20
Teama de a fi linşat de pensionarii chinuiţi de frigul din apartamente l-a făcut pe primarul Cornel Resmeriţă să convoace, pentru ieri, o şedinţă de îndată a legislativului local în vederea stabilirii preţului local de referinţă al energiei termice fac- turată populaţiei la nivelul de 233,24 de lei, inclusiv TVA. De altfel, notele informative din ultimele zile specificau inflamarea nemulţumirilor populare din- colo de limita suportabilului, riscul unor mişcări populare violente fiind apreciat drept “iminent”. De frica furiei populare, dar şi ca urmare a sfaturilor primite de la persoane avizate (turnătorii ies din sis- tem, vă reamintim, doar cu picioarele înainte), Resmeriţă s-a deplasat personal la Paroşeni şi a cerut, vizibil afectat de presiunea dramelor pe care deja le-a produs, furnizarea energiei termice în cel mai scurt timp posibil. Resmeriţă nu mai avea niciun motiv plauzibil să nu solicite începerea furnizării agentului termic în condiţiile în care, aşa cum v-am in- format, Guvernul României a aprobat sumele necesare deblocării acestei situaţii ca urmare a insistenţelor preşedintelui PDL Hunedoara, Dorin Gligor, care n-a rămas indiferent la rugăminţile lupenenilor, rugăminţi transmise prin intermediul consilierului local Constantin Brânduşe. Trebuie însă precizat că, deşi Paroşeniul va fi pregătit chiar de azi să furnizeze agent termic, nici măcar luni nu va fi căldură în toate apartamentele din Lupeni branşate la sistemul centralizat de ter- moficare. Asta pentru că, preocupat să arunce cu multe miliarde pe televizoare şi spectacole cu caracter electoral, de teamă de a nu pierde alegerile de anul viitor, Resmeriţă n-a alocat anul acesta bani pentru minime reparaţii şi de întreţinere la punctele ter- mice. Aceastea au fost, practic, părăsite în cel mai concret şi mai dur sens cu putinţă. Drept urmare, va mai trece ceva vreme până când toţi lupenenii care doresc acest lucru vor avea, cu adevărat şi la un nivel decent, căldură în case. Pe de altă parte, ar mai fi de spus că nemulţumirile s-au accentuat şi în PSD-ul lupenean, ajungând şi la urechile familiei Resmeriţă. Social democraţii ade- văraţi şi-au dat seama că banul şi puterea i-au înde- părtat pe cei doi Resmeriţă de idealurile poporului. S-a înţeles, existând deja un curent foarte puternic în acest sens în rândurile PSD Lupeni, că epoca Resmeriţă se pregăteşte de apus. Despre disputa infantilă în care s-a lansat Resmeriţă fiul cu cei patru pri- mari valoroşi ai Văii (Păducel, Iacob- Ridzi, Ile şi Buhăescu) nu are, credem, sens să mai adăugăm ceva. Profesoraşul infatuat e... grămadă. Şi mai şi semnali- zează. Cătălin DOCEA CMYK MIERCURI 30 noiembrie 2011 Anul IV Nr. 838 12 + 4 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 07:45 Apus: 16:47 Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe! MARCĂ ÎNREGISTRATĂ R Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI! Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,3498 lei 1$ = 3,2429 lei 1₤ = 5,0709 lei Ziarul Vãii Jiului Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ! Transmite cererea ta de ofertă la [email protected] Ziua de 1 Decembrie reprezintă pentru noi, românii, cea mai importantă zi din calendarul fiecărui an. Este ziua când, oriunde ne-am afla, celebrăm cu mândrie şi alese sentimente patriotice Ziua Naţională. Fie ca această Sărbătoare să vă aducă dumneavoastră, locuitorilor judeţului Hunedoara, sănătate, încredere şi speranţă. La mulţi ani tuturor! Mircea Ioan MOLOŢ Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara Fie ca acest 1 Decembrie să ne găsească pe toţi românii laolaltă, sănă- toşi şi încrezători în viitorul ţării noas- tre. În zadar vor încerca unii să ne dezbine, că nu vor reuşi. De Ziua Naţională a României suntem mai uniţi ca niciodată. Aşa să ne ajute Dumnezeu! Costel AVRAM vicepreşedinte Consiliului Judeţean Hunedoara La Mulţi Ani, România! La Mulţi Ani, români! Ziua Naţională a României este, pentru fiecare dintre noi, o zi a bucuriei, a recunoştinţei şi a mândriei. Este ziua în care ne sărbătorim ţara, în întreaga ei frumuseţe şi puritate, dar şi eroii din trecutul şi din prezentul ei, oameni care, prin faptele lor, ne-au marcat existenţa, ca români şi ca oameni. Cu această deosebită ocazie vă urez, dragi cetăţeni, un sincer La Mulţi Ani! şi fie ca în această zi să ne simţim trecutul şi prezentul ca fiind un destin ce ni se va dezvălui într-un viitor minunat. Tiberiu IACOB-RIDZI Primarul municipiului Petroşani Încă o izbândă a unui demers susținut de Ziarul Văii Jiului: Primarul Resmeriţă, ex-şoptitorul Lupaşcu, a cedat presiunii populare!!! Lupenenii trebuie să mai suporte frigul din case până în 5 decembrie. Iar pe edilul Resmeriţă... doar până la anul!

Ziarul Vaii Jiului - nr. 838 - 30 noiembrie 2011

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Ziarul Vaii Jiului - nr. 838 - 30 noiembrie 2011

Citation preview

Teama de a fi linşat de pensionarii chinuiţi de frigul

din apartamente l-a făcut pe primarul Cornel

Resmeriţă să convoace, pentru ieri, o şedinţă de

îndată a legislativului local în vederea stabilirii

preţului local de referinţă al energiei termice fac-

turată populaţiei la nivelul de 233,24 de lei, inclusiv

TVA. De altfel, notele informative din ultimele zile

specificau inflamarea nemulţumirilor populare din-

colo de limita suportabilului, riscul unor mişcări

populare violente fiind apreciat drept “iminent”. De

frica furiei populare, dar şi ca urmare a sfaturilor

primite de la persoane avizate (turnătorii ies din sis-

tem, vă reamintim, doar cu picioarele înainte),

Resmeriţă s-a deplasat personal la Paroşeni şi a

cerut, vizibil afectat de presiunea dramelor pe care

deja le-a produs, furnizarea energiei termice în cel

mai scurt timp posibil.

Resmeriţă nu mai avea niciun motiv plauzibil

să nu solicite începerea furnizării agentului

termic în condiţiile în care, aşa cum v-am in-

format, Guvernul României a aprobat sumele

necesare deblocării acestei situaţii ca urmare a

insistenţelor preşedintelui PDL Hunedoara,

Dorin Gligor, care n-a rămas indiferent la

rugăminţile lupenenilor, rugăminţi transmise

prin intermediul consilierului local Constantin

Brânduşe.

Trebuie însă precizat că, deşi Paroşeniul va fi

pregătit chiar de azi să furnizeze agent termic, nici

măcar luni nu va fi căldură în toate apartamentele

din Lupeni branşate la sistemul centralizat de ter-

moficare.

Asta pentru că, preocupat să arunce cu multe

miliarde pe televizoare şi spectacole cu caracter

electoral, de teamă de a nu pierde alegerile de anul

viitor, Resmeriţă n-a alocat anul acesta bani pentru

minime reparaţii şi de întreţinere la punctele ter-

mice. Aceastea au fost, practic, părăsite în cel mai

concret şi mai dur sens cu putinţă.

Drept urmare, va mai trece ceva vreme până când

toţi lupenenii care doresc acest lucru vor avea, cu

adevărat şi la un nivel decent, căldură în case.

Pe de altă parte, ar mai fi de spus că nemulţumirile

s-au accentuat şi în PSD-ul lupenean, ajungând şi la

urechile familiei Resmeriţă. Social democraţii ade-

văraţi şi-au dat seama că banul şi puterea i-au înde-

părtat pe cei doi Resmeriţă de idealurile poporului.

S-a înţeles, existând deja un curent foarte puternic

în acest sens în rândurile PSD Lupeni,

că epoca Resmeriţă se pregăteşte de

apus.

Despre disputa infantilă în care s-a

lansat Resmeriţă fiul cu cei patru pri-

mari valoroşi ai Văii (Păducel, Iacob-

Ridzi, Ile şi Buhăescu) nu are, credem,

sens să mai adăugăm ceva. Profesoraşul

infatuat e... grămadă. Şi mai şi semnali -

zează.

Cătălin DOCEA

CMYK

MIERCURI30 noiembrie 2011

Anul IVNr. 83812 + 4 + 4 paginiPreţ: 1 LEUwww.zvj.ro

Răsărit: 07:45Apus: 16:47

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

MARCĂÎNREGISTRATĂR

Nu există lege împotriva

ADEVĂRULUI!

Director:Cătălin DOCEA

Curs valutar:1€ = 4,3498 lei1$ = 3,2429 lei1₤ = 5,0709 lei

ZiarulVãii Jiului

TipardigitalCel mai bun

preţ dinjudeţ!

Transmitecererea ta de

ofertă la [email protected]

Ziua de 1 Decembriereprezintă pentru noi, românii, ceamai importantă zi din calendarul

fiecărui an. Este ziua când,oriunde ne-am afla, celebrăm cu

mândrie şi alese sentimentepatriotice Ziua Naţională.

Fie ca această Sărbătoaresă vă aducă dumneavoastră,

locuitorilor judeţului Hunedoara,sănătate, încredere şi speranţă.

La mulţi ani tuturor!

Mircea Ioan MOLOŢPreşedintele Consiliului

Judeţean Hunedoara

Fie ca acest 1 Decembrie să negăsească pe toţi românii laolaltă, sănă-toşi şi încrezători în viitorul ţării noas-tre. În zadar vor încerca unii să ne

dezbine, că nu vor reuşi. De Ziua Naţională a României suntem

mai uniţi ca niciodată.Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Costel AVRAMvicepreşedinte

Consiliului Judeţean Hunedoara

La Mulţi Ani, România! La Mulţi Ani, români!

Ziua Naţională a României este,pentru fiecare dintre noi, o zi abucuriei, a recunoştinţei şi amândriei. Este ziua în care nesărbătorim ţara, în întreaga ei

frumuseţe şi puritate, dar şi eroiidin trecutul şi din prezentul ei,oameni care, prin faptele lor,

ne-au marcat existenţa, ca românişi ca oameni.

Cu această deosebită ocazie văurez, dragi cetăţeni, un sincer

La Mulţi Ani! şi fie ca în aceastăzi să ne simţim trecutul şi prezentul

ca fiind un destin ce ni se vadezvălui într-un viitor minunat.

Tiberiu IACOB-RIDZIPrimarul municipiului Petroşani

Încă o izbândă a unui demers susținut de Ziarul Văii Jiului:

Primarul Resmeriţă, ex-şoptitorul Lupaşcu,a cedat presiunii populare!!!Lupenenii trebuie să mai suporte friguldin case până în 5 decembrie. Iar peedilul Resmeriţă... doar până la anul!

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 30 noiembrie 20112 ACTUALITATE

Aproximativ 7.000 de pensionari hunedoreni

vor putea beneficia de bilete de tratament

anul viitor. Biletele pentru tratament balnear

vor fi acordate în funcţie de punctajul obţinut

de pensionari, conform unei noi grile a Casei

de Pensii, ţinându-se cont de categoria şi

cuantumul pensiei, dar şi de biletele obţinute

în ultimii doi ani.

Dacă până acum pensionarii puteau obţine bilete

pentru staţiunile de tratament balnear în funcţie

de ordinea depunerii cererilor, Casa Naţională

de Pensii şi Asigurări Sociale a modificat criteri-

ile de acordare a acestora. Anul viitor biletele

vor putea fi obţinute în funcţie de punctajele

acumulate de beneficiari, conform unei noi grile

complexe, afişată pe site-ul institutiei. Astfel,

din documentaţia publicată pe site-ul CNPAS

reiese că pensionarii care nu au mai obţinut de

curând bilete de tratament şi au pensii mici vor

obţine un punctaj mai mare decât cei care au

fost în ultimii doi ani în staţiunile balneare, s-au

pensionat mai devreme şi au pensii mai mari.

Lista finală de acordare a biletelor se va face în

funcţie de punctajele obţinute de pensionarii în-

scrişi, după aplicarea grilei de calcul, în ordine

descrescătoare. În cazul persoanelor care obţin

acelaşi punctaj, departajarea se va face în

funcţie de punctele acumulate pentru fiecare cri-

teriu în parte, începând cu primul. De asemenea,

în cazul persoanelor cu handicap, vor avea şanse

mai mari să plece la tratament cei al căror handi-

cap este mai grav. (D.O.)

www.zvj.ro

Ieri dimineaţă, un depozit de haine second-hand

din Lupeni a fost cuprins de flăcări. Doar inter-

venţia energică şi rapidă a pompierilor a evitat

producerea unei catastrofe. Şi aceasta deoarece

depozitul se află situat chiar lângă staţia de car-

burant a municipiului.

Incendiul a izbucnit ieri dimineaţă în Lupeni în

jurul orei 6 şi 30 de minute, cauza nefiind încă

stabilită.

Din păcate, depozitul de haine second-hand din

municipiul Lupeni a ars ieri dimineaţa din temelii.

Pompierii au trebuit să se întrebuinţeze serios, lupta cu

focul durând circa o oră şi jumătate.

Din fericire, incendiul nu s-a extins la benzinăria aflată

în apropiere şi nici la un alt depozit de haine situat şi el

în proximitate.

Pompierii au fost alertaţi prin numărul unic de urgenţă

112 de paznicul depozitului. La faţa locului au ajuns

imediat două autospeciale cu apă şi spumă de la Garda

de Intervenţii Uricani, şi o autospecială de la Petroşani.

Nu s-au înregistrat victime, ci doar pagube materiale.

Marian BOBOC

Lupeni. Intervenţia hotărâtă a pompierilor

A împiedicat producerea unei catastrofe

Hoţie cu lemneUNII PATRONI ÎNCĂ SPERĂCĂ POT FURA FĂRĂ A FIPRINŞIPoliţiştii hunedoreni au descoperit un patron

care a încercat să ascundă de ochii legii peste

1.200 de metri cubi de lemn, cu o valoare de

peste 100.000 de lei.

Poliţişti din cadrul Biroului Combaterea Delictelor

Silvice au efectuat un control în evidenţele unei

societăţi comerciale din Deva. Cu această ocazie

au constatat că administratorul societăţii a comple-

tat în fals avize de însoţire primare pentru materi-

ale lemnoase şi nu a putut justifica provenienţa

cantităţii de 1.243,89 de metri cubi de material

lemnos, cu o valoare a prejudiciului de

108.598,67 de lei. În cauză s-a întocmit dosar

penal şi se efectuează cercetări sub aspectul

săvârşirii infracţiunilor de fals în înscrisuri sub

semnătură privată, uz de fals şi ascunderea sursei

impozabile. De asemenea, s-a luat măsura

confiscării cantităţii de material lemnos nejustifi-

cată legal. (M.P.)

RECENZORII PETROŞENENIŞI-AU ÎNCASAT BANIICei 240 de recenzori petroşeneni care au

participat la ultimul recensământ al populaţiei

şi al locuinţelor şi-au primit ieri, 29 decembrie,

sumele cuvenite. După ce în urmă cu o

săptămână unii dintre aceştia ne întrebau când

vor încasa banii.

O angajată a prefecturii a împărţit ieri plicurile cu

bani, începând cu ora 9:00, în Sala de Audienţe a

primăriei, situată la parterul clădirii. Până în jurul

orei 14:00 mai rămăseseră de venit să-şi ridice

banii circa 30-40 de persoane, programul funcţio -

narei fiind până la orele 18:00. Cei care n-au aflat

sau n-au putut să ajungă marţi la primărie îşi vor

putea ridica banii şi în perioada următoare, doar că

pentru asta vor avea de parcurs un drum până la

Deva: „Cine nu ajunge până la orele 18:00, va

putea să o facă la sediul prefecturii, din Deva, în

fiecare zi lucrătoare din luna decembrie”, ne-a

declarat funcţionara respectivă. În altă ordine de

idei trebuie să mai spunem că fiecare recenzor a

avut de ridicat suma de 560 de lei, suma totală

impozabilă fiind de 750 lei. „Nu voi sta cu ei prea

mult în geantă, că sunt destule de plătit, plus

cadourile de Moş Nicolae. Dar ce să facem, bine

că au venit, prind bine, se putea să fie şi mai mulţi,

dar dacă aşa s-a stabilit n-avem ce face, vremurile

sunt grele şi tind să devină şi mai grele”, ne-a spus

una dintre doamnele recenzor care au venit să-şi

ridice plicul cu bani pentru munca depusă în

perioada recensământului. (C.B.)

La anul, dacă mai apucă… bilete,

7.000 de pensionari hunedoreni vorputea merge la băi

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 30 noiembrie 2011 3ACTUALITATE

www.zvj.ro

S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, lacele mai bune preţuri de pe piaţă,

următoarele servicii:- măsurători topografice, trasări deconstrucţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statul român,înscrieri în cartea funciară;- proiectare construcţii civile(proiecte de case, cabane, garaje la 5euro/mp construit) (D.T.A.C.,D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect.De asemenea, obţinem avize, acordurişi autorizaţii de construire sau desfi-inţare.

Ne puteţi contacta la nr. de tel.0354.108.516, 0727.091.969,

sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela BoboculPetroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare.

De acum, problemele dumneavoastră sunt şi

ale noastre!

Rent A Car(Dacia Logan)

Tarife între 70 şi 150 lei/zi

Sună acum!0732.832.824

Se pare că una dintrepromisiunile făcute decătre doi primari din ValeaJiului nu va fi îndeplinitădecât într-o măsură maimică. A opta parte din ea,mai exact.

Zilele trecute,la o televiziune locală, primarii Tiberiu

Iacob-Ridzi şi Gheorghe Ile au promis că,

de 1 Decembrie, îşi vor desfăta concitadinii

cu mâncare de fasole gătită la cazan. Pri-

marul Petroşaniului a pomenit de patru mii

de porţii de fasole cu cârnaţi, de care vor

avea parte petroşenenii care, de Ziua

României, vor veni în Parcul Carol

Schreter. Primarul Vulcanului nu s-a lăsatmai prejos şi a avansat şi el tot patru mii de

porţii. Numai că a vrut să fie mai cu moţ

decât omologul său de la Petroşani şi a

mers pe fasole cu ciolan.

