.

De asemenea, daca se ia in consideratie o suprafata aproximativa aferenta

fiecarei turbine de 250 mp, pentru cele 322 de turbine rezulta o suprafata ocupata

de 80.500 mp. Raportat la suprafata teoretica (28 km x 13 km), luata in considerare






192

pentru parcul eolian de 322de turbine, deci cca. 36400 ha, rezulta ca procentul de

ocupare a terenului este de 0,022%.

Amplasarea turbinelor este prevazuta in extravilanul comunelor Casimcea,

Dorobantu si Topolog, intr-o zona lipsita de constructii, caracterizata de prezenta

terenurilor agricole si de o vegetatie ruderala, in afara siturilor istorice, de

arhitectura, cu respectarea distantelor minime prevazute in avizele detinatorilor de

retele (electrica si telefonica).

Din cele 322 turbine eoliene, 239 nu sunt situate in nici o arie protejata,

inclusiv situri Natura 2000, iar restul de 83 de unitati sunt situate in situri Natura

2000 dupa cum urmeaza: 63 sunt situate in SPA Stepa Casimcei (ROSPA0100), o

turbina este inclusa in SPA Padurea Babadag, o turbina este inclusa in SPA

Dunarea Veche Bratul Nacin si 25 sunt situate in SCI Podisul Nord Dobrogean

(ROSCI0201). Pe scurt mentionam ca sunt 58 unitati doar in SPA, 18 doar in SCI

si alte 7 sunt incluse comcomitent si in SCI si in SPA.

Este important de mentionat faptul ca din cele 322 turbine eoliene, 270

(aprosimativ 85% din turbinele ansamblului) sunt amplasate pe teren arabil,

chiar daca o parte dintre aceste turbine sunt totusi incluse in SPA sau chiar

SCI.

Suprafata construita a ansamblului eolian reprezinta aproximativ

0,007% din SPA Stepa Casimcei (22 226.1 ha), respectiv aproximativ 0,0007%

din SCI Podisul Nord Dobrogean (87,229 ha).

Ansamblul eolian analizat are o dispunere usor nord-vest ↔ sud-est, iar

dimensiunile acestuia sunt: 28 km lungime si 13 Km latime. Parcurile ce formeaza

ansamblul eolian sunt pozitionate conform hartii de mai jos. Cea mai mica distanta

dintre doua turbine consecutive este de aprox. 160 m, iar cea mai mare de aprox.

5,1 km.






193

Amplasare aproximativa a ansamblului eolian raportat la Ariile Protejate Natura 2000

PUZ „Construire parc de turbine eoliene si retele electrice de racordare – NORD II”, com.

Casimcea, judetul Tulcea; Benef. Alpha Wind S.R.L. PUZ „Construire parc de turbine eoliene si retele electrice de racordare – NORD I”, com.

Casimcea, judetul Tulcea; Benef. Alpha Wind S.R.L.

PUZ „Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de racordare – SUD I”, com. Casimcea, judetul Tulcea; Benef. Alpha Wind S.R.L.

PUZ „Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de racordare – SUD II”, com. Casimcea, judetul Tulcea; Benef. CAS Regenerabile S.R.L.

PUZ „Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de racordare – NORD III”, com. Casimcea, judetul Tulcea; Benef. Alpha Wind S.R.L.

PUZ „Parc eolian,instalare turnuri monitorizare si control, racordare la sistemul energetic national”, „Reabilitare cale de acces si construire statie transformare 20 kV – 110 kV” - com Casimcea - Judetul Tulcea;

Construire parc eolian cu turbine pentru producerea energiei electrice, racordarea la sistem energetic national” extravilan com. Casimcea; S.C. Blue Energy S.R.L.

PUZ „Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de racordare – SUD III”, com. Casimcea, judetul Tulcea, Benef. CAS Regenerabile S.R.L.

PUZ „Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de racordare – BETA Sud III” com. Casimcea, judetul Tulcea; Benef S.C. Beta Wind S.R.L.






194

PUZ „Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de racordare – BETA Sud II” com. Casimcea, judetul Tulcea; Benef S.C. Beta Wind S.R.L.

PUZ “Construire parc de turbine eoliene si retele electrice de racordare – Nord I” comuna Topolog, judetul Tulcea, Benef. S.C. Beta Wind S.R.L.

PUZ “Construire parc de turbine eoliene si retele electrice de racordare – Nord II” comuna Topolog si comuna Casimcea, judetul Tulcea, Benef. S.C. Beta Wind S.R.L.

PUZ “Construire parc eolian si racord la sistemul energetic national”, comuna Topolog judetul Tulcea, Benef. Dinamic 99 Agro S.R.L.

PUZ “Construire parc eolian, amplasare turn cu anemometru, racordare la sistemul energetuc national, comuna Casimcea, jud Tulcea Benef. DMS Wind Energy S.R.L.

„Parc Eolian” comuna Dorobantu-Topolog, comuna Dorobantu si comuna Topolog, Benef S.C. Land Power S.R.L.

“Dezvoltare Parc Eolian” –Topolog 2, comuna Topolog, Benef. S.C. Ecoprod Energy S.R.L.

“Dezvoltare Parc Eolian” –Topolog 3, comuna Topolog, Benef S.C. Total Electric S.R.L.

S-a avut in vedere amplasarea acestuia intr-o zona antropizata, ca urmare a

existentei culturilor agricole, drumurilor de acces, a infrastructurii de retele

electrice aeriene existente in perimetrul analizat si a efectelor suprapasunatului ce

se resimt in cadrul zonelor necultivate si cele limitrofe.

Impactul prognozat in timpul lucrarilor de implementare a

obiectivelor

Este important de mentionat ca realizarea lucrarilor de constructie a

unitatilor eoliene din cadrul ansamblului de eoliene analizat, precum si

infrastructura de drumuri si retele de cabluri necesara, se va realiza etapizat, pe o

perioada de timp de cel putin 3 ani. Etapizarea se va realiza pe de-o parte in ceea

ce priveste realizarea lucrarilor pentru fiecare parc eolian in parte, dar si in ceea ce

priveste executia lucrarilor pentru fiecare unitate eoliana din cadrul ansamblului

analizat. Astfel, impactul cumulat provocat de realizarea ansamblului eolian va fi

nesemnificativ, ocupandu-se suprafete nesemnificative in raport cu locatia vizata.

De asemena nu va exista un impact cumulat din punct de vedere al

zgomotului asupra biodiversitatii, constructia turbinelor si a infrastructurii aferente

fiind realizata etapizat.






195

Realizarea retelei de drumuri de acces din cadrul ansamblului de parcuri

eoliene, va viza in special imbunatatirea drumurilor existente, dar si crearea de noi

drumuri, ceea ce nu presupune un impact cumulat semnificativ, dat fiind faptul ca

populatiile existente vor putea tranzita zona fara a intampina obstacole.

Trebuie mentionat de asemenea, ca realizarea ansamblului eolian presupune

reducerea suprafetei habitatului initial, insa parcurile eoliene sunt cunoscute ca

avand efecte minime asupra habitatelor naturale si cu atat mai putin asupra celor

antropizate, prin faptul ca suprafata la sol afectata definitiv prin constructiile

necesare este extrem de redusa in raport cu suprafata totala a parcurilor. Acest gen

de investitie se bazeaza pe folosirea zonelor inalte (zona de actiune a palelor

turbinelor) si nu necesita lucrari de amploare la nivelul solului, ce ar putea avea

efecte semnificative asupra habitatului existent si implicit asupra SCI Podisul

Nord-Dobrogean.

In plus, suprafetele necultivate din cadrul zonei analizate sunt vizibil

afectate de pasunatul excesiv, cu efecte atat asupra florei, cat si a faunei locale, iar

odata cu realizarea ansamblului eolian si cu limitarea pasunatului in aceste zone, se

apreciaza chiar o imbunatatire a starii ecosistemului local, ca parte componenta a

SCI Podisul Nord-Dobrogean. Se face mentiunea ca doar 25 turbine eoliene sunt

incluse in situl de importanta comunitara.

In ceea ce priveste dislocarea temporara a mamiferelor, reptilelor si a

pasarilor de pe amplasament, mentionam ca nu va exista un impact cumulat,

deoarece intreaga zona analizata, cat si zonele invecinate prezinta conditii de

habitat asemanatoare (preponderent teren agricol), fauna putandu-se temporar

orienta catre zonele unde nu se realizeaza lucrari de executie pentru realizarea

unitatilor eoliene, dupa care ulterior, vor putea ocupa suprafetele initiale. Mai mult,

datorita executiei etapizate, vor fi suprafete restranse si temporare asupra carora se

va interveni prin lucrari de santier, oferind astfel posibilitatea exemplarelor din






196

fauna locala sa foloseasca inclusiv interiorul zonei ce vizeaza amplasarea

ansamblului de eoliene.

De asemenea, mentionam ca in urma deplasarilor pe teren efectuate de

reprezentanti de specialitate (biologie si ecologie) din cadrul colectivului

elaborator, nu au fost observate cuiburi sau galerii ale exemplarelor de specii din

fauna protejata a SCI Podisul Nord Dobrogean si SPA Stepa Casimcea.

In timpul implementarii obiectivelor propuse prin plan, efectul zgomotului

asupra biodiversitatii se rezuma la efectul asupra faunei. Astfel, zgomotul se

manifesta in principal datorita functionarii utilajelor necesare realizarii lucrarilor

de constructie, dar si a celorlalte activitati din cadrul organizarii de santier si

determina indepartarea temporara a exemplarelor de fauna in zonele invecinate ce

prezinta conditii de habitat asemanatoare. Indepartarea speciilor de fauna din

zonele unde se realizeaza lucrari de santier se datoreaza in primul rand prezentei

fizice a elementelor noi din cadrul arealului. Datorita etapizarii lucrarilor de

constructie se apreciaza ca efectul zgomotului nu se va se manifesta la nivelul

suprafetei intregulului parc, ci zonal la nivelul fiecarei locatii in care se realizeaza

interventii, si la nivelul drumurilor principale de acces. Se va inregistra un efect

direct pe termen scurt asupra speciilor din zona de hranire, urmand ca la momentul

in care se va finaliza lucrarea si toate suprafetele ocupate temporar vor fi redate

circuitului initial, fauna sa poata reutiliza zona aferenta.

In ceea ce priveste impactul rezidual asupra biodiversitatii mentionam

faptul ca acesta consta in pierderea definitiva a unor portiuni de habitat (culturi

agricole) prin schimbarea destinatiei terenului pe suprafetele afectate definitiv de

realizarea ansamblului eolian.






197

Impactul prognozat in timpul functionarii obiectivelor

In timpul functionarii ansamblului de turbine eoliene nu vor exista emisii de

poluanti datorita tehnologiei folosite, prin urmare nu va exista un impact cumulat

asupra biodiversitatii din acest punct de vedere.

Mai mult decat atat, ansamblul eolian ar putea avea efecte benefice

asupra habitatului existent si implicit asupra integritatii siturilor Natura

2000, prin limitarea pasunatului in cadrul zonei amplasarii celor 25 turbine

eoliene, ceea ce ar permite speciilor de flora sa realizeze cicluri complete de

dezvoltare, ducand in final la cresterea capacitatii de suport a habitatului

pentru fauna locala, inclusiv pasarile.

In ceea ce priveste refacerea ecosistemelor la stadiul initial, s-a recomandat

folosirea pentru recopertare a stratului de sol decopertat initial si interzicerea

aportului de sol sau plante alohtone, pentru a mentine totodata compozitia floristica

caracteristica zonei.

In ceea ce priveste relatia dintre nivelul de zgomot si avifauna, conform

datelor de specialitate („Avian hearing and avoidance of wind turbines”,

Midwest Research Insittute, Colorado, 2002”) in comparatie cu acuitatea

auditiva umana, pasarile percep zgomotul cu o intensitate redusa la jumatate fata

de perceptia umana, la aceeasi distanta fata de emitator. Astfel, nu va exista un

impact semnificativ asupra avigaunei tinand cont ca la o distanta de 300 m

zgomotul produs de turbine se confunda cu zgomotul produs de vant.

Avand in vedere ca intensitatea maxima a zgomotului se inregistreaza la

nivelul rotorului (la nivelul zonei de actiune a palelor) se apreciaza un impact

nesemnificativ asupra speciilor de fauna terestra.

Riscul producerii de coliziuni ale pasarilor cu palele centralelor eoliene

si posibilul efect de bariera in calea migratiei reprezinta principalele aspecte

care au fost luate in calcul in vederea evaluarii efectelor cumulate in timpul






198

functionarii ansamblului de turbine eoliene. In acest sens, colectivul elaborator,

a studiat zona analizata inca din anul 2008, efectuand Evaluari de Mediu pentru

investitii similare in vecinatatea zonei studiate.

Pentru a reda aspecte cu caracter orientativ pentru etologia pasarilor in

zonele de amplasare a turbinelor eoliene, prezentam rezultatele primei monitorizari

realizate pentru centralele eoliene functionale, instalate in zona Baia (Doua

Cantoane), intrucat acestea ofera informatii privind comportamentul speciilor de

pasari fata de prezenta si functionarea turbinelor eoliene. Astfel pentru parcul

eolian de la Baia s-a realizat „Monitoringul speciilor de pasari din zona

centralelor eoliene de la Baia – Doua Cantoane” de catre Biolog drd. Gabriel

BANICA, pe perioada 2006-2009 din care precizam:

- „Pasarile au trecut in zbor la diferite distante si inaltimi fata de turbine,

au trecut printre acestea, au stationat langa ele, au trecut pe sub pale sau pe

deasupra lor si nici macar o singura pasare nu a fost observata lovindu-se de

turnul turbinelor sau sa fie lovita de palele acestora;

- Avifauna clocitoare nu este, deocamdata, influentata de prezenta

centralelor eoliene;

- Pasarile au cuibarit aproximativ in aceleasi locuri si aproximativ in

aceleasi efective.

- Se pare ca viteza palelor este bine perceputa de pasari, acestea avand

posibilitatea de evitare a acestora.

- Inaltimea de zbor este de 30 m, deci mult sub zona de actiune a palelor

turbinelor eoliene.

- Deosebite sunt observatiile din data de 25.01.2009, cand ceata a fost

foarte deasa. Nici cu aceasta ocazie nu au fost observate coliziuni cu turbinele

eoliene.

- Impreuna, graurii si ciorile de semanatura reprezinta 73,94% din totalul

exemplarelor de pasari observate zburand in zona centralelor de la Baia.”






199

Este important faptul ca in urma monitorizarilor sus mentionate

concluziile au fost similare observatiilor colectivului elaborator, evidentiind un

impact nesemnificativ al functionarii turbinelor eoliene asupra avifaunei. In

urma monitorizarii nu s-au observat modificari de comportament ale speciilor de

pasari din zona.

Analizand intreaga locatie a ansamblului de turbine eoliene analizat se

apreciaza un impact cumulat nesemnificativ, in ceea ce priveste posibilitatea

aparitiei coliziunilor sau a crearii unui efect de bariera stanjenitor in calea rutelor

de zbor ale pasarilor, date fiind aspectele prezentate mai sus si mai ales

urmatoarele argumente:

- turbinele ce se intentioneaza a fi montate, sunt de dimentiuni mari, iar

inaltimea de siguranta pentru zborul de la sol pana la nivelul zonei de actiune a

palelor va fi de aproximativ 60 m;

- consideram amplasarea fata de Padurea Babadag-Codru si bratul Dunarea

Veche reduce la minimum posibilitatea afectarii populatiilor de pasari cuibaritoare

din cadrul acestor zone;

- dispunerea generala a turbinelor in cadrul ansamblului analizat este pe

directia nord-sud, fiind astfel aproximativ paralela cu presupusa directie a rutelor

de migrare a pasarilor la nivelul Dobrogei, diminuand astfel posibilitatea crearii

unui efect de bariera in calea posibilelor rutelor de migrare. Din datele detinute,

migratia se realizeaza cu precadere de-a lungul litoralului, a Deltei Dunarii si a

cursului inferior al Dunarii;






200

Dimensiunile ansamblului eolian

- Zona analizata este caracterizata printr-un relief domol, cu aspect de podis.

Speciile migratoare folosesc ca repere de orientare si elementele peisagistice

reprezentate de formele de relief pozitive si negative (precum cele doua culmi ale

Muntilor Macin sau Padurea Babadag). De asemenea, in zona amplasamentului nu

exista corpuri de apa stagnante care ar putea favoriza orientarea pasarilor

migratoare spre acest amplasament, cea mai apropiata zona umeda aflandu-se la

cca 10 km fata de ansamblul eolian (Dunarea Veche-Bratul Macin). Analizand in

ansamblu zona Casimcea-Topolog-Dorobantu consideram ca nu se pune problema

crearii unui efect de bariera stanjenitor in calea rutelor cunoscute de zbor ale

pasarilor la nivelul Dobrogei, datorita dispunerii ansamblului eolian intre Bratul






201

Macin al Dunarii in partea de vest (situat la 10 km) si Padurea Babadag in partea

de est.

