Coordonator: Gabriela Nausica Noveanu
Sursa: TIMSS 2007. Copyright © 2009 International Association for the Evaluation of Educational Achievement (IEA). Publicat de: TIMSS & PIRLS International Study Center, Lynch School of Education, Boston College, USA.
Culegere de instrumente de teste TIMSS / Noveanu Gabriela (coord.). -
3 vol.ISBN 978-973-30-3584-8Vol. 2. – ISBN 978-973-30-3586-2
I. Noveanu, Gabriela (coord.)
371.26:51:373.3
Tel./fax: 021.312.28.85 e-mail: [email protected] www.edituradp.ro
OPIS CULEGERE DE INSTRUMENTE DE TESTE TIMSS, CLASA A VIII-A
VOLUMUL II
1. Caietul B1 …………………………TIMSS 2007 Caietul B1, clasa a VIII-a
2. Caietul B2 …………………………TIMSS 2007 Caietul B2, clasa a VIII-a
3. Caietul B3 …………………………TIMSS 2007 Caietul B3, clasa a VIII-a
4. Caietul B4 …………………………TIMSS 2007 Caietul B4, clasa a VIII-a
Nr. plan: 5324/2013
INTRODUCERE
TIMSS1 2007–
-plan in – 2007, sub auspiciile IEA2
–
Studiul TIMSS IEA– Asocia ia Interna colar,
dintr-
intre sistemele de educa
-o
- poate reduce aceste
, comparând practicile
În cadrul acestei culegeri, am inclus caietele de test cu caracter public, în scopul fu evaluativ sau în scop de antrenament în ceea ce prive te itemii i condi recunoscute la nivel interna ional.Respectarea condi , descrise în sec iunilor,
i obi nuin a de a verifica eficien .
1 Trends in International Mathematics and Science Study 2 IEA - International Association for the Evaluation of Educational A
5Institutul de Ştiinţe ale EducaţieiStr. Ştirbei Vodă nr. 37
Bucureşti
International Association for the Evaluation
of Educational Achievement
© Copyright IEA, 2007
Etichetă de identifi care
ID elev:
Nume elev:
B1Clasa a VIII-a - CAIETUL
G8_Caietul_B1 Pagina 2
Treci te rog, pe pagina următoare
G8_Caietul_B1 Pagina 3
Instrucþiuni generale
Câte minute sunt într-o oră?
a 12
b 24
c 60
d 120
În acest test, vei răspunde la întrebări de matematică şi ştiinţe. Vei găsi unele întrebări uşoare iar altele difi cile. Încearcă să răspunzi la toate întrebările, atât la cele difi cile cât şi la cele uşoare.
Pentru unele întrebări alegi răspunsul pe care îl crezi corect şi umpli cercul din dreptul lui. Exemplul 1 ilustrează acest tip de întrebare cu cercul din dreptul răspunsului corect, umplut.
Cercul cu litera ”C” a fost umplut deoarece, într-o oră sunt 60 de minute. Dacă nu eşti sigur asupra răspunsului la o întrebare, umple cercul din dreptul răspunsului pe care-l crezi cel mai bun şi treci la întrebarea următoare.
Dacă te decizi să schimbi un răspuns la o întrebare, pune un ”X” peste prima ta alegere şi apoi umple cercul din dreptul noii tale alegeri. Exemplul 2 îţi arată cum faci aceasta.
Exem
plu
l 1
Câte minute sunt într-o oră?
a 12
b 24
c 60
d 120
Exem
plu
l 2
G8_Caietul_B1 Pagina 4
Instrucþiuni generale (Continuare)
La unele întrebări trebuie să scrii răspunsul în spaţiul de sub întrebare. Poţi folosi cuvinte,
desene şi numere în răspunsurile tale la aceste întrebări. Exemplul 3 ilustrează o întrebare de
acest fel.
Uneori, pentru a obţine punctajul maxim trebuie să explici răspunsurile la întrebările de ştiinţe
sau să arăţi cum ai lucrat la întrebările de matematică. Răspunsul şi calculele să fi e cât mai
clare cu putinţă, iar răspunsurile pentru întrebările de matematică să fi e în forma cea mai
simplă.
Pentru problemele din test care implică bani, imaginează-ţi că eşti într-o ţară în care ”zed” este
unitatea monetară, cum ar fi ”leu” în ţara noastră.
Când ţi se cere să scrii un răspuns, asigură-te că scrisul tău de mână este clar. Gândeşte-te cu
atenţie la fi ecare întrebare şi răspunde cât mai complet posibil. Dacă nu eşti sigur de răspuns,
dă răspunsul pe care-l crezi cel mai bun şi treci la întrebarea următoare.
Vei avea 45 de minute la dispoziţie pentru a lucra la prima parte a caietului, după care va urma
o scurtă pauză. Apoi vei lucra încă 45 de minute pentru a răspunde la întrebările din partea a
doua a caietului.
La toate întrebările se poate răspunde fără a folosi un calculator, dar dacă ai unul disponibil, îl
poţi folosi pentru partea a II-a a testului. Nu poţi folosi un calculator la partea I a testului.
Exem
plu
l 3
Notează un lucru pe care inima îl face pentru a ajuta alte părţi ale corpului.
Pompează sânge tuturor părţilor corpului.
G8_Caietul_B1 Pagina 5
Instrucþiuni pentru Partea I
Citeşte fi ecare întrebare cu atenţie şi răspunde cât de bine poţi. Dacă nu eşti sigur de
răspunsul la o întrebare, alege sau scrie răspunsul pe care-l crezi cel mai bun şi treci
la întrebarea următoare.
Ai 45 de minute pentru a lucra la această parte a testului.
Nu începe să lucrezi până când nu ţi se spune să faci acest lucru.
G8_Caietul_B1 Pagina 6
M022043
a b
c d
e
1
M05_01
Care cerc are aproximativ aceeaşi fracţie de arie umbrită ca şi
dreptunghiul de mai sus?
G8_Caietul_B1 Pagina 7
M022049
Acest obiect va fi rotit într-o altă poziţie.
Care dintre acestea ar putea fi obiectul după rotire?
a b
c d
M022046
Un grădinar amestecă 4,45 kilograme sămânţă de iarbă cu 2,735 kilograme
sămânţă de trifoi pentru a face un amestec pentru însămânţarea unei pajişti. Câte
kilograme de amestec pentru pajişte are el acum?
Răspuns: _______________
3
2
M05_03
M05_02
G8_Caietul_B1 Pagina 8
M022055
Care este perimetrul unui pătrat a cărui arie este de 100 metri pătraţi?
Răspuns: _______________
M022050
3
x> 8 este echivalent cu
a x < 5
b x < 24
c x > 3
8
d x > 5
e x > 24
5
4
M05_05
M05_04
G8_Caietul_B1 Pagina 9
M022257
Un vas conţine 36 de mărgele colorate, toate de aceeaşi mărime: câteva albastre,
câteva verzi, câteva roşii şi restul galbene. O mărgea este extrasă din vas fără a fi
văzută. Probabilitatea ca ea să fi e albastră este 9
4. Câte mărgele albastre sunt în
vas?
a 4
b 8
c 16
d 18
e 20
M022057
a 200
b 300
c 1200
d 1600
e 1700
7
6
M05_06
M05_07
Într-un an, o companie a raportat vânzarea a 1426 tone de îngrăşământ. Anul următor compania a vândut cu 15 procente mai puţin îngrăşământ. Care este cea mai bună aproximare a numărului de tone de îngrăşământ vândut în al doilea an?
