#46 iulie - august 2013
ARHITEC}II {IBUCURE{TIUL IS
SN 4
133
- 12
34
BULETIN INFORMATIV AL FILIALEI TERITORIALE BUCURE{TI A ORDINULUI ARHITEC}ILOR DIN ROMÂNIA
Proiectul Pro {ura I Crånguri din Apuseni I World Architecture Festival I RIBA Stirling Prize
C4_C1_C2_C3.qxp 10/30/13 2:14 PM Page 6
www.oar-bucure[ti.ro 3
Pe
cop
ert`
: Win
d P
ort
al -
des
ign
er: N
ajla
El Z
ein
. Fo
to: L
DF
2013
© S
usa
n S
mar
t P
ho
tog
rap
hy
Conducerea Ordinului Arhitec]ilorBucure[ti v` aduce la cuno[tin]` dorin]a sade a promova transparen]a \n ceea ceprive[te activit`]ile [i deciziile sale. |n consecin]`, buletinul „Arhitec]ii [iBucure[tiul”, distribuit gratuit tuturor membrilor filialei, va \ncerca s` prezintemai elocvent toate activit`]ile Ordinului [iproblemele cu care acesta se confrunt`.Buletinul „Arhitec]ii [i Bucure[tiul” poate fidesc`rcat în format .pdf de pe site-ul ofi-cial al Ordinului accesând adresa: www.oar-bucuresti.ro
Pentru o mai bun` comunicare cu to]imembrii Filialei Bucure[ti, v` invit`m s` v`exprima]i opiniile legate de activitateaOAR Bucure[ti [i de ceea ce ar trebui s`reprezinte priorit`]ile de ac]iune aleorganiza]iei noastre.
Am dori, de asemenea, s` ne indica]isubiectele pe care s` le abord`m \nnumerele viitoare ale Buletinului „Arhitec]ii [i Bucure[tiul”.V` mul]umim [i a[tept`m r`spunsuriledumneavoastr`!
Editor: igloo media
Bord editorial:Bruno Andre[oiu
Adrian Cioc`zanu
Redactori:Viorica Buic`
Reka }ugui
Grafic`:C`t`lin Artenie
DTP & procesare imagine:Cristian David
Corectur`:Andreea Amzoiu
Adres`:str. Brezoianu nr. 4, sector 5, Bucure[ti,
tel. 313.41.18, [email protected]
Filiala Bucure[ti OARPre[edinte arh. Mircea Ochinciuc
Colegiul directorarh. Mihai Ene, arh. Alexandru Nicolae Panaitescu,
arh. Mario Kuibu[, arh. Cri[an Atanasiu,
arh. Emil Iv`nescu
Adres`:str. Academiei nr. 18-20, sector 1, Bucure[ti,
tel. 303.92.26
www.oar-bucuresti.ro
Stima]i colegi,
AGENDA OAR
• Comisia Tehnic` a Prim`riei Bucure[ti 04• Colegiul Director. Viitorul sediu al Filialei Bucure[ti a
Ordinului Arhitec]ilor din Romånia 07• Din activitatea Comisiei de Disciplin` a OAR Bucure[ti
\n anul 2013 08
EVENIMENTE INTERNE
• Proiectul Pro {ura – Construc]ii vechi pentru timpuri noi 10• Crånguri din Apuseni. Sit pilot – Muzeul ASTRA Sibiu 12• Strada de C’Arte 2013 14• Apel Europa Nostra c`tre Parlamentul Romåniei 15• Descoper` sufletul Transilvaniei 16• EFdeN a p`[it cu dreptul 18
EVENIMENTE EXTERNE
• World Architecture Festival 2013 20• Vernacular Architecture 22• RIBA Stirling Prize 2013 23• London Design Festival 24
PUBLICA}II
• Ghidul RePAD 26
SU
MA
R
3-sumar.qxp 10/30/13 3:29 PM Page 3
4 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #46
ag
en
da
OA
R
{edin]ele Comisiei Tehnice de Urbanism [i Amenajare a Teritoriuluia Prim`riei Municipiului Bucure[ti
{edin]a Comisiei Tehnice de Urbanism [i AmenajareaTeritoriului din data de 19 iunie 2013. Comisia a avuturm`toarea alc`tuire: Sorin Gabrea, pre[edinte, Dan Marin,Casandra Ro[u, Doina Bubulete, Tiberiu Florescu, Dorin {tefan,Dan {erban, Vlad Cavarnali. Din partea Comisiilor Tehnice deSpecialitate a fost prezent dl. Andrei Zaharescu (Re]ele). Aufost discutate urm`toarele proiecte:
1. PUZ {os. Orhideelor/Regiei/Plevnei, ini]iator SC INTERAGROSA, elaborator SC M DESIGN ARHITECTUR~ {I URBANISMSRL, ARH. URB. FLORIN MACHEDON, aviz preliminar Terenul, cu o suprafa]` de 6 ha, este menit, conform proiectului,
unei destina]ii principale culturale; s-a revenit dup` ce s-a \ncercat
rezolvarea problemelor ridicate de membrii Comisiei. Dan Marin ar
dori s` fie precizate unele lucruri care s` prezinte propunerea de
dezvoltare \n ansamblu a insulei, ceea ce ar \nsemna identificarea
cl`dirilor care sunt monumente istorice [i atribuirea unui regim spe-
cial de dezvoltare a acestora, respectiv specificarea clar` a edificiilor
care se p`streaz`. Se precizeaz`, din partea prezentatorilor, c` se
inten]ioneaz` p`strarea \n ansamblu a \ntregului sit ca obiectiv cultu-
ral. Problemele majore care privesc ansamblul sunt cele care ]in \n
mod special de circula]ie [i de legarea insulei cu \ntreg arealul din
care acesta face parte. CUT, se mai arat`, este sub indicele permis
de zon` (3,5 fa]` de 4,5, cåt s-ar putea ob]ine dup` \nc`rcarea actu-
al`), \ns` un atare grad de intensitate presupune un aflux puternic
de ma[ini care va fi dificil de solu]ionat [i ca parcare, [i ca regle-
mentare de circula]ie. Se mai arat`, \n fine, c` regimul de \n`l]ime a
fost modificat, \n sensul \n care \n`l]imea maxim` propus` anterior a
fost mic[orat`.
Gheorghe P`tra[cu atrage aten]ia \nc` o dat` sus]in`torilor [i prezenta-
torilor propunerii c`, indiferent de regulamentele \n vigoare de pån`
acum, o ultim` decizie administrativ` opre[te \n orice situa]ie
dep`[irea limitei de 45 m \n`l]ime \n ora[. Prezentatorul [i conduc`-
torul proiectului, Florin Machedon, este de acord cu aceast` hot`råre,
\ns` arat` c`, dat` fiind loca]ia [i importan]a acestui punct din ora[,
precum [i relieful accidentat al zonei, ar fi fost mai bine ca anvergura
cl`dirii s` fie mai important`, mai bine semnalizat`. {i Vlad Cavarnali ar
fi fost de acord cu ridicarea \n`l]imii, dar mai ales din ra]iuni economi-
ce. Casandra Ro[u, [i ea favorabil` acestei ridic`ri de cuantum a
\n`l]imii cl`dirii, cere \n plus s` fie precizat mai clar felul \n care
rela]ionarea cl`dirii mai \nalte se va face cu celelalte 3 edificabile; este
de p`rere c` o machet` bine realizat` ar fi extrem de folositoare per-
ceperii reale a condi]iilor pe care zona le va oferi, poate chiar [i
realizarea unui fel de master-plan ori plan director pentru \ntreaga zon`,
deoarece problemele la care implantul de cl`diri propus le vor ridica se
vor extinde pe \ntreg perimetrul afectat. Florin Machedon este de
p`rere c` importan]a cl`dirii mai \nalte ar putea fi subliniat`, \n ipostaza
\n care \n`l]imea optim` nu poate fi atins` volumetric, prin alinierea
acesteia cu direc]ia principal` a zonei.
Sorin Gabrea este, totu[i, de p`rere c` proiectul poate fi avizat \n
condi]iile existente, \ntrucåt vederea cl`dirii mai \nalte va fi posibil`
numai de pe pod, astfel \ncåt ansamblul nu va fi afectat foarte puternic.
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Aviz`m favorabil propunerea, \n condi]iile date.”
Continu`m informarea membrilorOAR asupra [edin]elor de avizares`pt`mânale ale Comisiei Tehnicede Urbanism [i Amenajare aTeritoriului.Selec]ia urm`toare a folosit drept criterii calitatea proiectelor aduse\n discu]ie [i gradul lor de reprezentativitate pentru ora[,caracterul lor problematic [i specificitatea local`. {edin]eleComisiei sunt consemnate dedomnul Constantin Hostiuc.
4-09_agenda_oar.qxp 10/30/13 2:12 PM Page 4
www.oar-bucure[ti.ro I 5
2. Str. Boltei nr. 22, S 4 / beneficiari Trifan Stere, Stan Niculai,elaboratori DDCA, URB. RUR. DIANA ALEXANDRA SL~VESCU,aviz preliminarSe inten]ioneaz` construirea \n regim de P+4 a unei zone ale c`rei
vecin`t`]i sunt industriale. Alte probleme importante pe care le
ridic` loca]ia sunt rezolvarea parc`rii, care urmeaz` a se efectua \n
incinta ansamblului. Se propun dou` variante de mobilare – cea din-
tåi, care acoper` un POT de 30%, ar consta \n cl`diri P+4/5R, \n
vreme ce o a doua „solu]ie” are ca subiect realizarea unor cl`diri
mai mici ca \n`l]ime, dar care „consum`” \n cele din urm` un POT
de 40%. Beneficiarul dore[te ca parcarea vehiculelor s` fie f`cut`
mai ales la sol. Au fost create alveole de spa]ii verzi, iar fiecare fa]`
a blocurilor va avea de jur-\mprejur pietonale. Sorin Gabrea solicit`
prezentatorilor ob]inerea unui aviz de la administra]ia termocentralei
existente, f`r` de care viitorul proiect ar putea fi atacat [i lucr`rile ar
intra \n impas. Tiberiu Florescu, luånd \n considerare toate datele
proiectului [i intensitatea care s-ar ob]ine de pe urma popul`rii zonei
cu obiecte P+4/5, este de p`rere ca aceast` dorin]` a beneficiarului
nu poate fi luat` \n discu]ie, deoarece ar conduce la realizarea unor
condi]ii de locuire dificile.
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Suntem de acord cu propunerea constru-
irii unor cl`diri P+2/3R.”