- in ceea ce priveste rutele de migrare din zona Casimcea-Topolog-

Dorobantu, alaturi de observatiile colectivului elaborator s-au analizat inclusiv

datele si hartile prezentate in lucrarile de referinta in domeniu (precum „Migratia

Pasarilor” – Rudescu L., Editura Stiintifica Bucuresti; „Dinamica si migratia

pasarilor” – Ciochia V., Editura Stiintifica si Enciclopedica). Acestea au insa un

caracter general, fiind prezentate principalele rute ale pasarilor marcate la nivelul

intregii Dobroge. La nivelul zonei analizate nu sunt specificate rute precise de

migratie.

Rutele aproximative ale migratiei de toamna fata de ansamblul eolian






202

Rutele aproximative ale migratiei de primavara fata de ansamblul eolian

- pentru diminuarea posibilelor accidente/coliziuni ale pasarilor cu centralele

eoliene, in cadrul evaluarilor de mediu s-au propus o serie de masuri dintre care

amintim: vopsirea varfurilor palelor in culori vii si semnalizarea pe timp de noapte

a turnurilor centralelor eoliene cu lumina intermitenta rosie cu intervale mari de

timp intre doua aprinderi consecutive. Respectarea acestor masuri la nivelul

intregului ansamblu de turbine eoliene le va face mai usor de observat de catre

pasari, chiar si in conditii meteo extreme.

Mentionam de asemenea ca monitorizarea efectelor ansamblului eolian

asupra pasarilor este recomandat a se realiza cel putin in primii sase ani de

functionare pentru fiecare parc eolian. Elaboratorul considera necesara






203

implementarea unui program de monitorizare a intregului ansamblu de

centrale eoliene, dupa finalizarea lucrarilor de constructie a parcurilor

componente. Astfel se va putea realiza o baza de date concludenta si, impreuna cu

cea existenta, vor conduce acolo unde va fi cazul, catre luarea unor masuri

suplimentare cum ar fi: oprirea temporara a functionarii turbinelor eoliene pe

anumite perioade din timpul migratiei de toamna sau primavara, in cazul in care se

constata efecte semnificative in ceea ce priveste mortalitatea pasarilor ca urmare a

coliziunilor cu turbinele eoliene sau devieri ale rutelor de migrare cu efecte

negative asupra populatiilor de pasari.

CONCLUZII REZULTATE IN URMA ANALIZEI EFECTELOR CUMULATE

ASUPRA BIODIVERSITATII

• Realizarea etapizata a lucrarilor de constructie in cadrul ansamblului

eolian contribuie la diminuarea efectelor cumulate asupra populatiilor

locale de flora si fauna;

• Prin realizarea ansamblului eolian se va permite in continuare libera

circulatie a exemplarelor de fauna salbatica;

• Realizarea ansamblului eolian presupune suprafete reduse de habitat

afectat, ca urmare a suprafetelor construite foarte mici necesare

centralelor eoliene;

• Prin realizarea ansamblului eolian nu vor exista efecte negative asupra

integritatii SPA si SCI (inclusiv asupra Rezervatiilor Naturale de pe

teritoriul comunei Casimcea) si asupra actualei stari de conservare a

habitatelor si speciilor pentru care s-au desemnat aceste situri Natura

2000.

• Limitarea pasunatului pe suprafatele necultivate din cadrul

ansamblului eolian va duce la o imbunatatire a starii si capacitatii de






204

suport a ecosistemului local, parte componenta a SCI Podisul Nord-

Dobrogean si SPA Stepa Casimcea;

• Intreaga zona analizata, cat si zonele de pasune invecinate prezinta

conditii de habitat asemanatoare, existand posibilitatea ca fauna sa se

orienteze temporar catre zonele unde nu se realizeaza lucrari de

executie;

• Utilizarea zonelor cu altitudini ridicate pentru amplasarea centralelor

eoliene este favorabila nu numai din punct de vedere tehnic, dar si

pentru ca datorita conditiilor climatice, zonele inalte prezinta o

biodiversitate scazuta fata, de cele mai joase;

• In timpul functionarii ansamblului de turbine eoliene nu vor exista

emisii de poluanti datorita tehnologiei folosite;

• Recomandam recopertarea cu sol fertil autohton a zonelor afectate

temporar si eliminarea oricaror resturi de materiale folositei in timpul

constructiei turbinelor eoliene, pentru a permite accelerarea pe cale

naturala a procesului de refacere a covorului vegetal;

• Dispunerea generala a turbinelor din cadrul ansamblului eolian

analizat este pe directia Nord-Sud, paralela cu presupusa directie

rutelor de migrare a pasarilor la nivelul Dobrogei si in concordanta cu

recomandarile din bibliografia de specialitate;

• Ca urmare a amplasarii ansamblului eolian fata de zonele protejate

prin programul Natura 2000, monitorizarea efectelor turbinelor asupra

pasarilor este recomandat a se realiza cel putin in primii sase ani de

functionare pentru fiecare parc eolian.

4.5.2.1. Modificari ale suprafetelor de paduri, mlastini, zone umede,

corpuri de apa (lacuri, rauri, etc.) si plaje, produse de proiectul propus NU ESTE CAZUL.






205

4.5.2.2. Modificarea suprafetei zonelor impadurite (%ha) produsa din cauza proiectului propus; schimbari asupra varstei, compozitiei pe specii si a tipurilor de padure, impactul acestor schimbari asupra mediului

NU ESTE CAZUL. 4.5.2.3. Distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante incluse in

Cartea Rosie

Desi folosinta actuala a terenului este de teren arabil, pozitionarea turbinei

WEA 9 dupa coordonatele Stereo S70, este inclusa in SCI Podisul Nord

Dobrogean, conform limitelor prezentate in Anexa III a ORD 1964. In deplasarile

pe teren s-a constatat insa prezenta pe amplasament a agroecosistemelor prin

urmare nu poate fi vorba de habitate ale unor specii de plante incluse in Cartea

Rosie.

4.5.2.4. Modificarea/ distrugerea populatiilor de plante

Pe amplasament, colectivul elaborator nu a identificat elemente de flora

protejata pentru care a fost declarata aria protejata - SCI Podisul Nord Dobrogean,

in care este inclusa turbina WEA 9. Folosinta terenului conform certificatului de

urbanism, constatata si in deplasarile pe teren, este de teren arabil.

4.5.2.5. Modificarea compozitiei pe specii; specii locale sau aclimatizate,

raspandirea speciilor invadatoare

NU ESTE CAZUL.

4.5.2.6. Modificari ale resurselor speciilor de plante cu importanta

economica

NU ESTE CAZUL.






206

4.5.2.7. Degradarea florei din cauza factorilor fizici (lipsa luminii,

compactarea solului, modificarea conditiilor hidrologice, etc.) si impactul

potential asupra mediului

In timpul functionarii turbinelor, imediat in aval de turbine viteza vantului

scade cu aproximativ 15%. Astfel, scaderea vitezei vantului duce la cresterea

locala cu cateva procente a umiditatii relative a aerului, favorizand dezvoltarea

vegetatiei/culturilor in aceste zone. Aceeasi influenta pozitiva asupra umiditatii

locale este data si de efectul de umbrire al parcului eolian.

4.5.2.8. Distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de animale

incluse in Cartea Rosie

Pe amplasament pot ajunge specii de animale mentionate in Formularele

standard ale SCI Podisul Nord Dobrogean si SPA Stepa Casimcea, doar in vederea

hranirii, deoarece in cadrul zonei analizate nu se regasesc caracteristicile unui

habitat stabil si prielnic instalarii speciilor de avifauna si fauna terestra incluse in

Cartea Rosie data fiind folosinta actuala a terenului de teren arabil.

Datorita suprafetelor mici construite prin realizarea proiectului, folosinta

terenului ramane aceeasi. Prin respectarea masurilor si recomandarilor din Raport

privitor la refacerea terenului afectat pe perioada de constructie a turbinelor, se

apreciaza mentinerea conditiilor initiale de biotop.

4.5.2.9. Alterarea speciilor si populatiilor de pasari, mamifere, pesti,

amfibii, reptile, nevertebrate

Pe amplasamentul studiat nu s-au evidentiat cuiburi de specii de pasari sau

animale protejate, care ar putea fi afectate de construirea sau functionarea

obiectivului.

Pe perioada lucrarilor de constructie se apreciaza o dislocare a mamiferelor,

reptilelor si partial a pasarilor ce ajung in cadrul amplasamentului in vederea






207

hranirii, urmand ca in timp sa fie in mod natural repopulat dupa incetarea lucrarilor

si refacerea terenului.

Astfel, avand in vedere conditiile locale de biotop si biocenoza (teren arabil)

precum si limitarea in timp a interventiei antropice necesara constructiei, se

apreciaza ca nu se va pune problema alterarii exemplarelor sau populatiilor de

pasari, mamifere, amfibieni, reptile sau nevertebrate.

4.5.2.10. Dinamica resurselor de specii de vanat si a speciilor rare de pesti;

dinamica resurselor animale

In interiorul parcurilor eoliene, este stiut faptul ca se interzice vanatoarea,

ceea ce va duce la amplificarea gradului de protectie si conservare a speciilor de

vanat, si nu numai, care pot ajunge in zona amplasamentului.

4.5.2.11. Modificarea / distrugerea rutelor de migrare

Dobrogea este o zona importanta in ceea ce priveste migratia pasarilor, insa

nu este cunoscut faptul ca locatia obiectivului se afla pe unul din culoarele de zbor

ale pasarilor migratoare. Conform literaturii de specialitate acestea pot zbura in

numar mare pe langa turbinele eoliene fara a se inregistra mortalitati. Coliziunile

cu pasari sunt evenimente rare chiar si in cazul culoarelor litorale.

Migratia pasarilor se desfasoara, in conditii meteorologice normale, la

altitudini mari intre 400-1500 m.

Inaltimea zborului ca si viteza pot fi diminuate de conditiile meteorologice

nefavorabile: nori, ceata, ploaie, vant si temperaturi joase, etc.

De obicei pasarile migratoare evita sa zboare in nori. Pe vreme innourata cu

plafon jos ele se concentreaza de obicei sub nori. Migreaza in general deasupra

cetei si dovezile radar arata ca pasarile se mentin, in zbor pentru scurt timp si in

straturile de nori.






208

Radarul a inregistrat miscari dezorientate ale pasarilor pe vreme innourata,

pe ceata si ploaie. Altimetrele instalate pe spatele pasarilor au inregistrat pe cer

senin o inaltime maxima de zbor de 2300 m si la putine pasari peste 3000-3600 m.

In contrast cu vreme innourata, altitudinea maxima a fost de 700 m, cu o gama de

variatie cuprinsa intre 50-1700 m la diferite pasari. In acest context, cand pasarile

sunt silite din cauza cetei, sau norilor sa zboare la 10-70 de metri altitudine poate

apare riscul coliziunilor cu turbinele eoliene accentuat si de vizibilitatea diminuata.

Rutele de migratie, conform bibliografiei existente, se afla la distante de

peste 10 km fata de amplasamentul analizat. In cadrul Raportului se fac totusi

recomandari si se impun masuri de semnalizare a turbinelor parcului, pentru a mari

vizibilitatea acestora in conditii de vreme nefavorabila.

De asemenea se recomanda monitorizarea avifaunei conform planului de

monitorizare prezentat in cadrul CAP. 6, acordandu-se atentie perioadelor de

migratie si a celor ulterioare conditiilor meteo nefavorabile.

4.5.2.12. Modificarea/reducerea spatiilor pentru adaposturi, de odihna,

hrana, crestere, contra frigului

Amplasarea obiectivului nu va avea un efect semnificativ asupra

biodiversitatii terestre (inclusiv pasarile). Desi parcul eolian este inclus in SPA

Stepa Casimcea, iar turbina WEA 9 este inclusa si in SCI Podisul Nord Dobrogean,

zona analizata este incadrata ca teren arabil, fiind improprie instalarii cuiburilor

sau utiliarii amplasamentului ca zona de odihna si adapost.

4.5.2.13. Alterarea sau modificarea speciilor de ciuperci / fungi;

modificarea celor mai valoroase specii de ciuperci

NU ESTE CAZUL.






209

4.5.2.14. Pericolul distrugerii mediului natural in caz de accident

NU ESTE CAZUL.


NU ESTE CAZUL deoarece distanta minima masurata in linie dreapta, de la

parcul eolian la cea mai apropiata granita depaseste 54 km (granita cu Ucraina).


4.5.3.1. Masuri pentru diminuarea impactului provocat de schimbari ale

suprafetelor impadurite, mlastinilor, zonelor umede – deltei, corpurilor de apa

(lacuri,rauri,etc.) si plajelor

NU ESTE CAZUL.

4.5.3.2. Protectia si reconstructia resurselor biologice

NU ESTE CAZUL.

4.5.3.3. Protectia si reconstructia speciilor incluse in Cartea Rosie

NU ESTE CAZUL

4.5.3.4. Masuri de protectie si restaurare a rutelor de migrare

NU ESTE CAZUL

4.5.3.5. Masuri de protectie si reducerea degradarii florei

Se recomanda ca decopertarea zonelor unde urmeaza a se interveni sa se

realizeze numai imediat inaintea inceperii propriu-zise a lucrarilor de constructie,

iar recopertarea aceluiasi sol sa se realizeze fara intarzieri, chiar daca aceste lucrari

impun costuri suplimentare. In acest fel, proprietatile solului agricol nu vor fi






210

afectate de procesul de decopertare-recopertare si totodata se va evita introducerea

de specii invazive, alohtone.

De asemenea se recomanda evitarea suprafetelor incluse in SCI Podisul

Nord Dobrogean, pentru depozitarea componentelor turbinelor, in vederea

protectiei habitatelor si speciilor de flora din cadrul Ariei Protejate de Interes

Comunitar.

4.5.3.6. Masuri de protectie sau reconstructie a adaposturilor pentru

animale

NU ESTE CAZUL.

4.5.3.7. Replantarea arborilor sau a ierbii

NU ESTE CAZUL.

4.5.3.8. Masuri de protejare a faunei acvatice in timpul prelevarii apei

NU ESTE CAZUL.

4.5.3.9. Alte masuri pentru reducerea impactului asupra biodiversitatii


Trebuie sa se tina cont de modul si locul in care se vor depozita deseurile in

perioada de constructie a obiectivului.

Lucrarile pentru pozarea cablurilor electrice trebuie sa se realizeze etapizat,

pe tronsoane de lucru care pot fi terminate pe parcursul unei zile lucratoare. In

acest fel se va evita fragmentarea habitatului si suprafetele de sol fertil decopertate

vor fi imediat recopertate.

Pe amplasamentul parcului eolian se interzice amplasarea rezervoarelor fixe

de inmagazinare a combustibilului.

Se recomanda acoperirea cu material plastic a materialelor de constructie.






211

Asistarea intregii perioade de executie a lucrarilor de constructie (conform

Planului de Monitorizare propus in cadrul cap. 6) de catre un specialist in

domeniul biodiversitate, care sa se implice activ in timpul lucrarilor de

constructie prin: inspectarea locatiilor necesare lucrarilor de constructie si daca

este cazul colectarea exemplarelor de animale (ex: Testudo graeca) transportarea

lor in zone sigure; asigurarea integritatii SCI Podisul Nord-Dobrogean, SPA Stepa

Casimcea, Rezervatiei Naturale Valea Mahomencea prin executarea corecta

lucrarile de constructie, astfel incat sa nu fie afectate alte suprafete de teren decat

cele prevazute in proiect; colaborarea stransa cu echipele implicate in procesul de

executie in vederea respectarii masurilor impuse de catre Agentia de Protectie a

Mediului Tulcea prin Acordul de Mediu.

Imediat inainte de inceperea sapaturilor pentru fiecare lucrare de constructie

se recomanda decopertarea solului fertil care va fi ulterior folosit pentru

recopertarea zonelor afectate, in cel mai scurt timp posibil din punct de vedere

tehnic.

Se recomanda cu strictete utilizarea pentru recopertare a solului fertil

decopertat initial, pentru pentru mentinerea calitatii solului si pentru evitarea

introducerii de specii invazive, alohtone, data fiind amplasarea partiala in SCI

Podisul Nord Dobrogean.

Pentru mentinerea topografiei initiale a terenului evitand totodata aparitia

fenomenului de baltire datorat tasarilor pe perioada functionarii macaralelor in

zonele de actiune, se recomanda renivelarea suprafetei de sol nefertil aferente

folosind solul nefertil excavat in urma realizarii fundatiilor turbinelor.