G8_Caietul_B1 Pagina 10
M022062
Triunghiurile indicate sunt congruente. Măsurile unora dintre laturi şi unghiuri
sunt date. Care este valoarea lui x?
a 49
b 50
c 60
d 70
e 81
6 cm
6 cm
81°
81°
49°
x°8
M05_08
G8_Caietul_B1 Pagina 11
M022066
a
b
c
d
9
M05_09
G8_Caietul_B1 Pagina 12
M022232
Carmen a întocmit un tabel pentru a urmări cât timp durează ca apa dintr-un
pahar să se răcească de la 95°C la 70°C. Ea a măsurat timpul necesar răcirii apei
la intervale de 5°C.
Interval
de citire
Timpul
de răcire
95°C – 90°C 2 minute 10 secunde
90°C – 85°C 3 minute 19 secunde
85°C – 80°C 4 minute 48 secunde
80°C – 75°C 6 minute 55 secunde
75°C – 70°C 9 minute 43 secunde
Explică:
10
M05_10
Rotunjeşte la minute timpul total pentru răcirea apei din pahar de la 95°C la
70°C şi explică cum ai făcut această rotunjire.
Valoarea rotunjită: _______________
G8_Caietul_B1 Pagina 13
M022234
B. Care este raportul dintre aria dreptunghiului iniţial şi aria noului dreptunghi?
2 cm
8 cm
Lungime
Lăţim
e11
M05_11
A. Pe caroiajul de mai jos, desenează un dreptunghi a cărui lungime este trei pătrimi
din lungimea dreptunghiului de mai sus şi a cărui lăţime este de două ori şi jumătate
lăţimea dreptunghiului de mai sus. Indică, pe fi gură, lungimea şi lăţimea noului
dreptunghi în centimetri. Fiecare pătrat al caroiajului este de 1cm pe 1cm.
G8_Caietul_B1 Pagina 14
M022243
Răspuns: _______________
4 cm
6 cm
2 cm12
M05_12
Care este aria triunghiului colorat?
Figura arată un triunghi colorat în interiorul unui pătrat.
G8_Caietul_B1 Pagina 15
M022101
Cutia mai mică conţine 20 de bilete numerotate de la 1 la 20. Cutia mai mare
conţine 100 bilete numerotate de la 1 la100.
Fără a te uita în ele, poţi alege un bilet dintr -o cutie. Care cutie ţi-ar da cea mai
mare şansă de extragere a unui bilet cu numărul 17 înscris pe el?
a Cutia cu 20 de bilete
b Cutia cu 100 de bilete
c Ambele cutii oferă aceeaşi şansă
d Este imposibil de spus
20 de bilete 100 de bilete
M022097
Care este tensiunea indicată de voltmetru?
a 73
b 74
c 76
d 78
120
110
100
90
80
70
0
10
6050
40
30
20Volţi
13
14
M06_01
M06_02
G8_Caietul_B1 Pagina 16
M022104
Care dintre următoarele numere este CEL MAI MIC?
a
b
c
d
15
M06_03
G8_Caietul_B1 Pagina 17
M022105
Figurii haşurate i se aplică o jumătate de rotaţie în plan în jurul punctului P.
Care dintre următoarele arată rezultatele jumătăţii de rotaţie?
a
b
c
d
e
P
P
P
P
P
P
M06_04
16
G8_Caietul_B1 Pagina 18
M022108
În această fi gură PQ este o dreaptă.
Care este măsura în grade a unghiului PRS?
a 10°
b 20°
c 40°
d 70°
e 140°
S
7x
P R Q2x
M022106
Într-un autobuz sunt 36 de pasageri. Raportul dintre copiii şi adulţii din autobuz este de 5 la 4. Câţi copii sunt în autobuz?
Răspuns: _______________
17
18
M06_05
M06_06
G8_Caietul_B1 Pagina 19
Tabelul indică temperaturile în diferite momente dintr-o anumită zi.
Timp 6 dim. 9 dim. Prânz 3 d.a. 6 d.a.
Temperatură °C 12 17 14 18 15
Se trasează un grafi c fără o scală de temperatură. Care dintre următoarele ar putea fi grafi cul care arată informaţia prezentată în tabel?
a b
c d
Temperatura (°C)
6 dim. Prânz9 dim. 3 d.a. 6 d.a.
Timp
6 dim. Prânz9 dim. 3 d.a. 6 d.a.
Timp
6 dim. Prânz9 dim. 3 d.a. 6 d.a.
Timp
6 dim. Prânz9 dim. 3 d.a. 6 d.a.
Timp
Temperatura (°C)
Temperatura (°C)
Temperatura (°C)
M022181
M022110
Înmulţiţi: 0,402 × 0,53 =
Răspuns: _______________
20
19
M06_07
M06_08
G8_Caietul_B1 Pagina 20
M032523
Dana face o cantitate mare de cocă pentru o prăjitură de afi ne ce reprezintă o
dată şi încă jumătate faţă de reţeta originală. Dacă reţeta originală cerea dintr-o
cană cu zahăr, câte căni cu zahăr sunt necesare pentru prăjitura pe care o face Dana?
a
b
c
d
M032307
Biletele la un concert costă fi e 10 zeds, fi e 15 zeds, fi e 30 zeds.
Din 900 de bilete vândute, costă 30 zeds fi ecare şi costă 15 zeds fi ecare.
Ce FRACŢIE din bilete a fost vândută pentru 10 zeds fi ecare?
Răspuns: _______________
22
21
M06_09
M06_10
G8_Caietul_B1 Pagina 21
M032525
Ce număr împărţit la −6 are ca rezultat pe 12?
a −72
b −2
c 2
d 72
M032704
Un autobuz circulă cu viteză constantă astfel încât, distanţa străbătută este direct proporţională cu timpul petrecut în deplasare. Dacă autobuzul străbate 120 km în 5 ore, câţi kilometri străbate în 8 ore?
a 168
b 192
c 200
d 245
M032701
Într-o excursie şcolară era 1 profesor la fi ecare 12 elevi. Dacă în excursie au mers 108 elevi, câţi profesori au fost?
a 7
b 8
c 9
d 10
25
24
23
M06_11
M06_12
M06_13
G8_Caietul_B1 Pagina 22
M032691
Folosind segmentul de dreaptă AO de mai jos, desenează o linie dreaptă BC prin O
astfel încât unghiul AOB să fi e ascuţit iar unghiul AOC să fi e obtuz. Notează punctele
B şi C.
A
O
M032579
Care este măsura unghiului C în triunghiul de mai sus?
a 45°
b 55°
c 65°
d 145°
35°
B
A C
26
27
M06_15
M06_14
G8_Caietul_B1 Pagina 23
S012013
Desenele arată doi munţi diferiţi. Munţii din desenul A au contururi accidentate
şi vârfuri ascuţite. Munţii din desenul B sunt cu pante line şi cu vârfurile
rotunjite.
a Munţii din Figura A sunt mai vechi.
b Munţii din Figura B sunt mai vechi.
c Munţii au aproape aceeaşi vechime dar s-au format în moduri diferite.
d Munţii au aproape aceeaşi vechime dar sunt din emisfere diferite.
Desenul A Desenul B
S012014
Ce anume poartă informaţia de la ochi la creier atunci când o persoană vede
ceva?
a arterele
b glandele
c muşchii
d nervii
e venele
28
29
S02_01
S02_02
Care din afi rmaţiile următoare despre aceşti munţi este probabil, adevărată?
