Anul al 101-lea Nr. 59 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 7 August 1938
m Î H H M DREDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA
BRAŞOV, Strada Lungă Nr. 5. — — Telefon 226 —
Abonament anual 200 Lei Pcßtru streinălate 500 Lei Pentru autorităţi, instituţii şi
întreprinderi 500 Lei Ananturi, reclame, după tarif
Se îm plinesc azi 21 de ani dela memorabila zi 6 August 1917, când vitejia românească a scris, cu sânge, la Mă- răşeşti, una din cele mai glorioase pagini ale sale.
Mareşalul Mackensen, supranumit „spărgătorul de fronturi“ a făcut în această zi cunoştinţa acelui cura) şi acelei dârzenii de luptă, care au îngrozit şi au zăpăcit trupele nemţeşti, comandate de cel-ce credea şi era sigur de învingere.
Dragostea de ţară a Românului, cu mult inferior la număr şi în tehnică, duşmanului şi furtunoasa lui pornire pentru a’şi apăra pământul străm oşesc, au săvârşit acea cumplită înfrângere germană, care a cutremurai nimbul gloriei celui crezut de Nemţi invincibil şi neîntrecut în arta de a sparge şi distruge fronturi.
Pentru Ţara Românească este de o vorbitoare şi netăgăduită importanţă jertfa de sânge şi elanul încărcat de glorie al zilei de 6 August 1917.
Să ne închinăm in faţa celor ce ne-au scris această zi Ia loc de onoare în istoria v ite jiei neamurilor.
Şi pildă să ni-i facem ai datoriei faţă de ţară şi neam!
FONDATA 111838 MJEOMS BAR1TICApare de ireî ori pe săptămână
„Ai făcui, Doamne, pe poporul Tău să treacă prin lucruri grele i Ai dat celor ce se tem de Tine, un steag ca să'l înalţe spre Adevăr".
Din inscripjîa de pe cupola »Mauzoleului Victoriei* dela Mărăseşfi.
Vânt greu din RăsăritObosită şi istovită, Spania
continuă încă drumul distrugerii şi prăpădului. Problema sudeţilor în Cehoslovacia nu reflectează nici un luminiş de bucurie pe orizontul european. In Palestina lucrăturile, cari au încăerat pe arabi cu evreii, de asemenea tulbură şi dau de gândit
Salonicul ne-a trimis doar în ultimele zile o veste plină de dorinţa pacifismului. Şi în a-
' celaşi timp un vânt pornit din Extremul Orient şueră şi împrăştie îngrijorările pornite de incidentele dela graniţa sovîeto- manciuriană, despre cari amintim în altă parte a ziarului.
Nu sunt de loc îmbucurătoare veştile ce sosesc din .Răsăritul îndepărtat. Cu atât mai mult, cu cât, — am amintit mai sus— tensiunea politicei europene, îşi are deja acasă la ea destule surse!de neliniştitoare gânduri,—
I complicaţiile amintite fiind nu numai locale, ci purtând în ele germenii de pornire a unei a- valanşe de dimensiuni neprevăzute.
Nevoile de alimentare ale suprapopulaţiei Imperiului nipon au împins trupele mikado-ului spre coastele asiatice, vestind pe atunci Europei vitejiaeroilordela Mukden şi Port-Artur.Dovadă,că insulele japoneze, de o întindere teritorială cât a Europei, încă de mult au început calea, pe care Japonia a ajuns să fie o putere temută, nu numai în faţa Rusiei înfrânte în 1905, ci în ochii întregei lumi.
Actualul război din China urma să fie o nouă dovadă a acelei îndărătnicii cu care japonezul stăruie pe calea apucată.
Ori cum s’ar încerca la Tokio justificare a motivelor nedeclaratului război chino-japonez, un lucru rămâne cert : espansiunea japoneză şi dârzenia cu care trupele japoneze îşi continuă operaţiile de luptă pe pământul celor de-o rassă cu ele, sunt un „memento“ al consecinţelor cş le-ar avea un amestec al Japoniei în actuala aşezare politică a coastelor chineze, pe
1 cari nici Europa şi nici Noul Continent nu ar dori să le vadă trecute sub un regim dorit de guvernul din Tokio.
Nu poate fi deci neîntemeiată îngrijorarea, cu care atât A
merica cât şi Europa privesc şi urmăresc desfăşurarea evenimentelor deslănţuite în Orient.
Amestecul sovietic în operaţiile din China, — e de prisos să mai accentuăm, — nu poate fi plăcut Japoniei, pentru care
. acţiunea sovietică îşi desvălue ; prea făţiş intenţiile. Iar recen- ! tele incidente dela ganiţa man-
ciuriană par a avea menirea de a încorda şi mai mult situaţia.
Se fac până acum declaraţii atât dintr’o parte cât şi din alta că nu s’ar dori isbucnirea unui conflict şi că ambele părţi ar ti gata pentru o aplanare pe cale de înţelegere.
Ar fi cea mai înţeleaptă soluţie, care ar provoca o respiraţie mai uşoară nu numai în cele două ţări în litigiu, ci pe întinderea întregului glob..
Iscarea, care sperăm că nu se va produce, a unui război între Uniunea Sovietică şi între Japonia, cu politica externă, râzi mată pe axa Roma—Berlin, ar putea avea repercusiuni cari ar sgudui adânc echilibrul, destul de şubred şi zdruncinat şi până acum, al întregei Europe.
Urmările de neprevăzut ale unei piedici, ce s’ar pune în calea aplanării conflictului, ne fac să privim cu toată seriozitatea evenimentele din Extremul Orient.
Preocupări muncitoreşti
Cronica externa.
Evenimenteledin Extremul Orient
Noui buclucuri şi semne îngrijorătoare apar în Extremul Orient.
La graniţa soviefo-manciu- riană sunt colinele Ciangkufeng şi Shatsoaping, cari au devenit obiectul unei ciocniri între trupele de graniţă sovietice şi japoneze. După ce trupele sovietice au atacat şi ocupat aceste coline, în noaptea de 30 Iulie japonezii au daî un contraatac, recucerindu-le. De atunci focul aprins în jurul acestor incidente, continuă. Ciocniri zilnice au loc zi de zi, fără a se cunoaşte pe deplin atât motivele adevărate ale isbucnirii cât şi rezultatul lor. Japonia ca şi Sovietele îşi reclamă dreptul de proprietate a teritorului în litigiu, aruncând răspunderea incidentului unul asupra celuilalt.
Chestiunea Sudeţilor.Pentru a studia şi a cunoaşte
starea din Cehoslovacia, în legătură cu chestiunea germanilor sudeţi a sosit la Praga, undei s-a făcut o călduroasă primire, lordul englez Runciman, care a vizitat pe ministrul preşedinte, d-l Hodza şl pe d-l Krofta ministru de externe. A fost apoi primit de preşedintele republice! d-l Beneş.
După terminarea convorbirilor sale cu guvernul din Praga, lordul Runciman va face o călătorie prin regiunile locuite de diferitele naţionalităţi.
Condiţiile Angliei pentru o apropiere cu
Germania.Cu prilejul vizitei căpitanului
german Wiedemann la Londra s-au discutat măsurile cari condiţionează o apropiere între
Anglia şi Germania, încercările au fost însă subit întrerupte.
După cum află corespodentul Agenţiei „Radie Central“, prima condie, pe care o pune Anglia pentru o apropiere cu Germania este,' restabilirea, mai întâi, a liniştei în Europa Centrală.
Mai cere apoi Germaniei: reglementarea problemei minorităţilor din Cehoslovacia şi participarea Germaniei la rezolvarea problemei refugiaţilor din Germania şi Austria.
