Young Sherlock Holmes. Death ClouilAndrew Lane

Copyright @ 2010 Andrew LanePrima edi$e publicati ln Marea Britanie

de Macmillan Childreds Books

i)#Editura Litera

O.P. 53; C.P.212, sector d Bucuregti, RomAniatel.: 021 319 63 90, 031 425 '1.6 79, 0752 548 372;

e-mail: comenzi@litera.ro

Tdndrul Sherlock Holma. Norul mo4iiAndrew Lane

Copyright @ 201-7 Grup Media Literapentru versiunea in limba romAnl

Toate drepturile rezervate

Editor: Vidragcu qi fiiiRedactor: Mira VelceaCoperti: Flori Zahiu

Tehnoredactare gi prepress: Bogdan Coscaru

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAnieilane, AndrewTAnirul Sherlock Holmes. Norul mo4ii,/ Andrew lane;trad.: laura Frunzi. - Bucuregti: Utera, 2017rsBN 978-606-33-1406-3I. Frunzii, Laura Amalia (trad.)

821.111-31 = L35.1

Tipar: ARTPRINTEmail:offi ce@artprint.ro

Ne putegi vizita qi pe

ANnREw LaNT

TANARUL

NORUTMORTII

Traducere din limba englezeLaura Frunzi

*c

PROLOG

Cind Matthew Arnatt a vizut pentru prima dati norulmor[ii, acesta iegea in zbor pe fereastra unei case din vecini.

Matthew mergea gribit pe strada principald a t6rguluiFarnham, ciut6nd fructe sau coji de pAine scipate pe jos devreun trecitor neatent. Ar fi trebuit si stea cu ochii indreptalispre pim6nt, ciut6nd, dar el se tot holba in sus la case,la magazine gi la gloata de oameni din jurul lui. Avea doarpaisprezece ani gi nu-gi amintea si mai fi fost vreodati intr-unorag la fel de mare ca acesta. Aici, ?n cartierul maiinstirit dinFarnham, clidirile vechi, cu grinzi de lemn, porneau chiardin stradS, iar camerele de la etaj se conturau deasupra celorde pe trotuar ca nigte nori din materie solid5.

O parte a strizii era pavati cu pietre netede, de mirimeaunui pumn, dar, un pic mai ?ncolo, pietrigul era inlocuit depimint bititorit, din care se ridicau nori de praf pe misuri cecaii gi cirutele il cilcau. La fiecare cAliva metri, se impiedica degrimezi de bilegar de cal: unele proaspete gi aburinde, plinede mugte, altele uscate givechi, ca nigte paie sau fire de iarbificute morman gi lipite cumva unele de altele.

Andrew Lane

Matthew simlea ?n niri mirosul de bilegar aburind piputuros, dar gi de p6ine la cuptor gi de ceva ce fusese probabil

un porc fript la frigare deasupra unui foc incins. Mai ci vedeain fala ochilor cum se scurge grisimea gi sf6rAie pe foc. I sestr6nse deodati stomacul de foame gi aproape se chirci dincauza durerii brugte. Trecuseri c6teva zile de c6nd nu maim6ncase pe sdturate. Nu gtia c6t avea si mai reziste.

Un trecitor, un grisan cu un melon maroniu gi un costumnegru ponosit, se opri giii Tntinse mina de parcd ar fi vrut sd ilajute. Matthew ficu un pas ln spate. Nu voia pomani. Pomanate ducea la orfelinat sau la bisericd daci nu aveai familie, 9iel nu voia si porneasci pe niciuna dintre aceste cdi. Dupi cem6nca ceva, avea si se simti mai bine.

$i atunci a vizut norul aducitor de moarte. Nu ci lavremea aceea ar fi gtiut ce era. Urma si afle mait6rziu. Nu, totce a vizut a fost o pati neagri de mirimea unui c6ine solid,care pdrea si iasi de pe o fereastrd deschisS precum fumul,dar un fum care se migca de parcS avea raliune; s-a oprit unmoment, apoi a plutit intr-o parte citre un burlan de scurgere,unde a cotit, alunecdnd in sus, spre acoperig. Matthew a uitatde foame gi a privit cu gura ciscati cum norul plutegte pestemarginea tiioasi a liglelor gi dispare din vedere.

