ACTIVITĂŢI MATEMATICE
Elaborat de:
OANA ENACHE – Educatoare grad didactic I,
Grădiniţa „Elena Doamna”
Galaţi
TUDORIŢA OPREA – Educatoare grad didactic I,
Grădiniţa „Mihai Eminescu” Galaţi
A mai colaborat: ILINCA COVRIG - Educatoare grad didactic I,
Grădiniţa „Albă-ca-Zăpada”
Galaţi
ARGUMENT
Noile unităţi de învăţare propuse de programa actuală pentru învăţământul
preşcolar au în vedere simplificarea activităţilor în ceea ce priveşte bogăţia
informaţiilor abordare în cadrul fiecărei activităţi, cât şi din perspectiva organizării
acestora. Domeniul aparent rigid al matematicii nu trebuie transpus în această
formă copiilor, ci prelucrat, astfel încât fiecare activitate matematică să devină o
joacă „de-a descoperirea” nu un stres care presupune calcule şi algoritmi bine
stabiliţi, impuşi şi memoraţi mecanic.
Materialul auxiliar de faţă doreşte să vină în sprijinul realizării acestor
deziderate, fără a neglija însă specificul activităţilor matematice.
Unităţile de conţinut trebuie abordate astfel încât:
- să le îmbogăţească copiilor reprezentările despre obiecte, fenomene, situaţii;
- să le formeze receptivitatea faţă de probleme;
- să le faciliteze însuşirea unor modalităţi de operare a gândirii, atât
algoritmice, cât şi euristice;
- să le dezvolte gândirea convergentă şi divergentă;
- să le dezvolte imaginaţia reproductivă şi anticipativă;
- să le dezvolte trebuinţa de cunoaştere şi să ajute la cristalizarea primelor
elemente ce vizează interese ştiinţifice, matematice, dar şi creative;
- să le dezvolte trebuinţa de independenţă, de autoexprimare, de
autodepăşire;
- să le cultive spontaneitatea şi independenţa;
- să le formeze capacitatea de a-şi exprima propriile idei şi soluţii;
- să le formeze receptivitatea pentru cooperare cu ceilalţi în orice situaţie.
Acţiunile educative întreprinse trebuie să satisfacă nevoia de cunoaştere a
copilului, să vină în sprijinul formării personale, a dezvoltării unor capacităţi,
priceperi şi deprinderi pe care să le poată utiliza singur, oricând are nevoie.
BIBLIOGRAFIE
Ezechil, Liliana - Laborator preşcolar, Editura V&Integral, Bucureşti,
Păişi Lăzărescu, Mihaela 2002
Neagu, Mihaela - Activităţi matematice în grădiniţă, Editura Polirom,
Iaşi, 1997
Rafailă, Elena - Educarea creativităţii la vârsta preşcolară, Editura
Aramis, Bucureşti, 2002
*** - Îndrumător pentru educatoare, Editura
Aramis,
Bucureşti, 1999
*** – Programa activităţilor instructiv-educative
în
grădiniţa de copii, Editura V&Integral,
Bucureşti,
2005
I. DEZVOLTAREA OPERAŢIILOR INTELECTUALE PREMATEMATICE
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: 1. Să înţeleagă relaţiile spaţiale, să plaseze diferite obiecte într-un spaţiu dat ori
să se plaseze corect el însuşi în raport cu un reper dat
CONŢINUT
ESENŢIAL
DETALIERE DE CONŢINUTURI – TEME, MIJLOACE DE REALIZARE (SUGESTII)
GRUPA MICĂ GRUPA MIJLOCIE GRUPA MARE GRUPA PREGĂTITOARE
1. RELAŢII
SPAŢIALE
Recunoaşterea şi
numirea locului ocupat
de un obiect (ex. cuburi
în activitatea de
construire) sau un grup
de obiecte, verbalizând
acţiunea efectuată.
Plasarea obiectelor
sau grupurilor într-un loc
indicat, verbalizând
acţiunea:
- pe/sub
- jos/sus
Conţinuturilor de la
grupa anterioară se
adaugă
- modificarea relaţiei
spaţiale dintre două
obiecte sau grupuri pin
schimbarea locului faţă de
reper;
- plasarea obiectelor sau
grupurilor într-un loc
indicat sau preferat,
verbalizând acţiunea:
- pe/sub
Conţinuturilor de la
grupa anterioară se
adaugă:
- plasarea unor obiecte
sau grupuri în poziţii
spaţiale diferite faţă de
un reper;
- orientarea în câmp
vizual în raport cu
sarcina dată (ex. în
cameră/în afara
camerei; pe scaun/sub
masă)
Conţinuturilor de la
grupa anterioară se
adaugă:
- plasarea obiectelor sau
grupurilor în diferite
poziţii spaţiale, în raport
cu 1-2 obiecte;
- modificarea relaţiei
după o sarcină dată sau
preferată;
- alegerea unor repere în
funcţie de care să
plaseze obiecte sau
- în faţă/în spate
Jocuri didactice
“Unde este păpuşa?”
