Executia suprastructurilor podurilor monolite pe dale sau grinzi din beton
I.1. Esafodaje:
Esafodajele sunt constructii provizorii care sustin betonul proaspat turnat in cofraje pana la atingerea unei rezistente suficient de ridicate pentru a prelua solicitarile.
Esafodajele au o durata de serviciu de 40-60 de zile. Se calculeaza pentru a prelua solicitarile produse de:
greutatea proprie (γlemn= 6÷ 8 kN/m3 ; γmetal= 78.5 kN/m3) greutatea betonului proaspat (γbs=24 kN/m3 ; γba=25 kN/m3) incarcari tehnologice uniform distribuite (cai de circulatie + muncitori
= 2.5 kN/m2 ) vibrarea betonului (uniform distribuita: 1.2 kN/ m2 ) incarcari tehnologice concentrate, provenite din greutatea oamenilor
care transporta diverse materiale de constructie (P=1.3 kN) sau din greutatea mijloacelor de transport al betonului (P= 2.8 kN – pentru transport cu tomberonul de 0.175 m3 ; sub fiecare roata).
O problema importanta la calculul si alcatuirea esafodajelor o constituie asigurarea unor deformatii reduse si a unei bune stabilitati.
Este necesar ca esafodajele sa respecte anumite conditii :
sa prezinte scheme statice simple; sa aiba o rezistenta si o rigiditate corespunzatoare; sa se monteze rapid si usor; sa nu obtureze albia si sa asigure spatiile libere necesare sub pod.
Esafodajele sunt alcatuite, in general, din:
cofrajul (inclusiv sprijinirile necesare); traversele; elementele principale de rezistenta; infrastructurile; dispozitivele de descintrare.
Materialele utilizate pentru esafodaje sunt: lemnul si otelul.
Lemnul are ca avantaje greutatea mica si usurinta la punerea in
oprera, iar ca dezavantaj major faptul ca gradul de refolosire este mic (15÷
30 refolosiri). In prezent exista multe firme de cofraje (Ulma, Doka, Perri)
care au elemente de cofraj modulate, realizate din lemn, care au un numar
1
de refolosiri pana la 200 si care sunt folosite in combinatie cu infrastructuri
metalice si uneori cu elemente principale din otel.
Otelul are avantajul unui numar de refolosiri de 100÷300. Aceasta
posibilitate impune modularea si tipizarea dimensiunilor principale si a unor
parti de constructie (ex: consola trotuarului).
Din ce in ce mai mult pentru infrastructurile esafodajelor se utilizeaza
elemente tubulare, asamblate cu mansoane si coliere, care nu necesita o
manopera speciala si permit recuperarea totala a elementelor
esafodajului.
In Figura I.1 este prezentat esafodajul unui pod dalat realizat cu grinzi
metalice si infrastructuri din lemn.
Figura I.1 Esafodaj pentru un pod dalat
In Figura I.2 este prezentat esafodajul unui pod pe grinzi de cale ferata
realizat cu grinzi metalice de inventar injuguite si infrastructuri din lemn.
2
1.- cofraj 2. – sprijinirile cofrajului 3. – traverse
4. – grinzi metalice de inventar (h=650mm)
5. – umplutura 6. – pene din lemn de stejar 7. – baba 8. – pop
9. – beton simplu sub talpa C6/7.5 10. – tirant 11. - distantier
Figura I.2
I.2. Cofrajele esafodajelor:
Se pot realiza din panouri din lemn sau metalice. Cofrajele se verifica din
punct de vedere al rezistentei , stabilitatii si deformatiilor , ele trebuind sa
asigure :
rezistenta la actiunile la care sunt supuse;
rezistenta la montari, demontari, manipulari;
rezistenta la actiunea agentilor din atmosfera;
redarea corecta a dimensiunilor si formei elementelor din beton in
limitele abaterilor admise;
etanseitatea in timpul betonarii pentru a se evita pierderea partilor
fine si a pastei de ciment;
deformabilitate minima;
impiedicarea desfacerii elementelor componente in timpul betonarii si
a vibrarii;
3
transmiterea uniforma a vibrarii cu pierderi minime de energie in
cazul vibrarii exterioare;
siguranta din punct de vedere al respectarii NTSM si PSI;
simplitate ( executie, montare, demontare, manipulare si transport).
Toate cofrajele trebuie sa fie in concordanta cu modul de montare al
armaturii si de betonare. In cofraje trebuie sa se prevada ferestre prin care
sa fie posibila curatarea cofrajului inainte de betonare si accesul
vibratoarelor. Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie neteda si unsa
cu substante speciale pentru a usura decofrarea (tip Decofrol). Aceste
substante nu trebuie sa păteze betonul si cofrajul şi este necesar sa se
aplice usor.