Un tipit a spart brusc linigtea. Venea de la o fereastrideschisi, iar Matthew s-a intors gi a zbughit-o pe stradi c6tde repede il purtau picioarele lui slibite de foame. Oameniinu lipau aga c6nd li se ficea o surprizi. Nu tipau aga nici cSndsufereau un toc. Nu, din experienla lui Matthew, oameniilipauaga doar daci erau in pericol de moarte, iar el gtia sigur cd nuvoia si vadd ce declangase acelfipit.

CAPITOLTJL TNTAI

-Tu de colo! Vino aici!Sherlock Holmes se intoarse si vadi cine era strigat gi

de cdtre cine. in dimineala aceea, in fala gcolii pentru BiieliDeepdene, sute de elevi stiteau in soarele puternic, toliimbrdcali in uniforma gcolari impecabili gi cu un cufir delemn prins in chingi de piele sau cu mai multe valize umplutep6ni la refuz la picioarele lol, ca nigte c6inicredinciogi. Oricaredintre ei ar fi putut fi finta. Profesorii de la Deepdene aveauobiceiul si nu le zic5 elevilor pe nume, ci strigau mereu,,[u!"sau ,,Biiete!", sau ,,Copile!". Asta le ficea Viata grea biiefilorgi ii linea mereu in alertS, dar probabil ci Ssta era gi scopuldascililor. Sau poate ci profesorii renunlaseri cu multi vremein urmi si maiincerce si lini minti numele elevilor. Sherlocknu prea gtia care explicatie era mai plauzibilS. Poate amAndoud.

Niciunul dintre elevi nu era atent. Flecireau cu membriifamiliei care veniseri si ii ia sau priveau finti spre porfilegcolii, si zireasci trisura care urma si ii duci acasd. Firi picde tragere de inimi, Sherlock se intoarse pe cilciie, ca si vadidaci degetul malefic al so4ii arita inspre el.

Andrew Lane

Aga era. Degetul respectiv aparlinea in acest caz domnului

Tulley, profesorul de latini. Tocmai apiruse de dupi collulgcolii, acolo unde Sherlock stitea separat de ceilalli biieti.Costumul lui, de obicei plin de praf de creti, fusese curilatspecial pentru sfSrgitul de trimestru gi pentru int6lnirileinevitabile cu tatii care pliteau educalia fiilor lor, iar toca iistitea dreapti de parcd directorulinsugi i-o lipise de cap.

-Eu, domnule?

-Da, domnule, tu, domnule, se rdsti domnul Tulley.Du-te in biroul domnului director quam celerrime. i1i amin-tegti suficienti latini ca sd Stii ce inseamni asta?

-inseamnS,,imediat", domnule.

-Atunci, migci-te!Sherlock arunci o privire spre poarta gcolii.

-Dar, domnule, il agtept pe tata si vini si mi ia.-Sunt sigur ci nu va pleca firi tine, biiete.Sherlock mai ficu o ultimi incercare, sfiditoare.

-Bagajul meu...

DomnulTulley prividispreluitor la cufdrul de lemn ponositpe care tatdl bSiatului il folosise in expedifiile sale militare giapoi i-l ddduse lui, acum pitat de noroi uscat gi ros de anii caretrecuseri peste el.

-Nu vid pe nimeni care ar dori si il fure, spuse el. Poatedoar pentru valoarea lui istoricS. O si pun un servitor si seuite la el. Acum, gterge-o!

Sherlock igi abandoni firi tragere de inimi bunurile -clmSgile gi lenjeria, cirfile de poezie gi caietele Tn care seobignuise si noteze idei, ginduri, speculalii gi uneori melo-dii care ii veneau in minte - gi se duse citre porticul suslinut

TinSrul Sherlock Holmes. Norul mor

de coloane din fala gcolii, croindu-gi drum prin mu!1imea decopii, pirinfi, frali gi surori, firi si-gi dezlipeasci insi privireade pe poarti, unde mai multe trisuri incercau si intre inacelagitimp.

Holul principal era decorat cu lambriuri de stejar 9i?ncon-jurat de busturile din marmuri ale directorilor gi ale protec-torilor precedenti, fiecare pe soclul lui. Razele de soaretraversau ?n diagonalS spafiul, de la ferestrele inalte pdni lapodeaua de gresie in alb gi negru, iar in lumina lor dansaufirigoare de praf de cretd. Mirosea a fenol, cu care femeilede serviciu curSlau gresia in fiecare diminea[i. inghesuiala giaglomeralia din hol prevesteau c5, in curdnd, cel pufin unuldintre busturile de marmuri urma si fie risturnat. Unele aveaudeja fisuri mari, care le ur6leau marmura imaculati, ceea ceinsemna ci in fiecare trimestru cel pulin unul era trintit pejos, apoi reparat.