S ’A ÎNFIINŢAT com isariatul general al minorităţilor.D-l profesor universitar Silviu Dragomir a fost numit comisar general al minorităţilor. D-sa a depus jurământul şi a luat în primire serviciile comisariatului, ce funcţionează în clădirea Adunării Deputaţilor.
Scriam nu de mult aici, că în domeniul organizării muncii şi mai ales cu disponibilul de timp care îi rămâne lucrătorului după cele 8 ore de muncă, se poate face un titlu de laudă şi un bene-merenti necontestat, prin punerea lor curajoasă la punct. Adăugam că, mai ales timpul acesta liber, dacă e întrebuinţat cu folos şi sistematic, vor câştiga deopotrivă lucrătorii, patronii lor şi statul. Se ştie de altfel că acest răgaz nu este numai un răstimp de odihnă şi întremare sau distracţie, ci este— şi mai ales pentru maturi — timpul material disponibil, când poate să caute alte probleme puse în legătură cu meseria lui, să le studieze, să le adâncească mai cu folos, pentru branşa lui de specialitate. In timpul acesta de meditaţie şi calcul, răsar ideile, a căror ingeniozitate a- plicată a doua zi lucrului său, sporeşte capitalul lui de cunoştinţe şi adaugă încă o perfecţionare materialului în fabricaţie. Câştigul nu întârzie să se vadă, mai aies când omenia patronului e românească.
Dar pentru ca acestea să se întâmple, este necesar să i se pună lucrătorului la îndemână, cât mai multe îndrumări şi cât mai multă experienţă, strânsă cu grije din osteneala semenilor, sau şefilor lui mai vechi. Şi aci intervine cartea de specialitate şi conferinţele de studiu ale celor mai pricepuţi. In limba germană se găsesc studii tratând despre chestiuni a căror importanţă ţi se pare îndoelnică. Dar nu e aşa. Toate aceste studii de amănunt, concură deopotrivă, la acea specializare tehnieă, la acea cultură ştinţifică, care nouă, nu s’ar putea spune că nu ne lipseşte.
Acestea în ceeace priveşte partea de specializare şi de coordonare a muncii cu studîui. Vin apoi în ordine preocupările de ordin cultural, prin infuzia de cunoştinţi din alte domenii, cari toate trebue să converge
spre ideia de biserica, spre ideia de n3am, spre ideia de frumos. Acestea toate în cadrul recreaţiei, timpul lui liber, astfelr nefiind întrebinţat fără foios.
Toate gândurile acestea ne-au venit în minte citind despre strădania ce se depune la Ministerul Muncii pentru buna o- rânduire a treburilor muncitoreşti. Ministrul Muncii de acum, trebue să fie bucuros că la instalarea D-sale, a găsit începuturi bune şi a găsit mai ales, acel „Fond al Muncii“ cu care a putut porni cu toată nădejdea la realizările de acum. Astfel, D-sa a pornit la formarea unei organizaţiuni pentru recrearea şi instrucţiajmuncitorilor, numită destul de fericit s „Muncă şi voe bună“. Luată probabil după modelul celor străine, organizaţia aceasta, care trebue să rămână numai a muncitorilor, va însemna îndrumarea sistematica spre folosirea cu rost şi cu folos a timpului de recreare şi distracţie. In cadrul acestei organizaţiuni se va activa simultan în mai multe direcţii î cultural, sportiv, distractiv, artistic. Lucrătorul va avea astfel posibilitatea să parvină la stadiul cultural al celor străini, dar mai ales va putea, prin această folositoare întrebuinţare a timpului, să uite de greutatea orelor de uzină şi muncă şi mai ales» să se bucure de o viaţă la care aspiră şi la care avea de mult dreptul,
De aceea la aceste începuturi şi serioase preocupări, nu avem decât dorinţa să le vedem cât mai grabnic realizate, mai ales aci în Braşov, unde sunt deja anumite lucruri făcute.
Se va lua mult din amarul vieţii de lucrător şi se va ajuta astfel la scoaterea acelor neajunsuri legate de soarta lor, pe cari, cu drept cuvânt — credem noi — le numeam cândva, junghiuri sufleteşti.
C. P. T.
O Iecfiune aspră, dar dreaptă— Pentru reputaţiunea magistraturii. —
Cinci magistraţi, doi dela Curţile de Apel din Cernăuţi şi Chişinău şi trei dela judecătoriile din Suceava, Sguriţa şi Rezina au fost sancţionaţi *cu suspendare pentru cazuri grave de abuzuri,, falşuri şi venalitate.
Rapoartele în chestiune ale d-lui ministru al justiţiei către Majestatea Sa Regele, conţin întregul material documentar, dând pe faţă motivele cari au determinat justiţia să procedeze fără milă şi să dea o lec- ţiune severă pentru toţi câţi ar mai abdica dela onoarea personală şi demnitatea ^funcţiunii judecătoreşti, compromiţând corpul funcţionăresc cel mai prestigios al statului.
De îndată ce s'a dat de urma infractorilor, nu mai încăpea ezitare şi nu se mai explica nici o jenă, ci se impuneau
sancţiunile drastice în văzul lumii, ca să fie pildă pentru toţi.
Suveranul n'a şovăit o singură clipă în a onora rapoartele ministerului de resort cu înalta semnătură, autorizând publicitatea largă şi stigmatizarea decăzuţilor dela drepturile robei imaculate.
Pilda de sus a blamării şi eliminării din corpul magistraţilor a celor cinci indivizi cer- taţii cu morala, a produs o foarte vie impresie în ţară. Pu- trezicimea care a pătruns până şi în pretoriul justiţiei, trebuia înlăturată.
Magistratura nu suferă cu nimic de pe urma veştejirii elementelor slabe şi nedemne,prinse de guler de către autoritatea de stat. Dimpotrivă ! Sancţiunile apar ca reacţîunea orga
nismului sănătos împotriva maladiilor.
Ţara înţelege ca magistratura să nu sufere cât de |puţin în reputaţiunea sa şi nu poate să nu salute cu bucurie şi satisfacţie pilda dată pentru scutirea demnităţii funcţiunilor judecătoreşti.
Averea fostului partid „Totul pentru Ţară“ va fi lichidată. In urma unei adrese primite din partea Ministerului justiţiei, d-l primprocuror* R. Pascu a trimis tribunalului Ilfov un întreg dosar cu acte constatând tot inventarul fostului partid „Totul pentru Ţară“, cu rugămintea să lichideze întreg patrimoniul acestui partid. A- dresa parchetului era însoţită şi de 11 chel.
D-l preşedinte al tribunalului a repartizat dosarul tribunalul secţia I-a.
Pagina 2. GATETA TRANSILVANIEI Nr. 59—1938— I
Concorsul naţional al grâului
Pentru îmbunătăţirea calităţiiMinisterul de agricultură şi
domenii a luat iniţiativa de a organiza anual un concurs naţional al grâului.
Scopul acestui concurs, organizat pe ţară, este în primul rând o îmbunătăţire a calităţii, prin stimulentul acordării de premii în bani.
Anul acesta comisia însărcinată cu organizarea concursului, a putut realiza 57 de sub- comisíuní, cari vor funcţiona în tot atâtea judeţe. După datele, cari au venit la ministerul a- griculturii şi domeniilor, vor fí15.000 de concurenţi, dintre cari 9.000 de mici proprietari de pământ.
Ia ziua de 4 Septemvrie va avea loc concursul în cele 57 de judeţe, iar în ziua de 8 Septem vrie în Capitală, ia Institutul de cercetări agronomice, în cadrul unor solemnităţi adecuate, se va ţine concursul general pe ţară.
