Www.referate.ro-analizadiagnosticarea Si Monitorizarea Schimbarilor Climatice Si Efectele Lor Asupra Solului Ca196

8/16/2019 Www.referate.ro-analizadiagnosticarea Si Monitorizarea Schimbarilor Climatice Si Efectele Lor Asupra Solului Ca196

1/22


2/22

An universitar "++- "+

-Analiza%diagnosticarea si monitorizarea schim&arilor climatice si e'ectele lor asuprasolului* Activitatile economice care genereaza gaze cu e'ect de sera* (eglementariinternationale si europene* Inter-relatiile dintre sol si gazelele cu e'ect de sera ,&io idde car&on% metan% proto id de azot.-


3/22

Schim&arile climatice si e'ectele lor asupra solului* Activitatile economice care genereaza

gaze cu e'ect de sera* (eglementari internationale si europene* Inter-relatiile dintre sol sigazelele cu e'ect de sera ,&io id de car&on + +c /& % metan% proto id de azot.*

Schim&arile climatice sunt o caracteristica a istoriei planetei noastre* Pam0ntul asu'erit 1n decursul istorie sale o serie de modi'icari ma2ore ale climei% iar acum suntem 1ncadrul unui proces de 1ncalzire treptata* Acest proces de 1ncalzire treptata a 1nceput de cus'0rsitul ultimei glaciatiuni% 1n urma cu +"*""" de ani* 3n ultimii +"" ani 1nsa temperatura crescut de doua ori mai rapid% iar consecintele ar putea 'i devastatoare*

Termenii 41ncalzire glo&ala4 si 4e'ect de sera4 au a2uns pe prima pagina a ziarelor a&ia 1n anii +5#"* 6 pertii 1n protectia mediului care lucrau 1n 7a)ai au descoperit ca% 1 perioada +585-+5#!% cantitatea de &io id de car&on din atmos'era crescuse cu # 9% ia

aceasta crestere se corela cu cresterea temperaturii* Acum este larg acceptat 'aptul cagazele cu e'ect de sera produse de activitatile umane sunt principala cauza a acestei pro&leme a 1ncalzirii accelerate a Pam0ntului*

Tre&uie precizat ca e'ectul de sera al gazelor din atmos'era este esential pentru caviata sa e iste pe Pam0nt* Anumite gaze din atmos'era se comporta precum peretii desticla ai unei sere: retin o parte din radiatiile in'rarosii ,caldura. re'lectate de supra'ata pam0ntului si ast'el mentin planeta la o temperatura su'icient de ridicata pentru a 1ntretineviata* Fara acest e'ect de sera temperatura medie a Pam0ntului ar 'i de -+# C*

Mecanismul producerii e'ectului de sera de catre gazele cu e'ect de sera dinatmos'era este prezentat 1n detaliu 1n 'ig*+*


4/22

Fig*+* Mecanismul producerii e'ectului de sera de catre gazele cu e'ect de sera dinatmos'era pam0ntului*

In atmos'era Pam0ntului cele mai importante gaze cu e'ect de sera ,G7G -greenhouse gases - G6S ; gaze cu e'ect de sera. sunt: &io idul de car&on ,C


5/22

Fig* * Curentii oceanici cu impact ma2or asupra climei 6uropei*

Curentul Gol'ului ia nastere 1n apropierea 6cuatorului% se 1ndreapta spre Carai&esi apoi o ia drept spre >ordul Atlanticului* Pe masura ce 1nainteaza spre nord apa calda acurentului Gol'ului ,care% la 6cuator are /- #?C. se evapora - 'apt care determinacresterea concentratiei de saruri* @a circa 88 grade latitudine nordica apele sarate alecurentului Gol'ului devenind mai dense% co&oara la ad0ncimi mai mari , """-!""" m.'iind 1mpinse 1napoi spre punctul de plecare* In dreptul 6cuatorului apele reci ies lasupra'ata% se 1ncalzesc si ciclul se reia* $upa cum se vede totul se datoreaza di'erentelor de temperatura% de salinitate si de densitate ale apelor


