-
8/17/2019 Young - Capitalismul Moral - Pag 23-68
1/25
Din
anu12000, STEPFIEN
B.
YOTING
este director executiv
al
organizafiei
Caux
Round Table.
LicenSat al Facultefii de
Drept
de
la Harvard, Young
a predat
gi
a practicat drephrl,
fiind
autorul
unor
lucrdri despre obligaFile fiduciare
gi
raporturile
de
reprezentan tr dintre
mandatar
gi
mandant.
A
abordat
intr-un
mod
sistematic
conceptul de responsabilitate i:r diverse
domenii,
de
la dreptul rSzboiului
pAnI
la
problema statuh:lui
comunitSlilor
tribale
native
din
Statele Unite, pe care
le
consi-
derl
,,na .uni
indigene dependente".
Young a
studiat
drephrl
jurisprudenlial
american din
secolul al
XX-lea,
analiz6nd
modul
tr
care
instanlele
au
utilizat in deciziile
lor
noFunea de
rtrspundere
inerent5
serviciilor
de
administrare,
precum
9i
modalitatea
in
care
aceastl noFune
a generat standardele
modeme
de
rtrspundere il:r afaceri, in
situa 'llg de
negiijenld
sau
cele
in
cerre se creeazd
prejudicii.
A fost
prodecanul
FacultIlii
de
Drept
de
la Harvard
9i
deca-
nul
Facultdlii de Drept din cadrul
Universitifii
Hamline.
Apre-
dat
in cadrul Universitdfilor din Minnesota
9i
din
Mankato.
Young a urmat
licetrl in Bangkok,
Thailanda, unde
a tnvtrlat
limba
th1;landezi; mai tArziu, a tnvltat
gi
limbile |a,otzrl
gi
viet-
namezd.
in 1965,
Yot ng a
descoperit
vestigii ale
perioadei
bron-
zului
in Thailanda, la Ban
Chiang, situl arheologic fdcAnd azi
parte
din patrimoniul
mondial
IINESCO.
A lucrat
penfru dez-
voltarea
economiei
9i
a
mediului
rural
din
Vietnam,
din 1968
pdnd
in
1977, ca
angajqt
al
Agentiei
Statelor
Unite pentru
Dez-
voltare
Internafionall.In7g7s,
Young
a depus eforturi pentru
a
aduce
refugiali din sudul
Viehramului
in
Statele
Unite, iar ir
7989
a
propus
ca
Organizalia Naliuniior
Unite str
asigure
adrni-
nistrarea
temporari in
Cambodgia in
scopul
instaurdrii
pdcii.
In
cadrul
ProgramuJui
de
Studii Est-Asiatice din
cadrul
Facultdfii
de
Drept
de
la Harvard,
Young
a tradus
gi
a analizat
Quoc
Trian Hinh Luat,
codul
viebramez
de
legi
din 1433,
9i,
impreuntr
cu profesorul
Nguyen
Ngoc
Huy, a
scris
despre valo-
rile
prir.itoare
la
drepturile
omului in China
9i
Vietnam in
lucrarea
The Tradition
of Human Righls in
China
and Vetnam
(publicati
de ctrtre
Yale
Southeast Asian
Studies). A
scris studii
despre
filozofia moraltr
si politictr
din
China si
a
publicat
lucrlri
despre dinandca
psihoculturali
a politicii din
Vietnam
gi
Thailanda.
ln
7976,
a
scris in colaborare
monografia Thailand:
Domino
by
Default, care
a
contribuit la reforma
politicl din
Thailanda.
Ca
decan al Facultitii
Hanline,
Young a fondat
publicalia
The
lournal
of LctD and Religion.
In
calitate de analist de
politici
publice, Young a
publicat
articole
in The
WaII
Street
lournal,
The Nan Yo*
Timx
9i
Washington
Posf. Commtariile
sale
sunt
prezenhte
atAt de tele-
viziuni,
cAt
gi
la
posturi publice
de radio. Mare
parte
din arti-
colele
sale
sunt
publicate
pe
web
site-ul organizaFei
Caux
Ror.rnd
Table.
la adresa
w11'w.cau)croundtable.org.
STEPHEN
YOUNG
Capitalism
moral
O
reconciliere
a
interesului
privat
cu
binele
public
Tiaducere,
prefald
Ia
edifia
in
limba
romand
gi note
de
MIHAELAMOGA
ei
BOGDAN
DIACONU
6*,/n
tOr/W-
BUCI'RES-TI,
2OO9
-
8/17/2019 Young - Capitalismul Moral - Pag 23-68
2/25
CAPITOLUL
1
Este,
oare,
posibil capitalismul
moral?
Omtl
ales
lnlelege totul tntru
a
tuturor
dreptate
Omul de
rind
doar
propriului
folos
ti
face
parte.
Confucius,
Analecte,Cartea
a fV-a, Cap. XVI*
Ata cum
partea coruptd
a
omului
cue
prudenld
pi
indoiald,
existd
pi
calitdli
ale natuii umane ce
tndrEtdlesc
preluirea
gi
increderea.
Federalist, nr. 55,
vineri, 15
februarie, 1788
in aceastd carte se
susfine ci este
posibil
capitalismul
sroral.
Mai
intai, irn
primele
cinci capitole
se
aduc
argumente
penhu
capitalismul
moral; urmdtoarele
gapte
capitole oferd
un ghid
practic pentru cei
care doresc
sd
aplice principiile
capitalismului
moral
in afacerile
gi
irn inifiativeie
lor
profe-
sionale.
in
cele
din urmd, in
capitolul
final, se
discutl
despre
modul
in
care
putem cultiva
un leadership
adecvat pentru
construirea
unui
capita
l
i
sm
moral.
A cduta cdgtigul
prin afaceri
gi
profesie
este
un lucru
onorabil
gi
demn
de
prefuire.
Plecdnd de
ia ideile
giprincipi-
ile
stabilite
in
capitolele
acestei
cfufi,
consider
cd
fiecare
din-
tre
noi
poate fi fericit
gi
mdndru de cariera sa, oricare
i-ar
fi
profesia.
.
Confucius,
Analecte, traducere din
limba chinezi
veche
Florentina
Vigan,
Editura Humanitas,
Bucuregti, 1995,
110
(n.
tr.).
de
-
8/17/2019 Young - Capitalismul Moral - Pag 23-68
3/25
24 /
Capitalism
moral
Ceior streini de mediul de afaceri, aceastA
carte
le
propune
o
PersPectivd
asupra dreptdfii
sociale:
capitalismul
moral
este cea mai
potrivitd
cale prin
care
civilizatia
umand
globald
de azi
conferi
oamenilor
putere
sociald
9i
ii ajutd
sa
iti
imbogdleascI
material
9i
spiritual
viefile.
ln acest
capitol prezint
nu doar
propriile
concepfii
despre
potenfialul
uman.
M-am strdduit
sd
cuprind
principalele
idei
gi
scrieri ale unor mari gAnditori
din diferite
culturi
ale
vremrrrilor.inlggl,un
grup de lideri
de afaceri din
Japonia,
Europa
9i
Statele Unite s-a
reunit
in
cadrul
unei mese
rotunde
organizate
in
cdtunul elveFan Caux, proptrnAnd
anumite
principii
ale
capitalismului moral
care sd stea
la
baza procesului de
decizie.
Aceste
principii sunt azi cunos-
cute ca Principiile de
afaceri
Caux
RoundTable.
De
cAliva ani buxi,
deja, am ajuns
sf, cunosc bine
aceste
principii
prin
activitatea desfdguratd in
calitate
de director
executiv
al
organizaliei Caux
Round
Tabie.
Le-am
vtrzut
puse
i:r
practicd
de
cdtre
lideri
de afaceri
de succes
din multe
culturi. Principiile Caux
Round Thble
sunt o chintesenld
de
cunoagtere
morald, eticd, filosoficd
gi
de
drept
din diferite
tradifii. Am
analizat
felul in
care aceste
principii reflectd
inv[fdturi din
filosofia morali chinezd, din islam,
hinduism,
spirifualitatea
africantr,
iudaism, romano-catolicism, protes-
tantism,
religia
japoneztr
Shinto, din religiile budiste
Mahayana
9i
Theravada, precum
si
din
inlelepciunea morald
nord-americand.
Totugi,
trebuie
subliniat
cd
Principiile
Caux
Round
Table
sunt
i:r
egald
mdsurd
inspirate
de
experienla
afacerilor
de
succes.
Elaborate
de lideri
de afaceri,
principiile definesc
un
mod de administrare
a afacerilor ce imbind
virtuF
sociale
cu
interesul
propriu.
in aceastX
lucrare
prezint propria
con-
ceplie
asupra
felului
in
care
Principiile
Caux
Round
Table
justificd
gi
fundamenteazd
capitalismul
moral.
Este, oare,
posibit
capitalismul
moral?
I
25
Cele
mai
profitabile
afaceri
imbini
virtulile
sociale
cu
interesul
propriu
O
afacere de
succes
maximizeazd
valoarea
de azi
a cAsti-
gurilor de mAine. Ca
atare,
prima
condifie
a succesului
in
*aceri
este
profitul
sustenabil.
in
afaceri,
cAgtigurile
de
oca-
zie
de tipul
jocurilor
de noroc
nu
sunt
suficiente.
De
la
o
kr'"estifie agtept5.m mai
mult decAt
atAt.
