Introducere..................................................................................................................................................3
I. Caracteristica generală a actelor administrative..................................................................................5
1.1. Notiunea si scopul contenciosului administrativ..............................................................................5
1.2 Definitia actelor administrative.............................................................................................................6
II. Clasificarea actelor administrative.......................................................................................................6
III. Trasaturile fundamentale ale actelor administrative.........................................................................8
IV. Actele administrative exceptate de la controlul contenciosului.............................................................9
administrativ................................................................................................................................................9
V.Condiţiile generale obligatorii pe care trebuie să le întrunească actul normativ...................................13
Concluzii:..................................................................................................................................................16
Bibliografie:..............................................................................................................................................17
2
Introducere
Dreptul în general se grupează pe ramuri distincte în funcţie de obiectul de reglementare.
Studiul administraţiei publice ca si dreptul administrativ de altfel ocupă un loc primordial în
studiul dreptului. Întelegerea şi cunoaşterea ştiinţifică a oricărei materii este înlesnită de
identificarea noţiunilor de bază, prin acesta putându-se descoperi esenţa fenomenului cercetat.
Evident că societatea a simţit necesitatea de a constitui o instituţie juridică nouă a
contenciosului administrativ, legitimată de semnificaţia pe care ea o are pentru statul de drept,
reprezentind un instrument important prin intermediul căruia, omul de rind exponent al
poporului, se poate apăra impotriva abuzurilor comise de autorităţile publice, prin acte
administrative ilegale ce lezează grav drepturile şi interesele legitime.
Considerăm ca tema de cercetare rezultă in sporirea responsabilităţii pentru controlul de
legalitate a actelor administrative emanate de la autoritatile publice, revizuirea interesului
naţional pe care statul il promovează cit şi a responsabilităţii judecatorilor pentru judecarea
ilegală a litigiilor de contencios administrativ.
Contenciosul administrativ este o instituţie fundamentală a statului de drept, care reprezintă
instrumentul prin intermediul căruia orice persoană fizică sau juridică se poate apăra de
eventualele abuzuri ale organelor administraţiei publice şi a funcţionarilor ce-şi desfăşoară
activitatea în cadrul acestor organe.
Noţiunea de „contencios administrativ” poate fi concepută sub două aspecte: ca instituţie
juridică şi ca un sistem de instanţe jurisdicţionale specializate.
Ca instituţie juridică, contenciosul administrativ constă dintr-un ansamblu de norme de
drept administrativ, prin care se stabileşte o nouă formă de răspundere administrativă –
răspunderea suportată de o autoritate publică pentru vătămarea unei persoane într-un drept al său
recunoscut de lege, printr-un act administrativ ilegal, prin refuzul de a rezolva sau nerezolvarea
în termenii prescrişi de lege a unei cereri referitoare la un drept subiectiv.
În sensul de sistem de instanţe jurisdicţionale specializate, contenciosul administrativ
presupune acel mecanism prin care se asigură repunerea în drepturi a persoanei vătămate într-un
drept al său legitim încălcat de către o autoritate publică.
Scopul principal al lucrării a fost determinat de studierea actele administrative, in special
caracteristicile actelor administrative exceptate de la controlul contenciosului administrative,prin
prisma legislatiei cotenciosului administrativ,caci Legea contenciosului administrativ asigură
persoanei vătămate întru-n drept al său recunoscut de lege de către o autoritate publică, aceasta
instituie anumite limite, instituind anumite categorii de acte exceptate de control judecătoresc.
3
O cat mai buna aplicare a prevederilor legislatiei contenciosului administrativ ar duce
insa la o schimbare profunda atat in comportamentul functionarului public, in procesul de
elaborare a actului administrativ, dar si in gandirea si mentalitatea cetateanului, confruntat cu
mecanismele si structurile uneori prea greoaie ale administratiei publice.
Legea contenciosului administrativ adoptată la 10.02.2000 a instituit o procedură specială
în vederea examinării cauzelor de contencios administrativ şi executării hotărîrilor pronunţate, ca
rezultat, instituţia contenciosului administrativ a fost desprinsă de hotarele dreptului civil.
Ţinînd cont de faptul că misiunea contenciosului administrativ în ultima instanţă ţine de
realizarea valorilor supreme ale statului, totodată nu în ultimul rînd complexitatea şi varietatea
raporturilor de contencios administrativ.