3. PUZ Str. Jiului 6-8, 10-138, S.1 / beneficiari SC AVRIG 35SRL, SC KOJLADA SRL, SC PAJURA SA, elaborator KXL ARCHI-TECTS, URB. A. R~DULESCU, consultareProiectul este prezentat \n vederea formul`rii unei propuneri de
reglementare a zonei dup` ce vor fi discutate [i solu]ionate o serie
de modific`ri ce privesc circula]iile la nivelul str`zii. Se afla \n
discu]ie \ntreg sistemul de circula]iei al zonei, care va cunoa[te
modific`ri dup` implantarea proiectului, astfel \ncåt trebuiesc defi-
nite arterele de leg`tur` principale [i cele secundare [i trebuie
neap`rat discutat` posibilitatea modific`rii arterei centrale.
Proprietatea ar putea fi, \n actualele condi]ii, tratat` ca o insul`. Dan
Marin atrage aten]ia asupra nevoii de a rezolva viabil [i realist
problema aliment`rii zonei. Sorin Gabrea cere s` fie stabilit` necesi-
tatea arterei locale [i precizarea condi]iilor ei de func]ionare; este de
p`rere c` trebuie men]inut profilul mai mare pentru strada mai mic`,
dar cu traseu continuu care ajunge \n cele din urm` \n Str. Jiului,
\ntrucåt ea ofer` o bun` coeren]` circula]iei \n acel loc.
Sorin Gabrea: „Suntem de acord, \n principiu, cu solu]ia ini]ial`, care
nu trebuie s` se modifice.”
4. PUZ Str. Neajlovului nr. 87-95, S1 / elaborator SC ALPHA STUDIODocumenta]ia reprezint`, de fapt, o reluare de procedur`, deoarece
\ntre momentul prezent`rii ini]iale [i cel al aviz`rii a ap`rut condi]ia
inform`rii [i consult`rii popula]iei. Este vorba de propunerea privind
realizarea a 70 de locuin]e semicolective (apartamente de mici
dimensiuni) Proiectul Noua Cas`, \ntr-o zon` care are ca indicator
L1. Parc`rile se realizeaz` conform Hot`rårii 66, parametrii anteriori
sunt respecta]i. |n`l]imea propus` fusese de P+2+semimansard` [i,
pentru a nu se crea o impresie de monovolum, s-a dorit „sparge-
rea” acestuia m`car prin plastica fa]adelor \n 3 unit`]i. Dan Marin
este de p`rere, totu[i, c` aceast` sugestie de spargere nu este o
spargere propriu-zis`, ci mai mult o impresie, pe care ar dori-o
corectat` \ntr-un mod arhitectural mai clar.
Casandra Ro[u observ` c` propunerea atinge o zon` de sit arheo-
logic [i se intereseaz` de avizul comisiilor de specialitate, respectiv
dac` a avut loc o desc`rcare a sitului \n sensul indicat – se r`spunde
afirmativ. Doina Bubulete cere o explicare mai limpede a califica-
tivelor de „semi-mansard`” [i „semi-colectiv”, sugerånd ca \n docu-
menta]ie s` intre o precizare clar` a parametrilor arhitecturali pu[i \n
oper`.
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Suntem de acord cu propunerea, dar
cerem ca volumul cl`dirii s` fie mai evident divizat \n 3 fragmente
cåt mai clar separate.”
5. PUZ Bd. M`r`[ti nr. 18-20, S.1 / beneficiar&ini]iator FRRugby, elaborator SC ACT SRL, ARH. ADRIAN SPIRESCUPropunerea vizeaz` refacerea, re]eserea zonei Arcul de Triumf – Bd.
M`r`[ti – Bd. Aviatorilor, care ad`poste[te \n prezent FR de Rugby,
zon` de cca. 36 000 mp [i care este proprietatea FRR. |n acest
moment, aici exist` zone pentru sport, construc]ii [i spa]ii verzi
nelegate \ntre ele, f`r` o determinare func]ional` clar` [i care sunt
greu de valorificat \n aceste condi]ii. Se dore[te refacerea spa]iilor
verzi, realizarea cåtorva terenuri de sport [i construirea a dou`
c`mine sportive cu capacitatea de 40 apartamente fiecare, c`mine
destinate g`zduirii sportivilor care desf`[oar` competi]ii importante
aici. Parc`rile vor fi realizate cu iarb`, iar aleile vor fi din piatr` con-
casat`. Se doresc 4 terenuri de tenis [i o eventual` acoperire a
gradenelor metalice existente. Inten]ia este ca spa]iul public s` fie
deschis c`tre intersec]ie, motiv pentru care cel pu]in par]ial gardul
c`tre intersec]ie va fi demolat.
Sorin Gabarea: „Propun l`rgirea carosabilelor din fa]a Bisericii Ca[in
[i din Sudul tribunei, astfel \ncåt toat` aria s` fie extins` coerent,
\ns` paralel vor trebui f`cute [i cåteva opera]ii privind circula]ia \n
zon`, \ns` \n eventualitatea \n care ele se vor putea face, \ntregul
rezultat va fi benefic pentru loc.”
Membrii Comisiei sunt de acord cu sugestia, pentru c` ea ar clarifi-
ca [i circula]ia, [i regimul de proprietate \n zon` [i ar duce la pre-
cizarea mai clar` a voca]iei locului. Dan Marin cere intensificarea
panta]iei pe marginea propriet`]ii FRR.
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Suntem de acord cu propunerea, dar v`
rug`m s` reveni]i pentru reglementare cu o solu]ie dezvoltat` \n
sensul discutat.”
4-09_agenda_oar.qxp 10/30/13 2:12 PM Page 5
6 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #46
ag
en
da
OA
R
Vlad Cavarnali precizeaz` \n continuare: „Inelul Drumului Expres
este mutat pe Str. Gura Cali]ei, are dou` benzi pe sens plus un
spa]iu separator. Punctul de interes al zonei este diferit de cel pro-
pus de PUG, \ntrucåt acum, [i probabil pentru viitorul apropiat,
intersec]ia care rezult` este una slab`, cu poten]ial redus. La
aceasta se adaug` faptul c` Str. Br`]`rii are o zon` de restric]ie ca
\n`l]ime, impus` de Transgaz (unde nu poate fi dep`[it nivelul de
P+3) pe distan]a de 1,6 km. |n plus, datorit` unor prevederi bizare
sau nerespect`rii unor regulamente, pe \ntreg teritoriul se constru-
ie[te, totu[i. |n sfår[it, Transgaz are nevoie de teren public pentru
a permite mutarea centralei.
Sorin Gabrea: „Re]eta de la nivelul median nu poate fi, totu[i, apli-
cat` [i aici? |n plus, cred c` reparti]ia zonelor publice [i a celor pri-
vate trebuie s` fie fezabil` [i eficient`, astfel \ncåt domeniile s` fie
clar separate, cel pu]in din punct de vedere juridic [i al func]iunilor
ad`postite”.
Andrei Zaharescu: „Vor trebui \ntreba]i, totu[i, cei de la Transgaz,
pentru c` de acordul lor depinde toat` dezvoltarea ulterioar` a
proiectului, iar f`r` aprobarea lor nu putem fi siguri c` pericolul
exploziei a fost \nl`turat sau cel pu]in prevenit.”
Bogdan Bogoescu: „Trebuie numit` zon` de utilitate public`, iar
convertirea ei se va face ulterior, cu toate condi]iile necesare
\ndeplinite”.
Sorin Gabrea: „Dac` zona V1A va figura pe plan[`, cu interdic]ie de
construire, se va ajunge [i la o reducere a CUT-ului. Desigur, se va
mai ]ine cont de necesarul de echipamente publice ([coli, gr`dini]e,
dispensare), pentru c` o zon` care are indicativul CB le cuprinde
obligatoriu pe toate.”
Bogdan Bogoescu: „Mai e nevoie de definit care vor fi posibilit`]ile
de transport public [i posibilit`]ile de parcare, astfel \ncåt aceste
dou` probleme importante s` nu fie expediate sau s` fie l`sate
nerezolvate. Ar mai fi bine de [tiut ce se \ntåmpl` cu Calea
Ferat`”.
La ultima cerere de explicitare, Vlad Cavarnali r`spunde c` pentru
moment nu a fost ob]inut un r`spuns oficial din partea autorit`]ii
reprezentative, iar situa]ia este cu atåt mai complicat` cu cåt \n
timp, din CFR ini]ial s-au desprins foarte multe societ`]i indepen-
dete, care fiecare a revendicat [i ob]inut o anume suprafa]`, iar a
le pune \mpreun` pe toate pentru a promova o solu]ie global` este
o \ntreprindere dificil` [i care cere timp. Referentul proiectului din
partea Prim`riei apreciaz` c` fa]` de situa]ia dat`, o bun` solu]ie ar
fi p`strarea zonei verzi cu indicatorul simplu de V, care ar putea fi
reglementat ulterior, dup` primirea acceptului sau cel pu]in a avizu-
lui de la Transgaz, care este decisiv \n acest caz.
Bogdan Bogoescu atrage aten]ia asupra faptului c` \n partea de sus
a plan[ei figureaz` o dublur` de str`zi utile care delimiteaz` parcul,
\n vreme ce partea de jos a reprezent`rii nu mai con]ine aceea[i
solu]ie sau o alt` propunere coerent`.
Vlad Cavarnali: „|n partea de jos a plan[ei este descris` o situa]ie
care propune reglement`ri de care trebuie neap`rat ]inut cont, iar
interven]ia la nivelul str`zilor nu poate fi urmat` decåt ca fragment,
ca ac]iune punctual`”.
Elena Boghin` mai dore[te s` adauge c` fa]` de solu]ia prezentat`,
\n ceea ce prive[te Drumul Expres, ar mai fi nevoie de ad`ugarea
cåtorva intersec]ii ca s` poat` fi f`cute posibile rela]ii coerente, via-
bile, de stånga sau, dac` nu, s` fie propus` o semaforizare.
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Se avizeaz` proiectul, cu urm`toarele
condi]ii: 1) vor fi corelate \n detaliu toate traseele [i neap`rat vor fi
bine verificate arterele majore; 2) va fi definit regimul func]ional al
zonei verzi diagonale, va fi declarat` zona de utilitate public` [i va fi
ob]inut acordul serviciilor de specialitate necesare; 3) va fi definit`
amplasarea de principiu a utilit`]ilor publice; 4) este nevoie de buna
articulare a transportului public la zon`, poate chiar gåndit` [i pro-
pus` o rela]ie clar` cu gara; 5) pe arterele publice majore, trans-
portul public se va face pe pneuri; 6) pentru zona de protec]ie a
cl`dirilor fa]` de conducta Transgaz, reglement`rile vor fi revizuite;
7) se vor delimita [i reglementa spa]iile publice. |n aceste condi]ii,
se avizeaz` favorabil.”
