XI.5

Embed Size (px)

Citation preview

  • 8/18/2019 XI.5

    1/4

    XI.5. Proiectarea, elaborarea si prelucrarea probelor de evaluare.Metodologia proiectarii,elaborarii si interpretarii probelor evaluative. Tipuri de itemi

    Itemul de evaluare =un enunt,o intrebare care solicita rasp din partea elevului.In docimologie:itemul= enuntul probei+rasp asteptatEmpiric,itemul e redus la solicitarea adresata elevului.

    Tehnica de evaluare repr. modalitatea prin care se solicita declansarea ormulariiraspunsurilor ,precum si reali! aectiva a sarcinii.  Instrumentele de evaluare=o grupare de itemi de di tipuri de constructii in concordanta cu

    semniictia unei anumite evaluari."n instrument de evaluare ormativa#sumativa trebuie sa integre!e itemi dieriti ,cu grade

    dierite de comple$itate in concordanta cu ob vi!ate. %in acest pc de vedere, o proba comple$a ar trebui sa M elevilor, precum si capacitatile de trasner in situatii noi de invatare.

    & astel de proba ar trebui sa contina itemi obiectivi,semiob si subiectivi.%ispo!itivul de evaluare=ansambplu de metode,tehnici si instrumente olosite instr'un conte$t

    de evaluare pt a culege inormatii despre ceea ce au invatat elevii pt a prelucra a o valoriica.  Metodologia proiectarii,elaborarii si interpretarii probelor evaluative(ctul evaluarii parcurge mai multe etape:' Etapa pregatitoare, cand are loc priectarea probelor evaluative si elaborarea lor ' Etapa propriu'!isa, careia ii corespund actiunile de aplicare a probelor si de interpretare a

    re!ultatelor.   Proiectarea probelor  de evaluare este un proces de preiguare a desasurarii actiunii de

    evaluare, cu alegerea momentului evaluarii si a tipului de proba de evaluare adecvat.  Elaborarea probei  presupune preci!area obiectivelor evaluarii,stabilirea elementelor 

    esentiale de continut ce vor i veriicate, construirea itemilor in concordanta cu obiectiveleeducationale, structurarea itemilor in unctie de gradul de diicultate, stabilirea grilei de corectare siconstruirea baremului de notare, in mod analitic sau sintetic.

       Aplicarea probei   se reera la identiicarea momentului corect in care se va reali!aevaluarea, anuntarea elevilor si organi!area conditiilor de administrare a probei.)% trebuie sa asigureaceleasi conditii de aplicare pt toti elevii si sa le acorde aceleasi sanse de reusita.

     In aplicarea propiu'!isa a probei se va avea in vedere enuntarea clara a cerintelor probei,ormularea unor indicatii in legatura cu modul de re!olvare a cerintelor, comunicarea timpului acordat,supravegherea activitatii elevilor, corectarea raspunsurilor.

      Etapa inala a evaluarii o constituie interpretarea rezultatelor . In acest moment se prelucrea!a, se aprecia!a si se raportea!a re!ultatele la criteriile stabilite, cu a*utorul baremelor decorectare si al grilei de corectare. e!ultatele obtinute se comunica elevilor. e anli!ea!a si se desprindsolutii de ameliorare a acestora si de reglare a proceselor care le'au produs.

      %upa criteriul asigurãrii obiectivităţii, identiic-m:.Itemi &/IE)TI0I: a1 itemi tip pereche  b1 itemi cu alegere dual2  c1 itemi cu alegere multipl23.Itemi EMI&/IE)TI0I: a1 itemi cu r2spuns scurt  b1 4ntreb2ri structurate.Itemi "/IE)TI0I: a1 re!olvarea de probleme  b1 eseul 6 structurat sau nestructurat

  • 8/18/2019 XI.5

    2/4

      1.ITEMII OBIECTIVI 6 sunt caracteri!a7i prin:'obiectivitate 4n notare8'nu necesit2 o schem2 detaliat2 de notare8'utili!are preponderent2 4n evaluarea nivelurilor inerioare ale domeniului cognitiv 9memorare

    reproductiv2, gndire convergent2, etc.18'testarea unui num2r mare de elemente de con7inut, 4ntr'un timp scurt

    'oer2 inorma7ii despre 4nsu;irea no7iunilor de ba!2, indispensabile   pentru achi!i7iileurm2toare.  a) Itemii de tip pereche  solicit2 stabirea unor coresponden7e 4ntre inorma7iile date, asociereaPEMIE

  • 8/18/2019 XI.5

    3/4

    2 complete!e diagrame, graice cu dierite p2r7i lips2  Antreb2rile trebuie s2 ie scurte ;i clar ormulate, s2 solicite un singur r2spuns corect.  pa7iul liber pe care elevul trebuie s2'l complete!e nu trebuie s2 sugere!e lungimea

    cuvntului sau e$presiei care lipse;te, de aceea spa7iile libere vor i egale pentru toate 4ntreb2rile.  "n alt lucru ce trebuie evitat este pre!en7a acordului 4n gen, num2r, ca!, care ar putea

    orienta elevul spre un anumit r2spuns.