4
I. Caracteristica generală a actelor administrative
I.1. Notiunea si scopul contenciosului administrativ
Notiunea de contencios administrativ este o notiune traditionala a dreptuluiadministrativ,
fiind utilizata pentru a delimita caile de atac jurisdictionale impotrivaactelor si operatiunilor
administrative de recursurile administrative obisnuite. Un recurs,deci o cale de atac, dobandea
caracter jurisdictional (contencios) ori de cate oriautoritatea care-l solutiona avea calitatea de
judecator, in felul acesta s-a ajuns – atat in doctrina, cat si in legislatie, mai ales in perioada
interbelica – sa se utilizeze in modcurent termenii: contencios administrativ; actiuni de
contencios administrativ; instanta(organ) de contencios administrativ (uneori instanta in materie
de contenciosadministrativ); legea contenciosului administrativ; hotarari de contencios
administrativ. Notiunea de contencios administrativ are o sfera de cuprindere mai larga, saumai
restransa, dupa cum include totalitatea litigiilor juridice dintre administratia publicasi cei
administrati, fie numai o parte dintre acestea si anume cele care se solutioneaza deanumite
instante de judecata si potrivit anumitor reglementari juridice, pe baza principiilor de drept
public. Atat in acceptia generala cat si in cea restransa, notiunea contenciosului administrativ are
un sens material si unul formal, organic.1
Legislatia Republicii Moldova a consacrat art. 1 din Legea contenciosului administrativ,
nr.793-XIV din 10.02.2007 : „Contenciosul administrativ ca instituţie juridică are drept scop
contracararea abuzurilor şi exceselor de putere ale autorităţilor publice, apărarea drepturilor
persoanei în spiritul legii, ordonarea activităţii autorităţilor publice, asigurarea ordinii de drept.”2.
Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o
autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei
cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a obţine anularea
actului, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
Astfel, distingem componentele institutiei contenciosului si anume:
a) contracararea abuzurilor şi exceselor de putere ale autorităţilor publice;
b) apărarea drepturilor persoanei în spiritul legii;
c) ordonarea activităţii autorităţilor publice;
d) asigurarea ordinii de drept.
1 Dragos Dacian Cosmin, Recursul administrative si contenciosul administrative,Bucuresti 2001,ISBN-973-655-142-32 Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000, Republicat: Monitorul Oficial ediţie specială din 03.10.2006, pag.30; Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.57-58/375 din 18.05.2000
5
1.2 Definitia actelor administrativeÎn cadrul formelor concrete de realizare a activităţii administraţiei publice, locul
central îl ocupă actele administrative.
Conform Legii contenciosului administrativ, nr.793-XIV din 10.02.2007, actul
administrativ este “manifestare juridica unilaterala de vointa, cu caracter normativ sau
individual, din partea unei autoritati publice în vederea organizarii executarii sau executarii în
concret a legii. Actului administrativ, în sensul prezentei legi, este asimilat contractul
administrativ, precum si nesolutionarea în termenul legal a unei cereri”3. Contract administrativ -
contract încheiat de autoritatea publica, în virtutea prerogativelor de putere publica, având ca
obiect administrarea si folosirea bunurilor proprietate publica, executarea lucrarilor de interes
public, prestarea de servicii publice, activitatea functionarilor publici care reiese din relatiile de
munca reglementate de statutul juridic al acestora;
Actul administrativ sau actul de drept administrativ (cele două noţiuni exprimă
acelaşi conţinut) face parte din categoria formelor concrete de realizare a activităţii
administraţiei publice producătoare de efecte juridice. Când spunem că o formă concretă de
activitate dă naştere la efecte juridice, înţelegem că aceasta dă naştere, modifică sau stinge
raporturi juridice, în această categorie mai pot fi incluse şi contractele administrative.
A doua categorie o constituie formele de activitate ale administraţiei publice care nu
produc efecte juridice proprii, în care se cuprind operaţiunile tehnico-administrative precum
şi actele exclusiv politice ale acesteia4.
II. Clasificarea actelor administrative
In functie de natura efectelor pe care acestea le produc:
Acte administrative normative – sunt acte administrative opozabile tuturor, care produc
efecte juridice asupra unor categorii nedeterminate de subiecti.
Acte administrative individuale – sunt aplicabile unui anumit subiect individualizat sau
unei anumite categorii de subiecte, producand prin urmare efecte juridice numai in raport cu
aceste subiecte.
Nu toate organele administrative au competenta de a emite acte administrative normative, insa
toate au competenta de a emite acte administrative individuale.
3 Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000, Republicat: Monitorul Oficial ediţie specială din 03.10.2006, pag.30; Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.57-58/375 din 18.05.20004 I.Iovănaş, Drept administrativ, Ed. Servo-Sat, Arad, 1997,
6
Dupa organul emitent al actului administrativ distingem intre actele administrative emise de
autoritatile administratiei publice centrale si actele administrative emise de autoritatile publice
locale. Intalnim si acte administrative emise de alte autoritati care nu sunt autoritati ale
administratiei publice. Ex: persoanele juridice care sunt autorizate sa presteze anumite servicii
publice.