{edin]a Comisiei Tehnice de Urbanism [i AmenajareaTeritoriului a Mun. Bucure[ti din data de 10 iulie 2013.Au participat Sorin Gabrea (pre[edinte), Gheorghe P`tra[cu(arhitect-[ef), Casandra Ro[u, Bogdan Bogoescu, VladCavarnali, Dan {erban, Dorin {tefan. Din partea Serviciilor despecialitate ale Prim`riei au fost prezen]i Andrei Zaharescu(Re]ele) [i Elena Boghin` (Circula]ie). A fost analizat` documenta]ia:
PUZ Str. Ghe]u Anghel – Drumul Gura C`lm`]ui – Drumul GuraRacului – Str. Victor Brauner – Drumul Gura F`getului, Sector 3,ini]iator Prim`ria sectorului 3, Elaborator: SC ALPHA STUDIOSRL – URB. RUR. ALEXANDRA POPESCU, PUZ aviz preliminarDocumenta]ia fiind dezb`tut` de mai multe ori \n Comisie, dup` o
foarte scurt` recapitulare a datelor propunerii, au urmat discu]ii pe
marginea solu]iilor propuse [i a rezolv`rilor care mai pot fi
\mbun`t`]ite.
Sorin Gabrea solicit`, dintru \nceput, precizarea tuturor elementelor
care au intrat \n proiect de la \ntålnirea anterioar`, dac` aceste
modific`ri vizeaz` rela]ia cu inelul central de circula]ie ([i \n special
afectarea leg`turii cu fostul Drum Expres), care este v`zut ca ele-
ment definitoriu al propunerii.
O prim` precizare se refer` la modificarea traseului din PUG al inelu-
lui care este trecut, actualmente, pe Str. Gura Cali]ei. Pe traseul
Theodor Pallady – Victor Brauner este dezvoltat` o leg`tur` \n
direc]ia Splaiul Unirii.
Sorin Gabrea dore[te s` [tie de ce traseul vechi, prev`zut de PUG,
nu mai poate fi folosit, r`spunsul fiind acela c` \nc` de pe atunci [i
\ntre timp zona s-a aglomerat suplimentar, deoarece au existat pe
traseul dorit mai multe propriet`]i, iar altele s-au construit \ntre timp,
a[a \ncåt pentru creionarea unei solu]ii posibile ar fi fost necesar`
demararea procedurilor de achizi]ionare [i, ulterior, plata de
desp`gubiri, rezolvare care pentru moment nu mai poate intra \n
discu]ie. Elena Boghin` precizeaz`, apropo de problema traseelor
ini]iale [i a celor ulterior modificate, c` „\n PUZ-ul Sectorului 3 s-a
mers pe variante ocolitoare diferite, iar centrul de termoficare exis-
tent [i care afecta traseul se desfiin]eaz`, astfel \ncåt va rezulta o
nou` situa]ie. Vlad Cavarnali este de p`rere c` noul traseu propus
este eficient din punct de vedere economic.
Bogdan Bogoescu dore[te s` [tie care va fi situa]ia, c`rui scenariu \i
va fi destinat traseul vechi. Vlad Cavarnali opineaz` c` cel mai proba-
bil acesta va fi desfiin]at, \ntrucåt, date fiind noile condi]ii, el devine
practic irealizabil. Se mai arat` [i c` fostul Drum Expres a fost deca-
lat astfel \ncåt s` preia traseul Str. Gura Cali]ei. La solu]ie s-a ajuns
prin preluarea drumurilor existente astfel \ncåt s` se poat` re]ese o
tram` stradal` practicabil`, bun`. Str. Br`]`rii a fost [i ea executat` [i
este accesibil`, chiar dac` doar pån` la Str. Tehnicii. La toate acestea
se mai adaug` condi]ion`rile Transgaz, care nu permit traversarea
conductelor proprii decåt la un unghi cuprins \ntre 70 [i 90 de grade.
Sorin Gabrea este de p`rere c` o inflexiune a str`zii nu este o solu]ie
rea, iar \n unele cazuri ea este preferabil` unui traseu liniar.
4-09_agenda_oar.qxp 10/30/13 2:12 PM Page 6
www.oar-bucure[ti.ro I 7
Colegiul DirectorViitorul sediu al Filialei Bucure[ti aOrdinului Arhitec]ilor din Romånia
Dragi colegi,
F`r` a repro[a ceva, nu am convingerea c`to]i membrii filialei au citit anun]ul postat pepagina noastr` WEB din data de 24 iuliea.c., prin care aduceam la cuno[tin]`achizi]ia, prin cump`rare, a unui imobil desti-nat, \n viitorul apropiat, activit`]ii [ireprezent`rii Filialei Bucure[ti.{tirea, destul de sumar`, redactat` cuemo]ia de \n]eles a unei cauze \mplinitedup` un efort de cca 7 ani, preciza cåtevadate referitoare la imobil, pe care le reiauspre [tiin]` [i \n textul de fa]`.Ridicat la \nceputul secolului XX, imobilul seprezint` \n stare relativ bun`, cu suficienteelemente de patrimoniu, dar neclasat, bene-ficiaz` de o pozi]ie central` (strada Sf.Constantin nr. 32), cu o excelent` accesibili-tate – autobuz, troleibuz, tramvai [i metrou –[i de o bun` vizibilitate.Achizi]ia se dovede[te a fi cea mai avanta-joas` – inclusiv ca pre] – din lungul [ir devariante negociate pe parcursul celor dou`mandate, din ini]iativa exclusiv` a membrilorColegiului Director al filialei.Imobilul, format din S+P+E+Pod utilizabil,are o suprafa]` desf`[urat` de cca 430 mp.la care se adaug` un teren liber – curte – \nsuprafa]` de 140 mp.Pre]ul de cump`rare a fost echivalentul a180.000 euro, stabilit dup` o negociere „lasånge” de la 300.000 euro!!!Menit a fi „Casa Arhitec]ilor” bucure[teni,de \ndat` ce se va inaugura, sediul va cumu-la atåt func]iile de reprezentare a breslei [ide consolidare a rela]iilor cu membrii, cåt [iacelea de comunicare cu societatea civil`.Enum`r doar cåteva din aceste func]iuni,cum ar fi: centru de formare continu`, spa]iude dezbateri [i expozi]ii profesionale, bibli-otec`, club, arhiv` [i fond de valori ale filia-lei, cåt [i alte activit`]i pentru care a[tept`mpropuneri din partea dumneavoastr`. Cu acest prilej, \mi fac datoria de a v`anun]a lansarea, \n cel mai scurt timp, aunui concurs destinat tuturor arhitec]ilor cudrept de semn`tur` din Filiala Bucure[ti, cutema: „Consolidarea [i amenajarea sediului FilialeiTeritoriale Bucure[ti a O.A.R. din str. Sf.Constantin nr. 32”Cå[tig`torului concursului \i va fi \ncredin]at`elaborarea proiectului de execu]ie al solu]ieipremiate.Din reac]iile primite pån` \n prezent laaceast` inten]ie, pot fi \ncredin]at de o par-ticipare numeroas` a membrilor [i deprezentarea unor solu]ii interesante.De \ndat` ce documenta]ia preg`titoare con-
cursului va fi definitivat`, lansarea se va face\ntr-un cadru oficial (mi-e team` de cuvåntul„festiv”) la sediul din str. Academiei nr. 18-20, iar regulamentul, tema [i documenta]iavor fi postate pe site-ul filialei pentru a fidesc`rcate de c`tre concuren]i.Nu vreau s` v` „agresez” [i cu alte infor-ma]ii, dar ]in \n mod deosebit s` lemul]umesc membrilor Consiliului Teritorialcare, \ntr-o mare majoritate, m-au sprijinit \nachizi]ionarea acestui viitor sediu, din fon-durile economisite din cotiza]iile membrilor,exclusiv pe numele [i \n proprietatea filialei– condi]ie acceptat` \n final de c`tre condu-cerea OAR.Pån` la lansarea concursului, a[tept dinpartea dumneavoastr` propuneri privind [ialte destina]ii ale viitorului sediu, care s` fie,eventual, introduse \n tema de concurs.
prof. dr. arh. Mircea OchinciucPre[edinte O.A.R. Bucure[ti
4-09_agenda_oar.qxp 10/30/13 2:12 PM Page 7
8 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #46
ag
en
da
OA
R
Comisia de Disciplin` Din activitatea Comisiei de Disciplin` a OAR Bucure[ti \n anul 2013Bun` ziua, stima]i cititori. Vreau s` v`
prezint prin intermediul acestui material, o
situa]ie a activit`]ii desf`[urate de Comisia
de Disciplin` a O.A.R. Filiala Bucure[ti de la
\nceputul anului 2013 pån` la sfår[itul lunii
august [i a[ \ncepe prin a v` informa c` au
fost \nregistrate un num`r total de 10
sesiz`ri, care au fost distribuite c`tre cele 3
complete de judecat` pe care Comisia de
Disciplin` le are \n compunere.
Pån` la aceast` dat`, din cele 10 sesiz`ri au
fost solu]ionate un num`r de 7, restul aflån-
du-se \nc` \n stare de judecat`, de adminis-
trare a probelor de c`tre p`r]ile aflate \n
litigiu.
|n continuare, voi discuta despre cele 7
sesiz`ri care au fost solu]ionate, [i a[
spune c` dintre acestea un num`r de 4 au
fost respinse de c`tre completele de jude-
cat` fie datorit` \n]elegerii p`r]ilor la \ndru-
marea [i sfatul membrilor completelor de
judecat`, fie din pricina nerespect`rii de
c`tre cei care au f`cut sesiz`rile a proce-
durilor de judecat`. Cele 3 sesiz`ri ce au
fost admise de c`tre completele de jude-
cat` au avut ca rezultat sanc]ionarea a doi
domni arhitec]i, unul cu avertisment,
cel`lalt cu vot de blam [i o propunere de
suspendare pe o perioad` de 6 luni a drep-
tului de semn`tur` \naintat` c`tre Comisia
Na]ional` de Disciplin`, singura abilitat` \n a
judeca astfel de propuneri.
