Boli provocate de ciuperci

Boli provocate de ciuperci

1. Saprolegniaza

Saprolegniaza sau mucegaiul este provocata de o ciuperca din genul Saprolegnia sau Achlya si se intalneste indeosebi in perioadele cu apa rece. Ataca icrele moarte, imprejurul carora tese filamente ca de vata si se intinde apoi la icrele sanatoase din vecinatate.

Prevenirea mucegaiului la icre se face prin bai cu verde de malachit de 2 ori pe saptamana, timp de 30 de minute.

Concentratia baii este de 1 g verde de malachit la 200 l apa. Cand boala este in stadiul de inceput si

filamentele ca de vata sunt la suprafata, ea se poate combate cu usurinta. In acest stadiu pestilor atinsi

li se face o baie timp de 20 de minute intr-o solutie de 3 kg sare de bucatarie la 100 l apa. Baia se repeta 3 zile la rand.

2. Ihtiosporidioza

Ihtiosporidioza sau ihtiofonoza este o boala a pastravilor si a altor specii de pesti (73 de specii sunt atacate),

provocata de ciuperca

Ichtyosporidium (Ichtyophonus) hoferi. Ciuperca ataca musculatura, viscerele, organele interne (inima, ficatul

rinichii, splina etc.), unde formeaza niste noduli de culoare alba sau cenusie, noduli ce sunt prezenti uneori si pe branhii. Boala se ia de la pestii contaminati sau de la viscere de pesti contaminati administrati in hrana, sau prin consumarea copepodelor purtatoare de spori. Sporii patrund in stomac odata cu hrana si de

aici, prin peretii intestinali, trec in sange si ajung la organele mentionate.

Combaterea bolii nu este posibila. Se recomanda utilizarea paraclorofenoxentolului in concentratie de 1 cm3

la 1 litru apa, din care se iau 50 cml si se amesteca cu 1 litru de apa. Pestii se imbaiaza in solutie timp de 24-48 de ore. Profilaxia bolii rezulta din insusi modul de propagare a ei, respectiv din scoaterea totala din hrana pastravilor a pestilor si a resturilor ramase de la fabricile de conserve.

Boli provocate de protozoare

1. Ihtioftiriaza

Ihtioftiriaza este o boala foarte periculoasa, indeosebi pentru puiet. Este provocata de un protozoar de marimea a 0,5-1 mm, (Ichtyophtirius multifiliis) care paraziteaza pestele fixandu-se, cu ajutorul cililor, pe

piele si branhii, inotatoare si ochi, patrunzand sub tesuturi. Cand parazitii ajung la dimensiunea de 1 mm, dupa

circa 15 zile, se desprind si cad la fundul bazinului, unde se inchisteaza si se inmultesc prin diviziuni succesive.

Combaterea bolii in primele zile ale aparitiei se

face prin marirea

debitului bazinului si tratarea pestilor cu solutie

de :

- verde de malachit 5 g la 1000 l apa, timp de

20-30 de minute (puietii

puternic infestati nu rezista);

- sare de bucatarie 3 kg la 100 l apa, timp de

30 de minute;

- formol in concentratie de 0,250 kg la 1 m3

apa, timp de o ora; baile se

repeta timp de 3-5 zile.

2. Chilodonelaza

Chilodonelaza este o boala data de un parazit

foarte mic (Chilodonella

cyprini), care se fixeaza pe branhii si uneori pe

pielea pestilor, unde

provoaca iritatii.

Prevenirea si combaterea sunt aceleasi ca si la

pestii atinsi de

ihtioftiriaza fiind insa mai eficace.

3. Trichodiniaza

Trichodiniaza este produsa de protozoarul

Trichodina domerguei, parazit

foarte comun la toate speciile de pesti, localizat

pe branhii si tegument

periculos numai cand paraziteaza in numar mare

si in special la varstele

tinere de pastrav.

Combaterea parazitului se face cu usurinta si cu

rezultate sigure, data

fiind gama mare de substante la care este

sensibil. In afara bailor cu

verde de malchit, 1 g la 200 l apa timp de 30

de minute, se pot utiliza:

- 3 kg sare de bucatarie la 100 l apa, in bai de

15 minute timp de 2

saptamani, cate doua bai pe saptamana;

- 1 l acid acetic la 500 l apa, in 2 bai la

interval de 3 zile, timp de 1-2

minute;

- 1 g permanganat de potasiu la 500 l apa, in

bai de 20-30 minute, la

interval de 3 zile, timp de o saptamana.