Dupa natura lor juridica5:
a) Acte administrative de autoritate asa cum sunt majoritatea actelor administrative si
care reprezinta manifestari de vointa juridica unica a autoritatilor emitente = acestea sunt acte de
putere, pentru ca practic, ele impun un anumit comportament vizavi de subiectele carora li se
adreseaza. In cadrul acestor acte de autoritate, de obicei, autoritatea publica, purtatorul puterii
publice are mai multe drepturi si mai putine obligatii decat celalalt subiect, existand numeroase
si cazuri cand autoritatea emitenta are doar drepturi, in timp ce, ceilalti subiecti ai raportului
juridic de drept administrativ au doar obligatii.
b) Acte administrative de gestiune sau contracte administrative – in cadrul lor distingem
drepturi si obligatii de partea ambilor subiecti, cu mentiunea insa ca purtatorul puterii publice are
mai multe drepturi, iar celalalt subiect are mai multe obligatii. Un exemplu de contract
administrativ, in baza caruia se realizeaza un serviciu public in Constanta, il reprezinta contractul
administrativ incheiat intre primarie si societatea comerciala Polaris, in domeniul salubritatii.6
c) Actul administrativ jurisdictional – legea prevede anumite situatii in care unele litigii
sunt solutionate in prima instanta de catre un organ cu activitate administrativ jurisdictionala. Ex:
in cadrul Ministerului Administratiei si Internelor şi Ministerului Apararii Nationale exista asa-
numitele comisii de etica si litigii care solutioneaza litigiile aparute in legeatura cu un act
administrativ emis in interiorul ministerului respectiv. Odata cu revizuirea Constitutiei din 2003
a fost introdusa norma constitutionala potrivit careia jurisdictiile administrative sunt facultative
si gratuite; pe cale de consecinta rezulta ca persoana din cadrul acestor ministere care a fost
vatamata printr-un act administrativ, are optiunea de a se adresa in prima instanta organelor cu
activitate administrativ-jurisdictionala din cadrul ministerelor sau instantei de contencios
administrativ.
Dupa competenta materiala:
5 Ion Creanga, Curs de drept administrativ, Chisinau 2003, ISBN:9975-903-67-3
6 Mocanu Victor, Contenciosul Administrativ,Note de curs, Chisinau 2014 [ http://www.usem.md/uploads//files/Note_de_curs_drept_ciclul_1/038_-_Dreptul_contenciosului_administrativ.pdf ]
7
a) Acte administrative care au un caracter general, in sensul ca se adopta si se emit de
autoritati ale administatiei publice care au competenta generala materiala. Ex: decretele
presedintelui Romaniei.
b) Acte administrative speciale care sunt emise de catre autoritati ale administratiei publice
centrale si locale, de specialitate, din aceasta categorie facand parte ordinele ministrilor,
circularele, regulamentele de ordine interioara, hotararile de Consiliu Local, dispozitiile
primarului.
Dupa competenta teritoriala:
a) Acte administrative care sunt emise de autoritatile administratiei publice centrale
(efectele juridice se produc pe intreg teritoriul tarii).
b) Acte administrative care sunt emise de autoritatile administratiei publice locale (efectele
juridice se produc doar pe teritoriul localitatii sau judetului respectiv).
Dupa natura efectelor pe care le produc:
a) Acte administrative care produc efecte generale si impersonale.
b) Acte administrative care constata existenta unui drept.
Dupa perioada de timp in care actioneaza actul administrativ:
a) Acte administrative permanente, care fiinteaza din momentul intrarii lor in vigoare si la
momentul abrogarii acestora.
b) Acte administrative temporare, care fiinteaza numai pentru o anumita perioada de timp,
de obicei consemnata in interiorul actului administrativ respectiv.
III. Trasaturile fundamentale ale actelor administrative
Trasaturile actelor administrative reprezinta acel ansamblu de insusiri care determina includerea
respectivelor acte in categoria actelor juridice si in mod concomitant le diferentiaza de alte specii
de acte juridice apartinind diverselor ramuri de drept.
Anumite elemente commune,cu unele diferente nesemnificative de formulare, se regasesc insa la
toti autorii si anume: sunt acte juridice,sunt manifestari unilaterale de vointa,sunt emise in
realizarea puterii publice.
Sub aspect formal-material au fost identificate urmatoarele trasaturi ale actului administrativ:
- este forma juridica principala a activitatii autoritatii publice
- reprezinta o vointa juridica unilaterala si exclusiva, este emis fara participarea sau
consimtamantul subiectelor de drept carora le este destinat, sau cu privire la care
genereaza drepturi sau oblligatii juridice
8
- este emis numai in realizarea puterii publice iar de aici se desprind doua caractere
esentiale : 1)obligativitatea actelor administrative , respectiv este obligatoriu pt toate
subiectele de drept care intra sub incidenta sa, este obligatoriu pt autoritatea emitenta,
este obligatoriu pt autoritatea publica ierarhic superioara ; iar a doua caracteristica este
2)caracterul executoriu al actului administrativ.
- Are un regim juridic propriu in centrul caruia se afla legea contenciosului administrativ7.