Dar, din câte au reuşit să aprofundeze sursele în ul-

timele douăzeci şi patru de ore, se pare că,

în cazul lui Gheorghe Ile, socoteala de la

primărie nu se mai potriveşte cu acea din

Parcul Şcolii Generale Nr. 1. Loc în care

se ţine festivitatea solemnă dedicată Zilei

României şi în care, după aceea, urmează

să apară felul de mâncare promis. În speţă,

cele patru mii de porţii de fasole cu ciolan.

Dacă, la Petroşani,în ceea ce-l priveşte pe Tiberiu Iacob-

Ridzi, nu s-a schimbat nimic din datele

problemei - fasolea cu cârnaţi a rămas tot

fasole cu cârnaţi, iar cele patru mii de

porţii promise au rămas tot patru mii de

porţii, în cazul Primăriei municipiului

Vulcan a survenit o modificare. Mare sau

mică, asta o las la aprecierea consumato-

rilor. Cele patru mii de porţii au ajuns să fie

doar cinci sute, iar fasolea va avea doar

gust de ciolan. În sensul că acesta a fost

prezent în cazan doar pentru a-i da miros

mâncării, iar ceea ce vor găsi în farfurie cei

cinci sute de norocoşi vor fi bucăţi de câr-

nat. Din cel bun de tot, am fost asigurat.

Numai că nu ciolan, aşa cum s-a auzit - ca

să dea bine şi electoral, probabil - la televi-

zor.

Gheorghe OLTEANU

Attila Dezsi, prefectul judeţului

Hunedoara, a declarat luni pentru

Ziarul Văii Jiului că se cunosc proble -

mele mineritului din Valea Jiului la

nivelurile superioare, guvernul încer-

când să facă totul pentru rezolvarea sub-

venţiei şi a plăţilor compensatorii pentru

minerii disponibilizaţi.

Eforturi, eforturi…„Chiar astăzi am discutat la nivelul Minis-

terului Economiei. În principal se fac

eforturi pentru asigurarea sumelor nece-

sare persoanelor disponibilizate. Oamenii

să stea liniştiţi, banii care le revin vor

ajunge la dumnealor aşa cum s-a stabilit.

Urmează, bineînţeles în ianuarie, o nouă

luptă cu Comisia Europeană pentru avizul

necesar subvenţiei. Trebuie să ştiţi că nu

numai România n-a primit avizul, cum

încearcă să vehiculeze unii politicieni, ci

toate statele au fost amânate. Polonia şi

Germania au trecut aşa-zis peste aceste

amânări, deoarece aceste două ţări reuşise -

ră să primească avizul de principiu, nu

acum, ci mai demult, semn că au fost de-

osebit de pragmatici. În ianuarie sperăm să

primim şi noi avizul de la Comisia Euro-

peană. Iar după aceea să se mai rezolve din

chestiuni, inclusiv această problemă a sub-

venţiei, iar mineritul să continue fără pro -

bleme şi în Valea Jiului”.

Guvernul a rezolvat în sfârşitproblema indemnizaţiilor persoanelor cu handicapTot prefectul de Hunedoara a ţinut să speci-

fice că, după recenta rectificare de buget,

localităţile judeţului nostru vor primi bani

pentru depăşirea unor probleme grele:

„S-a rectificat bugetul naţional. Bineînţe-

les, efectele pentru judeţul Hunedoara

sunt esenţiale, pentru că s-au primit banii

pentru indemnizaţiile persoanelor cu

handicap, pentru cheltuielile de în-

văţământ şi aşa mai departe. Astăzi sau

mâine fiecare primărie va primi noti-

ficările necesare pentru rectificările de

buget local. Nici această problemă n-a

fost până acum rezolvată la nivel local.

Iată deci că guvernul s-a ţinut de cuvânt şi

a rezolvat şi această problemă dificilă”.

Corneliu BRAN

În chestiunea mineritului prefectul Dezsi e optimist:

„În ianuarie sperăm să primim şi noi avizul dela Comisia Europeană. Iar după aceea să semai rezolve din chestiuni, inclusiv aceastăproblemă a subvenţiei, iar mineritul să con-tinue fără probleme şi în Valea Jiului…”

Fasole cu aromă de ciolan

Tiberiu Iacob-Ridzi

Gheorghe Ile

Attila Dezsi

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 30 noiembrie 20114 SPORT

www.zvj.ro

Cipru a găzduit o nouăediţie a Campionatelor Europene de fotbal tenis,sportiva din Valea Jiului,Ana-Maria Gherghel,având o comportare meritorie.

Printre ţările participante la această

competiţie s-a numărat şi România,

obiectivul tricolorilor fiind acela de a

cuceri cel puţin o medalie. Din fericire,

acesta a fost cu mult depăşit, reprezentanţii

ţării noastre obţinând opt clasări pe

podium, la feminin şi la masculin, cu câte

trei medalii de aur şi câte una de argint. La

feminin, ţara noastră s-a impus în toate cele

trei probe disputate, simplu, dublu şi trio.

În proba de simplu s-a impus Ana-Maria

Gherghel de la Comexim Lupeni, jucă-

toarea din Valea Jiului fiind declarată cea

mai bună sportivă a anului trecut din

judeţul Hunedoara, în discipline ne-

olimpice. Aceasta s-a impus şi la proba de

dublu, alături de Monica Şagău, regula-

mentul permiţând şi folosirea a încă unei

jucătoare, aceasta fiind Florica Chiar.

Aceste trei jucătoare, alături de Dorina

Păuna şi Alina Meseşan, s-au impus şi la

trio. La masculin, România a cucerit două

medalii de aur şi una de argint. Georgel

Bobiş a câştigat proba de simplu şi cea de

dublu, alături de Alin Bălan, cei doi, împre-

ună cu Krisztian Acs şi Zoltan Palyanosz,

cucerind argintul la trio.

Campioană de cinci stele

Lupeneanca Ana-Maria Gherghel astrălucit la Europenele din Cipru

CFR Simeria s-a impus cu scorul 2-1 pe

terenul formaţiei de pe locul trei,

Autocatania Caransebeş, şi a făcut ro-

cada cu ea în clasament. Echipa antre-

nată de Marius Opric este singura din

judeţ care încheie pe podium prima

parte a sezonului, chiar în faţa celor

două favorite Jiul şi FC Hunedoara.

„Suntem pe podium, la doar patru

puncte de lidera ACS Recaş, însă se

putea şi mai bine. Sunt însă foarte

mulţumit de jocul echipei, mai ales de

cel arătat în ultimele etape”, a afirmat

tehnicianul feroviari lor.

“Garnitura feroviară” a prins viteză la fi-

nalul turului şi iernează pe podiumul Ligii

a III-a. CFR Simeria a urcat, în premieră,

pe locul medaliaţilor cu bronz după ce a

câştigat fără drept de apel chiar pe terenul

arţăgoasei echipe care deţinea locul trei

înaintea ultimei etape a turului, Autocata-

nia Caransebeş. Cu experimentaţii D.

Dăscălescu, Pepenar şi Lintaru în mare

formă în atac, feroviarii au condus cu 1-0,

au fost egalaţi (1-1) când mai erau 15

minute de joc, şi au tranşat disputa

(2-1) în favoarea lor în ultimele cinci

minute. „Am controlat jocul cu autoritate,

iar Autocatania a avut maximum două

şuturi pe poarta noastră. Am marcat şi în

prima repriză, după o lovitură liberă exe-

cutată de Pepenar, însă golul a fost anulat

pentru ofsaid. Scorul a fost deschis de D.

Dăscălescu (min. 58 - n.r.), iar după doar

două minute Lintaru a avut ocazia de a

majora avantajul, însă a luftat de la doar

3-4 metri de poartă. Autocatania a egalat

printr-un gol picat din cer (Staicu, min.

76 - n.r), dar băieţii au avut puterea să facă

dreptate pe finalul meciului. Pepenar a

înscris golul de 2-1, după un un-doi cu

Suciu”, a povestit antrenorul Marius Opric.

Nu numai în fotbalul profesionist sunt

probleme cu disciplina. Se întâmplă şi

în fotbalul amator. Astfel, în urma

evenimentelor întâmplate la partida

dintre Valahia Lupeni şi Ripensia

Petrila, Comisia de Organizare a

Campionatului Municipal de

Minifotbal Amator Petroşani “Liga

Kapital TV” a decis:

Delegatul echipei Valahia Lupeni - Deliu

Mihai va fi suspendat 4 etape pentru

lovirea unui adversar şi va trebui să

plătească o amendă de 40 lei.

Jucătorul echipei Ripensia Petrila -

Pavalache Adrian va fi suspendat 4 etape

pentru lovirea unui adversar şi va trebui să

plătească o amendă de 40 lei. Omologarea

rezultatului 3-0 în favoarea echipei

Valahia Lupeni, deoarece echipa Ripensia

Petrila a părăsit terenul înaintea încheierii

meciului.

“Comisia de organizare reaminteşte tu-

turor participanţilor la “LIGA KAPITAL

TV” că, această competiţie este adresată

iubitorilor de minifotbal amator, şi ea în-

curajează dorinţa de sport a amatorilor şi

spiritul de fair-play, şi recomandă celor

care nu se pot abţine să efectueze acte care

nu au nimic în comun cu spiritul de com-

petiţiei fair-play să nu mai participe la

aceasta.

Totodată aceste evenimente nedorite cu

siguranţă nu vor atrage viitorii parteneri

pentru echipe sau competiţie şi îi pot

respinge şi pe cei existenţi, şi sunt o

piedică pentru dezvoltarea campionatului”.

În aceeaşi şedinţă s-a mai stabilit că:

1. Etapa a XI-a să fie ultima desfăşurată în

acest an restul etapelor sezonului regulat

desfăşurându-se în primăvară.

2. În data de 4.12.2011, ora 13:00, la

Aztek Caffe se va desfăşura Adunarea

Generală a Echipelor astfel fiecare delegat

de echipă este invitat să participe sau să

delege câte un reprezentant.

Pumni şi nervi în Liga Kapital TV

ECHIPA PERFECTĂFormaţia de juniori a CNS „Cetate” Deva

a reuşit un parcurs perfect cu 15 victorii

din 15 partide în Liga a IV-a Hunedoara. În

penultima etapă a turului, devenii au dis-

pus cu 7-0 de Zarandul Crişcior. Pe locul

doi în ierarhia juniorilor din Liga a IV-a se

află Universitatea Petroşani care are cu 10

puncte mai puţin decât lidera perfectă, iar

pe poziţia a treia este CS Vulcan, cu 11

puncte mai puţin.

Mai buni ca Jiul

FC Hunedoara şi-a spălat păcatele pentru

multe din erorile comise de-a lungul turului

prin victoria surprinzătoare, scor 1-0,

obţinută în ultima etapă pe terenul liderei

Bihorul Beiuş. Alb-albaştri au intrat astfel

în „careul de aşi” pe poziţia a patra şi şi-au

asigurat dreptul la speranţă, în pauza de

iarnă. Bihorenii au pierdut primul loc în

dauna celor de la ACS Recaş.

Planul perfect gândit de

Aurel Şunda şi eforturile

deosebite ale jucăto-

rilor au fost fost răs-

plătite cu o victorie

„de şase puncte”,

iar gruparea hune-

doreană rămâne în

cursa pentru primul

loc.

Meciul a început per-

fect pentru hunedoreni.

Lucian Todea (12) a deschis

scorul cu un lob de la 25 de metri

care l-a surprins ieşit pe portarul gazdelor,

Odobasian, care era şi căpitanul echipei,

0-1. Bihorul Beiuş a dominat apoi jocul,

însă ofensiva liderei a fost anihilată

aproape perfect de defensiva pragmatică,

elastică şi excelent aşezată a hunedorenilor.

Prin urmare, primul şut pe poarta hune-

doreană a fost expediat abia în minutul 40

de Silaghi, dar apărătorul buturilor hune-

dorene, A. Ilie, a fost la post. Gazdele au

avut o ocazie imensă de a egala, imediat

după pauză, însă portarul hune-

dorean a avut un reflex salvator

şi a respins lovitura de cap a

lui Vanca (47). Duelul

dintre A. Ilie şi Vanca s-a

reeditat şi în minutul 80

şi a fost câştigat din

nou de portarul hune-

dorean care a parat ca

la hochei, cu picioarele.

Finalul a fost fierbinte,

fiind marcat de o încăier-

are generală provocată de un

fault asupra lui Cuciula (min.

81), însă arbitrul a fost blând şi a dic-

tat doar două cartonaşe galbene. FC Hune-

doara îşi putea majora avantajul în

prelungiri, când a avut un contraatac cinci

contra unu, însă alb-albaştrii au bâlbâit

mingea în faţa porţii adverse.

Succesul din acest ultim meci al turului a

dus echipa hunedoreană pe locul patru, la

şase puncte de noua lideră, ACS Recaş. Cu

punctele şi moralul dobândite în acest

meci, alb-albaştri vor avea o pauză de iarnă

a speranţelor. Rămâne ca antrenorul Aurel

Şunda să remanieze şi completeze lotul de

jucători aşa cum îşi doreşte şi să conducă o

pregătire de iarnă care să le asigure hune-

dorenilor un parcurs câştigător în retur.

Bihorul Beiuş – FC Hunedoara 0-1 (0-1)

A marcat: L. Todea (12’)

Bihorul Beiuş: Odobasian (cpt.) – Silaghi,

Tăuţ, Mureşan, Paşcalău – Vanca, Bode,

Costea, Ţârlea – Grozoni (Şerb 76’), Ţur-

canu (Trip 46’). Antrenor: Adrian Anca.

FC Hunedoara: A. Ilie – Nicolau, Cuci-

ula, Kelemen – Păcurar, Dimcea, Todea

(Popesc 86’), Muntean, Trăşcan – Şandru

(Moroşan 95’), Şandor (cpt. - Negru 91’).

Antrenor: Aurel Şunda

Arbitru: Răzvan Cadar. Asistenţi: Mihai

Jivan şi Casian Băla - toţi din Arad

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 30 noiembrie 2011 5SPORT

www.zvj.ro

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Victorie de onoare

GOL(URI) DUPĂ 569 DE MINUTE

Înaintea partidei cu FC Maramureş din ul-

tima etapă a turului fotbaliştii de la

Mureşul Deva nu mai marcaseră de şase

etape, astfel că primul gol din acest joc,

reuşit de Iosif Melcea în minutul 24, a

fost primul pentru Mureşul Deva după

569 de minute. Precedentul gol al deve-

nilor a fost marcat de Mihai Petrescu în

minutul 85 al jocului din deplasare cu FC

Bihor, scor 1-1, în etapa a VIII-a. Până la

jocul cu băimărenii Mureşul marcase opt

goluri în 14 etape, iar împotriva echipei

lui Buia devenii au înscris de patru ori,

adică exact jumătate din golurile de până

atunci. Neplătiţi de mai multe luni, jucă-

torii Mureşului au promisiuni că până

mâine îşi vor încasa restanţele salariale,

după ce consilierii locali deveni au alocat

de la bugetul local încă 50.000 lei Clubu-

lui Sportiv Mureşul Deva.

Ştafeta feminină de la categoria 10 ani a

clubului CSS Hunedoara, formată din

Lăcrămioara Pitariu, Ioana Hăulică, Alina

Perju şi Raluca Mera, s-a clasat pe locul

întâi în cursa de 4x50 metri liber şi a

cucerit titlul de campioană a României la

Campionatul Naţional rezervat copiilor de

10-11 ani, desfăşurat în week-end la

Reşiţa. Singura medalie individuală pentru

hunedoreni a fost obţinută de Arnold Mar-

ton care s-a clasat pe locul trei în proba de

50 de metri bras. În clasamentul pe

cluburi, hunedorenii antrenaţi de Dan

Ardelean s-au clasat pe locul şase, din 46

de cluburi din România. Vom reveni cu

amănunte.

Un aur şi-un bronz din apă

A fost al zecelea joc la rând în care

“minerii” au părăsit jocul neînvinşi. Jiul a

pierdut ultimul meci în campionat, scor

1-2, în etapa a V-a, pe teren propriu cu

FC Caransebeş. De atunci, “alb-negrii”

antrenaţi de Marin Tudorache au obţinut

20 de puncte din 5 victorii şi 5 remize.

"De data aceasta pot spune că am făcut un

joc bun, dar am şi ratat multe ocazii de a

marca. Îmi pare rău că nu am terminat

turul pe locul I", a declarat managerul

Jiului, George Borugă.

O singură înfrângere în 10 etape

Lidera Ligii a IV-a Hunedoara, CS Vulcan,

a terminat turul de campionat cu o victorie

lejeră, 7-0 în faţa „lanternei roşii” Victoria

Călan. „Nu am cuvinte să îmi exprim

mulţumirea faţă de evoluţia echipei mele.

Ne dorim mult să promovăm”, a declarat

Pantilimon. Ion Roşianu şi Alin Miculescu

sunt golgheterii echipei, primul cu 10

goluri marcate, iar cel de-al doilea cu nouă

goluri. Scorul ultimei etape a turului l-a

realizat însă Retezatul Râu de Mori, echipă

care a dispus cu 8-0 de Dacia 2010

Orăştie. În celelalte partide s-au înregistrat

următoarele rezultate: „U” Petroşani - Inter

Petrila 5-2; Şoimul Băiţa - CSA Aurul

Brad 0-1; Gloria Geoagiu - Clubul Jiul

Petroşani II 0-1; Metalul Crişcior -

Minerul Uricani 2-2; Minerul Teliuc -

Zarandul Crişcior 0-1; CSO Retezatul

Haţeg - Aurul Certej 1-3.

Lider perfect în Judeţeană

Daria Vişănescu, locul 19Şahista din Valea Jiului, Daria Vişănescu, legitimată la Clubul de Şah Deva şi CS Medi -

cina Timişoara, s-a clasat pe locul 19 la Campionatul Mondial din Brazilia, la categoria

sportivelor sub 16 ani. „Micuţa Kasparova” din Petrila a acumulat 5,5 puncte din nouă

posibile şi a fost la jumătate de punct de locul 10, care era obiectivul fixat de Federaţia

Română de Şah. Trebuie precizat că Daria are doar 15 ani şi a jucat împotriva unor

şahiste de 16 ani. Pe primele trei locuri ale Campionatului Mondial s-au clasat Nastasia

Ziaziulkina (Belarus), Marie Klek (Germania) şi Cristina Salazar (Columbia), toate cu

câte 7,5 puncte.