Ceea ce mai vreau s` adaug este faptul c`
mul]i dintre cei reclama]i (arhitec]i) vin cu
team` la termenele stabilite de completele
de judecat`, ca [i cum ceea ce \[i propune
Comisia de Disciplin` a O.A.R. Filiala
Bucure[ti este s` dea sanc]iunile cele mai
dure. Nu, stima]i domni/doamne arhitec]i,
rolul principal este acela de a \ncerca
medierea [i stingerea conflictelor de orice
natur` ap`rute, \ncercånd \n acest fel
evitarea instan]elor de judecat` unde se
pierde enorm de mult timp [i, de ce s` nu
recunoa[tem, [i foarte mul]i bani pån` la
finalizarea unui dosar. Cu speran]a c` nu
am plictisit, v` doresc toate cele bune.
Nicolae T`nase George AlexandruSecretar al Comisie de Disciplin`
a OAR Filiala Bucure[ti
Ne-am bucurat s` ne \ntålnim \ntr-un num`r mare cu
arhitec]ii ce semneaz` proiectele selectate \n album,
colaboratori [i prieteni [i s` petrecem o sear` frumoas`
discutånd despre noile tendin]e \n domeniul arhitecturii,
despre locuin]e [i provoc`rile lor, despre importan]a sta-
bilirii unei bune rela]ii \ntre arhitect [i client pentru
realizarea oric`rui proiect de succes. Mul]umim sponsorului
HoneyWood, care ne-a sus]inut pentru organizarea acestui
eveniment.
La numai un an de la ultimul album dedicat caselor, am
decis s` venim cu o selec]ie nou` de proiecte creative: ne-
au impresionat nu numai diversitatea lor, dar [i calitatea
spa]iilor [i a finisajelor, precum [i capacitatea de a
r`spunde \ntr-un mod inovativ unor situri [i teme dificile,
speciale. Rezultatul unei bune colabor`ri \ntre beneficiar,
arhitect [i constructor, majoritatea noilor case prezentate
pot sta cu u[urin]` al`turi de proiecte valoroase din afara
]`rii [i aduc \n prim-plan concepte interesante de locuire.
Prin continuarea seriei igloobest ne dorim promovarea
proiectelor române[ti de calitate, realizate, cu mult` respon-
sabilitate fa]` de beneficiari, dar [i fa]` de profesie, de
arhitec]i autohtoni talenta]i.
Albumul este disponibil acum \n libr`riile din ]ar` [i poate fi
comandat online direct de pe site-ul igloo.ro.
Case din Romånia,volumul cu num`rul 5Pe 25 septembrie, pub-ul Energiea a g`zduit evenimentul de lansarea unui nou album din seria Case din Romånia, al 5-lea volum dincolec]ia igloobest dedicat locuin]elor individuale.
4-09_agenda_oar.qxp 10/30/13 2:12 PM Page 8
ev
en
ime
nte
in
tern
e
10 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #46
Pentru a \n]elege cum pot fi aceste case p`strate [i integrate \n
locuirea modern`, asocia]ia cultural` Câte-n lun` [i-n mansard` a
\nceput proiectul Pro {ura – Construc]ii vechi pentru timpuri noi,
finan]at de Administra]ia Fondului Cultural Na]ional [i derulat \n
parteneriat cu Funda]ia Pro Patrimonio, Funda]ia Social-Cultural`
pentru Democra]ie „Identitate, Unitate, Generozitate, Ac]iune” din
Baia Mare, biroul de arhitectur` Ina Fune]ean, Baia Mare [i Prim`ria
{i[e[ti.
Prin acest proiect aplicat pe zona comunei {i[e[ti, Maramure[, o
echip` de etnologi, sociologi [i arhitec]i \ncearc` s` arate c` vechile
case pot fi \nc` bune de ceva. Nu pentru c` sunt frumoase [i
Proiectul Pro {ura – Construc]ii vechi pentru timpuri noi
tradi]ionale – din p`cate, aceste argumente nu conving pe nimeni –,
ci pentru c` sunt \nc` bune, chiar dac`, uneori, func]iunea a
disp`rut, pentru c` sunt de[tept f`cute – vara e r`coare, iarna e
bine, laptele nu se stric` \n`untru –, pentru c` toat` gospod`ria
(case, [uri, cote]e, umbrar, pomi) are un sens [i o rânduial`.
Refolosirea vizeaz` diferite aspecte: \n plan concret, prin construc]ia
propriu-zis`, p`r]i componente sau materialele care o alc`tuiesc [i \n
plan abstract, prin comportamente [i tipologii spa]iale, metode [i
tehnici de construc]ie. Refolosirea trebuie f`cut` \n spiritul locului,
cu respect fa]` de obiect, context [i nevoile actuale ale oamenilor.
Discursul echipei proiectului se bazeaz` pe o serie de studii de
TEXT: SIMINA ANAMARIA PURCARU FOTO: MARIA DARIA OANCEA, RALUCA MUNTEANU, RALUCA MINOIUASOCIA}IA CÂTE-N LUN~ {I-N MANSARD~
Toate evalu`rile arhitecturii tradi]ionale duc \n aceea[i direc]ie: case vechi, strâmbe, nespus de fru-moase, unele p`r`site, altele sortate \n gr`mezi de piatr`, lemn, ]igle [i tâmpl`rii, cele mai multe \nparagin`, a[teptând calea focului, cåteva reparate cum s-a putut [i folosite, iar toate celelaltedublate de case mai noi [i mai bune. Important este \ns`, c` fiecare cas` are o poveste: oamenii careo locuiesc sau au locuit-o, timpul \n care au locuit-o, felul \n care au construit-o [i au \ngrijit-o [ivia]a lor de acum. Povestea este motivul pentru care o cas` este a[a cum este.
Gospod`ria Maria G., {i[e[ti
10-19_interne.qxp 10/30/13 1:58 PM Page 10
www.oar-bucure[ti.ro I 11
teren, propuneri de reamenaj`ri, sfaturi de a construi [i a refolosi,
materializându-se prin publica]ii [i expozi]ii. Studiile de teren pun
laolalt` casa [i povestea [i reprezint` o colec]ie de relevee arhitec-
turale [i socio-etnologice ale gospod`riilor considerate. Propunerile
de refolosire a unora dintre case, care au ca scop s` creeze noi
modele pentru locuitori, arhitec]i [i administra]ia local`, fac leg`tura
\ntre povestea casei [i nevoile locuitorilor ei. Povestea explic` starea
prezent` [i ajut` la g`sirea unei solu]ii de refolosire. Sfaturile-reco-
mand`ri vizeaz` importan]a asocierii corecte de materiale [i tehnici
de a construi, precum [i a al`tur`rii de vechi [i nou.
Casele \ntruchipeaz` cerin]e ale oamenilor [i pove[ti. Ele sunt mai
mult decât ad`posturi, iar valoarea lor trebuie \n]eleas` [i folosit`.
Sunt case pentru oameni, dar [i case pentru case. Pentru c` se
poate r`spunde la ce anume au oamenii nevoie acum, f`r` a se
renun]a la valorile [i tradi]iile unui loc.
Povestea celor 10 gospod`rii studiate din satele {i[e[ti, D`ne[ti [i
{urde[ti, \mpreun` cu pove[tile familiilor care le locuiesc, dar [i
detalii despre tehnicile [i materialele de construc]ie au fost strânse
\ntr-un Ghid de bune practici pentru valorificarea construc]iilor vechi.
Acesta este structurat \n patru capitole: specificul locului, propuneri
concrete [i studii de teren, studii de reconversie [i utilizare a [urilor
[i recomand`ri pentru repara]ii [i reabilitare a construc]iilor vechi.
Gospod`ria Gheorghe P., {urde[ti
Gospod`ria Maria P., {i[e[ti
10-19_interne.qxp 10/30/13 1:59 PM Page 11
ev
en
ime
nte
in
tern
e
12 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #46
Crångul din Apuseni este o locuire comunitar` izolat`, care ocup`
suprafe]e mari cu topografii, resurse, ocupa]ii [i practici speci-
fice zonelor montane [i submontane.
Conceptul propus de Funda]ia Dala, integrat \n strategia de dez-
voltare pe termen lung a Muzeului ASTRA Sibiu, s-a construit pe trei
niveluri: re-definirea institu]iei muzeului ca instrument de mediere
\ntre comunit`]i locale [i public, experimentarea gr`dinii-peisaj [i
muzeul ca expunere a memoriei colective. Astfel, \n 2010, s-a con-
turat ideea unui sit pilot, care [i-a propus explorarea crångurilor din
Apuseni.
Situa]ia actual` a crångurilor apusene [i reprezentarea lor semnifica-
tiv` \n cadrul Muzeului ASTRA – 28 de obiecte construite, locuin]e,
anexe, instala]ii – au determinat o abordare sensibil diferit` fa]` de
practicile expunerii, muzeografiei etnografice, concentrate pe relo-
care [i expunere de monument/obiect.
Crånguri din Apuseni. Sit pilot – Muzeul ASTRA Sibiu
Peisajul este pres`rat cu obiecte, iar obiectul este instrumentul prin care se citesc rela]iiinterumane, produce schimburi \ntre indivizi, structureaz` societ`]i, este o entitate dinamic`[i poate \ngloba simultan func]ii multiple. |n cazul Muzeului ASTRA, situl acomodeaz` peisajul[i obiectul-expus dup` re]etele locuirii tradi]ionale. Un obiect de arhitectur` este produs dinmateria prim` oferit` de proximitatea cu mediul [i integrat \n acord cu acesta. Practic, estedefini]ia cea mai general` a conceptului de dezvoltare durabil` pe care o reg`sim \n soci-etatea tradi]ional` romåneasc`.
TEXT/FOTO: OVIDIU DANE{
10-19_interne.qxp 10/30/13 1:59 PM Page 12
www.oar-bucure[ti.ro I 13
|n acest sens cercetarea desf`[urat` \n perioada 2010-2013 a vizat
crångurile alflate la grani]a jude]elor Hunedoara [i Alba: Dragu-Brad,
Ticera, Re], Gro[uri, Poienile Vidrei, L`ze[ti, Bocule[ti, Hoanc`,
Lumine[ti, Valea Verde, Vulcan, Dumbrava de Sus, Obå[ia,
H`n`[e[ti, P`trui]e[ti, St`ne[ti, Ro[e[ti [i B`i. O zon` relativ
omogen` topografic, ocupa]ional, [i arhitectural.
|n linii mari proiectul a evoluat \n urm`toarele secven]e:
- Dup` o prealabil` cercetare a arhitecturii din aria men]ionat`, \n
2010 a urmat relocarea \n Muzeul ASTRA a gospod`riei apar]inånd
familiei Ra] din crångul Dragu-Brad. Criteriile de selec]ie au combi-
nat evolu]ia \n timp a sistemului de locuire, gradul de abandon [i
degradarea obiectului din momentul p`r`sirii crångului, 2004, pån`
\n momentul reloc`rii.