Pentru
a
susfine
profitul
in
timp,
este
nevoie sd
revigo-
rtui continuu
capitalul
investit.
lntr-o
companie,
capitalul
a:e cinci
forme
distincte:
capital
social,
reputalional
sau
,,de
hrne conduitd",
financiar,
de
mijloace
fixe
9i
capital
urnan.
Acestea
reprezintd
factorii
de
produclie
esenfiali,
factori
ce
trebuie
finanlafi din cAgtigurile
obfinute.
Nesusfinut,
-capi-
blul
devine neoperafional,
iar
investifia
i9i
pierde
rapid
pro-
&tabilitatea.
Alimentarea
insuficientd
a
fluxurilor
de
capital
genereaztr egecuri.
Capitalul social
este
asigurat
de
cdtre
societate.
El este
dat
de
calitatea
iegislafiei, de
instituliile
culturale
9i
sociale,
de
iilerrente
de
infrastructurd,
drumuri,
porturi,
aeroporturi
9i
btecomunicalii.,
de performanla
sistemului
educafional,
F,rccum
si
de mdsura
in care
un sistem
de
valori sdndtos
krcurajeazd sau
nu
afacerile.
Capitalul
reputafional
adaugd
valoare
unei
companii
atrdgand
9i
pdstrAnd
cliengii,
angajafii,
investitorii
9i
furni-
zqrii.
Capitalul
financiar reprezintd
forma
clasictr
a
capitalu-
hri:
accesul
la
bani.
Mijloacele
fixe
constau
din
terenuri,
fabrici
gi
echipamente.
in sfArgit,
capitalul
ulnan e
dat
de
cali-
tatea,
creativitatea,
loialitatea
gi
productivitatea
angajafilor'
Investind
in
capitalul
social,
o
companie
aclioneazd
res-
,pcrnsabil
gi
etic.
Investind
in buna
sa
reputafie,
ea
satisface
tel
mai bine
nevoile
consumatorilor
9i
rtrspunde
agtepti-
qilor
societdfii.
Investind
in capitalul
uman,
compania
asi-
gurl condilii
de
via 5
9i
locuri
de
muncd
mai bune
pentru
ansajali.
-
8/17/2019 Young - Capitalismul Moral - Pag 23-68
4/25
26
I
Capitalism
moral
Companiile
i9i
menfin
active
toate
ac^este
forme
de
capital
reinvestind
cdtre
eie
o parte
din
profit.
in
acest
fel,
ele
actio-
neazd
motivate
de
propriul
interes,
promovAnd
totodata
bunf,starea
sociald.
Demersul
egoist determinat
de
urm6-
rirea
propriului
interes
se
transformi,
astfel,
i:rtr-o afacere
responsabild
ce satisface
gi
nevoiie
celorlalfi.
Bazate
pe
inte-
resul
propriu,
deciziile
unei
companii
care
acfioneazi
pen-
tru
a-gi
maximiza
profiturile
sustenabile sunt
in egald
misurd
egoiste,
vizAnd
interesele
acesteia,
9i
morale,
vizAnd
interesele
celorlal$..
Figura 1.1
ilustreazd
ciclul
unei afaceri
de s.tcces.
in
prima
jumdtate
a cicluiui,
capitalul
investit,
in toate
cele
cinci
forme
ale
sa1e,
este
transformat prin
procesul
de
pro-
ducfie
in bunuri
sau servicii
menite
sd
aducd
profit
prin
vAnzarea
cdtre
clienfi.
in
partea
de
jos,
diagrama
ilustreazd
cea de-a doua
jumitate
a
ciclului
afacerii
-
fluxul
invers
al
profitului
rezultat
in
urma investifiei
in
cele
cinci
forme
de
capital.
Afacerea
de
succes
e una care
diinuie:
ea
ruleazd
con-
tinuu
capitalul
prin
producerea
de
bunuri
gi
servicii pentru
a-gi
mulfumi
clienfii
gi
a genera profit.
Ea menfne
intrdrile
de capital adecvate
continudnd
sd atragd
dien;i
pentru
pro-
dusele
ori serviciile
sale'
DuPA Michael
Porter,
,,Pentru
o
companie, a
cAgtiga
avantaje
competitive
PresuPune
a
admi-
nistra procesul
de
producfie,
generator de
plus-valoare,
ca
pe
un
sistem
mai
degrabd
decAt
ca
Pe
un ansamblu de com-
ponente
distincte. l
Un
administrator
inlelept
va
cduta
strategii
de profit
care
sd
pistreze
operafionale
toate
formele de
capital.
Companiile nu sunt
autonome,
autosuficiente,
ci
depind
in
mod
semnificativ
de
inheri de capital
influenfate
de alte
pdrfi.
Pentru
a prospera,
ele
trebuie
si
ii
mul;umeascd
9i
pe
aifii.
Acest
mod
de
a acfiona
constituie
o atitudine
morald,
punAnd
interesul
propriu
in
slujba
a
ceva
aflat din-
colo
de
sine.
Este,
oare,
posibil
capitalismul moral? I
2'7
E
*'e
F a'i
--EE
E
ooo
eP_d
o_.=
E
'a
I
o
€
o
d
o
d)
'6
(g
s
4t
.;
o
o
c
q)
=
c
8_
E
(5
'?i
I
t
o)
E
(g
E
c
(d
cc
Eg
tE
G6
co-
€g
t6
:u
ro
€e
€*
E^=
t_
t
t
ruyulNr
-
8/17/2019 Young - Capitalismul Moral - Pag 23-68
5/25
28
I Capitalism
moral
in
cirfle
saJe
Built
to
l-ast
qi
Good
to
GreAt*, analistul i:r
domeniul
afacerilor
|im
Collins vorbegte
despre
ceea
ce
el
considerd a fi
specificul
companiilor de succes,
9i
anume,
,,geniul
lui
${'
.2
Este
vorba
despre
abilitatea
de
a
cuprinde
ambele
extreme
ale
unei
situafii,
precum
scop
pi
profit, con-
tinuitate
pi
schimbare,
libertate
pi
responsabilitate.
Atunci
cAnd
companiile
s-au
vtrzut nevoite
si
aleagd
o
extremtr
in
detrimentul
celeilalte,
performanfele lor
au
scizut. Compa-
niile
respective au cdzut
victime
,,tiraniei
lui Sau"
.
Teoriile
lui
Collins
susfin
ideea
conform
cfueia
capitalismul poate
evita alegerea
interesului
propriu
in
detrimentul
virtuFi.
Un
dolar
investit
in
1965
fir companiile
clasificate de
Collins
in
categoria
,de
Ia
bun
la
excepfional"
a generat
pani
in
2000
un
profit
de 471,
de
dolari, in
timp ce
un
doiar
investit
i-n
companiile
obignuite a adus in acelagi interval
de timp un
profit
de
doar
93 de
dolari.
intr-.rn
studiu
ce a
urmdrit
evolufia unor
companii pe
o
perioadtr de
unsprezece ani, profesorii
John
P.
Kotter
gi
James
L.
Heskett
de
la
Harvard
Business School
au relevat
faptul cd
acelea care
provin
din
medii culturale ce
igi res-
pectd
clienlii,
angajaf,i, dar
9i
aclonarii
le devanseazl
de
departe pe
cele
care
nu
provin din astfel
de medii
culturale.
in
cazul
celor
mai de
succes
companii,
prelul
actiunilor
a
crescut
cu
901
procente,
i:r vreme ce
fur
cazul celor
mai
Pu,tn
performante, cregterea
a fost
de
numai
74
procente. In cazul
ceior
dintAi,
veniturile
nete
au crescut ol
756
procente,
iar in
cazul
celorlalte,
cu
doar 17o.3
Conform
unui
studiu publicat
i:r
aprilie
2003
de
cdtre
Institutul
de
Eticd
in Afaceri din
Londra,
companiile
brita-
nice
ce
aveau
coduri
etice au
realtzat
o
ratd de cregtere
a
profitului
cu
L8 procente
mai mare
decAt
cea a comPaniilor
similare
ce
nu i9i
elaboraserd
angajamente
explicite
de
con-
duitA
eticd
in
afaceri. Totodattr, companiile
care
au
coduri
'in
linrba
romin5,
Afaceri
clddite
sd
dureze,
respectiv Excelenla in
afaceri, Curtea
Veche
Publishing, Bucuregti,2ffi6
(n.
tr.)-
Este,
oare,
posibil
calzitalismul
moral? I 29
i€lice au
obfinut o
valoare economictr
adlugatd
gi
o
valoare
i:&
piatd
addugatd
mult
mai
importante,
9i
3u
inregistrat
"aoeficienli
de
cipitalizare
bursierd
mai stabfi.a
Moralitatea afacerilor:,,interesul
Propriu
considerat din
PersPectiva
intregului"
.
Spte deosebire
de
mediul
academic,
de
cel
politic
gi
de
ttrocrafie,
afacerile presupun
in
permanenld
decizii
9i
i:a$uni.
Fiecare
decizie,
fiecare
acfune
este
insofitd de
riscu-l
l$e
a pierde
sau chiar
de
a egua. Pentru
a
minimiza
acest risc,
*dxtie
analizate
alternativele
fiecdrei
situafii'
i''i
in
figura
1.1,
fiecare comPonentd
a
unei
afaceri
sustena-
+4"
-
capitalul
investit,
conversia
capitairrltd
in produs,
1$rodusul
in
sine
gi
vAnzarea
lui cdtre
clienfi
-
presuPune
&rea
unor
decizii.