4. Costiaza

Costiaza este produsa de protozoarul flagelat

Costia necatrix. Parazitii

ataca tegumentul si in special branhiile. Aspectele

clinice sunt

asemanatoare debilitarii fiziologice (cap mare si

corp fuziform, culoare

albastra).

Combaterea bolii se face prin bai de sulfat de

cupru in concentratie de 50

g la 100 l apa, la care se adauga un pahar de

otet de vin. Puietul se tine

in solutie timp de 15-60 secunde, avandu-se grija

sa nu fi fost hranit in

prealabil.

O metoda eficienta de combatere este si cea cu

sare de bucatarie 2,5 kg la

100 l apa, cate 20 minute, din doua in doua zile,

timp de o saptamana.

Boli provocate de viermi

1. Gyrodatylaza

Gyrodactylaza are ca agent patogen viermele

monogen Gyrodatylus salaris.

Importanta patogena este determinata de actiunea

de ranire combinata cu cu

actiunea de curatare a tegumentului de mucus,

actiuni ce produc hemoragii

grave in piele si branhii. Acest lucru provoaca pe

de o parte slabirea

pestelui, iar pe de alta parte deschide cai de

infectii secundare.

Combaterea parazitului se poate realiza prin bai

cu amoniac in concentratie

de 0,8 cml la 1 litru apa si cu o durata de

doua-trei minute.

2. Infestarea cu lipitori

Infestarea cu lipitori (Cystobranchus) are loc in

primaverile si verile

ploioase, cand apa transporta suspensii organice.

Lipitorile se fixeaza pe

corpul pestilor, invadandu-l atat pe flancuri cat si

pe aripioare.

Combaterea se face prin imbaiere in solutie de

sare de bucatarie, 3 kg la

100 l apa timp de 20 minute.

3. Sanguinicola inermis

Este un vierme trematod care paraziteaza

pastravul curcubeu dezvoltandu-se

ca adult in intestinul sau rinichiul acestuia, dupa

ce larva a avut ca

gazda intermediara o specie de melcusor

(Limnaea). Metoda de combatere se

refera la distrugerea melcilor care traiesc in

apele cu fund malos si

curent redus.

4. Triaenophorus

Este un vierme parazit cestod prevazut, la cap,

cu doua perechi de ace,

fiecare cu numerosi dinti.

Viermele ataca adultii si puietii de pastrav,

instalandu-se in peretii

intestinului si in ficat, provocand inflamarea si

ranirea acestuia.

Pestii atacati de Triaenophorus au abdomenul

umflat, pierd pofta de

mancare, slabesc si mor.

Metoda de combatera nu exista; se procedeaza la

indepartarea indivizilor

bolnavi.

Boli provocate de bacterii

1. Furunculoza

Furunculoza este una din bolile cele mai

periculoase, fiind provocata de o

bacterie denumita Aeromonas salmonicida.

Boala apare dupa trei, patru zile de la

contaminare si evolueaza sub doua

forme: acuta-cu o mortalitate mare, fara sa

prezinte semne vizibile in

exterior- si subacuta, cu o mortalitate redusa,

parte din pestii bolnavi

putandu-se vindeca.

Tratarea pestilor de poate face, prin

administrarea in hrana, timp de 3-5

zile, a cloramfenicolului - 5-7 g la 100 kg pesti.

Un tratament eficace

este si acela prin care la 100 kg pesti li se

administreaza zilnic, timp de

8 zile, 10 g sulfadimerazin si 3 g sulfaguanidin

amestecate in hrana.

2. Necroza aripioarelor

Este o boala care ataca indeosebi aripioara si

inotaotarea caudala.

Aripioarele respective sunt distruse de la varf

spre corp, ramanad uneori

doar un ciot ulceros sau o excrescenta cicatrizata,

alteori, bacteriile

care provoaca boala si derma la insertia

aripioarelor respective.

Cauzele bolii nu se cunosc cu precizie intrucat

aparitia ei este legata de

o serie de factori defavorabili si de o proasta

igiena. Combaterea bolii nu

poate fi facuta numai in stadiul incipient,

masurile profilactice fiind

insa cele care dau bune rezultate.