IV. Actele administrative exceptate de la controlul contenciosului
administrativ
Desi Legea contenciosului administrativ asigură persoanei vătămate întru-n drept al său
recunoscut de lege de către o autoritate publică, aceasta instituie anumite limite, instituind
anumite categorii de acte exceptate de control judecătoresc.
Existenţa unor acte exceptate de la controlul judecătoresc se bazează fiepe ideea că aceste
acte au un conţinut politic, fiind cunoscute în literatura de specialitate sub denumirea de acte de
guvernământ având o „imunitate dejurisdicţie”8, explicată pe consideraţii legate de separaţia
puterilor sau de desfăşurarea relaţiilor diplomatice, fie privesc regimul militar în timp de pace
sau război, ori îndeplinirea serviciului militar iar din anumite raţiuni sunt nesusceptibile de a fi
controlate din punct de vedere al regularităţii şi efectelor lor juridice, de către instanţele de
contencios administrativ.
Astfel potrivit legii sus mentionate cu modificările ulterioare, art.4 stabileste că nu pot fi atacate
în instanţele de contencios administrativ, următoarele categorii de acte9:
● actele exclusiv politice ale Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului,
precum şi actele administrative cu caracter individual, emise de Parlament, de Preşedintele
Republicii Moldova şi de Guvern în exerciţiul atribuţiilor prevăzute expres de normele
constituţionale sau legislative, ce ţin de alegerea, numirea şi destituirea din funcţiile publice
cu responsabilităţi de protecţie a intereselor generale ale statului sau ale instituţiilor publice a
persoanelor oficiale de stat, exponente ale unui interes politic sau public deosebit – reiesind
din considerentul că aceste acte sunt emisede subiecti ai dreptului public în exercitarea
7 Orlov Maria,Belleciu Stefan ,Drept Administrativ,Chisinau 2006, ISBN:9975-935-88-5, pag.2708 Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.2 din 24.01.2012 cu privire la aprobarea Raportului privind exercitarea jurisdicţiei constituţionale în anul 2011 http://www.constcourt.md/ccdocview.php?tip=hotariri&docid=9&l=ro 9 Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000, Republicat: Monitorul Oficial ediţie specială din 03.10.2006, pag.30; Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.57-58/375 din 18.05.2000
9
atributiilor sale stabilite deConstitutie, iar potrivit doctrinei aceste acte sunt cu privire la
raporturileconstitutionale dintre organele autoritătii publice si îmbracă forma:
declaratiilor,apelurilor, motiunilor, mesajelor, scrisorilor etc. Totodată actele exclusiv politice nu
întrunesc trăsăturile caracteristice ale acteloradministrative si nu sunt producătoare de efecte
juridice, ele având doar rezonantă si eventual un rezultat exclusiv politic.
Această categorie de acte exceptate a cunoscut o abordare controversată în
contextul în care a făcut si obiectul sesizării Curtii Constitutionale a RM, astfel, opinia
avocatului parlamentar Constantin Lazari, art.4 lit. a) din Legea contenciosului administrativ
nr.793-XIV din 10.02.2000, contravine art.15, art.16, art.20, art.53 şi art.54 din Constituţie,
precum şi art.26 şi art.6 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi
libertăţilor fundamentale10.
Curtea Constitutională a recunoscut constitutionalitatea art.4 lit. a),argumentând că prin
Hotărîrea nr.39 din 9 iulie 2001 „Privind revizuirea Hotărîrii Curţii Constituţionale nr.16 din 28
mai 1998 „Cu privire lainterpretarea art.20 din Constituţia Republicii Moldova”, Curtea a
apreciat că aceste acte administrative cu caracter individual în privinţa unor categorii de
persoane oficiale de stat nu pot face obiectul controlului constituţionalităţii la sesizarea
subiecţilor abilitaţi cu acest drept şi nu contrazic principiul statuat de art.20 din Constituţie -
accesul liber la justiţie, deoarece aceste reguli rezultă din necesitatea înfăptuirii unor acţiuni
exclusiv politice, care nu comportă un litigiu de muncă (în Hotărîrea CC pentru controlul
constituţionalităţii unor prevederi din Legea contenciosului administrativ nr.793-XIV din10
februarie 2000* cumodificările şi completările operate prin Legea nr. 726-XV din 7 decembrie
2001**şi Legea nr.833-XV din 7 februarie 2002***Nr.46 din 21.11.2002).
