Transplantul de rinichi
Transplant renal este cel mai bun tratament în insuficien a renal cronic . Acesta nu este
singurul tratament. Dializa este procedura de salvare a vie ii în cazul în care func iile renale
sunt compromise din cauza diferitelor boli de rinichi. Atunci când este necesar transplantul
renal, pentru ca acesta s poat fi efectuat este nevoie de un organ donat.
Avantajul in cazul existen ei unui donator viu este evident. Nu exist timp de a teptare.
Primitorului i se ofer un rinichi bun de la o persoan s n toas . Interven ia chirurgical este
planificat i are loc atunci când atât primitorul, cât i donatorul sunt bine preg ti i. Existen a
unui donator viu scurteaz i timpul de a teptare pentru al i pacien i afla i pe lista de a teptare.
Rinichii
Rinichii sunt organe care elimin produse reziduale, s ruri i ap din organism. Rinichii sunt
de asemenea organe importante de reglare a tensiunii arteriale, a echilibrului calciului în
organism i ajut la formarea celulelor ro ii din sânge (hematii sau globule ro ii) pe care le
m sur m ca fiind hemoglobina. Hemoglobina este necesar pentru transportul oxigenului în
organism.
Astfel, în cazul în care func iile rinichiului sunt compromise, tensiunea arterial cre te, se
declan eaz anemia, oasele sunt s race în calciu, fapt ce determin apari ia osteopeniei.
Atunci când func ia renal este sub 5% este necesar fie tratamentul de dializ , fie transplantul
renal. Dup un transplant renal reu it este necesar administrarea la primitor a unui tratament
imunosupresor pentru a evita respingerea rinchiului transplantat, iar acest tratament trebuie s
fie continuu.
Ce înseamn s donezi un rinichi? Po i s tr ie ti o via normal având un singur
rinichi?
Cei mai mul i dintre oameni sunt n scu i cu doi rinichi, dar exist unele persoane n scute cu
un singur rinichi. Faptul c avem 2 rinichi înseamn c exist o capacitate de rezerv . Dac un
rinichi este scos, rinichiul r mas preia din capacitatea celuilalt, i, în loc de a func iona la 50%
din capacitatea sa, se ob ine o cre tere la 75% a capacit ii. Aceasta are loc imediat, dar studii
recente arat c aceast capacitate continu s creasc pe parcursul mai multor ani. Nu exist
nici un risc mai mare de a dezvolta o boal de rinichi având un singur rinichi, iar speran a de
via este normal sau chiar mai mare, comparativ cu media de via a popula iei.
Cine poate dona un rinichi?
Ast zi aproape orice persoan cu capacitate de exerci iu (competent din punct de vedere
legal) poate dona, dar este necesar o motiva ie clar i un donator s n tos conform
investiga iilor medicale stricte efectuate înainte de donare. Donarea trebuie s fie voluntar ,
iar rinichiul s fie considerat un cadou. Conform legisla iei este interzis vânzarea unui organ
pentru transplant.
În prezent persoanele care doneaz cel mai frecvent sunt:
• P rin ii
• Fra ii
• So ii/So iile
Cei mai rar întâlni i sunt:
• Alte rude ca: unchi, m tu i, bunici, fiice, fii, veri
• Prieteni
• Colegi de munc
• Anonimi
Fiecare centru de transplant î i are propriile reguli în func ie de climatul cultural, experien ,
legisla ie na ional în vigoare.
Cel mai important lucru este ca poten ialul donator s fie investigat în mod serios si dac apar
boli sau schimb ri de voin pe perioada investiga iilor acestea trebuie respectate, pentru a nu
aduce prejudicii donatorului i/sau pentru a nu strica rela ia acestuia cu poten ialul primitor.
Riscurile don rii
Bineînteles c aceasta este întrebarea esen ial . Ar trebui ca o persoan s n toas s se supun
unei astfel de opera ii majore cum este înl turarea unui rinichi f r beneficii pentru sine?