G8_Caietul_B1 Pagina 24
S012015
O lumânare este plasată pe o suprafaţă orizontală haşurată, în faţa unei oglinzi, aşa cum se vede în fi gură. În care dintre punctele de pe oglindă va apărea lumânarea refl ectată?
a Punctul A
b Punctul B
c Punctul C
d Punctul D
Oglindă
A B
C D
30
S02_03
G8_Caietul_B1 Pagina 25
S012016
O pudră făcută atât din granule albe cât şi din granule negre este probabil
a o soluţie
b un compus pur
c un amestec
d un element
S012017
Arderea combustibililor fosili a mărit conţinutul de bioxid de carbon din
atmosferă. Care este efectul posibil al creşterii cantităţii de bioxid de carbon din
atmosferă, asupra planetei noastre?
a O climă mai caldă
b O climă mai rece
c O scădere relativă a umidităţii
d Mai mult ozon în atmosferă
S012018
Care din următoarele NU ESTE un combustibil fosil?
a Cărbunele
b Petrolul
c Lemnul
d Gazul natural
31
32
33
S02_04
S02_05
S02_06
G8_Caietul_B1 Pagina 26
S012002
Resorturile 1 şi 2 din fi gură erau identice. Apoi, resortul 1 a fost comprimat
puţin şi fi xat în această poziţie. Resortul 2 a fost mult comprimat şi fi xat în
această poziţie.
Care dintre resorturi a înmagazinat mai multă energie?
a Resortul 1
b Resortul 2
c Ambele resorturi au aceeaşi energie.
d Nu putem spune nimic în acest sens, dacă nu ştim din ce materiale sunt
făcute resorturile.
1 2
S012001
a fi catul
b rinichiul
c stomacul
d vezica biliară
e inima
34
35
S02_07
S02_08
Care dintre organele următoare NU se afl ă în cavitatea abdominală?
G8_Caietul_B1 Pagina 27
S012004
O persoană afl ată în întuneric într-o încăpere, privind pe fereastră, poate vedea
clar o altă persoană ce se afl ă afară, la lumina zilei. Dar o persoană de afară nu o
poate vedea pe cea dinăuntru. De ce se întâmplă aceasta?
a Nu există destulă lumină refl ectată de la persoana afl ată în cameră.
b Razele de lumină nu pot trece de două ori prin ferestre.
c Lumina de afară nu poate trece prin ferestre.
d Lumina Soarelui nu este la fel de intensă ca alte surse de lumină.
S012005
a pierderea apei din sol
b creşterea poluării
c eroziunea solului
d ploaia acidă
S012003
Ventilaţia poate face ca focul de lemne să ardă mai puternic deoarece
a face ca lemnele să fi e sufi cient de calde pentru a arde
b măreşte cantitatea de oxigen necesară întreţinerii arderii
c creşte cantitatea de lemne supusă arderii
d furnizează energia necesară întreţinerii focului
36
37
38
S02_09
S02_10
S02_11
Păşunatul în exces al terenului de către vite creează o problemă majoră. Această
problemă este
G8_Caietul_B1 Pagina 28
S012006
Un pârâu mic curge repede printr-o vale în formă de V, pe panta unui munte.
Dacă urmezi cursul pârâului până când el va ajunge la câmpie, cum va arăta
pârâul la câmpie în comparaţie cu aspectul de la munte?
a Aproape la fel
b Mai adânc şi mai rapid
c Mai lent şi mai larg/lat
d Mai drept (mai puţin cotit)
S032131
Când scoatem un cui dintr-o scândură de lemn, cuiul se încălzeşte.
Explică de ce.
39
40
S02_12
S02_13
G8_Caietul_B1 Pagina 29
S032202
În imaginea de mai sus este reprezentată o comunitate formată din şoareci, şerpi şi grâu.
Ce s-ar întâmpla cu această comunitate dacă oamenii ar omorî şerpii?
41
S02_14
Nu începe să lucrezi la Partea a 2-a până nu ţi se spune să faci acest lucru.
Dacă ai terminat Partea I a testului înainte de expirarea timpului, te poţi întoarce să-ţi verifi ci răspunsurile.
Stop
G8_Caietul_B1 Pagina 30
Treci te rog, pe pagina următoare
G8_Caietul_B1 Pagina 31
Instrucþiuni pentru Partea a II-a
În Partea a II-a vei răspunde în continuare la întrebări de matematică şi ştiinţe. Vei avea 45 de minute de lucru la această parte a testului.
Citeşte fi ecare întrebare atent şi răspunde cât de bine poţi. Dacă nu eşti sigur de răspunsul la o întrebare, alege sau scrie răspunsul pe care-l crezi cel mai bun şi treci la întrebarea următoare.
În această parte a testului poţi folosi un calculator, dacă ai la dispoziţie.
Nu începe să lucrezi până nu ţi se spune să faci acest lucru.
G8_Caietul_B1 Pagina 32
Treci te rog, pe pagina următoare
G8_Caietul_B1 Pagina 33
S032315
Grafi cul arată numărul de antilope dintr-o anumită regiune într-o anumită
perioadă de timp. Care dintre următorii factori este cel mai posibil să fi
determinat schimbarea bruscă la nivelul acestei populaţii între 1999 şi 2000?
a încălzirea globală
b absenţa prădătorilor
c subţierea stratului de ozon
d incendii care au distrus resursele de hrană
1996
1997
1998
1999
2000
Populaţia
Anul
100
200
300
400
S032465
Ce tip de celule distrug bacteriile care intră în organism?
a celulele albe din sânge
b celulele roşii din sânge
c celulele din rinichi
d celulele din plămâni
42
43
S11_01
S11_02
G8_Caietul_B1 Pagina 34
S032306
Figurile 1 şi 2 ilustrează aceeaşi pereche de ochi care a reacţionat la o schimbare
a unei condiţii de mediu.
Care este condiţia de mediu şi cum diferă ea pentru ochii din fi gura 1 şi
din fi gura 2?
Figura 1
Figura 2
44
S11_03
G8_Caietul_B1 Pagina 35
S032579
Care dintre aceste diagrame reprezintă cel mai bine structura materiei, pornind
de la cele mai complexe particule în partea de sus şi sfârşind în partea de jos cu
particulele fundamentale?
a b
c d
Atomi
Molecule
Neutroni ElectroniProtoni
Molecule
Atomi
Neutroni ElectroniProtoni
Protoni
Electroni
Molecule NeutroniAtomi
Electroni
Neutroni
Atomi ProtoniMolecule
S032640
Precizează un motiv pentru care exerciţiul fi zic este important pentru sănătate.
45
46
S11_04
S11_05
G8_Caietul_B1 Pagina 36
S032570
Lui David i se dă un eşantion dintr-o substanţă solidă necunoscută. El vrea să
ştie dacă substanţa este un metal. Notează o proprietate pe care el o poate
observa sau măsura şi descrie cum poate fi folosită această proprietate pentru a-l
ajuta să identifi ce dacă substanţa este un metal.
S032024
Care dintre următoarele transformări de energie are loc într-o lanternă cu baterii?
a electrică mecanică luminoasă
b chimică mecanică luminoasă
c chimică electrică luminoasă
d nucleară electrică luminoasă
47
48
S11_06
S11_07
G8_Caietul_B1 Pagina 37
S032272
Imaginea de mai jos prezintă un tub de sticlă deschis la un capăt şi conectat la un vas de sticlă închis, în formă de sferă, la celălalt capăt. Echipamentul este parţial umplut cu apă, aşa cum se observă în fi gură, astfel că în sferă există aer deasupra apei. Apa din tub ajunge la nivelul X.
Aerul din sfera de sticlă este încălzit apoi, cu un uscător de păr.
Care va fi nivelul apei în capătul deschis al tubului după ce sfera este încălzită?(Încercuieşte mai jos, 1, 2 sau 3).
Explică răspunsul tău.
X
Aer
XXX
Mai sus de X Mai jos de X La acelaşi nivel cu X
1 2 3
Apă
49
S11_08
G8_Caietul_B1 Pagina 38
S032141
Imaginile de mai jos arată un paraşutist în patru poziţii.