● actele administrative cu caracter diplomatic referitoare la politica externă a Republicii
Moldova – în contextul functionării principiilor dreptuluidiplomatic si a actelor internationale în
materie de drept international public,Guvernul Republicii Moldova poartă responsabilitate
exclusivă în acest sens.Legile, decretele Preşedintelui Republicii Moldova cu caracter normativ,
ordonanţele şi hotărîrile Guvernului cu caracter normativ, tratatele internaţionale la care
Republica Moldova este parte, care sunt supuse controlului de constituţionalitate – reiesind din
prevederile art. 135, al (1), lit. a) din Constitutia RM, care atribuie controlul actelor sus
mentionate Curtii Constitutionale:
„Curtea Constituţională:a) exercită, la sesizare, controlul constituţionalităţii legilor si hotărîrilor
10 Hotarirea Nr.-46 din 21.11.2002 pentru controlul constitutionalitatii unor prevederi din Legea Contenciosului Administrativ nr.793-XIV din 10 februarie 2000* cu modificarile si completarile operate prin Legea nr.726-XV din 7 decembrie 2001 si Legea nr.833-XV din 7 februarie 2002***, Publicat 13.12.2002 in MO Nr.170,art Nr.30
10
Parlamentului, a decretelor Presedintelui Republicii Moldova, a hotărîrilor si ordonanţe-lor
Guvernului, precum si a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte;”11
Legile, decretele Preşedintelui Republicii Moldova cu caracter normativ,
ordonanţele şi hotărîrile Guvernului cu caracter normativ, tratatele internaţionale la care
Republica Moldova este parte, care sunt supuse controlului de constituţionalitate – potrivit
sesizării Curtii Constitutionale RM, autorul mentionează că prevederea dată îngrădeşte accesul
liber la justiţie al persoanelor lezate într-un drept sau interes legitim printr-o hotărîre de Guvern
cu character normativ, însă curtea a recunoscut constitutională prevederea, dat fiind faptul că
legislatorul constituant a stipulat expres în art.135 alin.(1) lit. a) din Constituţie că numai Curtea
Constituţională exercită controlul constituţionalităţii hotărîrilor şi ordonanţelor Guvernului.
● actele de comandament cu caracter militar – doctrina sustină că prin act de comandament
militar întelegem actul administrativ referitor la problem strict militare ale activitătii din cadrul
fortelor armate, precum sunt actiunile specifice organizării militare, ce presupun dreptul sefilor
de a da ordine subordonatilor în aspecte privitoare la conducerea trupei.
● actele administrative referitoare la securitatea naţională a Republicii Moldova, la
exercitarea regimului stării excepţionale, la măsurile de urgenţă luate de autorităţile publice
în vederea combaterii calamităţilor naturale,incendiilor, epidemiilor, epizootiilor şi altor
fenomene de aceeaşi natură –sintagma securitatea statului legiuitorul a definit-o în textul Legii
securitătii statului nr. 618-XIII din 31.10.199555, în art. 1 „Prin securitatea statului seînţelege
protecţia suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a ţării, aregimului ei
constituţional, a potenţialului economic, tehnico-ştiinţific şidefensiv, a drepturilor şi libertăţilor
legitime ale persoanei împotriva activităţiiinformative şi subversive a serviciilor speciale şi
organizaţiilor străine,împotriva atentatelor criminale ale unor grupuri sau indivizi aparte.” Ceia
ceprin definitie exceptează de la controlul judecătoresc.12
* actele administrativ-jurisdicţionale de sancţionare contravenţională şi alte acte
administrative pentru a căror desfiinţare sau modificare legea prevede o altă procedură
judiciară – argumentul doctrinar servind posibilitateade a ataca în instanta de judecată de drept
comun.
● actele de gestiune emise de autoritatea publică în calitate de persoană juridică, în legătură
cu administrarea şi folosirea bunurilor ce aparţin domeniului său privat;
11 Constituția Republicii Moldova din 29.07.1994,publicat in Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1 din 12.08.1994
12 Legea securitătii statului nr. 618-XIII din 31.10.1995 Publicat : 13.02.1997 în Monitorul Oficial Nr. 10-11 art Nr : 117 Data intrarii in vigoare : 13.02.1997
11
● actele administrative emise pentru executarea hotărîrilor judecătoreşti irevocabile – dat fiind
faptul că această categorie de acte este examinată deinstantele judecătoresti conform prevederilor
Codului de Procedură Civilă.Privit în aspect comparativ cu jurisprudenta României,
conceptualexceptării actelor de la controlul judecătoresc ne conturează câteva deosebiri
esentiale, aparent marcate de conceptele legislative, astfel legiuitorul roman atribuie categoriei
citate si acte de gestiune ale organelor de conducere din cadrul Parlamentului, actele
administrative referitoare la interpretarea şi executarea actelor internaţionale în care România
este parte, actele emise în circumstanţe excepţionale, actele de gestiune săvârşite de stat, în
calitatea de persoană juridică şi pentru administrarea patrimoniului său, cererile privitoare la
stabilirea şi scăderea impozitelor şi taxelor, precum şi a amenzilor prevăzute de legile de
impozite şi taxe.