Succesiunea operatiilor pentru lucrarile de cofraje este :
a) Trasarea pozitiei cofrajelor;
b) Asezarea panourilor de cofraj in pozitie;
c) Asamblarea si sustinerea provizorie a panoului de cofraj;
d) Verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
e) Legarea, sprijinirea definitivă si inchiderea cofrajelor (se folosesc
elemente speciale: tiranti, distantieri, spraituri, contravantuiri,
juguri);
f) Controlul si receptia lucrarilor de cofraje;
g) Turnarea betonului;
h) Demontarea cofrajelor (dupa intarirea betonului ).
Abaterile la confectionarea cofrajelor nu trebuie sa depaseasca tolerantele admise :
4
Ele
men
t
Dim
ensi
une
de r
efet
inta Cofraj Element dupa decofrare
Tolerante admise [mm]
Dim
ensi
une
Incl
inar
e fa
ta d
e pr
oiec
t
Dim
ensi
uni
Inclinare suprastructura fata deForma muchiei sau a suprafetei
Pozitia elementuluiVerticala Orizontala
Pozitia din proiect
1m s
au
1m2
Tot
ala
1m s
au
1m2
Tot
ala
1m s
au
1m2
Tot
ala
Pe
1m
sau
1m2
Tot
ala Axe in
plan orizon
tal
Cote de nivel
Fun
datii
Lung
ime
±15
3mm
/m
±20
3
-
5
20
5
16
4
L≤3m±10
3-9m±12
9-18m±16
10
10
Latim
e
±6
Inal
time
±10
15m
m/
m
<2m;±20 ≥2m;±30
16
-
16
Sta
lpi
Inal
time
±10≤3m;±16 3-
6m;±20>6m;±25
16 20<6m±10 ≥6m±16
Per
eti
Lung
ime
±10≤3m;±163-6m;±20>6m;±25
3
-
5
-
5
-
4L≤18m
±20 10G
rinzi
de
rula
re ±
5
Latim
e 16 - -
Inal
time
±3<10cm;±3
≥10m;±5
- - -
Grin
zi
Lung
ime
±10
2mm/m
≤3m;±163-6m;±20>6m;±25
5 10 10
Dim
ensi
une
sect
iune
±3<50cm;±5≥80cm;±8
- - -
Pla
ci
Lung
ime
(latim
e)
±10≤3m;±163-6m;±20>6m;±25
- 10 10
Gro
sim
e
±3<10cm;±3≥10cm;±5
- - -
Cofrajele din lemn se realizeaza fie din dulapi ecarisati solidarizati prin contravantuiri (Figura I.3), fie din panouri de inventar (Figura I.4).
5
Figura I.3 Panou de cofraj din dulapi de rasinoase
Acest tip de cofraj (dulgheresc) are caracter de unicat; pot fi realizate forme foarte variate, dar consuma foarte mult material lemons şi manopera.
Figura I.4. Panou de inventar cu placaj rezistent la umiditate
Panourile de inventar pot avea diverse forme si marimi in asa fel incat prin
combinarea lor sa se deserveasca cat mai multe suprafete de cofrat.
I.3. Traversele esafodajelor:
6
Sunt grinzi transversale care asigura transmiterea incarcarilor de la cofraj
la elementele principale de rezistenta (vezi figura I.1 si I.2).
La distante mai mari se dispun traverse mai lungi pe care reazema
sprijinite cofrajele si se amenajeaza podine de lucru.
Materialele din care se confectioneaza sunt lemnul ecarisat sau
semiecarisat sau otelul.
I.4 Elemente principale de rezistenta:
Acestea sustin greutatea betonului proaspat si creeaza spatiile libere
necesare sub pod pe timpul executiei. Pentru poduri cu deschiderea pana
in 10 m se pot utiliza grinzi din lemn (ursi). Pentru poduri cu deschideri mari
se utilizeaza grinzi metalice (profil I sau U). Acestea trebuie pastrate in
conditii bune, fara a fi modificate (prin taiere sau gaurire), vopsite periodic
si depozitate corespunzator, in asa fel incat sa se asigure un numar cat mai
mare de utilizari (peste 300).
Daca este necesar pastrarea unui spatiu mare de trecere sub pod (ex :
gabarit de navigatie) se pot utiliza ca elemente principale de rezistenta ale
esafodajului grinzi cu zabrele metalice sau un esafodaj metalic montat prin
lansare (figura I.5).