După concurs se va întocmi o broşură, care sâ cuprindă numele şi numărul tuturor participanţilor, analiza probelor trimise şi notele calificate ob- • ţinute de fiecare probă în parte. Celor mai bune calităţi li se vor acorda premii în bani şi diplome.
Prin ţinerea concursului naţional al grâului, se urm ăreşte ca să se obţină o cât mai bună calitate. Iar prin decernarea de premii băneşti să se acorde o răsplată şi un stimulent pentru toţi proprietarii agricultori, cari depun o deosebită râvnă pentru obţinerea unei cât mai bune ca lităţi a grâului.
Pentru tara noastră, unde în mod obişnuit se cultivă o mare cantitate de grâu, pentru obţinerea unei cât mai bune calităţi pentru stimularea tuturor cultivatorilor, concursul iniţiat de ministerul de agricultura şi domenii, face parte din marea campanie de ridicare, la locul pe care îl merită, a agriculturii româneşti.
Cu posibilităţile imense, pe cari le avem, cu pământul şi mâna de lucru pe care o poseda ţara noastră, poate ii în- t r ’adevăr pe primul plan al a- griculiurii mondiale.
Trebuia ca agricultura noastră să fie dirijată şi îndrumată, înaltul guvern, după dorinţa
expresă a Majesiaţii Sale R egelui, a înţeles să se ocupe în mod special şi permanent de această capitală problemă.
Descoperireasavantului român Horia Hulubei
Al 93-lea element pe pe tabloul de clasificare al lui
MendelejeffDin Paris se anunţă : In şe
dinţa de M arţi a Academiei de ştinţe, savantul Jean Perrin, fost ministru al cercetărilor ştiinţifice, a făcut o importantă co municare, menită să provoace o adevărată revoluţie în chimia- fizică.
D. Perrin a anunţat descoperirea celui de al 93-lea element depe tabloul de clasificare al lui Mendelejeff, care fusese bănuit dar nu putuse fi până acum separat şi studiat.
Descoperitorul acestui nou e- lement este tânărul savant r o mân Horia Hulubei, care a is- putit să ajungă la rezultate pozitive după ani întregi de cercetări asupra„pământurilor ra re “ sîujindu-se de spectograful inventat de d-şoara Cauchois.
In amintirea ţării sale de origină, tânărul savant a dat a- cestui nou element numele ?de „moldavium“.
Horia Hulubei, care s'a născut la laşi în 1897, şi-a făcut studiile liceale şi universitare în capitala Moldovei, dţstingân- du-se la toate examenele ca un element excepţional. Războiull-a găsit student la Paris. S’a angajat ca voluntar în arm ata franceză, servind ca aviator.
După răsboi s ’a înapoiat la Iaşi, unde a fost numit asistent la catedra profesorului Bogdan. Mai târziu, a fost numit conferenţiar, dându-i-se totodată un concediu nelimitat spre a pleca la Paris în continuarea cerce tărilor sale ştiinţifice.
in capitala Franţei a lucrat tot timpul cu profesorul Perrin, laureat al premiului Nobel, care are cel mai mare laborator de cercetări din Franţa în domeniul rizico-chimiei. Astăzi Horia Hulubei este directorul acestui laborator. Ministerul de instrucţiune l-a numit agregat la universitatea din Iaşi.
Savantul român a publicat numeroase lucrări în deobşte apreciate în lumea ştinţificâ, dar descoperirea moldaviului este
ffGipsy Lore Society“
_ Observaţiuni în legătura cu congresul deţiganologie dela Liverpool —
B ăile B u z ia ş (Nauheim-ul Românesc)Cu renumitele lor surse bogate în acid carbonic, radioactive şi feruginoase, cu efecte mari în BOLI de INIMA aortite, arteriosclerose, hipertensiuni, boli nervoase, BOLI de FEM EI, anemii etc. Hoteluri şi pensiuni de primul rang. Confort modern Preţuri m oderate. B ucătărie şi D ietică specială. Bazin modern de înot Reducere pe liniile C .F.R. Muzică m ilitară permanentă. Cură de băi pe preţ glo >al, prin birourile de voiaj „EU RO PA “ — Saison d ela 15 Mai până la 1 Octomvrie.
243 5 - 6
Prospecte ia cerere s Muschong Băile Minerale Buziaş S. A.
Direcţiunea Băilor, Buziaş (Bănat)menită să încoroneze opera sa :
Izbânda savantului Horia Hulubei este o laudă şi cinste a ţării româneşti.
Noui dispoziîinnipentru călătoria pe C. F. R.
Regia autonomă C. F . R. a întocmit noui instrucţii cu privire la îndatoririle călătorilor, cari folosesc trenurile de persoane, accelerate, rapide şi automotoare.
Astfel, la urcarea în tren, călătorul va trebui să aibe a - supra sa o legitimaţie de c ă lător şi să posedă un act cu care să se probeze identitatea.
Copiii până la 4 ani împliniţi, când sunt însoţiţi, vor călători gratuit fără legitimaţie, dacă nu se cer locuri separate pentru ei. Copiii mai mari de 4 ani, până la 10 ani împliniţi, precum şi copiii mai mici pentru cari se cer locuri separate, vor călători cu jumătate de preţ. T recerea călătorului într'o clasă superioară sau tren de categorie superioară se va putea face în condiţiunile prevăzute în ta riful local de călători.
Amenda de 1500 lei către stat, în afară de suprataxa C.F . R. se va percepe în următoarele cazuri :
Când călătorul nu prezintă nici un fel de legitimaţie de călătorie.
Când prezintă o legitimaţie care nu e valabilă şi nici nu poate fi făcută valabilă.
Când prezintă o legitimaţie valabilă pe o distanţă mai mică decât cea efectiv parcursă.
Amenda către stat de 5000 lei se va aplica !
Când călătorii se vor fi folosit de legitimaţii de călătorie procurate prin fraudă, dela alte persoane sau birouri decât cele autorizate de C. F . R.
Când călătorul prezintă un abonament, un carnet de iden- j titate (gratuit sau cu reducere) j sau, în fine, orice alte legitimaţii
Cu o jumătate de veac în urmă s'a înfiinţat în Anglia, la Liverpool, societatea de studii asupra ţiganilor, numită „Gipsy- Lore Society".
In acest an, societatea engleză de ţiganologie „Gipsy Lore Society“ şi-a serbat jubile ul de o jumătate de veac, printr’un impozant congres, la care an participat toţi membrii ţiganologi din lume, o mulţime de alţi reprezentanţi ai aristocraţiei engleze, apoi savanţi, istorioara ii, scriitori şi gaze- tari.
Acum 50 de ani, când s'a înfiinţat societatea engleză de ţî- ganologie din Liverpool, membrii acestei academii exotice şi-au propus să fixeze în mod ştiinţific toate aspectele problemei ţigăneşti. Până în prezent, în şedinţele so cie tă ţi engleze de ţiganologie n-a fost admisă participarea personalităţilor de vază mondială ale neamului ţigănesc. La congresul jubilar de o jumătate de veac s'a trecut peste această regulă, invitate fiind şi câteva personalităţi ţigăneşti de vază, între cari se afla şi voevodul
ţiganilor din Anglia, împreună cu soţia şi fiica sa.
O senzaţie deosebită a congresului a stârnit aristocrata engleză Lady Eleonor Smith, una dintre membrele de seamă ale societăţii de ţiganologie „Gipsy Lore Society", care a mărturisit în plin congres, că în vinele ei aristocratice curge şi sânge ţigănesc. Printr-un vechi document familiar, Lady Eleonor Smith a dovedit că străbunica ei a fost ţigancă şi de când a aflat acest lucru, se simte mândră de originea ei.