6/22

'enomenelor initiale.* Aceste 'enomene sunt prezentate ,cu intere-relatiile lor de tip 'eed- &acB pozitiv. 1n 'ig* !*

Fig*!* 6'ectele produse de schim&arilor climatice asupra solurilor si inter-relatiiledintre aceste e'ecte*

Pe scurt impactul 'enomenelor climatice asupra solurilor sunt 'ie directe ,rezultatedatorita cresterii temperaturilor% al volumului si intensitatii precipitatiilor% si alconcentratiei de &io id de car&on. 'ie indirecte% ca urmare a modi'icarilor pe careschim&arile climatice le aduc covorului vegetal sau &iotei din sol*

In 'inal modi'icarile climatice produc:

- cresterea eroziunii hidrice a solului si a spalarii levigariinutrientilor ,1n ape de supra'ata% respectiv 1n p0nza 'reatica. datoritamodi'icarii volumului si intensitatii precipitatiilorD

- modi'icarea structurii si te turii solului datorita tendintei maritede dezagregare alterare su& in'luenta 'actorilor climatici e cesiviD

- ampli'icarii eroziunii eoliene datorita cresterii temperaturilor estivale si a reducerii precipitatiilor 1n timpul verii

- reducerii cantitatii si calitatii materiei organice din sol datoritareducerii 'otosintezei 1n plantele C! ,cu prima enzima implicata 1n'i area C


7/22

- reducerii &iodiversitatii &iotei din sol datorita cresteriitemperaturii si reducerii continutului de apa

- saraturarea solurilor datorita intensi'icarii proceselor de irigare*

Unele scenariile re'eritoare la evolutiile climatice sugereaza ca 'otosinteza se vaampli'ica% iar plantele vor prelua e cesul de &io id de car&on prin 'i are 'otosintetica*Plantele necesita oricum cantitati mult mai mari de &io id de car&on dec0t cele actuale pentru ca 'otosinteza lor sa 'unctioneze e'icient*

Se considera ca ampli'icarea 'otosintezei este unul din mecanismele naturale decompensare si reglare ale cresterii temperaturii* Toti cei care 1nsa mizeaza pe ast'el descenarii nu iau 1n considerare legea actiunii 'actorului de vegetatie ,de2a prezentata 1ncursul !.* Con'orm acestei legi a 'actorului de vegetatie% 1n conditiile 1n care 'actorii devegetatie sunt mentinuti constanti si la un nivel optim% cu e ceptia unuia dintre ei%recolta productivitatea ecologica este pe masura intensi'icarii acestui 'actor de vegetatie*

Cresterile nu sunt proportionale cu sporirea 'actorului de vegetatie varia&il% ci sunt din ce1n ce mai mici cu c0t recoltele se apropie de recolta ma ima* $eci ampli'icarea 'azei de1ntuneric a 'otosintezei nu este direct proportionala cu cresterea concentratiei de &io id decar&on atmos'eric% ci tinde sa se aplatizeze*

Un prim element care este 'oarte di'icil de analizat 1n cazul schim&arilor climaticeeste situatia apei* In mod evident apa din sol va cunoaste o tendinta evidenta de reduceredatorita cresterii temperaturii ,'ig* =.* Aceasta tendinta de reducere a continutului de apadin soluri 1n timpul verii este e pediata rapid% 1n toate modele luate 1n considerareculturile agricole 'iind aprovizonate cu apa 1n mod optim prin intermediul unor sistemede irigare &ine puse la punct*

In practica situatia nu este asa si nu poate 'i asa* (om0nia% cu numai circa milioane de ha amena2ate pentru irigatii consuma aproape ! din totalul de apa pentruirigatii* 6ste di'icil de imaginat cum se va rezolva pro&lema necesarului de apa pentruirigarea unor supra'ete mai mari*


8/22


9/22

acvi'ere% reducerea &iodisponi&ilitatii. al caror e'ect 'inal va 'i reducerea 'i arii glo&alede &io id de car&on*

Fig* 8* Ampli'icarea pierderilor de nutrienti ,'os'or. su& actiunea schim&arilor climatice*