La Casa de Cultură a Studenţilor din Petroşani,Doru Viorel Ursu, fost ministru de interne, alansat volumul „Acvariulgroazei”.

Volumul lansat ieri la Petroşani, într-un

cadru intim, este al doilea

din ciclul „Sânge şi carne

de om”. Cititorii care vor

trece de horor-titlu vor

avea surpriza să de-

scopere o carte-docu-

ment, alertă, bine ritmată

şi… corect informată.

Asupra acestui ultim

aspect nu avem dubii,

deoarece autorul a fost

ministru de interne.

Subiectul „Acvariului

groazei” este unul la modă în zilele noas-

tre: tragicele evenimente întâmplate în

revoluţia din decembrie 1989.

Din informaţiile noastre obţinute prin…

mijloace specifice rezultă că incitantul

ciclu documentaristic „Sânge şi carne de

om” va continua, Doru Viorel Ursu având

în pregătire şi volumul al III-lea. Cum

s-ar spune, deja miroase a „sânge şi carne

de om”… Brrrrr!

Marian BOBOC

Pregoterm SA Vulcan a lansat pro-gramul „Ne învaţă şcoala să colec-tăm selectiv”. Evenimentul a avut locîn prezenţa autorităţilor locale dinVulcan şi a celor implicaţi în proiect.

Proiectul implementat şi în acest an de Pregoterm SA

Vulcan vizează informarea elevilor din clasele a III-a şi a

IV-a asupra colectării selective a deşeurilor menajere.

Primăria Vulcan şi Ecorom Ambalaje Bucureşti sunt

partenerii Pregoterm-ului.

Ieri, la primele ore ale dimineţii, copiii claselor a III-a şi a

IV-a de la şcolile generale ale municipiului Vulcan, dar şi

elevii şcolilor generale din

Aninoasa au fost prezenţi

la Sala de Sport din

Vulcan. Că acest proiect

este unul important pentru

comunitatea locală o

dovedeşte şi participarea

primarului Gheorghe Ile şi

viceprimarului Angela

Stoica la demararea

acestuia.

Potrivit declaraţiilor direc-

torului SC Pregoterm SA Vulcan, elevii au vizitat staţia

de sortare din Vulcan, pentru a se informa cu privire la

întreg procesul de reciclare a deşeurilor.

Reamintim că anul trecut la campania „Ne învaţă şcoala

să colectăm selectiv” au participat

peste 350 de elevi, iar anul acesta -

318 elevi. Tot în 2010, pe lângă

manualul de Educaţia mediului, a

fost tipărită o carte cu 6 lecţii

informative despre sortarea,

colectarea şi reciclarea deşe u rilor,

lecţii pe care elevii le-au parcurs

timp de 6 săptămâni, la finalul

acestora susţinând un test de

evaluare. La fina lul acţiunii, elevii

şcoli lor generale vor realiza porto-

folii despre colectarea selectivă a

deşeu rilor. Pentru munca depusă

vor fi răsplătiţi cu pixuri şi caiete

confecţionate din materiale

reciclabile.

A.P.

CMYK

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 30 noiembrie 20116 ACTUALITATE

www.zvj.ro

Vulcan. De ieri

Elevii învaţă din nou să colectezeElevii învaţă din nou să colectezeselectivselectiv

Petroşeneni, nu vă speriaţi!

S-a lansat „Acvariul groazei”, din ciclul „Sânge şi carne de om”…� Autor: Doru Viorel Ursu, fost ministru de interne

Luni, la Uricani,a fost semnatărecepţia lu-crărilor execu-tate la Grădiniţacu ProgramNormal nr. 1(vezi foto). Lucrări în urmacărora au decâştigat nu doarpreşcolarii, ci şicadrele didac-tice şi personalul acestuiaşezământ de învăţământ.

Lucrările deizolare termică a clădirii au început în

urmă cu două luni, iar încheierea lor, în

mod oficial, a avut loc în prima zi a acestei

săptămâni. Când a avut loc recepţia finală

a ceea ce s-a executat.

Viceprimarul Corneliu Braia,prezent la eveniment, a rămas plăcut sur-

prins de mulţumirile şi felicitările pe care

doamnele de la grădiniţă le-au adresat

Primăriei oraşului Uricani. Cu ajutorul

financiar al căreia a fost posibilă efectuarea

izolării termice a pereţilor exteriori ai

grădiniţei.

Tot în aceeaşi zi,dar la o oră şi jumătate după aceea, s-a

făcut şi recepţia filigoriilor din lemn con-

struite în trei puncte ale oraşului. Prima se

află în parcul din imediata apropiere a

primăriei. A doua filigorie este amplasată

lângă Casa de Cultură Uricani, iar a treia

poate fi văzută odată ce ajungi în zona

blocului nr.13. "Ele vor fi, desigur, solici-

tate şi pline la vară, când

oamenii vor veni să

joace şah, cărţi sau table

- este de părere vicepri-

marul Corneliu Braia -,

dar să ştiţi că pensiona -

rii, îndeosebi, au apre-

ciat ideea şi

ma te ria lizarea unor

astfel de construcţii de

lemn". Fapt de care

m-am convins eu însumi

când un domn pensionar

pe nume Mihai Ceucă

l-a oprit pe viceprimar

(vezi foto), ca să-i spună

exact acest lucru.

Gheorghe OLTEANU

CMYK

7ACTUALITATE

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 30 noiembrie 2011

Ieri la mina Livezeni au fost

comemoraţi ortacii care au

pierit în cea mai mare

explozie postbelică din

Valea Jiului, produsă la

29 noiembrie 1980.

La comemorare au participat

alături de ortaci şi de familiile

celor decedaţi în explozie

reprezentanţii Ligii Sindicatelor

Miniere Valea Jiului, Primăriei şi

Consiliului Local al municipiului Petroşani,

Companiei Naţionale a Huilei, conducerii

E.M. Livezeni şi ai Parlamentului

României.

Deputatul Monica Iacob-Ridzi a depus o

coroană de flori din partea Parlamentului

României. Ca de fiecare dată în această

tristă zi de 29 noiembrie, primarul Tiberiu

Iacob-Ridzi a ţinut să fie alături de foştii săi

ortaci de la mina Livezeni.

Marian BOBOC

Ieri,

Comemorare la mina Livezeni Luni, zi cu recepţiila Uricani

ZIUA MONDIALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA HIV/ SIDAOdată cu Ziua Naţională a României, 1 Decembrie, în lume mai este

marcat un eveniment ce atrage atenţia asupra unei boli ce a marcat

societatea modernă. Este vorba de Ziua Mondială de Luptă

Împotriva HIV/ SIDA. Alături de alte organizaţii din lume, Direcţia

de Sănătate Publică (D.S.P.) Hunedoara organizează o serie de

activităţi în susţinerea obiectivelor acestei zile.

Sub sloganul „Adevărul despre SIDA - Transmite-l mai departe!”,

campania din acest an este susţinută de Compartimentul Evaluarea,

Promovarea Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate, în colaborare cu

Compartimentul Epidemiologie al D.S.P. Hunedoara şi are ca scop

creşterea responsabilităţii populaţiei şi tineretului în prevenirea infectării

cu HIV, a agravării şi evoluţiei bolii către faza finală - SIDA, informaţii

despre cum nu se transmite virusul HIV, de ce este ilegal şi imoral să-i

discriminăm pe cei cu infecţia HIV/SIDA şi cum să le arătăm

solidaritate, căldură umană şi sprijin. Dintre activităţile pe care le

iniţiază D.S.P. Hunedoara amintim: comemorarea victimelor SIDA, prin

aprinderea de candele în Petroşani şi în

Piaţa Primăriei din Hunedoara,

distribuirea de pliante şi prezervative

astăzi, 30 noiembrie, precum şi

difuzarea de pliante şi prezervative în

liceele din judeţ.

Mihaela PETROŞAN

Exact de Sfântul Andrei, Ocrotitorul

României, marea sărbătoare creştin-

ortodoxă, la Petroşani, începând cu orele

15:00, în sala de şedinţe a primăriei va

avea loc şedinţa ordinară de consiliu

local.

Până ieri, la prânz, pe ordinea de zi se

aflau 15 proiecte de hotărâre, toate iniţiate

de primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, şi

obişnuitul punct de „diverse”. Nu ar fi

exclus să mai apară alte câteva proiecte pe

ultima sută de metri, aşa cum se

obişnuieşte cam prin toate consiliile locale.

Din cele 15 proiecte de hotărâri, 4 vizează

capitolul bugetar cultură-educaţie. Este

vorba de proiectele privind „aprobarea

alocării din bugetul local a sumei de

40.000 lei în vederea finanţării, pe toată

durata implementării proiectului, a

acţiunilor înscrise în calendarul

evenimentelor proiectului Înfrăţire-

Voluntariat-Cooperare, din cadrul

Programului Europa pentru Cetăţeni,acţiunea 1 – Cetăţeni activi pentru Europa,

măsura 1.2. – Reţele de oraşe înfrăţite;

„aprobarea alocării din bugetul local a

sumei de 5.000 lei în vederea participării

consiliului local – în calitate de co-

organizator alături de Biserica SfântulNicolae – la Concertul de Colinde Lăsaţicopiii să vină la Mine!, care va avea loc în

data de 18 decembrie 2011”; „aprobarea

alocării din bugetul local a sumei de 2.800

lei în vederea editării unor volume”;

„aprobarea alocării din bugetul local a

sumei de 2.000 lei în vederea participării

reprezentanţilor Colegiului Economic

Hermes Petroşani la Târgul Firmelor de

Exerciţiu ce se va desfăşura la Baia Mare

în perioada 2-3 decembrie 2011”.

Punctul 1 va avea pe ordinea de zi

proiectul care vizează „rectificarea

bugetului municipiului Petroşani”, în timp

ce punctele 3, 4 vizează alte două proiecte

importante pe linie de administraţie

publică locală: „aprobarea impozitelor şi

taxelor locale în municipiul Petroşani

pentru anul 2012”; „aprobarea modificării

statutului de funcţii şi a organigramei

Serviciului Public Administraţia Pieţelor

Petroşani”.

Punctul numărul 9 vizează proiectul

denumit de iniţiator „aprobarea tarifelor

percepute de către Serviciul Public

Administraţia Pieţelo pentru folosirea

abatorului de capacitate mică”.

Punctele 10, 12, 13, 14 şi 15 ţin de

concesionări prin licitaţie publică

a unor parcele de teren pentru

diverse construcţii, în timp ce

punctul 11 va viza „aprobarea

acordului de asociere aprobat

prin HCL 237/2011”.

Corneliu BRAN

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 30 noiembrie 20118 ACTUALITATE

www.zvj.ro

Certificat Digital Calificat cu

Semnătură electronică extinsă

Kit-ul DigiSign cuprinde:

� Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) an

care conţine Semnătură electronică extinsă;

� Dispozitiv Criptografic e-Token Pro

USB Aladdin Technologies;

� DigiSigner - soft de semnare a oricărui

tip de documente.

Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA);

(30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro -

e-Token) Relaţii la: SC Centrul de

Calcul INFO’98 SA Telefon 0254-541.330

MMINISTERUL EDUCA IEI, CERCET RII, TINERETULUI i SPORTULUI AUTORITATEA NA IONAL pentru SPORT i TINERET

CASA de CULTUR a STUDEN ILOR din PETRO ANI

SALONUL NA IONAL STUDEN ESC DE FOTOGRAFIE

29.11.2011 – 04.12.2011

Sala de expozi ii a Casei de Cultur a Studen ilor

Şedinţă ordinară a Consiliului Local Petroşani

Azi se stabilesc taxele şi impozitele locale pentru 2012

Cheile Tăii reprezintă un punct turistic al

Văii mai puţin accesat atât de oamenii din

Valea Jiului, cât şi de turiştii din ţară.

Sunt însă cunoscute iubitorilor de trasee

montane, dar şi alpiniştilor. Pereţii

calcaroşi ai cheilor au fost de multe ori

spaţiul perfect pentru escaladări.

La Cheile Tăii se ajunge din Petrila. Chiar

peste drum de primărie, înainte de podul care

duce spre Lonea, se intră pe un drum la

stânga. Drumul spre Dobraia - unde în

viitorul apropiat va funcţiona un parc eolian.

Până în Dobraia, turistul trece printr-o

mulţime de locuri interesante. Chile Tăii,

Valea Tăii, Lunca Florii, Auşelu, Gura Popii,

Dobraia şi, în final, se poate chiar pe muntele

Şureanu.

Cum intri pe drum, ai impresia că ai intrat

doar într-o zonă a oraşului cu case şi terenuri

agricole. Este un drum asfaltat, la care

muncitorii încă mai lucrează. Forfota este

mare, şi tot ce-ţi doreşti este să ajungi mai

repede la chei. Asfaltul se termină la fel de

repede ca un vis frumos. El nu se întinde

decât pe câţiva kilometri. Restul drumului

este neasfaltat. Drum de ţară, pietruit, destul

de îngust. Cel mai adesea pe-aici trec

maşinile de mare tonaj care se ocupă cu

transportul lemnului tăiat din pădurile de pe

chei. Exploatarea lemnului este intensă în

această zonă. Tot pe acest drum este situat şi

parcul industrial al Petrilei unde îşi

desfăşoară activitatea câteva firme.

Din păcate, Taia este recunoscută în Vale sub

un alt aspect, decât cel turistic. Exploatarea

lemnului. Pădurile de pe Taia sunt decimate.

În unele locuri, cum îţi ridici privirea pe

versanţi, dai cu ochii doar de trunchiuri de

copac retezaţi. Imagini dezolante, care

amărăsc sufletul turiştilor. Exploatarea

lemnului a început acum câţiva ani. De atunci

sunt probleme cu captarea, epurarea şi

distribuţia apei potabile. Staţia de captare de

pe Taia preia apa pârâului şi o supune unui

proces de epurare. De aici se alimentează cu

apă potabilă cea mai mare parte a locuitorilor

din Petrila şi partea nordică a Petroşaniului.

Lucrările de exploatare trec prin firul de apă,

ceea ce determină o turbiditate mărită a apei.

Staţia de epurare nu poate

funcţiona decât până la

un anumit nivel de turbididate a apei. Apoi se

opreşte.

Pe lângă pereţii calcaroşi, apa limpede a

pârâului şi vegetaţia caracteristică Văii,

turiştii care iau la pas Cheile Tăii se întâlnesc

din loc în loc cu momârlanii care vin aici cu

căruţele trase de cai pentru a-şi strânge fânul

de pe păşuni. Aria administrativă a Petrilei

are numeroase păşuni, pentru că oieritul a

rămas o ocupaţie reprezentativă pentru

momârlani. Tocmai de aceea, cam toate

terenurile sunt împrejmuite. Accesul la pârâu

se face greu. Din acest motiv, vara, această

zonă nu este preferată de cei care ies la grătar.

Şi de aceea a şi rămas în mare parte curată.

Din păcate, deşeurile nu lipsesc cu

desăvârşire. Drumul Tăii duce către Lunca

Florii, Auşelu, Gura Popii, Dobraia şi

Şureanu. Sunt câteva din opţiunile oferite

turiştilor care preferă traseele. În ultima

vreme şi aici au fost construite cabane, dar şi

case de vacanţă. Văile sunt principalele căi de

acces către conace şi păşuni, unde localnicii

desfăşoară activităţi specifice zonei de munte.

Traseele turistice sunt marcate şi pot fi

parcurse cu uşurinţă. Din păcate, zona nu este

la fel de cunoscută turiştilor şi nici nu este

promovată de autorităţile locale la adevărata

ei valoare.

Alina PIPAN

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 30 noiembrie 2011 9TURISM

www.zvj.ro

Proiect cofinan at din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane 2007-2013 – Investe te în oameni!

COMUNICAT DE PRES 30.11.2011

SC DIACOSTAMPET SRL cu sediul în municipiul Petro ani, strada Livezeni, nr. 3,

jude ul Hunedoara, deruleaz începând cu data de 1 aprilie 2011 în calitate de beneficiar, proiectul

cu titlul ”Ocuparea durabil , o ans pentru lucr torii cu handicap i cei extrem de defavoriza i”, ID

66343, proiect cofinan at din Fondul Social European, prin Ministerul Muncii, Familiei i Protec iei

Sociale, Direc ia General Autoritatea de Management pentru Programul Opera ional Sectorial

pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

În cea de-a opta lun de implementare a proiectului, noiembrie 2011, s-a continuat derularea

activit ilor prev zute în graficul de desf urare stabilit ini ial. În grupul int al proiectului s-a mai

al turat o persoan , care beneficiaz de servicii integrate, dar i de servicii de asisten i consiliere,

al turi de celelalte persoane din grupul int .

Continu m i activitatea de informare i publicitate privind stadiul implement rii

proiectului, pentru sensibilizarea comunit ii cu privire la problematica lucr torilor cu handicap i a

celor extrem de defavoriza i.

Persoanele care doresc informa ii ne pot g si la SC DIACOSTAMPET SRL, str. Livezeni,

nr. 3, la numerele de telefon: 0728.010.140, tel/fax 0354.100.678 sau la adresa de e-mail:

[email protected].

Persoan de contact, manager de proiect, DRACEA ANDREEA SONIA.

Cheile Tăii,

Un alt punct turistic neexploatat la adevărata lui valoare

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 30 noiembrie 201110 IMOBILIARE

www.zvj.ro

1. Gars. Petroşani Nord, zona ENEL - Comisariat, etaj 3/4,mobilată şi utilată, la stradă, balcon şi geam bucătărie ter-mopan, foarte bine întreţinută, preţ 50.000 lei neg.2. Gars. G.V. Milea, etaj 1/4, standard, poziţionată la soare,

zonă liniştită, preţ 13.000 euro neg.3. Gars. confort 1, Petroşani Nord, G.V. Milea, amenajări şi

îmbunătăţiri, geamuri termopan, izolată termic, parchet lami-nat, baia amenajată, instalaţii schimbate, preţ 55.000 lei neg.4. Gars. Petroşani Nord, C.Mille, etaj 2/4, centrală termică,

îmbunătăţiri multiple, pereţi izolaţi, geamuri termopan, preţ60.000 lei neg.5. Gars. zona Dacia, mobilată, standard, bine întreţinută,

coloană apă separată, balcon închis, preţ 37.000 lei. 6. Gars. zona Dragalina, mobilată şi utilată, 2 focuri gaz, bine

întreţinută, preţ 55.000 lei neg.7. Gars. confort sporit, Aeroport, etaj 3/4, îmbunătăţiri, bu -

că tărie mare, convector gaz, baia amenajată, gresie şi faianţă,parchet laminat, geamuri termopan, poziţionată pe mij loc, preţ40.000 lei neg.8. Gars. confort sporit, Piaţa Petroşani, suprafaţă mare, gea-

muri termopan, parchet laminat, baia amenajată, zonă foarteliniştită, preţ 45.000 lei.9. Gars. confort 1, strada Minei, geamuri termopan, izolată

termic, uşă metal, parchet laminat, poziţionată la soare, preţ28.000 lei neg. 10. Gars. Unirii, parter, la stradă, bloc cărămidă, bucătărie

mare, geamuri termopan, bine întreţinută, îmbunătăţiri multi-ple, posibil locuit sau sedii firme, preţ 45.000 lei neg.

