8/17/2019 128235485 112412354 Mcdonaldizarea Societăţii

http://slidepdf.com/reader/full/128235485-112412354-mcdonaldizarea-societatii 1/5

Iordache Laura

Dinu Luiza

Clasa a XI-a I

Mcdonaldizarea societăţii

„Şi lumile se zideau la vreme de seară. Venind pe şosele,oamenii le alcătuiau din corturile, din inimile şi din

cugetele lor“. (John Steinbeck, „Fructele mâniei“)

Continuând şi actuali ând te ele lui !eber asu"ra birocra#iei şi ra#ionalit$#ii %ormale, lucrareasociolo&ului american 'eor&e it er„Mcdonaldizarea societăţii“ este o critic$ şi o radio&ra%ie aunor tendin#e i ibile *n tot mai multe domenii ale ie#ii contem"orane+ cdonaldi areasociet$#ii (conce"t care i se datorea $ mai mult sociolo&ului &erman a !eber, decât celebrulan# de restaurante) se re%er$ la„procesul prin care principiile restaurantului fast-food încep sădomine tot mai multe sectoare din societate“, ducând la de oltarea şi multi"licarea sistemelorcaracteri ate "rineficienţă, calculabilitate, previzibilitate şi control + .echile structuri birocratice reuşeau / a ând la ba $ aceste "rinci"ii / s$ e%ectue e sarcini com"le e "e un nummare de oameni+ 0sem$n$tor, standardi ând as"ectul, meniul, com"ortamentul an&a1a#ilor, bchiar al clien#ilor, cuanti%icând şi controlând %iecare "roces, de la achi i#ie "ân$ la &rama1uin&redientelor, e%icienti ând mereu o"era#iunile, utili ând tehnolo&ii nonumane, restaurante

c2onald3s reuşesc s$ deser easc$ un num$r %oarte mare de consumatori, "e *ntre& cu"rinsu&lobului, ra"id, uni%orm, e%icient, *ntr-un mod "re i ibil+

Sistemele mcdonaldi ate au tendin#a de a se multi"lica şi e tinde "ermanent, do ad$ %iindnumeroasele re#ele care au "reluat şi ada"tat re#eta c2onald3s / 4ur&er 5in&, S"rin&time, 6i7ut etc+ Sociolo&ul american şi al#ii care au scris des"re acest subiect constat$ *ns$ c$ tendinde mcdonaldi are se mani%est$ şi *n alte domenii, când a re%ractare la asemenea abord$ricantitati e8 s$n$tatea, "roduc#ia de bunuri şi ser icii, 1urnalismul, distrac#ia, comunicarea, chşi educa#ia uni ersitar$+

Instantanee ale raţionalizării

a#ionalitatea %ormal$ se re%er$ la %a"tul c$, *n societ$#ile moderne, oamenii dis"un de miinstitu#ionali ate "entru atin&erea unui sco", ale&erile %iind im"use şi orientate de re&uli şiinstitu#ii sociale mai lar&i+ 0tunci când rem o locuin#$, de e em"lu, autorit$#ile ne im"unanumite standarde *n construc#ie şi ale&erea materialelor, aşa c$ nu ne om %ace cu mâinilenoastre o cas$ din chir"ici "recum bunicii noştri, ci om a"ela la %irme şi institu#ii s"eciali ateCasele ie%tine identice din suburbiile americane sunt un e em"lu de mcdonaldi are+ 9ns$ noueste mai %amiliar$ arianta comunist$ a ra#ionali $rii locuirii8 blocurile din "re%abricate, "roiectate du"$ acelaşi model, construite e%icient, uneori *n câte a s$"t$mâni, care au şters