“Unde este grupa de
…?”
“Veveriţa”
“Să facem ordine la
jucării”
NOTĂ: Poziţiile spaţiale
se abordează în perechi.
Se integrează acţiunea
de manipulare într-o
poveste.
- jos/sus
- în faţă/în spate
- deasupra/dedesubt
- aproape/departe
Jocuri didactice
„Unde stă iepuraşul?”
„Unde sare vrăbiuţa?”
„Să facem ordine în dulap”
„În camera păpuşii”
NOTĂ: Poziţiile spaţiale se
abordează în perechi.
Se integrează acţiunea de
manipulare intr-o poveste.
- modificarea relaţiei
spaţiale dintre două
obiecte sau grupuri prin
schimbarea locului faţă
de reper, verbalizând
transformarea realizată:
- înăuntru/în afară
- între
- peste
- mai aproape/mai
departe
- la stânga/la
dreapta
Jocuri didactice
„Fluturaşul”
„Unde sare mingea?”
„Unde vrei să aşezi?”
„Spune ce grupă de
obiecte ai la dreapta/ la
stânga”
„Casa piticilor”
Exerciţii cu material
grupuri de obiecte:
- înainte/înapoi
- în/lângă/după
- aici/acolo
- cel mai aproape/cel
mai departe
- combinarea reperelor.
Jocuri didactice
„Unde se află?”
„Unde s-au ascuns
jucăriile?”
„Găseşte locul potrivit”
„Unde se potriveşte?”
Exerciţii cu material
individual
„Atenţie să nu greşeşti!”
individual
„Unde mergem?”
(stânga/dreapta)
NOTĂ: Se trece la
executarea de comenzi
OBIECTIV DE REFERINŢĂ: 2. Să perceapă desfăşurarea unor evenimente temporale în raport cu propriile sale
activităţi
CONŢINUT
ESENŢIAL
DETALIERE DE CONŢINUTURI – TEME, MIJLOACE DE REALIZARE (SUGESTII)
GRUPA MICĂ GRUPA MIJLOCIE GRUPA MARE GRUPA PREGĂTITOARE
1.
EVENIMENT
E
TEMPORALE
Identificarea unor
momente ale zilei:
dimineaţă, prânz, seară,
zi, noapte.
Utilizarea reperelor
cronologice: înainte de
… (o acţiune), după
ce ..., mai întâi…
Jocuri didactice
Identificarea unor
momente ale zilei:
dimineaţa-prânz-seara;
zi-noapte; anotimpuri ale
anului.
Reluarea reperelor
cronologice de la grupa
mica îmbogăţite: acum,
mai târziu.
Utilizarea reperelor
cronologice in diferite
contexte propuse de
educatoare: azi, mâine,
ieri, de dimineaţă,
diseară. Compararea
duratelor unor activităţi.
Jocuri didactice
„Copiii îngrijesc
grădina”
Identificarea unor
posibilităţi de utilizare a
reperelor cronologice
conform unor activităţi
stabilite de copii: ex. mai
întâi împart fişele şi
acuarelele, apoi pictăm.
Plasarea activităţilor
caracteristice în
momente date: trecute
(ieri, săptămâna trecută
„Iedul cu trei capre”
„Martinel la grădiniţă”
„Când se întâmplă?”
Jocuri didactice
„Ridichea uriaşă”
„În excursie”
„Când faci?”
„Când se întâmplă?”
„Când faci...?”
…), prezente (azi,
săptămâna aceasta …),
viitoare (mâine, anul
viitor …), sau raportate la
momente din zi,
săptămână, lună, an,
anotimpuri.
Utilizarea reperelor
cronologice zi/noapte,
dimineaţa / seara / prânz,
zilele săptămânii, lunile
anului, anotimpuri în
localizarea unor acţiuni
realizate, considerate şi
simultan.
Ordonarea unor
evenimente.
Jocuri didactice
„Degeţica”
„În vacanţă”
„Când voi merge la
şcoală?”