1. Ap. 2 cam., Piaţa Petroşani, etaj 1/4, standard, la stradă,centrală termică, bine întreţinut, preţ 33.000 euro neg.2. Ap. 2 cam., Aeroport, blocurile noi, etaj 2/4, la stradă,

geamuri termopan, 2 focuri gaz, balcon închis, bine întreţinut,preţ 65.000 lei neg.3. Ap. 2 cam., Dimitrov, zonă foarte liniştită, etaj 1/4, pozi -

ţionat pe mijloc, centrală termică, parchet laminat, gresie şi fa-ianţă, uşă metal, bine întreţinut/ schimb cu apartament 3camere zona Hermes-Bulevard plus diferenţa discutabilă, preţ120.000 lei neg.4. Ap. 2 cam., zonă centrală Petroşani, bloc BCA, scară cu-

rată, etaj 3/4, bine întreţinut, centrală termică, parchet lami-nat, parchet în camere, baia cu gresie şi faianţă.5. Ap. 2 cam., Constructorul, amenajări şi îmbunătăţiri, cen-

trală termică, geamuri termopan, parchet laminat, pozi ţio natla soare/schimb cu ap. 3-4 camere plus diferenţa discutabilă,preţ 100.000 lei neg.6. Ap. 2 cam., ultracentral, etaj 3/4, bloc BCA, poziţionat la

soare, foarte călduros, standard, bine întreţinut, preţ 98.000 leineg.7. Ap. 2 cam., Aeroport, blocurile noi, etaj 2/4, la stradă,

hol pătrat, geamuri, uşi şi balcon închis termopan, centrală ter-mică, instalaţii schimbate, gresie şi faianţă, parchet laminat,preţ 100.000 lei neg.8. Ap. 2 cam., zona primărie, parter, la stradă, pretabil locuit

sau sedii firme, birouri, cabinete medicale, geamuri termopan,uşă metal, standard, preţ 27.000 euro neg.9. Ap. 2 cam., Independenţei, etaj 4, decomandat, zonă

foarte liniştită, standard, bine întreţinut, parţial izolat termic,preţ 70.000 lei neg.10. Ap. 2 cam., Unirii, semidecomandat, etaj 1/4, centrală

termică, geamuri termopan, parchet, bine întreţinut, preţ16.000 euro.11. Ap. 2 cam., Aviatorilor, zona Piaţa Dacia, centrală ter-

mică, geamuri termopan, parchet laminat, balcon mare, ocamera izolata, preţ 44.000 lei / schimb cu ap. 2 cam., Inde-pendenţei, cu diferenţa discutabilă.12. Ap. 2 cam. confort sporit, Lupeni, zona centrală, supra -

faţă 108 mp, cu scară interioară, amenajări şi îmbunătăţiri mul-tiple, bloc cărămidă, centrală termică, geamuri termopan,mobilat şi utilat, preţ 150.000 lei neg.13. Ap. 2 cam. (modificat-3 camere), Lupeni, zonă centrală,

bloc cărămidă, etaj 2/4, mobilat şi utilat, multiple amenajăriinterioare si îmbunătăţiri, centrală termică, balcon mare (27mp), preţ 100.000 lei neg.14. Ap. 2 cam., zonă foarte liniştită-Parâng, etaj 2/4, mobi-

lat şi utilat, geamuri termopan, izolat termic, bine întreţinut,preţ 85.000 lei neg.15. Ap. 2 cam., Aeroport blocurile noi - zona Nicuşor Gociu,

multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri - la cheie, parterînalt, preţ 20.000 euro.16. Ap. 2 cam., Lupeni, T.Vladimirescu, parter, geamuri ter-

mopan, uşă metal, instalaţie gaz, gresie şi faianţă, bine între ţi -nut, preţ 7000 euro.17. Ap. 2 cam., Uricani, bine întreţinut, etaj 4 - acoperiş ţiglă,

uşa schimbată, baia amenajată, gresie în hol şi bucătărie,bucătărie mobilată, preţ 6500 euro.18. Ap. 2 cam., zona ACR, etaj 3/4, decomandat, izolat ter-

mic, centrală termică, geamuri termopan, parchet, gresie şi fa-ianţă, bine întreţinut/ schimb cu apartament 3 camere zonaPetroşani Nord cu diferenţa discutabilă, preţ 95.000 lei neg.19. Vând/ schimb/ap. 4 cam., ap. 2 cam., Petroşani Nord,

Bulevard, etaj 2/4, mobilat şi utilat sau nemobilat, amenajări şiîmbunătăţiri multiple, totul impecabil, preţ neg.20. Ap. 2 cam., Independenţei, parter, decomandat, mobilat

şi utilat, centrală termică, balcon închis, izolat termic, preţ55.000 lei.21. Ap. 2 cam., zona Hermes-Bulevard, etaj 4/10, pano ra -

mă, mobilat şi utilat, amenajări şi îmbunătăţiri, geamuri ter-mopan, instalaţie pentru încălzire centrală, bine întreţinut, preţ130.000 lei neg.22. Ap. 2 cam., Constructorului, Petroşani Nord, etaj 1/3,

standard, bine întreţinut, poziţionat la soare, posibil locuit saubirouri firme, preţ 70.000 lei.23. Ap. 2 cam., zona Independenţei-Viitorului, parter, deco-

man dat, mobilat şi utilat complet, convector gaz, bine între -ţinut, preţ 50.000 lei.24. Ap. 2 cam., Independenţei, decomandat, zonă deosebită,

etaj 1/4, centrală termică, geamuri termopan, îmbunătăţiri,preţ 20.000 euro.25. Ap. 2 cam., zona Primăriei Petroşani, etaj 3/4,mobilat şi

utilat, bine întreţinut, parchet laminat, poziţionat la soare şi pemijloc, 2 focuri gaz, preţ 22.000 euro.26. Schimb (vând) cu garsonieră în Vulcan, plus diferenţa

neg., ap. 2 cam. în blocurile termice, etaj 2/4, bine între ţinut,geamuri termopan, poziţionat la stradă, preţ 60.000 lei neg.

27. Ap. 2 cam., Uricani, parţial mobilat, decomandat, etaj3/4 - Muncii, amenajări, geamuri termopan, 2 balcoane - 1închis în termopan, centrală termică, parchet laminat, poz-iţionat la soare, preţ 40.000 lei.28. Ap. 2 cam., Dimitrov - schimb cu garsonieră plus dif. dis-

cutabilă, zonă foarte liniştită, etaj 2, geamuri termopan, par-chet laminat, gresie şi faianţă, preţ 85.000 lei.

1. A. 3 cam., Bulevard-Petroşani Nord, etaj 3/4, multipleamenajări interioare, centrală termică, geamuri termopan, par-chet laminat, bai amenajate, instalaţii schimbate, mobilat com-plet, vedere Bulevard si in spate, preţ 45.000 euro.2. Ap. 3 cam., Dimitrov, etaj 2, bine întreţinut, preţ 150.000

lei.3. Ap. 3 cam., Petroşani Nord, la stradă, amenajări şi îm-

bunătăţiri multiple, geamuri si balcoane termopan, centrală ter-mică, etaj 2/4/ schimb cu ap. 2 cam. sau garsoniera cudiferenţa discutabilă, preţ 160.000 lei neg..4. Ap. 3 cam., zona Parang, bloc cărămidă, poziţionat la

soare, amenajări şi modificari,curat, luminos, geamuri ter-mopan, pardoseală şi pereţi izolaţi, uşi şi instalaţii schimbate,baia amenajată, centrală termică, mobilier bucătărie şi hol, preţ90.000 lei.5. Ap.t 3 cam., Parang, zonă liniştită, etaj 1/4, standard, cen-

trală termică, mobilat, bine întreţinut, preţ 80.000 lei neg. 6. Ap. 3 cam., blocurile noi Aeroport, etaj 2/4, îmbunătăţiri

şi amenajări interioare,poziţionat la soare,bine întreţinut, in-stalaţii schimbate(eventual mobilat), preţ 28.000 euro neg.7. Ap. 3 cam.,Petroşani Nord, parter inalt, bloc foarte căl-

duros, centrală termică proprie, balcon închis, beci, geamuritermopan, parchet laminat, instalaţii noi, bine întreţinut, preţ100.000 lei. 8. Ap. 3 cam., Petroşani Nord, bloc BCA, etaj 1/4, privire pe

Bulevard, standard, balcon mare, bine întreţinut, preţ 35.000euro neg.9. Ap. 3 cam, Aeroport, blocurile noi, geamuri termopan,

centrală termică, 2 balcoane, hol mărit / schimb cu ap. 2 cam.zonă centrală Petroşani, sau vânzare 90.000 lei.10. Ap. 3 cam., Petroşani Nord-Zorilor, etaj 3/4, geamuri

termopan, 2 focuri gaz, preţ 32.000 euro (eventual garaj lângăbloc, preţ neg).11. Ap. 3 cam., zona Mignon (transformat din 2 cam.), su pra -

faţă mare, centrală termică, geamuri duble cu tâmplărie lemn,poziţionat la soare, preţ 30.000 euro neg.12. Ap. 3 cam., Independenţei, decomandat, 2 balcoane, in-

stalaţii noi, canalizare separată, zugrăvit, gresie şi faianţă, preţ85.000 lei.13. Ap. 3 cam. şi spaţiu comercial pentru orice fel activităţi,

zona Piaţa Petroşani, la stradă, vad comercial foarte bun, gea-muri termopan, modificări şi îmbunătăţiri multiple, preţ150.000 lei.14. Ap. 3 cam., zona Bulevard, Petroşani Nord, poziţie ide-

ală - panoramă, centrală termică, geamuri termopan, 2 băi, 2balcoane, preţ 30.000 euro.

1. Ap. 4 cam. si spaţiu comercial, Aeroport blocurile noi -zona Nicuşor Gociu, multiple amenajări interioare si îm-bunătăţiri, 2 intrări, pretabil locuit şi/sau sedii firme, cabinetemedicale, birouri, preţ 35.000 euro neg.2. Ap. 4 cam., modificat-suprafaţă mare, Petroşani Nord

Bulevard, bloc BCA, etaj 3/4, poziţionat la soare, parţial mo-bilat ,2 bai amenajate, foarte călduros, preţ 38.000 euro 3. Ap. 4 cam., Piaţa Petroşani, etaj 1/4, îmbunătăţiri,

bucătărie mobilată, centrală termică, geamuri şi 1 balcon în-chis în termopan, parchet, instalaţii schimbate, foarte bine în-treţinut, preţ 43.000 euro neg.4. Ap. 4 cam., Piaţa Petroşani, etaj 2/4, centrală termică,

îmbunătăţiri şi amenajări, geamuri termopan, poziţionat lasoare, preţ 150.000 lei neg. sau schimb cu ap. 2 cam. + difer-enţa discutabilă.5. Ap. 4 cam., zona Hermes-Bulevard, bloc BCA,3 balcoane,

bine întreţinut, panoramă, gaz, mici modificări, foarte călduros,preţ 33.000 euro.6. Ap. 4 cam., Bulevard-zona Bancpost, îmbunătăţiri, gresie

şi faianţă, uşi interioare schimbate, hol pătrat, modificări, gea-muri termopan, instalaţii schimbate, 2 focuri gaz, preţ150.000 lei neg/ schimb cu ap. 2 cam. plus diferenţa.7. Ap. 4 cam., Petroşani Nord, suprafaţă mare, et.1/4, mul-

tiple modificări si amenajări interioare, geamuri si balcoane în-chise în termopan, parchet melaminat, uşi şi instalaţiischimbate, preţ 46.000 euro neg.8. Ap. 4 cam., Aeroport, blocurile noi,etaj 1/4, suprafaţă

120 mp, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan,parchet laminat, gresie şi faianţă, 2 boxe, preţ neg.9. Ap. 4 cam., zona Petroşani Nord, geamuri termopan, 2

băi, modificări şi îmbunătăţiri interioare, 2 focuri de gaz, par-chet melaminat, gresie faianţă, uşă metal, 2 balcoane, uşi de in-terior noi, mobilat, preţ 35.000 euro neg.

1. Teren zonă centrală – Piscului - 3000 mp + casă vechecamera, mansarda, baie, cămară (necesită renovare), zonăfoarte liniştită, panoramă, utilităţi, livada pomi fructiferi, preţ35.000 euro neg. 2. Teren + căsuţă vacanţă mobilată şi utilată, zonă pitorească

Lupeni, 1800 mp, drept, acte, ieşire indiviziune, posibil con-strucţii case, case vacanţă, acces auto, utilităţi, preţ 14.000euro neg.3. Teren zona Rusu, 500 mp, la stradă, utilităţi, acces uşor,

preţ 30.000 euro.4. Teren intravilan- Maleia, 6000 mp, drept, acces auto, acte

ieşire din indiviziune, curent, apă, preţ 25 euro/mp.5. Teren intravilan -1000 mp, la drum Aninoasa, utilităţi,

drept, posibil construcţii case, asigurare, acces auto, preţ 8euro/mp neg.6. Vând 3 ha teren extravilan, zona Roşia, posibilităţi multiple,

curent în apropiere, acces auto, preţ 2 euro/mp neg. 7. Teren intravilan 4000 mp, la şosea- Nucşoara, Valea

Haţegului, drept, utilităţi, pretabil orice fel de construcţii case,pensiuni, preţ 10 euro/mp.8. Teren la intrarea în Petroşani - zona Dărăneşti-Peştera

Bolii, posibilităţi multiple-construcţii case, case vacanţă, pensi-uni, suprafaţă 2300 mp, apă curgătoare, o parte drept, o parteîn pantă, acces auto, posibilităţi racordare, apă, curent, acte,

ieşire din indiviziune, preţ 15 euro/mp.9. Teren intravilan, zona Maleia, 2500 mp, posibil construcţii

case, case vacanţă, curent, apă, preţ 25 euro/mp neg.10. Teren intravilan, 2800 mp, drept, zona Dărăneşti -

Peştera Bolii (la 10 minute distanţă de centrul oraşului), zonăpitorească şi foarte liniştită, pretabil construcţii case, case va-canţă, apă, curent, acces auto, preţ 25.000 euro. 11. Teren pentru construcţii case, 1100 mp- drept- la stradă,

acces auto, utilităţi gaz, poziţionat la soare, Petroşani Nord,preţ 45 euro neg/mp.12. Teren Vulcan, 500 mp, intravilan, pentru construcţii case,

utilităţi, canalizare, acces auto, preţ 7500 euro13. Teren Valea Ungurului - Vulcan, 3000 mp, acces auto,

zonă pitorească, drept, apă curgătoare, pretabil construcţiicase ,case vacanţă, preţ 10 euro/mp neg sau 6500 mp- 6euro/mp neg. 14. Teren construcţii case, case vacanţă, zonă pitorească, co-

muna Băniţa, 1700 mp - 27 euro/mp neg. sau 1500 mp - 35euro/mp neg., acces auto, utilităţi (căbănuţă+mat. construcţii).15. Teren la DN 66A, zona comunei Pui,10.000 mp, pretabil

construcţii civile sau industriale, avize, autorizaţii, preţ 8euro/mp neg.

1. Casă vacanţă, zona Câmpu lui Neag-Cheile Butii, ladrum, suprafaţă 120 mp, P+M, zidărie + lemn, 6camere, 2 băi, bucătărie, debara, curte amenajată,grătar, 600 mp teren, preţ 160.000 lei.2. Casă vacanţă pt familie, mobilată şi utilată,

Parâng, zona Căsuţei din poveşti, P+1, la parter liv-ing, bucătărie, cameră, baie, scară interioară, etaj-cameră mare-30 mp, teren concesionat 190 mp - posi-bilitate extindere, beci, acces auto, preţ 45.000 euroneg.3. Casă vacanţă zona Rusu, suprafaţă construita 100 mp,

P+E, la parter living şi bucătărie, scară interioară, la etaj 2 dor-mitoare, balcon, mobilată şi utilată, acces auto, panoramă, preţ42.000 euro.4. Casă vacanţă Parâng, cota 1600, P+M, construcţie 2006

- la parter: living, 2 camere, 2 băi, bucătărie, la mansardă: 3camere matrimoniale şi 1 cameră cu 3 paturi, 2 băi, living,terasă, mobilată şi utilată, preţ 110.000 euro neg.5. Casă vacanţă, Parâng, construcţie nouă, zona pârtiilor -

teren concesionat, 55 mp, P+1+M (demisol - cameră,bucătărie dotată, baie serviciu, centrală termică, P – cameră +baie, et. - 2 cam. + baie, M - cameră), construcţie BCA, preţ130.000 euro neg.6. Case de vacanţă, în Straja, prima cu P+E+M, la parter

bucătărie, baie, la etaj 2 cam., baie, la mansardă 1 cameră,sobe, duşumele, gresie şi faianţă, uşa metalică la intrare, con-strucţie din cărămidă, din anul 2002, acoperită cu ţiglă, ceade-a doua la roşu, preţ total 60.000 euro.7. Casă de vacanţă în staţiunea Straja, P+E, cu 8 cam. - 27

locuri cazare, 2 livinguri, bucătărie, băi, magazie de lemne, cen-trală pe combustibil solid, teren în suprafaţă de 130 mp, con-cesiune pe 49 de ani, construcţie de lemn şi piatră, din anul2004, mobilată şi utilată, preţ 150.000 euro neg. 8. Casă vacanţă în zona Rusu, P+1+M, la cheie, mobilată şi

utilată complet, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, acces auto,preţ 250.000 euro.