8/17/2019 128235485 112412354 Mcdonaldizarea Societăţii

http://slidepdf.com/reader/full/128235485-112412354-mcdonaldizarea-societatii 2/5

memoria locurilor, %$când oraşele şi cartierele s$ "ar$ la %el+Când ne li"sesc resursele "entru a ne construi o cas$, inter ine o alt$ institu#ie8 banca+ it er o aminteşte "rea des, *ns$ ea 1oac$ un rol esen#ial *n economie, *n ra#ionali area iitorului ş

ie#ii noastre+ Cardurile şi tehnolo&iile au e%icienti at o"era#iunile de "lat$ şi trans%er+ Crser iciile bancare "un accent "e calculabilitate şi "re i ibilitate8 totul este cuanti%icat, riscuril

sunt e aluate, im"re i ibilitatea este m$surat$ şi controlat$ "rin sistemul de asi&ur$ri+ 6robabnimic nu este mai de umani ant *n aceste institu#ii decât "ri irea %unc#ionarului bancar care„e aluea $ un client“+ 0tunci re&ulile şi tehnolo&ia scrutea $ omul, iar trecutul, a erea, "ro%

ia#a şi "oten#ialul s$u de in indicatori de sol abilitate, creditul %iind r$s"lata con%orm$riiindi idului la e i&en#ele ra#ionale ale sistemului+

cdonaldi area are "recursori de seam$ *n secolul XX+ 0l$turi de birocra#ie, anali at$ de !ebierarhic$ şi im"ersonal$, it er aminteşte mana&ementul strate&ic al lui Frederick :a;lor, care introdus e%icienti area şi uni%ormi area o"era#iunilor, trans%ormând munca *n„activităţi derutină, simple, automate, pe care oricine le poate învăţa“+ <rm$torul "as a %ost a"ari#iatehnicilor nonumane de "roduc#ie, banda de asamblare a autoturismelor, in entat$ de 7enr;Ford+ Standardi area şi com"artimentarea sarcinilor "ermiteau unui num$r mic de muncitori /ast$ i, *nlocui#i de robo#i / s$ "roduc$ mult *ntr-un tim" scurt+ Fiecare as"ect era controlat, "roduse %inale %iind identice+ Se *n#ele&e c$ nu di ersitatea şi ino a#iile "rimau, ci cantita=> ani, Ford a ândut un sin&ur ti" de autoturism, dar *n "este =? milioane de e em"lare@9ns$ de de"arte, cea mai sinistr$ şi e trem$ %orm$ de ra#ionali are "e care a cunoscut-oumanitatea a %ost 7olocaustul, care nu a %ost o abera#ie, consider$ sociolo&ul en&le A;&m4auman, ci s-a des%$şurat„în conformitate cu tot ceea ce ştim despre civilizaţia noastră, înconformitate cu spiritul ei călăuzitor, cu priorităţile şi viziunea ei imanentă asupra lumii“+ B$ uind s"re o societate "er%ect$ (%$r$ e rei, #i&ani, handica"a#i etc+), acest„e emplu deinginerie socială modernă“ a *nsemnat de %a"t standardi area crimei+ Structurate ca o linie deasamblare / *nce"ând cu trenurile de de#inu#i care „a"ro i ionau“ la&$rele "ân$ la alinierea,&a area şi arderea lor / *n %abricile de e terminare„materia primă erau fiinţele umane, iar produsul final, moartea“+ 7olocaustul a a ut *n s"ate o le&itimitate ideolo&ic$ şi anumite "ractisociale, e reii %iind su"uşi ini#ial unui re&im de de umani are, a"oi„reduşi la un set de unităţicantitative“+

Dimensiunile mcdonaldizării

estaurantele c2onald3s, aşadar, nu au in entat "rinci"iile ra#ionalit$#ii şi nici nu le-au "us "rimele *n "ractic$+ Bu le "utem com"ara cu 7olocaustul, "oate şi din sim"lul moti c$ sunt "rintre "u#inele institu#ii care an&a1ea $ b$trâni sau "ersoane cu di abilit$#i+ le au %ost *n "rimele care au ra#ionali at modul de a mânca+ 9ntr-o societate tot mai &r$bit$, au de enit o

modalitate ra"id$, a"arent ie%tin$ şi accesibil$ de a lua masa+Eficienţ a se re%er$ şi la "rocesul de "re"arare şi ser ire, cum ar %i sistemul dri e-in, "rin care conduc$torii "ot comanda %$r$ a se 1os din auto ehicul+Calculabilitatea "ermite determinarea e%icien#ei, "unându-se accent "eas"ectele cantitati e ale "roduselor şi ser iciilor (costul, dimensiunea "or#iilor, tim"ul deser ire)+ Fiecare acti itate este m$surat$, iar cantitatea / m$rimea sau num$rul de "roduse