Decopertarea solului cu partea de strat vegetal se va face cu depozitarea si

protejarea acestuia.

Se impune copertarea sau refacerea suprafetelor de sol afectate in urma

lucrarilor de constructie a obiectivului, astfel incat sa nu existe spatii afectate,

altele decat cele prevazute in proiect.






212

Pe parcursul si dupa terminarea lucrarilor de constructii - montaj,

amplasamentul se va elibera de deseuri si resturi de materiale, pentru a nu afecta

calitatea sau productivitatea solului fertil de pe terenurile arabile.


Este important ca amplasarea centralelor sa fie facuta in apropierea unei

localitati, mai precis la marginea acesteia, astfel ca drumul de acces si utilitatile

aferente sa nu afecteze habitatul pasarilor, indicatie respectata in cazul centralelor

care fac obiectul prezentului studiu. Pasarile isi modifica comportamentul cand se

apropie de asezari omenesti, fiind mai vigilente si multe dintre ele folosind aceasta

zona mai mult pentru tranzit. Totodata pentru multe dintre ele zonele populate nu

sunt potrivite pentru cuibarit.

Locatia trebuie sa fie tinuta in permanenta foarte curata pentru ca gunoaiele

atrag rozatoarele iar acestea sunt vanate de rapitoare. Acolo unde sunt gunoaie se

inmultesc si insectele si acestea atrag la randul lor alte pasari de talie mica si

mijlocie, marind riscul coliziunilor.

Nu trebuie permisa formarea de balti si mlastini in zona turbinelor, deoarece

si acestea atrag alte specii de pasari iubitoare de apa sau de organisme care traiesc

in apa.

In vederea diminuarii impactului asupra speciilor de avifauna:

- turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina intermitenta

rosie cu intervale mari de timp intre doua aprinderi consecutive, pentru ca lumina

va face ca pasarile sa fie mai prudente si sa evite zona respectiva. Aceste turbine

sunt mai usor de recunoscut de catre pasarile migratoare, in cazul folosirii luminii

alternative in defavoarea celei continue.

- se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori vii la cel putin

20% din cele aflate intr-un parc, pentru a evita lovirea acestora de catre pasari.






213

- se impune monitorizarea permanenta a exemplarelor de pasari gasite

moarte in preajma parcului eolian sau care interactioneaza cu acesta si stocarea

acestor informatii pentru realizarea unor baze de date concludente. Monitorizarea

pe o perioada bine stabilita asigura constanta observatiilor, iar culegerea de date in

momentele optime ofera date cu privire la surprinderea perioadelor cheie ale

ecologiei speciilor (reproducere, migratie), relatia acestora cu amplasamentul,

oferind totodata posibilitatea interventiilor rapide si eficiente in cazul observarii de

efecte neprezvazute.

Daca in urma monitorizarii coliziunilor pasarilor cu turbinele parcului eolian

(conform Planului de Monitorizare propus) se inregistreaza mortalitati

semnificative, care pot afecta populatiile din zona analizata, se recomanda oprirea

temporara a anumitor turbine din parc sau chiar a integului parc, pe anumite

perioade de timp (ex perioadele de varf ale migratiei, sau inaintea previziunilor

meteo extreme de furtuni, ceata etc.). Tot in acelasi sens, rezultatele

monitorizarilor pot impune achizitionarea sistemelor de radare care pot

interveni direct in managementul parcului si pot opri din timp activitatea,

daca se constata ca zona afectata va fi traversata de stoluri de pasari pentru

migratie.

Interzicerea nivelelor de zgomot suparatoare, peste limitele admise de STAS

10009/88.

4.5.4. Harti si desene la capitolul “BIODIVERSITATE” 4.5.4.1. Harta retelei Natura 2000 in judetul Tulcea






214

Siturile SPA sunt hasurate cu rosu iar siturile SCI sunt suprapuse peste cele SPA, cu hasura

albastra

4.6. PEISAJUL 4.6.1. Informatii generale. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, diversitatea acestuia

Informatii generale

Chiar daca schimbarile progresive pot fi considerate, in anumite conditii,

binevenite, proiectele pot avea efecte asupra caracterului sau calitatii peisajului,

precum si asupra modului in care populatia apreciaza aceste schimbari.

In literatura de specialitate se face diferenta intre peisaj si efecte vizuale

astfel:

-efectele asupra peisajului descriu schimbarile in caracterul si calitatea

acestuia (peisajul considerat ca o resursa a mediului);

-efectele vizuale descriu modul in care sunt percepute schimbarile si efectul

asupra perceptiei vizuale, fiind analizate in relatie cu efectele asupra populatiei;






215

Adoptata la Florenta (Italia) la 20 octombrie 2000 si intrata in vigoare la 1

martie 2004, Conventia Europeana a Peisajului are ca obiectiv promovarea

protectiei, gestiunii si amenajarii peisajelor europene si organizarea cooperarii

europene in acest domeniu. Conventia este primul tratat international consacrat

exclusiv multiplelor dimensiuni ale peisajului european. Ea se aplica pe tot

teritoriul Partilor semnatare si vizeaza spatiile naturale, rurale, urbane si

periurbane. Ea are in vedere nu numai peisajele ce pot fi considerate remarcabile,

dar si peisajele cotidiene sau cele degradate. Statul roman a ratificat Conventia prin

adoptarea Legii nr. 451/2002.

Conventia Europeana asupra Peisajului a definit peisajul ca “o zona sau un

areal, asa cum este el perceput de localnici sau de vizitatori, ale carui insusiri si

caracter sunt rezultatul actiunilor factorilor naturali si/sau culturali (deci, umani)”.

Aceasta definitie reflecta ideea ca peisajele evolueaza in timp, ca un rezultat al

actiunii fortelor naturale si a vointei umane. Se subliniaza, de asemenea, si faptul

ca peisajul formeaza un tot unitar, in care componentele naturale si culturale sunt

luate impreuna, nu separat.

Urmatorii factori pot contribui la definirea peisajului:

-factori naturali: formele de relief, aerul si clima, solul, fauna si flora;

-factori culturali/sociali: utilizarea terenului, asezari umane;

-factori estetici si de perceptie: culori, texturi, forme, sunete, preferinte,

amintiri.

Prin semnarea Conventiei si adoptarea Legii 451/2002 Romania s-a angajat

la respectarea prevederilor acesteia si la parcurgerea unor pasi in vederea unei mai

bune cunoasteri a peisajelor proprii, respectiv: identificarea peisajelor din

ansamblul teritoriului propriu, analizarea caracteristicilor acestuia, precum si a

dinamicii si a factorilor perturbanti, urmarirea transformarilor peisajelor. De

asemenea, un pas important este evaluarea peisajelor identificate la nivel national,






216

tinand seama de valorile particulare atribuite lor de catre partile interesate si de

populatia implicata.

Incadrarea in regiune Asezata in sudul judetului Tulcea, comuna CASIMCEA este compusa din

sase localitati: Casimcea, care este si resedinta comunei, Razboieni, Corugea,

Haidar, Rahman, Cismeaua Noua.

Numele localitatii Casimcea il intalnim in mai multe mentionari

documentare, si anume in defterul din 1543, sub forma de doua sate apropiate, cu

toponimele turcesti: Kara-Kasim (pamantul lui Kasim) si Abdul-Kasim, care

mentioneaza localitatile dobrogene cu sarcinile militare ce reveneau populatiei

colonizate de Imperiul Otoman. Intr-un alt defter otoman din 1584, intalnim iarasi

Casimcea ca doua sate distincte foarte apropiate.

Comuna Casimcea este situata la 44 grade 44 minute N si 28 grade 22

minute E, la limita sudica a judetului Tulcea pe DJ -222 E, la o distanta de 85 km

de municipiul Tulcea, 45 km de orasul Harsova si 27 km de Topolog.

Are urmatoarele vecinatati:

la nord teritoriul administrativ al comunei Topolog,

la vest si nord-vest teritoriul administrativ Daieni,

la sud si sud-vest teritoriul administrativ al judetului Constanta

la est teritoriul administrativ al comunelor Stejaru si Beidaud.






217

La sfarsitul secolului al XVIII-lea, harta austriaca din 1790 trece satul sub

denumirea de Kusimga, iar harta militara rusa din 1828 noteaza asezarea Kasumota

Noua si Kasumota Veche.

La mijlocul secolului al XIX-lea, Ion Ionescu de la Brad, in calatoria sa

prin Dobrogea, gaseste satul sub denumirea de Kqasimlcha. In fine, Fondul

Tapiurilor otomane aminteste asezarea Casimcea.

La inceputul secolului al XX-lea populatia localitatii era de 1088 suflete

din care 810 romani, 245 bulgari, 15 gagauzi (turci crestinati), 11 tigani crestini, 1

grec, 5 armeni, 1 german, toti acestia locuind in 439 de case si 26 bordeie.

Scoala din Casimcea a fost fondata in 1886, iar biserica cu hramul Sf.

Dumitru s-a ridicat in 1900.

Primul invatator a fost Radu Moroianu absolvent al Scolii normale din

Brasov in anul 1880. Din anul 1927 in cadrul scolii functiona si un cerc cultural

condus de Ion Carnu. In 1939 se va infiinta Caminul cultural "Sculptorul Ion

Jalea".

Mica industrie a fost reprezentata de moara cu darac a lui Ioan Nistor care

dupa nationalizare a devenit moara de stat "11 Iunie", de moara lui Liviu Teodoru,

de doua mori de vant, doua mori de apa si de sifonaria lui Mircea Oprisan.

In razboiul intregirii neamului 1916-1918 s-au jertfit 53 eroi, iar in al doilea

razboi mondial, 23 eroi.

Dupa reunirea Dobrogei cu Romania, in 1878, Casimcea devine comuna cu

satul Ali-Fakih (Ali Evlaviosul) astazi Razboieni in compunerea caruia a intrat

mai tarziu si catunul Ciaus-chioi (satul sergentului).

La inceputul secolului al XX-lea, satul Razboieni avea o populatie de 241

persoane, din care: 125 bulgari, 78 turci, 21 gagauzi si 17 romani, iar Ciauschioiul

avea 242 tatari, 6 turci si 2 armeni.

Cea mai mica distanta de la parcul eolian pana la cea mai apropiata localitate

este de 1 km (Rahman).






218

4.6.1.1. Caracteristicile si geomorfologia reliefului pe amplasament

Zona cercetata apartine Podisul Dobrogei Centrale, cu subdiviziunea

Podisul Casimcei.

Teritoriul comunei Casimcea este cuprins in partea de sud-vest a podisului

Casimcea, care face trecerea intre horstul Dobrogean din nord si regiunea din

platforma de sud. Relieful este dispus in trepte, care scad in altitudine de la nord

spre sud. El este alcatuit in principal de complexele petrografice ale sisturilor verzi

la care se alatura sisturile cristaline, formatiunile jurasice si cretacice din lungul

culoarului Casimcea precum si cuvertura depozitelor loessoide.

Se poate spune ca din punct de vedere geomorfologic s-a stabilit o singura unitate

si anume: Podisul Casimcea si subunitatile sale:

campie inalta, slab ondulata, care are cea mai mare parte a teritoriului.

vai adanci si inguste - valea Casimcei, valea Corugei, valea Haidarului si

ramificatiile lor scurte si maluri abrupte.

Podisul Casimcei se caracterizeaza printr-un relief domol, de tip peneplena,

cu aspect de podis ca un platou intins, cu inaltimi medii de 150 - 200 m, fragmentat

si despartit in culmi izolate dominate de cateva piscuri cu inaltimi de peste 250 m

(Movila lui Stefan 268,49 m, Movila lui Tarlogeanu 253,68 m).

4.6.1.2.Caracteristicile retelei hidrologice

Reteaua hidrografica a zonei analizate este foarte saraca. Vaile sunt largi,

cu versanti stancosi sau din pereti de loess unele avand numai temporar apa.

Regiunea este drenata de doua cursuri principale de apa: paraul Topolog, la

marginea de vest a zonei cercetate si paraul Casimcea la limita de est, care se varsa

in lacul Tasaul din judetul Constanta, si afluentul acestuia Dulbencea.

Aceste vai au, in anii ploiosi apa aproape tot timpul anului. De mentionat ca

in anul 2005, cu precipitatii la nivele istorice, paraul Casimcea, in perimetrul

localitatii Casimcea a depasit cotele de inundatie cu peste 3 m.






219

Produsele de eroziune sunt transportate foarte putin pana la baza pantei si

sunt acoperite cu o cuvertura groasa de depozite loessoide si deluvial - proluviale,

care mascheaza depozitele mai vechi stancoase si estompeaza neregularitatile

reliefului. Din aceasta cauza rocile stancoase ale substratului apar la zi numai pe

crestele dealurilor sau in lungul versantilor abrupti ai paraielor din regiune, unde

depozitele loessoide au grosimi reduse.

In ceea ce priveste apa subterana, in toate forajele executate nu s-au intalnit

infiltratii de apa pe intervalele investigate.

Este cunoscut faptul ca zona Dobrogei Centrale este foarte saraca in

acumulari de apa subterana din cauza conditiilor hidrogeologice nefavorabile

(lipsa formatiunilor poros permeabile acumulative).

Apele subterane sunt, in partea de sud, la adancimi mari si slabe calitativ,

iar in partea de nord, mai bogate cantitativ, datorita acumularii lor in patura

detritica.

4.6.1.3. Zone impadurite in arealul amplasamentului

NU SUNT.

4.6.2. Impactul prognozat

In timpul perioadei de constructie

In timpul constructiei obiectivului impactul asupra peisajului este unul

temporar si se poate datora lucrarilor de constructii.

In aceasta perioada, ar putea exista un impact vizual neplacut cauzat de

lucrari (muncitori, utilaje, mijloace de transport etc).

De asemenea caile de comunicatie pe care circula utilajele si mijloacele de

transport ale constructorilor pot avea un aspect neplacut pe perioada de executie a

lucrarilor.






220


In ceea ce priveste peisajul, se poate considera ca modificarea acestuia,

urmare realizarii investitiei, nu va avea efect negativ. Desi aprecierea din punct de

vedere estetic al unui peisaj este un proces subiectiv, ce difera de la individ la

individ, consideram ca aportul adus peisajului de siluetele centralelor eoliene este,

in ansamblu, unul placut si induce ideea de ecologism si energie verde.

Orice investitie noua, inclusiv un parc eolian, contribuie la modificarea

caracterului si a calitatii peisajului, intr-o masura mai mica sau mai mare.

Amplasarea parcului in zona se realizeaza fara dislocarea unor valori naturale

notabile (nu au loc defrisari, nu sunt afectate formatiuni geomorfologice etc.).

Tinand cont de nevoile de dezvoltare a comunitatilor, de modul in care s-au

integrat in peisaj parcurile eoliene functionale din alte tari europene, de actuala

utilizare a terenului (teren agricol), dar si in absenta unei caracterizari si evaluari

nationale a peisajelor, se poate considera ca aportul adus peisajului de siluetele

centralelor eoliene este, in ansamblu, unul placut si induce ideea de ecologism si

energie verde.

In plus, pe parcursul procedurii (tinand cont de faptul ca pentru obiectiv s-a

parcurs si faza de obtinere a avizului de mediu), comunitatea nu si-a manifestat

ingrijorarea fata de acest aspect. Reamintim ca analiza calitatii unui peisaj prezinta

caracter subiectiv, iar comunitatea fata de care proiectul este vizibil are un rol

important in definirea efectelor schimbarii rezultate in peisaj.

4.6.2.1. Tipuri de peisaj, utilizarea terenului, modificari in utilizarea

terenului; implicarea acestor schimbari asupra peisajului; explicarea

utilizarii terenului pe amplasamentul propus

Suprafetele de teren pe care se vor amplasa turbinele eoliene au folosinta

actuala si destinatia de teren arabil. Terenul isi va pastra in proportie de 99%

folosinta actuala.






221

4.6.2.2. Raportul dintre teritoriul natural sau cel putin antropizat si cel din

zonele urbanizate (drumuri, suprafete construite), schimbari ale acestui

raport

NU ESTE CAZUL.

4.6.2.3. Impactul proiectului asupra cadrului natural, fragmentarii

biotipului, valoarea estetica a peisajului, inclusiv cel de transfrontiera

NU ESTE CAZUL

4.6.2.4. Relatia dintre proiect si zonele protejate (rezervatii, parcuri

naturale, zone tampon, etc.); impactul prognozat asupra acestor zone,

stadiul de protectie si stadiul folosirii lor

Parcul eolian este amplasat in interiorul ROSPA0100 Stepa Casimcea

iar turbina WEA 9 este inclusa si in ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean, arii

protejate prin programul Natura 2000.