- Alegerea locului [i restaurarea gospod`riei \n cadrul Muzeului
ASTRA, 2010-2013.
- Cercetarea practicilor [i ocupa]iilor din crångurile apusene, 2010-
2013.
- Expunerea comunit`]ii.
MetodologiePornind de la premiza c` orice obiect are o biografie care se con-
struie[te \n mod asem`n`tor celei umane(1), produce sensuri, inter-
ac]iuni, sau medieri, gospod`ria din Dragu-Brad a fost abordat` din
perspectiva unei duble istorii. Prima, \ncheiat` \n 2004, atunci cånd
ultima familie, Ra], proprietara gospod`riei relocate \n muzeu, a
p`r`sit crångul. Pe aceast` linie demersul nostru a constat \ntr-un
efort de recuperare a memoriei colective asupra locului prin inter-
mediul fo[tilor proprietari(2) [i ai locuitorilor satelor \nvecinate. A
doua a \nceput prin procesul de demontare si reconstruc]ie a gos-
pod`riei din Dragu-Brad \n Muzeul ASTRA, continuat` prin
expunerea pe termen lung a comunit`]ii locale \n cadrul celor dou`
obiecte construite, cas`, [ur`. Display-ul interior s-a construit pe trei
paliere: expunerea ocupa]iilor [i practicilor locale, expunerea istoriei
fo[tilor proprietari si un spa]iu de documentare.
Informa]iile au fost ob]inute prin instrumente [i \n medii diferite,
film`ri aeriene [i de la sol, culegere de informa]ie oral`, cart`ri,
relevee, documenta]ie fotografic`. Pentru toate acestea s-a consti-
tuit o echip` mixt`, alc`tuit` din doi etnografi, trei arhitec]i, un
istoric de art`, un artist vizual, doi fotografi, doi operatori video,
grupe de voluntari [i localnici.
Crångul din Dragu Brad, complet abandonat din 2004, a fost propus
ca sit pilot \n aprilie 2013 \n cadrul proiectului CultTour (Cultural
heritage as a focal point for sustainable tourism), continuat prin plat-
forma de voluntariat [i practici universitare, VOLAM (Volunteering in
ASTRA Museum) \n septembrie 2013. Din 2014, gospod`ria din
Dragu Brad va putea fi locuit` temporar pe durata perioadei de var`
de c`tre voluntarii \nscri[i \n programul VOLAM.
(1) KOPYTOFF, Igor, 1986, „The cultural biography of things: commoditization an
process”, in Appadurai, Arjun, The social life of things, Commodities in cultural
perspective, Cambridge University Press, p. 65-94.
(2) Ra] Dorica (Porodica), proprietara gospod`riei din Dragu-Brad, a decedat \n 2012.
10-19_interne.qxp 10/30/13 2:00 PM Page 13
ev
en
ime
nte
in
tern
e
14 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #46
Strada de C’Arte 2013
Biblioteca Central` Universitar` Carol I \n parteneriat cu Funda]ia
Universitar` Carol I a organizat \n perioada 20-28 septembrie cea
de-a treia edi]ie a festivalului cultural \n aer liber Strada de C’Arte.
Timp de opt zile bucure[tenii [i vizitatorii capitalei au beneficiat de
cea mai ampl` ofert` de evenimente culturale de calitate, cu acces
gratuit. Strada Boteanu s-a transformat \ntr-o zon` pietonal`,
g`zduind cel mai mare tårg de carte \n aer liber din Bucure[ti. Cele
mai importante edituri [i libr`rii, recitaluri de poezie, concerte live de
blues [i jazz, lans`ri de carte, ateliere de reciclare, proiec]ii de filme,
dezbateri, expozi]ii de art` contemporan` [i ateliere de crea]ie dedi-
cate copiilor au f`cut parte dintr-un program unic pe care organiza-
torii l-au propus iubitorilor de carte [i arte.
Editurile prezente la tårgul de carte pe Strada Boteanu au oferit
vizitatorilor [i de aceast` dat` sute de titluri romåne[ti [i str`ine.
Iubitorii de literatur` au putut participa la lans`ri de carte \n Foaierul
de Lectur` [i au fost invita]i la recitalurile [i concertele live din
Rampa de Jazz [i Poezie.
Aula BCU Carol I a g`zduit \n seara de 20 septembrie Noaptea Alb`
a Filmului Romånesc. Institutul Aspen Romånia (www.aspeninsti-
tute.ro) a preg`tit Festivalul Ideilor – o simfonie a ideilor la conflu-
en]a de culturi, care s-a desf`[urat atåt \n Aula Bibliotecii, cåt [i \n
Salonul Carol. Evenimentul a reunit o serie de dialoguri pe teme cul-
turale, identitare [i de diaspora, la care au fost invita]i mari arti[ti de
la Festivalul George Enescu [i personalit`]i prezente la Bucharest
Forum 2013.
Pe Strada Boteanu, tinerii pasiona]i din echipa Reciclare Creativ`
(www.reciclarecreativa.ro) au pus imagina]ia vizitatorilor la treab` [i
i-au \nv`]at s` creeze art` urban` din de[euri. Iar cei mici, sub \ndru-
marea voluntarilor de la Institutul de Management [i Dezvoltare
Durabil` (IMDD, www.imdd.ro), au participat la ateliere de modelaj,
desen, pictur`, concursuri [i lecturi la iarb` verde pe Strada Copiilor
(\n fa]a Bisericii Boteanu).
Galateca (str. C.A. Rosetti nr. 2-4) [i-a cucerit vizitatorii cu instala]ia
de sunet [i art` Ajuns la pr`bu[ire. Un contact strident cu Timon
Botez.
Intrarea Regal` (str. Dem I. Dobrescu, nr. 1) i-a a[teaptat pe vizita-
tori s` Descopere Romånia prin filatelie [i art`, cu o expozi]ie
realizat` de Romfilatelia.
„Anul acesta am propus vizitatorilor tururi ghidate [i o expozi]ie
inedit` de manuale [i dic]ionare din secolele XVIII [i XIX, Cartea
spre Lumin`, pentru a le dezv`lui misterele Bibliotecii [i frumuse]ea
spa]iilor restaurate recent. Fiecare edi]ie a Str`zii de C’Arte a atras
mai bine de 2 000 de participan]i la aceste tururi”, a precizat Mireille
R`doi, Directorul General al BCUB.
www.stradadecarte.ro
10-19_interne.qxp 10/30/13 2:00 PM Page 14
www.oar-bucure[ti.ro I 15
Principala organiza]ie European` a patri-
moniului, Europa Nostra, [i-a exprimat
profunda \ngrijorare cu privire la proiectul de
lege care ar permite unei companii canadi-
ene s` creeze cea mai mare min` de aur de
suprafa]` din Europa \n Ro[ia Montan`.
|ntr-o scrisoare adresat` parlamentarilor
romåni, partenerul societ`]ii civile a Uniunii
Europene, Consiliului Europei [i UNESCO, a
avertizat \n privin]a impactului negativ antici-
pat al proiectului asupra patrimoniului cultu-
ral [i a mediului [i a solicitat un plan alterna-
tiv [i durabil de dezvoltare pentru regiune.
Europa Nostra [i Institutul B`ncii Europene
de Investi]ii au listat Ro[ia Montan` drept
unul dintre Cele mai Periclitate 7 Situri [i
Monumente din Europa \n luna iunie.
Proiectul de lege propus de Guvernul romån
\n luna august a stårnit un val de demon-
stra]ii \n \ntreaga ]ar`. Parlamentul romån
este a[teptat s` voteze pe acesta \n
noiembrie.
„Europa Nostra a transmis fiec`rui membru
al Parlamentului Romåniei profunda sa \ngri-
jorare cu privire la proiectul de lege referitor
la Ro[ia Montan`. Legisla]ia planificat`
con]ine prevederi care constituie un prece-
dent periculos pentru Romånia, \ntrucåt
\ncalc` unele dintre principiile de baz` ale
drepturilor omului, ale statului de drept [i ale
separa]iei puterilor \n stat, care fac parte din
nucleul valorilor protejate [i promovate de
Constitu]ia Romåniei [i, de asemenea, de
Uniunea European`, prin tratate care au fost
ratificate de Romånia”, afirm` Denis de
Kergorlay, Pre[edintele Executiv al Europa
Nostra. „Mai precis, acest proiect de lege
confer` puteri pentru o companie privat`
Europa Nostra lanseaz` un apel c`tre ParlamentulRomåniei de a opta pentru o dezvoltare alternativ`[i durabil` a Ro[iei Montane
care \i permit acesteia s` treac` peste legile
na]ionale din Romånia, inclusiv Legea
privind protec]ia patrimoniului cultural, pen-
tru a elimina drepturile unor proprietari
priva]i, [i chiar s` circumscrie puterea judi-
ciar`”, adaug` acesta.
Proiectul de lege, anun]at de Guvern la
sfår[itul lunii august, a provocat proteste
larg r`spåndite \n Romånia [i \ntreaga lume.
„Proiectul minier, a[a cum este promovat
de Ro[ia Montan` Gold Corporation, con]ine
riscuri pentru mediu [i pentru patrimoniul
cultural [i amenin]` \ncrederea dintre
cet`]eni [i autorit`]ile publice. Aprobarea
propunerii legislative, prin urmare, ar putea
avea consecin]e pe termen lung pentru
democra]ie [i coeziunea social` \n
Romånia”, subliniaz` Denis de Kergorlay.
Europa Nostra a cerut parlamentarilor
romåni s` \nceap` o discu]ie real` [i apro-
fundat` privind o solu]ie alternativ` [i dura-
bil` pentru Ro[ia Montan`. „Un astfel de
plan de dezvoltare nu numai c` ar proteja [i
promova patrimoniul cultural [i natural unic
al zonei (care include 150 de km de galerii
romane [i pre-romane, artefacte arheologice
[i a[ez`ri martore ale unui stil de via]`
tradi]ional [i industrial ne\ntrerupt), dar
aduce, de asemenea, locuri de munc` pe
termen lung \n regiune prin promovarea tu-
rismului durabil, agriculturii organice [i altor
activit`]i bazate pe economia din plan local”,
argumenteaz` John Sell, Vice-Pre[edinte
Executiv al Europa Nostra.