OBIECTIV DE REFERINŢĂ: 3. Să realizeze clasificări de obiecte şi fiinţe (după unul sau mai multe criterii
asociate)
CONŢINUT
ESENŢIAL
DETALIERE DE CONŢINUTURI – TEME, MIJLOACE DE REALIZARE (SUGESTII)
GRUPA MICĂ GRUPA MIJLOCIE GRUPA MARE GRUPA PREGĂTITOARE
Grupuri de
obiecte;
Proprietăţi
caracteristic
e ale
obiectelor
dintr-un
grup
Sesizarea însuşirilor
simple de
- culoare: R, G, A;
- formă: animale,
fructe, flori etc.;
- mărime: mari/mici
ale obiectelor, după
unul dintre aceste
criterii.
Jocuri didactice
„Facem ordine”
(culoare)
„Alege şi grupează”
(formă)
„Garajul mic – garajul
mare”
Formarea grupurilor de
obiecte după
- culoare: mai multe
decât la grupa mică;
- formă: legume, haine,
jucării etc.;
- mărime: mare/mijlociu/
mic,
şi argumentarea
apartenenţei obiectelor la
grupul din care fac parte.
Clasificarea obiectelor
prin numirea unei singure
proprietăţi comune.
Jocuri didactice
„Să aşezăm împreună”
Formarea grupurilor de
obiecte pe baza a două
însuşiri comune:
- formă – culoare (nasturi
roşii/galbeni/albaştri);
- formă – mărime (maşini
mari/mici);
- culoare – mărime
(obiecte R/G/A,/VE etc.,
mari/mijlocii/mici).
Sesizarea însuşirii
comune a unor obiecte şi
gruparea în funcţie de
aceasta:
- aspect exterior: au
acelaşi simbol (o steluţă,
o cifră etc.)
Formarea grupurilor de
obiecte după trei însuşiri
considerate simultan
(formă, culoare, mărime:
ex. fluturi galbeni mari).
Stabilirea însuşirii
comune a unor obiecte în
funcţie de care se pot
grupa anumite obiecte
date:
- clasa de apartenenţă
(fiinţe/lucruri,
animale/păsări,
legume/fructe)
- proprietăţi comune
(mari/mici, fructe cu
sâmburi/cu seminţe,
Exerciţii cu material
individual
„Aşază-mă la jucării de
culoarea mea”
„Alege şi grupează
jucării mari şi mici”
(culoare)
„Dulapul cu jucării”
(formă)
„Jocul asemănărilor”
(mărime)
„Spune ce nu se
potriveşte” (numirea unei
proprietăţi comune;
sesizarea obiectelor care
nu aparţin grupei
formate).
Exerciţii cu material
individual
„Grupează obiecte de
aceeaşi culoare/sau
formă/ sau mărime”
Jocuri didactice
„Caută şi potriveşte”
„Încărcăm trenul”
„Aşează-mă la locul meu”
„ Să facem ordine”
Exerciţii cu material
individual
„Alege şi grupează”
„Aşază unde se
potriveşte”
animale cu gheare/cu
coarne etc.
- simboluri.
Explicarea
asemănărilor şi
deosebirilor dintre
grupuri.
Jocuri didactice
„Dulapul păpuşii”
„Ce se potriveşte?”
„Săculeţul fermecat”
„Spune ce ai găsit”
„Mingile la coş”
Exerciţii cu material
individual
„Ce se poate aşeza
împreună?”
„Aşază ca mine şi spune
de ce le-am aşezat aşa?”
„Mai multe la un loc”
„În căsuţă sau afară?”
OBIECTIV DE REFERINŢĂ: 4. Să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori găsite de el însuşi
CONŢINUT
ESENŢIAL
DETALIERE DE CONŢINUTURI – TEME, MIJLOACE DE REALIZARE (SUGESTII)
GRUPA MICĂ GRUPA MIJLOCIE GRUPA MARE GRUPA PREGĂTITOARE
Ordonarea
obiectelor ---------------
Ordonarea obiectelor
dintr-o grupă după diferite
criterii:
- mărime;
- grosime.
Joc didactic
„Alegeţi şi ordonaţi”
Exerciţii cu material
individual
„Aşază mingile de la cea
mai mică la cea mai mare
SAU invers”
„Ordonează morcovii de
la cel mai gros la cel mai
subţire SAU invers”
Realizarea de serieri pe
baza unor criterii date:
- mărime
- grosime
- lungime.
Numirea obiectelor
de la stânga sau de la
dreapta unuia şi
motivarea poziţiei pe
care o ocupă în şirul
format
- este mai mic decât …
şi mai mare decât …
- este mai gros decât …
şi mai subţire decât …
Joc didactic
Ordonarea crescătoare
şi descrescătoare a
elementelor unei grupe
formate după un criteriu
stabilit de către copii:
- mărime
- grosime
- lungime
- înălţime
- lăţime, sau după alte
proprietăţi caracteristice
exterioare:
- sunetul pe care îl emit
(de la cel mai tare la cel
mai slab)
- miros (de la cel mai
pătrunzător la cel mai
NOTĂ: La ordonarea în şir
se folosesc 4-5 obiecte.