SPA (Situri de Protectie Speciala Avifaunistica) si SCI (Situri de

Importanta Comunitara) sunt arii protejate prin reteaua ecologica Natura 2000,

conform H.G. 1284/2007 pentru SPA, respectiv Ordinul 1964/2007 pentru SCI.






222

Pozitionarea turbinelor eoliene fata de Ariile Protejate de Interes Comunitar

Evidentiem astfel speciile si habitatele pentru care au fost declarate aceste

arii protejate:

ROSPA0100 - Stepa Casimcea a fost declarata arie protejata conform H.G.

1284/2007 si acopera o suprafata de 22 226.1 ha; 99 % din aceasta se afla pe

teritoriul judetului Tulcea. Situl este desemnat ca IBA conform urmatoarelor

criterii elaborate de BirdLife International: C1, C6.






223

Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Caracteristici generale ale sitului

N09 5% Pajisti naturale, stepe

N12 52% Culturi (teren arabil)

N14 19% Pasuni

N16 15% Paduri de foioase

N23 2% artificiale (localitati, mine)

N26 7% Habitate de paduri (paduri in tranzitie)

Calitate si importanta:

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate.

Conform datelor avem urmatoarele categorii:

a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 28

b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor

migratoare (Bonn): 37

c) numar de specii periclitate la nivel global: 5






224

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Coracias garrulus

Falco cherrug Falco vespertinus

Aquila heliaca Antus campestris Accipiter brevipes

Calandrella brachydactyla Buteo rufinus

Milvus migrans Dendrocopos syriacus Emberiza hortulana

Pernis apivorus Lanius collurio Lullula arborea

Oenanthe pleschanka Lanius minor

Melanocorypha calandra Burhinus oedicnemus

Circaetus gallicus Galerida cristata Aquila pomarina

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Falco vespertinus Accipiter brevipes

Hieraaetus pennatus Falco peregrinus Circus cyaneus

Aquila pomarina Ficedula albicollis Circus macrourus Circus pygargus

Vulnerabilitate:

Principala cauza a degradarii habitatelor de pajiste stepica naturala sau

seminaturala il constituie pasunatul. Habitarea umana si drumurile care strabat situl

constituie elemente cu impact negativ.

Datorita vecinatatii cu SPA – Stepa Casimcea s-au analizat aspectele

referitoare la influenta parcului eolian asupra avifaunei. Astfel, centralele eoliene pot

prezenta urmatoarele pericole potentiale pentru pasari:

Deranjarea si modificarea rutelor de zbor. Efectele provocate de centralele

eoliene asupra avifaunei sunt diverse, in functie de specie, de anotimp si de locul

amplasarii acestora. Parcul eolian, prin suprafata pe care o ocupa precum si prin

distributia acestora nu poate deranja sau modifica rutele de zbor ale pasarilor. In

urma observatiilor din teren si a consultarii bibliografiei de specialitate, s-a

concluzionat faptul ca pe amplasamentul analizat nu exista rute de migratie.






225

Pierderea habitatului. Nu este perceputa ca un impact major asupra populatiilor de

pasari. Terenul pe care se vor amplasa turbinele are folosinta de teren arabil,

nereprezentand o zona importanta ca loc de cuibarire a speciilor de rapitoare

protejate.

Mortalitati datorate coliziunilor pasarilor cu centrale eoliene. Majoritatea

studiilor au indicat mortalitati reduse in randul pasarilor, ca urmare a coliziunilor cu

centralele eoliene. Desi amplasamentul analizat nu este traversat de rute de migratie,

mentionam totusi faptul ca inaltimea corespunzatoare rutelor de migratie este

superioara intervalului de influenta al turbinelor eoliene. De asemenea, in Raport

sunt prevazute o serie de masuri pentru semnalizarea turbinelor si cresterea

vizibilitatii parcului eolian astfel incat riscul de coliziune sa fie minim.

ROSCI 0201– Podisul Nord-Dobrogean (conform Ordinului 1964/2007)

se intinde pe o suprafata de 87,229 ha pe teritoriul judetului Tulcea, avand

urmatoarele habitate:

8230 Comunitati pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stancarii silicioase 1%

40C0* Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice 2% 91X0 Paduri dobrogene de fag 0,01% 62C0* Stepe ponto-sarmatice 27,9% 8310 Pesteri in care accesul publicului este interzis 0,001% 91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos 17,1% 91I0* Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. 2,25% 91M0 Paduri balcano-panonice de cer si gorun 24,7% 91Y0 Paduri dacice de stejar si carpen 23,6% 92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 0,02%

Specii enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

mamifere (Rhinolophus ferrumequinum, Spermophilus citellus, Sicista

subtilis, Mesocricetus newtoni, Mustela eversmannii),

reptile si amfibieni (Bombina bombina, Testudo graeca, Elaphe

quatuorlineata),






226

nevertebrate (Cerambyx cerdo, Morimus funereus, Lycaena dispar,

Bolbelasmus unicornis),

plante: Potentilla emilii-popii (cinci degete), Centaurea jankae, Moehringia

jankae (moeringie), Campanula romanica (clopotelul dobrogean),

Himantoglossum caprinum (ouale popii).

Alte specii: Achillea clypeolata (coada soricelui), Crocus flavus (brandusa

galbena), Paliurus spina-christi (spinul lui Christos), Stachys angustifolia

(cinstetul), Galanthus plicatus (ghiocelul), Dianthus nardiformis (garoafa),

Paeonia tenuifolia (bujor), Rumex tuberosus (macris), Achillea ochroleuca,

Agropyron cristatum ssp. brandzae, Anacamptis pyramidalis, Asparagus

verticillatus, Asphodeline lutea, Astragalus ponticus, Asyneuma anthericoides,

Celtis glabrata, Cephalanthera rubra, Corydalis solida ssp. slivenensis.

Anacamptis pyramidalis Asparagus verticillatus Paliurus spina-christi

Habitatul de stepa este reprezentat, de asemenea, prin asociatii Stipion

lessingianae, Festucetum valesiacae, Pimpinello-Thymion zygioidi, Agropyro-

Kochion.

In cadrul acestui habitat subtipul 34.9211 (ce cuprinde asociatiile din alianta

Pimpinello-Thymion zygioidi) este endemic pentru Dobrogea (Sanda, Arcus, 1999;

Dihoru, Donita, 1970), situl reunind cea mai mare parte a ariei de raspandire la

nivel national si mondial. Aceasta situatie este valabila si pentru asociatiile

regionale specifice acestei provincii, respectiv asociatiile Stipo ucrainicae –

Festucetum valesiacae, Bombycilaeno –Botriochloetum ischaemi, subasociatiile






227

dobrogicum ale cenotaxonilor Stipetum capillatae, Thymio pannonici –

Chrysopogonetum grylli Dihoru, Donita, 1970, Horeanu,1976).

Alte caracteristici ale sitului:

Prin adaugarea la acest sit a sitului Colina Neagra (31ha), propus initial ca

SCI distinct, suprafata sitului este de 89041,5 ha. Acest SCI (Colina Neagra) a fost

adaugat in primul rand datorita caracterului sau unic -cel putin in Dobrogea, posibil

si la nivel national - aici fiind intalnita cea mai intinsa si bine conservata suprafata

din respectiva provincie a asociatiei foarte rare Prunetum tenellae, edificata de

specia amenintata la nivel national Prunus tenella (incadrata in habitatul prioritar

40 C0* Ponto-Sarmatic deciduous thickets). In cadrul SCI Podisul Dobrogei au

mai intervenit si alte modificari, in primul rand datorita neaprobarii unor habitate

de catre Comisia Europeana, respectiv habitatele 91DA, 40 D0, suprafetele initial

calculate ale acestora pentru acest sit fiind redistribuite in alte habitate ce le includ

ca subtipuri.

Este necesara adaugarea variantei actualizate referitoare la importanta

sitului, modificarile intervenite fiind in special datorita:

- adaugarii sitului Colina Neagra- 31 ha

- neaprobarii habitatului 40D0 Ponto- Sarmatic wooded steppe, fapt pentru

care suprafata acestuia a fost redistribuita intre habitatele componente, respective

60% fiind adaugata la habitatul 62CO* Stepe Ponto-Sarmatice, iar 40% fiind

cumulata la habitatul 91AA Vegetatie forestiera Ponto-Sarmatica cu stejar pufos.

- neaprobarii habitatului 91 DA ca habitat prioritar de sine statator urmata de

includerea suprafetei acestuia in habitatul 91 MO Paduri panonic- balcanice de cer

si gorun, in care se incadreaza ca subtip.

- reincadrarii asociatiilor Prunetum tenellae si Spireetum crenatae de la

habitatul 40A0 la Habitatul 40C0*. Aceasta a impus reintroducerea in baza de date






228

a majoritatii habitatelor si a altor date necesare, pentru a figura in forma

actualizata.

In ceea ce priveste speciile de plante de interes comunitar, in sit au fost

identificate pana in prezent doua specii din aceasta categorie, respectiv:

Campanula romanica, specie endemica pentru Dobrogea – cea mai mare parte a

ariei de distributie la nivel national si mondial fiind inclusa in

sit ; Moehringia jankae, taxon subendemic, intalnit in tara numai in Dobrogea;

Centaurea jankae, taxon endemic; Himatoglossum caprinum; Potentilla emilii-

popii.

In afara de acestea in sit au mai fost identificate/citate 77 de specii de plante

superioare din lista rosie nationala (Oltean, 1994), din care 5 sunt incluse si in lista

rosie europeana (***).

In sit sunt cuprinse 22 de rezervatii naturale legal constituite, de importanta

nationala, totalizand 7467,55 ha. La cestea se mai adauga o rezervatie protejata la

nivel local (“La Monument” Niculitel – 18 ha) prin planul urbanistic general al

comunei Niculitel, precum si 4 rezervatii aflate in faza de propunere, ce reunesc o

suprafata de 658,33 ha.

Calitate si importanta:

La nivel national (dupa toate probabilitatile si la scara europeana) situl este

cel mai intins si reprezentativ pentru bioregiunea stepica, fiind constituit in

proportie de 95,5% (85046 ha) din habitate de interes comunitar, din care

habitatele de stepa (24807ha-27,85%). Habitatele de padure, de asemenea de

interes comunitar, sunt dominate de grupa de habitate 41.7 Thermophilous and

supra - mediterranean oak woods (cuprinde tipurile 91IO, 91 MO, 91AA) – 34000

ha (38,19%), urmat de habitatul 41.2 (reprezentat prin tipul 91YO) – 21000ha (23,

591%), alte habitate forestiere avand o pondere restransa, respectiv 91XO -1 ha

(0,001 %); 92AO – 10ha (0,011%). Habitatele de tufarisuri de importanta






229

comunitara sunt, de asemenea reprezentative, ocupand o suprafata relativa de

35,6% (1780,8ha).

In cadrul habitatelor o proportie importanta dintre asociatii au un caracter

endemic pentru Dobrogea (Sanda, Arcus, 1999; Dihoru, Donita, 1970) - asociatiile

din aliantele Pimpinello-Thymion zygioidi, Asparago verticillati – Paliurion,

respectiv din subalianta Carpino-Tilienion tomentosae. Pentru aceste aceste

asociatii endemice si pentru unele tipuri/ subtipuri de habitate in care se incadreaza

situl reuneste cea mai mare parte a ariei de raspandire la nivel national si mondial

(Subtipul de habitat 417683 din habitatul 91M0; subtipul 34.9211 din habitatul

62C0*; subtipul 41.73724 din habitatul 91AA). Subtipurile de habitat sunt

codificate conform bazei de date PHYSIS.

Pentru unele tipuri si/sau subtipuri de habitate (62C0*, inclusiv subtipul

34.9213; 91YO-subtipul 41.C22 ; 91AA – subtipul 41.73723; 91MO –subtipul

41.76813) situl reuneste cea mai mare proportie din suprafata de raspandire la nivel

national. Acest aspect este valabil, dupa toate probabilitatile si pentru subtipul

31.8B711 Ponto-Sarmatic dwarf almond scrub al habitatului 40C0*, identificat pe

Colina Neagra pe suprafata cea mai extinsa din Dobrogea.

Este important de subliniat ca situl conserva fitocenozele ce au servit pentru

descrierea fitocenologica initiala a majoritatii asociatiilor forestiere si a numeroase

asociatii de pajisti si tufarisuri caracteristice pentru Dobrogea (Dihoru, Donita,

1970) conservarea acestora fiind deosebit de importanta din punct de vedere

stiintific.

Habitatul 62CO* este cel mai reprezentativ pentru bioregiunea stepica in

care este situat situl, de aceea este important de detaliat anumite aspecte referitoare

la acesta.

Suprafata la nivel national a stepelor ponto-sarmatice este estimata la

maximum 60.000, din care 40000 ha sunt in Dobrogea (30000 in judetul Tulcea,

10000 in judetul Constanta). Restul de maximum 20000 sunt raspandite in alte






230

zone ale tarii, insa in general pe suprafete fragmentate si expuse pasunatului

intensiv, in special in bioregiunea stepica, suprafetele din afara acesteia nefiind in

general stepe tipice, climax, ci rezultatul stepizarii in urma defrisarii padurilor.

In consecinta nu exista posibilitatea constituirii de situri reprezentative

pentru acest habitat (pe suprafete suficient de intinse pentru a asigura un

procent satisfacator pentru acest habitat prioritar) decat in Dobrogea si in special in

judetul Tulcea, unde exista cele mai mari si compacte suprafete din acest habitat.

Vulnerabilitate:

Cele mai mari amenintari in ceea ce priveste speciile si habitatele sitului sunt

reprezentate in ordine descrescatoare:

- vanatoare, mai mult de jumatate din suprafata sitului fiind inclus in fonduri

de vanatoare.

- scaderea biodiversitatii padurilor prin derivare (datorita concurentei dintre

speciile de Quercus si cele de amestec) favorizate de managementul forestier - cele

mai fragile in acest sens fiind habitatele din tipul 91YO si mai putin 91M0.

- perspectivele extinderii carierelor si parcurilor eoliene – cele mai

fragile/amenintate habitate fiind cele din tipurile 62C0*.

- plantarea habitatelor stepice – cele mai fragile/amenintate habitate fiind

cele din tipurile 6290 si mai putin 40DO.

- constructii si amenajari in extravilanul localitatilor - cele mai

fragile/amenintate habitate fiind cele din tipurile 6290 si mai putin 40DO.

In sudul parcului eolian, la o distanta de aproximativ 500m masurata in

linie dreapta, se afla Rezervatia Naturala Valea Mahomencea, dispusa intre

localitatile Stanca si Corugea. Rezervatia este amplasata integral in cadrul ariilor

protejate declarate prin Programul European Natura 2000, ROSPA0100 – Stepa

Casimcea respectiv ROSCI 0201– Podisul Nord Dobrogean.






231

REZERVATIA NATURALA VALEA MAHOMENCEA

Localizare: rezervatia are o suprafata de 1029 ha, si este amplasata pe teritoriul

administrativ al comunei Casimcea.

Descriere: Rezervatia prezinta ca particularitate absenta totala a arborilor, ceea ce

creeaza un cadru reprezentativ pentru stepa climax a Dobrogei Centrale.

Caracteristici sunt versantii asimetrici ai vaii Mahomencea, constituiti predominant

din sisturi verzi pe malul stang al cursului de apa, respectiv faleze loessoide pe

malul drept. De asemenea, in peisajul rezervatiei se remarca cursurile de apa ce

formeaza mici cascade si praguri.

Vegetatia: In rezervatie au fost identificate pana in prezent 6 asociatii, din care 2

sunt endemici pentru Dobrogea, 3 sunt considerate asociatii regionale specifice

pentru aceasta provincie iar o asociatie este raspandita in tara cu precadere in

aceasta zona.

Vegetatia saxicola Pontic-balcanica precum si asociatia Festucetum callieri

prezinta un caracter endemic pentru Dobrogea. Caracterul endemic al vegetatiei se

justifica prin prezenta unor specii endemice si subendemice precum Campanula

romanica, Moehringia grisebachii etc. In literatura, din zona rezervatiei, mai sunt

citate asociatiile: Festucetum valesiacae dobrogicum, Elytrigietum intermediae,

Koelerio (degeni)-Thymietum zygioidis.






232

Campanula romanica Moehringia grisebachii

Fauna: Din punct de vedere faunistic, rezervatia se individualizeaza prin

identificarea aici a speciei foarte rare Elaphe quatorlineata precum si a unor specii

ca Cyrcus pygargus si Testudo graeca.