ândute / de ine un suro&at al calit$#ii+ ediocritatea este com"ensat$ de "or#iile mari sauaromele tari8„în cel mai !un caz, clienţii pot aştepta de la restaurantele fast-food o m"ncaremodestă cu un gust puternic# de aici cartofii pră$iţi dulci şi săraţi, sosurile !ine asezonate,

8/17/2019 128235485 112412354 Mcdonaldizarea Societăţii

http://slidepdf.com/reader/full/128235485-112412354-mcdonaldizarea-societatii 3/5

s%a&e-urile cu za%arină“+ c2onald3s a"lic$ aceleaşi "rinci"ii şi an&a1a#ilor, aşte"tându-se ca eis$ munceasc$ mult, re"ede şi la un "re# sc$ ut+ Standardi area meniurilor, in&redientelor şi a "roceselor a dus la un &rad mare deprevizibilitate + Bu doar hambur&erii, ci şi com"ortamentuleste uni%orm *n restaurantele c2onald3s+Controlul se e ercit$ atât asu"ra an&a1a#ilor, cât şiasu"ra clien#ilor, care„trec printr-un sistem de !andă rulantă, plim!"ndu-i prin restaurant în

modul dorit de conducere. 'lienţii ştiu că tre!uie să se alinieze la coadă, să meargă la g%işeu, să comande, să plătească, să-şi ducă m"ncarea la o masă li!eră, să măn"nce, să str"ngăresturile, să le ducă la pu!elă, să plătească“. Bumeroase indicii le arat$ ce s$ %ac$, iar meseleincomode, culorile a&resi e, mu ica strident$ ori siro"oas$ *i *ndeamn$ s$ m$nânce re"ede, ia"oi s$ "lece+Tehnolo iile nonumane sunt o com"onent$ im"ortant$ a mcdonaldi $rii+ le "ermit cuanti%icarea tot mai multor o"era#iuni şi as"ecte, s"orind e%icien#a şi controlul+

ânc$rurile "ot %i &$tite du"$ "rocedee standard, la tem"eraturi constante, %$când buc$tarulinutil, iar tehnicile de con&elare şi cu"toarele cu microunde au dus la "roli%erareasemi"re"aratelor şi a „"re"aratelor instant“+ Ca *n restaurantele %ast-%ood, *n %ermele modeanimale %iecare as"ect este cuanti%icat şi controlat+ 9n emisiunea„ omânia, te iubesc“ din =Dmartie E =E, de la 6ro : , ni s-a ar$tat c$ *n 'ermania creşterea "orcilor este o a%acere care*nce"e cu utila1e şi tehnic$ de "este 1um$tate de milion de euro+ 0nimalele au sen ori carem$soar$ cu cât se *n&raş$, st$"ânii calculându-şi ast%el "ro%itul ilnic@

9n *n $#$mântul su"erior, calculatorul a "ermis &estionarea unui num$r %oarte mare de stude "e ba a unor e amin$ri ra"ide şi standardi ate, cum ar %i testele &ril$+ 'eor&e it er ("ro%euni ersitar) constat$ o tendin#$ similar$ de abordare cantitati $8„accentul este pus pe c"ţi studenţi ( sau produse ( pot fi trecuţi prin sistem şi ce calificative o!ţin, nu pe ce au învăţat“+Cercetarea ştiin#i%ic$ este su"us$ aceluiaşi re&im cantitati , articolele %iind "unctate *n %unre ista *n care se "ublic$, nu *n %unc#ie de calitatea lor+ 0st%el, un "ro%esor care scrie "u#ine ce"#ional nu reuşeşte *n acest sistem care„produce o mare cantitate de lucrări mediocre“+ 9n "olitic$ şi mass media, tehnica sonda1ului de o"inie şi a calcul$rii ratin&ului au dus la aceeaşi "redominan#$ a %actorului cantitati + Cui *i mai "as$ de as"ectele estetice *n 1urnalism, de "6artidele *şi desemnea $ candida#ii *n %unc#ie de „cota de "ia#$“ / moralitatea, inteli&en#a calitatea "ersoanei contând mai "u#in+ 9nscrierea de baterilor *n ti"arul mediatic ("re i ibil şsim"list) a dus la sc$derea calit$#ii discursului "ublic, "oliticienii "ier ând din ederecom"le itatea lucrurilor+ 2e asemenea, "rin a"lica#iile "e care le-a de oltat, com"uterul amcdonaldi at comunicarea+ Social media este e em"lul cel mai recent, utili atorii %iindcontrola#i, con ersa#iile şi interac#iunile %iind standardi ate şi *ncadrate *n ti"are "re i ibil