Sd ne gAndim,
de
pildd,la
tot
ceea ce
tre-
&rie
avut
in
vedere
pe.rt
u
o afacere de succes:
cum
obfinem
&ard.
unde
plasXm
o
fubti.a
sau
sediul
tmei
firme,
cine
tre-
Fui"
angajat,
ce
trebuie
produs,
cum
trebuie
realizat
acel
't$eodus,
cum il
lansdm
pe
piald
gi
cu
ce pre ,
cum
il
pro-
pemn'im,
cum
sd
facem
fald
nevoilor
gi
preocupdrilor
clien-
,t$.t
etc.
Orice
curs
de
administrare
a
afacerilor
gi
orice
carte
i:de
profil
abordeazd aceste
probleme
ce implicd
procesul
de
Secizie
in afaceri.
Ce criterii
avem
la
dispozilie
pentru
a stabili
care
dintre
eeste
decizii
sunt
morale?
Consider
cd
in
afaceri o
decizie
:tsle
morald in mdsura
fur
care
fine
seama
de
nevoile
gi
preo-
,,eepdrile
ceiorlal
gi5.
{;':
Desigur,
facem afaceri
pentru
noi
ingine
9i
pentru
propri-
tHe
ttmstte
nevoi. AnalizAnd
insd
contextul
in
care
se
desf[-
?s"te
afacerile
ne ddm
seama
ci
nu
suntem
autonomi.
N.'
ffiosperem
in urma
interaciiunilor
cu ceilalli.
Prin
urmare,
i"yrospe.itatea
noastrd e
asiguratd
atunci
cAnd
9i
alfii
doresc
9i
i$o
"i",,
si
devenim prosperi.
'i+
Din cAnd
in
cAnd,
nevoile
si
preferinlele
noastre
se
inter-
i:gcteazd
cu
a1e altora. Cu
cAt,
in
satisfacerea
propriilor
nevoi,
-
8/17/2019 Young - Capitalismul Moral - Pag 23-68
6/25
nlism
moral
,urem
seama
gi
de
nevoile
celorlalfi,
cu
atit
sfera
propriului
interes
se
suPraPune
peste
cea
a
virtufii'l"
mdsura
in
care
ne
fi*ita*
exci.rsiv
la
propriile
nevoi,
sfera
propriului
interes
,u
i"a"parteaz6
de^
cei
a
virtufii,
acfiunile
noastre
pier-
'a'.a"-qisemnifica;iamora]dpentruceilai;i.Situaliileincare
zona
de
suPraPunere
a
celor
doud
sfere
este
extrem
de
,estt'ansa
,.rt
t u.ul.u
irn care
recurgem
la cdi
de
manipulare'
iryelAtorie
9i
mdsuri
coercitive menite
si
impund
propriile
nevoi
celorialli.
Avem
de-a
face
cu
un
comportament
imoral
9i
lipsit
de
etici.
Termenulde,,egoismluminat".definegte'i:rgeneral'
situaliile
i:r
care
inieresul
propriu
e
dublat
de o
atitudine
morald.EuprefertermenulsugeratdefilosofulThomas
Reid,
succeror,
di.
7766,aI
lui
Adam
smith
la catedra
de
filo-
sofie
morald
a
Universitdlii
din
Glasgow:
,,interesul
propriu
considerat
din
perspectiva
intregului"'6
Nu
intotd.iutti
virtutea
i9i
face
auzit
glasul.
Atunci
cdnd,
i:rsi,
ea
este
susfinuti
9i de
cdtre
interesul
propriu'
determinarea
noastrd
de
a
acliona
virtuos
devine
mult
mai
putemicd.
imbinarea
celor
doud
motivalii
este
esenliaid
pen-
it.l
.*
comPortament
moral'
Ne
gdsim
vocalia
in coincidenla
fericita
intre
virtute
9i
intereslPe
de-o
parte,
munca
ne
aduce
satisfaclii
materiale,
generate
de
inteiesul
propriu'
Pe
de
altd
parte'
ne
PercePem
Efort
,ril"
ca
fiind
gi
in-slujba
unor
scoPuri
superioare,
fapt
ce
ne
incAntd
9i
ne
mul;umegte
intr-un
mod
aparte'
Am
gf,sit
calea
de
mijloc
intre
propriul
interes
9i
moralitate'
Vocafia
tuosformi
t.ttitra
muncii
in energie
9i
satisfacfie'
Ne
face
maibuni
cu
noi
iryine
9i
cu
ceilalfi.
Aceasta
este ade-
vdrata
cale
spre
prosperitate.
Astfel,
lucrurile
se
concreti-
zeazd.gi
devin
mai
trainice'
Este
graitoare
aici o
cunoscutd
parabola
despre
trei
meg-
teri.
intrlebali
la ce
anume
lucreazi,
primul
rdspunde
,,cio-
ftesc
in piatr1",
aI
doilea
sPune
,,zidesc",
insf,
cel
de-al
Este,
oare,
posibil
capitalismul
moral?
I
3l
treile4
,,construiesc
o
catedrald pentru slava
lui Dumnezeu."
Primii doi
bdrbali
au
slujbe,
al treilea, insi.,
are
o
chemare.
Pentru
acesta din urmd,
virtutea
9i
interesul propriu s-au
contopit i:n vocagie.T
Principiile
fizicii cuantice
ne invald
sd
nu mai
privim
realitatea
ca
fiind alcdtuitd din,,lucruri" separate,
delimitate
unele
de celelate.
Activitatea la nivel
subatomic este
gene-
rati
de
interacfiunea dintre potenfialele particulelor, nu
din-
ire
particulele
propriu-zise.
Lumea
este
deopotrivi
materie
gi
energie. Felul in
care o
percepem
este dat
de
conceptele
pe
care
le
folosim. Realitatea ia i:rfdfigarea materiei, inse
poate
,.a4iona
ca o energie. Ca
urmare
a
interacfluni]or
ce au
loc
trtre
aceste
particule
subatomice
i:r
continud
schimbare,
instrumentele noastre
gtiinfifice
disting
pAni
la 12 tipuri de
prticule.8
Din perspectiva
fizicii
newtoniene
9i
carteziene,
.ociste
insd
cu
adevfuat 1.2 astfel de
,,lucruri"?
DopI
cum
afirmi
Margaret
J.
\Alheatley,
,,CAnd
avem
:dea
face
cu
lucruri
distincte,
nu
este
necesar
si
alegem
unul
.in
derimentul
celorlalte. Esenfiald
este
relalia
creatd
intre
'doua
sau mai mult
elemente."9
it
.nip similar,
virtutea
gi
it
'Snteresul
propriu
sunt
in
egald
misurd inerente
acfiunilor
.;toastre.
Lrdivizii
9i
determindrile
lor
contextuale
fac, la
un
looment
dat,
sd
prevaleze una dintre
ele
-
fie virtutea,
ca
o
fonne
de
control
asupra interesului
propriu,
fie
propriul
::jrrteres,
ca
o
abatere de Ia virtute. Ar
fi
o
dovadd de
superfi-
i-cialitate
sd
gAndimin termenii
celor
doud. extreme, afirmand
:ei
o
acliune
este
fie
absolut
virtuoasi,
ftebazatd,
exclusiv
pe
propriul interes,
ignorAnd astfel
acea zoni de irntrepdtmn-
i.dere,
in
care
propriul
interes
este
,,considerat din
perspec-
-itiva
intregului."
,
Corsecinfele irr'
ti-p ale
acfiunilor
noastre
conferd o alti
perspectivd asupra zonei de
i:rtrepitrundere
dintre interesul
propriu
gi
virtute. Adesea,
decizii
luate
pentru avantaje pe
termen
scurt genereazd consecinle
negative pe termen
lung,
ianulAnd
beneficiile cAgtigate initial.
ln afaceri, de
pildd,
frauda
se poate dovedi profitabild pe
termen
scurt, dar,
I
:
t
i
i
"
in
timba
englezl,,,enlightened
self-interest"
(n'
tr')'
-
8/17/2019 Young - Capitalismul Moral - Pag 23-68
7/25
32
/ Capitalism moral
odatd
scoase la iveald,
af.ecteazd,
pe termen lung
sau
chiar
compromite
ireversibil
reialiile
cu ceilalli. Ori
de cAte
ori
ne
concentram asupra avantajelor
pe termen
scurt,
pierdem din
vedere
adevXratele
mize,
ciz6nd
victime
tiraniei
lui
,,Sau"
gi
uitAnd de geniui lui
,,9i".
Putem,
oare/
si-i
slujim
atat pe
Dumnezeu,
cAt
gi
pe
Mamona, ignorAnd invlfiturile
biblice?
Tradilia
cregtind
ne inva 5
sd
alegem intre
Dumnezeu
gi
Mamona
gi
sd
nu ne
cdutim
mAntuirea printre
cele
pim6n-
te9ti, ci printre cele
sfinte. Sf6nta
Evanghelie
dupd
Matei
atri-
buie
ispitei
diavolului
pldcerile
lumegti, ispitl
de
care
Iisus se
leapddi
spunAnd:
,,Nu
numai
cu
pAine
va
trdi
omul."10
Profefi
ai tuturor timpurilor i-au indemnat
pe
oameni
sd
nu
rAvneascd
la
cele
lumegti. MAntuirea
cere
infrAnarea
dorinlelor
trupegti. Avem,
ir:rsd, de
ales
doar
intre
Dumnezeu
gi
Mamona? Nu
putem,
oare,
trdi sub presiunea
competiliei
9i
sub influenla banilor,
definindu-ne
ir:rsd
agteptdri
cumpd-
tate care sd
ne
pdstreze echilibratd
viala
de zi
cu
zi?