Esafodajul montat prin lansare (impingere sau tragere longitudinal podului )
reazema pe infrastructurile definitive dintr-o deschidere, deplasandu-se pe
masura ce se termina executia traveei respective. Esafodajul de acest tip
este realizat dintr-o grinda metalica principala (casetata sau grinda cu
zabrele) si o platforma de lucru pe care se realizeaza practic suprastructura
podului din beton. Aceasta poate fi asezata deasupra grinzii principale sau
poate fi suspendata de aceasta.
7
Figura I.5
Acest tip de esafodaj poate fi utilizat, de asemenea, pentru montarea
tronsoanelor prefabricate ale suprastructurii (beton precomprimat cu
armatură postintinsa).
I.5. Infrastructurile esafodajelor:
Daca deschiderea podului este mica esafodajele se realizeaza cu o singura
deschidere. Rezemarea acestora la capete se poate face:
Pe fundatiile definitive , prin intermediul unor popi ( figura I.6a );
Pe elevatiile infrastructurilor , grinzile esafodajului introducandu-se in
locase speciale ( figura I.6b ).
Figura I.6a Figura I.6b
8
Daca dechiderea podului este mai mare se vor folosi esafodaje cu mai
multe deschideri. Acestea vor fi sprijinite si pe infrastructuri provizorii
intermediare, realizate din elemente de inventar (figura I.7).
Aceste infrastructuri provizorii intermediare trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii :
Sa fie stabile;
Sa aiba o rigiditate transversala corespunzatoare;
Sa aiba tasari reduse.
In eventualitatea ca aceste rezemari intermediare sunt executate intr-un
curs de apa navigabil sau cu flotanti , ele trebuie protejate cu elemente de
ghidare independente de esafodaj si de rezemari.
I.6. Montarea armaturilor:
Armaturile se monteaza in grinzi, antretoaze si placi si trebuie sa se faca
intr-o succesiune posibila si rationala :
1. se monteaza etrierii si armaturile longitudinale de pe primul rand;
2. se executa inadirea (prin petrecere sau sudare) a acestora;
3. se aseaza armaturile longitudinale de pe celelate randuri;
9
4. se aseaza si se repartizeaza definitiv etrierii, legandu-se de barele
longitudinale prin legaturi de sarma neagra (STAS 889 – 80). Se vor
utiliza doua fire de sarma de 1÷1.5 mm diametru.
Legarea armaturilor :
La stalpi si grinzi se vor lega toate incrucisarile barelor
armaturilor longitudinale in colturile etrierilor sau cu carligele
agrafelor. Restul incrucisarilor acestor bare cu portiunile drepte
ale etrierilor pot fi legate in sah (cel putin din 2 in 2 ).
Barele inclinate din grinzi vor fi legate obligatoriu de primii
etrieri cu care se incruciseaza.
Etrierii si agrafele montate inclinat fata de armaturile
longitudinale se leaga de toate barele cu care se incruciseaza.
Fretele se vor lega de toate barele longitudinale cu care se
incruciseaza.
La placi se vor lega obligatoriu doua randuri de incrucisari
marginale pe tot conturul acestora. Restul incrucisarilor vor fi
legate in sah (din 2 in 2 in ambele sensuri ).
Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri
care sa asigure mentinerea acestora in timpul turnarii betonului.
Pentru armaturile de pe randul inferior se folosesc distantieri (“purici”).
Acestia se realizeaza din mortar de ciment in forma de prisme sau cilindri,
având inaltimea egala cu grosimea stratului de acoperire cu beton si care
au sarme ancorate in ele, pentru a se lega de armature, sau din materiale
plastice.
Este interzisa folosirea ca distantieri a cupoanelor din otel beton, cu
exceptia cazului cand sunt asezati intre randurile de armatura.
Se vor prevedea:
Cel putin patru distantieri / m2 de placa ;
10
Cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda, pentru <12
mm ;
Cel putin un distantier intre randurile de armatura la fiecare 2 m liniari
de grinda in zona de armatura cu doua sau mai multe randuri.
Pentru mentinerea in pozitie a armaturilor de la partea superioara a
grinzilor se folosesc etrieri si cadre sudate din loc in loc, realizati din bare
cu diametru mare.