Profesorul universitar Star- kale, în comunicarea făcută, a atras atenţiunea membrilor faimoasei academii, „să grijească, pentrucă după experienţele sale proprii a constataţ, că toţi ţi- ganologii cari aprofundează problema acestui neam şi îşi petrec timpul de studiu în viaţa nomadă a acestora, de obiceiu se molipsesc de sentimentul vagabondajului şi dorului de ducă“.
Dr. Andrei Spur, ţiganoiog ungur, a făcut o comunicare despre arta muzicală a ţigâni- mei din Ungaria. „Din punct
de vedere etnografic — a spus d-1 dr. Spur — problema ţiganilor a fost desbătută din partea multor ţiganologi, dar arta lor muzicală încă n'a fost analizată".
Congresul jubilar de ţiganologie a societăţii „Gipsy Lore Society“ s'a încheiat în atm osfera unui fast deosebit.
E de regretat însă, că snobismul academiei de ţiganologie dela Liverpol n'a ţinut în seamă faptul de-a colabora în congresele ei şi cu reprezentanţii celor 6 ,000.000 de ţigani, neam răspândit pe întreaga suprafaţă a globului.
In Europa ţiganii constitue de mult o problemă de ordin politic intern al diverselor state. Ţiganii sunt originari din India şi s'au răspândit în Europa după cucerirea peninsulei Balcanice de către imperiul otoman. In Balcani „Cecanii“ (ţiganii) s'au stabilit prin veacurile 13 şi 14, iar de aci s'au răspândit în toate ţările Eu ropei centrale şi de apus. In R omânia au apărut prin secolul15-lea.
In primele decenii ale stabilirii ţiganilor în Europa, ei au fost supuşi unor persecuţii drastice din partea diverselor state.
Trăind o viaţă nomadă, cu peregrinări dintr'un ţinut în
de călătorie nominală, aparţinând unei alte persoane. In a- cest caz, identitatea călătorului se va obţine prin reproducerea semnă turei sau orice alt act de legitimaţie.
Când călătorul prezintă un carnet de cupoane de agenţii, cu care a întrerupt călătoria şi a cărei decupare nu coincide cu viza de intrare în ţară de pe paşaport.
In cazul când călătorii prezintă legitimaţii de călătorie, carnete de identitate sau orice alte legitimaţie gratuită sau cu reducere, conţinând corecturi, fotografii false etc., nu se va mai trece nici o amendă către stat, ci se vor aplica numai taxele şi suprataxele C. F . R.
Nu vor fi admişi în trenuri călătorii în stare de ebrietate, necuviincioşi faţă de personalul C. F. R., în stare vădită de murdărie sau cu încălţămintea scoasă precum şi aceia cari, din cauză de boală, insecte sau alte cazuri similare, incomodează pe vecinii de călătorie.
Un stat evreescCu prilejul unei desbateri în
Camera lorzilor din Londra, Lordul Plyimouth, subsecretar de stat la Ministerul afacerilor străine, vorbind despre chestiunea evreiască, a declarat că guvernul britanic studiază în momentul de faţă posibilitatea de a accepta o emigraţiune e- vreiască mai importantă în A - frica orientală şi anume în Kenya şi Rodezia de Nord. D-sa a adăugat că guvernul britanic speră că ţările de origină a acestor imigranţi vor uşura soluţia problemei, permiţând ca emigranţii, transferân- du-şi eventualele capitaluri ce ar poseda, să-şi poată reîncepe o viaţă nouă în teritoriile v acante, ce li-s'ar pune la dispoziţie.
Alergareaprobelor de automobile şi m otociclete la Braşov
După cum am anunţat, mâine Duminecă, va avea loc în oraşul nostru — ca şi în ani trecuţi— alergarea probelor de automobile şi motocicilete pentru Marele Premiu al Municipiului Braşov.
Vor fi organizate aceste întreceri de Motoclubul Român— Braşov cu concursul Prim ăriei şi sub patronajul Automobil Clubului Regal Român, începând în ziua amintită la orele 5 dimineaţa şi durând până ia orele 15.
Instrucţiile date de Primărie în vederea acestor alergări şi a bunei reuşite a lor le-am pu- bilicat în numărul trecut al ziarului.
Iată lista concurenţilor la a- cest — al 4-lea premiu — al oraşului Braşov':
Categoria S p o rt: 1. Sontag — Bugatti. 2 . P. Cristea— B. M. W .3. W . Rautenstrauch— B .M .W .4. Zamfirescu-Calcianu— Hotch- kiss,5. Berlescu-- Citroen, 6 . A.de Vassal (pav. francez)— Ford Special. 7. Joung, (pav. englez)—B.M .W . 8 . Bohony— Citroen. 9. M arinescu— B. M. W .
Categoria c u rse : 1. J . C alcia- nu— Steyer. 2 . P. Cristea— B.M . W . 3. W . Rautenstrauch— B .M . W . 4. Zamfirescu— Hotchkiss. 5. Sontag — M aseratti. 6 . A. de Vassal (pav. fraocez)— Ford Special. 7. Joung (pav. engles — B. M. W .
Motociclete. 1. lonescu Cristea— Norton 500. 2 . Nicu Ni- culici— J . R. A. 500. 3. Roman Josif — Rudge 500. 4. Lazăr Georgescu— N.S.O, 500. 5. Marin M areş— N. S. O. 500. 6 . loan Zilaghy Cluj — Rudge 500. 7. Erich Lantmann Bv. — Rudge 500. 8 . Emil Pavel Bv.— B.M .W . 500. 9. Gh, Nedelea Chş. — A - riel 500. 10- J . Popa — Norton 500, 11. X — B. M. W . 500. 12 . X — B. S. A. 500.
tr ’altul şi dintr'o ţară într’alta, ţiganii au fost consideraţi în totdeauna, ca prezentând un pericol social. Pe lângă că tulburau liniştea satelor şi oraşelor pe unde vagabondau, ei mai aduceau cu dânşii şi germenii diverselor boli cantagioase.
Din aceste motive, în veacurile trecute, diversele state din Europa au luat măsuri drastice împotriva acestui neam nomad.
In Principatele Române ţiganii au ajuns în iobăgie şi au fost eliberaţi In veacul trecut de Kogălniceanu.
In Ungaria, la 1761 şi 1763, împărăteasa M aria Terezia a căutat să reglementeze viaţa nomadă a ţiganilor. împăratul Franz Iosef a voit să-i constrângă pe ţigani să sfârşească cu viaţa lor nomadă prin colonizări agricole. Episcopul ungur loan Ham din Satu M are, la 1857 a întemeiat prima şcoală ţigănească a acestui neam.
Stăpânirea austriacă a înfiinţat câteva colonii stabile de ţigani în Slovacia şi Bucovina, în regiunea Uzhorod-ului se mai menţine şi astări câteva sate ţigăneşti, precum şi singurul sat ţigănesc din Bucovina, Hiiniţa.
Ţiganii din Europa centrală au început în ultima vreme să se organizeze în mişcări de e- mancipare naţională, pretinzând
anumite drepturi de protecţiune minoritară. In România, organizaţia romilor sau a ţiganilor dispune şi de un organ naţional „Glasul Romilor", care a - pare ia Bucureşti.
Şeful oficial de statistică din Cehoslovacia, d-1 Auerhann* ocupându-se de problema ţiganilor din Europa de mijloc şi din Balcani, e de părere că ţi ganii din Albania, Grecia, Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria, R omânia şi Cehoslovacia, trebuiesc consideraţi ca minorităţi naţionale, supuse regimului de protecţiune a minorităţilor.
Observator.