Principiile Caux Round Table provin
dintr-o
tradilie
morald
ce
propovdduiegte
o
a treia
cale
-
lumeascd, dar
motivatd de
aspiratii
superioare.
Filosofi
precum Hegel
aratd cd normele morale
suntprodusul
minfi
urnane.
Ele nu
sunt
naturale ilr
sensul
in
care
fenomene precum
ploaia,
nin-
soarea
gi
gravitalia
sunt.
in acliunile pe care le intreprindem,
propria
noastrd
voinld
este cea care
stabilegte rolul acestor
norme morale
in
viata
noastrtr.
Morala
nu
se
poate concre-
tiza in afara
acliunilor noastre. Prin urmare,
capitalismui
moral
presupune
ca
oamenii
de afaceri
sd-9i
utilizeze
puterea
de decizie pentru a-gi
analiza
9i
echilibra propriile
porniri,
precum
ldcomia
9i
celelalte
tentafii.
Capitalismui
moral presuptrne o
zond
cAt
mai mare de
intrepdtrundere
intre virtute
gi
propriul
interes.
intr-adevar, dorinla
de
profit
este
justificatd,
atita
vreme
cAt
nu
degenereazd
in
individualism
gi
avarifie.
Este un
prin-
Este, oare,
posibil
capitalismul
moral?
I
33
dstu avut
in vedere
si
de
cdtre
lideri
Caux
Round Table,
i*ederik
Philips,
compania
Philips,
Olanda,
Ryuzaburo
[:.\u, director
executiv al
companiei Canon,
ori
Winston
&Ilin,
director
executiv
al Medtronic. AtAt filosoftil antic
Ir{encius,
cAt
si
filosoful scofian
Adam
Smith susfin cd
ii
umane
ii
este propriu un puternic siml
moral,
care,
t, ne
ridicd
deasupra
individualismului
primar.
,fai'Floeoftrl
9i
sociologul
german contemporan
Jtirgen
as remarcd
faptul cd trdim intr-o
sferd
a
,,facticitdfii",
il5
gi
obiectiv5,
ce
determind
stdrile
noastre
hzice,
totodatl
congtienfi
de o
sferd
a
,,normativitdfii",
de
conceptuale
si
lingvisticd.
Prin intermediul actiunilor
impunem
normativitatea asupra
facticitifii.i1
Capi-
moral
impune acelagi lucru: pentru
a
obline
profit,
noastre
trebuie
supuse
normelor.
l.€qitalismul
line
de lumea materiald. El
ne
oferd
mr1-loa-
i'de
trai.
Ne
inzestreazi
cu
instrumentele
necesare acestei
# a
simlurilor
9i
a rafiunii.
Capitalismul
moral nu
poate
intr-un
spafiu
determinat
exclusiv
de normele
reii-
&par.tinand
exclusiv acestei
lumi
a suferinlei
9i
pdcatului,
sfere a facticit5fii,
capitalismul
moral nu ne
poate
perfectiunea
spirituald, ci
doar eforhrl continuu de
ai* depegi
pornirile primare.
Capitaiismul
moral mizeazd
pe lafura noastrd
umand.
Ne cere sd
actir'f,m latura
ifuI
a
acestei lumi trecdtoare, ne cere si
ne folosim
vir-
pentru
a
ne
orienta
pasiunile. Capitalismul
moral
pre-
ca
dorinfa
de
profit
sd
fie
orientatd
de invdtdturile
9i
de inlelepciunea
religiei,
'futem
face acest
lucru?
:.
f,kce
da,
capitalismul
morai este posibil.
Dacd nu, restric-
-sale
nu
sunt
decAt rodul
unei
vanitdti
ingeldtoare, al
i retorici
sterpe
a
cucemiciei
laice.
Platon
si
Aristotei considerd
amAndoi
cd
intr-o lume a
tiilor
capacitatea
noastrd de decizie
trebuie sd
ne
pasiunile. Oamenii, aratd
Aristotel,
pot
obfine
-
8/17/2019 Young - Capitalismul Moral - Pag 23-68
8/25
34
I Capitalism moral
fericirea printr-o conduitd
moraid.
Iisus ii irndemna
pe
oameni sd
lase
de-o
parte
pomirile
egoiste,
pentru
a
putea
afunge
in
imperafia
Cerurilor.
In Lrdia, Buddha
elabora
o
complexd
teologie a
renunlarii
la dorinle
gi
pasiuni.
Con-
form
revelaliilor
lui
Mohamed
cuprinse
in
Coran,
PentrLl
a
cAgtiga
raiul
oamenii
trebuie si-9i
pdstreze
credinla
gi
sd ii
ajute pe
ceilal;i.
Principiile
de
viafd
stabilite
de
Allah resping
dorinfele
egoiste
9i
abuzul
de
putere.
Confucius distinge
intre cei
care
igi
stdpAnesc
instinctele
primare
gi
cei
care
nu
izbutesc
acest
lucru.
Pe cei
cu stdpAnire
de
sine
ii numegte
oameni
,,aleg7
sau
,,superiori .
Cei
subju-
gagi
de propriile
porniri
sunt
numifi
,,mdrunfi
sau
,,infe-
riori .
El
surprinde
astfel
aceastd
distincfie:
,,OmuI
superior nu
acfioneazi
contrar
virtufii nici micar
pentru o bucatd de
pAine .12
,,A
spus,
oare,
stipAnui
cd
virtutea
nu
ne e
la indemAnA?
DacI
ne dorim
virtutea, ea
ne
sti
irn
putinta .13
Astdzi,
nu
este necesar sd
fim
la fel
de
radicali
precum
Confucius.
Fird
indoiali,
existd cdi
de
mijloc
i:rtre
extreme.
in
noi
tofi,
binele
gi
rdul coexistd.
Nu
mult-dupd
ce Confucius
gi-a
fdcut
cunoscuti doctrina
despre potenlialul
constructiv
al
moralei,
chinezul
Fan
Li,
numit
gi
Tao
Zhu
Gong,
a elaborat
douf,sprezece
axiome ale
succesului
i:r
afaceri,
axiome
cunoscute
sub
numele
,,Prin-
cipiile
de afaceri
ale
lui
Tao l|.
Acesta
era convins cd prin-
cipiile
sale pot
schimba
viala celui
care
ie
urmeazd.
CAteva
secole, cele doudsprezece
principii
au fost
urmate de
citre
familii
de
afaceri
din
China.
Fizica
cuanticd
gi
teoria
haosului
ne
spun cd
ordinea
9i
struc-
fura
universului
nu
sunt
rezultatul unor reglementdri
gi
decizii
complexe.
L
schimb,
realitatea
umani
este
rezultatul
ac.tiunii
cdtorva
principii
9i
reguli
pe care, ca
indivizi
autonomi, le
aplicf,m
continuu
prin
exercif,ul
liberHFi
individuale.l5
Fiecare
dintre noi are
capacitatea
de
a
acliona
etic. Coryti-
inla
moralS, susfin
cu
tdrie
atdt
Mencius,
cAt
gi
Adam
Smith,
este
cea
care
definegte
natura
uman6.
Este,
oare,
posibil
capitalismul
moral? I
35
lntr-o mdsurd
mai micd
ori mai
mare, cu
tolii
avem
capa-
atea, probatd sau
nu,
de
a
ne
autoanaliza
comportamentul
de a-l
subordona propriei
voin;e.
Nu toate
acliunile
noas-
sunt instinctive,
nesupwe
regulilor
gi
neprevizute.
Rela-
cu
ceilalfi sunt
determinate
de
agteptirile
9i
idealurile
,
de
principii
9i
sentimente,
de propriul
nostru
c;uac-
E
vorba
de
ceea ce filosoful
antic
numegte
o
,,minte
tA .
incercdm,
pe
cAt
posibil,
si
prevedem
viitorul,
acrun
pentru
rezultatele
scontate
de
mAine. Putem
ftrrenii
trebuie
sd
invele sd
fie
buni. Nu
ne nagtem
buni,
ci
h-
cu
o
anumiti
capacitate
de
a
fi
buni.
Budigtii
nurnesc
l.-
neasta
capacitate
,,mintea
lui
Buddha
din
noi ,
ce
rimAne
pAna
in
clipa
in
care o congtientizd.m.
Conform
taois-
eliberarea minlii
de
gAnduri
este
calea revelirii
ade-
ri,
Tao,
ce
ne
di
abilitatea
de a acfiona corect.
La
i, Iisus
arati
cd
,,impfuefia
lui
Dumnezeu nu
va veni
chip vdzut. 16
i-
Contrar indemnurilor
de
a
ne
conforrna principiilor
,
Freud,
ir trataful
sdu
Angoasd
tn cioilizafie., aratl
cd
ierea
unei
societdfi
morale,
a
unei
,,civilizatii ,
in ter-
ii
sdi,
presupune reprimarea
instinctelor
gi
a pasiu-
'.17ln
opinia
sa,
aceastd
reprimare
sistematici
genereaza
jl.
C.t
toate
acestea, nu
putem
trei
in
afara sfeiei morale.
Un
'i-
.51o*
argument
e
dat
de
faptul
ci,
din
punct
de
vedere
emo-
'prnl,
suntem
dependengi
de
mediul
social in
care
ne
'
Opere'1,
Totem
gi
Tabu,
Moise
gi
Monoteismul,
Angoasd in
cioilizafie,
unei
iluzii, trad.