Iraţionalitatea raţionalităţii

a#ionalitatea, *n termenii descrişi de a !eber, este un conce"t amoral şi instrumental+cesele duc la mono"ol sau de umani are, atunci când omul urm$reşte "ro%itul "rin oricemi1loace+ 2e multe ori, e%icien#a este doar *n bene%iciul celor care o "un *n "ractic$+ 9n S<an&a1at re ist$, *n medie, H luni *n industria %ast %ood+ „ cslu1bele“, e"ui ante şi "rost "lduc la„o acumulare de resentimente, insatisfacţii, a!senteism şi demisie“+ cdonaldi area adistrus di ersitatea culinar$ şi obiceiurile tradi#ionale de a mânca+ 7i"ermarketurile, utili ândaceleaşi tehnici de marketin& a&resi e, au ruinat a%acerile de cartier, mono"oli ând "ia#a, di "re#urile chiar şi "roduc$torilor+

8/17/2019 128235485 112412354 Mcdonaldizarea Societăţii

http://slidepdf.com/reader/full/128235485-112412354-mcdonaldizarea-societatii 4/5

%icien#a "e termen scurt "oate a ea e%ecte de astruoase "e termen lun&, ducând lasu"raa&lomera#ie, distru&erea mediului sau e"ui area resurselor+ Sistemul de iri&a#ii a contrla *n%lorirea ci ili a#iei sumeriene, dar a"oi a crescut salinitatea solului, distru&ându-l+ aia"roa"e de noi, *n 0merica anilor 3 , l$comia b$ncilor / care au cum"$rat "$mânt de la %ermculti ându-l a"oi e cesi , %$r$ a roti culturile / a contribuit la una din cele mai mari drame din

istoria acestei #$ri+ 6or#iuni *ntre&i din klahoma, :e as şi Colorado s-au trans%ormat *n nisre ultând%urtuni uriaşe de "ra% care au distrus recoltele, au ucis şi *mboln$ it mii de oameni,aceştia %iind ne oi#i s$ "lece *n alt$ "arte+ ul#i dintre cei disloca#i or muri "e drum, bolnasau de %oame, ori *n *nsorita Cali%ornie, care nu le o%er$ decât slu1be tem"orare şi "rost "l$

"erien#a este descris$ de John Steinbeck *n romanul „Fructele mâniei“+ Ke $torile acestor "ribe&i, cu ia#a burduşit$ *ntr-o c$ru#$, sunt "rintre cele mai calde e em"le de umanitate cl$din to $r$şia, &ândurile şi sentimentele oamenilor+ 2e umani area, "entru Steinbeck, *nce"eatunci când tehnica ne *nde"$rtea $ de natur$8„omul stătea în scaunul său de fier şi era m"ndrude d"rele drepte pe care nu le voise, de tractorul care nu era al lui, m"ndru de forţa pe care nu putea s-o stăp"nească. '"nd gr"nele au crescut şi au fost secerate, nici un om n-a sfăr"mat în palmă un !ulgăre fier!inte, lăs"nd ţăr"na să se cearnă printre degete. )ici o fiinţă omeneascăn-a atins săm"nţa şi n-a privit cu sufletul la gură creşterea gr"nelor“.0ceeaşi alienare se obser $ şi *n ra#ionali area creşterii animalelor+ 9n 0 icolele noastre, de ccomuniştii, dar şi unii contem"orani sunt atât de mândri, "$s$rile nu $d niciodat$ luminasoarelui, iar ciocurile le sunt t$iate "entru a nu se r$ni din cau a a&lomera#iei+ Cei c$rora nu l "as$ "robabil nu s-au bucurat niciodat$ de &lasul animalelor şi nu au e clamat, "recum #$ranunostru, „:aci cucoş, c$ te "un *n borş“@ alt$ consecin#$ ira#ional$ a tehnolo&iilor nonumaneste decali%icarea omului şi "ierderea "rice"erii acumulate de &enera#iile de *naintaşi+ 2e laculti area "lantelor la &$tit sau &ândit, abilit$#i care *nainte erau ale indi i ilor sunt acum aldi%eritelor sisteme de "roduc#ie sau *ncor"orate *n tehnic$+ 9n domeniul s$n$t$#ii, "robleme%ertilitate, de sarcin$ şi &enetice sunt controlate, iar tehnica "ermite tuturor %emeilor, la orice