„Cine aşază mai bine?”
Exerciţii cu material
individual
„Ordonează baloanele
de la cel mai mic la cel
mai mare şi invers”
„Aşază beţişoarele de la
cel mai gros la cel mai
subţire şi invers”
„Ordonează fularele de
la cel mai lung la cel mai
scurt şi invers”
NOTĂ: La ordonarea în
şir se folosesc maxim 5-
6 obiecte.
slab)
- nuanţă (de la cea mai
închisă la cea mai
deschisă)
- gust (de la cel mai
puternic la cel insipid)
- asperitate (de la cel mai
abraziv la cel mai fin) etc.
Jocuri didactice
„ Spune cum am ordonat”
(mărime)
„Ordonează cum spun eu”
(grosime)
„Recunoaşte greşeala”
(înălţime)
„Dacă primul obiect este
cel mai lung, cum
ordonăm obiectele?”
(descrescător)
Exerciţii cu material
individual
„Ordonează copacii de la
cel mai înalt la cel mai
scund şi invers”
„ Aşază şoselele de la cea
mai îngustă la cea mai
lată şi invers”
NOTĂ: se pot utiliza
materiale diverse:
mărgele, boabe, bucăţi de
hârtie, crenguţe etc. În
ordonare se folosesc 7-8
obiecte.
OBIECTIV DE REFERINŢĂ: 5. Să stabilească relaţii între obiecte şi grupuri de obiecte, după diferite criterii,
realizând comparaţii
CONŢINUT
ESENŢIAL
DETALIERE DE CONŢINUTURI – TEME, MIJLOACE DE REALIZARE (SUGESTII)
GRUPA MICĂ GRUPA MIJLOCIE GRUPA MARE GRUPA PREGĂTITOARE
Relaţii de
incluziune
şi de
asemănare
Identificarea a două
obiecte care au o
proprietate
caracteristică comună şi
formarea de perechi.
Compararea a două
Realizarea
apartenenţei unui obiect
la o grupă în funcţie de un
criteriu stabilit (culoare,
formă, mărime, grosime).
Compararea a două
Formarea de perechi
între obiectele a două
grupe constituite.
Identificarea
obiectelor din stânga
(sau din dreapta) unuia
Stabilirea criteriului în
funcţie de care se
realizează apartenenţa
unui obiect la un grup
format (de ce un obiect
poate face parte dintr-un
obiecte din perspectiva
unui criteriu dat
(mare/mic, roşu/galben,
animal/haină etc.) şi
identificarea însuşirii
fiecăruia.
Jocuri didactice
„Caută jucăria de
aceeaşi culoare cu a
mea”
„Caută-mi perechea”
(formă)
„Jucăriile uriaşului şi
jucăriile piticului”
(mărime)
obiecte din grupe diferite
din perspectiva criteriului
după care au fost formate
grupele (ex. un obiect
roşu diferit de unul
galben, un obiect mic
diferit de unul mijlociu, de
unul mare).
Jocuri didactice
„Unde se potriveşte?”
„Caută-mi căsuţa”
Exerciţii cu material
individual
„Caută perechea”
„Aşază la loc”
numit de educatoare şi
compararea celor două.
- ex. pereche după
mărime, indiferent de
culoare:
MINGE R – MINGE G.
„Ce se află în dreapta
mingii roşii?” – mingea
galbenă.
„Care dintre ele este
mare?”
„Care dintre ele este
mică?”
Jocuri didactice
„Caută obiectele (mici)
şi spune unde se află”
„Caută perechea”
Exerciţii cu material
individual
„Aşază în stânga/ în
dreapta şi compară”
„Grupează şi compară”
grup – identificarea
criteriului).
Selectarea perechilor
de obiecte date,
compararea lor şi
identificarea
criteriului/criteriilor în
funcţie de care se pot
separa în grupe de
obiecte.
- ex. mai multe obiecte:
urs mare, urs mijlociu, urs
mic
măr mare, măr mijlociu,
măr mic
balon mare, balon
mijlociu, balon mic
- se pot grupa după
mărime: grup de obiecte
mari, grup de obiecte
mijlocii, grup de obiecte
mici
Jocuri didactice
„Cum putem grupa?”
„Ce se poate aşeza
împreună?”