Leonard
Gavriliu, Ed.
gtiin$ficd,
Bucuregti,
tE
derutafi
de
emofii.
gi
de
false
judecAF,
insa
mecanismul
'f'gb.tru
psihologic
9i
moral
ne
menfine
pe
traseul propriilor
.-I9D1
(n.
fr.).
-
8/17/2019 Young - Capitalismul Moral - Pag 23-68
9/25
nagtem
gi
heim.
Avem
nevoie
de dragoste,
de
apreciere
9i
considera;ie,
lucruri
pe
care le
putem
obline doar
de la
semenii
no9tri.18 Morala
reflectd
preocuparea
fald
de ceilalfi,
specificd
mediului
social.
Etica
fine
de procesul
de
decizie
ce
include
interesele
celoriali.
Al doilea argument
pornegte de
la
sentimentul
de
neli-
nigte pe
care
il
resimflm
in
fala
realitdfii.
Ne inspdimantem
adesea,
mdrunli
in fala
unui
univers necmfdtor.
Nu
lumea
materiald
este
cea
in
care
ne
gisim adevdrata linigte
a
mintii
gi
tihna ldunkici.
Cine sunt
cei
care ar
putea
construi
un
capitalism
moral?
$a remarcat
cd,ln acFunile
lor,
oamenii
sunt
determinali
de mai multe
tipuri
de
motivafii
morale. Psihologul
Lawrence
Kohlberg,
de
la Universitatea
Harvard,
considErd
cd
dezvoltarea
moraltr
se
desfigoard
intr-o
serie
de
etape.19
in
prima
etapd,
indivizii
i:rcearcf,
sd
evite
pedeapsa
giiub-
ordonarea fald
de
autoritate.
in a
doua
etipd,
caiacterizatd
de o capacitate morali
superioard, indivizii
igi
calculeazd
acfiunile pentru a-9i indeplini
nevoile
personale gi,
ocazio-
nal,
pe ale
altora.
Etapa
a
treia presupune un
comportament
ce
ii mullumegte
9i
ii ajutl pe
ceilalgi,
conformAndu-se
stereotipurilor sociale.
in cea de-a
patra
etapd, indivizii
aclioneazd
din dorinla de
a
menfine ordinea
sociald,
inde-
plinindu-gi datoriile
gi respect6nd
normele
legale.
in
cea
de-a cincea,
ei
i9i
reclami drepturile
acordate de
societate,
utilizAnd contractul
pentru
a-9i
stabili drepturile
gi
obligafi-
ile.
in
cel din urmd stadiu, al
gaselea,
aclionim
determinali
de propria
noasfri
congtiinld,
in acord
cu
propriile
principii
etice, conform
rigorilor
logicii
gi
criteriilor universalitefii
9i
consistenlei.
Conform
tipologiei 1ui
Kohlberg,
cea de-a
gasea
etapi
e
definita de
interesul
propriu
ce
line
cont
de
o
sumedenie
de
nevoi
9i
preocupiri
ale
celorlalgi
indivizi.
Un
capitalisr,
Este, oare,
posibil
capitalismul moral?
I
37
moral perfect
presupune
luarea
unor
decizii
in
conformitate
skictd
cu
cea de-a
gasea
etaptr
a
lui
Kohlberg.
Robert
J.
Spiltzer, iezuit
9i
doctor
in
filosofie,
propune o
ierarhie
similard, conform
ctrreia
caracterul
urnan e
caracte-
rizat
de patru
tipuri de
dorinle sau
motivalii.
Primul stadiu
n,oral
presupune recompensarea
imediatd,
ce
se
traduce
g'rin
acfiuni
menite
sd
maximizeze
pidcerea si
sd
minimizeze
srferinfa.
Urmeazd etapa
reaiizdrii egoului, ce
constd
in pro-
Erovarea
sinelui
gi
in dorinla de
a-i depigi
pe
ceilalfi. La
cel
de.al treilea
nivel,
acliunile
noastre depdgesc
sfera
sinelui,
aFdand
la
principii preflrn
dreptatea,
iubirea
9i
interesul
smun. Aici,
bundtatea
devine
un scop
ir
sine,
fdcAnd
posi-
toile
reprezentarea
gi
conducerea
celorlalti.i
stadiul
cel
mai
&ralt, heim
condugi
de idealuri si iubire,
bunXtatea
devenind
wl
mod
de via1d.2o
Unde
sunt, tofugi,
de
gdsit cei
de
care
are
nevoie
capita-
.krul
moral,
acei
oameni
situali,
in
termenii
lui
Kohlberg
Fi
iryuer,la
cel
mai inalt stadiu
al dezvoltirii
morale,
capabili
.s[
formuleze
gi
sd aplice
judecdli
etice?
:,
Figwa
L.2ilwheazd moduli:r care
principiile
etice funcfio-
'ieazA
la
nivelul individului.
Ea
ne
este
utild
pentru
a
inleiege
.'mr
anrune
capacitatea
de
a
acfona
moral
poate determina
..,pgitalismul.
.:
Eg*
redd
modul
in
care
filosofii
moralei
descriu
dina-
lceca
acFunilor umane.
in
vArftri
piramidei
se
afld
ceea
ce
i'Iffiermas
numegte
sfera
,,normativitdfli ,
a
g6ndirii
abstracte,
:G
Fne
de constiinla
umand.
'.
S{era
acliunii,
aEa-zisd.a
,,facticitdfi ,
e
plasatd
la baza
pira-
;:
'ddei.
Obiectivui
moralei
este
de a
impune nivelului acfiu-
1.
l.:Ffu
lelurile
Si
idealurile
definite
la nivelul sferei
abstracte
a
ljxrrmativitdfii.
Putereavoinleiumane
gi
capacitatea
de a
decide
iffirsformd
lelurile
gi
idealurile
din simple
congtientizdri
'&,qterioare
in acliuni
concrete
ale
vielii
de
zi
cu
zi.
-
8/17/2019 Young - Capitalismul Moral - Pag 23-68
10/25
5
TJ
(g
-o
o
o)
o
ll.
talism
moral
lndividulmoral
Consiientizare
Este,
oare,
posibil capitalismul moral?
I 39
Cel
mai inalt grad de abstracttzare
iluskat in
figurd
presupune
o conttientizare
a
viefii
9i
a
existenlei
greu de
*rrprins
in concepte.
Este un
nivel
ir
care
sunt
reunite
con-
cpFile
budismului, taoismului,
ale
lui Adam Smith
gi
ale
lui
LGncius,
9i
chiar
referirile lui Iisus
la nevdzuta
impirdfie a
Cerurilor.
Este
vorba
despre
ceea ce Smith
gi
Mencius
Elumesc
,,sim
moral". Rugdciunea
9i
meditafia sunt calea
€etre
acest
nivel.
O
,,congtiinfA
Zen"
define
acest
,,simf
cnoral".
La un
nivel mai
scdzut de
abstracttzare,
cel
al
conceptelor,
*gdsim
inviliturile religioase.
Acestea sr.rnt
viziuni
care
ne
r-orbesc
despre rostr.rl lumii
gi
despre
menirea noastrd in
riafa.
Ele ne
sunt
accesibile prin
reflecfie, educafie, cdrfi,
prin
inlelepciunea
celorlalfi.
Urmdtoarele
niveluri
angajeazd.
lumea
material5.
Cel
iieal
treilea
nivel
de
sus
in
jos
definegte
identitatea
morali a
ird,ividului,
datd de virtuliie anhenate
de comportamentul
nmtru.
in
aceasti
etapd,
experienla
de
via 6
9i
obiceiurile
pe
care
le deprindem pun in
joc
anumite
virtuli ce
acfioneazd in
coi
in chip spontan,
fdrd a implica din partea
noastrd
o
interogare
a propriilor decizii
9i
motivafii.
Este
stadiul celui
de-,al
pltrulea set
al bunelor motivafii descris
de
cdtre
Spitzer.
ln termenii
lui
Confucius,
acesta este
locul
ir care
oamenii
sunt
impdrtiti
in
,,superiori"
si
,,inferiori".
La acest
nivel, deciziile pe care
Ie ludm
ne pun adesea in
situafii
conIlictuale. ConstrAngerile
venite din partea celor-
lalF, care
doresc
sd
ne
conformS.m
propriilor
lor valori
gi
rlorinfe,
presiunea psihicd
venitd
din
partea
supraeului ori
dinspre
principiile morale
inculcate de cdtre pdrinli
sau de
dtre
societate,
precum
;i
conflictul
dintre
virtuli
gi
tentalia
avantajului
imediat i^pi.g cdtre o conciliere
inlre caracter
9i
credinlele
religioase.
Cultivarea
capacitilii
de autocontrol,
ciutarea
de
mentori,
deprinderea
unor obiceiuri slndtoase
sunt
cdi ce
ne ajutd
sd
gestiond.m
astfel de conflicte.
Mai
departe,
cobor6nd
la
cei
de-al patruiea
nivei,
ajun-
gem
la
etapa
i:r
care ne
stabilim
obiectivele
si
interesele. Aici,
-
8/17/2019 Young - Capitalismul Moral - Pag 23-68
11/25
40
I
Capitalism
moral
curajul gi
inlelepciunea
practice,
mentorii
gi
invdldtorii
ne
sunt de
nelipsit.
Este
importantl
aici
crearea
unui
echilibru
intre
extreme, i:rtre
comportamenhrl
pur
virfuos gi
interesul
propriu
primar,
adicd realizarea
a ceea
ce
nrunearn
mai
sus
,,interes
propriu
considerat
din
perspectiva
intregului .