Elaphe quatorlineata Cyrcus pygargus

4.6.2.5. Relatia dintre proiect si zonele naturale folosite in scop recreativ

(paduri, zone verzi, parcuri in zonele impadurite, campinguri, corpuri de

apa); impactul prognozat asupra acestor zone si asupra folosintei lor

NU ESTE CAZUL.






233

4.6.2.6. Vizibilitatea amplasamentului proiectului din diferite locuri de

observare

Vizibilitatea amplasamentului va fi deosebita, imbunatatind aspectul

peisagistic al zonei.

4.6.2.7. Numarul (abundenta) si diversitatea punctelor de observare si

rezistenta acestora la un numar mare de vizitatori; stabilirea punctelor de

observare

Se pot amenaja puncte de observare in apropierea amplasamentului. Dat

fiind caracterul de noutate in Romania si dimensiunile impresionante ale turbinelor

eoliene, ne putem astepta chiar la dezvoltarea turismului in zona.

4.6.3. Masuri de diminuare a impactului 4.6.3.1. Fezabilitatea, dimensiunile si masurile de recultivare sau renaturalizare a terenului degradat din interiorul si din afara amplasamentului NU ESTE CAZUL.






234

4.6.3.2. Folosirea terenului din amplasamentul propus in scop recreativ NU ESTE CAZUL 4.6.3.3. Masuri de evitare a impactului – alegerea amplasamentului obiectivului, planificarea pe amplasament, alegerea proiectului potrivit, a materialelor si tipului de constructie, modelarea interactiunii dintre relief si cladiri, zone verzi pe amplasament, cresterea potentialului estetic Nu este cazul impunerii unor masuri pentru diminuarea impactului,

deoarece, impactul prognozat asupra peisajului este unul pozitiv dat fiind faptul ca

prin aspectul lor, acolo unde au fost montate, centralele eoliene au atras turistii,

crescand numarul de vizitatori.

Obiectivul este amplasat pe un teren cu folosinta actuala de teren arabil.

4.6.4. Harti si desene la capitolul “PEISAJ” 4.6.4.1. Harta cu indicarea impactului produs de proiect asupra cadrului natural si asupra zonelor protejate NU ESTE CAZUL. 4.6.4.2. Harta/schita cu indicarea impactului asupra resurselor estetice si care asigura recreerea NU ESTE CAZUL.

4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

4.7.1. Impactul potential al activitatii propuse asupra caracteristicilor demografice NU ESTE CAZUL. 4.7.1.1. Numarul de locuitori in zona de impact, schimbari de populatie NU ESTE CAZUL.






235

4.7.1.2. Locuitori permanenti si vizitatori; tendinte de migrare a locuitorilor NU ESTE CAZUL. 4.7.1.3. Caracteristicile populatiei in zona de impact (distributia dupa varsta, sex, educatie, dimensiunea familiei, grup etnic) NU ESTE CAZUL. 4.7.1.4. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor economice locale, piata de munca, dinamica somerilor Impactul asupra conditiilor economice este unul pozitiv dat de virarea catre

Consiliul Local, a unei contributii la bugetul local. Asadar, infiintarea parcului

eolian va avea efecte benefice asupra comunitatilor locale atat prin contributia

semnificativa la bugetul local cat si prin crearea de noi locuri de munca.

4.7.1.5. Investitii locale si dinamica acestora NU ESTE CAZUL. 4.7.1.6. Pretul terenului in zona aflata in discutie si dinamica acestuia

NU ESTE CAZUL.

4.7.1.7. Impactul potential asupra activitatilor economice (agricultura, silvicultura, piscicultura, recreere, turism, transport, minerit, constructia de locuinte cu unul sau mai multe etaje, comert en gross si en detail) Parcul eolian va influenta pozitiv activitatea economica a zonei,

constatandu-se in cazul altor tari, ca acolo unde exista asemenea obiective exista si

un interes pentru vizitarea zonei. Ca urmare, va creste afluenta numarului de turisti

in zona ceea ce va determina un impact pozitiv asupra comunitatilor locale.






236

4.7.1.8. Public posibil nemultumit de existenta proiectului

Impactul dat de realizarea acestui obiectiv, din punct de vedere al conditiilor

de viata se poate lua in considerare doar ca urmare a zgomotului produs.

Distantele fata de cele mai apropiate locuinte sunt suficient de mari (1 km

pana la localitatea Rahman), si pe masura ce tehnica evolueaza, centralele

eoliene devin suficient de silentioase pentru a nu deranja locuitorii din satele

invecinate parcului.

4.7.1.9. Informatii despre rata imbolnavirilor la nivelul locuitorilor

Cu peste 68.000 turbine montate in intreaga lume, unele mai vechi de 20 ani,

au existat posibilitati de depistare a unor eventuale imbolnaviri, dar nu a existat

nici o dovada referitoare la acest aspect sau la natura cancerigena a acestei

tehnologii.

4.7.1.10. Impact potential al proiectului asupra conditiilor de viata ale

locuitorilor (schimbari asupra calitatii mediului, zgomot, scaderea calitatii

hranei)

In timpul constructiei parcului eolian

In timpul constructiei obiectivului impactul asupra peisajului este unul

temporar si se poate datora realizarii lucrarilor de constructii. In aceasta perioada,

ar putea exista un impact vizual neplacut cauzat de lucrari (muncitori, utilaje,

mijloace de transport etc).

De asemenea, prin prelucrarea si transportul acestor materiale utilizate la

realizarea fundatiilor si drumurilor de acces pot fi eliminate in atmosfera pulberi

sedimentabile ducand astfel la o depreciere a calitatii aerului in zona. Datorita insa

distantei de 1 km pana la cea mai apropiata locuinta rurala (localitatea Rahman),






237

localnicii nu vor resimti efectele derularii activitatilor necesare construirii parcului

eolian.

Realizarea parcului eolian nu determina efecte negative asupra sanatatii

oamenilor din zona, in conditiile respectarii cerintelor legislative in vigoare

referitoare la lucrarile de executie a constructiei, la desfasurarea activitatii de

ridicare a parcului, la normele de poluare in vigoare.

Atat pe perioada de executie a lucrarilor, cat si in timpul exploatarii parcului

eolian se vor crea locuri de munca pentru localnici, ceea ce contribuie la

imbunatatirea conditiilor de trai si dezvoltarea economica a zonei.

Impactul cumulat asupra asezarilor umane este nesemnificativ datorita

distantei suficiente dintre turbinele eoliene si asezarile umane cele mai apropiate

(mult peste 500 m) si are un caracter limitat in timp, fiind cauzat de zgomotul

utilajelor de pe santierele de constructie si a pulberilor sedimentabile.

Realizarea obiectivului nu implica efecte negative asupra sanatatii oamenilor

din zona, in conditiile respectarii cerintelor legislative in vigoare referitoare la

organizarile de santier, la desfasurarea activitatii de ridicare a turbinelor eoliene, la

normele de poluare in vigoare.

Exista si un efect pozitiv, reprezentat de crearea unor noi locuri de munca,

pe santierele de constructie, dar si pentru activitati conexe ce se vor efectua in afara

santierelor.

In timpul functionarii parcului eolian

Atat pe perioada de executie a lucrarilor, cat si in timpul exploatarii parcului

eolian se vor crea locuri de munca pentru localnici, ceea ce contribuie la

imbunatatirea conditiilor de trai si dezvoltarea economica a zonei.

Presiunea sunetului la o distanta de 40 metri de la o centrala uzuala este de

50- 60 dB(A), adica aproximativ acelasi nivel cu o conversatie. Pentru o locuinta

aflata la 500 metri de turbina, in cazul in care vantul bate dinspre centrala inspre






238

locuinta, presiunea sunetului va fi de 35 dB(A), echivalent cu sunetul de fond

dintr-o locuinta linistita. Insa, deoarece in zona analizata si in vecinatatea

amplasamentului nu exista locuitori, acest impact nu va fi resimtit de catre acestia.

Exista posibilitatea perceperii efectului de licarire al palelor daca sunt batute

direct de soare, care ar putea deranja, si care se poate percepe si de la distante mai

mari. Insa acest fenomen nu este foarte des intalnit, producandu-se doar in zilele

senine de la rasaritul soarelui pana la pranz doar daca vantul bate dinspre directia

privitorului.

Conform studiului „The Health Effects of Magnetic Fields Generated by

Wind Turbines ” realizat in ONTARIO, CANADA, privind efectul

electromagnetic al turbinelor asupra sanatatii populatiei, a rezultat faptul ca la o

distanta de aproximativ 3 m, campul electromagnetic este mai mic decat cel

generat de un uscator de par obisnuit. La o distanta de 7 m fata de turbine nu a fost

inregistrat nici un camp electromagnetic generat de transportul curentului eletric

prin cablurile electrice (masuratorile au inregistrat 0,4 mG in dreptul turnului iar

valoarea acceptata este de 833 mG).

Exista 3 surse potentiale de generare a campului electromagnetic in cazul

turbinelor eoliene:

- generatorul turbinei eoliene

- transformatorul

- sitemul de cabluri subterane

In acelasi studiu se concluzioneaza faptul ca prin ingroparea cablurilor

electrice nu se inregistreaza nici un camp magnetic la nivelul solului, tensiunea in

cablurile electrice fiind de 27 kV similar cu voltajul unei retele dintr-o casa

obisnuita.

Analizand impactul cumulat al ansamblului de eoliene din zona Casimcea,

mentioanm ca infiintarea aestuia va avea efecte benefice asupra comunitatii locale






239

atat prin contributia semnificativa la bugetul local cat si prin crearea de noi locuri

de munca.

Ansamblul de parcuri eoliene nu va avea impact asupra sanatatii oamenilor

deoarece activitatile desfasurate nu prezinta pericole pentru populatie. Aceasta

afirmatia are la baza experienta generata de functionarea unor astfel de parcuri atat

in Uniunea Europeana, cat si in America de Nord.


Se recomanda folosirea centralelor in conditii normale de exploatare.

Cu zece ani in urma centralele eoliene erau mult mai zgomotoase decat

astazi. S-au depus mari eforturi pentru a reduce nivelul de zgomot al centralelor

eoliene, in principal prin reproiectarea palelor si a componentelor mecanice. Drept

urmare, nivelul de zgomot al centralelor nu reprezinta o problema.

Daca totusi previziunile acustice indica valori putin mai mari decat cele

admisibile se vor lua masuri de reducere a zgomotului prin modificarea vitezei de

rotatie, posibilitate pe care turbinele moderne posesoare a asa-numitului sistem

“pitch” o au.

4.7.2.1. Masuri pentru diminuarea impactului proiectului asupra mediului

natural si economic

Pentru fiecare din factorii de mediu analizati s-au propus masuri de

diminuare a impactului, in capitolele in care acestia sunt tratati. Tinand cont de

aceste masuri si recomandari, se evalueaza impactul pe care activitatea propusa il

are asupra mediului atat in perioada de executie a constructiilor cat in perioada de

functionare, iar concluzia Raportului la Studiul de Impact este aceea ca mediul este

supus activitati umane in limite admisibile.

In contextul actual, caracterizat de cresterea alarmanta a poluarii cauzate de

producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce in ce mai






240

importanta reducerea dependentei de acesti combustibili. Energia eoliana in special

este printre formele de energie regenerabila care se preteaza aplicatiilor la scara

redusa. Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substante

poluante si gaze cu efect de sera, datorita faptului ca nu se ard combustibili. Nu se

produc deseuri. Producerea de energie eoliana nu implica producerea nici unui fel

de deseuri.

In ceea ce priveste mediul economic, efectele pozitive pe care proiectul le

genereaza asupra comunitatii locale se datoreaza sumelor importante adaugate la

bugetele locale si aparitia unor locuri de munca pentru locuitorii din zona.

4.8. CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL

4.8.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si

culturale

NU ESTE CAZUL.

4.8.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu

cultural, arheologic, sau asupra monumentelor istorice

In timpul perioadei de constrcutie

In ceea ce priveste obiectivele arheologice din zona, prin Raportul de

diagnostic arheologic realizat de catre Institutul de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea

– Muzeul de Istorie si Arheologie s-a realizat identificarea si delimitarea siturilor

arheologice de pe terenul analizat.

In ceea ce priveste obiectivele arheologice din zona, prin Raportul de

diagnostic arheologic realizat de catre Institutul de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea

– Muzeul de Istorie si Arheologie s-a realizat identificarea si delimitarea siturilor

arheologice de pe terenul ce face obiectul prezentului proiect. In urma evaluarii de

teren au fost identificate si delimitate 8 perimetre:






241

Nr. COD_SIT NUME X - Centroid Y - Centroid Suprafata (mp) Perimetrul 1 TL-160010-019 Rahmanu (sit 62) 372199.930401 761354.051513 1369.671915 135.801736 2 TL-160010-020 Rahmanu (sit 51) 370868.310167 759681.690849 732.877773 99.551042 3 TL-160010-021 Rahmanu (sit 52) 370786.109482 759507.271055 1181.905467 126.979341 4 TL-160010-022 Rahmanu (sit 50) 370172.263837 759109.312321 1028.072199 117.344255 5 TL-160010-023 Corugea (sit 65) 368409.458654 764213.664246 1602.257455 146.032377 6 TL-160010-024 Corugea (sit 64) 368364.728393 764176.020407 1501.211394 142.194691 7 TL-160010-025 Corugea (sit 63) 367650.664813 763669.550433 1543.570407 144.472395

8 TL-160010-026

Asezare Gumelnita - Haidar (sit 61) 369847.266929 759240.883281 78282.057965 1082.092669

Majoritatea tumulilor identificati sunt afectati de lucrarile agricole care se

desfasoara in zona, unii tumuli sunt aplatizati, iar pe suprafata lor nu au fost

observate materiale arheologice.

7 din cele 8 situri delimitate (mai putin Situl 62) si zonele lor de protectie

intra in zona propusa pentru investitie. Zonele de protectie ale siturilor au fost

delimitate conform OG 43/2000 cu modificarile si completarile ulterioare si Legii

422/2001 cu modificarile si completarile ulterioare.

Pentru siturile 50, 51, 52, 61si zonele lor de protectie Raportul a propus

supraveghere arheologica la construirea turbinelor, retelelor electrice si a drumurilor

de acces pentru urmatorul perimetrul: NR X (nord) Y (est)

1 369668.428443 759262.018149 2 369789.442732 759122.768830 3 370048.048610 759033.251410 4 370663.066435 758894.002092 5 371004.558812 758857.532032 6 371293.003830 759281.910908 7 371415.675849 759397.952007 8 371369.259409 759961.580203 9 371137.177211 760153.876881

10 371094.076232 760332.911720 11 370563.602636 760160.507801 12 370484.031597 760243.394300 13 370377.936878 760196.977861 14 370242.003019 759673.135185 15 370029.813580 759762.652604






242

Pentru siturile 63, 64, 65 si zonele lor de protectie, s-a propus supraveghere

arheologica la construirea turbinelor, retelelor electrice si a drumurilor de acces,

pentru perimetrul: NR X (nord) Y (est)

1 367114.954845 763783.022890 2 367159.308171 763206.429642 3 367868.961400 763091.110992 4 368068.551371 763219.735640 5 368206.046684 763632.221579 6 368445.554649 763596.738918 7 368738.286605 763725.363565 8 368920.135245 764004.789524 9 368489.907975 764137.849505

10 368166.128690 764168.896833 11 367824.608073 763849.552880 12 367829.043406 763738.669563 13 367762.513416 763672.139573

Din punct de vedere arhitectural, pe amplasament nu s-au identificat

obiective valoroase carora sa se poata contoriza un eventual impact.

In ceea ce priveste impactul cumulat asupra patrimoniului arheologic, in

zona Casimcea s-au identificat si delimitat siturile de pe amplasament (tumuli

funerari). Marea lor majoritate sunt intr-o stare precara de conservare urmare a

lucrarilor agricole din zona. Se poate considera ca prin Rapoartele de diagnostic

arheologic si prin masurile recomandate de acestea (cercetare arheologica

preventiva sau supraveghere in timpul lucrarilor de constructie, dupa caz) s-a

realizat o analiza pertinenta si profesionista a efectului proiectului propus, tinand

cont ca Rapoartele sunt realizate de catre personalul specializat al Institutului de

Cercetari Eco-Muzeale Tulcea – Muzeul de Istorie si Arheologie.

In tmpul functionarii parcului eolian

Nu va exista o presiune antropica suplimentara asupra siturilor arheologice

prin functionarea parcului eolian studiat precum si prin functionarea ansamblului

de parcuri eoliene din zona Casimcea.