1. Spaţiu comercial amenajat, Petroşani Nord, suprafaţă 170mp (eventual compartimentat), grupuri sanitare, acces auto, lastradă, pretabil activităţi comerciale, depozite, sedii firme, cab-inete pentru vânzare sau închiriere. 2. Ap. 4 cam. şi spaţiu comercial, Aeroport, blocurile noi -

zona Nicuşor Gociu, multiple amenajări interioare si îm-bunătăţiri, 2 intrări, pretabil locuit şi/sau sedii firme, cabinetemedicale, birouri preţ 35.000 euro neg.3. Spaţiu comercial, Aeroport, blocurile noi - zona Nicuşor

Gociu, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, 2 intrări,pretabil sedii firme, cabinete medicale, birouri, preţ 10.000euro.5. Apartament 3 camere şi spaţiu comercial la parter de bloc,

Aeroport, blocurile noi, la sosea, posibilităţi multiple, centralătermică, (2 intrări)- ieşire exterioară, geamuri termopan, 2 băi,gresie şi faianţă, preţ 20.000 euro neg. sau chirie 200euro/lună.6. Spaţiu pentru chirie sau vânzare Petroşani, 125 mp, 3+1

încăperi, acces auto, curent, posibilitate mansardare, pentrudepozite, producţie etc., preţ 150.000 lei neg. sau 200euro/lună.7. Spaţiu comercial zona Spital Petroşani, suprafaţă 80 mp,

pretabil birou, cabinet medical, 3 încăperi, baie, gresie, gea-muri termopan, preţ 25.000 euro.8 Spaţiu comercial, Aeroport-Aviatorilor, zona pieţei mici, la

stradă, amenajat la parter de bloc, preatbil orice fel activitate,geamuri termopan, 2 încăperi cu gresie, grup sanitar, scară ex-terioară, preţ 25.000 euro sau 250 euro/lună.9. Hală în zona Iscroni, la şosea, utilităţi, acces auto, suprafaţă

1500 şi 400 mp, anexe, curte, teren proprietate – aprox.4000 mp,preţ neg.10. Spaţiu comercial amenajat, pentru închiriere, Petroşani

Nord, la stradă, acces auto, parcare, vad comercial, posibilităţimultiple, firme, cabinete, supraf. = 15 mp, preţ 300 euro/lunăneg.11. Spaţiu pentru vânzare, în Vulcan, zonă centrală-

M.Viteazu, suprafaţa de 80 mp, vitrină 10 m, scări exterioareşi interioare, gaz, CT, pardoseala granit, pretabil activităţi di-verse, preţ 55.000 euro neg.

1. Casă la intrarea în Vulcan, zonă liniştită, 3 camere, living,baie, hol, bucătărie vară cu cameră, baie, anexe, acces auto,3000 mp grădină şi livadă, acte, ieşire indiviziune, amenajăriinterioare, preţ 65.000 euro neg.2. Casă Petroşani Nord, P+ E, la parter - living, bucătărie, 2

camere, 2 băi, scară interioară, la etaj- 2 camere, baie, debara,2 terase (1 închisă), 2300 mp teren, curte amenajată, centralătermică, garaj, sală sport, anexe, acces auto, preţ 110.000euro neg.3. Casă zonă centrală şi liniştită Petroşani, posibil locuit sau

sedii firme, cabinete medicale, birouri, 3 camere, bucătărie,baie, beci, posibilitate mansardare, centrală termică gaz, gre-sie şi faianţă, bine întreţinută, preţ 42.000 euro.

4. Casă liniştită Petroşani, P+M, acces auto, 2 intrări, 800mp teren, 7 camere, bucătărie la demisol, mansarda amenajată(un apartament separat), garaj, centrală termică combustibilsolid, amenajări, geamuri termopan, parchet, ţiglă schimbată,acces auto 2 străzi, preţ neg.5. Casă zonă centrală Petroşani, cu 650 mp teren, front

stradal 25 m, utilităţi, posibil locuit sau spatii comerciale, 5camere, living, bucătărie, anexe, balcon, baia amenajată, îm-bunătăţiri, preţ neg.6. Casă zona Câmpu lui Neag, cu 800 mp teren drept, din

lemn - 2 camere, bucătărie, hol, cămară, beci, bucătărie devară, anexe, geamuri şi uşi termopan, zonă pitorească şi lin-iştită, preţ 140.000 lei neg.7. Casă zona Viitorului, etaj, 2 camere, bucătărie, baie, hol,

curte, bine întreţinută, preţ 27.000 euro.8. Casă Petrila, zonă liniştită, acces auto, 2 camere, bucătărie,

baie, hol verandă, curte amenajată 400 mp, geamuri ter-mopan, sobă teracotă, preţ 100.000 lei neg.9. Casă veche cu 400 mp teren drept - (posibil construcţie

nouă) în zonă centrală şi liniştită Petroşani, acces auto,canalizare, utilităţi, preţ 30.000 euro neg.10. Casă zonă centrală Petroşani, P+E+M, garaj, 770 mp

teren drept (curte şi grădină), acces auto, gaz, canalizare,curent, 380V, geamuri, termopan, centrală termică, balcon,(parter: cameră, bucătărie, baie, hol, cămară; scară interioarăetaj-2 camere, hol, baie, debara; mansardă- cameră 20 mp;),preţ 90.000 euro sau schimb cu ap. 2 cam., zonă centralăPetroşani, etaj 1-2, plus diferenţa discutabilă.11. Casă Livadia cu 1060 mp teren, drept + 2 terenuri (2000

+ 2000 mp) acces auto, 3 camere, bucătărie, baie mare ame-najată, instalaţii noi, boiler pe lemne, sobe teracotă, bucătărievară, anexe, preţ 25.000 euro.12. Casa zonă centrală şi liniştită Petroşani (compusă din 2

apartamente cu 2 camere, bucătărie, baie, 2intrări+mansardă)(casa necesită amenajări), 720 mp teren,izvor în curte, viţă de vie, pomi fructiferi, canalizare, acces auto,gaz la poartă, preţ 70.0000 euro neg(posibil 2 rate.13. Vila Maleia (zonă pitorească şi liniştită), posibilităţi multi-

ple-case locuit, case vacanţă, pensiuni-turism, acces auto, 2garaje mari, mobilată şi utilată, suprafaţă construită 250 mp:demisol-terasă 50 mp, bucătărie, baie, camera centrală; parter- living 70 mp, birou, baie; etaj – 90 mp, 2 dormitoare mari,baie, 2 balcoane, hol; centrală termică, 2500 mp teren, curtebetonată, anexe, preţ 150.000 euro neg.14. Casă zonă centrală Petroşani-Bulevard, pretabil locuit sau

spaţiu comercial, suprafaţă constr. 80 mp, 2 camere,bucătărie, baie, hol, boxă, pivniţă, centrală termică gaz, curte164 mp, acces auto uşor, preţ 55.000 euro neg.15. Casă zonă liniştită Petroşani, 2 camere, bucătărie, hol,

anexe, terasă, centrală termică pe combustibil solid, 260 mpcurte, canalizare, renovata, amenajări interioare, geamuri ter-mopan, uşi şi instalaţii schimbate, baia amenajată, preţ180.000 lei neg sau schimb cu apartament + diferenţa.16. Vilă P+2, zona ultracentrală Petroşani, mobilată complet,

parter - bucătărie, living, baie, scară interioară, etaj-3 dormi-toare, baie, hol, M - dormitor, living, baie, 2 terase, încălzirecentrală, geamuri şi uşi termopan, instalaţii noi, totul nou, im-pecabil, reţea individuală apă/canal, sistem supraveghere, preţ210.000 euro neg.17. Casă (vilă) zona Spital Petroşani, P - 2 cam., bucătărie,

baie, hol, garaj, cămară, centrală termică - combustibil solid şigaz, scară interioară, etaj - 3 cam., baie, hol, balcon, M -necompartimentată, anexe, 750 mp teren, gaz, canalizare,acces auto, preţ neg.18. Căsuţă tip vilă - 2 cam., bucătărie, baie, hol, 100 mp

curte + garsonieră (1 cameră, bucătărie, baie), zonă foarte lin-iştită Petroşani, îmbunătăţiri, sobe teracotă cu gaz, acces auto,preţ 21.000 euro.19. Casă zonă liniştită Petroşani, P+1, 4 cam., living,

bucătărie, baie, cu scară interioară, terasă mare, panoramă,1400 mp teren, centrală termică, anexe, zonă foarte liniştităPetroşani, preţ 280.000 lei neg. 20. Casă în Iscroni, 3 cam., bucătărie vară, hol, baie, garaj,

pivniţă, anexe, 2000 mp teren drept, acces auto, centrală pecombustibil solid, fântână, zonă foarte liniştită, preţ 90.000 leineg.21. Casă în Ohaba - Sălaşul de Sus (Haţeg), 4 cam., salon

primire, bucătărie, baie, curte şi grădină - 1000 mp teren,pomi fructiferi, fântână cu hidrofor, acces auto, bine întreţinută,preţ 65.000 euro neg.

22. Casă zona Haţeg-Toteşti, la şosea, 3 cam., bucătărie,baie, hol, 2500 mp curte şi grădină, pomi fructiferi, garaj,anexe, preţ 85.000 lei neg.

23. Casă zona Retezat-Clopotiva, acces auto, 3 camere,bucătărie, baie, hol, anexe, curte betonată, geamuri şi uşi ter-mopan, fântână în curte, fosă septică, 670 mp teren, preţ85.000 lei.

1. Ap. 2 cam., Piaţa Petroşani, la stradă, posibil locuit sausedii firme, amenajat, preţ 150 euro/lună + garanţie.2. Ap. 2 cam., zona Parâng - Oituz, etaj 3, mobilat,bine în-

treţinut, centrală termică, preţ 500 lei/lună + garanţie.3. Garsonieră Unirii, zonă foarte liniştită, parter, nemobilată,

amenajări interioare, centrală termică, geamuri şi uşi ter-mopan, instalaţii noi, baia amenajată, preţ 120 euro/lună +garanţie.4. Garsonieră Dragalina, mobilată şi utilată, bine întreţinută,

preţ 100 euro/lună neg. + garanţie.

APARTAMENTE 4 CAMERE

GARSONIERE

APARTAMENTE 2 CAMERE

APARTAMENTE 3 CAMERE

TERENURI

CASE DE VACANÞÃ

SPAÞII COMERCIALE

CASE

CHIRII

Pentru relaþii sau alte oferte vã puteþi adresa zilnic la se diul firmei, str. Horea, 2/23 sau la telefoanele: 0254.545.393, 0727.832308.www.agentia-imobiliara-petrosani.ro

e-mail: [email protected]

Buletin Imobiliar Agenþia Macarena � Teren zona centrală - Piscului - 3000 mp+ casă veche, cameră, mansardă, baie, cămară (necesita renovare), zonă foarte liniştită, panoramă, utilităţi, livadă pomifructiferi, preţ 35.000 euro neg. � Casă vacanţă pentru familie, mobilată şiutilată, Parâng, zona Căsuţei din poveşti,P+1, la parter: living, bucătărie, cameră,baie, scară interioară, etaj: cameră mare -30 mp, teren concesionat 190 mp - posibilitate extindere, beci, acces auto, preţ 45.000 euro neg.

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 30 noiembrie 2011 11PUBLICITATE

www.zvj.ro

Vând casă şi grădină în zona

Valea Ungurului - Vulcan, la

20 m de strada principală,

suprafaţă 3.000 de metri pătraţi,

preţ negociabil.

Relaţii la numărul de telefon 0722.448428

Vând casă, 2 camere, cămară,

hol, anexe, grădină, în Livadia,

zonă centrală.

Telefon 0724.853897

Vând apartament 3 camere, în

Lupeni, B-dul Păcii, bl. 57,

decomandat, bucătărie mare,

baie şi WC de serviciu, balcon,

zonă liniştită.

Tel. 0721.333544

Vând apartament cu 3 cam.,

conf. I, cu două balcoane, baie

şi WC de serviciu, et. 4/4, cu

aco periş, în Timişoara, semicen-

tral, zonă liniştită, preţ 65 mii

euro negociabil. Accept credit

bancar şi varianta cu schimb

plus diferenţa, prefera bil casă cu

teren, împrejurimi Petrila.

Rel. la tel. 0770.581148,0724.108787 sau pe e-mail:

[email protected]

Vând garaj str. 9 Mai, lângă

piaţă (construit în 2010, izolat

exterior şi interior, apă, curent,

uşă la telecomandă), concesiune

pe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ

7.000 euro neg.

Tel. 0765.380847

Vând 2 apartamente

(unite - total 7 camere, 3 băi,

bucătărie), aproximativ 180

mp, situate în Petrila, strada

Republicii, deasupra CAR

Petrila.

Telefon - 0733.083379

Vând garsonieră în Petrila, str.

Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil.

lei vechi negociabil.

Telefon - 0720.965091

Vând teren în Petroşani

intravilan la 5 minute de centru

(Maleia). Drum stradal. Utilităţi.

Preţ mic.

Telefon - 0724.773944

Vând Fiat Grande Punto, a.f.

2007, comenzi volan, 32.000

km, motor 1400 cmc, benzină,

albastru indigo, închidere cen-

tralizată, aer condiţionat, 4

airbag-uri, 5 uşi, fără accidente,

unic proprietar, înmatri culată.

Preţ 7.000 euro negociabil.

Accept variante plus diferenţă.

Relaţii la tel. 0730.004032

IMOBILIARE ANGAJĂRI

AUTO

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Trece o şansă deosebită prin

calea ta, dar nu te prinde în cel mai

bun moment, eşti suspicios, cauţi

nod în papură şi dai cu piciorul

acestei ocazii pentru că nu ai încredere în ea.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Concentrează-te mai mult

asupra sarcinilor pe care ţi le-ai

asumat, pentru că eşti cam negli-

jent şi ai putea face o gafă.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Priveşti spre etapele viitoare ale

unei acţiuni cu strângere de inimă,

de parcă ar urma un eveniment de

care ţi-e frică.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Adu-ţi aminte de o restanţă pe

care ai trecut-o pe linie moartă cu

ceva timp în urmă, pentru că a

venit vremea să te ocupi de da-

toriile uitate.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Nu insista să treci repede peste

acest moment, pentru că îţi oferă

senzaţii dintre cele mai plăcute. Ai

impresia că părerile tale nu contea -

ză sau că eşti dat la o parte, ceea ce devine

frustrant.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Ai multe de spus, ai acumulat

informaţia şi experienţa de care e

nevoie într-un moment decisiv la

serviciu, dar nu prea ai cu cine co-

labora.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Nu insista să duci tu tot greul

proiectului în care eşti direct impli-

cat, ci caută colaboratori care pot

juca şi ei un rol. Dacă ştii să pa -

sezi şi altora sarcini, vei avea parte de rezul-

tate mult mai bune.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Direcţia în care mergi se va

dovedi a fi o pistă falsă, mai de-

vreme sau mai târziu, pentru că

s-a infiltrat în preajma ta un mare

mincinos.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Nu te laşi tu doborât de un hop

sau două, pentru că găseşti me -

reu în tine forţa de a merge mai

departe în ciuda tuturor. Gândirea

pozitivă este cea care te ajută să treci peste

orice impas de pe parcurs.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Ar fi mai multe direcţii care te

atrag la fel de mult, dar oricât ai

încerca să alergi după ele, o

vreme, tot va veni clipa când va

trebui să te decizi: ori - ori?

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Timpul se scurge îngrozitor de

repede încât nici nu ştii când ai

început şi când ai terminat deja

proiectul care te preocupă.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Nu te poţi integra într-un mediu

profesional ceva mai rigid, de

parcă ai fi înconjurat ori de colegi

din altă generaţie, ori de şefi

severi puşi doar pe critici.

HOROSCOPHOROSCOP

Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la:

0254.549020, 0254.549121, [email protected],

[email protected],[email protected]

sau direct la sediul redacţiei noastre.

Programul TeatruluiDramatic

“Ion D. Sîrbu”

SSââmmbbăăttăă ,, 0033 ..1122 ..22001111

Orele 18:00 – Spectacolul ,,Un tramvai numit

dorinţă”

DDuummiinn ii ccăă ,, 0044 ..1122 ..22001111

Orele 11:00 – Spectacolul „Lumea lui Dănilă”

SERVICII

ÎNCHIRIERI

Închiriez spaţiu industrialcu teren aferent în municipiul

Petroşani, str. Dărăneşti(vizavi de Lascăr Service),

pretabil ca depozit,spaţiu de producţie etc.,acces direct din DN 66, apă,

curent etc.

Informaţii la telefon0761.282342

Preţuri fără concurenţă!Servicii complete pentru

maşina ta.

Piese ieftine noi şi

second-hand. Uleiuri,

consumabile, uleiuri şi aditivi

metabond, produse de spălare

ecologice.

Vă aşteptăm de luni până

duminică pe str. Aviatorilor,

bl. 23A, parter.

Telefon 0743.070215 şi0722.937928

Sonorizări, filmări profesionale, fotografii - pentru

diverse evenimente:nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon:0723.7886640768.6884650762.695556

Căutăm persoanăreprezentant vânzări pentru magazin

Vodafone Petrila.

CV-urile se depun la

magazinul Vodafone Petrila.

Informaţii la telefon0723.112484

Vând canapea extensibilă, dedouă persoane, stare foarte

bună, preţ 650 lei.

Telefon 0765.380836

Vând apartament în vilă şiteren construibil, 140 mp,

str. 1 Decembrie 1918, zona

Dimitrov, Petroşani.

Telefon 0725.219019

Vând teren, Jieţ-Androneşti, în

vatra satului, toate facilităţile.

Telefon 0725.219019

VÂNZĂRI

Cursuri de dans sportiv!

Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat?

Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi!

Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau

avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din

ma ri le centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt:

1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole,

concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul

mirilor”!

Sălile de dans sunt în:

- Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca” şi Şc. Gen. Nr. 5);

- Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila;

- Lupeni (Clubul Sindicatelor Lupeni).

Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840.

SC REALCOM SA PETROªANIdistribuitor unic în Valea Jiului al produselor

lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzileagenţilor economici cu produse proaspete de cea mai

înaltă calitate:

Asigurăm transportul franco-magazin.

Relaţii la telefon:

0254.542472 sau 0733.960320

- lapte consum- lapte bătut

- sana- iaurt- chefir

- caşcaval- smântână

- unt- brânză

- lapte praf

Pictez camere copii.Preţuri rezonabile.