In s'0rsit un ultim e'ect care complica orice scenariu privind evolutia climei este

comportamentul vaporilor de apa 1n atmos'era* $aca vaporii de apa din atmos'era se vor condensa 1n nori de mare altitudine aceasta va duce la reducerea cantitatii de caldura primite de Pam0nt ,norii au un al&edo ridicat% respectiv re'lecta radiatia solara. si lacompensarea cresterii temperaturii* $aca 1nsa vaporii de apa acumulati 1n atmos'era,inclusiv datorita pierderilor crescute de apa din sol. un se vor condensa 1n nori ci vor ram0ne ca atare e'ectul de sera se va ampli'ica ,1ntruc0t vaporii de apa genereaza un e'ectde sera mult mai ridicat dec0t &io idul de car&on.*

6vident ca sunt necesare masuri pentru reducerea ampli'icarii acestui e'ect de seraarti'icial% responsa&ilitatea noastra pentru generatiile viitoare 'iind 1n acest sens evidenta*

Activitatile economice care genereaza gaze cu e'ect de sera sunt prezentate 1n celece urmeaza* Clasi'icarea lor s-a 'acut dupa gazul cu e'ect de sera generat prinrespectivele activitati*

- &io idul de car&on rezulta: ,i. din 'a&ricarea cocsului metalurgic% ,ii. 1n timpu proceselor de e tragere a metalelor din minereuri% ,iii. la electroliza aluminiului% ,iv. lao&tinerea hidrogenului 1n ra'inarii 1n industria chimica% ,v. la 'a&ricarea varului sicimentului ,vi. 1n cazul arderilor com&usti&ililor 'osili pentru transporturilor ,motoare cu


10/22

ardere interna.% pentru producere de energie electrica sau pentru 1ncalzirea locuintelorD,vii. despadurilor ,1n special din zona tropicala. si ,viii. e tinderii agriculturii de tipintensiv*

- metanul% rezulta: ,i. la e tractia car&unelui% ,ii. din prelucrarea petrolului si a produselo

petroliere% ,iii. 1n procesul de 'a&ricare a amoniacului si a hidrogenului% ,iv. 1n procesede ela&orare a 'ontei si otelului ,v. din procesului de metanogeneza asociat &iodegradariideseurilor solide si a apelor reziduale ,vi. din emanatiile animalelor rumegatoare si ,vii.din cultura orezuluiD

- cloro'luorura de car&on si hidro'luorura de car&on sunt eli&erate 1n atmos'era 1n cursulutilizarii lor ca solventi% aerosoli de propulsare% re'rigerenti si spume e pandateD

- proto idul de azot este un su&produs rezultat la: ,i. 'a&ricarea acidului azotic% ,ii. aacidului adipic ,na lon. si ,iii. din activitatile de agricultura intensivaD

- per'luorura de car&on% tetra'luorura de car&on si he a'luoretilena sunt: ,i. 'ormate 1ntimpul electrolizei aluminiului sau ,ii. emise 1n atmos'era datorita 'olosirii lor 1n procesele de prelucrare din industria semiconductorilorD

- he a'luorura de sul' este produsa 1n procesul tehnologic de o&tinere a magneziului*

Cel mai 1nsemnat impact antropic asupra 1ncalzirii glo&ale 1l constituie cantitateade metan si &io id de car&on dega2ate 1n atmos'era ca urmare a e tractiei si utilizariicom&usti&ililor 'osili* Aceasta activitate umana este responsa&ila de cresterea cu 8"9 aG6S 1n atmos'era* Alte "9 G6S provin din industria chimica ,CFC.% +89 provin din practicarea agriculturii intensive ,C


11/22

6 ; CC PC F6 F<1n care:6 - emisia de C< ,t.DCC - cantitatea de com&usti&il consumat ,t sau m! .DPC - puterea calori'ica a com&usti&ilului ,TJ t sau TJ m! .DP6 - 'actor de emisie al com&usti&ilului ,tC< TJ* PC sau tC< M h* PC.DF< - 'actor de o idare a com&usti&ilului* >ota: 1n cazul gazului natural se considera puterea calori'ica superioara

