Editorial J.M.B. nr.1- 2015

3

NTRE COMPROMIS SI MORALITATE N DECIZIA MEDICALA

Ideea de a vorbi despre compromis nu e

nici nou nici inedit.

Alexis Carel spunea c: Civilizaia este

nainte de toate o disciplin; disciplina

fiziologic, moral, social i tiinific.

Cu toate acestea medicina secolului

actual, asemenea celei din perioadele anterioare

este o ngemnare ntre respectarea strict a

regulilor etice ale profesiei, aa cum s-au format

ele de-a lungul timpului, plecnd de la celebrul

non-nocere i compromisurile zilnice pe care,

personalul medical le face n fiecare zi.

Dezvoltarea unui sistem de calitate,

accesibil oricrui individ este un obiectiv

profund moral i etic. Cu toate acestea medicii

sunt adesea nevoii s accepte compromisul de a

decide care program de sntate este prioritar i

care sunt fondurile alocate pentru aceasta; iar

atunci cnd decizia nu le aparine, ci aparine

altor persoane (economiti, juriti sau simplu:

politicieni) acceptarea compromisului, dei pare

mai uoar este la fel de complicat.

Compromisul intervine i atunci cnd

trebuie luate decizii legate de acceptarea

realizrii trialurilor clinice, convini fiind c

progresul medical este legat n permanen de

meninerea unei balane optime ntre

dezvoltarea unei noi cercetri medicale i

asumarea criteriilor morale care menin

cercetarea n limitele moralitii.

i totui, compromisul nu e dect o

etap tranzitorie, pentru c Etica nu este o

fantezie mistic - nici o convenie social - nici

un lux de care ne putem lipsi, subiectiv... Etica

este o necesitate obiectiv a supravieuirii

omului - nu prin providena supranatural, nici

a vecinilor dvs., nici a toanelor dvs. ci prin

"graia" realitii i natura vieii. (Ayn Rand

n Virtutea druirii de sine)

Prof.univ.dr. Liliana Rogozea

Facultatea de Medicin Braov