In cazul placilor armaturile de la partea superioara sunt mentinute in pozitie
cu ajutorul “caprelor” din otel beton cu min 14 mm, dispuse intre ele la
distanta de maxim 1 m (cel putin 1 capra / m) in camp , respectiv 50 cm
(cel putin 4 buc / m2) in zonele de consola (figura I.8). Coborarea pozitiei
armaturilor care preiau momentul negativ din placi (intinderea la partea
superioara a placilor) se poate produce datorita greutatii proprii, precum si
din cauza apasarii produsa de cei care o monteaza sau toarna betonul.
Acest proces de coborare are ca efect obtinerea unui moment capabil (MRd)
mult mai mic decat cel proiectat.
Figura I.8
Praznurile si piesele metalice inglobate in beton sau la suprafata
elementelor din beton vor fi fixate prin puncte de sudura sau prin legarea
cu sarma de armaturi sau fixate de cofraj sau tipar, in asa fel incat sa de
asigure mentinerea pozitiei lor in timpul turnarii betonului.
11
Se recomanda ca, atunci cand se dispune de mijloace de ridicare si
montaj, carcasele de armatură sa se monteze alaturat, accelerandu-se
astfel ritmul de executie.
La montarea armaturilor se vor adopta masuri pentru asigurarea unei bune
desfasurari a procesului de turnare si compactare a betonului prin:
Creearea la intervale de maxim 3 m a unor spatii libere intre
armaturile de la partea superioara, care sa permita patrunderea
libera a betonului sau a furtunelor prin care se descarca betonul;
Crearea spatiilor necesare patrunderii vibratoarelor (cel putin de 2.5
ori diametrul vibratorului), la interval de maxim 5 ori grosimea
elementului. Diametrul vibratoarelor uzuale este de 38 mm si 58 mm.
In acest scop se poate monta sau incheia partial armaturile superioare,
urmand a le completa inainte de ultima etapa de betonare.
Abaterile la fasonare sau la montare pentru armaturile nepretensionate ale elementelor din beton
sunt urmatoarele:
Ele
men
t
Abateri
Dist.intre
axele
barelor
Grosime
strat
acoperire
Lungime petrecere la
inadire prin sudare
Pozitie
innadire<1m 1..10m >10m
Fundatii ±10 ±10
±5 ±20 ±30 ±3d 50
Pereti ±5 ±3
Stalpi
Grinzi±3 ±3
Placi ±5 ±2
Intre
etrieri si la
pasul
fretelor
±10
Innadirea armaturilor:
In cazul cand este nevoie de armaturi cu lungimi mai mari decat se
dispune, este necesara innadirea barelor de armature.
12
Acest lucru se face :
Prin suprapunere (petrecere) fara sudare , numai in zonele de beton
comprimate.
Prin sudare , la bare cu ≥ 10 mm, la temperaturi ≥ 5°C. Sudura se
poate face electric, prin presiune cap la cap sau prin sudare cu arc
electric prin topire cu eclise.
Prin elemente de conexiune cu filet, omologate.
Prin elemente de conexiune mecanice, omologate.
Barele intinse vor fi innadite in zonele cu solicitari reduse.
Inainte de turnare armaturile se curată cu perii de sarma de murdarie si de
rugina neaderenta.
I.7.Procesul de betonare:
Betonul va fi pus in opera la un interval cat mai scurt de la aducerea lui la
locul de turnare.
Nu este admisa depasirea duratei maxime de transport si modificarea
consistentei betonului.
Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare:
Temperatura amestecului
de beton [°C]
Durata maxima de transport [minute]
Cimenturi de clasa 32,5 Cimenturi de clasa ≥42,5
10°C≤ t ≤30°C 50 35
t <10°C 70 50
Inainte de turnarea betonului, se va verifica functionarea corecta a utilajelor
pentru transportul local si compactarea betonului.
Reguli generale de betonare :
Cofrajele vor fi curatate de moloz, impuritati si murdarie (cu matura
sau aer comprimat);
Cofrajele din lemn, betonul vechi si zidaria, care vor veni in contact
cu betonul proaspat, vor fi spalate cu apa cu 2-3 ore inainte si imediat
13
inainte de turnarea betonului, inlaturandu-se apa ramasa in
denivelari;
Descarcarea betonului din mijloacele de transport se va face in:
bene, pompe, benzi, transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare;
Inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de :
3.00 m, in cazul elementelor cu lătime de cel mult 1.00 m;
1.50 m, in cazul elementelor cu latime ≥ 1.00 m, inclusiv placi,
fundatii etc.