1. În avion, înainte de săritură
2. În cădere liberă, imediat după săritură, înainte de deschiderea paraşutei
3. Căzând spre pământ, după deschiderea paraşutei
4. Pe pământ, chiar după aterizare
În care poziţii forţa gravitaţională acţionează asupra paraşutistului?
a Doar în poziţia 2.
b Doar în poziţiile 2 şi 3.
c Doar în poziţiile 1, 2 şi 3.
d În poziţiile 1, 2, 3 şi 4.
50
S11_09
G8_Caietul_B1 Pagina 39
S032463
Solurile se schimbă atât prin procese naturale, cât şi ca rezultat al activităţii
umane. Care dintre următoarele schimbări de sol se datorează numai cauzelor
naturale?
a degradarea principiilor nutritive din cauza pesticidelor
b deşertifi carea din cauza tăierii copacilor
c inundarea din cauza construirii unui dig
d îndepărtarea principiilor nutritive din cauza ploilor torenţiale
S032060
Următoarele cinci enunţuri descriu procesele implicate în circuitul apei.
Evaporarea apei din mare este identifi cată ca prim pas în circuitul apei.
Numerotează celelalte enunţuri de la 2 la 5 în ordinea în care aceste procese au
loc.
_____ Vaporii de apă se ridică în aerul cald.
_____ Apa râului se varsă în mare.
_____ Apa se evaporă din mare.
_____ Vaporii de apă se răcesc şi formează norii.
_____ Norii se deplasează şi apa cade pe pământ sub formă de ploaie.
1
51
S11_10
52
S11_11
G8_Caietul_B1 Pagina 40
S032514
Într-un lac de lângă o fermă, algele au început să crească brusc. Această creştere se datorează, cel mai probabil, căreia dintre următoarele?
a unei descreşteri a temperaturii aerului
b unei descreşteri a nivelului apei
c îngrăşământului scurs de la fermă
d gazelor de la eşapamentele utilajelor fermei
S032650
Tamara se pregăteşte să escaledeze unul din cei mai înalţi munţi de pe Pământ. Ea ştie că se vor schimba condiţiile atmosferice pe măsură ce urcă muntele şi înălţimea creşte.
În tabelul de mai jos, scrie două condiţii atmosferice care se vor schimba pe măsură ce Tamara urcă muntele. Stabileşte ce trebuie să ia Tamara pentru a putea să supravieţuiască acestor două condiţii la altitudini mari.
Schimbări în condiţiile
atmosferice
Ce trebuie să-şi ia
Tamara
1.
2.
53
54
S11_12
S11_13
G8_Caietul_B1 Pagina 41
M032652
Profesorii de la Şcoala ”Aurel Vlaicu” intenţionează să trimită 6 buletine
informative pe an, fi ecărei familii din cele 620 care au copii la şcoală. Pentru
fi ecare buletin informativ este nevoie de 2 coli de hârtie. Hârtia este vândută în
topuri de 500 de coli.
Care este numărul minim de topuri de hârtie necesar pentru a tipări buletinul
informativ al şcolii pe tot anul?
Răspuns: _______________
M032079
Lui Ştefan şi Cameliei li s-a spus să împartă un număr la 100. Din greşeală
Ştefan a înmulţit numărul cu 100 şi a obţinut rezultatul 450. Camelia a împărţit
corect numărul la 100. Care a fost rezultatul obţinut de ea?
a 0,0045
b 0,045
c 0,45
d 4,5
55
56
M09_01
M09_02
G8_Caietul_B1 Pagina 42
M032228
Un magazin a crescut preţurile cu 20%. Care este noul preţ al unui produs care
anterior era vândut cu 800 zeds?
a 640 zeds
b 900 zeds
c 960 zeds
d 1000 zeds
M032044
Carolina a plătit x zeds pentru 3 cutii de suc. Care este preţul în zeds al unei cutii de
suc?
a
b
c 3 + x
d 3x
58
57
M09_03
M09_04
3x
x3
G8_Caietul_B1 Pagina 43
M032046
Dacă , care dintre acestea îl exprimă pe x în funcţie de y?
a
b
c x = - 2
d x = + 2
23 += xy
3
2+=y
x
3
y
3
y
3
2−=y
x
M032545
La un magazin, 7 portocale şi 4 lămâi costă 43 zeds, iar 11 portocale şi 12 lămâi
costă 79 zeds. Utilizându-l pe x pentru a reprezenta costul unei portocale şi pe y
pentru a reprezenta costul unei lămâi, scrie două ecuaţii care pot fi utilizate
pentru a afl a valorile lui x şi y.
Ecuaţia 1: _____________________________________________________________
Ecuaţia 2: _____________________________________________________________
59
60
M09_05
M09_06
G8_Caietul_B1 Pagina 44
M032649
Într-o cursă de maşini sunt două puncte de verifi care la distanţa de 160 km unul
faţă de celălalt. Pentru a câştiga punctajul maxim, piloţii trebuie să se deplaseze
de la un punct la altul, în exact 2,5 ore.
A. Care trebuie să fi e viteza medie pentru a străbate cei 160 km în acest timp?
Răspuns: _______________
B. La începutul cursei, unui pilot i-a trebuit 1 oră să străbată o porţiune de drum
deluros de 40 km.
Care trebuie să fi e viteza medie, în kilometri pe oră, pe cei 120 km rămaşi,
dacă timpul total dintre punctele de verifi care trebuie să fi e 2,5 ore?
Răspuns: _______________
M032533
O maşină consumă 2,4 litri de benzină pentru fi ecare 30 de ore de funcţionare.
Câţi litri de benzină va consuma maşina în 100 de ore?
a 7,2
b 8,0
c 8,4
d 9,6
61
M09_07
62
M09_08
G8_Caietul_B1 Pagina 45
M032403
Triunghiul ABC are AB = AC.
Trasează o linie care să împartă triunghiul ABC în două triunghiuri congruente.
A
C
B
M032678
În fi gura de mai sus, ABCD este un dreptunghi şi cercurile P şi Q au fi ecare raza de 5cm. Care este suprafaţa dreptunghiului?
a 50 cm2
b 60 cm2
c 100 cm2
d 200 cm2
5 cm
P Q
A
D
B
C
63
64
M09_10
M09_09
G8_Caietul_B1 Pagina 46
M032261
Care dintre triunghiurile următoare este asemenea cu triunghiul de mai sus?
a b
c d
8 cm 10 cm
12 cm
10 cm
12 cm
15 cm
10 cm
14 cm
12 cm
12 cm
8 cm
6 cm
24 cm
16 cm
20 cm
65
M09_11
G8_Caietul_B1 Pagina 47
M032489
Care dintre acestea ar putea fi îndoită pentru a realiza o formă precum cea din fi gura
tridimensională de mai sus?
a
b
c
d
66
M09_12
G8_Caietul_B1 Pagina 48
M032271
Într-o şcoală sunt 1200 de elevi (fete şi băieţi). Dintr-un eşantion de 100 de elevi care a fost selecţionat la întâmplare, 45 erau băieţi. Care dintre acestea este cel mai probabil să fi e numărul băieţilor din şcoală?
a 450
b 500
c 540
d 600
M032588
a P
b Q
c R
d S
y
x
P Q
S R
O
68
67
M09_13
M09_14
În sistemul de coordonate de mai sus, care punct ar putea avea coordonatele (2,−4)?
G8_Caietul_B1 Pagina 49
M032727
Trei fraţi, Bogdan, Dan şi Marcel primesc în dar 45 000 zeds de la tatăl lor.
Banii sunt împărţiţi între fraţi în funcţie de numărul de copii pe care îi are
fi ecare. Bogdan are 2 copii, Dan are 3 copii, iar Marcel are 4 copii.