PCS% iar pentru alti com&usti&ili puterea calori'ica in'erioara PCI*Kalorile 'actorilor de emisie pentru principalele tipuri de

com&usti&ili 'osili sunt: gaz natural "+- + g B h% com&usti&il lichid usor

g B h% petrol g B h% pacura 5# g B h% lignit -= " g B h% huilg B h% lemn !" -!#" g B h*

(eglementari internationale si europene ela&orate p0na 1n prezent au ca scopreducerea emisiilor de gaze cu e'ect de sera pentru a se diminua impactul viitor alschim&arilor climatice* Prima actiune concertata 1n privinta schim&arilor climatice a 'ostConventiei Cadru a >atiunilor Unite pentru Schim&ari Climatice ,U>FCCC. din 8 iunie+55 * Conventia a 'ost rati'icata de Parlamentul (om0niei prin @egea = din +55=% careare ca principal o&iectiv sta&ilizarea concentratiilor de gaze cu e'ect de sera 1n atmos'era%la un nivel care sa previna orice dereglare antropogenica a sistemului climatic pestelimite capacitatilor sale de autoreglare* In noiem&rie +55/ a 'ost 1n'iintata Comisia >ationala pentru Schim&ari Climatice% care activeaza in cadrul Ministerului Apelor siProtectiei Mediului* Con'orm conventiei% (om0nia a hotar0t reducerea emisiilor p0na inanul """ la nivelul anului de re'erinta +5#5*

(om0nia% ca parte semnatara a U>FCCC% a 'ost prezenta la negocierile privindschim&arile climatice ast'el: la erlin in +558% c0nd s-a convenit sta&ilizarea emisiilor degaze cu e'ect de sera% in anul """ la nivelul anului +5#5 si s-au sta&ilit o&iectivele petermen mediu si lung% si la L oto% in +55 % c0nd s-au sta&ilit datele concrete si mi2loade realizare a o&iectivelor* Protocolul de la L oto este un amendament al ConventieiCadru a >atiunilor Unite asupra Modi'icarilor Climatice ,U>FCCC.% 'iind un tratatinternational asupra 1ncalzirii glo&ale rezultate din e'ectul de sera* arile care au rati'icatacest protocol au consimtit 'ie sa-si reduca emisiile de C< si de alte 8 gaze cu e'ect desera ,prezentate 1n ta&elul +.% 'ie sa anga2eze 1n comercializarea ,drepturilor de. emisiedaca mentin sau sporesc emisiile acestor gaze* Tratatul a 'ost negociat la L oto% Japonia1n decem&rie +55 ,dupa cum 1i spune si numele.% a 'ost deschis pentru semnare la +/martie +55# si 1nchis pe +8 martie +555* 3ntelegerea a intrat in vigoare pe +/ 'e&ruarie

""8% dupa rati'icarea de c0tre (usia din +# noiem&rie ""=*


12/22

Protocolul de la L oto% e prima dorinta ca pana in anul "+ % cantitatea medie dgaze cu e'ect de sera ,principalele sase gaze. sa 'ie redusa cu 8% 9 su& nivelul 1nregistratin anul +55"*

Principalele masuri ce tre&uie luate pentru atingerea o&iectivelor Protocolului de

la L oto sunt:industria va tre&ui sa devina mult mai e'icienta din punct de vedere al consumuluide energie% trec0nd de la utilizarea com&usti&ililor 'osili &ogati 1n car&o,car&une.% la com&usti&ili saraci 1n car&on ,gaze naturale. sau la com&usti&alternativiDindustria energetica% de la e tractie si p0na la consum% tre&uie restructurata ast'e1nc0t sa devina e'icienta si mai putin poluantaDtransportul tre&uie sa se orienteze spre mi2loace mai putin poluante si cuconsumuri reduseDconstructiile sa 'ie e'iciente energetic si sa tinda spre utilizarea surselor de energie

regenera&ilaDechipamentele ,inclusiv cele casnice. si produsele sa 'ie din cele cu consum redusde energieD padurile vor 'i tre&ui prote2ate si e tinseDagricultura tre&uie sa devina din net producator de gaze de sera o activitate care samareasca 'i area si stocarea gazelor cu e'ect de sera 1n sol*