Betonarea elementelor cofrate pe inaltimi > 3.00 m se va face prin
ferestre laterale (figura I.10) sau prin intermediul unui furtun sau tub,
alcatuit din tronsoane de forma tronconica, avand capatul inferior
situate la max 1.50 m de zona in care se betoneaza;
Betonul se va raspandi uniform in lungul elementului, in straturi
orizontale de max 50 cm, urmatorul strat fiind turnat inainte de
inceperea prizei pentru cel turnat anterior;
Se va urmari inglobarea completa in beton a armaturii, respectandu-
se grosimea stratului de acoperire;
Nu se vor ciocani sau scutura armatura in timpul betonarii;
Circulatia muncitorilor si utilajelor de transport se va face, in timpul
betonarii, pe podine astfel rezemate incat sa nu modifice pozitia
armaturii;
Este interzisa circulatia pe armatura sau pe betonul proaspat turnat;
Betonarea se va face continuu, pana la rosturile de lucru prevazute;
Durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu
este nevoie sa se ia nici o masura speciala la reluarea betonarii,
trebuie sa fie mai mica decat timpul de incepere a prizei betonului (2
ore de la prepararea betonului cu cimenturi cu adaosuri; 1.5 ore in
cazul cimenturilor fara adaos).
14
Daca s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, suprafetele
rosturilor vor fi pregatite special, inainte de reluarea turnarii;
Nu se vor incarca suprafetele betonate (podine de circulatie, schele,
cofraje, armatura pentru continuizarea constructiei) decat dupa
24÷48 ore.
Compactarea betonului:
Betonul trebuie compactat in asa fel incat sa contina o cantitate minima de
aer oclus.
Compactarea betonului se poate face:
a) Manual cu maiul, vergele sau sipci si/sau prin ciocanirea cofrajelor.
Acest tip de compactare este permis daca:
nu se poate introduce vibratorul in beton din cauza
dimensiunilor sectiunii sau densitatii armaturilor, iar vibrarea
externa nu este eficienta;
vibratoarele nu mai functioneaza, betonarea realizandu-se
pana la primul rost de turnare posibil;
se prevede prin reglementari (in cazul unor betoane fluide sau
monogranulare).
b) Mecanic :
b.1 – vibrare interna cu pervibratoare;
b.2 – vibrare externa cu vibratoare de cofraj;
b.3 – vibrare de suprafata cu vibratoare placa sau rigle vibratoare.
Durata de vibrare optima este intre 5 si 30 secunde, in functie de tasarea
betonului si de tipul de vibrator.
Vibrarea se termina cand:
- betonul nu se mai taseaza;
- suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;
- nu mai apar bule de aer la suprafata betonului.
15
Distanta maxima intre doua puncte successive de introducere a
pervibratorului este de 1.00 m.
Vibrarea externa este indicată pentru elementele prefabricate iar in cazul
elementelor de beton turnate monolit cu dimensiuni reduse si armaturi dese
sau cand nu se pot folosi pervibratoare.
Betoanele compactate extern trebuie sa aiba tasare minima 50 mm.
Vibrarea de suprafata se utilizeaza la compactarea placilor cu grosimea de
maxim 200 mm si pentru betoane cu tasare de minim 20 mm. Durata
vibrarii este de 30÷60 secunde.
Pentru obtinerea unui strat final cu inaltimea h se va turna inainte de
compactare, un strat de beton de (1.10 ÷ 1.35)h.
Durata optima de vibrare si inaltimea finala “h” a elementului finit vor fi
stabilite pe baza determinarilor de proba efectuate la lucrare, la prima sarja
de beton compactat.
Placile compactante vor avea pozitii succesive alese astfel incat sa asigure
o suprapunere de cel putin 50 mm fata de precedenta.
Etape de turnare a betonului in suprastructura:
Betonarea suprastructurii dalate sau pe grinzi se face:
a) in straturi orizontale pe toata lungimea suprastructurii, daca se poate
asigura o viteza de betonare suficienta ca sa acopere stratul
precedent inainte de inceperea prizei betonului (Figura I.9).
Figura I.9
16
b) in straturi inclinate , daca nu se poate asigura viteza de betonare
(figura I.10).
Figura I.10
Betonarea se face pe intreaga sectiune transversala a suprastructurii.
c) in etape , daca grinzile sunt inalte (figura I.11).
In prima etapa se betoneaza grinzile si antretoazele iar ulterior se
monteaza armatura si se betoneaza placile si consolele de trotuar. Rostul
de lucru se va trata corespunzator. Betonarea se va face prin ferestrele din
cofraj.
Figura I.11
La podurile cu o singura deschidere si la care si esafodajul are o singura
deschidere, betonarea se va face simetric de la mijlocul deschiderii spre
reazeme.