Se strecuri pe 16ngi ceilalli, ignorat de tofi, giin cele dinurmi iegi din aglomeralie gi intri pe coridorul care duceain interiorul gcolii. Biroul directorului era la c61iva metri deintrare. Se opri in prag, inspiri profund, igi scuturi reverelede praf gi ciocini la ug5.

-lntr5! bubui o voce teatrali.Sherlock risuci clanla gi deschise uga, incerc6nd si igi

domoleasci spasmul de nervozitate care ii scuturi trupulca un fulger. Mai fusese in biroul directorului doar de douiori pdni atunci - o dati cu tatil lui, c6nd sosise prima oarila Deepdene, gi inci o dati dupi un an, cu un grup de eleviacuzali ci trigaseri la un examen. Cei trei gefi ai gr.upuluifuseseri bituli cu bastonul gi exmatriculati; patru dintre cei

Andrew Lane

cinci acoli[i fuseseri doar bituli cu bastonul p6nd le diduses6ngele, dar li se permisese si rim6n5. Sherlock - ale cdruieseuri fuseserd cele copiate de gagcd - scepase de pedeapsacorporalS pretinz6nd ci nu gtia nimic despre cele intdmplate.De fapt, gtiuse foarte bine, dar fusese ?ntotdeauna un fel deintrus la gcoalS, 9i, daci faptul ci ii lSsa pe alli elevi si ii copiezelucririle il ajuta si fie micar tolerat, daci nu acceptat, atuncinu avea de g6nd si ridice obieclii de naturi etici. pe de altiparte, nici n-avea de 96nd sd ii pArascd pe cei care copiaseri,cici ar fi fost bumbdcit pentru asta gi poate ci ar fi fost !inutin fala vreunuia dintre gemineurile in care ardea focul indormitoare p6nd c6nd pielea i-ar fi fdcut bigici 9i hainele i-ar filuat foc. Aga era viala de gcolar: o pendulare neincetati intreprofesori gi ceilalli elevi. lar el o ura.

Biroul directorului era exact aga cum 9i-l amintea -imens, intunecat, mirosind a piele 9i a tutun de pipi. DomnulTomblinson stitea la un birou at6t de mare, ci puteai si jocibile pe el. Era un bdrbat dolofan, cu un costum prea str6mtpentru constitutia lui, pe care il purta pr:obabil pentru a aveaimpresia ci nu era aga de masiv pe cit era in realitate.

-Ah, Holmes, nu-i aga? ?nchide uga dupi tine!Sherlock fdcu aga cum i se spuse, dar, c6nd impinse uga,

observi o alti silueti in incipere: un birbat care stitea lafereastrd cu un pahar de sherry in m6ni. Lumina soarelui serefracta in cioburi de curcubeu din sticla paharului ?nalt.

- Mycroft? b6igui Sherlock, uimit.Fratele siu mai mare se intoarse cu fala spre el, gi un

z6mbet ii trecu pe chip atit de rapid, ci Sherlock l-ar fi ratatdaci ar fi clipit la momentul nepotrivit.

Tinirul Sherlock Holmes. Norul mor

-Sherlock. Ai crescut.

-gi tu la fel, spuse Sherlock. intr-adevir, fratele siuluose Tn greutate. Era aproape la fel de rotofei ca directorul,dar costumul Ti era croit in aga fel inc6t si ascundi formelegeneroase, nu si le sublinieze. Aivenit cu trisura tatilui nostru.

Mycroft se incruntS.

-Cum Dumnezeu aiptiut asta, tinere?Sherlock ridicS din umeri.

-Am vizut cd ai cute paralele pe pantaloni, acolo undetapileria i-a presat, gi lin minte ci trisura tatilui nostru areo rupturi in tapilerie care a fost cusuti cam neindemAnaticacum c61iva ani. Amprenta cusiturii se vede pe pantaloni,lingi cute. Mycroft, unde e tata? intrebi el brusc, oprindu-sedin explicalii.

Directorul igi drese glasul, ca si atragi din nou atenliaasupra lui.