Exerciţii cu material
individual
„Grupează în câte mai
multe feluri”
OBIECTIV DE REFERINŢĂ: 6. Să construiască diferite structuri după un model dat
CONŢINUT
ESENŢIAL
DETALIERE DE CONŢINUTURI – TEME, MIJLOACE DE REALIZARE (SUGESTII)
GRUPA MICĂ GRUPA MIJLOCIE GRUPA MARE GRUPA PREGĂTITOARE
Structuri Construirea de
structuri din obiecte
aparţinând a două
categorii
corespunzătoare unui
singur criteriu, după
modelul dat:
- culoare: R G R G R G R
- mărime: mare – mic,
mare – mic
Construirea de forme
geometrice (cerc, pătrat),
sau de structuri, utilizând
diferite materiale
(jetoane, mărgele, boabe,
jucării), având modelul în
faţă.
- ex structură din
mărgele-boabe
Construirea de
structuri:
- pe baza unor simboluri
date, după model: (ex.
decupaje cu flori şi
frunze: două cuburi cu
flori, unul cu frunză etc.)
- litere sau cifre
1 2 1 2 1 2
3 4 4 3 4 4 3 4 4
Construirea de structuri
mai complexe după un
model memorat, utilizând
obiecte grupate pe
diferite criterii: culoare,
formă, mărime, clasa de
apartenenţă, simboluri.
- ex. două cuburi roşii,
dedesubt un cub albastru,
două cuburi roşii,
Jocuri didactice
„Trenul culorilor”
„Trenul cu vagoane”
Jocuri didactice
„Volanul” (construirea
formei rotunde)
„Biscuitele” (construirea
formei pătrate)
Exerciţii cu material
individual
„Drumul puişorilor”
(presărare de boabe de
două categorii prin
alternare)
„Şiragul de mărgele” –
alternare după formă
A C C A C C A C C
T A T A T A T A
Exerciţii cu material
individual
„Covorul toamnei”
(frunze – flori)
„Scrisoare pentru
Piticel”
(litere, cifre)
dedesubt un cub galben
Exerciţii cu material
individual
„Trenul colorat”
(utilizarea culorilor)
„Provizii pentru iarnă”
„material natural: ghinde-
castane)
II. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE A ÎNŢELEGE ŞI UTILIZA NUMERELE ŞI CIFRELE
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: 1. Să numere de la 1 la 3, recunoscând grupele cu 1-3 obiecte şi cifrele
corespunzătoare
2. Să numere de la 1 la 5, recunoscând grupele de obiecte şi cifrele
corespunzătoare
3. Să numere de la 1 la 10, recunoscând grupele de obiecte
CONŢINUT
ESENŢIAL
DETALIERE DE CONŢINUTURI – TEME, MIJLOACE DE REALIZARE (SUGESTII)
GRUPA MICĂ GRUPA MIJLOCIE GRUPA MARE GRUPA PREGĂTITOARE
Formarea
conceptulu
i de număr
şi a
numeraţiei
Formarea grupelor cu
1, 2, 3 obiecte.
Recunoaşterea,
denumirea şi asocierea
cardinalului grupei
corespunzătoare ca
număr de obiecte.
Numărarea conştientă
prin încercuire.
Realizarea
corespondenţei de 1:1
între obiectele a două
grupe şi sesizarea
diferenţelor cantitative
de 1 obiect între cele
două grupe.
Jocuri didactice
„Alege o jucărie”
Formarea grupelor cu
1, 2, 3, 4, 5 obiecte.
Recunoaşterea,
denumirea şi asocierea
cardinalului grupei
corespunzătoare ca
număr de obiecte şi
invers.
Recunoaşterea
cardinalului şi constituirea
acestuia prin trasarea
peste linia punctată.
Realizarea
corespondenţei de 1:1
între obiectele a două
grupe şi sesizarea
diferenţelor cantitative de
1 obiect între cele două
grupe.
Formarea grupelor cu
1 -10 obiecte.
Recunoaşterea,
denumirea şi asocierea
cardinalului grupei
corespunzătoare ca
număr de obiecte şi
invers.
Trasarea independentă
a cifrelor în spaţiu
nelimitat.
Realizarea
corespondenţei de 1:1
între obiectele a două
grupe şi sesizarea
diferenţelor cantitative
de 1 obiect între cele
două grupe.
Trasarea independentă
a cifrelor în spaţiu
nelimitat.
Realizarea
corespondenţei de 1:1
între obiectele a două
grupe şi sesizarea
diferenţelor cantitative de
1-2 obiecte între cele
două grupe.
Jocuri didactice
„Unde este locul meu?”
„Ferma de păsări”
„La supermarket”
„Ghicitoarea”
Exerciţii cu material
individual
„Asociază!”
„Câte jucării locuiesc în
căsuţă?”