In figura I.12 se prezinta ordinea de betonare a suprastructurii unui pod pe
grinzi continui, cu infrastructuri provizorii pentru esafodaje. In aceasta
17
situatie exista incompatibilitati intre deformatiile esafodajului, calculat si
gandit ca structura simplu rezemata si deformatiile structurii continui a
podului. Din aceasta cauza, ultimele zone betonate vor fi pe reazemele
definitive, asa numitele “pene de inchidere”, pentru ca betonul din aceste
zone sa nu sufere deformatii si eforturi ulterioare, din turnarea betonului.
Forma acestor pene de inchidere trebuie sa fie trapezoidala, laturile
inclinate fiind paralele cu directia eforturilor unitare principale de intindere
σc1 (figura I.13).
Figura I.12
Figura I.13
I.8. Decofrarea si descintrarea suprastructurilor:
18
Suprastructurile podurilor din beton armat trebuie sa ramana pe esafodaje
o durata de timp suficienta ca betonul sa ajunga la rezistenta prevazuta in
proiect.
Concomitent cu procesul de betonare se vor lua probe de beton (epruvete,
grinzi de proba) pe care se va stabili rezistenta betonului.
Se recomanda urmatoarele valori ale rezistentei la care se poate decofra:
partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins
o rezistenta de 2.5 MPa, pentru ca fetele si muchiile elementelor sa
nu fie deteriorate;
fetele inferioare ale placii si grinzii vor fi decofrate, cu mentinerea sau
remontarea unor popi de siguranta atunci cand betonul a atins
urmatoarele rezistente fata de clasa prevazuta in proiect :
70% , pentru elemente cu deschidere < 6.00 m;
85% , pentru elemente cu deschidere ≥ 6.00 m.
Popii de siguranta vor fi indepartati cand rezistenta betonului a atins
urmatoarele rezistente fata de clasa prevazuta in proiect :
95% , pentru elemente cu deschidere < 6.00 m;
112% , pentru elemente cu deschidere intre 6.00 si 12.00 m;
115% , pentru elmente cu deschidere > 12.00 m.
In tabelul urmator se dau termenele de decofrare, orientative, pentru fetele
laterale, in functie de temperatura mediului si viteza de dezvoltare a rezistentei betonului:
Viteza de dezvoltare
a rezistenteiTermenul de decofrare in zile, pt temperatura in °C
+5°C +10°C +15°C
Lenta 2 1.5 1
Medie 2 1 1
Termenele minime pentru decofrarea fetelor interioare cu pastrarea popilor
de siguranta vor fi:
Conditii tehnologice Termenul, in zile, de la turnare
19
Viteza de dezvoltare a rezistentei Lenta Medie
Temperatura °C +5 +10 +15 +5 +10 +15
Grinzi cu L<6.00m 6 5 4 5 5 3
Grinzi cu L≥6.00m 10 8 6 6 5 4
Termenele minime pentru indepartarea popilor de siguranta se recomanda sa fie
:
Conditii tehnologice Termenul, in zile, de la turnare
Viteza de dezvoltare a rezistentei Lenta Medie
Temperatura °C +5 +10 +15 +5 +10 +15
Grinzi cu L<6.00m 18 14 9 10 8 5
Grinzi cu L=6.00÷12.00m 21 18 12 14 11 7
Grinzi cu L>12.00m 36 28 18 28 21 14
Observatie : Termenele prevazute sunt orientative. Este obligatoriu sa se
respecte prevederile referitoare la rezistente.
Daca in timpul intaririi betonului, temperatura scade sub +5°, se recomanda
ca durata minima de decofrare sa se prelungeasca cu perioada cat
temperatura a fost < +5°C.
Descintrarea este operatiunea de decofrare prin care se realizeaza intrarea
in lucru, treptat, a structurii de rezistenta din beton armat sau
precomprimat, permitand demontarea elementelor componente ale
esafodajului de sus in jos, in ordinea inversa montarii.
Operatiunea de descintrare se face lent, fara socuri, simetric, pana in
momentul desprinderii constructiei de cofraj. De obicei, podurile pe dale,
grinzi si cadre se descintreaza de la mijloc catre extremitati, cu exceptia
grinzilor cu console, la care se descintreaza intai consolele si apoi
deschiderile. Acest lucru contribuie la reducerea momentelor incovoietoare
din camp si a sagetilor.
Descintrarea se realizeaza prin intermediul dispozitivelor de descintrare:
20
a) pene simple (figura I.14) se confectioneaza din doua bucati de lemn
de esenta tare (stejar, carpen etc.) prelucrate cu pante de 1:6÷1:10.