Tel. 0785.406616

CMYK

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 30 noiembrie 201112 DIVERSE

www.zvj.ro

Casa de Cultură a SindicatelorPetroşani, cu sediul în Petroşani,str. 1 Decembrie 1918, nr. 100

(vizavi de primărie)organizează cursuri de calificare

avizate de Ministerul Muncii şi Ministerul

Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi

Sportului

Lucrător în comerţ (3 luni) – 250 RON

Ospătar (5 luni) – 350 RON

Bucătar (5 luni) – 350 RON

Cofetar patiser (5 luni) – 350 RON

Recepţioner hotel (3 luni) – 400 RON

Cameristă (3 luni) – 400 RON

Operator introducere, prelucrare,

validare date (5 luni) – 450 RON

Confecţioner, asamblor articole din textile

(3 luni) – 350 RON

Zidar pietrar tencuitor (5 luni) – 350 RON

Montator pereţi şi plafoane din ghips

carton (5 luni) – 350 RON

Zugrav-isposar-tapetar-vopsitor (5 luni) –

350 RON

Electrician constructor (5 luni) – 350 RON

Lucrător instalator pentru construcţii

(3 luni) – 350 RON

Sudor electric (3 luni) – 350 RON

Lucrător maşinist utilaje (3 luni) – 350 RON

Fierar betonist montator prefabricate

(5 luni) – 350 RON

Dulgher-tâmplar-parchetar

(5 luni) – 350 RON

Mecanic auto (3 luni) – 350 RON

Coafură (5 luni) – 400 RON

Manichiură, pedichiură (3 luni) – 400 RON

Formator (2 luni) – 250 RON

Inspector resurse umane (2 luni) – 350 RON

Lăcătuş mecanic (3 luni) – 400 RON

Cele mai mici taxe de şcolarizare - în rate.

Relaţii la telefon: 0254/541483; 0354/100707;0763.349621; 0768.677988.

Înscrierile se fac la sediul instituţiei.

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT

ISSN 2065 - 5096

Director: Cătălin DOCEA

[email protected]

Redactor şef: Marian BOBOC

0761.756840

Colectivul de redacþie:

Alina PIPAN

[email protected]

0766.678380

Corneliu BRAN

0761.756833

Mihaela PETROŞAN

[email protected]

0761.756834

Gheorghe OLTEANU

Loredana JUGLEA 0763.673727

[email protected]

Colaboratori permanenþi:Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ,

Mihai BARBU, Irina BOBOC,

Valeriu BUTULESCU, Gilbert

DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-

JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ,

Robert HUMMEL, Ioan LASCU,

Ilie PINTEA, Alin RUS,

Petronela-Vali SLAVU, Gheorghe

TRUŢĂ, Dumitru VELEA

DTP: Bogdan SOVAGODaniela FILIMON0761.756837

Administrativ / Publicitate:Diana SANTA - 0722.344681

Difuzare:Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia:Petroşani, str. N. Bălcescu

nr. 2, et. 2

Telefoanele redacþiei: 0254.549 020

0254.549 121 (fax) 0737.575 582

[email protected]

ZiarulVãii Jiului

Următoarea ediţie

Ziarul VãiiJiului

vineri, 2 decembrie2011

CMYK

şcoală & culturăpe Jiul de Est şi Jiul de VestApare sub

îngrijireaprof. Irina Boboc

Suplimentgratuit al

cotidianuluiZiarul Văii Jiului� Anul III � Nr. 82� 30 noiembrie2011 � 4 pagini

ISSN 2068 - 3650

Primul an fără MirceaPentru comemorarea primului an de când Mircea

Andraş ne-a părăsit aş fi vrut să fac un reportaj care

să-i fi plăcut şi lui: plin de poante, cu muzici vesele

şi cu happy-end. Nu mi-a ieşit. Toţi cei care l-au

evocat în filmul pe care o să-l vedeţi în această

seară, de la ora 18, pe KTV, sunt trişti, şi trişti ar fi

fost şi ceilalţi prieteni cu care n-am apucat să

vorbesc despre Mircea în faţa camerei. Şi Robert

Hummel, şi Marian Boboc, şi Nicoleta Bolcă, şi

Sorin Oprea sau colegele lui Mircea de la Poştă

şi-au adus aminte de umorul lui cu tristeţe, pentru

că prietenul nostru ne lipseşte. Oricât am povesti

întâmplările amuzante pe care le ştim cu Mircea,

oricâte epigrame inedite am găsi pe cartoanele

cartuşelor de ţigări, ne lipseşte omul cu care ne

întâlneam în cafenea ori pe bulevard, prietenul care

avea mereu o vorbă de duh ascunsă în barbă şi un

teanc de hârtii umplute cu scrisul lui îngrijit.

Pentru mine, Mircea a fost o sursă inepuizabilă de

interviuri spumoase, pe care prietenul meu Florin

Ionescu - cel care numeşte Valea Jiului o rezervaţie

culturală - le mai difuzează şi acum la Radio

România. Cu aceeaşi uşurinţă cu care îşi compunea

epigramele, Mircea era în stare să vorbească

pertinent despre orice, de la politica locală până la

Obama şi de la literatură la finanţe, împletind

sarcasmul cu observaţiile unui om atent la ce e în

jurul său. Nu l-aş putea evoca mai bine decât

oferindu-vă două dintre interviurile acestea, în care

poetul vorbeşte despre sine, dar şi despre un subiect

care ne afectează pe toţi.

Mircea Andraş şi

literatura de cafeneaBoem prin excelenţă, Mircea scria doar în cafenea,

care îi devenise a doua casă, şi aşa l-am şi

cunoscut, cu mulţi ani în urmă. Tot în cafenea mi-a

acordat şi următorul interviu, în care vorbeşte exact

despre literatura de cafenea. La un casetofon se

auzea formaţia Albatros, în jurul nostru oamenii

vorbeau peste pahare şi Mircea zicea cam aşa:

„Eu nu înţeleg prin a scrie la o cafenea că faci un

lucru rău, pentru că spaţiul ăsta nu e impropriu

creaţiei, ci dimpotrivă. Părerea mea e că stimulează

inspiraţia, imaginaţia şi chiar talentul. Bine, nu e

nevoie de o cantitate enormă de băutură, ci atât cât

să destindă şi să descopere, să dezlege farmecul

acesta al creaţiei. Până deunăzi, mergeam într-o

cafenea în care patroana îmi crease un spaţiu de

lucru într-o magazie, în cazul în care toate mesele

erau pline. Oricum, la masa mea din cafenea aveam

un poster pe care scria rezervat şi obişnuiam foarte

mult să scriu epigrame pe cartoanele cartuşelor de

ţigări. Erau un suport mai neconvenţional, dar dacă

nu le luau cei care erau vizaţi - şi de regulă nu le

luau, pentru că se topeau din cauza

alcoolului, erau luate de această doamnă, care

mi le-a redat după trei ani, când se strânseseră

vreo patru sute de cartoane, în care erau cam

două mii de epigrame, deci o carte întreagă.

Bine, nu toate erau reuşite, dar unele erau

chiar bune şi s-ar fi putut pierde dacă avea

grijă de ele doamna respectivă.

Cât priveşte partea bahică a cafenelei, eu zic

că nu trebuie exagerată. E un stimulent care

are farmecul lui, şi poate chiar întregeşte

opera artistică, dar asta rămâne de văzut.

Sigur că nu e o condiţie necesară. Primii

treizeci de ani de creaţie am fost un tip

liniştit, care nu puteam să scriu dacă beam. Ei

bine, acum nu pot să scriu decât în atmosfera

cafenelei: cu cât e gălăgia din jur mai mare,

cu atât mă concentrez mai bine. De-abia

acuma eu cred că am ajuns în faza dulce a

boemiei, atât de vehiculată în literatură, şi

sunt convins că lucrul în cafenea îmi

îmbogăţeşte scrierile. Eu chiar sunt scriitor de

cafenea! Într-un timp scriam acasă, noaptea,

dar îţi spun sincer că acum nu scriu decât la

Mari Cafe. Spaţiul fiind îngust, gălăgia e

mare, muzica se aude, şi aici scriu pagini

întregi. Culmea ironiei e că într-o zi doi

prieteni de la o masă alăturată se

contraziceau, iar eu am intrat în discuţie cu ei

scriind în tot acest timp, ca şi când n-aş fi fost

acolo.

Ştii ce e ciudat ? Când am scris un întreg volum de

versuri într-o singură noapte n-a fost picătură de

alcool. Nu pot să-mi explic acea noapte, dar cred

că, vorba prietenului meu Câmpeanu, orice carte nu

o scrii tu, ci ţi se dă. Mi-aduc aminte că era noaptea

de Moş Nicolae, nu eram într-o stare foarte bună şi

m-am apucat să pictez. Ei bine, mi-a venit un vers

în minte, l-am scris şi pe-al doilea, şi la cinci şi

jumătate dimineaţa aveam o carte gata făcută, dar

care nu semăna deloc cu stilul meu şi, culmea,

n-avea nicio greşeală de ortografie. Cu toate astea,

a fost singura carte făcută fără adăugirea bahică a

cafenelei. Am toată stima pentru tenacitatea celor

care scriu în cafenea. În cafenea se scrie greu,

trebuie să ai o putere de concentrare enormă,

trebuie să trăieşti viaţa adevărată ca să poţi scrie în

cafenea. Aici, în mijlocul oamenilor - buni, răi,

cum sunt - e biroul meu de lucru şi îmi place să

cred că în felul acesta aduc creaţia în spaţiul public,

mai aproape de muritori, cum s-ar spune, şi

cafeneaua e un mijloc de a face literatură propriu

acestei arte”.

Despre proşti şi prostieUna despre temele cu care am vorbit cu Mircea

Andraş a fost şi asta, pentru că tema unei întregi

emisiuni a fost prostia. Mă aşteptam ca Mircea să

fie ironic pe acest subiect, dar o să vedeţi că a tratat

cu gravitate prostia, vorbind despre ea ca despre

ceva aproape iremediabil. De data asta, l-am scos

pe Mircea din cafenea, pentru că era o zi frumoasă

de primăvară, şi ne-am aşezat pe o bancă sub

castanii de lângă Poştă. Pe când vântul răsfira

frunzele copacilor şi oamenii îşi întorceau capul

spre cei doi bărboşi despărţiţi de un microfon,

prietenul meu a început să spună următoarele:

„Prostia o întâlneşti la orice pas, mai mult decât

minciuna. Prostia e cea mai de preţ la ora actuală în

România. Toată lumea spune să eradicăm

birocraţia. Nu, domnilor, trebuie să eradicăm în

primul rând prostia, şi asta se face în timp şi cu

deplinul acord al celor vizaţi. Şi prostia nu poate să

depăşească o anumită barieră, atâta timp cât ţara e

săracă, cât timp lumea fură fier vechi ca să aibă ce

mânca, cât timp toată lumea se chinuieşte să-şi facă

rost de minimul necesar, prostia nu poate fi învinsă.

Prostia, de fapt, ţine loc de antidot al acestei stări.

Datorită acestei prostii, viaţa ţării, aşa cum e,

merge înainte. Ea e bazată în continuare pe

credulitate, naivitate şi prostie”.

Ilie PINTEA

Mircea Andraş, la lucru, laLeul de aur, surprins de

Marian Boboc

SPECIALIImiercuri, 30 noiembrie 2011

Oglinda-fotoToamnă… soare palid, absolut fără nicio putere.

Frunze. Pe jos. Cât cuprinde. De altfel, „mult”-ul nu

defineşte o anume cantitate. Ci mai multe. Mult mai

multe. Atât de multe încât Ion şi cu Mărie calcă pe

ele. Şi calcă, nu glumă. Deşi plimbarea lor e „de

voie”. „De nevoie” s-au plimbat ieri. Atât de ieri

încât au şi uitat deja. Deodată, Mărie vede ceva

sclipind în iarbă. E o oglindă. Atât de mică încât nu

pare oglindă. „Te uită, Ioane. O fotografie!”

gândeşte Mărie şi-o priveşte atent. Din ea o

cercetează un chip cunoscut: „Îl ştiu, îl am pe limbă,

dar nu-l pot preciza”, se tânguie Mărie. Ion îi

smulge discret oglinda din mână şi o monitorizează

discret. „Bă, fato! Tu ori eşti proastă, ori aşa eşti tu.

Nu vezi că asta e o fotografie de-a mea?”.

Ultimul salon În poartă, la Maternitate, care cine, cine bate? „Eu

sunt, dragă doamnă, tată-ntârziat. Şi-am la voi, de

patru ore născut un băiat”. „Cum îl cheamă?”.

„Bulă! zice încântat. Că de asta-acum, mă prezint

cam beat”. „Şi de ce venit-ai?”. „Fiindcă vreau să-l

văd, numai dacă-i voie şi n-o fi prăpăd” (da’ mai

lăsaţi versurile. Suntem, de fapt, o ţară de

prozatori). Şi tatăl lui Bulă o luă pe coridor la vale.

Şi primul salon, cum intri, pe stânga, se dovedi a fi

cel cu „superdotaţi”. „Oh! spuse el, micul meu

geniu!” şi se ţâpă pe uşă. Înăuntru, o groază de

bebeluşi. Şi mai mari şi mai mici. Discutau despre

„filozofie”, „socialism ştiinţific”, una-alta. Da’

Bulă, canci! Nicăieri. Următorul salon era pentru

copii normali. Ăştia erau dezlănţuiţi pe marginea

campionatului de fotbal. Bineînţeles, fără Bulă.

Urmă salonul cu cei handicapaţi. Ăştia se legănau în

jurul axei lor şi râdeau ca proştii-n târg. Tot fără

Bulă. Acesta se pare că era dar lipsea cu

desăvârşire, cum se spune pe aici. Şi omul îşi

continuă drumul pe coridorul care se întindea, alb şi

nesfârşit, dinaintea sa. Şi atunci, în ultimul ceas,

văzu şi uşa de la ultimul salon. Pe ea scria, simplu:

Bulă.

Scaun cu piunezeIţic junior vine acasă abătut foarte tare. Mă-sa îl

priveşte dintr-o parte. Aşa, ca la dentist. „Ce mai

făcuşi mă, specialule? Că precis iar te-or dat

afară...”. Iţic nu răspunse la provocări. Dar pe

măsură ce trecea timpul, şi cum nu putea să-l

salveze clopoţelul, cedă şi oferii (printre oftaturi

deosebite) explicaţiile aşteptate, care pe măsura

trecerii deveneau tot mai (imperios) necesare. „Bă,

mamă! De data asta nu fusei vinovat eu, ci Ştrul,

bată-l tată-su să-l bată! Că îi pusese profesoarei o

piuneză pe scaun. Şi tocmai vrusei să-i spui da’

n-apucai. Că fu rapidă. Ce mai...”. Mă-sa îl ascultă

cu dezinvoltură (n-am găsit alt cuvânt): „Şi atunci,

tu ce legătură avuseşi cu toate astea?”. Iţic o privi

îngăduitor şi nu prea: „Păi, eu am tras scaunul de

sub ea”. „Păi de ce, băi dobitocule, ce, tu n-ai

scaune acasă?”. Iţic îi aruncă o privire mai mult

decât furibundă. „Ca să nu se aşeze pe piuneză”.

„Care piuneză?”. „Cea de pe scaun”. Mă-sa îi

aruncă o mie de priviri uimite: „Ce, bă, voi aveţi

scaune cu piuneze?”. Afară tocmai începuse să

plouă şi Iţic pleacă fără umbrelă.

Dumneavoastră ce aţi face?Mărie freacă menta pe la grădina zoologică. Ce să

facă şi ea, săraca? Dar cuştile sunt aproape goale.

Fiindcă plouă. Şi pentru că e frig. Şi... cine mai ştie

pentru ce? Mărie e udă. Şi şi-a uitat umbrela acasă.

Încă nu-şi mai aminteşte, acasă la cine? Dar, dă-o

han-tătarului de umbrelă. Ce, umbrela a făcut-o pe

ea? Nici vorbă. Pe ea a făcut-o mă-sa! Punct. Sau

semnul exclamării. Că e vorba de mamă. Semnul

întrebării trebuia după tată... În altă ordine de idei,

Mărie venise aici pentru maimuţe. Animăluţele alea

din care (se zice) că ar fi provenit omul. Că poate

de-aia făcut-o un afurisit ieri... maimuţă. Că-i venea

să-i tragă cu o nucă de cocos în cap. Să se spargă în

patru (capul, nu nuca). Surpriză însă. Maimuţele ia-le

de unde nu-s. Cuşca era cât se poate de nudă. Că aşa

se spune acum, în varianta modernă, la „goală”. La

„gol” (curios) nu i se spune „nud” ci tot „gol”. Auzise

ea la o transmisie sportivă. Deci, să ne întoarcem la

oile noastre. Adică la maimuţe. Cum tocmai apăruse

îngrijitorul (nu era sigură că era chiar îngrijitor, dar

avea faţă de specific) îl întrebă tacticoasă (aşa credea

ea) dar cu un aer impertinent (aşa credea el) despre

soarta micuţelor. Acesta îşi dădu jos chipiul (nu

pentru că era excesiv de politicos) ca să se scarpine în

moalele capului. „Apoi, domnişoară... s-au dus şi ele,

ca tot omul, să se împerecheze. Că, la drept vorbind,

ce altceva să faci pe o vreme ca asta?”. Mărie le

înţelese. Până la un punct. Atât. Apoi întrebă, toată

numai zâmbet (şi încă din acela teatral) „Şi dacă le-aş

arunca o banană, ar ieşi din adăpost? De la

împerechere?”. Îngrijitorul dete un răspuns întârziat:

„Depinde! Dumneavoastră ce-aţi face?”.