„Europa Nostra r`måne \ncrez`toare c`, prin
fondurile structurale ale Uniunii Europene,
aflate \n prezent \n discu]ie pentru perioada
2014-2020, autorit`]ile romåne vor putea
defini un plan alternativ pentru dezvoltarea
Ro[iei Montane, care va fi sustenabil, va
respecta mediul, cultura [i patrimoniul [i
care va corespunde cu acordul deplin al
cet`]enilor din Romånia”, subliniaz` el.
|n urma mai multor ani de campanie, Europa
Nostra a inclus peisajul minier istoric de la
Ro[ia Montan`, \n prima list` a celor 7 Most
Endangered monumente [i situri din Europa,
un program lansat \n 2013, \mpreun` cu
Institutul B`ncii Europene de Investi]ii, \n
calitate de partener fondator, [i Banca de
Dezvoltare a Consiliului Europei, \n calitate
de partener asociat. O delega]ie format` din
exper]i financiari [i de patrimoniu de cel mai
\nalt nivel vor vizita Romånia \n urm`toarele
luni. „A[tept`m cu ner`bdare s` ne \ntålnim
cu reprezentan]i ai Guvernului [i Parlamen-
tului romån pentru a discuta un plan de
dezvoltare pe termen lung pentru Ro[ia
Montan`”, conchide pre[edintele executiv
al Europa Nostra.
Casa 551, Ro[ia Montan`. Foto © Edmond Kreibik
Ro[ia Montan`. Foto: © Daniel Vr`bioiu
10-19_interne.qxp 10/30/13 2:00 PM Page 15
ev
en
ime
nte
in
tern
e
16 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #46
Data de joi, 31 octombrie – „Ziua
Reformei” – marcheaz` sfår[itul
sezonului de vizitare a bisericilor fortificate
din cadrul programului „Descoper` sufletul
Transilvaniei”, ini]iativ` turistic` realizat` de
c`tre Biserica Evanghelic` pentru promova-
rea bisericilor fortificate din Transilvania.
Sezonul de vizitare a bisericilor fortificate
va fi reluat pe 25 aprilie 2014, data
s`rb`torii Pa[telui (dup` rit vestic).
|n sezonul 2013, Biserica Evanghelic` C.A.
a deschis por]ile bisericilor fortificate din
Transilvania pentru 350 000 de vizitatori,
jum`tate dintre ei provenind din ]ar`.
Poten]ialul turistic al acestor monumente
este \ns` mult mai mare, el fiind ast`zi \nc`
aproape neexplorat. Doar 15% dintre cele
170 de biserici fortificate au fost vizitate \n
2013 [i fac parte din circuitul turistic. Cele
mai cunoscute biserici fortificate [i l`ca[e
de cult vizitate sunt Prejmer, H`rman,
Biserica Neagr` din Bra[ov, Viscri, Biserica
din Deal din Sighi[oara, Biertan, Media[,
Sebe[, Bistri]a, Cår]a, Cristian, Cisn`die [i
Cisn`dioara. Ele au oferit anul acesta un
program extrem de bogat [i diversificat de
Descoper` sufletul TransilvanieiSfår[itul sezonului turistic pentru bisericile fortificate din Romånia din cadrul programuluiBisericii Evanghelice C.A. „Descoper` sufletul Transilvaniei” va fi marcat pe 31 octombrieprin ac]iuni speciale.
evenimente culturale [i sociale – concerte
de org` [i muzic` clasic`, s`rb`tori cåm-
pene[ti, tururi ghidate – atr`gånd astfel
90% din totalul vizitatorilor bisericilor
fortificate \n anul 2013.
Sfår[itul sezonului de vizitare a bisericilor
fortificate va fi marcat pe 31 octombrie cu
dou` ac]iuni – s`rb`torirea „Zilei Reformei”
[i a spiritului toleran]ei la Cisn`dioara/Sibiu
[i la Bucure[ti, ambele ac]iuni promovånd
ini]iativa „Descoper` sufletul Transilvaniei”.
Evenimentul organizat la Biserica Evanghe-
lic` Lutheran` din Bucure[ti va fi orientat`
spre prezentarea patrimoniului cultural al
bisericilor fortificate din Transilvania de
c`tre Ambasadorul cultural al Bisericilor
fortificate, domnul Cristian }opescu.
„Descoper` sufletul Transilvaniei” este o
ini]iativ` de promovare a bisericilor fortifi-
cate din Transilvania prin încurajarea [i
sus]inerea activit`]ilor locale turistice.
Proiectul dep`[e[te limitele patrimoniului
etnic s`sesc, avånd o important` dimen-
siune european` [i fiind deschis tuturor
celor care vor s` dezvolte zona în acela[i
sens turistic – cultur`, natur`, autenticitate.
|n sezonul 2013, promovarea a avut loc
prin publicitate extins`, printr-o diversitate
mare de evenimente culturale [i sociale,
printr-o aplica]ie smartphone („Die
Siebenbürgische Kirchenburgenlandschaft”
/„Peisajul bisericilor fortificate din
Transilvania”) [i printr-un pa[aport de
vacan]` care a oferit acces u[or [i financiar
avantajos la 25 de biserici fortificate.
Promovarea bisericilor fortificate este
sus]inut` de profesiona-lizarea serviciilor
(instructajul ghizilor onorifici, regle-
mentarea accesului, cazare \n loca]ii speci-
fice) [i diversificarea ofertei turistice pe
plan local (expozi]ii, concerte, serb`ri
tradi]ionale, pelerinaje, recep]ii cu produse
tradi]ionale în cet`]i).
Dup` 1989, 95% din cei 250 000 de sa[i
transilv`neni au p`r`sit Romånia.
Patrimoniul lor – cele 170 de biserici fortifi-
cate – sunt într-un acut pericol de distruge-
re prin vandalizare sau degradare. Prin
înscrierea lor în circuitul turistic na]ional [i
interna]ional, ele pot fi p`strate [i valorifi-
cate ca amprent` cultural` a unei întregi
zone din Romånia.
10-19_interne.qxp 10/30/13 2:00 PM Page 16
ev
en
ime
nte
in
tern
e
18 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #46
EFdeN reprezint` Romånia la concursul interna]ional Solar
Decathlon Europe 2014, cea mai important` competi]ie de arhi-
tectur` solar` [i tehnologii integrate dedicat` studen]ilor. Cu o
echip` multidisciplinar`, format` din peste 50 de studen]i din vaste
domenii de studiu, EFdeN r`spunde unei provoc`ri interesante:
inova]ie \n construc]ia unei case solare eficiente energetic. F`r` a se
opri la proiectarea [i construc]ia unui prototip de locuin]` solar`
inteligent`, aceast` ini]iativ` se dore[te a fi exemplul necesar de la
care s` porneasc` schimbarea de mentalitate \n ceea ce prive[te
sustenabilitatea [i protejarea mediului \nconjur`tor.
Evenimentul de lansare oficial` a EFdeN a fost moderat de Claudiu
Butacu, Pre[edintele Asocia]iei Solar Decatlon Bucure[ti. Printre
invita]ii de onoare care au deschis sesiunea de prezentare a proiec-
EFdeN a p`[it cu dreptul!
tului, dorind s`-[i manifeste sprijinul pentru aceast` ini]iativ`, s-au
num`rat distinsul dr. ing. Tudor Prisecaru, Director al Activit`]ii de
Cercetare din cadrul Ministerului Educa]iei Na]ionale, dar [i
reprezenta]i ai universit`]ilor partenere, Universitatea Tehnic` de
Construc]ii Bucure[ti, Universitatea Politehnic` Bucure[ti [i
Universitatea de Arhitectur` [i Urbanism „Ion Mincu”. Astfel, \n sal`
au fost prezen]i Prof. Dr. Ing. Radu V`c`reanu, prorector pe cerce-
tare Universitatea Tehnic` de Construc]ii Bucure[ti, Prof. Dr. Arh.
Ana-Maria Dabija, prorector pentru coordonarea activit`]ii de cerce-
tare [tiin]ific`-dezvoltare-inovare, Universitatea de Arhitectur` [i
Urbanism „Ion Mincu” Bucure[ti, Arh. Pierre Bortnowski, Manager
de proiect PRISPA, Prof. Dr. Arh. Zina Macri, coordonator universitar
EFdeN [i Mihai Toader Pasti, Manager de proiect EFdeN.
|ntrucåt exist` un precedent \n ceea ce prive[te participarea
Romåniei \n cadrul competi]iei, Pierre Bortnowski, Project
Manager-ul PRISPA, a reamintit succesul ob]inut de Romånia la
Madrid \n 2012. Mai important, a vorbit despre experien]a compe-
ti]iei, despre aventura SDE ce a dus la cl`direa unor frumoase pri-
etenii \ntre membrii echipei, dar [i cu celelalte echipe participante.
Discu]ia a fost urmat` de discursul Managerului de Proiect al
EFdeN, Mihai Toader Pasti, care a prezentat succint ce este EFdeN,
dar [i misiunea noului proiect, [i anume proiectarea [i construc]ia
unei case solare eficient` energetic, destinat` mediului urban.
Astfel, EFdeN propune o locuin]` viabil` pentru fostele spa]ii indus-
triale, existente atåt \n Bucure[ti, cåt [i \n celelalte metropole, care
rezolv` probleme de densificare a locuirii [i mobilitate, atåt din
punct de vedere al transportului, dar [i al locuin]ei. Pornind de la
problemele Bucure[tiului, generate de situa]ii precum lipsa unei
dezvolt`ri multipolare, prototipul poate func]iona \n sensul
Proiectul EFdeN s-a lansat oficial pe data de 3 octombrie, \n cadrul unui eveniment sus]inut laBiblioteca Na]ional` a Romåniei. Cei prezen]i au avut ocazia s` afle toate detaliile despresolu]ia cu care finalista Romåniei se va prezenta \n vara anului 2014 la Versailles \n cadrulconcursului Solar Decathlon Europe.
10-19_interne.qxp 10/30/13 2:01 PM Page 18
www.oar-bucure[ti.ro I 19
revitaliz`rii urbane \n multe foste ora[e industriale din Romånia.
EFdeN propune o cas` modular` eficient` energetic, adaptabil` la
situri urbane dificile [i restrictive, orientat` c`tre utilizator, cu design
[i compartimentare flexibile. Proiectul presupune construirea \n
func]ie de natur`, fiecare aspect al casei fiind gåndit astfel \ncåt s`
fie \n concordan]` cu aceasta. Mai mult, spa]iul verde este integrat
\n locuin]` sub forma unei sere hibrid dedicate conceptului de
„urban farming”, care este \n acela[i timp un spa]iu recrea]ional,
dar [i un element central al arhitecturii [i al instala]iilor casei.