Milioane de oamenidatoresc sănătatea lor, inegalabilului preservativ „B riliant-Ex- tra-Prim issim a“ şi „Luxus-Sil- kem -Finest“ cel mai fin şi cel mai sigur. 18 6 — 0
neîntrecut
í Nr. 59—1938 GAZETA TRANSILVANIEI Pfttffit 3
23 milioane pentru timpulliber al muncitorilor
A apărut în „Monitorul Oficial“ jurnalul consiliului de miniştri prin care se aprobă începerea ’activităţii pentru noua organizare a .limpului liber al muncitorilor, „Muncă şi voie bună“.
In acest scop s’au aprobat 23 milioane [lei din „Fondul muncii" pentru fiecare activitate în parte, Ipentru organizarea timpului liber al muncitorilor, după cum urmează ;
Pentru organizarea sportului, edueaţiei fizice şi turismului prin gimnastică, atletism, sporturi, excursii şi înfiinţare de stadioane şi săli, suma de lei 4.000.000. ÎPentru înjghebarea activităţii teatrale în rândurile muncitorilor prin înfiinţarea «nui teatru central în Capitală, cu secţiuni în localităţile din
S provincie suma de lei 6.000.000.Pentru organizarea cinemato-
I grafului în rândurile muncitorilor prin filme [culturale, educative, tehnice şi ştiinţifice şi pentru cumpărarea de aparate
D I V E R S ETariful pe autobuzele C.
F. R. începând cu data de 1 August 1938, s’a redus pe traseele Braşov-Feldioara, Braşov- Zârneşti, Braşov-Sft. Gheorghe, Sft. Gheorghe-Miercurea Ciuc, Sibiu-Alba lulia, Sibiu-Râmni- cul Vâlcea, Braşov-Câmpina.
de filmat şi de radio suma de Dela Braşov la Câmpina 112le i 4 .0 0 0 .0 0 0 - P e n tru o r g a n iz a - ln o c , ,a .Gheorghe la M.-Ciuc 92 lei ginlei 4.000.000. Pentru organiza rea publicaţiilor conferinţelor şi bibliotecilor muncitoreşti, prin înfiinţarea unei biblioteci centrale în Bucureşti şi a altora în provincie, pentru organizarea de conferinţe şi editarea de manuale educative, didactice şi profesionale, suma de lei 4.000..000, Pentru organizarea muzicii în rândurile muncitorilor, prin înfiinţarea de fanfare, orchestre şi coruri, suma de lei 3.000.000. Pentru diverse cheltueli neprevăzute, suma de lei 2.000.000.
CondoleanţeD-l Dr. Stoian, primarul co
munei Bran, a trimis M. S. Regelui următoarea telegramă cu prilejul morţii M. S, Regina Maria :
Sale Regelui Carol al II-lea Sinaia.
Locuitorii Branului adânc îndureraţi pentru perderea prea bunei şi iubitei Regine Mamă, roagă pe atot Puternicul Dumnezeu să aşeze sufletul mare al Nobilei şi Milostivei Stăpâne a Branului în grădina fericirei.
In aceste momente de mare îndurerare pentru Majestatea Voastră şi întregul Neam al României de pe aceste plaiuri, Vă asigurăm Sire, de cea mai desăvârşită credinţă, împărtăşind în întregime durerea iubitului lor Rege.
In numele locuitorilor Bra- nului, Primar Dr. Aurel Stoian.
S'a primit următorul răspuns ; Primar Dr. Aurel Stoian, Bran.
Mulţumesc pentru caldele sentimente ale Brănenilor în aceste vremuri de mare doliu.
Carol R.
ŞcolareCursurile de pregătire pen
tru intrare în licu.Ministerul educaţiei a dat
următoarele dispoziţii cu privire la funcţionarea cursurilor de pregătire pentru examenul de admitere în şcoala secundară, cursuri ce se ţin pe lângă şcolile primare în timpul vacanţei de vară :
Localul de şcoală primară va ii pus la dispoziţie numai cu învoirea comitetului şcolar; cursurile se vor ţine numai în timpul lunei August şi numai 2 ore pe zi, cel mult ; se vor primi gratuit elevi săraci în proporţie de unul la 5; 15% din încasări se vor da comitetului şcolar; la acordarea dreptului de a face astfel de cursuri vor fi preferaţi învăţătorii înaintea învăţătorilor directori; un învăţător va putea pregăti cel mult 30 elevi; nu vor putea fi înscrişi elevii cari au promovat cl. IV cu învăţătorii care fac cursurile, cu excepţia cazurilor când în localitate nu s'ar mai ţine ua alt asemenea curs.
Aprobările pentru aceste cursuri se dau de inspectoratele şcolare.Cum se vor acorda grada
ţiile anul acesta.Spre a putea trece în buge
tul viitor suma necesară pentru plata noilor gradaţii ce se vor acorda membrilor corpului didactic dela şcolile primare, toţi învăţătorii şi învăţătoarele care împlinesc la 1 Aprilie 1939 timptul de 5, 10, 15, 20, 25 şi 80 ani de serviciu efectiv, tre- bue să înainteze până la 1 Sept. 1938, revizoratelor şcolare, cereri pentru acordarea gradaţiilor ce li se cuvin.
Legea repausului dumlnecalPrin înalt decret regal au fost
stabilite următoarele noui norme pentru respectarea repausului dumineca!.
Sărbătorile legal recunoscute sunt : Anul Nou (1 Ianuarie), Botezul Domnului (6 Ianuarie), Sf. Gheorghe (23 Aprilie), Sfintele Paşti, ziua întâia şi a doua, 1 Mai, 10 Mai, înălţarea Domnului (Ziua Eroilor), 8 Iunie (Restauraţia), 25 şi 26 Decemvrie (Crăciunul],
Decretul mai stabileşte că a- telierele de frizerie şi saloanele de coafură vor putea ţine deschis Duminecă dimineaţa. In acest caz patronii vor trebui să acorde 24 ore de repaos pe săptămână, urmând să ţină închis Lunea dimineaza până la ora 12.
Se mai acordă dreptul ca stabilimentele comerciale să ţină, în mod excepţional deschis Duminecile şi sărbătorile legale, în cazul când ele cad în ajunul Anului Nou, al Paştelui sau când Crăciunul începe într’o zi de Luni. In aceste din urmă cazuri, stabilimentele comerciale vor fi închise a treia zi de Paşti sau de Crăciun.
Decretul mai stabileşte şi dreptul de control al organelor Ministerului muncii şi ale „Casei centrale de asigurări“, pentru aplicarea repausului dumi- necal. De asemeni vor mai avea acest drept şi funcţionarii ceilalţi ai ministerului, cari vor avea delegaţlune specială în acest sens.
BULETINUL POLITIEIOtrăvit cu sodă caustică.
In seara zilei de 4 August, orele 23, s'a găsit căzut în nesimţire în strada Locul Spitalului Militar individul Raduly loan. Transportat fiind la spitalul Gh. Mârzescu, s’a constatat că otrăvit cu sodă caustică.
s a
Atacată şi jefuită. In noaptea de 4—5 August orele 2, a fost găsită plină de sânge şl doborâtă la pământ, pe Aleea Regina Maria, individa Teleki Rozalia din str. Coastei B. Nr. 25. Fiind interogată a declarat că a fost atacată de doi indivizi necunoscuţi, cari au bătut-o şi i-au furat poşeta cu 500 lei. Numita a fost transportată la spitalul Gh. Mârzescu. Se fac cercetări de Biroul Judiciar.
Accident. A fost internat în spitalul Gh. Mârzescu muncitorul Dragoş Achim din comuna Măeruş (jud. Braşov), care lucrând cu maşina de treerat, a- ceasta i-a apucat şi smuls braţul stâng.
loc de 102, dela Braşov la Sft. Gheorghe 51 lei în loc de 56, dela Braşov la Sinaia 61 lei în loc de 87, dela Braşov la Zâr- neşti lei 46 în loc de 51, dela Braşov la Feldioara 36 iei în loc de 41, etc. — Direcţiunea Generală C. F. R.