Prin @egea nr* ! ""+% (om0nia a rati'icat Protocolul de la L oto privind ConventiaCadru a >atiunilor Unite privind schim&arile climatice% numar0ndu-se printre primelestate care rati'ica acest document international% de o importanta deose&ita pentru pro&lematica schim&arilor climatice*

In anul """ a continuat implementarea masurilor sta&ilite prin Protocolul de laL oto% care are doua o&iective de &aza:

respectarea anga2amentelor de reducere a emisiilor de gaze cu e'ect de seraD incazul (om0niei anga2amentul prevede o reducere a acestor emisii cu #9comparativ cu anul de &aza +5#5% pentru perioada ""#- "+ Dadoptarea unui set de mecanisme de piata% inclusiv pentru permise decomercializare trans'era&ile si aplicarea comuna a prevederilor% in cooperare cualte tari*

Ca raspuns la Protocolul de la L oto% la nivel european% au 'ost 1ntreprinse mai multeactiuni - Cartea al&a asupra surselor de energie regenera&ila C


13/22

de C< ,centralele electrice si statiile termice% dar si industriile energointensive. sa aducaemisiile de la instalatiile lor la cotele alocate prin planurile nationale* SchemaComunitatilor ,6conomice. 6uropene o'era operatorilor 'le i&ilitate - 1n 'unctie devarianta care le este mai ie'tina% 'ie sa investeasca 1n tehnologii de diminuare a impactuluiemisiilor ,respectiv reducerea emisiilor sau 'i area gazelor cu e'ect de sera.% 'ie sa

cumpere drepturi de emisie de pe piata U6*(om0nia a 'ost prima tara care a rati'icat Protocolul de la L oto si Ane a +% 'i 0ndu-

si o reducere ,am&itioasa. cu #9 a emisiei de G7G*

(educere emisiilor ,sau sechestrarea 'i area N stocarea gazelor cu e'ect de sera. esteun proces 1n 8 etape:

,+. Sta&ilirea liniei de plecareD

, . sta&ilirea tintei de reducereD

,!. dezvoltarea unui plan de actiuneD

,=. implementarea planului de actiuneD

,8. masurarea rezultatelor*

Sta&ilirea linei de plecare implica un inventar detaliat al tuturor surselor care produc gaiecu e'ect de sera pe teritoriul unei tari% regiuni% comunitati locale* Sistemul national destimare a emisiilor de gaze cu e'ect de sera si (egistrul national de emisii de gaze cue'ect de sera*

6videnta emisiilor de gaze cu e'ect de sera se 'ace prin sta&ilirea echivalentilor de &io id de car&on* Fiecarui gaz i se trans'orma potentialul de 1ncalzire al gazelor cu e'ectde sera ,ta&*+. 1n echivalent &io id de car&on% iar reducerea anula de emisii se estimeacon'orm 'ormulei de mai 2os:

@a nivelul 2udetului Maramures de e emplu% PG6 ,potential glo&al echivalent% calculat prin trans'ormarea potentialului de 1ncalzire al gazelor cu e'ect de sera 1n potentialulechivalent al C


14/22

=/= tone C< echivalent 'ata de ##++ tone 1n anul ""=* Ponderea celor trei principalegaze cu e'ect de sera% 1n C< echivalent% este: C< , =% 9.% urmat de C7= ,+#%#9. si ><,/%89. ,'ig* =.