Aceast` zon`, prin integrarea sa, reprezint` inova]ia pe care o aduce
EFdeN: prima cas` eficient` energetic care \nglobeaz` un spa]iu
verde productiv.
Evenimentul a dorit s` eviden]ieze [i importan]a colaboratorilor, far`
de care construc]ia efectiv` a acestui prototip ar fi imposibil`. De
aceea, dup` prezentarea detaliat` a prototipului solar [i a solu]iilor la
care membrii echipei au ajuns, evenimentul a continuat sub forma
unor discu]ii particulare \ntre colaboratori [i reprezentan]i ai departa-
mentelor componente ale echipei. Scopul acestor discu]ii a fost
g`sirea celor mai oportune solu]ii pentru construirea casei,
\mp`rt`[irea know how-ului dinspre colaboratori c`tre studen]i [i, nu
\n ultimul rånd, realizarea unei strånse leg`turi \ntre ace[tia [i
echip`, leg`tur` ce se va men]ine de-a lungul \ntregului proiect.
EFdeN a ridicat cortina \n fa]a unui public de specialitate, a viito-
rilor colaboratori [i a multor altora care au vrut s` fie \nc` de la
\nceput al`turi de acest proiect. Dar acesta a fost doar primul pas!
Din ianuarie se va ini]ia construc]ia la prototipul de cas` solar`,
pentru ca, din aprilie, aceasta s` fie deschis` publicului din
Romånia. Desigur, punctul culminant al proiectului va fi \n vara
2014, cånd locuin]a va fi montat` \n satul solar din Versailles, de
pe domeniile cunoscutului palat.
10-19_interne.qxp 10/30/13 2:01 PM Page 19
20 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #46
ev
en
ime
nte
ex
tern
e
World Building of the Year
Auckland Art Gallery Toi o Tamaki, Noua Zeeland`Proiect: Francis-Jones Morehen Thorp [i Archimedia
Galeria de art` Toi o Tamaki din Auckland reprezint` un proiect public de anvergur` ce a presupus mai multe etape: s-au restaurat [i adaptat
cl`dirile de patrimoniu de pe sit, s-a ad`ugat un corp nou care dubleaz` spa]iul de expunere, s-au amenajat noi spa]ii tehnice la nivelul subsolu-
lui [i, nu \n ultimul rånd, s-au reamenajat spa]iile adiacente ale parcului Albert. |nf`]i[area cl`dirilor pune accentul pe transparen]`, toate spa]iile
fiind deschise, iar golurile vitrate generoase permi]ånd vederi spectaculoase asupra peisajului din parcul \nvecinat.
„Proiectul cå[tig`tor transcende categoriile festivalului. Am putea afirma c` se \nscrie atåt la categoria Nou [i Vechi ,cåt [i la proiectele civice
sau cele rezervate expunerii. Galeria din Auckland exemplific` contrastul dintre natural [i artificial [i demonstreaz` strånsa rela]ie dintre art` [i
[tiin]`. Proiectul reprezint` o realizare de excep]ie \ntr-o zon` seismic`, oferind un exemplu de pragmatism \n design [i o adaptare atent` ce nu
dep`[e[te grani]ele necesarului. Echilibrånd o serie de elemente diferite, proiectul rezultat constituie o colec]ie bogat` de idei construite.”
Paul Finch, Director WAF.
World Architecture Festival 2013
O nou` edi]ie World Architecture Festival a avut loc \n Singapore \n perioada 2-4 octombrie.Cele peste 300 de proiecte \nscrise la cele 30 de categorii ale competi]iei reflect` tema de anulacesta „Valoare [i Valori”, care face referire la rela]ia dintre valoarea financiar` a unei cl`diri [ivalorile pe care arhitec]ii le iau \n considerare atunci cånd proiecteaz`. Dup` trei zile pline deevenimente dintre cele mai diverse – conferin]e, expozi]ii, prezent`ri – s-au anun]at [i mariicå[tig`tori ai competi]iei la care au participat arhitec]i din 50 de ]`ri. www.worldarchitecturefestival.com
Foto: © John Gollings – Gollings Photography
20-28_externe.qxp 10/30/13 1:54 PM Page 20
www.oar-bucure[ti.ro I 21
Future Project of the YearNational Maritime Museum, ChinaProiect: Cox Rayner Architects
Proiectul cå[tig`tor al competi]iei pentru noul Muzeu Na]ional Maritim al Chinei, propus pentru ora[ul port Tianjin din apropierea Beijingului,
cuprinde cinci structuri de expunere ce radiaz` \n jurul unui volum central. Scopul a fost acela de a aduce to]i vizitatorii la un nivel situat dea-
supra solului, de unde s` poat` accesa unul din cele dou` etaje ale fiec`rei structuri.
Proiectul a fost selectat dintr-o list` de 12 finali[ti de c`tre un prestigios juriu interna]ioanl, alc`tuit din arhitec]i [i urbani[ti de renume.
„Proiectul se remarc` prin claritatea conceptului. Oferind un r`spuns temei [i amplasamentului, arhitectura comunic` pån` \n cele mai mici
detalii experien]a maritim`. Fluiditatea formelor [i modul \n care cl`direa, \mpreun` cu spa]iile publice adiacente reu[esc s` conecteze ora[ul
cu marea sunt tr`s`turile de excep]ie ale acestui proiect. Propunerea arhitec]ilor de la Cox Rayner Architects reune[te o vast` colec]ie de
elemente din istoria maritim` a Chinei [i ofer` vizitatorilor o serie de referin]e la alte culturi maritime, \mbog`]ind astfel experien]a general`.”
Landscape of the YearAustralian Garden, Cranbourne, AustraliaProiect: Taylor Cullity Lethlean [i Paul Thompson
Noua gr`din` botanic` din Cranbourne este amplasat` \ntr-o fost`
carier` de nisip [i invit` vizitatorii s` parcurg` o c`l`torie metaforic`
a apei prin peisajul australian, de la de[ert pån` la linia de coast`.
Acest peisaj integrat reune[te horticultura, arhitectura, ecologia [i
arta pentru a ob]ine cea mai mare gr`din` botanic` dedicat` florei
australiene. Peste 170 000 de plante din 1 700 de specii, toate
adaptate condi]iilor dificile ale sitului, sunt aranjate \ntr-un peisaj
sculptural [i artistic, dominat de diversitate [i contrast.
„Gr`dina reu[e[te s` fac` un rezumat spectaculos al diversit`]ii flo-
rei australiene. Asemenea unei gr`dini botanice, ea reprezint` o
colec]ie de elemente diferite, dar cu un set interesant de trasee
unificatoare prin peisaj. Proiectul s-a remarcat prin originalitate [i
puterea de a evoca identitatea australian` f`r` utilizarea semnelor
sau cuvintelor.”
Randare: © Michael Rayner – Cox Rayner Architects
Foto: © John Gollings
20-28_externe.qxp 10/30/13 1:54 PM Page 21
22 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #46
ev
en
ime
nte
ex
tern
e
P`månt, lemn, piatr` – cu astfel de materiale naturale au
reu[it oamenii s`-[i creeze de-a lungul timpului ad`pos-
turi [i diverse structuri arhitecturale adaptate mediului
\nconjur`tor [i condi]iilor climatice specifice locurilor \n care
au fost construite. |ntr-o lume marcat` de grave schimb`ri
climatice, \n care preocuparea pentru sustenabilitate este
tot mai intens`, recuperarea metodelor tradi]ionale de con-
struire a devenit o prioritate pentru \ntreaga breasl` a
arhitec]ilor. Expozi]ia Learning from vernacular, deschis` \n
perioada 10 august – 29 septembrie la Vitra Design
Museum este dedicat` acestui fenomen [i prezint` exem-
ple remarcabile de arhitectur` vernacular`, al`turi de crea]ii
contemporane inspirate de construc]ii tradi]ionale dintre
cele mai diverse.
Africa de Sud, Egipt, China, Malaysia [i Camerun sunt doar
cåteva dintre regiunile exemplificate de organizatori, publi-
cul avånd [ansa s` descopere arhitecturi din chirpici, struc-
turi spectaculoase din lemn, case cu cur]i interioare [i con-
Learning from Vernacular
struc]ii asemenea unor tuneluri acoperite cu stuf. |n ceea
ce prive[te proiectele contemporane, acestea se remarc`
fie prin utilizarea materialelor naturale locale, fie prin
r`spunsurile pe care le ofer` diferitelor provoc`ri sociale [i
arhitecturale.
Prin intermediul celor 40 de proiecte, ilustrate cu machete,
desene, planuri, fotografii [i filme, expozi]ia ofer` o veri-
tabil` panoram` a arhitecturii globale. Scopul este acela de
a trezi interesul publicului fa]` de surprinz`toarea diversitate
de materiale [i forme, existent` dincolo de pie]ele comer-
ciale [i, nu \n ultimul rånd, fa]` de func]iile sociale pe care
orice cl`dire ar trebui s` le \ndeplineasc`. Mai mult, vizita-
torii vor putea descoperi numeroase idei ecologice cu aju-
torul unor exemple de materiale regenerabile [i solu]ii
eficiente energetic, utilizate cu succes de secole \n toate
col]urile lumii [i uitate de societatea contemporan`
consumerist`.
www.design-museum.de
ORGANIZATORI: ÉCOLE POLYTECHNIQUE FÉDÉRALE DE LAUSANNE (EPFL), ASSOCIATION POUR UN CENTREARCHITECTURE ANTHROPOLOGIE TERRITOIRE (ACAAT) {I DOMAINE DE BOISBUCHET, CENTRE INTERNATIONAL DE RECHERCHE ET D'EDUCATION CULTURELLE ET AGRICOLE (C.I.R.E.C.A)CURATOR: PROF. DR. PIERRE FREY, PROFESOR ÎN CADRUL SCHOOL OF ARCHITECTURE, CIVIL ANDENVIRONMENTAL ENGINEERING, ÉCOLE POLYTECHNIQUE FÉDÉRALE DE LAUSANNE (EPFL)LOCA}IE: VITRA DESIGN MUSEUM, WEIL AM RHEIN
{coal` primar` \n Gando, Burkina Faso, 2001. Arhitect: Diébédo Francis Kéré, Kéré
Architecture, Germania. Foto: © ErikJan Ouwerkerk
Taberma Tata, Togo. Foto: © Deidi van Schaewe
Taberma Tata, Warengo, Togo. Machet`. Foto: © Reto Halme Locuin]` Kolawi, tip B, Sulawesi. Machet`. Foto: © Reto Halme
20-28_externe.qxp 10/30/13 1:54 PM Page 22
www.oar-bucure[ti.ro I 23
RIBA Stirling Prize 2013
Astley Castle este un conac fortificat de secol XII, ruinat \n anul 1978, \n urma unui incendiu devastator. G`sind cl`direa \ntr-o
stare avansat` de degradare [i avånd \n vedere modific`rile succesive de care s-a bucurat de-a lungul secolelor, arhitec]ii au
decis s` consolideze ruina [i s` intervin` asupra ei \ntr-un mod prin excelen]` contemporan. Rezultatul este o cas` nou` [i origi-
nal` \n care vizitatorii se bucur` de experien]e cu totul inedite.