243

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Din punct de vedere al aspectelor de mediu relevante, in acest caz prezenta

SCI Podisul Nord Dorbogean si SPA Stepa Casimcea, se poate considera ca, in

lipsa implementarii proiectului, vor ramane constante presiunile antropice

existente, fara aport suplimentar. Se pot inregistra in continuare influente ale

factorilor naturali (eroziune, seceta, etc.) asupra indicatorilor de calitate ai

mediului. In ceea ce priveste evolutia in situatia neimplementarii planului a SPA

Stepa Casimcea in interiorul careia va fi amplasat parcul eolian, mentionam o

inrautatire a conditiilor de habitat prin intensificarea efectului interventiilor

antropice de tip agricol. Interventiile agricole periodice asupra solului, precum si

aportul de substante chimice (stropire cu avioane utilitare) vor dauna direct sau

indirect pasarilor ce pot ajunge in zona studiata si zonelor cu vegetatie spontana din

vecinatatea parcului eolian incluse in SCI Podisul Nord Dobrogean.

5.1. DESCRIEREA ALTERNATIVELOR, AMPLASAMENTUL

ALTERNATIV, ALT MOMENT PENTRU DEMARAREA LUCRARILOR

ALTE SOLUTII TEHNICE SI TEHNOLOGICE, MASURI DE

AMELIORARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI, ETC., CU

INDICAREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA ALEGEREA

FACUTA

Motivul pentru care analizarea unei alternative la amplasament este pur

teoretica in acest caz a fost prezentat pe larg in cadrul sucapitolului 1.5.10.

(referitor parcurgere procedura SEA).

Terenul a fost ales tinand cont inclusiv de aspecte de mediu (arii protejate,

cursuri de apa, accesibilitatea amplasamentului), iar locatia actuala a parcului

eolian a fost stabilita in urma analizei mai multor zone din Casimcea.

Trebuie sa subliniem faptul ca s-au studiat alternativele de amplasament

astfel incat sa se pastreze competenta teritoriala a titularului pe zona vizata de






244

alternative.

S-a avut in vedere amplasarea parcului eolian pe terenuri cu folosinta de

teren arabil, si evitarea amplasarii integrale in interiorul ROSCI 0201– Podisul

Nord Dobrogean. Mentionam faptul ca initial (in faza de plan) se prevedea un parc

eolian alcatuit din 20 de turbine eoliene, de putere nominala 3 MW. Varianta finala

a proiectului, cu 15 turbine eoliene de aceeasi putere, este importanta in cazul de

fata, data fiind amplasarea parcului eolian in interiorul SPA Stepa Casimcea prin

reducerea suprafetelor de teren arabil afectate.

In ceea ce priveste folosirea energiei cinetice a vantului, obtinerea puterii de

45 MW a parcului eolian s-ar putea realiza prin constructia unui numar mai mare

de turbine eoliene de putere mai mica, respectiv de 1,5 MW. Aceasta ar insemna

amplasarea unui numar de 30 turbine pe aceeasi suprafata, varianta care este

considerata nepotrivita pentru cazul de fata, deoarece suprafata de teren ocupata s-

ar mari proportional cu numarul fundatiilor, al platormelor de montaj si al

drumurilor de acces la turbine. De asemenea perioada de constructie precum si

suprafetele afectate permanent ar fi mult mai mari.

In concluzie s-a ales varianta de 15 turbine de 3 MW.

5.2. ANALIZA MARIMII IMPACTULUI, DURATA REVERSIBILITATII,

VIABILITATEA SI EFICIENTA MASURILOR DE AMELIORARE

PENTRU FIECARE ALTERNATIVA A PROIECTULUI SI PE FIECARE

COMPONENTA DE MEDIU

Dupa cum s-a mentionat anterior, prezenta alternativa de amplasament a fost

considerata optima dupa analizarea concluziilor Raportului de mediu.

In ceea ce priveste varianta amplasarii unui numar mai mare de turbine de

putere mai mica, rezulta un impact mai mare asupra factorilor de mediu. Astfel in

cazul amplasarii unui numar de 30 de turbine de putere 1.5 MW impactul se va

resimti cu precadere asupra factorilor de mediu sol-subsol si biodiversitate






245

(avifauna) prin marirea numarului de turbine si implicit a suprafetelor ocupate

definitiv. De asemenea va exista un impact asupra factorului de mediu aer prin

suplimentarea numarului de ore de functionare a utilajelor si dislocarea /

manipularea unei cantitati mai mari de sol vegetal - pulverulent).

Din punct de vedere calitativ si al sigurantei, alternativele studiate pentru

tipul de turbine si furnizor a condus la alegerea finala (turbine moderne, cu sisteme

de degivrare, de control al vitezei, etc.).

In concluzie consideram ca varianta aleasa cu 15 turbine de 3 MW,

corespunde cel mai bine intereselor de mediu si celor economice urmarite.






246

6. MONITORIZARE Se va asigura o supraveghere permanenta a perimetrului parcului eolian

pentru sesizarea eventualelor incidente care ar putea influenta populatia, fauna sau

flora si raportarea imediata a acestora pentru luarea masurilor de corectie si

prevenire.

Monitorizarea functionarii parcului eolian se face, de la distanta prin

utilizarea unor echipamente speciale de tele si radio transmisie sau local prin

personalul angajat.

Toate functiile turbinei eoliene sunt monitorizate si controlate de numeroase

unitati de comanda si control pe baza de microprocesoare.

Din punct de vedere al biodiversitatii, inainte de inceperea constructiei

obiectivului, mentionam ca in vederea realizarii evaluarii de mediu, elaboratorul a

studiat zona aferenta parcului eolian incepand cu anul 2008, cu o periodicitate de 2

deplasari/luna, acordand atentie tuturor factorilor de mediu, si relatiei

amplasamentului cu vecinatatile. Rezultatele obtinute au condus la elaborarea

capitolului de biodiversitate din prezentul Raport privind Impactul asupra

Mediului.

In vederea identificarii speciilor de fauna (mentionate in Formularul

Standard al Ariilor Protejate de Interes Comunitar) si a analizarii carcateristicilor

floristice ale zonei (data fiind includerea turbinei 9 in SCI Podisul Nord

Dobrogean), s-au efectuat deplasari pe teren in care s-au folosit materiale precum

harti ale locatiei, planuri, carti de specialitate pentru indentificarea avifaunei si

florei, atlase, aparat GPS precum si o serie de instrumente de observatie dintre

care: binocluri BAIGISH, NIKON; BUSHNELL, luneta MEADE; aparate foto

Fujifilm F50 12 MP, Fujifilm A800 8MP, SONY DSLR Alpha 200 10,2 MP obiectiv

18-70 mm; NIKON D3000 10,2 MP obiectiv 70-300 mm. In vederea studierii

faunei terestra s-a urmarit cu precadere identificarea cuiburilor sau galeriilor de pe

amplasament.






247

Procedura de lucru presupune utilizarea aparatelor foto, colectari de

exemplare atunci cand este cazul, folosirea atlaselor si determinatoarelor botanice

(Ex:“Ciocarlan V., 2000: Flora ilustrata a Romaniei, vol. I si II; Ciocarlan V.,

2004: Flora segetala a Romaniei, “Habitatele din România”, Nicolae Donitã,

Aurel Popescu, Mihaela Paucã-Comãnescu, Simona Mihãilescu, Iovu Adrian Biris,

2005, “Dobrogea si Delta Dunarii: Conservarea florei si habitatelor/Dobrogea

and the Danube Delta. Flora and Habitat Conservation”).

In urma constatarii folosintei terenului – arabil, elaboratorul a acordat atentie

si zonelor imediat invecinate (data fiind distanta pana la Ariile Protejate de

Interes Comunitar) in vederea unei evaluari cat mai complete, materializata prin

recomandarea de masuri corespunzatoare, adaptate situatiei din teren, precum si

prin elaborarea unui plan de monitorizare optim pentru obiectivul analizat.

Activitatea de monitorizare a parcului eolian, implica activitati

specifice, impartite in doua etape, respectiv:

1. Plan de Monitorizare in perioada ce constructie si amenajare a

obiectivului

In perioada constructiei obiectivului se recomanda asistarea activitatii de

constructii-montaj (in toate fazele pe care le presupune) de catre specialisti in

domeniul biodiversitatii si protectiei mediului, care sa se implice activ in timpul

lucrarilor de constructie, astfel incat sa se respecte masurile impuse in capitolele

anterioare pentru reducerea impactului asupra tuturor factorilor de mediu.

Respectarea masurilor impuse decurg din implementarea unui management

judicios al lucrarilor de constructie si dintr-o relatie bine stabilita intre constructor

si beneficiar in ceea ce priveste responsabilitatile privind protejarea mediului in

timpul implementarii proiectului. Se propune o monitorizare cantitativa si

calitativa a urmatorilor parametrii si/sau factori de mediu, iar raportarile






248

lunare/trimestriale ce vor cuprinde rezultatele monitorizarii vor fi inaintate

autoritatilor competente pentru protectia mediului.

Calitatea Aerului:

- analiza trimestriala pentru pulberi sedimentabile, cu prelevare continua de

30 zile/trimestru de raportare;

- prelevare trimestriala de pulberi respirabile;

- raport cu numarul mediu de utilaje active saptamanal in perioada de

raportare, cantitati de combustibil utilizate lunar;

Zgomot:

- masuratori lunare sau de cate ori este nevoie (la momentul desfaurarii

activitatii cu utilaje grele ale nivelului de zgomot la limita amplasamentului, in

timpul desfasurarii lucrarilor de constructii;

Deseuri:

- raportul lunar privind gestiunea deseurilor generate in timpul lucrarilor de

constructie va contine: tipurile de deseuri codificate conform HG 856/2002,

cantitatile rezultate din activitate, destinatia finala a acestora. La prima raportare

catre autoritatea de mediu se vor prezenta contractele incheiate cu unitati autorizate

pentru preluarea fiecarui tip de deseu in vederea tratarii / eliminarii / reciclarii.

Sol:

- raport preliminar privind cantitatile de sol vegetal decopertat, modul de

depozitare in vederea reutilizarii;

- raport final prezentat autoritatii de mediu dupa terminarea lucrarilor de

constructie, care sa cuprinda modalitatile implementate pentru reintroducerea in

circuitul natural al suprafetelor de teren ocupate temporar de elementele






249

proiectului; procentul de sol vedetal reutilizat, precum si modul de valorificare a

surplusului (daca va exista);

Biodiversitate:

Se recomanda beneficiarului o monitorizare a carcaselor de pasari

incepand din timpul perioadei de constructie a parcului eolian, chiar daca marea

majoritate a posibilelor efecte perturbante se inregistreaza in mod normal in timpul

perioadei de functionare. In perioada de constructie frecventa observatiilor la fata

locului pentru avifauna trebuie sa se realizeze la un interval de 7 zile, concretizate

prin completarea tabelului de monitorizare.

Completarea rubricilor mentionate in tabel va oferi posibilitatea realizarii

unei baze de date referitoare la: compozitia in specii a zonei analizate si alternanta

de specii in functie de sezon, densitatea si distributia populatiilor, directia

dominanta de zbor, inaltimea medie de zbor, incadrarea zonei in functie de

afinitatea pasarilor pentru habitat (pasaj, cuibarit, migratie) sau absenta acestora.

Mentionam ca tabelul la care se face referire poate fi folosit cu succes in

cazul in care pe amplasament sunt intalnite si alte specii de fauna (mamifere,

reptile, amfibieni).

Efectele asupra populatiilor de pasari de la nivelul SPA Stepa Casimcea, se

vor observa ca urmare a prezentei/absentei reprezentantilor speciilor observate de

catre evaluator si prezentate in prezentul Studiu, precum si ca urmare a analizelor

asupra carcaselor (daca acestea vor exista in timpul functionarii obiectivului). De

asemenea, va fi necesara o comparatie intre speciile intalnite in timpul constructiei

parcului eolian, cu cele din timpul functionarii, coroborate cu cele observate

inainte de inceperea lucrarilor de executie.

Mentionam ca numai in urma unor observatii directe in timpul constructiei si

functionarii obiectivului, se vor putea trage concluzii certe referitoare la efectele

parcului eolian (inclusiv efectele secundare).






250

Recomandam ca toata perioada de executie a lucrarilor de constructie sa

fie asistata de un specialist/grup de specialisti in domeniul biodiversitate,

implicandu-se activ in realizarea lucrarilor de executie, prin:

- inspectarea locatiilor necesare lucrarilor de constructie si daca este

cazul colectarea exemplarelor de animale (ex: Testudo graeca)

transportarea lor in zone sigure;

- asigurarea integritatii habitatelor si speciilor protejate din cadrul ariilor

protejate din zona amplasamentului, in ceea ce priveste efectuarea

lucrarilor de constructie astfel incat sa nu fie afectate alte suprafete de

teren inafara de cele prevazute prin proiect;

- colaborarea stransa cu echipele implicate in procesul de executie in

vederea respectarii masurilor impuse de catre Agentia de Protectie a

Mediului Tulcea prin Acordul de Mediu.

Trebuie sa se realizeze catre autoritatea de mediu o raportare trimestriala si

una funala, la terminarea lucrarilor de executie.

2. Plan de Monitorizare pentru perioada de functionare a obiectivului

Zgomot:

- masuratori trimestriale ale nivelului de zgomot la limita amplasamentului

efectuate in timpul functionarii a cel putin 95% din turbinele parcului eolian,

in functie de intervalul 4-10 m/s al vitezei vantului, la o inaltime de 10 m.

Monitorizarea zgomotului in timpul perioadei de functionare a obiectivului,

inceteaza dupa minimum un 16 luni de la punerea in functiune a acestuia, in

functie de rezultatele obtinute;

Aer:

- masuratori trimestriale ale umiditatii aerului la limita sudica a parcului

eolian si in centrul acestuia, la o distanta de 10 m de pilonul turbinei, in






251

comparatie cu monitorizari ale umiditatii efectuate la momentul zero (inainte

de punerea in functiune a parcului eolian;

Biodiversitate:

Se vor monitoriza cu precadere: speciile de pasari protejate prezentate in

Formularele standard din H.G. 1284/2007 pentru SPA Stepa Casimcea; speciile de

fauna din cadrul SCI Podisul Nord-Dobrogean, in corelatie cu Formularul

Standard din Ord 1964/2007, ce pot ajunge pe amplasament in vederea hraniri.

Avand in vedere varful perioadelor de migratie, se recomanda ca in lunile

martie-mai respectiv intervalul august-octombrie observatiile sa se realizeze

continuu timp de 3 zile pe saptamana;

in tot restul anului monitorizarea trebuie sa se realizeze la un interval de o

saptamana;

in cazul unor conditii meteo cum sunt furtuni, ceata, ploi abundente sau

viscol se recomanda vizitarea imediata a locatiilor parcurilor eoliene (dupa

ameliorarea conditiilor meteo) pentru analizarea efectelor acestor conditii ce

implica o vizibilitate redusa.

In zilele stabilite pentru observatii in teren trebuie sa se analizeze carcasele

pasarilor, iar in perioadele de migratie prezentate mai sus trebuie sa se aive in

vedere starea conditiilor meteo si comportamentul pasarilor fata de prezenta si

functionarea parcului eolian, cum sunt:

o inaltimea de zbor in comparatie cu intervalul de actiune al palelor

turbinelor;

o distanta maxima de apropiere a pasarilor fata de centralele eoliene;

o observarea modificarilor rutelor de migrare in cazul in care acestea

intersecteaza parcul eolian;






252

De asemenea, trebuiesc determinate speciile de pasari ce cuibaresc (daca

este cazul) in zona cu scopul de a masura abundenta speciilor in zona respectiva si

a evalua cat mai corect impactul parcului eolian asupra pasarilor.

Mentionam ca durata perioadei de monitorizare va fi de minim 6 ani, cu

posibilitatea de prelungire in functie de concluziile ce reies din interpretarea

datelor din observatii directe corelate cu inregistrarile video si datele bibliografice

disponibile la acel moment.

Raportarea catre autoritatea de mediu trebuie sa se realizeze trimestrial si

anual.

Fiecare zi de observare la fata locului trebuie sa se materializeze prin

completarea urmatorului tabel de monitorizare: Denumire locatie:........................................................................ Numeobservator:………………………………………….…… Data:…….......... Date despre parcul eolian: Tip turbina/putere....………………….. Inaltime turn….................................… Numar turbine…………...................…

Ora

Denumire stiintifica

(populara) a speciei

Numar

exemplare

Cuibarit

Pasaj

Observatii






253

Nota: Tabelul va fi completat la rubrica “Observatii” cu date despre conditiile meteo, inaltimea

de zbor la care au fost observate pasarile fata de turbinele eoliene; stadiul de dezvoltare al

pasarilor (juvenil, matur) identificate pe amplasament, in relatie cu nivelul de zgomot masurat la

momentul observatiilor. De asemenea trebuie specificat daca au fost intalnite carcase, motivul

decesului precum si gradul de descompunere. In cazul in care se observa pasari in pasaj se vor

nota detalii despre forma stolului, directia si inaltimea de zbor, perioada si locul de popas.