Fig* =* Ponderea principalelor gaze cu e'ect de sera 1n C


15/22

(educerea emisiei de &io id de car&on* 3n componenta gazelor care produc e'ectulde sera &io idul de car&on este dominant* S-a estimat ca 1n anul +55" 1n sectoruindustrial consumul de energie a 'ost de 5+⋅+"+# J din care a rezultat o cantitate de+%#⋅+"5 tC* $aca se adauga si producerea energiei electrice rezulta +/+⋅+"+# J si %#⋅+"5tC% ce corespund la un procent de = 9 &io id de car&on din cantitatea totala de gaze

dega2ate din procesele industriale si emise 1n atmos'era* $e aceea% ramurile industrialeresponsa&ile de producerea &io idului de car&on tre&uie sa urmareasca consecvenreducerea acestuia*

Un mod de micsorare a emisiei de &io id de car&on este introducerea de tehnologii si procese noi 1n aceste ramuri* Ast'el% 1n industria metalurgica se propune hidrogenul ca

agent reducator al minereurilor 'ormate din o izi ai metalelor% elimin0ndu-se cocsul% cumeste cazul o&tinerii 'ontei% aluminiului% titanului daca 'a&ricarea hidrogenului nu est prohi&itiva ca pret* @a o&tinerea aluminiului se preconizeaza ca pentru operatia deelectroliza sa se 'oloseasca electrozi din materiale cu o mare sta&ilitate chimica% care nu

reactioneaza cu materia prima* Prin aceasta% se vor 1nlocui cocsul de petrol si gra'itul% caror car&on reactioneaza cu 'luorurile utilizate la electroliza% determin0nd aparitiagazelor din a cincea categorie listate 1n Protocolul de la L oto ,per'luorocar&urile - a sevedea si ta&elul +.*

@a ela&orarea otelului 1n cuptoarele cu arc electric% dar mai ales 1n convertizoarecu o igen% este indicat sa se capteze gazele rezultate 1n procesul a'inarii* Pentru aceasta

se propune 'olosirea convertizoarelor cu introducerea o igenului prin lateral sau pe la &aza acestora% gura cuptorului urm0nd a 'i acoperita cu o &olta* Ast'el% la ela&orarea a t otel cu continut de "%89 C 'olosind 'onta cu =9 C% 1ntr-un cuptor de tip @inz $ona)itz%

se elimina apro imativ t C care reactioneaza cu o igenul d0nd +/%= tC< eliminat 1n atmos'era* Prin captarea acestui gaz si reducerea sa% se poate recuperao igenul si se poate o&tine car&on li&er* Cercetarile pe termen mediu 1n domeniumetalurgiei tre&uie orientate spre tehnologii de producere a hidrogenului% a car&onululi&er si a electrozilor din materiale sta&ile* Prin acestea se estimeaza ca se va micsoracantitatea de &io id de car&on emis 1n atmos'era cu =9 anual p0na 1n anul "8"*

@a productia de aluminiu% prin 'olosirea hidrogenului% se reduce tetra'luorura decar&on si se elimina hidrocloro'luorura de car&on% ceea ce va prote2a stratul de ozon si vmicsora cantitatea de &io id de car&on din atmos'era cu -89 anual p0na 1n anul "+"*

$e aceea% ori de c0te ori este posi&il% ar tre&ui sa se 1nlocuiasca metalele cu mase plasti3n domeniul energetic% 4cogenerarea4% adica producerea simultana a energie

electrice si termice si micsorarea pierderilor de caldura reziduala% conduce la o reducere

semni'icativa a cantitatii de gaze cu e'ect de sera% determinata de com&usti&ilii 'osili si &iogeni* Ast'el% prin cogenerare% industria de car&une 1si reduce la 2umatate emisiile &io id de car&on*


16/22

< alta cale de reducere a emisiilor de &io id de car&on 1n domeniul este cea a producerii de gaz de apa ,singas% amestec com&usti&il de hidrogen si mono id de car&osi de utilizare a acestui gaz pentru generarea de electricitate 1ntr-o cascada de tur&ine degaz si de vapori*

Un alt mod e'icient de reducere a emisiei de gaze 1n atmos'era este utilizarea &iomasei 1n sistemele de cogenerare cu tur&ine de gaz si vapori* Producerea de &iomasimplica si re'acerea unor terenuri degradate pin cultivare de plante energetice*