Interven iile chirurgicale implic întodeauna riscuri. Rata mortalit ii este estimat la
aproximativ 0.03%. Cele mai importante i periculoase complica ii sunt sânger rile masive,
inundarea cu sânge a pl mânilor, probleme intestinale i atacul de cord. Datele publicate arat
o inciden a acestor complica ii de aproximativ 0.5-2%. Complica iile mai pu in grave includ
infec ii ale tractului urinar, infec ia pl gii, pneumonie, neuropatii, probleme psihologice,
depresie, dureri severe postoperatorii, tromboze venoase, reac ii alergice, probleme cardiace,
constipa ie, hernie sau probleme minore ale ficatului. Acest tip de complica ii apar în 15-40%
din cazuri, durerea fiind cea mai frecvent complica ie. Cele mai importante m suri sunt cele
care au ca scop prevenirea acestor complica ii i tratarea lor cât mai repede posibil atunci când
apar.
Anumi i donatori cu meserii cu un risc ridicat i solicitante din punct de vedere fizic, cum ar fi
oferii sau pompierii, trebuie trata i cu o grij deosebit inând cont de faptul c s n tatea lor
fizic este extrem de important atunci când se întorc la serviciu.
Care sunt implica iile pe termen lung?
Datorit tehnicii de extirpare a rinichiului prin zona flancurilor durerea persistent este
prezent în procentaj foarte scz ut. În cazul extirp rii unui rinichi prin tehnica laparoscopic ,
durerea pe termen lung este eliminat . Dup aproximativ 2 ani donatorii pot dezvolta
hipertensiune arterial . Nu se poate preciza dac acest lucru se datoreaz don rii. Inciden a
hipertensiunii arteriale ridicat , definit ast zi ca valori ale tensiunii arteriale mai mari de
140/90 mm Hg, cre te o dat cu înaintarea in vârst i are o inciden mai mare în rândul
barba ilor. Din cauza sc derii func iei renale unii donatori au probleme datorate gutei i
cre terii valorilor acidului uric ridicat. Cel mai important lucuru este ca rezerva este pierdut .
Urm rind durata de supravie uire a donatorului dup nefrectomie, datele din rile scandinave
arat c “Donatorii vii tr iesc mai mult”. Adev rul din spatele acestei afirma ii este probabil
faptul c donatorii sunt un grup selectat de persoane s n toase i se pare c faptul c au un
singur rinichi nu le scurteaz via a.
Exist aspecte pozitive în ceea ce prive te donarea de rinichi?
Exist studii care arat faptul c donatorilor le-a crescut nivelul de autoapreciere. Este greu de
spus dac acest lucru rezult din donarea în sine sau este pur i simplu o tr s tur de caracter
a persoanelor care doresc s doneze. Gradul de satisfac ie a vie ii este în strâns leg tur i cu
reu ita transplantului. Dac totul a decurs normal, donatorul s-a sim it mai bine decât restul
oamenilor, iar dac au fost probleme, donatorul nu s-a sim it nici mai bine i nici mai r u
decât restul oamenilor .
Chiar poate deveni oricine donator de rinichi?
Nu, bineîn eles c nu. Donatorul trebuie s fie s n tos, f r boli cronice. Nu poate fi donator
o persoan care sufer de:
• Boli de rinichi
• Func ii sc zute ale rinichilor
• Hipertensiune arterial
• Cancer
• Boli de inim
• Boala obstuctiv cronic de pl mâni COL
• Hepatit B sau C sau HIV
• Boli psihiatrice
• Obezitate sever
• Boli sistemice cum ar fi diabetul zaharat de tip I sau II
Investiga iile - cine i când le efectueaz ?