„Te rog să îmi dai”
„Numără câţi sunt”
Exerciţii cu material
individual
„Formează o grupă la fel
cu a mea”
Jocuri didactice
„Număra câte obiecte
sunt”
„Te rog să îmi dai”
„Aşază-mă în căsuţa
mea”
„Arată câte indică cifra”
„Câte jucării ai găsit?”
Exerciţiu cu material
individual
“Formează o grupă cu 1-5
obiecte”
Jocuri didactice
„Numără şi potriveşte!”
„Joacă-te cu noi!”
„Apreciază corect!”
Exerciţii cu material
individual
„Numărul şi cifra …”
„Formează o grupă la fel
cu a mea!”
OBIECTIV DE REFERINŢĂ: 4. Să plaseze în mod adecvat un număr sau o cifră, între 1 şi 10, în interiorul
şirului crescător sau descrescător de numere (cifre)
CONŢINUT
ESENŢIAL
DETALIERE DE CONŢINUTURI – TEME, MIJLOACE DE REALIZARE (SUGESTII)
GRUPA MICĂ GRUPA MIJLOCIE GRUPA MARE GRUPA PREGĂTITOARE
Formarea
şirului
crescător şi
descrescăt
------------ ----------------
Ordonarea grupelor
după numărul
crescător/descrescător de
obiecte şi asocierea
Ordonarea grupelor
după numărul
crescător/descrescător de
obiecte şi asocierea
or cardinalului.
Numărarea conştientă
crescător şi descrescător.
Identificarea vecinilor.
Jocuri didactice
„Să facem ordine”
„Găseşte grupa care
lipseşte!”
„Caută vecinii”
cardinalului.
Numărarea conştientă
crescător şi descrescător.
Numărarea conştientă
crescător, pornind de la
un număr dat.
Plasarea corectă a unui
număr sau cifre între 1 şi
10 în interiorul şirului
des/crescător format.
Identificarea unui număr
sau grup lipsă dintr-un şir
format.
Identificarea vecinilor.
Jocuri didactice
„Unde este locul meu?”
„Caută vecinii”
„Găseşte un număr mai
mare, mai mic sau egal cu
al meu”
Exerciţii cu material
individual
„Ordonează grupele”
„Ce grupă lipseşte?
OBIECTIV DE REFERINŢĂ: 5. Să identifice poziţia unui obiect într-un şir, utilizând numeralul ordinal
CONŢINUT
ESENŢIAL
DETALIERE DE CONŢINUTURI – TEME, MIJLOACE DE REALIZARE (SUGESTII)
GRUPA MICĂ GRUPA MIJLOCIE GRUPA MARE GRUPA PREGĂTITOARE
Aspectul
ordinal al
numerelor
-------------- ---------------
Sesizarea aspectului
ordinal al numerelor.
Numirea primului şi
ultimului obiect dintr-un
şir format.
Jocuri didactice
„Al câtelea ursuleţ
lipseşte?”
„În casa piticilor”
Sesizarea aspectului
ordinal al numerelor,
denumind locul ocupat de
obiecte în mijlocul şirului
(al doilea, al treilea …).
Jocuri didactice
„Al câtelea fluturaş a
zburat?”
„Găseşte-mi locul”
Exerciţii cu material
individual
„Servim masa în casa
piticilor”
OBIECTIV DE REFERINŢĂ: 5. Să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi, în limitele 1-10
CONŢINUT
ESENŢIAL
DETALIERE DE CONŢINUTURI – TEME, MIJLOACE DE REALIZARE (SUGESTII)
GRUPA MICĂ GRUPA MIJLOCIE GRUPA MARE GRUPA PREGĂTITOARE
Formarea
deprinderil
or de calcul
matematic
-------------- ----------------
Sesizarea diferenţei
cantitative de 1 obiect
între grupuri aşezate în
perechi sau a
echivalenţei numerice
(mai multe decât …, mai
puţine decât …, tot
atâtea); verbalizarea
celor observate (de ce?).
Transformarea
grupurilor de obiecte sub
aspect numeric prin
adăugarea sau
eliminarea unui element
şi verbalizarea acţiunii
efectuate.
Iniţierea în operaţii
simple de adunare şi
Sesizarea diferenţei
cantitative de 2 obiecte
între grupuri aşezate în
perechi sau a echivalenţei
numerice (mai multe
decât …, mai puţine
decât …, tot atâtea);
verbalizarea celor
observate (de ce?).
Transformarea
grupurilor de obiecte sub
aspect numeric prin
adăugarea sau eliminarea
a două elemente şi
verbalizarea acţiunii
efectuate.
Efectuarea operaţiilor
simple intuitive de
scădere în limitele 1 – 10
cu 1 element.