La
acest
nivel ilr
care
ne
rdspundem
oportunitdgilor
viefii,
devine
relevantd
ierarhia
etapelor
dezvolttrrii morale
defi-
nitd
de
Kohlberg. Intrebarea
care
se pune aici
este: in
mo-
menful
in
care
ne
stabilim
obiectivele
optdm, oare, pentru
preocupdrile
inguste
gi
egoiste
specifice
primului
stagiu ai
dezvoltdrii
morale sau
pentru
scopuri
mai iralte,
ca
binele
gi
dreptatea
universale?
Psihologul
american Abraham
Maslow ne
oferd o
teorie
general
acceptatd
a
obiectivelor
duptr
care aclioneazd
indi-
vizii.
El
distinge ilrtre valorile
indivizilor
preocupafi
de
nevoi
primare
9i
valorile
celor
determinaF
de
leluri
supe-
rioare.21
Conform
teoriei
lui
Maslow,
deciziile
orientate
cdtre
nevoile
primare
pun in
joc
aga-numitele
vaiori
,,ale
defi-
cienfei
sau
valori,,D .
Scopul indivizilor
motivali
de
aceste
r.'alori
este de a
soluliona nigte
deficienle
pe care le
resimt
in
viala
lor. Acegtia
aclioneazd i*p*Ei
de neincrederea
in
ei
iryigi,
de anxietate,
de
deznddejde,
de
plictis, de incapaci-
tatea
de
a
se
bucura
de
viafd,
de
sentimente
de rugine
si
autoinvinuire,
de
sentimentul de
degerticiune
ori
de
lipsa
de identitate.D
Pentru a
se convinge
pe
ei
ingigi
cd
,,sunt
cineva ,
ei sunt intr-o
continud
goani dupd putere.
Cei
aie
cdror
scopuri
urmdresc remedierea
unor
deficienfe
tind
si
ii
considere
pe
ceilalli
drept
simple
instrumente,
o
sursd
de
bani,
de
hrand,
de
siguranti. OrientAndu-se
exciusiv
cdtre
solufionarea
propriilor
deficienfe,
ei
rateazd,
dimensiunea
reciprocitdlii
in relafiile lor
sociale.
Un sistem
capitalist
dominat
de
astfel de
indivizi
moti-
vafi
doar
de
remedierea
propriilor
deficienle
ar fi
total
nesa-
tisfEcdtor.
Am
avea
de a
face
flr
ceea
ce
Thomas
Hobbes
definea
drept
o
umanitate
situati in
afara normelor
sociale
Este,
oare,
posibil capitalismul
moral? I 4l
;rsnvgnfionale,
intr-un
loc in care
viala
ar
fi
,,solitard,
sdracd,
;&srportabild,
brutald
9i
scurti. B
i
Cei animafi
de
leluri
superioare,
motivafi
de ceea ce
*{aslon'
numegte
valori
ale
,,bunei
stdri
sau
valori
,,8 ,
pmiresc
in acliunile
lor
,,dreptatea,
desdvArgirea,
corectitu-
*Enea,
realizarea
de
sine, ordinea, onestitatea,
autenticitatea,
furrr.uselea, inleleasd
i::r
sensul de
perfecliune
9i
implinire,
fllql*5tatea,
{a,tia,
adevtrrul, independenla
(starea-de-a-nu-
Hrss
-nsr.ie-de-nimeni-in-afard-de-tine-insuti-pentru-a-fi-
$krqtsuti)z+
sr
hpe
Maslow,
indivizii
motivafi
de scopurile
,,8
cautd
Htindtatea,
bucuria
de
viatd,
chibzuinla
si
linistea
sufle-
;kcA,
avAnd
incredere
ir
capacitatea
lor de
a
face fald
pro-
.ffirynelor,
stdrilor
de
tensiune
9i
de
anxietate.2s
Atunci
cand
'pIst
pugi
str
ia
decizii
in
condifiiie
presiunilor
pielei,
cei
ffiuortati
de
valorile
,,8
vor
fi in
mai mare
mdsurd
capabili
$q
fra
in
vedere
consecinfele
pe
termen
lung
ale
deciziilor
raporturile
benefice
pentru
toate
pirtile
9i
principii ca
9i
integritatea.
Ei
nu
se
vor
abate
de
ia cuvAntul
dat.
s
vor
abline
de la
acte
nesdbuite.
i:
Pentru
a
ne
atinge
obiectivele stabilite,
ne
angajdm
abili-
si
ne
dezvoltdm
competenfele
pe care
ceilal;i le
tr
de la noi.
Aici ne
sunt
necesare
educatia,
instruirea
sF€rienta.
Este
important,
in
acelagi timp,
sd
fim
con-
f#ffislti
de
aptitudinile
noastre,
astfel
incAt
sd
nu
ne
cu]tivdm
inderi
contrare firii
noastre.
lnstmmente de
evaluare
ictr,
precum lndicatorul Myers-Briggs
al
tipurilor
de
ltate*,
ne
sunt
utile
pentru
a
ne orienta
cdtre
acele
'
in tlmba
englez5,,,not-needing-other-than-itself-in-order-to-be-
(n.
tr.).
-
lndicatorul
Myers-Briggs
al tipurilor psihologice
MB$
este un
furument
de
evaiuare
psihologiia.
Pomind de
la
teoria lui
CarI
F*av
Jung,
americancele Katharine
Cook
Briggs
(1875[3]-1968)
si
-@ca
-v
Isabel Briggs
Myers
(1897-1980)
au dezvoltat
un
chestionar
ffisrcrrretric
ce
distinge 16
tipuri psihologice
in
functie de
patru
,,diho-
lfuii-:
o
dihotomie
intre
doutr tipuri
de
atitudine,
extravertit-inhovertif
-
8/17/2019 Young - Capitalismul Moral - Pag 23-68
12/25
42 i
Capitalism
moral
domenii de activitate in
care
putem
avea
succes
gi
in
care
glsim
cel
mai bun
echilibru
inlre
ceea
ce
suntem
9i
aspirafi-
ile
noastre.
Odatd
ce
ne-am
stabilit obiectivele gi
competenfele
dez-
voltate
ne
aduc
in pozilia de
a ni le atinge,
acfiondm
9i
ne
apreciem rezultatele. Atunci
cAnd
realizdrile
corespund
lelu-
rilor
noastre, spunem ci
ne-am
gdsit vocafia.
Agadar,
de
vreme
ce
oamenii pot,
intr-adevir,
sI
acfio-
neze conform
,,interesului
propriu considerat
din perspec-
tiva
intregului", suntem
indreptafili
sd
pretindem
un
astfel
de
comportament
de la
tot
mai mulf,
oameni
de
afaceri.
in
definitiv
caiitatea
idealurilor
pe care
un
individ,
o comuni-
tate
ori
o
companie
le
ageazi
in v6rful ierarhiei
lor
de valori
determini in
chip
esengiai caiitatea
viefii
acelui
individ,
a
acelei
comunitifi ori
a
acelei
companii.
Daci
i:rfelegem
ctun
anrune
ar
putea oamenii
include
gi
crun anrune includ
efectiv
principiile
morale
in
deciziile
lo1,
intrezirim
un rispuns Ia
intrebarea
privitoare
la
posibili-
tatea
capitalismului moral. Pe
scurt, rdspunsul
afirmativ
la
aceastd intrebare
presupune
irstruirea
indivizilor
gi
culti-
varea
capacitdlii
lor
de a lua
decizii morale.
Capitalismul
devine morai in mdsura i:r
care
regulile
sale
sunt
stabilite
de
cei care au
capacitatea de
a lua
decizii
morale.
Alegind
calea
morali
Moralitatea
este
datl
de
decizia
absoiut
personali
a
unui
individ
de
a
alege
ceea
ce
este
corect.
A
acfiona
etic este
atdt
un
act de
culturd,
cAt;i
o
probd
a
capacitdlii
de reprezentare
gi
conducere.
Capitalismul
moral
nu
este
altceva
decdt
o
doui dihotomii intre
patru
tipuri
funcfionale,
gandire-simgire,
respec-
tiv, senzafie-intuifie; gi
o ultima intre
doul
stiluri
de
viali (,,lifestyie,,),
judecare-percep;ie.
Aceasttr
ultime distinclie
nu
se regtrsegte
in
ieoria
anterioari
jungiani,
care clasificd
astfel
doar
opt
tipuri
psihologice.
Vezi
9i
C.G.
iung,
Tipuri psihologice,
trad. Viorica
Nigcov
Ed.
Humanitas,
Bucuregti, 7997
(n.
tr.).
Este,
oare,
posibil capitalismul nzoral?
I 43
,$
de
cultura
a
procesului de decizie, creati
gi
susfinutd
i,Se
catre
indivizi
care
acfioneazd
conform
unor principii,
f,]qdiferent
de
pozilia
pe
care o
defin
intr-un
sistem
ierarhic.
tt"
T
refleclie
si dialog,
prin
meditalie
sau
rugdciune,
fie-
ibue
dintre
noi
poate inlelege
mai
bine
ce
este
viala
gi
igi
i',eoate
formula
mai limpede viziunea
despre
rostul
nostru,
}*erpre
ceea
ce suntem
9i
ceea ce
trebuie sd
fim.
Aqa
cum
'iiFeH Confucius gi
dupi
cum admite
Adam
Smith, simful
.
gi
capacitatea de
a
decide
gi
de
a acliona
moral
ne
sunt
ifuindemAni.
Fiecare dintre
noi
poate
fi ur
lider
al
capitalis-
i,
jlui
moral.
ir,
Consider,
insd,
ci
este
gregit
sd
pretindem
vreunui indi-
;T'ii
sa
atingd
perfecfiunea. Nu suntem,
totugi, decAt
oameni.