In timpul executiei, penele sunt fixate in pozitie prin: sipci din lemn si
cuie, batute in locul unde pana are tendinta sa alunece sau scoabe
care fixeaza cele doua bucati din lemn una de alta.
Penele simple se utilizeaza pentru descintrarea podurilor cu
deschideri pana la 20.00 m, fiindca nu pot asigura o coborare
simetrica si suficient de lenta.
Figura I.14 – Pene simple
Figura I.15 – Pene din 3 sau 4 elemente
b) pene din 3 sau 4 elemente, cu buloane (figura I.15) , care asigura o
coborare mai lenta si simetrica prin desurubarea controlata a
buloanelor.
21
c) Talpi Zuffer , realizate din elemente din lemn de esenta tare, de foarte
buna calitate. Acestea au o scobitura pe fata inferioara (figura I.16), a
carei inaltime trebuie să fie cel putin egala cu inaltimea cu care
trebuie coborat esafodajul. Talpa Zuffer sprijina initial pe cele doua
“picioare”. Descintrarea se realizeaza prin taierea simetrica a
lemnului, dupa planurile a-a si b-b. Astfel, se reduc sectiunile de
rezemare, cresc eforturile unitare normale, lemnul se striveste si
talpa coboara.
Figura I.16
d) dispozitivele de descintrare cu nisip (figura I.17) sunt formate dintr-un
cilindru metalic inchis la partea inferioara, care se fixeaza pe
elementul pe care reazema si un piston din beton armat sau lemn de
esenta tare, captusit cu tabla si avand la partea superioara un capac
metalic pe care reazema elementele esafodajului.
La partea inferioara a cilindrului exista 2÷4 orificii cu diametrul de
30÷40 mm, pentru evacuarea nisipului. Pistonul are diametrul cu 2-3
mm mai mic decat al cilindrului.
Nisipul cu care se umple cilindrul trebuie sa privina din roci foarte
dure si sa poata prelua presiuni de pana la 10 MPa. Granulatia
nisipului va fi 1-3 mm.
Sectiunea cilindrului va fi dimensionata pentru o presiune efectiva pe
nisip de maxim 5 MPa.
22
Pentru a asigura functionarea buna a dispozitivelor de descintrare,
inainte de introducerea in cilindru, nisipul va fi foarte bine uscat iar in
timpul executiei se vor lua masuri impotriva patrunderii apei in
interiorul cilindrului.
Orificiile de la partea inferioara sunt obturate cu suruburi, prevazute
cu sigurante pentru a nu permite golirea accidentala a dispozitivelor
de descintrare si o coborare neprevazuta a esafodajului.
Descintrarea se face lent si controlat prin evacuarea nisipului si
masurarea volumului acestuia.
Figura I.17
Aceste dispozitive sunt des folosite pentru operatiunea de descintrare
, datorita functionarii simple si sigure.
e) vinciurile mecanice (figura I.18) sunt dispozitive de descintrare
simple, usor de realizat si durabile, putandu-se folosi de mai multe
ori. Asigura o descintrare fara socuri, controlabila si cu o functionare
silentioasa. Functioneaza prin infiletarea sau desfiletarea surubului 1
in piulita 2, asigurandu-se coborarea sau ridicarea esafodajului.
23
Figura I.18 – Vinciuri metalice
I.9. Tratarea si protectia betonului dupa turnare:
Pentru a obtine anumite proprietati ale betonului, zona suprafetei trebuie
tratata si protejata o anumita perioada de timp. Acest lucru trebuie facut cat
mai curand posibil dupa compactare.
Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva uscarii premature
datorita soarelui si vantului .
Protectia betonului este o masura de prevenire a efectelor:
scurgerilor pastei de ciment datorita ploilor sau apelor curgatoare;
diferentelor mari de temperatură in interiorul betonului;
temperaturii scazute sau, eventual, a inghetului;
socurilor sau vibratiilor care ar putea provoca o scadere a aderentei
intre beton si armatură (dupa ce betonul se intareste).
Mijloacele de tratare si/sau protectie cele mai utilizate sunt :
mentinerea in cofraje;
acoperirea cu materiale de protectie, mentinute in stare umeda;
stropirea periodica cu apa;
aplicarea de pelicule de protectie.
24
Acoperirea cu materiale de protectie trebuie să fie facuta imediat ce
betonul este suficient de intarit ca materialul de protectie sa nu adere la
suprafata.