Investiga iile pot începe atunci când primitorul se afl într-o stare cronic terminal a bolii i
func iile rinichiului sunt sc zute (aproximativ 15-20% din valoarea normal ), dar nu neap rat
este în tratament de dializ . Nefrologul primitorului este cel care tie cine face investiga iile în
vederea don rii. Primul screening const în m surareea tensiunii arteriale, a greut ii, în l imii
i sunt f cute câteva teste uzuale ale sângelui i urinei. Poten ialul donator este investigat de
c tre un doctor. El/ea dore te s tie care este starea lui actual de s n tate i dac au existat
probleme de s n tate sau evenimente nedorite în antecedente. Programul de investiga ii
dureaz de obicei mai multe s pt mâni, efectuându-se mai multe teste mai complexe de sânge
i de urin (în total 50 de teste) i investiga ii (în total 10). Investiga iile sunt concentrate pe
rinichi i apoi pe inim i pe pl mâni, se evalueaz riscurile de sânger ri i de tromboze
inând cont de faptul c interven ia chirurgical de donare este una major .
O nou vizit interactiv îi este f cut medicului pentru informa ii atunci când majoritatea
investiga iilor au fost f cute. Informa ii socio-economice despre poten ialul donator sunt
oferite de c tre asistentul social (vezi capitolul separat). Nu trebuie s existe costuri suportate
de c tre poten ialul donator. Timpul pierdut de acesta de la munc pe perioada investiga iilor
i mai târziu pe perioada opera iei i a convalescen ei ar trebui s fie compensat.
Investiga iile donatorilor
Presiunea sângelui, în l imea, greutatea, BMI (indicele de mas corporal )
Teste de sânge
Grupa sangvin , cross-match, tipizarea HLA
Diferitele teste de sânge: Hemoglobina, trombocite, leucogram cu formula leucocitar
Testele de ficat: Enzimele, bilirubina
Diferite teste de rinichi: Creatinin , uree, Cystatin C, Electroli i
Diferite teste cu privire la infec ii: SR, CRP
HCV, HBV, HIV, VZV, CMV (diferite virusuri)
Teste de coagulare: rezisten a APC, proteina S, proteina C etc
Alte teste: Colesterolul, glicemie
Teste ale urinei
Au ca scop detectarea zah rului în urin , hematuria, proteinuria, electroforeza urinii - pentru
analize ale proteinelor din urin , testul de microalbuminurie, uroculturi
Investiga ii
Clearance - are ca scop m surarea func iilor renale printr-o tehnic exact . Este injectat o
substan i se efectueaz un test de sânge dup 3-4 ore. Clearence-ul trebuie s fie cel pu in
80 ml/min, mai ridicat la persoanele tinere.
Substan a injectat este eliminat doar prin rinichi.
Func ia split - are ca scop s verifice dac func ia rinichiului drept este similar cu cea a celui
stâng. Este m surat de obicei prin injectarea unei substan e tip radionuclid. Substan a este
urm rit cu o camer din rinichi, prin c ile urimare pân în vezica urinar . Dac unul dintre
rinichi are func iile mai sc zute, acesta este cel preferat pentru donare. Este important
consumul de lichide înainte de aceast investiga ie.
Investiga ii cu ultrasunete ale rinichilor – un test simplu pentru determinarea m rimii
rinichilor, prezen a unor anomali sau a chisturilor.
Angio CT -Tomografie Computerizat a rinichilor. Aceasta este una dintre ultimele
investiga ii pentru a determina num rul vaselor, inclusiv artere si al venelor din cei doi
rinichi. Aceast investiga ie este f cut de c tre departamentul de radiologie. Rezultatele sunt
importante pentru chirurgi atunci când decid care rinichi se va lua i ce tehnic se va folosi la
prelevare. Investiga ia ofer de asemenea i informa ii despre ureterele de pe ambele p r i,
despre vezica urinar i despre fluxul de urin de pe ambele p r i.
Un rinichi poate avea mai multe artere, motiv pentru care pot ap rea probleme tehnice nu
numai la prelevarea lui, dar i în timpul transplantului (care este de fapt scopul acestei
opera ii).
Investiga iile încep de obicei prin injectarea unei substan e de contrast într-o ven a bra ului.
Substan a de contrast ajunge imediat în rinichi a a c investiga ia nu dureaz mult.
Investiga ia alternativ este Angio RMN – rezonan a magnetic . Aceasta este o investiga ie
care se face f r raze X, ci cu unde radio i cu unde magnetice puternice. Persoana care este
examinat intr într-un tub i atunci când îi sunt înregistrate imaginile se aude un zgomot
puternic. Investiga ia dureaz mai mult i este problematic pentru cei claustrofobi.