*
Un lac italian a căpătat culoare roşie. E vorba de lacul alpin Tovel, ale cărui ape au căpătat o culoare roşie închis.
Motivul fenomenului este o algă de apă, numită „glenodi- nium“, care s'a înmulţit foarte mult în acest lac, dând apei culoarea roşie.
Un grup de savanţi a plecat ia faţa locului pentru a studia fenomenul, care e foarte rar. Au pornit însă spre lacul Tovel şi o mulţime de turişti italieni şi streini, atraşi de curiozitate.
•înconjurul lumii cu avionul
de pasageri. Berlin 5 (Rador). Aviatorul german Hans Bertram, bine cunoscut în cercurile aeronautice mondiale, s’a înapoiat aseară la ora 22,5 în capitala Reichului, din raidul făcut în jurul lumii cu ajutorul avioanelor de pasageri de pe liniile internaţionale.
Bertram a aterizat la aeroportul Tempelhof, scoborând dinţi 'un avion al liniei regulate Lisabona—Berlin,
El a dovedit că în prezent j este posibil să se facă înconjurul lumii cu avioanele de pasageri ce fac curse regulate, într'un timp dinainte stabilit.
Aviatorul Bertram a făcut înconjurul lumii în 20 zile, 22 ore şi 35 minute. El s'a oprit la Bagdad, Larachi, Calcuta, Bangkok, IManila, Honolulu, San Francisco, New-York şi Lisabona.
*
Morţi din cauza căldurii. De 11 zile domneşte în tot statul New-York, un groaznic val de căldură, Până acum au murit de insoiaţie 39 persoane.
*
Creşterea rezervei de aur a Statelor Unite. Rezerva de aur a Statelor Unite continuă să crească.
La data de 2 Aug., ea atinsese cifra record de 13.020.989.854 dolari, nemai atinsă până acum în analele finanţei americane.
Balanţa comercială a Statelor Unite este favoarabilă în primele şase luni ale anului, valoarea exportului întrecând cu peste 628 milioane dolari valoarea importului.
Toate simptomele indis- poziţei mele : ca dureri de cap, membrele îngreunate, temperatură etc., mi-au dat să înţeleg că este vorba de o gripă. Am luat imediat tablete Togal. Am avut un efect minunat. In câteva ore am scăpat de toate I
Sdrobiţi de durere Dida soţie, Lya fică, părinţii, precum şi familiile înrudite, aduc la cunoştinţa încetarea din viaţă a scumpului lor
Gheorghe Şandrudoctor în medicină
înmormântarea se va face în ziua de Duminecă 7 crt. ora 14, în cimitirul gr. ort. din comuna Prejiner jud. Braşov.
Odihnească în pace !
C IN EM A „ASTRA**Azi şi in zilele următoare
P r i n ţ e s a
TARAKANOVACu noua revelaţie a filmului francezA N N I E V E R N A Y f i
PIERRE RICHARD, WILM, SUZI PRIM, ROGER CARL etc* Regia : Fedor Ozep. Jurnal nou Paramout»
V I Z I T A T I S T R A N D U L
D I N BARTOLOMEU
Basin mare de înot Basin pentru neînotători Basin pentru copii B u f e t
Amenajamentele cele mai m o d e r n eStrada I. G. Duca Nr. 222. INTRARE LEI 47427 [4—4
Tâmi ! fio M o s t r e k T o a m n a iîncepe la 28 August
60Vo reducere de călătorie la tren în Germania
Toate desluşirile le dă :
Reprezentanta onorifică pentru Transilvania Uniunea Gremiilor com erciale germane
din TransilvaniaBRAŞOV, Şirul Inului Nr. 26. — Telefon 377
precum şi reprezentanţii cercuali :Gremîul com ercial german din Sibiuvicepreşedintele Hans. Gassner,
SIBIU, Str. Regina Maria Nr. 8 şi D r, E rn s t Ö e e r , director de 3 încă
CLCJ, Calea Victoriei Nr. 3
Oficiul Târgurilor de din
Mostre
Lipsea — Leipzig — Germania. 429 2—2
Primăria Municipiului Braşov
Nr. 24.960—1938 Serv. economicPublicaţie de licitaţie
Pentru procurarea a cinci şa- siuri de autobuze pe seama autobuzelor comunale, se va ţine o licitaţie publică în ziua de 3 Septemvrie a c. ora 11, la Primăria Braşov, în conf. cu disp. art. 88—110 din L. C. P.
Valoarea furniturii este aproximativ 1.500.000, Iar garanţia provizorie este de 5% din valoarea ofertei.
Condiţiunile detailate se pot vedea în fiecare zi la Serviciul Economic şi întreprinderilor Comunale.
Braşov, la 28 Iulie 1938. Primar, Col. Victor Nanu.
Secret, gen., Dr. V. Voicu 446 1—1
Se cautălucratoare
curate, îndemânatice, cu imediată angajare la
Hess S. A.448 1—2
De vânzare teren bun deconstruit, circa 913 stânjeni pa- traţi, situat în strada Eliade Rădulescu, vecin cu Dr. Alecs, Petrescu a se adresa la gazetă. 418 4—0
4 localuri de prăvălie de închiriat în Str. Iuliu Maniu No. 94, în apropierea gării cu începere delà 1 Septemvrie a. c.
447 1—3
S’A PERDUT permisul de circulaţie pentru bicicletă, eliberat de Chestura Poliţiei Braşov, pe numele Mezei Martin. II declar nul şi fără valoare.
449 1—1
De vânzare O casa cu grădină Str. Pricop Nr. 17. Informaţii la proprietar. 5—0
De V â n z a r e O casă nouă c u
3 camere, 2 bucătării, pivniţă, etc., în loc climateric, Valea Teii Nr. 11 (Scheiu) 3—0
Sănătate EconomieVinuri superioare,
naturale şi alese, albe şi negre, dela
renumitele podgoriiDEALUL ZORILOR
le găsiţi la BRAŞOV, la „Bodega Centrală“Strada Hirscher Nr 6.
Cunoscătorii le preferă cu încredere t
DUMITRUNOIAN
Antreprenorco n s t r u c t o r
BraşovStr. Oct. Goga, 62.160 9—0
Pagina 4 OAZETAlITRANSILVANIEI Nr 59—1938
0 şedinţă agitatăa Comisiei de max8malliare din Braşov
— S’a obţinut o uşoară scădere a preţurilor —
In ziua de 30 Iulie s’a ţinut şedinţa Comisiei de maxlmali- m aii zare a municipiului, pentru fixarea preţurilor pe luna A ugust a. c. A ceastă şedinţă a fost prezidată de d-1 colonel Strat, vice-prim ar,fparticipând şi d-niiî colonel Brădescu şeful Chesturel locale, apoi delegaţii consumatorilor, d-nii Podea, Popovici, Garoiu, delegatul Camerei de muncă d-1 Baboe, delegatul Cam erei de Comerţ d-1 Dr. Gologan, reprezentanţii comerţului, Moise Popa, Helf, Siegens, Nagy, Konya şi alţii,
Primul articol în discuţie a lost făina de grâu, care azi se tranzacţionează în diferite localităţi, în jurul sumei de 600 până la 1000 ’lei suta de kgr. Asupra acestui important articol, reprezentantul morarilor, d-1 Helf, a prezintat Comisiunel un cont cu anumite date, prin care indică preţul de desfacere de 74255 lei pe vagon, justificând această urcare a preţului c u adaosul de taxe tiferite, în sumă de lei 19.255, diferite alte impozite, cum şi prin depărtarea prea mare a centrului de aprovizionare (Brăila). La aceasta s'au opus delegaţii consum atorilor, cari au combătut ce rerea m orarilor ca nefondată şi insuficient justificată. In susţinerea lor. delegaţii consumatorilor, au prezintat Comisiunel liste de preţuri din mai multe oraşe — majoritatea municipii, arătând că preţurile la Braşov, sunt superioare tuturor acelor oraşe, în plus că nu are nici un rost să se aducă grâul necesar dela Brăila, când sunt alte centre producătoare cu mult mai apropiate !...