Compartimentul patru, banca de la

geamÎntr-un compartiment de tren personal (că era cu

persoane) stă o fată singurică tare, cugetând. Sanchi,

ştergeţi ultimul cuvânt, că ne încurcă şi nu e în deplin

acord cu adevărul! Ca îmbrăcătură fata e majoră, ca

gesturi sau atitudine e mai jos decât minoră. Dar asta

(în momentul de faţă) n-are importanţă. Cel puţin aşa

crede el, cel care tocmai intră pe uşă (pe unde să intre

şi el, săracul?) un ardelean zdravăn îmbrăcat

corespunzător... acestei zone. „No, apoi, bună zâua!”,

zise el tare, deşi ea nu era tare... de urechi. Nici de...

cap. După ce se puse jos (scuzaţi, se aşeză) scoase o

glajă de ţuică puturoasă (umplând imediat

compartimentul cu o aromă specială, care te mâna

afară... din încăpere). Trase o duşcă în reluare (cam

zece centimetri din conţinut) şi privind-o printre uluci

(adică printre gene) o îmbie şi pe ea. „O, nu! Nu

obişnuiesc să servesc aşa ceva”, la care el vru s-o

contrazică sub pretextul că, de fapt, el o servea şi ea

nu trebuia decât să bea. Dar mai bine tăcu. Că tocmai

începu să-l supere foamea. Şi asta era cea mai mare

duşmancă a lui (după muieri-sa, de bună seamă). Ca

să combată acest flagel (se pare, internaţional) trecu

la cele sfinte (pentru stomac). Desfăcu merindea. O

aşeză potrivit specificului local: slana în stânga,

brânza în dreapta şi ceapa în centru (mai mult centru-

stânga, ca în politică). Şi o sparse cu pumnul pe

ultima, (ceapa, nu politica). Imediat domnişoarei

începu să-i dea lacrimile. Probabil că poftea şi ea (i se

dădea la merinde, cu alte cuvinte). Dar domnişoara îi

răspunse, printre lacrimi, că nu obişnuia. Ceea ce îl

făcu pe el să se întrebe ce anume obişnuia, totuşi?

Terminând toate astea îşi extrase (cu gesturi studiate)

o ţigară fără filtru şi... fără prejudecăţi şi înlocui

mirosul de ceapă cu cel de mahorcă. Domnişoara

începuse deja să tânjească după primul şi refuză

vehement orice tentativă de corupere în acest sens.

Dar se repezi să deschidă geamul. Acesta refuză

iniţiativa cu încăpăţânare. „Domnişoară dragă, dacă

vrei să te arunci este la vreun kilometru mai încolo

un loc minunat pentru aşa ceva”. Tipa îl privi rece, la

fel ca aisbergul care a scufundat Titanicul. Se lăsă

tăcerea. O tăcere de gheaţă (că tocmai se gândise la

aisberg sau iceberg, că nu ştia cum e corect). Deodată

vocea lui sparse în bucăţi acea tăcere: „Apoi,

domnişoară dragă, mă gândesc că dacă de mâncat

n-ai vrut, de beut aşişderea, tot aşa şi de dohănit, apoi

despre sex nici nu poate fi vorba!”.

Alcoolul şi numărul picioarelorNoapte, târziu... chiar mai târziu decât târziu. Până şi

luna s-a dus la culcare. Ducă-se! Numai Iţic mai

rătăceşte prin preajmă. Ca de obicei, pe trei cărări.

Nu-i mai ajunge una. Zău aşa! Cheia se poticneşte în

broască, uşa scârţâie bezmetic, pisica (proaspăt

călcată... pe coadă) miaună ca o primadonă. Dar toate

astea nu mai prezintă nicio importanţă. Iţic nimereşte

patul. În care nu încape prea bine. Deşi se îndeasă.

Atât cât îi permite plapuma. Sau pilota. Că lui nu-i

place căldura. Mai ales când e ştrumfit (dacă nu

cunoaşteţi cuvântul, luaţi dicţionarul. Oricum nu e

nici acolo). Iţic n-apucă să doarmă. Are vaga impresie

că sunt prea multe picioare în pat. Şi începe să le

numere. Pe pipăite. Pe întuneric. Prin părţile

esenţiale. Dar ce-i asta? Iţic a trecut de mult de patru.

A ajuns la şase. „Să recapitulăm!” îşi zise el. Dar şi la

recapitulare situaţia e tot aia. Înciudat de derutat sare

din pat. Atât cât îi permite starea în care se află. Şi

începe să numere din nou. Rezultatul e perfect: patru.

„Formidabil!, îşi zise el, ce înseamnă să ai capul plin

de alcool!? Se înmulţesc picioarele!”.

Mircea Andraş, prozatorul

SPECIAL IIImiercuri, 30 noiembrie 2011

Ziua nepereche

O zi nepereche ne îngroapă pe rând

Pe poteci ocolite fântâni neadormite

Mai săraci cu o zi mai sfinţi cu o

Rugăciune

Năvălind pe porţile uitării

Răzleţite de haită risipitoarele

Nopţi

Îşi aduc visele toate-n instanţă

Noi rămânem tot noi

Doar prădaţi de speranţă

Păcatul unui rug

Trec stelele mărşăluind cadenţe

Nocturne

Şi număr înecurile fiecărei stări

De veghe

Coloane de frunţi sprijină

Amfora depărtării

A risipirii tale prin asfinţituri

Reci

Pe-un talger îţi pun chipul pe celălalt

Uitarea

Păcatul unui rug prin care vrei să

Treci

Înmugurind noaptea

Noaptea se dezbracă de mine

Clepsidra în care minciunile curg

Un fulger tremură între două zboruri

Fuga ta o izgonesc din mine

Şi apoi înmugureşti în fiecare copac

Pe lângă care trec

Marea iertare

Mai lasă-mi un sărut să-mi dea roată

Şi nu ucide clipa cea încă nenăscută

Seamănă noaptea fiori pe buzele tale

O rază torcând în fuiorul amiezii

Nedezlegată de dragoste rămâi până

la

Prima sărbătoare

Buzele pământului sărută frunzele la

Marea iertare

Un furt nevinovat

La răspântii un lan de ceaţă

Reîntoarse-s frunzele între bucuriile

Noastre

Atingeri rătăcitoare ţes veşminte de

răcoare

Înserări

Sărutând poţi rupe zăvorul

Amintirea din neuitări revine

Tainic intru în tine şi-ţi fur

Ziua de mâine

Pios te iert

Când ziua atârnă ca o rufă uscată

Pe marginea disperării

Când viaţa urcată pe umerii mei stă

Să are aşternutul fierbinte al zăpezii

Te aştept sub un clopot de ceară

Sub un sân de fecioară

Şi patimi prea multe

Pios te iert ostenit de aceeaşi vioară

Cu corzile rupte

Naşterea fiecărui mugur

Aburesc rugăciuni la cina de

Despărţire

Chemarea dinspre tine un ecou

Ce nu se mai întoarce

Neştiutoare osândă - plata se face în

Nopţi fără lună

Iertare de poţi

Fiecare cuvânt ochiul tău îl face

floare

Pingelesc dorurile ce calcă pe

Alături

Mesteceni picotesc lângă foc

Vinul se întoarce în strugur

Doar toaca mai bate la

Naşterea fiecărui mugur

Pentru cei plecaţi

Iubito când dimineţile coboară

Să se adape cu rouă

Sfinţită spaima stigmatizează sărutul

Un cer trăit cu o clipă mai mult

Crizantemele se învârt după soare

Pătimirea noastră - florile luminii

Pentru bunul nostru rămas pe

Această lume

Pentru cei plecaţi sau

Veniţi

Frământăm promisiuni cu-o caldă

Zădărnicie

Tu aleargă iubito pune piedică

Vântului

Cel care ne desparte

Până la viaţă – până la moarte

Cerul cere vamă

Ploile pasc ierburi cu gust de

Plecări

Ţăndări umerii mei în şirul fără

De număr

Rătăciţi printre praguri

Atenţi să nu ne dărâmăm zidirea

Petice de cer cu fuga ta împodobite

Cine o să-ţi culce până la urmă

Umbra

Noaptea cu luna-n păr naşte

Maci aprinşi pentru totdeauna

Cerul cere vamă un pahar de vin

Tu te înalţi pe valuri – eu mă înec

Puţin

Fântână arsă de sete

Fântâna lingându-şi buzele arse de

sete

Pentru vindecarea somnului revărsat

În trupuri

Dospite minţi curgând oropsite

Vrăjitorie de paşti cu umbrele de

Mână

Amândoi bâjbâind printre cuvinte

Doar înţelesul lor vine şi te minte

Pe din două

Nici cuvântul nici ruga nu

Ţi se potriveşte

Un colţ de gând încolţeşte sub

Umbra-ţi

Ancorată între cer şi pământ

Rămân întotdeauna numai cu partea

Înnoptată din tine

Mângâierea ta ca o caravană în

Pustiu

Până la atingerea stelelor ne

Dezbrăcăm de taine

Strângând în mâini mătăniile de

Rouă

Împărţim viaţa şi moartea

Pe din două

Condamnată după datină

În felul ei fiecare umbră doare

O sete de trădare scânteiază

Între ierburi

Sângele ne arde

Frunzele pe rug

Mai punem speranţe în cutiile milei

Condamnând după datină

Peste jarul nopţii – învierea zilei

Serile sunt iubitele mele

Pustiu deasupra, pustiu dedesubt

Stelele îşi imaginează

Fâlfâind din aripe

Serile sunt iubitele mele

Neluminări în vise n-or să se-nfiripe

Mircea Andraş, poetul NotăFile desprinse dintr-o carte de versuri cărora le-am dat viaţă în neştiute seri de

toamnă, ale unor vremuri apuse, pierdute până la urmă în uitare, acea uitare

necruţătoare care îţi ţine calea când nu te aştepţi pierzându-ţi urma sub

extraordinar de tristul „A fost odată ca niciodată!”, a fost! (Mircea ANDRAŞ)

SPECIALIVmiercuri, 30 noiembrie 2011

După divorţDupă ce ei divorţară,

Amândoi se bucurară:

Ea şi-a refăcut viaţa,

El nu mai făcea piaţa.

RăspunderiÎncepând de dimineaţă,

Amândoi, cu sârg, învaţă.

Ea e şefă la piaţă,

El răspunde de viaţă.

MariajFiind un tânăr inspirat,

Cum rezultă şi din foto,

Cu norocul s-a-nsurat,

La o agenţie „Loto”.

Dragoste înşelatăBelşugul punând la cale,

Doar la „Loto” a jucat,

Dar Norocul, fată moale,

Cu „Robingo” l-a-nşelat.

Românii încă stau la coadăTimpu-nnoadă şi deznoadă

Tot ce ei şi-au pus în gând,

Noi nu vom mai sta la coadă,

De acum, vom sta la rând!

S-a descoperit substanţa care

inhibă pofta de mâncareSă inhibi o poftă mare

Cum e pofta de mâncare?

„Substanţa”, o spun acia,

E, desigur,… sărăcia!

Joburi de vară la studenţi:

spălat de vase şi vânzări de

baloaneSufletul n-o să mă lase,

Chiar dacă vor trece anii,

Că acuma se vând vase

Şi se spală numai… banii.

Despre caniculă numai de

bineHolografic, facem harta

La canicula ce-aveam,

Îi deschidem, spre drum, poarta,

Însă ea intra pe geam.

La un magazin pentru

„Diverse”Atât am avut de spus,

O cerinţă mai discretă:

- Canicule v-au adus?

- Da. Dar dăm doar pe reţetă.

Pe ce bază?Are cel mai bun confort

Şi-i făcut mai pe furiş.

E pe bază de efort?

E pe bază de bacşiş.

Internetul, bată-l vina!Câte unul stă şi-njură,

La adresa tuturor;

Lumea nu tace din gură

Şi nici din… calculator!

Pleonasm la modăLinişte discret se face,

Fără multă tevatură,

Numai soaţa lui nu tace

(Pleonasm discret)… din gură!

Ce s-a dus şi ce-a venitSunt la modă, iar, săracii,

O spun să-mi liniştesc rânza,

S-a dus baba cu colacii

Şi-a venit… blonda cu frunza!

ModernizăriNici bogaţii, nici săracii

Nu au timp de dialoguri;

S-a dus baba cu colacii

Şi-au venit cei cu hot-dog-uri!

De 1 MaiAceastă veche sărbătoare,

Discret, în suflet ne pătrunde,

E ziua lor, a celor care

Vor să muncească, dar… n-au unde!

Ştefan cel Mare la StambulStrigă tânăra fecioară:

„Văleu, turcii mă-mpresoară,

Sari, Ştefan, de-i potoleşte,

Că de nu, … îmi iau alt peşte!

MMiirrcceeaa AAnnddrraaşş,, eeppiiggrraammiissttuull

CMYK

Prãvãlia cu istoriiApare subdirecþia lui

Marian Boboc

Publicaþie de istorii din Valea Jiului � Anul IV � Nr. 139 � 30 noiembrie 2011 � 4 pagini

ISSN: 2065-510X

În toamna anului 1918, românii, autohtoni şi ma-

joritari în Ardeal, au rupt lanţurile robiei Austro-Un-

gare, proclamându-şi voinţa de a trăi liberi alături

de fraţii lor de peste Carpaţi, într-un stat unitar.

Transilvania fusese visul dintotdeauna al aris-

tocraţiei ungureşti, vis împlinit prin abuz în anul

1867. Niciunul din teritoriile pierdute în anul 1918

nu sfâşia aşa de mult inima ungurimii revanşarde ca

pierderea Transilvaniei. Era deci de aşteptat ca un-

gurii, deprinşi de secole cu dominarea şi ex-

ploatarea popoarelor, să nu se împace uşor cu noua

stare de lucruri. Ca atare, măcelurile la care înce-

puseră a se deda gărzile ungureşti asupra românilor

din Ardeal, chiar de la începutul lunii noiembrie

1918, erau semnele prevestitoare ale unor vremuri

furtunoase. În adâncul conştiinţei populaţiei din

Ardeal era convingerea că milenara confruntare din-

tre români şi unguri va trebui să fie rezolvată defini-

tiv cu sabia.

Cu gestul duios al copilului care cere protecţia,

românii ardeleni şi-au întors privirea spre Ţara

Mamă. La 10 noiembrie 1918, o delegaţie formată

din cinci ardeleni au adus la Iaşi o scrisoare lui Ion

I.C. Brătianu prin care Alexandru Vaida-Voievod

cerea în numele Consiliului Naţional Român din

Transilvania intrarea grabnică a armatei române în

Ardeal. Aşadar, în anul istoric 1918, după Basarabia

şi Bucovina sosise rândul Transilvaniei să se arunce

la sânul Ţării Mamă pentru a-i ocroti primii paşi pe

noul său drum.

Armata română trebuia să fie şi ea aici, ca să

împiedice pe duşman să tulbure măreţia actului

Marii Uniri. Şi pe când, peste crestele Carpaţilor, ar-

mata română intra din nou în Transilvania, ca să

vegheze unirea tuturor românilor pentru toate

veacurile într-o singură ţară, Consiliul Naţional

chema naţiunea din Ardeal să se pronunţe, la 18

noiembrie/1 decembrie 1918, în oraşul istoric al

Ardealului în Alba Iulia, asupra soartei sale în

viitor.

Prin înaltul Decret regal numărul 3179 din 27 oc-

tombrie/9 noiembrie 1918, regale Ferdinand I or-

donase ca începând cu 28 octombrie/10 noiembrie

1918 întreaga armată română să treacă pe picior de

război.

După încheierea bruscă, la 11 noiembrie 1918, a

armistiţiului general pe toate fronturile Primului

Război Mondial, armata română trebuia să treacă

din nou Carpaţii, pentru împlinirea misiunii ei is-

torice, începută în anul 1916 şi întreruptă de dezas-

trul nostru militar. Armata trebuia să dea acum

putinţă fraţilor noştri din Ardeal să-şi organizeze

viaţa politică în cadrul statului unitar român şi să

desăvârşească în fapt Unirea cea Mare, pentru care

ne aruncasem în vara anului 1916 în vâltoarea

marelui război şi care ne fusese consfinţită prin

tratatul încheiat cu aliaţii noştri ca preţ al co-

laborării pentru triumful cauzei comune.

După executarea celei de a doua mobilizări a ar-

matei române, primele trupe române, respectiv Di-

vizia 7 Infanterie şi Divizia 1 Vânători, au trecut la

20 noiembrie 1918, din nou, Carpaţii. După 1 de-

cembrie, Marele Cartier General român a trimis în

Ardeal încă două divizii. Pentru coordonarea

(continuare în pagina 2)

Valea Jiului în febra pregătirilor pentru Marea Unire de la Alba Iulia

Garda Naţională a comunei Iscroniconduce la gară delegaţii care

pleacă la Marea Unire de la Alba Iulia 1 Decembrie - 1918

PRĂVĂLIA CU ISTORIIIImiercuri, 30 noiembrie 2011

(urmare din pagina 1)acţiunii trupelor române din Ardeal s-a înfiinţat la 24 decembrie 1918 un co-

mandament unic, a cărui comandă a fost încredinţată generalului Traian

Moşoiu. În scopul unei strânse conlucrări cu Consiliul Dirigent al Transilvaniei,

acesta şi-a instalat postul de comandă la Sibiu.

În toamna anului 1918, în Valea Jiului trei lumi se luptau concomitent pentru

viaţă: pe de o parte muribunda stăpânire austro-ungară, iar pe de alta, alte două

lumi în curs de afirmare, respectiv ungurimea devenită brusc „antantofilă" şi

românimea aspirând la unitate naţională.

Ca pretutindeni în Europa central-răsăriteană, şi în Valea Jiului se înfiinţează

degrabă ca organe politico-administrative sfaturi (consilii naţionale) - român,

maghiar, săsesc. Fiecare din aceste sfaturi îşi creează la rândul lui gărzi

naţionale ca formaţiuni militare, formate în majoritate din ofiţeri şi soldaţi de-

mobilizaţi, din ostaşi care au părăsit frontul, din foştii prizonieri eliberaţi şi din

elemente locale. Gărzile naţionale române, constituite la cererea Consiliului

Naţional, aveau misiunea să susţină ordinea şi siguranţa publică şi să apere

averea şi persoana locuitorilor. La începutul lunii noiembrie 1918 se constituie

Sfatul Muncitorilor mineri din Valea Jiului, cu sediul în Petroşani, preşedinte

fiind ales muncitorul Szedlacsek. Tot atunci se constituie şi Sfatul Naţional

Român. Comisar al Văii Jiului este numit Valer Pop, iar comisar al alimentaţiei

este numit bătrânul muncitor Sabo.

În ziua de 8 noiembrie, în faţa cafenelei Grun din Petroşani se ţine prima adunare

publică românească la care asistă câteva sute de persoane, ţărani şi muncitori.

Conducătorii adunării au fost: avocatul Olariu, preoţii Duma şi Miocu. După

cuvântările înflăcărate ale preşedintelui Sfatului Naţional Român din Petroşani,

avocat Olariu, şi preotului Miocu, părintele Ion Duma desfăşurând faldurile

unui drapel naţional român, dăruit de un ţăran din comuna Livezeni, a strigat:

„Fraţilor! Ziua cea mare a sosit. Să fim tari şi încrezători în ceasul înfăptuirii

unirii cu Patria Mamă". Mulţimea a început să tresalte, în delirul libertăţii

punându-se în mişcare spre piaţa comunei urbane Petroşani. Aici au avut loc

alte cuvântări, din partea muncitorilor mineri remarcându-se Iosif Ciser. După

terminarea cuvântărilor au început recrutările pentru înfiinţarea Gărzii

Naţionale Române din Petroşani. În scurt timp s-au înscris în gardă peste 150

de oameni. Muncitorii mineri şi-au format în paralel o puternică „gardă roşie"

pusă sub comanda lui Barabaş.