Rubrica “Cuibarit” se va completa in cazul in care sunt identificate cuiburi, cu numarul

acestora pentru fiecare specie in parte.

Rubrica “Pasaj” se va bifa daca este cazul.

De asemenea specificarea exacta in tabel a orei poate furniza date despre perioadele de

vulnerabilitatea ale pasarilor din diferite momente ale zilei (dimineata, seara).






254

7. SITUATII DE RISC

7.1. RISCURI NATURALE (CUTREMUR, INUNDATII, SECETA,

ALUNECARI DE TEREN, ETC.)

Zona este deosebit de stabila din punct de vedere al cutremurelor, iar in

urma forajelor realizate s-a constatat faptul ca terenul se prezinta stabil, neafectat

de fenomene de alunecari de teren, sufoziuni (spalari subterane de material),

eroziuni excesive, etc, prin urmare se preteaza realizarii unei astfel de investitii.

7.2. ACCIDENTE POTENTIALE (ANALIZA DE RISC)

In principiu nu se pot declansa accidente datorita functionarii centralelor

eoliene.

Exista insa o posibilitate extrem de redusa de producere a unor avarii, spre

exemplu avarierea franarii rotorului la o centrala care functioneaza, in cazul

pierderii legaturii cu reteaua. Datorita acestui eveniment, turbina se va ambala si in

cel mai rau caz se poate produce ruperea unor bucati de pala, care sunt proiectate

pe sol. La centralele eoliene moderne acest tip de accident se produce foarte rar.

(conform studiului „Impactul parcurilor eoliene asupra mediului” intocmit de Ing.

Gheorghe Voicu - cercetator stiintific principal I la IBCOenerg.)

Un alt posibil accident este cel datorat unui posibil incendiu. Desi eolienele

sunt in cea mai mare parte confectionate din materiale neinflamabile, sunt cateva

componente care sunt supuse riscului de incendiu:

- palele rotorului si o parte a nacelei care sunt fabricate din materiale plastice si

fibra de sticla;

- cablurile si micile piese electrice;

- uleiurile de ungere, de transformator si hidraulice;

- furtunuri si alte mici piese din plastic.






255

Incendiile sunt locale, acolo unde se gasesc acele componente. Practic, o

propagare a incendiului de la postul de transformare la eoliana si invers este

imposibila datorita distantei dintre elemente si datorita faptului ca, cablurile sunt

dispuse direct in sol sau introduse direct in fundatie.

Un alt posibil pericol il poate constitui caderea bucatilor de gheata de pe

palele turbinei.

7.3. ANALIZA POSIBILITATILOR APARITIEI UNOR ACCIDENTE

INDUSTRIALE CU IMPACT SEMNIFICATIV ASUPRA MEDIULUI,

INCLUSIV CU IMPACT NEGATIV SEMNIFICATIV DINCOLO DE

GRANITELE TARII

NU ESTE CAZUL.

7.4. PLANURI PENTRU SITUATII DE RISC

NU ESTE CAZUL.

7.5. MASURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR

Beneficiarul trebuie sa ia masuri de atentionare a existentei unor riscuri

posibile. In tarile cu energetica eoliana dezvoltata, avertizarile sunt generale si sunt

montate doar la intrarea in parcul eolian, fara impunerea unor restrictii de utilizare

a terenului. De asemenea este necesara pastrarea unei zone de securitate in cazul

incendiilor.

Detectarea incendiilor se realizeaza cu ajutorul unei sonde de temperatura

care masoara temperatura in interiorul nacelei. In cazul depasirii anumitor valori

limita, este emis un mesaj de avertizare si automat centrala eoliana este oprita. In

acest sens, centralele eoliene sunt dotate cu echipamente precum detector de fum si

sistem de stingere a incendiului in nacela.






256

Pericolul de inghet al palelor este preantampinat la centralele moderne prin

implementarea unor sisteme de incalzire a palelor, care impiedica formarea

straturilor de gheata care se pot desprinde o data cu incalzirea aerului.

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR Lipsa informatiilor privind delimitarea exacta a Rezervatiilor Naturale de pe

teritoriul comunei Casimcea.

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

9.1. DESCRIEREA ACTIVITATII

Se propune amplasarea unui parc eolian ce produce energie din surse

regenerabile, alcatuit din 15 centrale eoliene de 3 MW cu o putere totala de 45

MW, cu instalatiile auxiliare aferente.

Amplasamentul analizat se gaseste situat pe teritoriul comunei Casimcea, in

extravilan, pe o suprafata aferenta obiectivului de 721,0195 ha, cu un procent de

ocupare a terenului P.O.T.= 0,2417 %


vant.

Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil


putere, cost si viteza de rotatie a captorului eolian, ca si o ameliorare a aspectului




mai scazut.








257

vantului.




Palele eolienelor cu ax orizontal trebuiesc totdeauna, orientate in functie de



Pe scurt procesul de productie consta in generarea de energie electrica prin

miscarea aerului ce antreneaza rotorul turbinei, care, mai departe, pune in miscare

un generator electric asincron.

9.2. METODOLOGIILE UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI SI

DACA EXISTA INCERTITUDINI SEMNIFICATIVE DESPRE PROIECT

SI EFECTELE SALE ASUPRA MEDIULUI

Pentru evaluarea impactului global al realizarii proiectului asupra mediului

inconjurator, s-a utilizat metoda propusa de V. ROJANSCHI.

S-au luat in considerare urmatorii factori de mediu care au rezultat ca

potential cei mai afectati: apa, aer, sol, flora si fauna (biodiversitate) si asezarile

umane.

Impactul produs asupra factorilor de mediu s-a apreciat pe baza indicelui de

impact calculat cu relatia: IP = CE / CMA

unde:

CE este valoarea caracteristica efectiva a factorului care influenteaza

mediul inconjurator, sau in unele cazuri concentratia maxima

calculata(Cmax).

CMA este valoarea caracteristica maxima admisibila a aceluiasi factor stabilita

prin acte normative atunci cand acestea exista, sau prin asimilare cu valori

recomandate in literatura de specialitate, cand lipsesc normativele.






258

Impactul asupra mediului se apreciaza pe baza indicelui de impact Ip din Scara de

Bonitate.

Este evident faptul ca orice activitate umana aduce modificari asupra starii

actuale a factorilor de mediu. Aceste modificari pot fi vizibile sau mai putin vizibile,

pozitive sau negative. Ideal ar fi ca cele negative sa nu existe, sau sa fie diminuate,

astfel incat efectele lor asupra mediului sa aiba consecinte cat mai mici posibile.

9.3. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI Impactul asupra fiecaruia dintre ei s-a evaluat printr-o nota in intervalul

1...10. Nota 1 corespunde unei poluari maxime a factorului de mediu respectiv, iar

nota 10 unui mediu nepoluat. Notele acordate fiecarui factor de mediu din cei cinci

considerati s-au stabilit din “Scara de bonitate”, pe baza indicelui de poluare Ip.

SCARA DE BONITATE

Luand in considerare starea naturala neafectata de activitatea umana si

situatia ireversibila de deteriorare a unui factor de mediu se obtine o scara de

bonitate, care pune in evidenta efectul poluantilor asupra mediului inconjurator.

Nota de bonitate

Valoarea Ip Ip=Cmax/C.M.A. Efectele asupra omului si mediului inconjurator

10 Ip=0 – calitatea factorilor de mediu naturala, de echilibru – starea de sanatate pentru om naturala

9 Ip=0,0 – 0,25 – fara efecte

8 Ip =0,25 – 0,50 – fara efecte decelabile cazuistic – mediul este afectat in limite admise – nivel 1

7 Ip = 0,50 – 1,0 – mediul este afectat in limite admise – nivel 2 – efectele nu sunt nocive

6 Ip = 1,0 – 2,0 – mediul e afectat peste limita admisa–nivel 1 – efectele sunt accentuate

5 Ip = 2,0 – 4,0 – mediul este afectat peste limitele admise – nivel 2 – efectele sunt nocive

4 Ip = 4,0 – 8,0 – mediul este afectat peste limitele adm. – nivel 3 – efectele nocive sunt accentuate

3 Ip = 8,0 – 12,0 – mediul degradat – nivel 1 – efectele sunt letale la durate medii de expunere

2 Ip =12,0 – 20,0 – mediul degradat – nivel 2 – efectele sunt letale la durate scurte de expunere

1 Ip =peste 20,0 – mediul este impropriu formelor de viata






259

Notele de bonitate obtinute pentru fiecare factor de mediu in zona analizata

servesc la realizarea grafica a unei diagrame, ca o metoda de simulare a efectului

sinergic. Avand in vedere ca in cazul de fata au fost analizati cinci factori de

mediu, figura geometrica va fi un pentagon. Starea ideala este reprezentata printr-

un pentagon regulat inscris intr-un cerc ale carui raze corespund valorii 10 a notei

de bonitate. Prin amplasarea pe aceste raze a valorilor exprimand starea reala, se

obtine o figura geometrica neregulata, cu o suprafata mai mica, inscrisa in figura

geometrica ce corespunde starii ideale.

Indicele starii de poluare globala – IPG – reprezinta raportul dintre suprafata

reprezentand starea ideala Si si suprafata reprezentand starea reala SR, IPG = Si/SR

Cand nu exista modificari ale calitatii factorilor de mediu, deci cand nu

exista poluare, acest indice este egal cu 1. Cand exista modificari, indicele IPG va

capata valori supraunitare din ce in ce mai mari pe masura reducerii suprafetei

figurii ce reprezinta starea reala. Pentru evaluarea impactului s-a intocmit o scara

de la 1 la 6 pentru indicele poluarii globale a mediului, astfel:

SCARA DE CALITATE

IPG = 1 - mediul natural este neafectat de activitatea umana IPG = 1…2 - mediul este supus activitatii umane in limite admisibile

IPG = 2…3 - mediul este supus activitatii umane, provocand stare de disconfort formelor de viata

IPG = 3…4 - mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor de viata

IPG = 4…6 - mediul afectat grav de activitatea umana, periculos pentru formele de viata

IPG = > 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viata






260

Valorile Ip calculate sunt:

• pentru factorul de mediu apa:

• Ip = 0,00 nota 10,00

• pentru factorul de mediu aer:

• Ip = 0,15 nota 9,50

• pentru factorul de mediu sol-subsol:

• Ip = 0,25 nota 9,00

• pentru factorul de mediu biodiversitate:

• Ip = 0,40 nota 8,50

• pentru factorul de mediu asezari umane:

• Ip = 0,15 nota 9,50

0123456789

10APA

AER

SOL-SUBSOLFLORA SI FAUNA

ASEZARI UMANE

suprafata ce corespunde starii ideale a mediului Si = 237,76

suprafata ce corespunde starii reale a mediului Sr= 205,78

IPG = Si/Sr => IPG = 1,15






261

Calculul pentru stabilirea „Indicelui de poluare globala” - IPG a condus la

urmatoarea valoare: IPG = 1,15.

In conformitate cu “Scara de calitate” pentru IPG = 1,15 rezulta ca prin

realizarea obiectivului proiectat, mediul este supus activitatii umane in limite

admisibile.

9.4. IDENTIFICAREA SI DESCRIEREA ZONEI IN CARE SE RESIMTE

IMPACTUL

In perioada de constructie trebuie tinut cont de zgomot si vibratii, ce pot

afecta zona limitrofa.

Consideram ca impactul cel mai pronuntat se manifesta asupra factorilor de

mediu sol-subsol, prin decopertari si tasari, si asupra factorului de mediu

biodiversitate prin afectarea permanenta a unor suprafete minime de teren in

vederea montarii pilonilor.

Impactul se va resimti la nivelul suprafetei parcului eolian, prin realizarea

lucrarilor de executie necesare.

9.5. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI PE COMPONENTE DE

MEDIU

Este evident faptul ca orice activitate umana aduce modificari asupra starii

actuale a factorilor de mediu. Aceste modificari pot fi vizibile sau mai putin

vizibile, pozitive sau negative. Ideal ar fi ca cele negative sa nu existe, sau sa fie

diminuate, astfel incat efectele lor asupra mediului sa aiba consecinte cat mai mici.

In ceea ce priveste activitatea luata in discutie, in vederea diminuarii sau

eliminarii impactului asupra mediului, se prezinta un rezumat al recomandarilor

principale. Se face mentiunea ca pentru fiecare componenta de mediu sunt

prezentate detaliat masurile propuse in cadrul Cap. nr.4.






262

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa:

1. Deseurile vor fi adunate in containere speciale si transportate in locuri

special amenajate.

2. Este interzisa deversarea de ape rezultate pe perioada constructiei in spatiile

naturale existente in zona.

a. Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer:

1. excavarea pentru realizarea fundatiei si a santurilor pentru cabluri electrice

se va executa cu mijloace mecanice, depozitarea materialului efectuandu-se

in zone special amenjate;

2. materialele de constructie si solul excavat se vor transporta in conditii care sa

asigure impiedicarea poluarii cu particule sedimentabile prin stropirea

materialului si/sau acoperirea acestuia, etc;

3. etapele din procesul tehnologic care produc mult praf (de exemplu

umpluturile de pamant) vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau se va

realiza o umectare mai intensa a suprafetelor;

4. drumurile ce vor deservi parcul eolian vor fi permanent intretinute prin

nivelare si stropire cu apa pentru a se reduce praful;

5. pe timpul depozitarii se vor stropi depozitele de sol pentru a impiedica

poluarea factorului de mediu aer cu pulberi sedimentabile;

6. manipularea materialelor de constructie pulverulente, in timpul lucrarilor de

constructie, se va face astfel incat pierderile in atmosfera sa fie minime.

7. in cazul transportului de pamant, in special la realizarea drumurilor, se vor

prevedea pe cat posibil trasee situate chiar pe corpul umpluturii, astfel incat

pe de-o parte sa se obtina o compactare suplimentara, iar pe de alta parte

pentru a restrange aria de emisii de praf si gaze de esapament;

8. se vor efectua verificari periodice, conform legislatiei in domeniu, pentru

utilajele si mijloacele de transport implicate in lucrarile de constructie, astfel






263

incat acestea sa fie in stare tehnica buna si sa nu emane noxe peste limitele

admise.

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu sol-subsol:

1. depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de

constructie precum si zona de actiune a utilajelor trebuie sa se desfasoare pe

cat posibil pe terenurile utilizate in mod definitiv/temporar de proiect, pentru

a se evita cat mai mult efectul de tasare a solului asupra unor suprafete

suplimentare si pentru a se diminua riscul producerii de accidente;

2. pe amplasament se interzice spalarea, efectuarea de reparatii, lucrari de

intretinere a mijloacelor de transport, utilajelor si echipamentelor folosite;

3. scurgerile de carburanti sau lubrefianti, datorate unor cauze accidentale, vor

fi diminuate prin utilizarea unui pat de nisip, dispus in zonele cele mai

vulnerabile, care ulterior este colectat intr-un recipient metalic acoperit si

valorificat de unitati specializate;

4. colectarea deseurilor de pe durata executarii lucrarilor de constructie se va

face in spatii special amenajate;

5. imediat inainte de inceperea sapaturilor pentru fiecare lucrare de constructie

se recomanda decopertarea solului fertil care va fi ulterior folosit pentru

recopertarea zonelor afectate, in cel mai scurt timp posibil din punct de

vedere tehnic;

6. mijloacele de transport si utilajele de executie sa foloseasca doar drumurile

de acces si platformele;

7. evitarea posibilitatilor de umezire prelungita a terenului din apropierea

constructiei, deoarece umezirea prelungita cu infiltrarea apei in teren poate

avea consecinte grave asupra fundatiei, necesitand interventii ulterioare

pentru remediere, amplificand astfel impactul asupra solului si subsolului

din timpul constructiei;






264

8. intretinerea corespunzatoare a drumurilor de exploatare ce vor deservi parcul

eolian, evitand fenomenul de baltire sau denivelare pe traseul acestora.

9. excesul de material nefertil excavat va fi transportat la o groapa de deseuri

inerte sau la alte locuri indicate de primarie, fiind interzisa depozitarea

permanenta pe amplasamenul analizat;

Pentru reducerea nivelului de zgomot si vibratii:

1. montarea avizata a componentelor instalatiilor eoliene;

2. efectuarea de masuratori ale zgomotului produs de parcul eolian in functiune

pentru a se asigura respectarea limitei legale.