Cogenerarea de energie termica si electrica asigura piete pentru industriaenergetica% iar cantitatea de &io id de car&on emisa 1n atmos'era de sectorul industrial vscadea cu +89 anual p0na 1n " " si va reduce poluarea aerului*

3n industria chimica% pentru 'a&ricarea amoniacului se propune 1nlocuirea gazelornaturale% ca sursa de o&tinere a hidrogenului industrial% cu hidrogenul o&tinut din &iomsau din electroliza apei% 'olosind surse energetice care nu includ car&on ,car&on 'ree.* 3n

cazul 1n care se 'oloseste totusi gazul metan ca sursa de hidrogen se prevede reducereao idului si &io idului de car&on la car&on ,gra'it.% cu utilizarea lui ulterioara 'aracom&inare cu o igenul*

3nlocuirea materialelor care produc emisii mari de gaze cu e'ect de sera cualternative ce 1ndeplinesc aceeasi 'unctie poate aduce &ene'icii importante* $e e emplu%la 'a&ricarea cimentului rezulta "%!= tC pentru o tona de ciment% /"9 de la energia'olosita 1n productie si ="9 ca gaze de proces* 3nlocuind car&unele cu gazele naturale si petrolul% emisia de &io id de car&on legat de energie scade*

3n cazul materialelor de constructie% 'olosind 1nlocuitori se o&tin economii de

energie si micsorarea emisiilor de &io id de car&on* Ast'el% o pardoseala de cimenconsuma de + de ori mai multa energie 1n comparatie cu una din lemn si genereazaemisii de &io id de car&on 1n momentul 'a&ricarii cimentului* $e aceea% se propun1nlocuirea cimentului cu lemn sau mase plastice*

3nlocuirea materialelor nu se poate 'ace oricum ci dupa ce s-a sta&ilit casu&stituentii poseda aceleasi caracteristici ca si materialele initiale*

Prin su&stituirile de materiale mentionate se va reduce cantitatea de gaze cu e'ectde sera si poluarea aerului% cresc0nd e'icienta energiei* Aplicarea lor va producemodi'icari 1n industriile e istente*

< alta propunere pentru micsorarea emisiei de gaze cu e'ect de sera esterecircularea si reutilizarea materialelor a caror 'a&ricare necesita un consum mare decom&usti&il* Materiile prime 'olosite pentru producerea otelului% cuprului% sticlei si h0rtdega2a de patru ori mai mult &io id de car&on dec0t materialele re'olosite* Se estimeaza

ca economia de car&on realizata este de %5 Mt anual pentru o crestere de +"9 amaterialelor re'olosite*


17/22


18/22

locale* Micsorarea cantitatii de gaz metan emis 1n atmos'era are e'ecte &ene'ice asupraclimei% 1m&unatatindu-se calitatea aerului si starea sanatatii pu&lice si cresc0nsecuritatea*

Implementarea tehnologiilor mentionate necesita 'onduri 'inanciare mari* Prin

cola&orarea companiilor si tarilor% procentul care revine 'iecareia de micsoreaza% iae'ectele asupra climei% aerului si sanatatii vor 'i &ene'ice* Totodata pentru stimulareareducerii emisiei 1n atmos'era a gazelor cu e'ect de sera tre&uie adoptate instrumenteeconomice locale si glo&ale*

Inter-relatiile dintre sol si gazelele cu e'ect de sera ,&io id de car&on + +c /& %metan% proto id de azot. sunt multiple* Asa cum s-a aratat de2a ,curs !. materia organicarecalcitranta din sol constituie unul rezervoarele de stocare a e cesului de car&on% Fi are &io idului de car&on 1n &iomasa are loc 1n cadrul procesului de 'otosinteza 1n doua 'aze'aza de lumina si 'aza de 'otosinteza* In cadrul 'azei de lumina a 'otosintezei este preluataenergia radianta a soarelui si este trans'erata 1n energia echivalentilor redusi ,>A$P7