      >u trebuie s2 e$iste dect un singur r2spuns corect pentru iecare 4ntrebare, iar 4n ca!ulitemilor de completare nu se vor omite dect cuvintele cheie, nu mai mult de unu'dou2.II.  Întrebările structurate  sunt alc2tuite din mai multe sub4ntreb2ri legate 4ntre ele.

    %iicultatea 4ntreb2rilor trebuie s2 creasc2 treptat. Ele trebuie s2 ie independente, r2spunsul la una dinele s2 nu depind2 de cel anterior. Biecare sub4ntrebare poate testa unul sau mai multe obiective.

    Este mai indicat s2 se utili!e!e un num2r mai mare de 4ntreb2ri care solicit2 r2spunsuri scurte,dect un num2r mic de 4ntreb2ri care necesit2 r2spunsuri lungi.

      Pentru a a*uta elevul s2';i structure!e r2spunsurile sunt necesare indica7ii despre orma,organi!area, lungimea r2spunsului a;teptat.

    Biind mai diicile, solicitnd mai mult eort, mai mult2 aten7ie, 4ntreb2rile structurate suntutili!ate mai ales 4n clasele III 6 I0 ;i mai pu7in 4n clasa I ;i a II'a.

      3. ITEMII SUBIECTIVI oer2 elevului posibilitatea de a';i construi un r2spunselaborat, marcat de subiectivitate, originalitate, creativitate. Poate ormula, pre!enta, descrie, e$plicadierite no7iuni, rela7ii, argumente, etc. %e aceea r2spunsurile sunt mai greu de apreciat obiectiv,nee$istnd o scar2 de m2sur2 e$act2 ;i iecare re!ultat individuali!ndu'se prin ceva unic.

    (cest tip de itemi urm2re;te 4n special capacitatea elevului de a';i organi!a ideile ;i de aredacta un r2spuns comple$. An ta$onomia lui /loom capacit27ile de aplicare, anali!2, sinte!2 ;ievaluare, care sunt vi!ate prin itemii subiectivi, sunt capacit27i superioare, ce solicit2 utili!areacon7inuturilor asimilate 4n situa7ii noi. M2surarea ;i aprecierea lor e$act2 este oarte diicil2.

    An aceast2 categorie de itemi se 4ncadrea!2:a1 e!olvarea de probleme b1Eseul 6 structurat sau nestructurat.a  Rezolvarea de probleme  nu include doar re!olvarea problemelor matematice, ci ;i a

    situa7iilor'problem2 care solicit2 creativitatea elevului, gndirea divergent2, imagina7ia, capacitatea dea ormula ;i re!olva astel de situa7ii.

    Etapele ce trebuie parcurse sunt:• esi!area problemei• Bormularea ei• An7elegerea problemei• (dunarea datelor necesare re!olv2rii problemei• Bormularea ipote!elor • 0eriicarea ipote!elor • Identiicarea modului de re!olvare• %iscutarea ;i testarea re!ultatelor • Cenerali!area ;i transerul tehnicilor de re!olvare  Problema pus2 4n discu7ie trebuie adecvat2 nivelului de vrst2 ;i de preg2tire a elevului,

    s2 includ2 con7inuturi prev2!ute de program2 ;i s2 vi!e!e obiective speciicate 4n )urriculumul >a7ional.

    b  Eseul structurat  este un item de tip non'obiectiv care vi!ea!2 capacitatea elevului de aorgani!a ;i integra ideile, de a se e$prima 4n scris, de a interpreta ;i aplica cuno;tin7ele asimilate.

  • 8/18/2019 XI.5

    4/4

    Este mai comple$ dect celelalte tipuri de itemi solicitnd cuno;tin7ele, abilit27ile elevilor.  >otarea este mai precis2 cu ct cuvinte sunt mai clar ormulate ;i mai e$act preci!ate 4n scara

    de notare.  Itemii de acest tip pot i clasiica7i dup2 dou2 criterii:• %up2 dimensiunile r2spunsului a;teptat' eseu cu r2spuns restrns 6 s2 preci!ea!2 num2rul de cuvinte, rnduri, paragrae

    ' eseu cu r2spuns e$tins 6 se impune doar limita de timp• %up2 tipul r2spunsului a;teptat' eseu structurat sau semistructurat care este orientat prin indicii, sugestii, cerin7e' eseu liber 6 elevul e liber s2';i cree!e propriul demers logic&biectivele care sunt vi!ate de acest tip de item au cel mai 4nalt grad de comple$itate,

    corespun!2tor 9conorm ta$onomiei lui /loom1 nivelului de transer ;i e$primare.  )erin7ele ormulate trebuie s2 7in2 cont de particularit27ile vrstei ;i ale clasei de elevi. Biind mai comple$ dect ceilal7i itemi pre!enta7i anterior, solicit2 elevul mai mult ;i necesit2 o

     perioad2 prealabil2 de acomodare, ceea ce 4l ace mai diicil de aplicat la unele discipline ;i la claselemai mici.