'fi,Cam
si
Eva,
ne spune
Geneza, au
fost alungali
din gridina
iF*ienului
nu
doar
pentru
ci
au mAncat din
fructele interzise
,i; u.opu.ului
cunoagterii, ci
gi
pentru
cd, astfel,
ar
fi
putut
r1
r
tpinca
si din
fructele
pomului
viefii,
devenind
nemuritori,
,;gemeni Domnului.
La rAndu-i, Icar
gi-a
gdsit moartea
zbu-
iar3
d prea
aproape
de soare,
a cdrui
cdlduri
i-a
distrus aripile
'FE
c;ue
le
megtegugise
lipindu-le cu cear6. Povestea
cregtind
;t
mitul
grec ne
spun un acelagi adevAr: ambifiils
umane
tre-
Erde
sd
tjnd
de aceasti lume.
Aincerca mai
mult, inseamni
a
:isca
sd cldem in idolafrie,
inlocuindu-l
pe
Dumnezeu
cu
ilrrzi3
unei
perfectiuni
runane.
Apretinde
oamenilor sd
trS.iascd
mAnafi exclusiv de
rigo-
rile unei viefi
virtuoase
ar
fi
o
nesdbuinfd.
O
astfel
de
cale
nu
:,r
fi decdt o
formi
de sminteald.
Experienlele
guvemirilor
ieocratice
nu
sunt
deloc
incurajatoare.
SA
ne
gAndim
ia
pro-
iectele
politice
ale
lui
Savonarola
la Florenla,
ale lui
Calvin la
Geneva,
ale lui
Robespierre
in Franfa
ori
Lenin
in
Rusia,
ale
grup[rilor
ayatolahilor din
Iran
sau
ale
lui
Pol Pot in
Cambodgia.
Tentativele
de
a
guverrra
in
numele unei virtuti
absoiute
au
ldsat in
urmi
moarte
9i
suferinti.
in
schimb,
putem
cere de
la
oameni
raliunea
gi
caracterul
care
si o susfin5, necesare pentru a
echilibra
tensiunea
care
se
nagte
i:r
acea zond,
a
intersecliei
dintre virtute
gi interesul
-
8/17/2019 Young - Capitalismul Moral - Pag 23-68
13/25
44
/
Capitalism moral
propriu,
acea
sferd
a
,,interesului
propriu
considerat
din
perspectiva
irltre
gului"
.
Globalizare:
promovarea
culturii egoismului
9i
llcomiei
Pentru
mulfi
dintre
noi, pasiunile
gi
interesele
sunt
mai
puternice decAt valorile
morale
care
ne
anime.26
Nu
toF
cei
care merg
la
slujba de duminicd
vor
fi
izbevili
in
Ziua
Judecdlii
de
Apoi.
Ritmul
rapid in
care se genereazd
bund-
stare,
precum
9i
accesul
facil ia
confort
al
clasei
mijlocii
pun
capitalismul
modem in fala unor provocdri morale.
Prin
globaliale este
promovattr
o
culturd
ce
descurajeazd opfiu-
nile individuale
9i
colective
fa tr de
,,interesul
propriu
con-
siderat
din perspectiva intregului".
Apetenla pentru consum a
ntrscut
o culturd globaid
a
,,adolescentismului"
ce
stimuleazd
lXcomia.27
Cregterea
uriagd
a
capacitdtii
de
producfie
face
ca,
mai mult
ca oricAnd,
omul
contemporan
sd
fie determinat
de dorinla de
a
poseda,
nu
de idealuri.
,,Adolescentismul"
este
un
fenomen
modern
ce caracteri-
zeaz6
o categorie
aparte
a
clasei
mijlocii. inainte
de
anii
'50,
omenirea
nu
a
cunoscut
reprezentanfi
autentici ai
,,adoles-
centismului",
precum
James
Dean,
,,rebelul
fdrd
cauzd",
Elvis Presley, The Beatles
gi,
in
zilele noastre, Bribrey
Spears.
Odati
cu
globalizarea, aceastd culture
americantr
,,ado-
lescentistd" a indiferentei,
a
consurnului
nestdvilit
gi
a
lipsei
de
responsabiliteli
molipsegte firtreaga
lume.
Promovarea
prin
MTV a
cuiturii
rap
in
Coreea
de
Sud,
succesul
lui
Britne,v,
imitati de tinerele
din
sud-eshrl
Asiei,
desenele
de
tip graffiti
inspirate din
mesajele
tinerilor
afro-americani
irscripFonate
in stafile
de
metrou
din
New York
sunt
serlne
ale acestui fenomen
al globalizdrii.
Pretutindeni,
autoritatea
parentald
igi
slibegte
influenla.
Exceptia
fac
strAns unitele
comunitdgi
religioase
ale
mor-
monilot grupuriie fundamentaliste
islamice,
protestante
gi
Este,
oare,
posibil
capitalismul
moral?
I
45
offiaice,
care
cautd
sd
se
izoleze
de
tendintele
I'remurilor
igrodeme.
,,
g'i1tu'1g
gi
maturitate,
e caractertzat
de tentafia
de
a
cheltui
;srqerat,
in
scopul
satisfacerii
nevoii
de
identitate,
pentru
a
enplra
haine,
incdifaminte,
muzicd
9i
alte
produse
ce ser-
'4,uesc
acestei
nevoi.
Adolescenlii
evitd
responsabiiitdfle,
cdu-
'
sd
amAne
cAt
mai
mult posibil
starea
de adult. Ei
Ls-i
;1.4q*tr.ti"rc
o culturd
a
adepgiltr,
in
care constrAngerile
pre-
ti;:."
t@{:se
de
actiunile
9i
responsabilitdgile
morale declangeazd
'.Gta
si
aversiune.
r,
.{mericanii
atragi
in
rAndurile
,,adolescentismuiui"
au
incm
vArste tot mai
ridicate.
Cei
ajungi
azi
la
maturitate,
S*tt
copii
ndscuf
in
acei ani
'50
de explozie
a
nataiitelii,
F*,
menfinut tendinlele comportamentai-e,,adolescen-
mte", cit6nd in
jurul
ior
spaliul cultural
gi
resursele
econo-
S*
de
care
au nevoie
pentru
a
evita responsabilitetile
de
tadult.
In
afaceri
si
aiurea, ei
igi folosesc
cariereie
nu pentru
-r*+&
aiuta
pe
ceilalF, ci
exclusiv
in
scop
personal, orientali
s
propriile
deficienle
de
identitate.
$i-
Cteci licomia a fost dintotdeauna
resPonsabild
pentru
p.esele puterii economice,
acliunile
imorale
ale
Enron
gi
",5H*CdCom
precum
gi
celelalte
abuzuri
recente
din
zona
:il#-ss,titiilrr
in baloane speculative*
din
domeniile
online
si
l@lecomunicafii
au luat
ampioare
in acest
spaliu
culturai
i:
j,l-_=-
i'
'Baloanele
speculative
(in
englezd.
.,specuJative
bubbles")
sunt
evoluFei si
a crizelor pielelor,
identificarea
factorilor de
risc
tarrzactiile
de pe
piald,
raflonalitatea
comPortamentului
economic,
r€cful
globaliztrrii
asupra pielelor
tranzacfiilor,
rolul
factorilor
i,
precum
9i
rolul eticii,
al
normelor sociale
9i
ai
valorilor
cul-
in
deciziile participanlilor
la
tranzacfiiie
de pe piafd. Cu
sens
se
mai
folosesc
termenii
economic
bubble,
financinl
bubble,
t
hhble,
price bubble, speutlatioe
manin
(n
,
tr.)
.
-
8/17/2019 Young - Capitalismul Moral - Pag 23-68
14/25
italism
moral
american
al
,,adolescentismuiuT"
ce
a
urmat
anilor
'50.
Acest
tip
de
culturd,
a decadenlei
si
egoismului,
i-a produs
Pe
Ken
Lay-,
]effrey
Skilling..,
Andy
Fastow***,
Bemie Ebbers'***,
dar
gi
pe
acei
investitori
atragi
de
promisiunea
profiturilor
neiimitate.
Daci,
intr-adevdr,
dorinla
de posesie
este
ceea ce ne
deti-
negte
in
primul
rdnd
in
ziua
de
azi,
alunci
nu
vom
considera
niciodatd
cd
avem
ia dispozifie
destui bani
in
portofele
9i
destule
linii
de
credit.
Valorile
noastre
morale
ar
fi
puse
in
slujba
vilelului
de
aur*****
al
consumului
nestivilit.
Acest
gen
de
prosperitate
ne indepdrteazd
de
Dumnezeu
;i
ne
in-
dreaptd
citre
Mamona.
Aceastd
tendinle
culfi$ald face ca
-
Kerrneth
Lee
,,Ken"
Lay
(7942-2006)
a fost
un
om de
afaceri
american
ce a
delinut
un
rol important
in
scandalul
de
corupgie
care
a
,ius
la disparifia
Enron Corporation.
De
la
debutul
scandaiului, in
2001,
Lay
gi
huon
au devenit
nume
asociate
abuzului corporatist
gi
frudei
financiare
(n. tr.).
'.
Jeffrey
Keith
,,]eff"
Skilling
(niscut in
1953)
a fost directorul
executiv
al
companiei
Enron in
perioada
scandalului
din 2001. A fost
acuzat
gi,
in
2006, gdsit
vinovat
de
numeroase
ilegalitdfi
legate de
colapsul
Enron.