Câţi zeds primeşte Marcel?
a 5000
b 10 000
c 15 000
d 20 000
M032609
Care dintre acestea este cea mai apropiată de 112 + 92?
a 20 + 20
b 20 + 80
c 120 + 20
d 120 + 80
M032690
Care dintre acestea este egal cu 370 × 998 + 370 × 2?
a 370 × 1000
b 372 × 998
c 740 × 998
d 370 × 998 × 2
69
M13_01
70
M13_02
71
M13_03
G8_Caietul_B1 Pagina 50
Acoperire geometricãInstrucþiuni: Întrebãrile 72, 73, ºi 74 se referã la acoperirea geometricã.
MP32743
Pentru această sarcină de lucru ai primit o bucată de carton cu 4 cartonaşe
geometrice, ca cel de mai jos. Ia bucata de carton şi dislocă cele 4
cartonaşe.
Dacă nu ai bucata de carton ridică mâna.
Întrebările pentu Acoperire geometrică încep pe pagina următoare.
G8_Caietul_B1 Pagina 51
M032743
Desenează în pătratele rămase de pe caroiaj, pentru a obţine modelul simetric
faţă de dreapta AB şi de asemenea, simetric faţă de dreapta CD.
Întrebările pentru Acoperire geometrică continuă.
A
B
C D
Acoperire geometricã (Continuare)
72
M13_04
Există mai multe modalităţi de aranjare a cartonaşelor astfel încât ele sa formeze
modele. Caroiajul de mai jos a fost desenat, pentru a-ţi arăta cum se pot aşeza
cartonaşele în unele pătrate. Modelul poate fi continuat astfel încât AB şi CD
sunt axe de simetrie.
G8_Caietul_B1 Pagina 52
Cartonaşele pot fi aşezate în caroiaj în patru modalităţi diferite. Cele patru
modalităţi sunt indicate mai jos prin literele A, B, C sau D, pentru a le identifi ca
pe fi ecare.
Aceste litere pot fi utilizate pentru a descrie modelul cartonaşelor. De exemplu,
modelul de mai jos poate fi descris prin grila de litere prezentată alăturat de
acesta.
MP32744
Această întrebare de la Acoperire geometrică continuă pe pagina următoare.
CA DB
A CCAC
A CCAC
C AACA
73
Acoperire geometricã (Continuare)
G8_Caietul_B1 Pagina 53
M032744
Dacă modelul din caroiajul de mai jos continuă, ce literă ar identifi ca orientarea
cartonaşului în caseta notată cu X?
Răspuns: _______________________
Întrebările pentru Acoperire geometrică continuă.
X
M13_05
Acoperire geometricã (Continuare)
G8_Caietul_B1 Pagina 54
M032745
Continuăm să identifi căm cartonaşele aşa ca mai sus. Pe caroiajul de mai jos,
scrie literele A, B, C sau D astfel încât să obţii un model simetric unde PQ şi RS
sunt axe de simetrie. Aranjează cartonaşele pentru a obţine un model.
Sfârşitul întrebărilor pentru Acoperire geometrică.
CA DB
P
S
Q
R
D
C
B
A
Acoperire geometricã (Continuare)
74
M13_06
G8_Caietul_B1 Pagina 55
M032233
Un club de computere are 40 de membri şi 60% dintre membri sunt fete.
După un timp, 10 băieţi s-au alăturat clubului. Acum, care este procentul de fete
din numărul total de membri?
Indică calculele care te-au condus la răspunsul dat.
Răspuns: _______________
M032670
Care dintre aceste numere este cel mai apropiat de 10?
a 0,10
b 9,99
c 10,10
d 10,90
75
76
M13_07
M13_08
G8_Caietul_B1 Pagina 56
M032447
În fi gura de mai sus, fi ecare dintre triunghiurile mici are aceeaşi arie. Care este raportul dintre aria haşurată şi cea nehaşurată?
a 5:3
b 8:5
c 5:8
d 3:5
M032036
Care dintre acestea este egală cu 2x − 3y + 7x + 5y?
a 5x + 2y
b 5x + 8y
c 9x + 2y
d 9x + 8y
77
M13_09
78
M13_10
G8_Caietul_B1 Pagina 57
M032728
Dacă x + 3y = 11 şi 2x + 3y = 13, atunci y =
a 3
b 2
c -2
d -3
M032732
Care dintre următoarele ar putea fi măsura ariei unui triunghi?
a 2 cm
b 3 m
c 5 cm2
d 8 m3
79
80
M13_11
M13_12
G8_Caietul_B1 Pagina 58
Aţi avut un calculator pentru a-l folosi la acest test?
a Da
b Nu
Dacă aţi avut un calculator pentru a-l folosi, cât de des l-aţi folosit?
a deloc
b foarte puţin (pentru mai puţin de 5 întrebări)
c puţin (pentru 5 până la 10 întrebări)
d foarte mult (pentru mai mult de 10 întrebări)
Sondaj de folosire a calculatorului
Nu mai sunt întrebări pentru acest test.
Dacă ai terminat Partea a II-a a testului înainte de expirarea
timpului, te poţi întoarce să-ţi verifi ci răspunsurile. Mulţumim
pentru timpul acordat la completarea cu atenţie a acestor întrebări.
Stop
G8_Caietul_B1 Pagina 59
TIMSS International Study Center
Boston College
Chestnut Hill, MA 02467
©IEA, Amsterdam (2002)
B1G8 - Caietul
International Association for the Evaluation
of Educational Achievement
© Copyright IEA, 2007
Etichetă de identifi care
ID elev:
NUme elev:
Clasa a VIII-a CAIETULB2
Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
Str. Ştirbei Vodă nr. 37
Bucureşti
G8_Caietul_6 Pagina 2
Treci te rog, pe pagina următoare
G8_Caietul_6 Pagina 3
Instrucþiuni generale
În acest test, vei rãspunde la întrebãri de matematicã ºi ºtiinþe. Vei gãsi unele întrebãri uºoareiar altele dificile. Încearcã sã rãspunzi la toate întrebãrile, atât la cele dificile cât ºi la celeuºoare.
Pentru unele întrebãri alegi rãspunsul pe care îl crezi corect ºi umpli cercul din dreptul lui.Exemplul 1 ilustreazã acest tip de întrebare cu cercul din dreptul rãspunsului corect, umplut.
Câte minute sunt într-o orã?
a 12
b 24
c 60
d 120
Exem
plu
l 1
Câte minute sunt într-o orã?
a 12
b 24
c 60
d 120
Exem
plu
l 2
Cercul cu litera “C” a fost umplut deoarece, într-o orã sunt 60 de minute. Dacã nu eºti sigurasupra rãspunsului la o întrebare, umple cercul din dreptul rãspunsului pe care-l crezi cel mailbun ºi treci la întrebarea urmãtoare.Dacã te decizi sã schimbi un rãspuns la o întrebare, pune un “X” peste prima ta alegere ºi apoiumple cercul din dreptul noii tale alegeri. Exemplul 2 îþi aratã cum faci aceasta.
G8_Caietul_6 Pagina 4
Instrucþiuni generale (Continuare)
La unele întrebãri trebuie sã scrii rãspunsul în spaþiul de sub întrebare. Poþi folosi cuvinte,desene ºi numere în rãspunsurile tale la aceste întrebãri. Exemplul 3 ilustreazã o întrebare deacest fel.
Uneori, pentru a obþine punctajul maxim trebuie sã explici rãspunsurile la întrebãrile de ºtiinþe sausã arãþi cum ai lucrat la întrebãrile de matematicã. Rãspunsul ºi calculele sã fie cât mai clare cuputinþã, iar rãspunsurile pentru întrebãrile de matematicã sã fie în forma cea mai simplã.