D-l preşedinte apreciind justele [cererii delegaţilor consum atorilor, a susţinut cu tărie, să se ajungă la stabilirea unor preţuri raţionale, fixându-se astfel, provizoriu, până la 15 A ugust cor. preţul de 950 lei suta de kgr. făină Nr. 4 şi lei 850 suta Nr. 6 în engros şi 10,50 lei Nr. 4 şi lei 8 ,50 kgr. în a- mănunt.
In acelaşi timp s’a fixat preţul pâinei la 9,50 kgr. cal. I şi 8 lei cal. II.
Preţui laptelui a rămas ace laş, adică 6 lei litru, repetân- du -se obligaţiunele ca şi în timpul iernei să fie menţinut la fel.
Asupra cărnei de vită cal. I, s'a făcut o reducere de 2 lei la kgr. iar pentru cea de cal. II şi cea de porc preţurile au ră mas neschimbate.
De notat că reprezentanţii m ăcelarilor, nemulţumiţi de a- ceastă reducere, au fluturat ideea grevei, servindu-se, în a- cest scop, şi de un tablou cu calcule întocmit de d-nii medici veterinari ai abatorului şi oraşului nostru.
Totuşi delegaţii consumatorilor au stabilit cu date oficiale, că în genere preţurile din alte oraşe sunt inferioare Braşovului, aducând ca exemplu s Tim işoara 21 lei kgr carne de vită cal. I, Târgu-M ureş ;lei 22, O- radea 23, Buzău 2 2 , Brăila 24, etc. etc.
Carnea de oi şi berbece a fort maximalizată, întru'cât devenise articol de speculă, s ’a fixat preţul de 24 lei kgr.
In ce priveşte lemnele de foc, al căro r preţ de maximalizare de 85 lei suta de kgr. nu mal corespunde situaţiei loclităţii înconjurată de masivi păduroşi, d -1 preşedinte al Comisiunel a promis delegaţiei consumatorilor că va studia şi această chestiune şi se va desbate în cea niai apropiată şedinţă.
Cu această ocazie d-1 preşe
dinte a comunicat Comisiunel un fapt de o deosebită importanţă în legătură cu efectele pe cari le produc menţinerea actuală a preţurilor ridicate la Braşov, asupra regiunei înconjurătoare î Prim arii din oraşele învecinate Făgăraş şi Sft. Gheorghe, s'au prezintat în mod special la Braşov, arătând că, dacă se mai menţine multă vreme acelaş preţ ridicat al vieţei la Braşov, — aceste două oraşe nu vor mai avea posibilitatea să se aprovizioneze, din cauza că toate productele se îndreaptă cătră Braşov. In consecinţă, deci, au cerut municipiului Braşov să reziste valului de scumpete, căci în caz contrar nu*şi asumă răspunderea aprovizionării celor două oraşe, declinând urmările !
O măsură bine venită şi care era aşteptată de multă vreme de salariaţii şi pensionarii publici din localitate, a fost luată de Prim ărie — la stăruinţa delegaţilor respectivi — acordân- du-li-se o reducere de 20 la sută din preţurile curente la toate restaurantele. In acelaş timp restauratorii sunt obligaţi să prezinte Prim ăriei, spre control, listele zilnice de preţuri, cari vor fi astfel identificate prin aplicarea unei ştampile speciale. Pe toate |listele va fi prevăzută reducerea obligatorie de 20 la sută Ipentru salariaţi şi pensionari.
Este un început de satisfacţie ce se dă lumei salariaţilor din localitate, cari nu mai pot r e zista valului de scumpete e x cesivă. A ceastă chestiune, de justă apreciere, a găsit în to tdeauna cea mai caldă susţinere în coloanele ziarului nostru şi nn bucură orice succes obţinut de salariaţi, fie chiar şi parţial.
Prin acest act lăudabil al conducătorilor municipiului nostru se recunoaşte odată mai mult greutăţile de trai ale salariaţilor. Ar f i timpul să se treacă la înfăptuirea unui vechi deziderat al lor şi pentru care au obţinut promisiunea solemnă a d-lui Cancicov, ministrul finanţelor, că municipiul nostru să fie egalat cu cota de salarizare a celor patru oraşe din ţară : Bucureşti, Constanţa, Predeal şi Sinaia, căci nu toţi salariaţii iau masa la restaurante!...
Tot în interesul unei bune ordine, s'au repetat măsurile ca
publicitatea în jurul numelui com ercianţilor infractori la legea speculei, să fie mărită, dându-se astfel şi o satisfacţie publicului.
O altă măsură dictată de ace laş simţ gospodăresc a fost luată de Prim ărie — în scopul ghidării preţurilor, prin intermediul însăşi a acestei instituţii, care a organizat transpoarte de legume verzi pe contul municipiului, la un preţ care să găsească convenienţă şi în public.
In acelaş scop, s'au repetat dispoziţiunile, iuându-se măsuri severe, de a se interzice cu desăvârşire trecerea zarzavaturilor şi fructelor dela un angrosist la altul în scop vădit de speculă ; transpoartele de asemenea produse urmând, obligatoriu, să fie însoţite de facturi cu valoarea reală a mărfei.
Constatăm, în sfârşit, că î-a venit şi rândul oraşului nostru— care a excelat în totdeauna prin scumpetea sa excesivă, să pornească pe panta realităţilor şi să se apropie de posibilităţile de trai ale smult necăjitei pături consumatoare sărmane, — Braşovul începând acum dea- bea să urmeze calea [pe care alte oraşe au găsit-o mai curând. In orice caz numai printr ’o continuă perseverare pe aceeaşi cale, se va putea ajunge la o eftinire mai simţită a vieţei şi în oraşul nostru. C.
f D-rnl Gh. ŞandraPrin moartea doctorului Ghe
orghe Şandru, judeţul pierde încă un fiu de valoare, iar familia, părinţii, prietenii precum şi toţi aceia, cărora el le-a alinat durerile, au pierdut un to varăş, un sprijin şi o mângâiere.
Este un destin hărăzit, ca tocmai acei cari ajung prin muncă cinstită şi sacrificiu la un loc de răspundere, de să-şi arunce dragostea şi torul lor asupra acelora din mijlocul cărora au plecat, to c mai pe aceştia soarta nemiloasă îi smulge prea de timpuriu din mijlocul familiei, părinţilor şi prietenilor.