A
fost
condamnat
Ia24
de
ani
de inchisoare
(n'
tr.).
'.-
Andrew Stuart
-Anciy"
Fasiow
(ndscut
in
1961) a fost
direc-
torui
financiar
al Eruon pAna
in
2001,
moment i.n
care U'S.
Securities
and
Exchange
Commision a
deschis
o
investiga$e a
activitilii
sale.
A fost
unul dintre personajele-cheie
din
spatele
complexei
maginirii
financiar-contabile
ce a determinat
falimentui
companiei.
A fost
con-
damnat
la
o
pedeapsi
de
6
ani
de
inchisoare
(n.
tr.).
'...
Bernard
John
,,Bernie"
Ebbers
(ndscut
in
194L in
Canada)
este
co-fondatorul
gi
unul dintre directorii
executivi
ai
companiei
de teleco-
municalii
WorldCom. A
fost
implicat
in
falsificarea
raportului
finan-
ciar al companiei,
acfiune
ce
a determinat
pierderi
de
11
miliarde
de
dolari pentru
investitori.
in
2005,
a
fost gdsit
vinovat
de
ceea
ce
se
consideri
a
fi cel
mai mare
scandal
financiar din
istoria
S.U.A.
A fost
condamnat
la 25
de
ani
de
inchisoare
ln.
tr.),
..-..
Tiimitere
la
vilelul
de
aur
Pe
care
l-au construit
israelilii
in
agteptarea
lui Moise, plecat
pe muntele
Sinai
pentru
a aduce
tablele cu
cele
zece porunci.
Vilelul de
aur a
devenit
simbolul picatului idolatriei
si
al
iubirii
de avere.
V-ezi
Ie9.
32
(n.
tr.).
Este,
oare,
posibil
capitalismul
moral?
I
47
ii
d.e
afaceri
si
prefere
valorilor
morale
9i
interesului
luminat
rdspiata
imediatd
a plScerilor
primare'
Concluzie
*.,,,
kovocarea
caPitalismului
moral este,
aqadar,
aceea
de
a
ffi
indeparta
procesul
de
creare
a bunastirii
de
la dimensi-
;,ffi*
comporaamenhrlui
primitiv
9i
de
a-l
aProPia
de
sfera
$[Wi.ttitoimorale.
Capitolul
2
tncepe
tocrnai
cu o
discufie
fi*ryt.
mod.ul
in
care
valorile'morale
Pun
i:r migcare
diferite
,iike
de capitalism.
Note:
i;it:
|1,@3
Lgcf,aet
porter,
The Competitive
Advantage
of
Natiors
(New York:
i::,
Free
Press, 1990),
42.
i,'i1ffi]u.ur"t
Colliru,
Built
to last,
coautor
-
]erry
I.
Forras
(New
York:
" lu'"
ffatpetCollins,
20021; Good
to
Great
(New
York:
HarperCollins,
i,
al1)
iip
l"it"
p.
Kotter
9i
james
L.
Heskett,
Corporate
Culture
and
P rfonnance
,
:
tNew
York Free
Press,
1992).
i64
Si-or,
Webley
9i
Elise More,
Does
Business
Ethics
PayT
Ethics and
I
Firuncinl
Performance,
(Londra: Institute for
Business
Ethics,
2003)'
::
,
1998).
i
*)
tt oo,ur
Reid, Essays
on the
lntellecttnl
Powers
of
Mnn,
(Cambridge:
i
lr{IT
Press,
7969);
Essays
on
the
Actiae
Powers
of
the
Human
Mind,
(Cambridge:
MIT
Press,
1969)'
,,'
fl
Citt",
oare,
nu
9i-ar
dori
ca:
,,dincolo
de
satisfacfia
muncii
bine
ficute
sd
resimti
bucuria
de
a
da
9i
de
a
impdrtigi
cu ceilaifi,
in
nevoia de a
scipa
de
sin-
guritate
9i
de iluzia
ambi;iilor
personale.
Este satisfacfa
nis-
cuti
din
eforhrl
individual
Pus
in
slujba
comunitafii,
in slujba
unei
cauze
comune.
Acest
lucru
nu inseamnf
a fugi
de
sine, ci
o
implinire
de
sine."
Acestea
sunt
cuvintele
cu care
Francis
Biddle
vorbea
despre
munca
sa
priiejuitd
de
proiectul
politic
Nezu
DeaI
alpreydintelui
-
8/17/2019 Young - Capitalismul Moral - Pag 23-68
15/25
talism
moral
Roosevelt
ce
urmirea
sd menlinl
activitatea
bdncilor, sd
ridice
prelurile
pentru
produsele
fermierilor
9i
si.
creascd
nivelul
de
angajare
al
muncitorilor
din
fabrici.
Arthur
M.
Schlesinger,
]r',
T\rc
Coming
of
the Nelcu
Deal
(Cambridge:
Houghton
Mifflin,
1959),79.
(8)
Margaret
].
Wheatley,
Leadership
and
tlrc
Nezu Physics
(Sar
Francisco:
Berrett-Koehler,
1999),
35.
(9)
Ibid.,35-36.
(10) Mat.4:4.
(11)
]iugen
Habermas,
Betzuem
Fact
and
Norm, trad.
Wliiam
Rehg
(Cambridge: MIT
Press,
7996);
A
Tluory of
Communicatiae
Actiott'
trad.
Thomas
McCarthy
(Boston:
Beacon
Press, 1984-1982).
(12)
,,Analects",
cartea
a
fV-a, cap.
V
3,inTlrc
Chinese
Classics,
tradu-
cere
James
l*gg"
(Hong
Kong:
Hong
Kong
University
Press,
1960)'
(13)
Ibid.,
cartea
a
VII-a,
cap.
X)O(.
(14)
Wee
chou
Hou, The
lnspirations
of
Tao
Zhu
Gong
(Singapore:
Prentice
Hall,
2001).
Dupd
o carierd
in politicb,
Tao Zhu
Cong
a
devenit
un
prosper
om
de afaceri.
El
i9i datoreazi
succesul
prin-
cipiilor
sale,
care
l-au
ajutat
in
relaliile cu
ceilalri,
cagtigandu-le
i:rcrederea.
Principiile
lui Tao sunt
:
1. Buna
cunoagtere
a naturii umane
dI
treinicie
amliei
noastre'
2.
Respectul
fald de oameni
asigurX
bune relatii
cu ceilalfi
9i
prosPeritate'
3.
A
renunla
la
traditii
de
dragul
noului, duce
afacerile
la
pier-
zarie.
4. Un
produs
bine
promovat
va
atrage
mulli
clienfi'
5.
Ezitirile
gi
indeciziile
nu duc
la
nimic.
6.
Munca
sus$nuti,
insolitd
de precaufie,
sporegte cAgtigurile'
7.
Omul
potrivit
pentru
slujba
potrivittr
va
fi un
partener
de
incredere,
Pe
care te
Poli
bizui.
8.
Elocvenla
este
atAt o cale
de
a- i
atrage
norocul,
cAt
9i
una
de
a-i
lumina
pe oameni.
9.
TArguiala
pentru
orice
mdrunlig
nu
reduce
neapirat
chei-
tuiala.
10.
Negufltorul
iscusit
e
cel
care
gtie
sd
vAndX
9i
sd
cumpere
la
momenhrl
Potrivit.
11.
Prietenia
9i
increderea
vin
odatd
cu
disciplina
9i
rigoarea'
12.
Contextul
e cel care
hotdrigte
cAnd
sd cerem
mai
mult
Fi
cAnd str
ceddm.
Este,
oare,
posibil
capitalismul
moral?
I
49
x{;a;garet
}.
Wheatle,v,
Leadership
and
the
Nrus
Pltysics,
(San
:
F=-nci-"ret
BelI,
The
Cultural
Contradictions
of
Capitalisru
(Nerv York:
)
S+ic
Bokks,
1'978);
ioseph
Lash,
The
Cttlture o/ Narclsisrit
(New'
Ycrr
k:
w.w.
Norton,
1978)
;
Robert
Bork,
slouchin
g
Tor.tt ar d s G
omor
r ah
llie".n-\brk:
Regan
Books,
1995).
-
8/17/2019 Young - Capitalismul Moral - Pag 23-68
16/25
CAPITOLUL
2
Forme
ale
capitalismului
Allnh
este Cel care
n creat
cerurile
gi
pdmhntul
9i
a
pogorAt din
cer
apa, cLt care scoate
pentru
ttoi
din roade
mijloc de
aiefuire.
EI
a
sltplts
pentru
aoi
cordbiile
cnre
plutesc
pe tnre, Ia
poruncn Sa,
gi
a
ntpus pentru
aoi
rfutrile.
$i
a x.ryus
pentrtt aoi
Soarele
gi
Lttna,
amhndoud urmhndtrpi
cursulfdrd
oprire,
pi
a supus
pen-
tru uoi
noaptea
pi
ziun.
$i
v-a
dat
El
din
toate chte le-afi
cerut.
5i
de
n-ti socoti
binefacrile
lui
Allah,
nu le-afi putea nuntdra.
Coranul,
Surat
Ibrahim
,74:3),A*
Desdafrrgitttl Tao
se
afld pretutindeni,
negregit
Ii este
u
ptitin;d sd
fie
9i
la stkngn,
Si
la
dreapta.
,,CeIe
zece mii de
fiinle
gi
lucruri" cresc prin
mijlocirea stt,
iar
[el]
nu le
inclEdrteazd;
igi
duce