Pentru problemele din test care implicã bani, imagineazã-þi cã eºti într-o þarã în care “zed” esteunitatea monetarã, cum ar fi “leu” în þara noastrã.
Când þi se cere sã scrii un rãspuns, asigurã-te cã scrisul tãu de mânã este clar. Gândeºte-te cuatenþie la fiecare întrebare ºi rãspunde cât mai complet posibil. Dacã nu eºti sigur de rãspuns,dã rãspunsul pe care-l crezi cel mai bun ºi treci la întrebarea urmãtoare.
Vei avea 45 de minute la dispoziþie pentru a lucra la prima parte a caietului, dupã care va urmao scurtã pauzã. Apoi vei lucra încã 45 de minute pentru a rãspunde la întrebãrile din partea adoua a caietului.
La toate întrebãrile se poate rãspunde fãrã a folosi un calculator, dar dacã ai unul disponibil, îlpoþi folosi pentru partea a II-a a testului. Nu poþi folosi un calculator la partea I a testului.
Exem
plu
3
Noteazã un lucru pe care inima îl face pentru a ajuta alte pãrþi ale corpului.
,lor corpuluiPompeaza sânge tuturor părţi .
G8_Caietul_6 Pagina 5
Instrucþiuni pentru Partea I
Citeºte fiecare întrebare cu atenþie ºi rãspunde cât de bine poþi. Dacã nu eºti sigur derãspunsul la o întrebare, alege sau scrie rãspunsul pe care-l crezi cel mai bun ºi trecila întrebarea urmãtoare.
Ai 45 de minute pentru a lucra la aceastã parte a testului.
Nu începe sã lucrezi pânã când nu þi se spune sã faci acest lucru.
G8_Caietul_6 Pagina 6
M022097
Care este tensiunea indicată de voltmetru?
a 73
b 74
c 76
d 78120
110
100
90
80
70
0
10
6050
40
30
20Volţi
1
M022101
Cutia mai mică conţine 20 de bilete numerotate de la 1 la 20. Cutia mai
mare conţine 100 de bilete numerotate de la 1 la 100.
Fără a te uita în ele, poţi alege un bilet dintr-o cutie. Care cutie ţi-ar da cea
mai mare şansă de extragere a unui bilet cu numărul 17 înscris pe el?
a Cutia cu 20 de bilete
b Cutia cu 100 de bilete
c Ambele cutii oferă aceeaşi şansă
d Este imposibil de spus
20 de bilete 100 de bilete
2
M06_01
M06_02
G8_Caietul_6 Pagina 7
M022104
Care dintre urmãtoarele numere este CEL MAI MIC?
a
!
b
!
c
!
d !
"
3
M06_03
G8_Caietul_6 Pagina 8
M022105
Figurii haºurate i se aplicã o jumãtate de rotaþie în plan în jurul punctului P.
Care dintre urmãtoarele aratã rezultatele jumãtãþii de rotaþie?
e
dc
ba
P
P
P
P
P
P
M06_04
4
G8_Caietul_6 Pagina 9
M022106
Într-un autobuz sunt 36 de pasageri. Raportul dintre copiii ºi adulþii din autobuzeste de 5 la 4. Câþi copii sunt în autobuz?
Rãspuns: _______________
M022108
În aceastã figurã PQ este o dreaptã.
Care este mãsura în grade a unghiului PRS?
a 10°
b 20°
c 40°
d 70°
e 140°
S
7x
P R Q2x
5
6
M06_05
M06_06
G8_Caietul_6 Pagina 10
M022110
Înmulþiþi: 0,402 ´ 0,53 =
Rãspuns: _______________
Tabelul indicã temperaturile în diferite momente dintr-o anumitã zi.
Timp 6 dim. 9 dim. Prânz 3 d.a. 6 d.a.
Temperaturã °C 12 17 14 18 15
Se traseazã un grafic fãrã o scalã de temperaturã. Care dintre urmãtoarele arputea fi graficul care aratã informaþia prezentatã în tabel?
M022181
6 dim. Prânz9 dim. 3 d.a. 6 d.a. 6 dim. Prânz9 dim.
Te
mp
era
tura
(C
°)
3 d.a. 6 d.a.
TimpTimp
Te
mp
era
tura
(C
°)
Te
mp
era
tura
(C
°)Te
mp
era
tura
(C
°)
a b
c d
6 dim. Prânz9 dim. 3 d.a. 6 d.a. 6 dim. Prânz9 dim. 3 d.a. 6 d.a.
TimpTimp
8
7
M06_07
M06_08
G8_Caietul_6 Pagina 11
M032307
Biletele la un concert costã fie 10 zeds, fie 15 zeds, fie 30 zeds.
Din 900 de bilete vândute,
!
costã 30 zeds fiecare ºi
!
costã 15 zeds fiecare.
Ce FRACÞIE din bilete a fost vândutã pentru 10 zeds fiecare?
Rãspuns: _______________
M032523
Dana face o cantitate mare de cocã pentru o prãjiturã de afine ce reprezintã o
datã ºi încã jumãtate faþã de reþeta originalã. Dacã reþeta originalã cerea
!
dintr-o
canã cu zahãr, câte cãni cu zahãr sunt necesare pentru prãjitura pe care o faceDana?
a
!
b 1
!
c 1
!
d 1
!
10
9
M06_09
M06_10
G8_Caietul_6 Pagina 12
M032701
Într-o excursie ºcolarã era 1 profesor la fiecare 12 elevi. Dacã în excursie aumers 108 elevi, câþi profesori au fost?
a 7
b 8
c 9
d 10
M032704
Un autobuz circulã cu vitezã constantã astfel încât, distanþa strãbãtutã este directproporþionalã cu timpul petrecut în deplasare. Dacã autobuzul strãbate120 km în5 ore, câþi kilometri strãbate în 8 ore?
a 168
b 192
c 200
d 245
M032525
Ce numãr împãrþit la -6 are ca rezultat pe 12?
a -72
b -2
c 2
d 72
13
12
11
M06_11
M06_12
M06_13
G8_Caietul_6 Pagina 13
M032579
Care este mãsura unghiului C în triunghiul de mai sus?
a 450
b 550
c 650
d 1450
350
B
A C
M032691
Folosind segmentul de dreaptã AO de mai jos, deseneazã o linie dreaptã BC prin Oastfel încât unghiul AOB sã fie ascuþit iar unghiul AOC sã fie obtuz. Noteazã punctele Bºi C.
A
O
14
15
M06_15
M06_14
G8_Caietul_6 Pagina 14
M012001
În figura de mai jos, câte pãtrãþele mai trebuie haºurate ÎN PLUS, astfel încât
sã fie haºurate din totalul pãtrãþelelor?
a 5
b 4
c 3
d 2
e 1
!
16
M012002
O balanþã cu braþele egale se aflã în echilibru. În partea stângã se aflã o masã de1 kg ºi o jumãtate de cãrãmidã. Pe braþul din dreapta se aflã o cãrãmidã întreagã.
Care este masa cãrãmizii întregi?
a 0,5 kg
b 1 kg
c 2 kg
d 3 kg
1 kg
17
M01_01
M01_02
G8_Caietul_6 Pagina 15
M012003
Lungimea unei cutii exprimatã în centimetri este rotunjitã la 9 cm. Care dintreacestea ar putea fi lungimea propriu-zisã a cutiei?
a 10 cm
b 9,9 cm
c 9,6 cm
d 8,6 cm
M012004
Alina poate alerga 4 ture de pistã în timpul în care Camelia aleargã 3 ture. DacãCamelia a fãcut 12 ture, câte ture a reuºit sã facã Alina în acelaºi timp?
a 9
b 11
c 13
d 16
M012005
Pentru pãtratul EFGH, de mai jos, care dintre afirmaþiile urmãtoare este FALSÃ?
a DEIF ºi DEIH sunt congruente.
b DGHI ºi DGHF sunt congruente.
c DEFH ºi DEGH sunt congruente.
d DEIF ºi DGIH sunt congruente.