Cea de-a treia variant este cea clasic de angiografie renal . În cazul acestei investiga ii
substan a de contrast este injectat în artera femural prin canalul inghinal. Atunci când
substan a de contrast este injectat pacientul are o senza ie de c ldur , iar apoi trebuie sa stea
câteva ore în pat cu un pansament compresiv pe locul unde s-a f cut injec ia i îi sunt
monitorizate tensiunea arterial i pulsul.
Electrocardiograma (ECG). Acesta este un test simplu care se realizeaz prin pozi ionarea
unor electrozi pe piept, bra e i picioare i care descrie ritmul cardiac i func ionarea inimii.
Testul de efort (Electrocardiograma la efort) - acesta este un test care se face persoanelor
care au peste 50 ani. Pacientul testat pedaleaz pe o biciclet medicinal , iar ECG este
înregistrat în timpul i dup efort.. Acest test ne arat cum reac ioneaz inima atunci când
persoana este solicitat din cauza efortului i a lipsei de oxigen.
Examenul radiologic cardio-pulmonar. Acest test are ca scop identificarea modific rilor la
nivelul pl mânilor i/sau a m rimii inimii. Aceste analize sunt de obicei repetate cu o zi
înainte de prevelare în cadrul investiga iilor preoperatorii.
Testul de glicemie provocat – acesta este un test care are ca scop detectarea diabetului
zaharat sau predispozi ia pentru aceast boal . O bautur îndulcit cu sucroz îi este
administrat pacientului, iar apoi, la anumite intervale, sunt f cute teste în vederea stabilirii
glicemiei.
Siguran social – vezi capitolul separat
În cazurile speciale se mai pot face i alte teste în func ie de simptome sau semne:
M sur tori ale debitului de urin : Cu ce vitez poate fi golit vezica urinar ? De asemenea
vezica urinar poate fi verificat prin m sur tori ale volumului dup golire. Aceast verificare
are ca scop certificarea faptului c nu exist obstruc ii ale tractului urinar. În cazul b rba ilor
pot ap rea hiperplazii ale prostatei.
Test pentru verificarea capacit ii pl mânilor. Volumul total inspirat i capacitatea
pulmonar , viteza expirului pot oferi informa ii valoroase pentru detectarea bolilor obstructive
de pl mâni. Este extrem de important pentru fum tori i fo tii fum tori.
Ecocardiografia - are ca scop detectarea insuficien ei cardiace sau a diferitelor probleme ale
valvelor cardiace.
Examenul psihiatric - fiecare donator trebuie s aib ansa de a discuta cu un psihiatru, dar
în mod normal nu se întâmpl acest lucru. Aceast consulta ie este f cut în cazul în care este
necesar , în cazul don rii între prieteni sau unor persoane din afara familiei i cu siguran în
cazul don rii anonime.
Decizia
Dup efectuarea tuturor investiga iilor poten ialul donator se va întâlni cu doctorul pentru
discu ia final i pentru mai multe informa ii. Toate documentele vor fi trimise c tre Centrul
de transplant pentru a fi discutate i analizate i pentru a se lua decizia final . Exist o
declara ie probabil de acceptare a don rii, dar decizia final este luat de c tre echipa
medical împreun cu chirurgul de transplant, medicul curant i coordonatorul de transplant.
Atunci când are loc acceptarea donatorului se estimeaz i perioada în care va avea loc
prelevarea.
Este important ca atât donatorul i cât i primitorul s se afle într-o stare bun de s n tate în
momentul în care a fost programat interven ia. În general, ambii sunt interna i în spital cu
una sau dou zile înainte de donare i transplant. Se fac investiga ii preoperatorii, precum i
examene radiologice i ECG. Ambii trebuie s se întâlneasc cu anestezi tii, chirurgii,
fizioterapeu ii, asistentele i doctorii care se vor ocupa de ei în sec ie. Donatorul trebuie s
semneze un document care s certifice c doneaz voluntar. De obicei chirurgii implica i
trebuie s semneze i ei. Acest document este solicitat prin lege.