-Tatiltdu e...-Tata nu vine, ilintrerupse Mycroft diplomatic. Regimentul

lui a fost trimis in lndia, si intireasci for[ele armate sta]ionateacolo. La frontiera de nord-vest au fost tulburiri. gtii unde easta?

-Da. Am studiat lndia la orele de geografie pi de istorie.-Bravo!-Nu gtiam ci localniciicreeazi din nou probleme, mormii

directorul. Sigur n-am citit nimic in Times.-Nu e vorba despre indieni, ii mirturisi Mycroft. Cind am

preluat tara de Ia Compania lndiilor de Est, sotdalii de acoloau trecut sub controlul armatei. Ei consideri insd nout regimmult mai... strict... dec6t cel cu care erau obignuili. Au fostdestule neplSceri, gi guvernul a hotirdt si mireasci drastic

Andrew

numirul forlelor armate din lndia, ca se le dea un exempludespre cum sunt solda;ii odevdrofi. E giaga destulde riu ci seriscoali indienii; o revolti in cadrul armatei britanice e inad-misibilS.

-$i va.f o revolti? intrebi Sherlock, simlind cum i sepribugegte inima in stomac ca o piatri aruncati intr-un iaz.Tata va fi in siguran!5?

Mycroft ridici din umerii lui masivi.-Nu gtiu, rdspunse el simplu. Din picate, nu gtiu totul.

Adic5, nu deocamdat5.

Acesta era unul dintre lucrurile pe care Sherlock le res-pecta la fratele siu. intotdeauna didea un rispuns direct la o?ntrebare concretS. Nu indulcea deloc pastila.

-Dar tu lucrezi pentru guvern, insistd Sherlock. Sigur aiidee ce se va intSmpla. Nu politrimite alt regiment? lar ista sdrim6ni aici, in Anglia.

-Lucrez la Ministerul de Externe doar de c6teva luni,rispunse Mycroft, gi, degi sunt flatat cI tu crezi ci am putereade a schimba lucruri at6t de importante, mi tem ci nu e a5a.Sunt doar un consilier. Un funclionaf de fapt.

-C5t timp va lipsi tata? intrebi Sherlock, gdndindu-se labirbatu! masiv imbricat intr-o jacheti stacojie de gabardini,cu doui curele albe incrucigate peste piept, care r6dea des gise enerva rar.

Simli o apisare in piept, dar nu lSsi si se vadi. Una dintrele4iile fnv5late la Deepdene era ci nu trebuia si ili ar5|i nicio-dati emoliile. Daci o ficeai, puteau fi folosite impotriva ta.

-$ase siptimAni p6ni cdnd nava ajunge in port, estimezvreo Sase luni de stafionare in lndia, apoiinci gase siptiminila intoarcerea acasi. Noui luniin total.

T6nirul Sherlock Holmes. Norul mo

-Aproape un an, remarci biiatul, plec6ndu-giun momentochii, ca s5-gi adune gindurile, apoiincuviinti din cap. putemmerge acasi acum?

-Nu te duci acasi, spuse Mycroft.Sherlock rimase nemigcat, absorbind cuvintele auzite,

fird si scoati un sunet.-Nu poate rimdne aici, murmuri directorul. Facem

curSlenie.

Mycroft igi intoarse privirea calmi de la Shertock gi se uitila director.

- Mama noastri nu... se simte bine, spuse el. Constitulia eieste delicatd chiar giin momentele mai bune, iar povestea cutata a afectat-o foarte tare. Are nevoie de linigte gi de pace, iarsherlock are nevoie de cineva mai in v6rsti care si aibd grijdde el.

-Dar te am pe tlhe! protestd Sherlock.Mycroft clitini cu tristete din capul lui mare.-Eu locuiesc la Londra acum, gi locul de munci mi solicitd

multe ore in fiecare zi. Mi tem ci nu ag fi potrivit si am gr'rjide un biiat, cu at6t mai pufin de unul at6t de curios ca tine. Seintoarse apoi citre directo6 de parci era mai ugor si ii comuniceacestuia urmitoarele informalii dec6t lui sherlock. Degi casafamiliei este in Horsham, avem rude in Farnham, nu departe deaici. Un unchi gi o mitugi. Sherlock va sta cu ei?n vacanli.

-Nu! explodd biiatul.-Ba da, spuse Mycroft cu bldndefe. Am aranjat deja.

Unchiul Sherrinford gi mituga Anna au fost de acord si tegdzduiasci pe durata verii.

-Dar nici micar nu i-am intdlnit vreodati!