I
H G
FE
18
19
20
M01_03
M01_04
M01_05
G8_Caietul_6 Pagina 16
M012006
a
b Ionuþ a avut cu 1 punct în minus.
c Punctajele medii au fost egale.
d Ionuþ a avut cu 2 puncte în plus.
e Ionuþ a avut cu 2 puncte în minus.
M012037
Tabelul aratã notele obþinute de o clasã la un test cu note pânã la 10.
Nota la test Pontaj Frecvenþa
4 1
5 3
6 6
7 2
8 4
9 3
10 1
Câþi elevi din clasã au obþinut o notã mai mare de 7?
a 2
b 8
c 10
d 12
e 20
21
22
M01_06
M01_07
Ionuţ a obţinut la un test următoarele trei punctaje: 78, 76 şi 74, în timp ce Maria a avut punctajele 72, 82 şi 74. Cum comparaţi punctajul mediu al lui Ionuţ cu punctajul mediu obţinut de Maria ?
Ionuþ a avut cu 1 punct în plus.
G8_Caietul_6 Pagina 17
M012038
Care este lungimea þevii de mai sus?
a 0,085 m
b 0,805 m
c 0,85 m
d 8,5 m
0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0
M012039
În figura de mai jos PQ ºi RS sunt drepte care se intersecteazã.
Care este valoarea lui x + y ?
a 15
b 30
c 60
d 180
e 300
S
QR
x0 y0
P
1500
23
24
M01_08
M01_09
Metri (m)
G8_Caietul_6 Pagina 18
M012040
Dacã
!"
= !
"#
, atunci valoarea lui n este egalã cu
a 3
b 7
c 36
d 63
M012041
Într-un grup de copii, 16 au ziua de naºtere în prima jumãtate a anului, iar 14 au ziuade naºtere în a doua jumãtate a anului. Ce fracþie din grup reprezintã elevii care auziua de naºtere în prima jumãtate a anului?
a !
"#
b !
"
c !
"
d !
"#
e !
"#
25
26
M01_10
M01_11
G8_Caietul_6 Pagina 19
M012042
Dacã x = -3, care este valoarea lui -3x ?
a -9
b -6
c -1
d 1
e 9
M032570
La un spectacol, !
"
dintre persoanele care formau audienþa erau copii.
Ce procent din audienþã reprezintã aceºtia?
a 12%
b 3%
c 0,3%
d 0,12%
M032643
Dacã n este un numãr întreg negativ, care dintre acestea este cel mai marenumãr?
a 3 + n
b 3 ´ n
c 3 - n
d 3 : n
27
29
28
M01_12
M01_13
M01_14
G8_Caietul_6 Pagina 20
M032693
Figura de mai sus este un hexagon regulat. Care este valoarea lui x?
Rãspuns: _______________
x0
30
M01_15
G8_Caietul_6 Pagina 21
S012025
Nucleul CELOR MAI MULÞI atomi constã
a doar din neutroni
b din protoni ºi neutroni
c din protoni ºi electroni
d din neutroni ºi electroni
31
S012026
Un fiu poate moºteni trãsãturi
a doar de la tatãl sãu
b doar de la mama sa
c ºi de la tatãl sãu ºi de la mama sa
d fie de la tatãl sãu, fie de la mama sa, dar nu de la amândoi
32
S01_01
S01_02
G8_Caietul_6 Pagina 22
S012027
Tabelul aratã temperatura într-un loc oarecare, la diferite ore din zi, timp de treizile.
600 900 12 prânz 1500 1800
Luni 15°C 17°C 20°C 21°C 19°C
Marþi 15°C 15°C 15°C 5°C 4°C
Miercuri 8°C 10°C 14°C 14°C 13°C
Când a devenit vântul mult mai rece?
a Luni dimineaþã
b Luni dupã-amiazã
c Marþi dimineaþã
d Marþi dupã-amiazã
e Miercuri dupã-amiazã
33
S012028
O persoanã a clasificat câteva animale în cele douã grupe înscrise în tabelul de maijos. Ce caracteristicã a animalelor a fost folositã în aceastã clasificare?
a Picioarele
b Ochii
c Sistemul nervos
d Pielea
Grup 1 Grup 2
Oameni ªerpi
Câini Viermi
Muºte Peºti
34
S01_04
S01_03
G8_Caietul_6 Pagina 23
S012029
Un beculeþ se aflã la 20 cm în stânga unui cartonaº pãtrat, care la rândul sãu segãseºte la 20 cm în stânga unui ecran, ca în figurã. Umbra cartonaºului pe ecranare o laturã de 10 cm.
Dacã ecranul este mutat cu 40 cm spre dreapta astfel încât sã se afle la 80 cm debeculeþ, care va fi noua laturã a umbrei produsã de cartonaº pe ecran?
a 5 cm
b 10 cm
c 15 cm
d 20 cm
Cartonaº
Umbrã
20 cm 20 cm
Ecran
Bec
35
S01_05
G8_Caietul_6 Pagina 24
S012030
Majoritatea peºterilor sunt formate prin acþiunea apei asupra
a granitului
b calcarului
c rocilor nisipoase
d ºisturilor argiloase
36
S022035
Desenul ilustreazã un magnet sub formã de barã care este tãiat în trei bucãþi cuun fierãstrãu.
Scrie un �N� sau un �S� în fiecare din cãsuþele din desen pentru a arãtapolaritatea capetelor piesei din centru.
N
Nord
S
Sud
37
S01_07
S01_06
G8_Caietul_6 Pagina 25
S022225
La diferite altitudini, punctul de fierbere al apei variazã de la aproximativ 80° Cla 100° C. Care dintre termometrele prezentate ar fi cel mai potrivit pentru omãsurare de precizie a punctului de fierbere al apei la diferite altitudini?
a Termometrul A
b Termometrul B
c Termometrul C
d Termometrul D
e Termometrul E
A EDB C
80
50750750
95 100 125 150
Termometre
38
S01_08S022117
De ce insectele masculi ar trebui sã fie tratate pentru împiedicarea producerii despermã?
a Pentru sporirea numãrului de insecte femele
b Pentru reducerea populaþiei totale de insecte
c Pentru producerea de noi specii de insecte
d Pentru împiedicarea împerecherii insectelor
39
S01_09
G8_Caietul_6 Pagina 26
S022235
O fatã are ideea cã plantele verzi au nevoie de nisip în sol pentru o creºteresãnãtoasã. Pentru a-ºi verifica ideea ea foloseºte douã ghivece cu plante. Eaaºeazã un ghiveci cu plante aºa cum este arãtat mai jos.
Pe CARE dintre urmãtoarele l-ar utiliza pentru al doilea ghiveci cu plante?