ârst$, s$ aib$ co"ii+ .accinarea este o metod$ e%icient$ de control al unor boli+ cdonaldi aaşadar, "are„a încearca să înlocuiască legile naturii cu un regim complet raţionalizat,construind o lume eficientă, previzi!ilă şi controla!ilă din toate punctele de vedere“+ Bude&eaba cancerul este coşmarul ci ili a#iei noastre / o maladie im"re i ibil$, a"roa"e im"osibde controlat, care nu urmea $ nici un ti"ar+2e r$1irea lumii, o alt$ critic$ adus$ de a !eber e cesului de ra#ionalitate, se re%er$ ladis"ari#ia %armecului şi ma&iei din ia#a noastr$, *ntr-o lume *n care totul este lo&ic, uni%o "re i ibil+ Cultura mediatic$, "ublicitatea şi di ertismentul com"ensea $ aceast$ "ierdere, chdac$ *n %ormatul "re i ibil şi re"etiti al culturii de mas$+ niricul *n societatea noastr$ esteilustrat de succesul unor "roduc#ii ca „7arr; 6otter“, dar şi de a"ari#ia unei aşa-numite „industria irealului“ / i ibil$ *n malluri, dar şi *n lumea irtual$ a 1ocurilor sau "lat%ormelor de Inter

ori *n cinemato&ra%e 2 şi "arcuri tematice, unde ne „scu%und$m“ *n %alse e "erien#e+ Coarianta lor de mcdonaldi are a distrac#iei8„*isne+ e un mecanism controlat de calculator, precis şi riguros, care duce de milioane de vizitatori pe aceeaşi rută invaria!ilă de distracţii. e umple timpul, dar nu-i solicită. /i atrage pe toţi, dar nu provoacă pe nimeni“.

a#ionali area este un "roces care se *nscrie *n tendin#ele culturale mai lar&i ale "ostmoderni'eor&e it er com"ar$ teoria cu cea elaborat$ de Fredric Jameson asu"ra caracteristicilorca"italismului târ iu+ Similar, mcdonaldi area are un caracter multina#ional, este dominat$ desu"er%icialitate *n rela#ii, "rodusele sunt simulacre ob#inute "rin tehnolo&ii re"roducti e, emo

8/17/2019 128235485 112412354 Mcdonaldizarea Societăţii

http://slidepdf.com/reader/full/128235485-112412354-mcdonaldizarea-societatii 5/5

şi sentimentele au %ost *nlocuite de eu%oria culorilor şi a luminilor str$lucitoare, tim"ul şie enimentele sunt %ra&mentare, iar s"a#iile sunt uni%orme "ân$ când oamenii "ierd sen a#iaautenticului+9nde"$rtarea de e "erien#ele calitati e, re elatoare, esen#iale şi *nscrierea lumii *ntr-un re&imcantitati a %ost sesi at$ *nc$ de acum L de ani de un &ânditor tradi#ionalist, ene 'uenon+

acdonaldi area "are, aşadar, a de eni destinul ine itabil al unei ci ili a#ii ancorate de%inititehnolo&ie şi "ra&matism+ Ma ca"$tul ei, *ns$, noi *nsişi de enim obiect al ra#ionali $rii, %este orba de„colivia de fier“ "ro%e#it$ de !eber, o societate de enit$„o reţea de structuriraţionalizate din care nu ar mai e ista scăpare“, de o„colivie de catifea“ ("entru mul#i lumeamcdonaldi at$ %iind sin&ura "e care o cunosc şi standardul lor de bun &ust şi calitate) sau deo „colivie de cauciuc“ din care uneori "utem e ada din sistemele e%iciente, "re i ibile şiim"ersonale+