N7N. si a legaturilor 'os'at macroergice din ATP* In a doua 'aza energia meta&olica ast'elacumulata este utilizata pentru 'i area &io idului de car&on ,ciclul Calvin.* Produsii 'inaliai ciclului Calvin sunt apoi utilizati de plante pentru meta&olismul propriu ,cata&olism siana&olism. sau sunt rizodepusi 1n materia organica a solului* Materia organica vegetalamoarta este convertita apoi tot 1n materie organica din sol% o mare parte intr0nd 1ncompozitia humusului*

Solul si clima sunt str0ns cuplate* Schim&arile climatice si variatia concentratieide &io id de car&on 1n atmos'era pot cauza modi'icari 1n structura si 'unctia solului ecosistemelor terestre* @a r0ndul lor modi'icarile 1n structura si 'unctia soluluiecosistemelor terestre in'luenteaza sistemul climatic prin procesele &iogeochimice care

implica schim&uri de gaze cu e'ect de sera ,C


19/22

Studiile stiinti'ice de impact al schim&arii climei si optiuni de adaptare au pus 1nevidenta modi'icarile produse de schim&area climei asupra solului si au analizat masurilede adaptare pentru ca aceste modi'icari sa 'ie minime% ast'el 1nc0t sa se asigure resurselede hrana si dezvoltarea pe termen lung a societatii si economiei* Ast'el% masurile deadaptare se re'era% 1n principal% la procedeele de diminuare a vulnera&ilitatii solului lschim&area climei% 1n timp ce masurile de reducere privesc diminuarea emisiilor de gazcu e'ecte de sera rezultate 1n urma activitatii umane*

Un ast'el de nivel tre&uie atins 1ntr-un interval de timp care sa permita adaptareaecosistemelor la schim&area climei% sa asigure ca productia de hrana nu este periclitata sisa dea posi&ilitatea unei dezvoltari economice dura&ile*

< solutie de reducere a impactului produs de gazele de sera este utilizarea unuimanagement agricol care sa permita re'acerea rezervorului de car&on recalcitrant din sol,'ig*/.*

6valuarea tehnologiilor agricole propuse pentru re'acerea rezervorului de car&onrecalcitrant din sol se 'ace con'orm indicatorilor care vor 'i precizati 1n cele ce urmeaza*

+* Gradul de acoperire a solului prin culturi ,Ga.

Solul lasat necultivat% din diverse ratiuni% este vulnera&il la eroziune* $iverselculturi% precum si reziduurile acestora prote2eaza e'ectiv solul 1mpotriva eroziunii eolienesi hidrice* Indicatorul se &azeaza pe un indice care precizeaza numarul de zile pe an 1ncare solul este acoperit de culturi ,zile utile.*


20/22

Cu c0t numarul de zile 1n care solul este neacoperit de culturi este mai mic% cu at0tse apreciaza ca e ploatatia agricola se apropie de valoarea optima a acestui indicator*

* Ponderea supra'etelor erodate eolian ,PS6o. 1n totalul supra'etei detinute dee ploatatia agricola

Se determina raport0nd hectarele erodate din cauze eoliene la numarul total de hadetinute de e ploatatia agricola*

Kaloarea acestui indicator este corelata cu cea a gradului de acoperire a solului prin culturi% re'lect0nd calitatea managementului practicat la nivelul e ploatatieirespective*

!* Ponderea supra'etelor erodate hidric ,PS6h. 1n totalul supra'etei detinute de

e ploatatia agricola

Se determina raport0nd hectarele erodate din cauze hidrice la numarul total de hadetinute de e ploatatia agricola*

Kaloarea acestui indicator este corelata cu cea a gradului de acoperire a solului prin culturi% re'lect0nd calitatea managementului practicat la nivelul e ploatatieirespective*

=* Ponderea supra'etelor erodate prin lucrarea mecanizata a solului ,PS6o. 1n totalulsupra'etei detinute de e ploatatia agricola

Se determina raport0nd hectarele erodate din cauza lucrarii mecanizate a solului lanumarul total de ha detinute de e ploatatia agricola*


21/22


22/22

Documents

Www.referate.ro-analizadiagnosticarea Si Monitorizarea Schimbarilor Climatice Si Efectele Lor Asupra Solului Ca196