Pentru reducerea impactului asupra vegetatiei si faunei:

1. se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori vii pentru a evita

lovirea acestora de catre pasari;

2. turnurile centralelor vor fi semnalizate cu lumina rosie intermitenta, cu

interval mare de timp intre doua aprinderi;

3. suprafetele afectate temporar vor fi refacute astfel incat sa nu existe spatii

afectate definitiv, altele decat cele prevazute in proiect;

4. realizarea etapizata a lucrarilor pentru pozarea cablurilor electrice, pe

tronsoane de lucru care pot fi terminate pe parcursul unei zile lucratoare;

5. asistarea intregii perioade de executie a lucrarilor de constructie de catre un

specialist in domeniul biodiversitate, care sa se implice activ in timpul

lucrarilor de constructie, urmarind respectarea masurilor impuse prin

Acordul de Mediu;

6. evitarea zonei de sud vest a parcului eolian, si a suprafetelor incluse in SCI

Podisul Nord Dobrogean, pentru depozitarea componentelor turbinelor






265

7. se recomanda cu strictete utilizarea pentru recopertare a solului fertil

decopertat initial, pentru a evita dezvoltarea speciilor invazive in zona

precum si pentru mentinerea calitatii solului

8. decopertarea solului cu partea de strat vegetal se va face cu depozitarea si

protejarea acestuia.

9. pe amplasamentul parcului eolian se interzice amplasarea rezervoarelor fixe

de inmagazinare a combustibilului;

10. nu trebuie permisa formarea de balti si mlastini in zona turbinelor; locatia

trebuie sa fie mentinuta permanent foarte curata.

11. pe parcursul si dupa terminarea lucrarilor de constructii - montaj,

amplasamentul se va elibera de deseuri si resturi de materiale;

12. monitorizarea exemplarelor de pasari gasite moarte in preajma parcului

eolian sau care interactioneaza cu acesta si stocarea acestor informatii pentru

realizarea unor baze de date concludente.

13. oprirea temporara a anumitor turbine din parc sau chiar a integului parc, pe

anumite perioade de timp (ex perioadele de varf ale migratiei, sau inaintea

previziunilor meteo extreme de furtuni, ceata etc.), daca in urma

monitorizarii coliziunilor pasarilor cu turbinele parcului eolian se

inregistreaza mortalitati semnificative

Pentru reducerea impactului asupra asezarilor umane si a altor obiective

de interes public

Sunt valabile recomandarile facute pentru reducerea impactului activitatii

asupra factorilor de mediu aer, apa si pentru reducerea nivelurilor de zgomot si

vibratii.

In ceea ce priveste patrimoniul arheologic, se recomanda respectarea

masurilor prevazute in Raportul de diagnosticare arheologica intocmit de Institutul

de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea – Muzeul de Istorie si Arheologie.






266

9.6. PROGNOZA ASUPRA CALITATII VIETII, STANDARDULUI DE

VIATA SI ASUPRA CONDITIILOR SOCIALE IN COMUNITATILE

AFECTATE DE IMPACT

Prezenta parcului eolian in zona poate afecta in mod pozitiv comunitatea din

zona, atat prin marirea sumelor care vor ajunge in bugetul local cat si prin

implicarea membrilor comunitatii la activitatea de ridicare, intretinere si exploatare

a parcului.

9.7. CONCLUZII MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Principalele concluzii ale acestei evaluari sunt ca proiectul este benefic

pentru mediu datorita generarii efective a energiei eoliene. Pe langa evitarea

emisiilor gazelor de sera si epuizarea resurselor naturale, proiectul valorifica

folosirea terenului care, in alta situatie, ar fi considerat ca avand o valoare

economica scazuta. In plus, functia de generare a energiei eoliene nu este in

conflict cu planificarea existenta pentru acea zona. Valoarea demonstrata a acestui

proiect de energie eoliana este mare si ar putea facilita proiecte similare in viitor.

Impactul local asupra mediului din timpul constructiei si operarii sunt

limitate.

Interferenta cu undele radio, tv, telecom si alte unde electromagnetice nu

poate fi apreciata datorita lipsei de date legate de traiectoriile existente ale

radiatiilor, dar se apreciaza ca nu vor cauza probleme. De asemenea, in urma

evaluarii impactului cumulat al parcurilor eoliene din zona Casimcea, s-a ajuns

la concluzia ca impactul cumulat va fi nesemnificativ.

Impactul asupra vegetatiei, solului si faunei este redus. Riscurile de mediu

sunt mentinute la un nivel scazut prin calitatea si designul potrivit al centralelor

eoliene si prin proceduri de siguranta pe durata instalarii, operarii si intretinerii

parcului eolian.






267

Este recomandat ca operatorii sa realizeze o monitorizare detaliata si

profesionala asupra functionarii ansamblurilor eoliene si depistarea/evitarea

oricaror efecte negative asupra mediului.

Calculul pentru stabilirea „Indicelui de poluare globala” - IPG a condus la

urmatoarea valoare: IPG = 1,15.

In conformitate cu „Scara de calitate” pentru IPG = 1,15 rezulta ca prin

realizarea obiectivului proiectat, mediul este supus activitatii umane in limite

admisibile.






268

CONSIDERATII FINALE

In urma studiului efectuat, a consultarii unei bibliografii impresionante,

a datelor statistice, etc., s-a ajuns la urmatoarele concluzii:

A. Efectul benefic al producerii de energie electrica prin metode

nepoluante nu poate fi contestat, deoarece aceasta metoda asigura

producerea de energie eliminand emisiile poluante specifice altor

metode.

B. Turbinele eoliene nu produc nici un fel de poluare asupra factorilor de

mediu in perioada de functionare deoarece energia eoliana este o

energie verde.

C. Amplasarea turbinelor eoliene in vecinatatea unor asezari umane este

recomandata in literatura de specialitate, deoarece pasarile migratoare

ocolesc aceasta zona in mod normal, iar zonele de cuibarit si hranire

sunt alese in afara zonelor locuite.

D. Turbinele eoliene au un impact peisagistic pozitiv si vor contribui la

dezvoltarea economiei locale.






269

Elaboratorul recomanda emiterea de catre autoritatea de mediu a

Acordului de Mediu pentru obiectivul

„CONSTRUIRE PARC DE CENTRALE EOLIENE SI RETELE

ELECTRICE DE RACORDARE” - NORD III,

Comuna Casimcea, Judetul Tulcea,

deoarece impactul asupra mediului datorita activitatii umane este in limite

admisibile.






270

10. BIBLIOGRAFIE

LUCRARI DE SPECIALITATE:

Suler J., 2005: Metode de fundamentare pentru elaborarea si implementarea

strategiilor de urbanizare;

Moldoveanu A. M., 2005: Poluarea aerului cu particule;

Popescu Maria, Popescu Miron, 2005: Ecologie aplicata;

Ianos I., Pumain D., Racine J. B., 2000: Integrated urban systems and

sustainability of urban life;

Ionescu Alex., s.a. 1982: Ecologie si protectia ecosistemelor;

Pumnea O., s.a. 1994: Protectia mediului ambiant;

Ciocarlan V., 2000: Flora ilustrata a Romaniei, vol. I si II;

Ciocarlan V., 2004: Flora segetala a Romaniei;

Grecescu D., 1898: Conspectul florei Romaniei;

Petrescu M, 2007: Dobrogea si Delta Dunarii: Conservarea florei si

habitatelor/Dobrogea and the Danube Delta. Flora and Habitat Conservation;

Rosu A., 1980: Geografia fizica a Romaniei;

Bavaru A., Godeanu S., 2007: Biodiversitatea si Ocrotirea Naturii

Godeanu S., 1997: Elemente de monitoring ecologic/integrat;

Mutihac V., 1990: Structura geologica a teritoriului Romaniei;

Bica loan, 2000: Elemente de impact asupra mediului;

Godeanu S., 2004: Ecotehnie;

Godeanu S., 1997: Elemente de monitoring ecologic/integrat;

Banica G., 2009: Studiu preliminar asupra impactului provocat de turbinele

eoliene de la Baia asupra avifaunei;

Rojanschi V., Bran F., 2002: Politici si strategii de mediu;

Rojanschi V., Bran F., Diaconu Ghe. 2002: Protectia si ingineria mediului;

Studiu: Low Frequency Noise and Wind Turbins Technical Annex – British

Wind Energy association – Feb. 2005;






271

Studiu: Mass Audubon – A Challenge proposal Regarding The Cape Wind

Energy Project – March 2006;

Wind farm development and nature conservation – English nature RSPB WWF-

UK BWEA March 2001;

Noise from wind turbines. The facts – The British Wind Energy Association;

Wind Energy. The facts. – A plan for action in Europe – European

Commission;

Danish Wind Industry Association - Know How Wind Power;

European Best Practice Guideline for Wind Energy Development – The

European Wind Energy Association;

Renewable Energy Scenario to 2040 – EREC;

Wind Farm development nature conservation – English nature RSPB WWF –

UK, BWEA;

Avian Monitoring and Risk assessment at the San Gorgonio Wind Resource

Area – State Energy Resources Conservation and Development Commission -

Sacremento California

Wind Energy Manual – Iowa Energy Center;

Wind Turbine Acoustic Noise – Renewable Energy Research Laboratory –

June 2002;

Adressing Wind Turbine Noise – Daniel J. Alberts;

Impacts on biodiversity of exploitation of renewable energy sources: the

example of birds and bats - Hermann Hotker, Kai-michael Thomsen, Heike

Jeromin, 2005;

Feasibility Study for Wind Park Development in Ethiopia and Capacity

Building

Avian hearing and avoidance of wind turbines – Midwest Research Institute,

Colorado, 2002.

Rudescu L. - „Migratia Pasarilor” Editura Stiintifica Bucuresti, 1958;






272

Ciochia V., - „Dinamica si migratia pasarilor” Editura Stiintifica si

Enciclopedica. 1984;

La elaborarea lucrarii s-au avut in vedere reglementarile specifice din

domeniul protectiei mediului, dintre care enumeram: Legi

Legea Protectiei Mediului nr. 265 din 29.06.2006 din M. Of. 586 din

06.07.2006 pentru aprobarea OUG 195/2005 privind protectia mediului, cu

modificarile si completarile ulterioare;

Legea Energiei Electrice nr.13 din 09.01.2007 (actualizata pana la

18.05.2007);

Legea 655/2001 -pentru aprobarea OUG 243/2000 privind protectia

atmosferei , publicata in MO, Partea I , nr. 773/04.12.2001;

Legea Apelor nr. 107/ 1996; Publicata in MO Partea I nr. 244/08.10.1996,

cu modificarile si competarile ulterioare;

Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG 78/2000 privind regimul

deseurilor, publicat in MO, Partea I nr. 411 din 25 iulie 2001, cu


Legea nr. 311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.

458/2002 privind calitatea apei potabile; Publicat in Monitorul Oficial,

Partea I nr. 582 din 30 iunie 2004;

Legea nr. 316 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.

98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale

de igiena si sanatate publica; Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 592

din 1 iulie 2004;

Legea nr. 360/02.09.2003 privind regimul substantelor si preparatelor

chimice periculoase, publicat in MO, Partea I nr. 635 din 05/09/2003, cu







273

Legea 84/2006 de aprobare a OUG 152/2005 privind prevenirea si controlul

integrat al poluarii, publicata in MO, Partea I nr. 327/11.04.2006;

Hotarari de guvern HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si

private asupra mediului in M. Of. nr. 481 din 13.07.2009;

HG 443/10.04.2003 privind promovarea productiei de energie electrica din

surse regenerabile de energie, modificat de HG 958/2005;

H.G. 1892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a productiei din

surse regenerabile de energie;

HG 349 din 21.04.2005 privind depozitarea deseurilor; Publicat in M. Of.

394 din 10.05.2005;

HG 170/12.02.2004 privind gestionarea anvelopelor uzate;

HG 173/13.03.2000 cu privire la gestiunea si controlul bifenililor

policlorurati si ale altor compusi similari; Publicat in MO, Partea I nr. 131

din 28 martie 2000; modificat de HG 291/2005 (MO , Partea I nr

330/19.04.2005);

HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare

in mediul acvatic al apelor uzate, publicat in MO, Partea I nr.

187/20.03.2002, cu modificarile si completarile ulterioare;

HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si

marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica , publicat in MO,

Partea I nr. 800/02.09.2005;

HG 1061/2008 -privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase

pe teritoriul Romaniei, publicat in MO , Partea I nr. 672/30.09.2008;

HG 621 din 23.06.2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de

ambalaje, publicat in M. Of. 639 din 20.07.2005;






274

HG 856/16.08.2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei

cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase; Publicat in MO, Partea

I nr. 118 din 23 august 1999;

HG 1470/2004 -privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a

deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor;

HG 1132/2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al deseurilor de

baterii si acumulatori; Publicat in MO, Partea I nr. 667 din 25.09.2008;

HG 470/2007 privind limitarea continutului de sulf din combustibilii lichizi,

publicat in MO, Partea I nr. 365/29.05.2007;

HG 1097/25 octombrie 2001 privind constituirea si functionarea Comitetului

interministerial pentru coordonarea integrarii domeniului protectiei mediului

in politicile si strategiile sectoriale la nivel national; Publicat in MO, Partea I

nr. 707 din 7 noiembrie 2001;

HG 459 din 19.05.2005 infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei

Nationale pentru Protectia Mediului, publicat in M. Of. Nr. 462 din

31.05.2005;

HG 1143 din 18.09.2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate;

HG 1284 din 24.10.2007 privind declararea ariilor de protectie speciala

avifaunistica, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in

Romania;

Ordonante de Urgenta OU nr. 16 din 26.01.2001 privind gestionarea deseurilor industriale

reciclabile, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

OU nr. 152 din 10.11.2005 privind prevenirea, reducerea si controlul

integrat al poluarii, publicat in M. Of. nr. 1078 din 30.11.2005;

OU nr.78 din 16.06.2000 privind regimul deseurilor; Publicat in Mo, Partea

I nr. 283 din 22 iunie 2000;






275

OU nr. 196 din 22.12.2005 pentru modificarea si completarea Legii nr.

73/2000 privind fondul pentru mediu, publicata in M. Of. Nr. 1193 din

30.12.2005;

OU nr. 195 din 22.12.2005 privind protectia mediului, publicat in M.Of. nr.

1196 din 30.12.2005 aprobata de Legea 265/2006;

OUG nr 57 din 20.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, modificata si

completata de OUG 154/2008 (MO, Partea I nr. 787/25.11.2008);

Ordine ORDIN nr. 22 din 18 octombrie 2006 privind aprobarea Regulamentului de

organizare si functionare a pietei de certificate verzi;

Ordin ANRE nr. 33/2005 - Regulament de organizare si functionare a pietei

de certificate verzi - cote obligatorii pentru distribuitori;

ORDIN nr. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de

aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si

private

Ordinul MAPM nr. 863/26 septembrie 2002, privind privind aprobarea

ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a

impactului asupra mediului;

Ordinul MAPPM nr. 462/1993 – Conditii tehnice privind protectia

atmosferei;

Ordinul MAPPM nr. 184/1997 – Procedurile de realizare a studiilor de

impact si a bilanturilor de mediu;

Ordinul MAPPM nr. 756/1997 – Reglementari privind evaluarea poluarii

mediului;

Ordinul MAPPM nr. 1182/18 decembrie 2002 - Aprobarea “Metodologiei de

gestionare si furnizare a informatiei privind mediul, detinuta de autoritatile






276

publice pentru protectia mediului”; publicat in MO Partea I nr. 331 din 15

mai 2003;

Ordinul MAPPM nr. 1018 din 19.10.2005 privind infiintarea Secretariatului

tehnic pentru gestiunea si controlul compusilor desemnati, in cadrul

Directiei de gestiune a deseurilor si substantelor chimice periculoase,

publicat in M. Of. nr. 966 din 01.11.2005;

Ordinul MAPM nr. 95 din 12.02.2005 privind definirea criteriilor care

trebuie indeplinite de deseuri pentru a se regasi pe lista specifica unui

depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit

de deseuri, publicat in M. Of. nr. 194 din 08.03.2005;

Ordinul MS nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de igiena si a

recomandarilor privind mediul de viata al populatiei;

Ordinul nr. 56/25 martie 2004 (CNCAN) privind aprobarea Normelor

fundamentale pentru gospodarirea in siguranta a deseurilor radioactive;

Ordinul nr. 1.964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de

arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte

integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;

STAS-uri STAS 12574/1988 – Aer din zonele protejate – Conditii de calitate;

STAS 10009/1988 – Acustica urbana;

Conventii Conventie (Act International), din 25 iunie 1998, privind accesul la

informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in

probleme de mediu Publicat in MO al Romaniei Partea I, nr. 224 din 22.05.2000.

Documents

private/Environmental Approval/Alpha/PA…