Utilizarea simbolurilor
matematice +, -, =.
Jocuri didactice
„În ogradă”
„De ziua Andreei”
Exerciţii cu material
individual
„Împarte jucăriile pe
rafturi”
„Să culegem fructele din
copaci”
adunare şi scădere cu
două unităţi în limitele 1-
10.
Utilizarea simbolurilor
matematice +, -, =.
Trasarea simbolurilor
matematice în spaţiu liber
şi limitat.
Jocuri didactice
„Se întorc păsările”
„Hrănim animalele”
Exerciţii cu material
individual
„Să aşezăm împreună”
„Să oferim prietenilor”
„Fă să fie tot atâtea / mai
multe / mai puţine
decât ...”
III. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECUNOAŞTERE, DENUMIRE, CONSTRUIRE ŞI UTILIZARE
A FORMELOR GEOMETRICE
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: 1. Să recunoască, să denumească, să construiască şi să utilizeze forma
geometrică cerc
2. Să recunoască, să denumească, să construiască şi să utilizeze forma geometrică
pătrat
3. Să recunoască, să denumească, să construiască şi să utilizeze forma geometrică
triunghi
CONŢINUT
ESENŢIAL
DETALIERE DE CONŢINUTURI – TEME, MIJLOACE DE REALIZARE (SUGESTII)
GRUPA MICĂ GRUPA MIJLOCIE GRUPA MARE GRUPA
PREGĂTITOARE
1. Forme
geometric
e
Formarea
reprezentărilor corecte
despre unele forme
geometrice plane (cercul
şi pătratul).
Realizarea de
construcţii după modelul
dat.
Identificarea figurilor
geometrice respective în
Formarea
reprezentărilor corecte
despre forme
geometrice plane (cerc –
pătrat – triunghi) şi
formarea de grupe de
obiecte după formă
(jucării rotunde, jucării
pătrate, jucării
triunghiulare).
Consolidarea
reprezentărilor despre
formele geometrice
învăţate anterior.
Formarea independentă
de grupe de obiecte după
formă.
Realizarea conturului
formelor geometrice după
puncte sau model dat.
Consolidarea
reprezentărilor despre
forme geometrice şi
formarea individuală de
grupe de obiecte după
formă.
Identificarea formelor
geometrice în mediul
ambiant.
Diferenţierea
mediul ambiant.
Formarea de grupe de
obiecte după criteriul
formă (obiecte rotunde,
obiecte pătrate).
Verbalizarea corectă:
„este...”.
Jocuri didactice
„Alege jucăriile rotunde /
pătrate”
„Spune cum este”
„Caută prietenii”
„Sa facem un şarpe”
„Aranjăm cercurile/
pătratele”
„Aşează-mă la căsuţa
mea”
Realizarea de obiecte
prin combinarea
formelor geometrice
după modelul dat (ex.
floare din cercuri).
Caracterizarea
formelor din afara
mulţimii, folosind
negaţia logică: „ nu este
cerc”
Jocuri didactice
„Spune ce ai găsit?”
„Ghiceşte cum este”
„Ce nu se potriveşte?”
„Te rog să îmi dai/să-mi
construieşti…”
„Ce ştii despre mine?”
„Grădina cu flori”
NOTĂ: Se poate
introduce şi
caracterizarea prin
Realizarea de obiecte
sau forme geometrice prin
utilizarea de materiale
diverse, după model
memorat sau inventat.
Jocuri didactice
„Aşează-mă la locul meu”
„Ce ştii despre?”
„Ce putem construi
din…?”
Exerciţii cu material
individual
„Câte …(cercuri/pătrate)
ne trebuie/vezi?”-
NOTĂ: Facultativ,
diferenţa între oval-cerc şi
pătrat-dreptunghi.
contururilor prin
comparare. Realizarea
conturului formelor
geometrice după o
comandă verbală.
Realizarea de
imagini/obiecte
complexe sau a altor
forme prin combinarea
creativă a formelor
geometrice învăţate.
Jocuri didactice
„Obiecte şi culori”
„Ce este la fel?”
„Jucăriile mele”
Exerciţii cu material
individual
„Roboţeii”
NOTĂ: Facultativ,
diferenţa între pătrat si
romb
negaţie.
IV. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE A UTILIZA CORECT UNITĂŢILE DE MĂSURĂ,
ÎNTREBUINŢÂND UN VOCABULAR ADECVAT.