Durata tratarii (protectiei)
1. Sensibilitatea betonului la tratare , in functie de compozitie (raportul
apa/ciment, tipul si clasa cimentului, tipul si cantitatea de aditivi).
Betonul cu un raport apa/ciment mic (continut redus de apa) si/sau
care are in compozitie cimenturi cu intarire rapida (R) obtine un
anumit nivel de impermeabilitate mai repede decat un beton care are
raportul A/C mare si/sau cimenturi cu o durata mai mica de tratare.
2. Conditiile atmosferice in timpul si dupa turnare:
In general, cu cat temperatura exterioara este mai mica, cu atat
durata tratarii betonului este mai mica, cu conditia sa nu se
inregistreze temperaturi sub +5°C.
De asemenea, durata de tratare / protectie depinde si de umiditate
precum si de viteza vantului. Cu cat umiditatea mediului inconjurator
este mai mare si viteza vantului mai mica, cu atat durata de tratare va
fi mai mica.
3. Temperatura betonului :
Temperatura betonului dupa turnare depinde temperaturas mediului
ambient, tipul si clasa cimentului, dimensiunile elementului structural
si de proprietatile izolante ale cofrajului.
4. Conditiile de expunere ale structurii :
Cu cat conditiile de expunere sunt mai severe, cu atat durata de
tratare va fi mai lunga.
In functie de raportul A/C si de clasa de rezistenta a cimentului,
viteza de dezvoltare a rezistentei betonului poate fi rapida, medie sau
lenta.
Viteza de dezvoltare a Raportul A/C Clasa de rezistenta a
25
rezistentei betonului cimenturilor
Rapida <0.5 42.5R - 52.5R
Medie0.5÷0.6 42.5R
<0.5 32.5R – 42.5R
Lenta Toate celelalte situatii
Durata ( orientativa ) a tratarii/protectiei betonului [zile]:
Dezvoltarea rezistentei betonului Rapida Medie Lenta
Temperatura betonului in timpul tratarii [°C] 5 10 15 5 10 15 5 10 15
Conditii de mediu in timpul tratarii
Elemente expuse indirect razelor solare ,
umiditate≤80%2 2 1 3 3 2 4 4 2
Elemente expuse direct razelor solare si
vantului cu viteza medie, umiditate ≥50%4 3 2 6 4 3 8 5 4
Elemente expuse razelor solare intense si
vantului cu viteza mare sau umiditate≤50%4 3 2 8 6 5 10 8 5
Recomandarile din tabelul de mai sus se refera la durata de tratare a
betonului pentru cimenturi de tip CEM I (Portland).
La temperaturi ale betonului de 30°C, durata de tratare poate fi injumatatita
fata de 20°C (izolarea termica prin cofraje poate duce la scaderea duratei
de tratare).
Pentru betoane cu cimenturi care contin si altceva decat clincher (de tip
CEM II, III, IV) sau cu adaosuri se recomanda ca durata de tratare sa
creasca cu aproximativ doua zile fata de valorile din table, acestea fiind mai
sensibile decat betoanele preparate cu ciment Portland.
Daca betonul este supus uzurii intense sau conditiilor severe de expunere ,
timpul de tratare va creste cu 3-5 zile.
Daca nu exista date referitoare la compozitia betonului si conditiile de
expunere, se va asigura umiditatea timp de minim 7 zile de la turnare,
26
pentru a asigura intarirea betonului in conditii bune si a reduce deformatiile
si fisurile din contractie.
Protejarea betonului se va face cu: prelate, strat de nisip, rogojini etc.,
mentinute permanent in stare umeda.
Stropirea cu apa va incepe la 2÷12 ore de la turnare, dar imediat ce
betonul s-a intarit suficient ca sa nu fie spalata pasta de ciment. Se va
repeta stropirea cu apa la intervale de 2÷6 ore, in asa fel incat tot timpul
suprafata sa fie umeda. Pentru stropire se va folosi apa cu aceleasi
proprietati cu apa de amestec.
Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat turnat se vor proteja cu folii
de polietilena sau prelate atata timp cat este posibila spalarea pastei de
ciment.
Daca elementul de beton urmeaza sa intre in contact cu apa curgatoare ,
va fi protejat cel putin 7 zile (deviere provizorie a apei sau sisteme etanse
de protectie – palplanse sau batardouri).
La temperaturi <5°C, nu se va stropi suprafata betonului, ci se va proteja
cu prelate, nisip, rogojini sau pelicule de protectie, cel putin pana se obtine
o rezistenta a betonului de 5 MPa.
27