Personal consider că unele modele sunt binevenite si justificate, iar o preluare a acestora
ar servi la perfectionarea cadrului legislativ national, astfel de exemplu actele emise în
circumstanţe excepţionale sau actele de gestiune săvârşite de stat, în calitatea de persoană
juridică şi pentru administrarea patrimoniului său care reprezintă o categorie de acte prin care în
primul rând nu se aduce atingere drepturilor subiective ale subiectilor potential afectati, iar în al
doilea rând gestionarea patrimoniului statului în calitatea acestuia de persoana juridică în esentă
nu poate provoca situatii care ar necesita un control judecătoresc.
Sînt exceptate de la controlul legalităţii în ordinea contenciosului administrativ actele
organelor sistemului penitenciar ce ţin de executarea obligaţiilor prevăzute de Codul de
executare şi art.187 Cod de procedură penală, demersurile privind soluţionarea chestiunilor
statuate în art.469 Cod de procedură penală şi art.274 Cod de executare, referitoare Ia contestarea
sancţiunilor disciplinare aplicate deţinuţilor, acţiunile privind transferarea deţinuţilor, aplicarea
forţei fizice, mijloacelor speciale şi armei de foc, stabilirea regimului special în penitenciare,
deoarece acţiunile organelor sistemului penitenciar vizează executarea unor hotărîri penale, a
cărei procedură este reglementată de legislaţia procesuală penală şi de executare.
De asemenea, nu sînt de competenţa instanţei de contencios administrativ acţiunile
privind contestarea încheierilor şi actelor executorului judecătoresc legate de executarea
hotărîrilor cu caracter civil, dat fiind faptul că ele se examinează în ordinea procedurii stabilite
de cartea întîi, titlul IV din Codul de executare, de către instanţele de drept comun.
Dupa,Comentariul la Legea Republicii Moldova privind contenciosul administrative efectuat de
către Dl Theodore FORTSAKIS ,Profesor al Universităţii Naţionale şi Capodistriene la Atena, Grecia,
articolul 4: acte exceptate de la controlul judecătoresc. Legea trebuie să fie în special prudentă
atunci, cînd se pun restricţii pentru dreptul de acces la instanţa judecătorească. Acest articol
acţionează asupra unui număr prea mare de legi care pot fi exceptate de la controlul judecătoresc. 12
Despre acest fapt s-a discutat frecvent în timpul vizitei noastre de evaluare. În raportul precedent
deja am făcut comentarii asupra acestor prevederi, şi, de aceea le repet aici:
Problema sferei de acţiune al controlului judecătoresc asupra actelor administrative.
Datele statistice nu sînt valabile, dar în timpul diferitor întrevederi, s-a conturat faptul că un
număr relativ de mic de acte normative au fost recuzate la instanţele judecătoreşti.
Articolul 4 al legii privind contenciosul administrativ a fost supus multor discuţii în timpul
vizitei noastre, din cauza sferei restrictive de control asupra unui număr mare de acte. Acesta este
rezultatul amendamentelor introduse în special de Parlament la 7 decembrie 2001. (Iniţial legea a
fost adoptată la 10 februarie 2000). Pare să fie destul de clar că complezenţa unei astfel de
noţiuni restrictive cu Articolul 6 al ECHR este îndoielnică.
Trebuie de spus că noul Articol 4 este în prezent recuzat de către ombudsmeni în faţa
Curţii Constituţionale, care trebuie să ia o decizie referitor la acest subiect în decurs de cîteva
luni.
Chiar dacă Ministerul Justiţiei a luat deja o decizie şi aceasta este într-o măsură oarecare
critică faţă de modificările realizate în lege fără acordul lor, s-ar putea de sugerat ca noul text al
legii să fie supus unei expertize din partea unor parteneri străini.
Mentalităţile dintre judecători trebuie, de asemenea, să se pronunţe în ceea ce priveşte
apropierea restrictivă a controlului judecătoresc asupra actelor administrative. Referitor la acest
subiect au fost întreţinute discuţii interesante, în special la Tribunalul Chişinău şi s-ar putea de
sugerat că stagiul peste hotare, dacă ar fi destul de lung, ar putea fi o metodă eficientă de
extindere a punctelor de vedere a judecătorilor asupra controlului valorilor acestor acte.
Pot doar să adaug la această etapă că sînt completamente de acord cu comentariile profesorului
Fortsakis în ceea ce priveşte acest punct. Este unul dintre cele mai delicate puncte din prezenta
lege.13
V.Condiţiile generale obligatorii pe care trebuie să le întrunească actul normativ
Actul normativ trebuie să se integreze organic în sistemul legislaţiei, scop în care:
a) proiectul său trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de
acelaşi nivel, cu care se află în conexiune, cu prevederile legislaţiei comunitare precum şi cu
tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;13 Comentariul la Legea Republicii Moldova privind contenciosul administrative efectuat de către Dl Theodore FORTSAKIS ,Profesor al Universităţii Naţionale şi Capodistriene la Atena, Grecia [ http://www.google.md/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&ved=0CBsQFjAA&url=http%3A%2F%2Fwww.dejure.md%2Flibrary_upld%2Fd372.doc&ei=en8QVZCzJ8n-UpaOgjA&usg=AFQjCNEFmyRtF7nYNt1c2QtCa3DIi9WR-Q&bvm=bv.88528373,d.d24 ]
13
b) proiectul de act normativ întocmit pe baza unui act de nivel superior nu poate depăşi
limitele competenţei instituite prin acel act şi nici nu poate contraveni scopului, principiilor şi
dispoziţiilor acestuia.