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: 1. Să măsoare lungimi, înălţimi şi lăţimi, utilizând unităţi de măsură
nestandardizate şi unităţi etalon
2. Să măsoare greutatea obiectelor, utilizând unităţi de măsură
nestandardizate şi
etalon
3. Să măsoare timpul prin intermediul ordonării evenimentelor, precum şi cu
ajutorul
instrumentelor adecvate
4. Să înţeleagă măsurarea valorii unui obiect cu ajutorul banilor
CONŢINUT
ESENŢIAL
DETALIERE DE CONŢINUTURI – TEME, MIJLOACE DE REALIZARE (SUGESTII)
GRUPA MICĂ GRUPA MIJLOCIE GRUPA MARE GRUPA PREGĂTITOARE
1. Unităţi de
măsură
- lungimi,
lăţimi şi
înălţimi
----------------- Măsurarea distanţei
cu etaloane
nestandardizate
Măsurarea cu
etaloane
nestandardizate (pas,
Măsurarea cu etaloane
nestandardizate, alese de
către copii a lungimii,
- greutatea,
masa
----------------
(pasul).
Jocuri didactice
„Martinel caută miere”
„Iepuraşul la morcovi”
----------------
palma, creion, carioca,
cuburi, benzi de
hârtie, etc.) a lungimii
unor obiecte.
Jocuri didactice
„În camera mea”
„Merg la grădiniţă”
----------------
Aprecierea ordinii unor
lăţimii, înălţimii
obiectelor, dar şi cu
etaloane standardizate.
Jocuri didactice
„Casa uriaşului şi casa
piticului”
„Copacii din grădina
bunicului”
Exerciţii cu material
individual
„Clasa mea”
Măsurarea cu etaloane
nestandardizate sau
standardizate a greutăţii
obiectelor.
Înţelegerea conservării
masei.
Jocuri didactice
„La aprozar”
„Mai mult sau mai puţin?”
Aprecierea ordinii
- timpul
- valoarea
obiectelor -
banii
---------------
------------------
Aprecierea ordinii unor
evenimente date (2-3).
Jocuri didactice
„Ce fac mai întâi?”
„Cât durează?”
(aprecierea duratei
acţiunii).
-----------------
NOTĂ: Situaţii
problematice simple, ca
o poveste.
evenimente (4-5) şi a
duratei lor, ora fixă.
Jocuri didactice
„Când se întâmplă”
„Când faci?”
-----------------
NOTĂ: Etaloane
nestandardizate
evenimentelor prin
utilizarea ceasului
calendarului, momentelor
zilei.
Jocuri didactice
„Ce s-a întâmplat mai
întâi?”
„O zi la grădiniţă?”
Măsurarea valorii
obiectelor cu ajutorul
banilor.
Jocuri didactice
„La magazin”
„La bancă”
NOTĂ: Utilizarea
cântarului, a metrului
centimetrului, balanţei şi
a banilor.
V. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE REZOLVARE DE PROBLEME
PRIN ACHIZIŢIA DE STRATEGII ADECVATE
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: 1. Să compună probleme simple, implicând adunarea/scăderea în limitele 1-10
2. Să utilizeze diferite strategii pentru a rezolva o problemă dată
CONŢINUT
ESENŢIAL
DETALIERE DE CONŢINUTURI – TEME, MIJLOACE DE REALIZARE (SUGESTII)
GRUPA MICĂ GRUPA MIJLOCIE GRUPA MARE GRUPA PREGĂTITOARE
1. Noţiunea de
„problemă”.
Formarea
raţionamentului
ipotetico-
deductiv prin
rezolvarea
problemelor după
imagini.
Compunerea de
probleme.
------------ ---------------
Iniţiere în operaţii
simple de adunare şi
scădere în rezolvarea
problemelor,
sprijinindu-se pe baza
datelor exprimate de o
imagine (probleme
ilustrate în limitele 1-
10) şi utilizarea
simbolurilor aritmetice.
Jocuri didactice
„Capra cu trei iezi”
„Trenul“
„Şerveţele colorate
Rezolvarea de
probleme simple de calcul
după exerciţii de
manipulare date, imagini,
desene, joc de rol in
limitele de 1-10, utilizând
în scris simbolurile
aritmetice.
Compunerea de
probleme simple prin
adăugarea/excluderea a 1-
2 obiecte.
Jocuri didactice
„Răţuştele pe lac”
pentru masă”
„Grădina cu flori”
NOTĂ: Se lucrează
numai cu un element.
Nu se reprezintă grafic
conţinutul problemei.
„Copacul”
„Albă ca Zăpada şi cei 7
pitici”
„În grădina de legume”
metoda grafică perceptivă
NOTĂ: Se lucrează şi cu
două elemente. Se poate
reprezenta grafic
conţinutul problemei.
Compunerea de
probleme se face pe
baza manipulării de
obiecte, imagini, nu oral.