Criteriile de acceptare
Criteriile se schimb la anumite intervale i în func ie de centru. Exist dou aspecte. Ce
riscuri medicale pot fi acceptate din perspectiva donatorului? Cum v pute i concentra pe
reu ita transplantului?
Criteriile de acceptare sunt simple atunci când exist o politic strict , prin care sunt accepta i
ca i donatori doar persone s n toase, care nu sufer de nicio boal , nu urmeaz nici un
tratament medical i care au func iile renale foarte bune. Dac sunt acceptate persoane care
urmeaz tratament pentru hipertensiune, obezitate, etc, ar putea exista probleme în viitor.
Ace ti donatori trebuie controla i mai am nun it. În aproximativ 1% din cazuri donatorii
regret donarea, un motiv în plus pentru care este extrem de important ca aceasta s fie
benevol .
Tehnici chirurgicale de prelevare a rinichiului
Exist dou tehnici chirurgicale importante de prelevare a unui rinichi:chirurgia deschis i
laparoscopia.
Chirurgia deschis
Este o tehnic veche de prelevare a rinichiului (drept sau stâng) printr-o incizie la nivelul
flancului. Mu chii mari sunt sec iona i i uneori o parte din coast trebuie extirpat pentru a
putea scoate rinichiul. Complica iile cum ar fi durerea persistent i leziuni ale nervilor pot
ap rea în 1-5% din cazuri.
Cea de a doua tehnic de prelevare a unui rinichi este mult mai pu in dureroas i este
preferat de multe centre. Cicatricea este mai mult în partea de sus a abdomenului.
Metoda laparoscopic de prelevare a unui rinichi este din ce în ce mai des folosit . Trei
incizii sunt create în abdomen: una pentru camer , una pentru instrumentul de disec ie i una
pentru instrumentul care realizeaz hemostaza. Chirurgii lucreaz în fa a unei camere.
Abdomenul donatorului este umplut cu gaz pe parcursul opera iei pentru a face rinichiul
vizibil. Acest lucru poate duce la disconfort i durere în umeri la scurt timp dup opera ie.
Rinichiul este scos printr-o incizie de 6-7 cm lungime i este pus cu ajutorul unui instrument
special într-un ambalaj steril.
Perioada postoperatorie
Donatorul are dureri, dar primitorul se simte din ce în ce mai bine cu fiecare zi care trece,
având un rinichi nou care elimin toate toxinele.
Starea general este controlat în fiecare zi i devine din ce în ce mai bun . Donatorului i se
fac analize de sânge, se m soar tensiunea arterial i i se administreaz antialgice. În prima
zi donatorul va putea s bea doar câteva pic turi de ap i nu are voie s manânce. Sonda
vezical este scoas , dac este posibil, a doua zi dup opera ie. Este important ca donatorul s
încerce s se mi te prin camer i nu s stea la pat. Personalul medical îl va ajuta. Mi carea
este important pentru a sc dea riscul de tromboz i pentru a preveni constipa ia, care poate
fi o problem din cauza diferitelor antialgice. Cu cât mai repede donatorul va putea mânca i
se va sim i mai bine el va putea fi externat.
Din nou acas
Sunt necesare câteva s pt mâni pentru ca rana s se vindece. Donatorul nu are voie s care
greut i, dar poate face treburi u oare. Trebuie s fac o plimbare în fiecare zi i s se
relaxeze. Majoritatea donatorilor obosesc foarte repede. Nu sunt obi nui i s nu fie s n to i.
Obosesc dup ce fac foarte pu in efort. Acest lucru este normal. Nu trebuie s se panicheze.
Cu timpul se vor recupera. Perioada de concediu medical este de obicei de dou s pt mâni.
Sunt recomandate controalele periodice de urm rire a st rii de s n tate?
Recomand m controalele simple care m soar tensiunea arterial , greutatea corporal , teste
care m soar func iile renale i teste ale urinei în fiecare an. Centrul în care se realizeaz
investigarea donatorilor are responsabilitatea de a organiza aceste controale într-un mod
practic.