(2) Reglementările de acelaşi nivel şi avînd acelaşi obiect, precum şi reglementările din alte
materii conexe se cuprind, de regulă, într-un singur act normativ dacă sînt indispensabile
realizării scopului urmărit prin acest act.
(3) O reglementare din aceeaşi materie şi de acelaşi nivel poate fi cuprinsă într-un alt act
normativ dacă are caracter special faţă de actul ce cuprinde reglementarea generală în materie.
(4) Caracterul special al unei reglementări se determină în funcţie de obiectul acesteia,
circumstanţiat la anumite categorii de situaţii, şi de specificul soluţiilor normative pe care le
instituie.
(5) Reglementarea este derogatorie dacă soluţiile normative referitoare la o situaţie
determinată cuprind norme diferite în raport cu reglementarea-cadru în materie, reglementarea
păstrîndu-şi caracterul său general obligatoriu pentru toate celelalte cazuri.
(6) Apărarea drepturilor, libertăţilor, intereselor legitime ale cetăţenilor, egalitatea şi echitatea
socială, precum şi compatibilitatea cu legislaţia comunitară constituie o condiţie obligatorie a
oricărui act normativ.
(61) Actul normativ ce reglementează activitatea de întreprinzător trebuie să corespundă
principiului transparenţei decizionale şi de reglementare. În acest scop, autorităţile administraţiei
publice şi instituţiile abilitate prin lege cu funcţii de reglementare şi de control sînt obligate:
a) să informeze asupra proiectelor de acte normative şi să asigure implicarea sectorului privat,
a societăţii civile şi a persoanelor fizice în elaborarea de acte normative şi în procesul luării
deciziilor;
b) să asigure accesul liber la proiectele de acte normative prin publicarea acestora în
mijloacele de informare în masă şi plasarea în pagina web a autorităţii administraţiei publice sau
a instituţiei abilitate prin lege cu funcţii de reglementare şi de control respective.
(7) Actul normativ trebuie să întrunească condiţiile legalităţii, accesibilităţii, preciziei şi, o
dată intrat în vigoare, este executoriu şi opozabil tuturor subiectelor de drept.
(8) Actul normativ trebuie să fie întocmit cu respectarea tehnicii legislative şi normelor limbii
literare. 14
14 Legea Nr.317 din 18.07.2003, privind actele normative ale Guvernului si altor autoritati ale administratiei publice centrale si locale, Publicat : 03.10.2003 în Monitorul Oficial Nr. 208-210,art Nr : 783 Titlul I Actele normative ale Guvernului si ale altor autoritati ale administratiei publice central si locale,Cap.I. Dispozitii
14
Principiile generale care se urmaresc si se respecta la iniţierea, elaborarea, avizarea,
expertiza, redactarea, emiterea şi aplicarea actului normative sunt urmatoarele:
a) coerenţei, corelaţiei şi subordonării actului normativ legii şi actului normativ de nivel
superior;
b) consecutivităţii şi echilibrului între reglementări;
c) fundamentării ştiinţifice;
d) consecvenţei şi stabilităţii normelor juridice;
e) transparenţei, publicităţii şi accesibilităţii.
Actul administrativ concretizează voinţa autorităţii administrative ca subiect de drept
învestit cu putere publică. Corelaţia actelor normative diferite după puterea lor juridică se
stabileşte în funcţie de competenţa şi statutul autorităţii publice emitente, precum şi de
caracterul actelor. Actele normative ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale
trebuie să corespundă întocmai prevederilor constituţionale, legilor, precum şi hotărîrilor şi
ordonanţelor Guvernului.
Limitele de reglementare pentru Guvern şi/sau pentru autorităţile administraţiei publice şi
instituţiile abilitate prin lege cu funcţii de reglementare şi de control sînt stabilite, pentru fiecare
caz aparte, prin legi. Actele normative ale acestor autorităţi nu pot fi invocate în cazul în care nu
corespund prevederilor legislaţiei.