Petroşanii au fost împărţiţi în două zone, una - partea minelor şi a coloniilor de

mineri - sub paza „gărzii roşii", iar cealaltă parte piaţa şi partea de sus a co-

munei - sub paza Gărzii Naţionale Române.

La ordinul Sfatului Naţional Român din Petroşani, lt. dr. Dominic Stanca îm-

preună cu lt. Ştefan Moga şi Victor Ianza au cutreierat satele din Valea Jiului

românesc (de vest) mergând călări prin omăt pentru a recruta oameni în scopul

întăririi Gărzii Naţionale Române din Petroşani şi pentru a trece la constituirea

Gărzilor Naţionale din toate comunele Văii Jiului. După discursul înflăcărat al

părintelui greco-catolic Nicolae Zugrav din Lupeni - protopopul Văii Jiului, s-a

trecut la constituirea Gărzii Naţionale a comunei Câmpu lui Neag, comandanţi

fiind aleşi teologul Vasile Berinde şi Ion Hamza lui Iosif. Pentru întărirea

Gărzii Naţionale Române din Petroşani s-au recrutat din comuna Câmpu lui

Neag următorii gardişti: Gheorghe Hamzu, Gheorghe Todea, Ianaş Draghiciu şi

Petru Mojoatcă.

Pretutindeni, prin celelalte comune de pe Jiul românesc, adică Uricani, Băr-

băteni, Paroşeni, Iscroni şi Livezeni era aceeaşi însufleţire. Preoţii Muntean,

George Şandru, Alimpiu Suciu, Sebastian Rusan, Traian Ion şi Dionisie Socol,

împreună cu dascălii care scăpaseră din urgia vremii după retragerea armatei

române din Valea Jiului în toamna anului 1916, s-au încolonat în fruntea

poporului pentru apărarea libertăţii pe care o visau strămoşii.

În ziua de 10 noiembrie 1918, o delegaţie a Gărzii Naţionale Române din

Petroşani condusă de lt. Ştefan Moga şi lt. dr. Dominic Stanca, împreună cu

gardiştii Ion Blaj, Iuliu Socol, Anghel, Pascu şi Moş s-a prezentat la cpt.

Stolzenberg, comandantul Detaşamentului de Jandarmi din Petroşani, pentru a-i

solicita armele şi muniţia necesară dotării.

După plecarea în aceeaşi noapte a celor 24 de jandarmi spre Budapesta, Garda

Naţională Română a fost instalată în cazarma fostului Detaşament de Jandarmi.

Comandantul Gărzii Naţionale Române din Petroşani a fost numit cpt. Jantea,

comandanţi de plutoane: lt. Ştefan Moga şi lt. dr. Dominic Stanca, subcoman-

dant - slt. Salcă, Valer Suciu, Iuliu Socol şi Victor Marţim - ofiţeri de inspecţie,

iar lt. dr. Ionel Moga (viitor primar al oraşului Petroşani) - medicul gărzii.

La 12 noiembrie 1918 Sfatul Naţional Român din Petroşani începea tratativele

cu armata lui Mackensen, care vroia să se retragă din Muntenia prin Defileul

Jiului spre Deva. După câteva zile de discuţii s-a ajuns la un acord pentru în-

ceperea retragerii trupelor germane. Zece mii de soldaţi germani au făcut acum,

calea întoarsă spre ironia soartei, prin locul pe unde, cu doi ani înainte, con-

tribuiseră la ruperea frontului român în sectorul Jiului, pentru a scoate din

război tânăra armată română.

Un implacabil destin al istoriei făcea ca în noaptea de 21 noiembrie/4 decem-

brie 1918 să fugă prin Deva însuşi vestitul general Mackensen, ascuns într-o

maşină închisă spre a nu fi văzut de popor.

În dimineaţa zilei de 20 noiembrie 1918, Garda

Naţională din Valea Jiului, însărcinată cu paza Pasu-

lui Surduc, anunţă telefonic sosirea unui ofiţer

român, însoţit de câţiva ostaşi, care voia să vină la

Petroşani, pentru a lua legătura cu Sfatul Naţional

Român.

Pentru întâmpinarea sa a fost desemnat lt. dr.

Dominic Stanca, însoţit de gardiştii Nemeş Pavel şi

Iosif Mureşan. Aceştia l-au întâlnit pe solul armatei

române la podul Sălătrucului din comuna Livezeni.

- „Locotenent Jean Bărbulescu”, s-a prezentat

tânărul ofiţer român. El a fost întâmpinat cu bucurie

şi condus la Petroşani, unde a raportat conducerii

Sfatului Naţional că, deşi grosul armatei române

este încă departe, după retragerea completă a

nemţilor, armata română va veni din nou în Valea

Jiului.

Lt. Jean Bărbulescu s-a născut la 11 iunie 1890 în

localitatea Bogaţi, judeţul Dâmboviţa, într-o familie

de învăţători. A venit în Gorj ca funcţionar la Banca

din comuna Hurezani, în martie 1909, după ab-

solvirea Şcolii Superioare de Comerţ din Bucureşti.

Mobilizat în anul 1913, a participat la primul război

balcanic, apoi a fost mobilizat din nou între anii

1916 - 1918, participând la

războiul pentru întregirea nea-

mului.

După primul război mondial,

s-a reîntors la Hurezani,

ocupându-se de publicistică. A

semnat majoritatea articolelor

sale cu pseudonimul Ion

Mohor.

Mai târziu, reprezentanţii par-

tidelor istorice i-au propus

funcţia de primar al oraşului

Tg. Jiu, dar el a refuzat-o. În

anul 1923 a înfiinţat, deşi nu

era gorjean, ziarul „Gorjanul”.

Nu a făcut politică. Ziarul său a

fost suprimat în 1947.

Arestat în 1951, sub motiv că a

fost director şi proprietar al

ziarului „Gorjanul”, Jean Băr-

bulescu s-a întors din închisoare

bolnav. A încetat din viaţă la 8

mai 1957. Este înmormântat în

cimitirul din Tg. Jiu.

Primul sol al armatei române, revenitîn Valea Jiului în noiembrie 1918� Revenirea armatei române în Valea Jiului

PRĂVĂLIA CU ISTORII IIImiercuri, 30 noiembrie 2011

Misiunea armatei în Valea Jiului a suferit

modificări în condiţiile proclamării în Ungaria a

Republicii Sfaturilor şi agresării României de

către „armata roşie” a lui Bella Kuhn, în aprilie

1919.

La 24 noiembrie 1918, Divizia 2 Vânători

de Munte era cantonată în Brăila.

Prin Ordinul de Operaţii nr. 780/ 26

11.1918, Marele Cartier General Român a stabilit

ca Divizia 2 Vânători de Munte să fie concentrată

în zona Sibiu-Orăştie-Deva-Petroşani.

Din Jurnalul de Operaţii a Diviziei 2

Vânători rezultă că plecarea diviziei în noua zonă

de concentrare s-a făcut la începutul lunii

decembrie 1918.

Din cauza începerii unei agitaţii socialiste

în Valea Jiului, Regimentul 10 Vânători al acestei

divizii a fost adus urgent pe calea ferată şi dislocat

la 5 decembrie astfel: Batalionul I, comandat de

mr. Vişinescu Ioan, cu 3 companii de vânători şi

una de mitraliere, în zona Deva-Simeria, iar

Batalionul II, comandat de mr. Popescu Dumitru,

cu 3 companii de vânători şi una de mitraliere, în

regiunea Petroşani – Lupeni.

În ziua de 21 decembrie 1918, Regimentul

10 Vânători a dislocat în Valea Jiului toate trupele

din subordine, trecând la înăbuşirea mişcării

socialiste din Lupeni, fiindcă aici socialiştii mineri

şi-au grupat forţele şi au început să dea jos de pe

edificiile din Lupeni Tricolorul românesc.

În faţa acestei situaţii, lt. Stănescu Ion,

comandantul companiei 6 vânători, a ordonat

comandanţilor celor 3 plutoane din subordine,

respectiv slt. Teiceanu Teodor, slt. Butoianu

Cornel şi plt. Săndulescu C-tin, să tragă câteva

salve în aer pentru a împrăştia grupurile de

agitatori recrutaţi din rândul socialiştilor mineri.

Din Jurnalul acţiunilor de luptă al R 10 V

rezultă că în ziua de 25 decembrie 1918

regimentul avea dislocate subunităţile astfel:

- în Petroşani: compania 2 vânători (cpt.

Mihail Dumitru), compania 3 vânători (lt.

Dumitrescu Mihai), compania 7 vânători (lt. Buşilă

C-tin) şi compania 8 mitraliere (mr. Samoilescu

Gheorghe) şi bateria 7 din Regimentul 24 Artilerie,

adusă pentru întărirea dispozitivului de luptă;

- în Vulcan: secţia 1 din compania 4

mitraliere (lt. Ionescu Gheorghe) împreună cu

bateria 4 din Regimentul 2 Artilerie de Munte,

adusă în sprijinul acţiunilor de luptă.

- în Lupeni: compania 5 vânători (lt.

Ionescu Ioan), compania 6 vânători (lt. Stănescu

Ioan) şi secţia 2 din compania 4 mitraliere, având

la dispoziţie bateria 5 din Regimentul 2 Artilerie

de Munte.

În ziua de 29 decembrie 1918, Regimentul

10 Vânători a început operaţiunea de dezarmare

a populaţiei din regiunea minieră Petroşani.

Registrul istoric al regimentului 10

Vânători arată că în zilele de 4 şi 5 ianuarie 1919,

regimentul a dezarmat gărzile ungureşti din

Petrila şi Lonea, ridicându-le 42 de arme şi 6 lăzi

cu cartuşe, iar prin dezarmarea populaţiei din

satul Lonea s-au strâns încă 42 de arme, 18

baionete şi 8 lăzi cu cartuşe. Tot în aceste zile,

motivând lipsa de alimente, muncitorii de la mina

Vulcan au încetat lucrul, armata ridicând de la

populaţia din Vulcan 50 de arme.

La Petroşani, ungurii au început

răspândirea zvonului că armata română va părăsi

urgent Valea Jiului, fiind revoluţie şi în România.

Majoritatea muncitorilor şi funcţionarilor de la

Căile Ferate din staţiile CFR Petroşani-Simeria

purtau cocarde roşii. Aceştia, fiind organizaţi în

(continuare în pagina 4)

Misiunea armatei române în ValeaJiului după 1 Decembrie 1918� Liniştirea şi pacificarea celorcare se despărţeau cu greu deTransilvania după Unirea ei cuRomânia � Asigurarea ordinii publice, siguranţei averilor şi per-soanei locuitorilor � Contribuţie labună desfăşurarea a extracţiei decărbune şi expedierii la destinaţie

PRĂVĂLIA CU ISTORIIIVmiercuri, 30 noiembrie 2011

Parlamentarii Văii Jiului care au votat la Alba

Iulia Unirea cu România la 18 noiembrie/ 1

Decembrie 1918 au fost: deputaţii de drept - preot

Nicolae Zugrav din Lupeni (protopopul greco-catolic

al Văii Jiului), lt. dr. Dominic Stanca din Petroşani

(reprezentantul Reuniunii femeilor greco-orientale,

ortodoxe, din Petroşani) şi învăţătorul Ioan Cioară

din Lupeni (reprezentantul Reuniunii învăţătorilor

greco-catolici din ţinutul Haţegului) - şi deputaţii

aleşi de Cercul electoral român Haţeg (de care

aparţineau toate localităţile Văii Jiului) – Trifu

Macser (din satul Hobiţa, comuna Uricani) şi Petru

Daj (din comuna Petroşani).

De asemenea, la Alba Iulia a participat şi

delegaţia muncitorilor mineri social-democraţi din

Valea Jiului, condusă de Iosif Ciser. Acesta a fost ales

notar în Biroul Marii Adunări Naţionale din

1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia.

Delegaţia Văii Jiului a plecat spre Alba Iulia

în dimineaţa zilei de sâmbătă 17/ 30 noiembrie 1918

din gara Petroşani, cu un vagon de clasa a III-a. În

bătaia vântului timpuriu de iarnă, drapelele tricolore

fâlfâiau în ferestrele trenului împodobit cu brad

verde. Pretutindeni, mulţi oameni veseli, îmbrăcaţi

în straie de sărbătoare, urcă în trenul supraîncărcat.

Seara au ajuns la destinaţie. Delegaţia Văii Jiului s-a

adunat la Cafeneaua Europa, iar în camerele de la

etajul Hotelului Europa se ţineau consiliile. La

chemarea Marelui Sfat Naţional Român din

Transilvania, alături de cei 1.228 deputaţi aleşi şi

membrii de drept, se adunaseră la Alba Iulia, în acea

zi istorică, peste 100.000 de români, reprezentând

toate păturile sociale din toate ţinuturile Transilvaniei

locuite de români.

În dimineaţa zilei de 18 noiembrie/ 1

decembrie 1918, în sunetul clopotelor, s-au îndreptat

cu toţii spre bisericile româneşti, să asculte slujba

Sfintei Liturghii. Emoţionant trebuie să fi fost

momentul în care manifestanţii au cântat, zguduind

văzduhul dimineţii, „Deşteptă-te, române!”. De

câteva zile, ziarul Românul publica versurile

„Imnului Unirii”: „Neam român, ridică-ţi glasul,/Căci şi cerul şi pământul/ Vreau acum să te-asculte,/Să-ţi audă o zi cuvântul”.

Între timp, în sala Casinei militare din Alba

Iulia, botezată de atunci „Sala Unirii”, s-a citit şi

votat rezoluţia propusă de Marele Sfat Naţional. La

votare, delegaţii au intrat pe bază de mandat. Vor fi

intrat în sală toţi cei 1.228 de delegaţi? Despre acest

fapt ziarele vremii nu menţionează, cum de altfel nu

menţionează nici despre negocierile secrete ale

fruntaşilor ardeleni pe tema unirii „cu sau fără

condiţii cu România”.

Documentar realizat de col. (r) Ion ALDESCU

PPaarr llaammeennttaarr ii ii VVăăii ii JJ iiuu lluu ii llaa MMaarreeaa UUnnii rree

(urmare din pagina 3)diverse societăţi, introduceau în regiune diferite ziare cu caracter

antiromânesc, tipărite la Pesta.

În ziua de 8 ianuarie 1919, muncitorii mineri din regiunea Petroşani-

Vulcan-Lupeni au intrat în grevă, aceasta încetând numai după eliberarea

celor arestaţi cu ocazia tulburărilor din noaptea de 5 ianuarie. La Vulcan

s-a produs o încăierare între garda naţională română şi cea săsească,

conflictul fiind aplanat numai prin intervenţia Regimentului 10 Vânători.

În noaptea de 8/ 9 ianuarie 1919, trupele Regimentului 10 Vânători

dislocate în Lupeni şi Vulcan au fost atacate de „greviştii roşii”, ajutaţi de

alţi anarhişti. Ca atare, armata a intrat în dispozitiv de luptă pe înălţimile

din vestul comunei Vulcan (la circa 200 m depărtare de actualul municipiu),

deschizând foc de artilerie asupra anarhiştilor. În aceste lupte au fost răniţi

un soldat al R 10 V şi 3 grevişti, 25 de grevişti fiind ucişi. Cu acest prilej au

fost arestaţi 73 de anarhişti periculoşi din Vulcan şi Lupeni şi şeful staţiei de

cale ferată din Lupeni, care trimitea diverse ştiri la Arad despre

evenimentele din Lupeni şi Vulcan.

La 10 ianuarie 1919, muncitorii minieri din Vale şi-au reluat lucrul,

iar la 11 ianuarie au intrat în grevă, din motive salariale, lucrătorii de la

calea ferată, rămaşi aici din fosta administraţie austro-ungară. În urma

acestei situaţii, Comandamentul Trupelor Române din Transilvania i-a

expulzat pe directorul căilor ferate şi pe toţi agitatorii, arestând peste 500 de

grevişti şi aducând în loc un număr mare de funcţionari din vechiul regat

pentru a-i amesteca printre restul lucrătorilor maghiari.

Începând cu 17 ianuarie 1919, producţia minelor din Valea Jiului a

început să crească simţitor. Tot în această zi au fost aduşi la Petroşani cei 73

de capi ai răzvrătiţilor pentru a li se întocmi actele pentru trimiterea în

judecată la Curtea Marţială a Diviziei 2 Vânători, care avea cartierul

instalat la Sibiu, lângă Consiliul Dirigent al Transilvaniei.

Între 26 ianuarie şi 1 februarie 1919, Regimentul 10 Vânători a

continuat dezarmarea populaţiei din Petroşani, Vulcan, Lupeni, Petrila,

Lonea, Haţeg şi Hunedoara. Armele şi muniţia strânse de la populaţie au

fost trimise la depozitul armatei din Sibiu.

Creşterea animozităţilor între gărzile de diferite naţionalităţi

înfiinţate în Valea Jiului a constituit o cauză a dezordinii în această zonă,

fapt ce a condus la desfiinţarea lor.

Refuzul consiliilor şi gărzilor de a se supune la executarea ordinului

armatei, respectiv al Consiliului Dirigent, al Transilvaniei, a provocat la

Lupeni şi Vulcan conflicte cu trupele Regimentului 10 Vânători.

Prin tact şi energie, la începutul lunii februarie 1919, armata a

dezarmat toate gărzile din Valea Jiului şi a trecut la înlocuirea lor cu o poliţie

şi jandarmerie, bine organizate.

Gardiştii din Valea Jiului, fiind bine plătiţi cu câte 30 de coroane pe

zi, protestau şi terorizau atât autorităţile locale, cât şi Consiliul Dirigent.

După restabilirea ordinii publice în Valea Jiului, la 1 martie 1919,

Regimentul 10 Vânători primeşte ordin de plecare spre Deva. În Petroşani

rămâne doar o companie de vânători şi un pluton de mitraliere, restul de

1026 oameni şi 209 cai fiind îmbarcaţi, la Deva, pentru alte misiuni.