Înregistrarea
În multe ri din Uniunea European se ine deja cont de o recomadare a Parlamentului
European de a avea o eviden a donatorilor. Acest “registru” este care urm re te calitatea
procesului de donare i supravegherea acestuia, iar fiecare ar trebuie s - i organizeze
colectarea datelor. În cadrul grupului EULID am avut drept scop stimularea cre rii unui
registru al donatorilor de organe, datele pe care acesta ar trebui fiind urm toarele:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
Uneori donatorii simt c nu vor primi nicio mul umire sau recompens din partea societ ii. Primitorii sunt controla i medical i supraveghea i în permanen , îns donatorii au fost neglija i. Donatorii sunt considera i de la sine recupera i.
Transplantul de ficat
Transplantul de ficat este singurul tratament pentru insuficien a hepatic cronic . De
asemenea, transplantul de ficat de urgen este procedura care salveaz via a în caz de
insuficien hepatic acut cu necroz hepatic . Nu exist nici un tip de dializ pe termen
lung similar cu cea pentru pacien ii cu boal renal cronic .
Transplantul de ficat este mai solicitant decât transplantul de rinichi. Ficatul bolnav al
primitorului trebuie s fie extras înainte ca noul organ s fie transplantat, iar procedura
chirurgical dureaz multe ore.
Transplantul de la donator viu
Ficatul are doi lobi, lobul drept care este mai mare i lobul stâng care este mai mic. Datorit
segment rii sale anatomice, din punct de vedere tehnic divizarea ficatului este fezabil .
Pentru a putea men ine necesit ile metabolice i func iile normale, primitorul are nevoie de o
gref de ficat de cel pu in 1% din greutatea sa corporal . Pentru un copil care are nevoie de
transplant hepatic este suficient partea lateral a lobului stâng. Pentru un primitor adult cel
mai adesea este folosit lobul hepatic drept al c rui volum este suficient pentru transplant.
Riscul de deces pentru un donator viu de ficat a fost estimat a fi de 0,5%, acesta fiind de 10
ori mai mare comparativ cu procedura chirurgical pentru donatorul viu de rinichi.
Indica iile transplantului de ficat de la donator viu sunt în principal pentru copiii mici cu boli
congenitale i ai c ror p rin i le doneaz o parte a lobului stâng. Insuficien a hepatic acut
poate fi de asemenea o indica ie pentru donarea de ficat de la donator viu atunci când este
dificil de g sit foarte rapid un donator decedat. O situa ie special o constituie pacien ii cu
cancer de ficat la care prelungirea timpului de a teptare înseamn risc de r spândire a
cancerului în organism. Pentru primitorii adul i este necesar lobul drept al ficatului care este
mai mare.
Riscurile pe termen scurt i pe termen lung pentru donatori
Interven ia chirurgical de prelevare a lobului stâng sau drept al ficatului este una major .
Prelevarea lobului stâng înseamn segmentele 1 i 2, ceea ce reprezint aproximativ 300 ml
de volum hepatic. Prelevarea lobului drept înseamn segmentele 5-8, ceea ce reprezint
aproximativ 1000 ml de volum hepatic. Complica iile precoce sunt reprezentate de: scurgeri
de bil , riscuri de sângerare, infec ii, dureri abdominale severe i trombembolii, toate acestea
putând ap rea la 10-20% dintre donatori. Complica iile care pot duce la deces, i care au fost
raportate atât în Europa, cât i în Statele Unite, sunt: septicemia, embolia pulmonar ,
sânger rile severe sau insuficien a hepatic .
Problemele pe termen lung se întâlnesc la un procent mic de pacien i i constau în durere
persistent i gastrit . Ficatul este unic datorit capacit ii sale de a se regenera. Ficatul
donatorului ajunge la 95% din volumul s u ini ial oricare ar fi volumul de ficat prelevat.