Concluzii:
Legislatia Republicii Moldova a consacrat art. 1 din Legea contenciosului administrativ,
nr.793-XIV din 10.02.20007 : „Contenciosul administrativ ca instituţie juridică are drept scop
contracararea abuzurilor şi exceselor de putere ale autorităţilor publice, apărarea drepturilor
persoanei în spiritul legii, ordonarea activităţii autorităţilor publice, asigurarea ordinii de drept.”.15
Nu pot fi atacate în instanţele de contencios administrativ:
a) actele exclusiv politice ale Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului,
precum şi actele administrative cu caracter individual, emise de Parlament, de Preşedintele
Republicii Moldova şi de Guvern în exerciţiul atribuţiilor prevăzute expres de normele
constituţionale sau legislative, ce ţin de alegerea, numirea şi destituirea din funcţiile
publice cu responsabilităţi de protecţie a intereselor generale ale statului sau ale instituţiilor
publice a persoanelor oficiale de stat, exponente ale unui interes politic sau public
deosebit, conform listei prezentate în anexă, parte integrantă a prezentei legi;
b) actele administrative cu caracter diplomatic referitoare la politica externă a Republicii
Moldova;
c) legile, decretele Preşedintelui Republicii Moldova cu caracter normativ, ordonanţele şi
hotărîrile Guvernului cu caracter normativ, tratatele internaţionale la care Republica Moldova
este parte, care sînt supuse controlului de constituţionalitate;
d) actele de comandament cu caracter militar;
e) actele administrative emise pentru executarea hotărîrilor judecătoreşti irevocabile.
Bibliografie:
Acte legislative și normative
1. Constituția Republicii Moldova din 29.07.1994,publicat in Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr.1 din 12.08.1994
2. Codul Civil al Republicii Moldova nr. 1107-XV din 06.06.2002, Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.82-86/661 din 22.06.2002
16
3. Codul de Procedură Civilă a Republicii Moldova nr. 225-XV din 30.05.2003, Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr.111-115/451 din 12.06.2003
4.Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000, Republicat: Monitorul Oficial
ediţie specială din 03.10.2006, pag.30; Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.57-58/375
din 18.05.2000
5. Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.2 din 24.01.2012 cu privire la aprobarea Raportului privind
exercitarea jurisdicţiei constituţionale în anul 2011
[ http://www.constcourt.md/ccdocview.php?tip=hotariri&docid=9&l=ro ]
6. Hotarirea Nr.-46 din 21.11.2002 pentru controlul constitutionalitatii unor prevederi din Legea
Contenciosului Administrativ nr.793-XIV din 10 februarie 2000* cu modificarile si completarile
operate prin Legea nr.726-XV din 7 decembrie 2001 si Legea nr.833-XV din 7 februarie
2002***, Publicat 13.12.2002 in MO Nr.170,art Nr.30
7. Legea securitătii statului nr. 618-XIII din 31.10.1995 Publicat : 13.02.1997 în Monitorul
Oficial Nr. 10-11 art Nr : 117 Data intrarii in vigoare : 13.02.1997
8. Legea Nr.317 din 18.07.2003, privind actele normative ale Guvernului si altor autoritati ale
administratiei publice centrale si locale, Publicat : 03.10.2003 în Monitorul Oficial Nr. 208-
210,art Nr : 783 Titlul I Actele normative ale Guvernului si ale altor autoritati ale administratiei
publice central si locale,Cap.I. Dispozitii
Monografii, note de curs, publicații
9. Ion Creanga, Curs de drept administrativ, Chisinau 2003, ISBN:9975-903-67-3;
10. Mocanu Victor, Contenciosul Administrativ,Note de curs, Chisinau 2014 [
http://www.usem.md/uploads//files/Note_de_curs_drept_ciclul_1/038_-
_Dreptul_contenciosului_administrativ.pdf
11. Orlov Maria,Belleciu Stefan ,Drept Administrativ,Chisinau 2006, ISBN:9975-935-88-5,
pag.270
12. Dragos Dacian Cosmin, Recursul administrative si contenciosul administrative,Bucuresti
2001,ISBN-973-655-142-3
13.I.Iovănaş, Drept administrativ, Ed. Servo-Sat, Arad, 1997
14.Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.2 din 24.01.2012 cu privire la aprobarea Raportului
privind exercitarea jurisdicţiei constituţionale în anul 2011
http://www.constcourt.md/ccdocview.php?tip=hotariri&docid=9&l=ro
15. Comentariul la Legea Republicii Moldova privind contenciosul administrative efectuat de
către Dl Theodore FORTSAKIS ,Profesor al Universităţii Naţionale şi Capodistriene la Atena,
Grecia [ http://www.google.md/url?
sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&ved=0CBsQFjAA&url=http%3A%2F17
%2Fwww.dejure.md%2Flibrary_upld%2Fd372.doc&ei=en8QVZCzJ8n-
UpaOgjA&usg=AFQjCNEFmyRtF7nYNt1c2QtCa3DIi9WR-Q&bvm=bv.88528373,d.d24
16. https://dreptprivat.files.wordpress.com/2011/03/toma_teza.pdf
17. http://lex.justice.md/md/311729/
18. http :// ajm . md / public /2012/12/12/ recomandari - privind - unele - aspecte - ale - aplicarii - legislatiei - procesuale /
18