Suceveanu M1, Pop D2, Suceveanu P1, Sitar Tǎut-Adela2, Zdrenghea D2, Hâncu N2
1 Spitalul de Boli Cardiovasculare Covasna2 Universitatea de Medicinǎ şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca
Recuperarea cardiovasculară reprezintă un obiectiv important al tratamentului bolnavilor cardiovasculari în general și a celor cu cardiopatie ischemică în special
Mortalitatea cardiovasculară ocupă locul I în Europa atât în rândul femeilor cât și al bărbaţilor
În prezent se subliniază importanţa urmăririi pacienţilor pe termen lung prin aplicarea unor măsuri de prevenţie secundară și a unor programe de recuperare cardiovasculară
Existenţa unor centre de recuperare unde bolnavii să poată urma programe complexe de recuperare este extrem de importantă și utilă
Spitalul de Recuperare Boli Cardiovasculare Covasna este unic în România și în lume Metoda Covasna
Urmărirea efectelor recuperării cardiovasculare pe termen lung la bolnavii reinternaţi în Spitalul de Boli Cardiovasculare Covasna
Au fost luaţi în studiu 92 pacienţi Vârsta medie 66,31 +/- 9 ani 63 % femei
Două internări succesive La ambele internări toţi pacienţii au fost evaluaţi din punct
de vedere al existenţei principalilor factori de risc cardiovasculari
Toţi bolnavii au urmat programe de recuperare cardiovasculară: Aeroterapie Climatoterapie Băi CO2 Mofete Electroterapie
Menţionăm că terapia cardioprotectoare Aspirină IECA Betablocanţi Statinenu a suferit modificări majore de la o internare la alta
S-au exclus pacienţii cu contraindicaţii pentru recuperare cardiovasculară
Analiza statistică a fost efectuată utilizând pachetul SPSS pentru Windows (v16.0, IBM Corporation, Armonk, NY, USA) și programul MedCalc (v10.30.0, MedCalc Software Ostend, Belgium)
Testul Kolmogorov-Smirnov a fost utlizat pentru evaluarea prezenţei sau nu a distribuţiei normale a variabilelor numerice cantitative
Rezultatele au fost prezentate ca numere și procente pentru variabilele calitative, respectiv ca medie +/- deviaţii standard sau medie pentru cele cantitative
Compararea datelor calitative s-a făcut utilizând testul /l2 Pentru compararea datelor cu distribuţie normală a fost
utilizat testul Student, iar pentru cele care nu respectă această distribuţie testul Mann-Whitney
O valoare a lui p sub 0.05 a fost interpretată semnificativă din punct de vedere statistic
După cum se poate observa În ceea ce privește factorii de risc cardiovascular
nu au existat diferenţe semnificative statistic între cele 2 sexe Cu excepţia▪ Valorilor mai crescute la femei ale▪ Colesterol total▪ HDL-colesterol
▪ Frecvenţei mai ridicate în APP ale bărbaţilor a▪ Infarct miocardic▪ Arteriopatiilor
Toţi bolnavii au urmat programe de recuperare complexe Aeroterapie – 96,7% Electroterapie – 88% Băi CO2 – 85,9% Mofete – 53,3% Antrenamente fizice – 33,7%
Bolnavii au fost reevaluaţi după o a doua internare care a avut loc după un interval mediu de 350,43 +/- 114,99 zile
Presupunând că la domiciliu pacienţii au respectat măsurile de prevenţie secundară, precum și un program de exerciţii fizice recomandate la prima externare din spital Am urmărit modul în care principalii factori de risc
cardiovascular au fost sau nu influenţaţi
După cum se poate observa din punct de vedere statistic rezultatele au fost relevante doar în ceea ce privește valorile LDL-colesterolului
Analizând ceilalţi factori de risc studiaţi prevalenţa lor s-a modificat nesemnificativ (p>0,05) faţă de internarea precedentă
Conform European Association for Cardiovascular Prevention and Rehabilitation, recuperarea de fază II și III se realizează în România doar în proporţie de 10%
În România există la ora actuală puţine centre de recuperare cardiovasculară (Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Tg. Mureș, Covasna)
În acest context, în prezent asistăm și la anumite modificări majore Aplicarea antrenamentului fizic are loc în contextul
măsurilor de prevenţie secundară Modificări ale indicaţiilor conţinutului programului de
recuperare cu lărgirea indicaţiilor antrenamentului fizic dincolo de creșterea capacităţii de efort
Toate acestea în condiţiile în care pacienţii cu cardiopatie ischemică sunt supuși procedurilor de revascularizare
Acești pacienţi vor fi externaţi foarte rapid (3-4 zile după revascularizare) nemaiexistând timpul necesar pentru desfășurarea recuperării rezidenţiale – recuperarea de fază I
Foarte puţini sunt cuprinși în programe de recuperare în ambulatoriu
Astfel existenţa unor spitale dotate cu un număr mare de paturi și cu posibilităţi foarte complexe de recuperare devine în acest context extrem de benefic
Spitalul de recuperare boli cardiovasculare Covasna Singurul spital de cardiologie situat într-o staţiune balneo-
climaterică de profil din România 695 paturi – pentru bolnavii cardiovasculari (adulţi și copii) Modelul Covasna
▪ Tratament medicamentos necesar fiecărui pacient în funcţie de patologia prezentă
▪ Program de recuperare “clasică” rezidenţială▪ Antrenament fizic dozat și supravegheat▪ Psihoterapie▪ Consiliere pentru schimbarea stilului de viaţă▪ Dietoterapie
▪ Tratament nonfarmacologic▪ Climatoterapie▪ Aeroterapie▪ Băi CO2 ▪ Mofete
În studiul nostru deși nu s-au obţinut efecte semnificative asupra factorilor de risc menţionăm totuși: efectul deloc neglijabil al scăderii LDL-colesterol și
creștere HDL-colesterol , în condiţiile în care tratamentul hipolipemiant al bolnavilor s-a menţinut pe parcursul intervalului de timp dintre cele 2 internări.
Datele în acest sens sunt în concordanţă cu cele din literatura de specialitate, care au demonstrat antrenamentul fizic de durată determină acţiuni benefice pe factorii de risc cardiovasculari Scăderea
▪ IMC – 1%▪ Colesterol total 1%▪ TGL – 5%▪ Raportului LDL/HDL colesterol 3%
Creșterea▪ HDL colesterol cu 3%
Îmbunătăţirea factorilor psihologici▪ Scorul de anxietate cu 4,3%▪ Scorul de ostilitate cu 2,3%▪ Scorul de depresie cu 12,6%
La bolnavii cardiovasculari obţinerea unor efecte de ameliorare a factorilor de risc cardiovasculari necesită programe de lungă durată de recuperare cardiovasculară, în paralel cu aplicarea măsurilor de schimbare a stilului de viaţă și de prevenţie secundară medicamentoasă
Vă mulţumesc!