„Astley Castle este un exemplu de excep]ie pentru modul \n care arhitectura modern` poate revitaliza un monument al trecutu-
lui. Proiectul este mai mult decåt o simpl` restaurare, arhitec]ii reu[ind \n acest caz s` foloseasc` cu mult` creativitate peste 800
de ani de istorie pentru a ob]ine o cas` cu un limbaj arhitectural extrem de contemporan.
Fiecare detaliu a fost ales cu mare aten]ie pentru a oferi vizitatorilor o experien]` senzorial` complet`. Rezultatul nu ar fi fost
posibil f`r` reu[ita colaborare dintre un client vizionar [i o echip` profesionist` de arhitec]i [i constructori.” Stephen Hodder,
pre[edinte RIBA.
Proiect: Witherford Watson Mann Architects
Loca]ie: Warwickshire, Anglia
Client: The Landmark Trust
Astley Castle, o cas` de vacan]` modern` inserat` \ntre zidurile ruinate ale unui castelmedieval, a cå[tigat mult-råvnitul RIBA Stirling Prize 2013, pentru cea mai reu[it` cl`direa anului. Organizat` de Royal Institute of British Architects, competi]ia se afl` la cea de-a18-a edi]ie [i este prima dat` cånd marele premiu revine unui proiect de conservare.www.architecture.com
Foto: © Landmark Trust
Foto: © Helene BinetFoto: © Landmark Trust
Foto: © Landmark Trust
20-28_externe.qxp 10/30/13 1:54 PM Page 23
24 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #46
ev
en
ime
nte
ex
tern
e London Design FestivalTEXT: IOANA P~UNESCU FOTO: LDF 2013 © SUSAN SMART PHOTOGRAPHY
Cumulånd peste 300 de evenimente desf`[urate pe
durata a nou` zile (14-22 septembrie) \n muzee, galerii
sau renumitele design districts londoneze (Brompton, \n
apropiere de Victoria & Albert Museum, Fitzrovia Now, \n
apropiere de Convent Garden, [i Shoreditch) [i avånd ca
statement: Design Is Everywhere, festivalul a reu[it s`
cuprind` teme extrem de variate, de la instala]ii dedicate
materialelor la design de produs [i de la grafic` la teme
conceptuale (instala]ii dedicate sunetului sau våntului).
Dintre acestea din urm`, Wind Portal (foto dreapta), realizat
de designerul libanez Najla El Zein, reprezint` un spa]iu de
tranzi]ie \ntre exterior [i interior, un moment senzorial spe-
cific, redat prin vånt, mi[care [i sunet, sub forma unei
instala]ii de opt metri \n`l]ime, compus` din 5 000 de
mori[ti de vånt din hårtie, pliate manual, fixate cu elemente
din lemn [i clipsuri printate 3d [i conectate la un sistem
computerizat complex de lumin` [i de producere a
curen]ilor de aer.
Wind Portal a fost realizat pentru Victoria & Albert Museum
[i va r`måne expus pån` pe 3 noiembrie. La capitolul home
& decoration, Decorex International (Perks Field & The
Orangery, Kensington Palace) a cumulat un num`r impre-
sionant de expozan]i (peste 300). Printre cele mai spectacu-
loase standuri, Little Greene Paint Company (foto jos), o
companie produc`toare de vopseluri eco-friendly [i tapet, a
prezentat cele 164 de nuan]e disponibile sub forma unei
instala]ii 3d.
20-28_externe.qxp 10/30/13 1:55 PM Page 24
www.oar-bucure[ti.ro I 25
Endless StairCa \n fiecare an, evenimentul a avut un proiect emblematic. Realizat \n asociere cu AHEC (American Hardwood Export
Council), conceptul, semnat Alex de Rijke (dRMM), \n colaborare, pentru execu]ie, cu Arup, a fost amplasat lång` Tate
Modern [i este compus din 20 de rampe interconectate de scar` care se \nal]` pån` la 7,7 metri de la sol, realizate din 44
de metri cubi de plop galben, una dintre cele mai rezistente esen]e lemnoase nord-americane. De Rijke consider` lemnul ca
fiind „betonul secolului XXI”, Endless Stair fiind un proiect-manifest privind tehnica folosirii acestei esen]e sub form` de
panel. Ca design, compozi]ia inspirat` din desenele lui Escher ofer` perspective spectaculoase asupra malului Tamisei.
GOD Is In The Details V&A [i Swarovski au invitat 14 designeri, printre care Faye
Toogood, Amanda Levete, Tom Dixon [i Paul Cocksedge,
s` traduc` dictonul lui Mies prin instalarea, \n dreptul unor
obiecte selectate din colec]ia muzeului, a unei lentile
Swarovski, care s` zoomeze un detaliu (ori o combina]ie
de texturi sau materiale) mai greu vizibil` ochiului liber.
Breathless|n British Galleries, instala]ia semnat` Cornelia Parker, for-
mat` din 54 de instrumente muzicale de suflat, din alam`,
aplatizate, l`cuite pe o fa]` [i m`tuite pe cealalt`, sunt sus-
pendate, de cabluri, \n golul dintre cele dou` niveluri ale
galeriei. Semnifica]ia merge mai departe de concepte cumva
evidente (lini[te/zgomot), Breathless implicånd, \n opinia
artistei, [i elemente de ordin social [i istoric (clasa de
jos/clasa de sus sau divizarea nord/sud a Imperiului britanic).
20-28_externe.qxp 10/30/13 1:55 PM Page 25
26 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #46
pu
bli
ca]i
i
Joi, 10 octombrie, la ora 16:00, \n cadrul s`lii Elvira Popesco din incinta Institutului FrancezBucure[ti (Bd. Dacia, nr. 77), Asocia]ia Rhabillage a lansat Ghidul RePAD(Reabilitare_Patrimoniu Arhitectur` Dezvoltare).
Evenimentul, la care au participat aproximativ 120 de persoane, a
\nceput cu un discurs introductiv din partea domnului Stanislas
Pierret, directorul Institutului Francez din Romånia, o prezentare a
proiectului RePAD [i o trecere \n revist` a activit`]ilor Asocia]iei
Rhabillage. A urmat proiec]ia \n premier` a celor 7 interviuri video
realizate cu Richard Harding – Founding Associate of Carbon to Zero
Consulting, Radu Ioan Tudorache – Fondator [i Administrator al
Funda]iei Cantacuzino Flore[ti, Camelia Csiki – Jurnalist TVR,
Steven Borncamp – pre[edinte al Romania Green Building Council,
Theodor Paleologu – profesor, deputat [i fost Ministru al Culturii,
Stanislas Pierret – director al Institutului Francez din Romånia [i
Loredana Brum` – pre[edinte al Asocia]iei Rhabillage, materiale ce
fac parte din Ghidul RePAD.
Avånd la baz` [apte ani de documentare urban`, de formare profe-
sional`, de experimente [i cercetare constant` prin intermediul
proiectelor Case Care Plång [i Case Care Nu mai Plång, Ghidul
Re_PAD prezint` ast`zi povestea patrimoniului, pe care \l prelu`m,
asupra c`ruia ne l`s`m amprenta [i pe care \l transmitem mai
departe.
Carte [i DVD, Ghidul RePAD este prima lucrare ce prezint` abor-
darea patrimoniului \n \ntreaga sa complexitate. Pornind de la simple
exerci]ii de observare, con]inutul lucr`rii conduce cititorul prin
Ghidul RePAD
chestiuni de ordin legislativ, economic, tehnic [i strategic, utilizånd
constant un limbaj unitar [i accesibil. Fie el specialist, investitor,
dezvoltator local sau simplu pasionat de patrimoniul arhitectural, la
finalul lecturii, cititorul va avea o imagine de ansamblu asupra a ce
implic` un demers corect de interven]ie, de ce este important` o
abordare integrat`, cum se poate realiza [i care sunt avantajele.
Formatele grafic [i tehnic completeaz` obiectivul urm`rit prin
con]inutul descriptiv, avånd la baz` dou` idei fundamentale:
1. Lucrul cu patrimoniul este \ntotdeauna o chestiune personal`, cu
o implicare afectiv` accentuat`
2. Patrimoniul arhitectural se descoper` pas cu pas, este o poveste
care intrig` [i care se dezv`luie pe parcurs
Pornind de la aceste dou` puncte, ghidul \[i g`se[te forma concret`
\ntr-un concept de tip jurnal de documentare cu noti]e \n trei limbi,
romån`, englez` [i francez` (texte complementare, nu traduceri).
Precum patrimoniul \n ansamblul s`u, lucrarea este ca o poveste pe
care o descoperi treptat.
|ncepånd cu 15 octombrie, RePAD poate fi achizi]ionat online prin
intermediul site-ului re-pad.ro.
Proiectul este realizat \n cadrul unei finan]`ri prin „Timbrul
Arhitecturii” din partea Uniunii Arhitec]ilor din Romånia [i al unei
finan]`ri pentru proiecte editoriale, 2013, sec]iunea „Publica]ii cul-
turale”, din partea AFCN. RePAD nu ar fi fost posibil f`r` sprijinul
partenerilor Ordinul Arhitec]ilor din Romånia, Ambasada Fran]ei \n
Romånia, Institutul Francez, Romania Green Building Council, Igloo
media, Arhitectura, Dincolo de Fa]ade, DISC, Easy Engineering,
C`rture[ti, Murfatlar [i Crama Atelier.
Autor: Asocia]ia Rhabillage
Coordonator proiect: arh. Loredana Brum`
Documentare: arh. Anamaria Vasile
Design grafic: arh. Alina Rizescu
Interpretare text \n limba englez`: Ioana Diaconu
Interpretare text \n limba francez`: Anna Marquer-Passicot
Fotografi: {erban Bonciocat, Loredana Brum`, Elena Tatiana Chi[,
Vlad Eftenie, Cornel Lazia
Format: 16x24x3.4 cm
ISBN 978-973-0-15400-9
20-28_externe.qxp 10/30/13 1:56 PM Page 26