Recuperarea are loc rapid în primele 3 luni dup donare. Testele de ficat efectuate pe termen
lung dup donare nu eviden iaz faptul c donarea a avut loc. Spre deosebire de un fost
donator de rinichi, la donatorii de ficat aproape toate testele sunt normale.
Investiga ii
Investiga iile care se fac în cazul donatorilor de ficat sunt urm toarele:
Teste de sânge pentru evaluarea func iilor ficatului i teste generale: transaminaze serice
(ASAT, ALAT), bilirubin , alp, albumin , INR, hemoglobin , leucocite, trombocite,
glicemie, amilaze, electroli i, creatinin ;
Teste de coagulare : APTT, AT-III, proteina C, proteina S, rezisten a APC, genotipul de
protombin B;
Grup sanguin, tipizare HLA;
Teste virale: HBV, HCV, EBV, CMV; HIV;
În l ime, greutate, istoric medical i stare de s n tate, inclusiv tensiunea arterial ;
ECG(electorcardiogram );
Examen radiologic al pl mânilor;
Ultrasonografie Doppler a ficatului;
Tomografie computerizat a ficatului sau angioRMN pentru ficat sau colangiografie RMN
pentru a determina m rimea i volumul ficatului i a segmentelor ce vor fi prelevate;
Examinarea donatorului de c tre anestezist;
Consim mântul donatorului i informarea acestuia de c tre chirurg cu privire la procedur ;
Informarea donatorului de c tre asistentul social;
Terapia fizic preoperatorie.
Interven ia chirurgical
Donarea de ficat se realizeaz de obicei printr-o incizie subcostal înalt . Lobii ficatului sunt
izola i de ligamentele i esuturile înconjur toare astfel ca vasele importante i c ile biliare
care intr i ies din ficat la nivelul hilului s poat fi disecate i izolate pe partea ce urmeaz a
fi prelevat . Dup împ r irea esutului hepatic, ductul biliar este sec ionat i vasele de sânge
sunt clampate, partea de ficat ce va fi donat este prelevat i irigat cu solu ie rece pentru a
men ine esutul hepatic în condi ii fiziologice. Va fi instalat un tub de dren pentru a colecta
eventualele colec ii lichidiene sau mici cantit i de sânge de pe suprafa a disecat .
Îngrijirile postoperatorii
Donatorul va r mâne în Sec ia de Terapie Intensiv cel pu in pân a doua zi. Dup transferul
într-un salon chirurgical obi nuit, cei mai mul i pacien i pot începe s bea lichide i eventual
s i m nânce treptat. Este foarte important ca pacientul s se mobilizeze din pat cât mai
repede cu putin . În primele zile se efectueaz teste de sânge zilnic, managementul durerii se
realizeaz de obicei prin analgezie epidural în primele 4-5 zile, care este apoi înlocuit
treptat prin analgezice orale. Majoritatea pacien ilor necesit o spitalizare de aproximativ 7-
10 zile postoperator. Firele externe pot fi scoase la dou s ptamânii dup opera ie, dar
vindecarea complet a pl gii necesit 6 s pt mâni. În aceast perioad donatorul trebuie s
evite s ridice greut i i s desf oare activit i fizice sus inute, dar poate s se plimbe pentru
a- i men ine forma fizic . Durata concediului medical poate varia foarte mult de la individ la
individ, dar în cele mai multe cazuri aceasta este de 8-12 s pt mâni.
Controalele periodice de urm rire a st rii de s n tate pe termen lung
Donatorul de ficat trebuie urm rit la intervale de trei luni, controlul constând în examen
clinic, teste de sânge (teste de evaluare a func iilor ficatului) i examen cu ultrasunete al
ficatului la 3 luni, i dac este posibil, la 6 i 12 luni postoperator. Dac apar semne de
complica ii sau disfunc ionalit i în orice moment al perioadei postoperatorii donatorul
trebuie s contacteze centrul de transplant pentru o evaluare suplimentar . Dup accea este de
dorit s existe examene de urm rire, dar practicile privind controalele de urm rire pe termen
de lung variaz printre centrele de transplant hepatic i nu avem recomand ri pe aceast tem .