Şi acum, când pleci din mijlocul nostru, te rugăm ca de sus din mijlocul câmpiilor ce leste, unde s’a aşezat sufletul tău, să trimiţi o mângâiere tuturor, căci plânge familia ta veşnic nemângâiată, plâng şcolile unde ţi-ai petrecut toată viaţa, plânge toată suferinţa agricultorilor, din mijlocul că rora te -a i ridicat.
undeaju-
In atenţiunea vizitatorilorTârgului de Mostre de Toamnă 1938 din Lipsea
în c e p e la 28 A u gu stToate actele de călătorie pentru vizitarea târgului, adică î
Legitimaţia de vizitator al târgului cu autorizaţia pentru insignie (lei 120), autorizaţia de călătorie ungară (lei 40), timbrul cehoslovac (lei 10), bonurile pentru prospectele de adrese (lei 40) etc., se poate procura numai la reprezentanţa onorifică a târgurilor de mostre din Lipsea pentru Transilvania : Uniunea Grem ii- lor com erciale germane din Transilvania, Braşov, Şirul Inului 26, sau la reprezentanţii cercuali : Gremiul com ercial german din Sibiu, Vicepreşedinte Hans Gassner, Sibiu, Str. Regina M aria 8 , precum la Dr. Ernst Beer, director de bancă, Cluj,, Calea V ictoriei Nr. 3 . Vizitatorii târgului se bucură de o reducere de tren până la graniţa germană tour şl înapoi de cca. 25— 30% obţinând totodată cu o reducere de 50 la sută, viza ungară, iar celelalte ; Germană şi cehă, gratuit. Reducerea de tren în Germania este 60 la sută. Preţurile cam erelor şi alimentării în Lipsea sunt des- stul de ieftine. Vizitatorii târgului vor avea şi prilej de diferite distracţiunii.
Având în vedere multele avantaje legate cu vizitarea târgului, nici un com erciant, industriaş sau meseriaş, să nu piardă ocazia de a vizita târgul mondial din Lipsea, unde cu puţine cheltueli are posibilitatea de a ajunge la preţioase legături com erciale.
Crice informaţii mai largi asupra târgului se pot obţine la reprezentanţele onorifice, amintite mai sus. Interesen tul să trimită afară de cheltueli (pentru legitimaţia, autorizaţia ungară, timbre cehoslovace, etc. şi taxa de porto-postai pentru răspuns) pentru scrisoarea simplă lei 7 pentru înapoierea paşaportului lei 25, totodată pentru obţinerea fiecărei viza în paşaportul, afara celei germane, câ te lei 60, ca taxa de producare precum şi a 1/2 taxa pentru viza ungară. _____
Reforma învăţământuluiIn „Monitorul O ficial“ au apărut textele complecte ale d is
poziţiilor nouei reforme de organizare a învăţământului prim ar şi normal primar, secundar şi superior.
Noua reform ă a învăţământului urm ăreşte o îndrumare spre şcoala practică, plecând dela constatarea că avem 140.000 elevi în şcolile teoretice şi numai 50.000 în şcolile secundare.
Referitor la învăţământul superior, art. 3 spune :Studenţii sunt obligaţi să frecventeze regulat cursurile,
conferinţele şi lucrările practice ale Facultăţii sau Sacţiei, la care sunt înscrişi şi să treacă regulat examenele prevăzute în regulament. Nu vor fi primiţi la examene studenţii cari n’au o frecvenţă regulată.
]aponia a propusîncetarea ostilităţilorşi aplanarea conflictului cu ftusia pe cale diplomatică.
Moscova 5 (Rador) Agenţia Tass transmite ;In ziua de 4 August de Shigemitsu, ambasadorul Japoniei
la M oscova, a făcut o vizită d-lui Litvinov. Vorbind despre ciocnirile din regiunea lacului Khasan, a declarat că guvernul japonez are intenţia să rezolve „incidentul" pe cale pacifică, socotindu -1 drept un incipent local.
De aceia, pe baza instrucţiunilor primite din partea guvernului său, ambasadorul Japoniei propune încetarea ostilităţilor din ambele părţi şi adoptarea căii negocierilor diplomatice.
D-l Litvinov a răspuns că, dacă guvernul japonez are în realitate intenţii pacinice, acţiunile autorităţilor m ilitare japoneze nu corespund acestor intenţii. Dacă japonezii încetează a- tacul asupra teritoriului rus, guvernul sovietic e gata să exam ineze pe cale diplomatică propunerile japoneze.
Totuşi în prealabil trebuie sa se asigure inviolabilitatea frontierei sovietice stabilită prin acordul dela Kunciung şi harta anexată la el.
Tokio 5. — Corespondentul Agenţiei Havas transmite din Tokio :
Pe baza ultimelor rapoarte primite de ministerul afacerilor străine dela ambasadorul Japoniei la M oscova, se declară în cercurile autorizate japoneze că răspunsul sovietic la propunerile de eri ale guvernului japonez este „acceptabil în ansamblu“.
Londra. — Ziarul „Times“, comentând noua fază, în care a intrat diferendul ruso-japonez, face constatarea că ar ii prematur să se afirme că un conflict în stil mare este exclus.
~Tn f o r m a ţ7 u n i~~V a c a n ţa d ela E p is c o p ia
R â m n icu lu i— Noul S e v e rin .Monitorul Oficial publică decretul regal, prin care se acordă un concediu de doi ani, cu începere dela 1 Noemvrie 1938, P. S. S. Vartolomeu, episcop al Râmnicului-Noul Severin.
Mitropolitul Ungro-Vlahiei va institui o locotenenţă pentru timpul cât P. S. S. Vartolomeu este în concediu. Pe ziua de 1 Noemvrie 1940 P. S. S. V artolomeu a fost pus în retragere pentru a şi regula drepturile la pensiune.
La 1 Noemvrie 1940 scaunul episcopal al Râmnicului-Noul Severin este considerat vacant şi se va proceda la alegerea unui titular conform legilor în vigoare.
Ş tir i n e în te m e ia te . Zilele acestea au apărut în unel& ziare diferite ştiri privind evadarea leproşilor dela Tichileşti. Se comunică din partea Ministerului de interne, că aceste ştiri sunt complect eronate şi că ministerul va da relaţiuni presei în această chestiune, îndată ce va avea raportul detailat al d-lui prefect de Tulcea.
•
P e n tru c e i d ău n a ţi d e g rin dină- Ministerul f de finanţe, fiind informat că în unele ţinuturi ale Ardealului culturile au fost complect distruse de grindină, a dispus ca locuitorii, cari au suferit pagube mari, să fie scutiţi de plata impozitelor către stat.
S e c r e ta r i i ş i în treg u l p e r so n al al C a m e re lo r _de c o m e rţ ş i in d u strie , al Uniunii lor şi ai burselor — conform unei decizii a Ministerului e - conomiei naţionale, — vor fi supuşi obligaţiunilor şi tratamentului funcţionarilor din serviciul acestui minister, având aceleaşi drepturi şi îndatoriri fixate prin legile, regulamentele, deciziuniie etc. în vigoare.
•
Un nou r e c o r d a v ia tic . DinMoscova se anunţă ; In ziua de 2 August avionul sportiv „23 bis“, pilotat de aviatorul F e - dosiev, a realizat un sbor re cord, atingând altitudinea de 7975 m., depăşind cu 2718 m. precedentul record internaţional de altitudine stabilit de a- viatorul francez Andre Japy.
*
F a r m a c ii de s e rv ic iu . In" cepând dela 6 — 13 August a, c. vor face serviciu de noapte şi duminecal, farmacia la „Biserica alba“ Str. Voevodul Mihai Nr. 20 (colţ strada Mihai Weiss) şi farmacia la „Coroana de aur“ str. Ecaterinei Nr. 7-
•
Din Ita lia . începând cu anul şcolar 1938— 1939 este interzisă adm iterea în şcolile italiene de orice grad a elevilor şi studenţilor evrei-străini, chiar când aceştia sunt stabiliţi în Italia.
♦
Cetiţi şi răspândiţi „GAZETA TRASILVANIEI“’
<aSaun3e5eâtÎI LogatTinSfBSaBSSSiSf.
J ie u m a tism fiu tà fS c ià ticà sJ là C e li, Jïèvmlgii,Gripă,Dureri de cap-
Tipografia *A»tra“ Braşov — Editora »Tipografiei Victor Branisce Braşov* [Redactor-şef fl girant t Victor Branisca*.