Cel mai important lucru îl constituie realizarea unei interven ii chirurgicale de calitate.
Asigur rile sociale i sistemele de protec ie pentru donaorul viu
Donatorii vii ar trebui s fie acoperi i de c tre sistemele de asigur ri sociale, recomand rile
noastre pe aceast tem fiind separate.
Scopul asigur rilor sociale este de a asigura securitatea în fiecare etap a vie ii. Ele au fost
intoduse progresiv în cazul reformelor din secolul 20 i este înc loc pentru perfec ionare i
reguli egale în cadrul Uniunii Europene
Protec ia social pentru donatorii vii – practici curente i ghiduri pentru viitor
Donatorii pot beneficia de concediu medical dup donare?
În general donatorii ar trebui s aib dreptul la concediu medical pl tit.
Cine pl te te concediul medical?
De obicei pl tesc atât angajatorul, cât i autorit ile oficiale. Recomand m ca plata
concediului medical al donatorilor s fie f cut doar de o singur institu ie.
Exist piedici pentru donatorii vii de a ob ine asigur ri de via private?
Donarea în sine nu trebuie s fie un motiv de respingere pentru o asigurare de via . Din
contr . Din experien donatorii vii tr iesc mai mult.
Exist impedimente pentru donatorii vii în ob inerea unei ipoteci ?
Nu exist piedici.
Exist sisteme de asigurare a pacien ilor care s poat fi folosite de c tre donatori în
cazul complica iilor ap rute în timpul interven iei chirurgicale sau postoperator?
Sistemul de asigurare a pacien ilor este un sistem în care pacien ii pot fi desp gubi i pentru
complica iile care apar neprev zut. Se pare c acest tip de lege exist numai în Suedia,
Norvegia, Fran a, Italia i Marea Britanie. Dac exist , acest sistem de asigurare a pacien ilor
poate i trebuie s fie folosit de c tre donator. Desigur, acesta este o protec ie important care
ofer tuturor donatorilor ansa de a primi bani în caz de v t mare.
Care este situa ia sistemelor de rambursare? Se aplic acestea donatorilor?
Sisteme de rambursare pentru donatori exist în rile cu experine îndelungat în
transplantul de organe de la donatori vii. Acestea ar trebui s existe în toate rile pentru a
facilita tratamentul donatorilor vii. Ace tia sunt pacien i pentru o scurt perioad de timp i
trebuie s func ioneze. Donatorii obosesc dup interven ia chirurgical i nu au capacitatea de
a munci sau de a- i cere drepturile.
Ar trebui ca donatorilor s le fie pl tite transportul la i de la spital pentru investiga ii,
interven ia chirurgical i controalele medicale ulterioare don rii?
Da, fiecare ar ar trebui s aib aceast regul . Donatorul nu se supune unei interven ii
chirurgicale numai pentru rude sau prieteni bolnavi de rinichi, dar i pentru societate, c reia îi
realizeaz economii financiare pe termen lung. Donatorilor le este necesar acest tip de
servicii.
Care este situa ia investiga iilor medicale ale donatorului? Cine le pl te te?
Recomand m ca donatorul s nu trebuiasc s pl teasc aceste investiga ii niciodat , nici
m car la controalele medicale de dup donare i nici la cele pe termen lung. Acestea trebuie
decontate de c tre sistemul de îngrijiri de s n tate.
Care este situa ia pierderii de venituri din cauza investiga iilor medicale ? Cine pl te te
pentru acestea?
Acestea ar trebui s fie compensate. Aceasta este recomandarea noastr .
Care este situa ia costurilor medica iei?
Fiecare ar are alt politic pe aceast tem . Recomand m compensarea costurilor.
Este posibil s se ramburseze donatorilor aranjamentele sociale necesare cauzate de
procedura de donare?
Ar putea fi de exemplu pentru fermieri care au nevoie de aceasta (deoarece au animale) sau
pentru p rin ii care au nevoie de ajutor pentru îngrijirea casei i a copiilor. Pentru toate aceste
compensa ii ale cheltuielilor este necesar o explica ie scris care s justifice aceste costuri.