LuminaSoarelui
Nisip, pamânt ºi apã
LuminaSoarelui
LuminaSoarelui
Cutie neagrã Cutie neagrã
LuminaSoarelui
Nisip ºi pãmânt
a cb
d e
40
S01_10
Nisip ºi apã Nisip, pãmânt ºi apã Pământ ºi apã
Pământ ºi apã
G8_Caietul_6 Pagina 27
S022188
Unele dintre reacþiile chimice absorb energie, în timp ce altele degajã energie.Care dintre reacþiile chimice de la arderea cãrbunelui ºi de la explozia artificiilorva degaja energie?
a Doar arderea cãrbunelui
b Doar explozia artificiilor
c Atât arderea cãrbunilor cât ºi explozia artificiilor
d Nici arderea cãrbunilor, nici explozia artificiilor
41
S022074
Combustibilii fosili s-au format din
a vulcani
b resturi de vieþuitoare
c gaze din atmosferã
d apa prinsã în interiorul rocilor
42
S022240
Una din principalele cauze ale ploii acide este
a Deºeurile de la centralele nucleare
b Reziduurile de la uzinele chimice
c
d Gazele din tuburile de spray cu aerosoli
43
S01_13
S01_12
S01_11
� a� � � � � d� � � a� ard� r� a� � ! " # $ % i" i� i� r� & $ i� i
Care este avantajul de a avea douã urechi pentru auz în loc de una singurã?
G8_Caietul_6 Pagina 28
S022206
Când clorul gazos reacþioneazã cu sodiul metalic, ce se formeazã?
a Un amestec
b Un compus
c Un element
d Un aliaj
e O soluþie
44
S022160
45
S01_15
S01_14
G8_Caietul_6 Pagina 29
S022058
O razã de luminã atinge o oglindã dupã cum se vede.
Care desen aratã cel mai bine direcþia luminii reflectate?
a
dc
b
oglindãoglindã
oglindãoglindã
oglindã
46
S01_16
G8_Caietul_6 Pagina 30
Nu începe să lucrezi la Partea a 2-apână nu ţi se spune să faci acest lucru.
Dacă ai terminat Partea I a testului înainte de expirarea
timpului, te poţi întoarce să-ţi verifi ci răspunsurile.
Stop
G8_Caietul_6 Pagina 31
Instrucþiuni pentru Partea a II-a
În Partea a II-a vei rãspunde în continuare la întrebãri de matematicã ºi ºtiinþe. Veiavea 45 de minute de lucru la aceastã parte a testului.
Citeºte fiecare întrebare atent ºi rãspunde cât de bine poþi. Dacã nu eºti sigur derãspunsul la o întrebare, alege sau scrie rãspunsul pe care-l crezi cel mai bun ºi trecila întrebarea urmãtoare.
În aceastã parte a testului poþi folosi un calculator, dacã ai la dispoziþie.
Nu începe sã lucrezi pânã nu þi se spune sã faci acest lucru.
G8_Caietul_6 Pagina 32
S032611
Care din urmãtoarele descrie cel mai bine scopul respiraþiei celulare?
a furnizarea energiei pentru activitãþi celulare
b producerea de zahãr care sã fie înmagazinat în celule
c eliberarea oxigenului pentru respiraþie
d furnizarea dioxidului de carbon pentru fotosintezã
47
S12_01
S12_02
S032614
Rinichii sunt organe ce se gãsesc în corpul uman. Când a fost tânãr, unui bãrbat is-a extirpat unul din cei doi rinichi pentru cã era bolnav. Acum el are un fiu.
Câþi rinichi a avut fiul sãu la naºtere? _______________
Explicã rãspunsul tãu.
48
G8_Caietul_6 Pagina 33
S032451
Unele pãsãri mãnâncã melci. O specie de melci care trãieºte în pãdure arecochilia închisã la culoare. Aceeaºi specie de melci care trãieºte la câmpie arecochilia deschisã la culoare. Explicã cum aceastã diferenþã de culoare a cochiliei,ajutã melcii sã supravieþuiascã.
S032156
Bogdan a fãcut un experiment pentru a investiga efectul temperaturii asuprasolubilitãþii zahãrului în apã, prin mãsurarea cantitãþii de zahãr care s-ar dizolvaîn 1 litru de apã la diferite temperaturi. Apoi a reprezentat grafic rezultateleobþinute.
Care dintre urmãtoarele pare sã fie graficul ce indicã rezultatele lui Bogdan?
a b
c d
Zah
ãr d
izol
vat
(gra
me)
)
Temperaturã (0C)
Zah
ãr d
izol
vat
(gra
me)
Temperaturã (0C)
Zah
ãr d
izol
vat
(gra
me)
Temperaturã (0C)
Zah
ãr d
izol
vat
(gra
me)
Temperaturã (0C)
49
50
S12_03
S12_04
G8_Caietul_6 Pagina 34
S032087
Care dintre urmãtoarele pot furniza organismului uman imunitate permanentã launele boli?
a antibioticele
b vitaminele
c vaccinurile
d globulele roºii din sânge
S032056
Dupã cum se vede în figurã, balonul se umflã atunci când bicarbonatul de sodiueste amestecat cu oþetul.
Ce cauzeazã aceasta?
Balon
Bicarbonatde sodiu
Oþet
Înainte de amestecare Dupã amestecare
51
S12_05
52
S12_06
G8_Caietul_6 Pagina 35
S032279
Un om a urcat pânã în vârful unui munte foarte înalt. Aflându-se în vârf, el abãut toatã apa din sticla lui de plastic, dupã care i-a pus capacul la loc. Când s-aîntors la tabãrã, în vale, a descoperit cã sticla golitã se distrusese.
Care dintre urmãtoarele explicã cel mai bine de ce s-a întâmplat aceasta?
a Temperatura este mai micã în vale decât în vârful muntelui.
b Temperatura este mai mare în vale decât în vârful muntelui.
c Presiunea aerului este mai micã în vale decât în vârful muntelui.
d Presiunea aerului este mai mare în vale decât în vârful muntelui.
S032238
Care dintre urmãtoarele explicã cel mai bine de ce unele linii de cale feratã suntaºezate astfel încât sã existe spaþii libere între ºinele metalice?
a Pentru a permite liniilor metalice sã se dilate în zilele cãlduroase.
b Pentru a permite liniilor metalice sã se dilate în zilele friguroase.
c Pentru a permite rãcirea liniilor prin pãtrunderea aerului în spaþiile libere.
d Pentru a permite vibraþia liniilor datoratã trecerii trenului.
spaþiul liber dintre ºine
ºinã metalicã
53
54
S12_07
S12_08
G8_Caietul_6 Pagina 36
S032369
Figura ilustreazã o sonerie electricã într-un vas de sticlã. Soneria electricã estepornitã ºi se aude un þârâit. Apoi aerul este pompat afarã din vas.
Ce se va întâmpla cu sunetul soneriei când aerul este pompat afarã din vas?Explicã rãspunsul tãu.
tub cãtre pompa de vid
sonerie electricã
fire electrice
vas de sticlã
55
S12_09
G8_Caietul_6 Pagina 37
S032160
Care este principala diferenþã între planete ºi luni în sistemul nostru solar?
a Toate planetele pot întreþine viaþa; lunile nu pot.
b Toate planetele au atmosferã; lunile nu au.
c Toate planetele se învârt în jurul Soarelui; toate lunile se învârt în jurulplanetelor.
d Toate planetele sunt mai mari ca lunile.
S032654
Figura de mai sus prezintã direcþia vântului, predominant precipitaþiile ºitemperaturile medii ale aerului la diferite înãlþimi pe ambii versanþi ai unuimunte. În care poziþie este cel mai probabil sã se gãseascã o junglã?
a poziþia 1
b poziþia 2
c poziþia 3
d poziþia 4
Nivelul mãrii
Vântpredominant 25
0C
200
C
150
C
100
C
90
C
140
C
190C
240
C
290C
3
50
CNori ºi
precipitaþii
1
2
4
56
57
S12_10
S12_11
G8_Caietul_6 Pagina 38
S032126
Precizeazã un mod în care o erupþie vulcanicã poate afecta mediul.
S032510
Urmãtoarele deºeuri sunt arse într-o groapã de pãmânt.Care dintre ele se descompune cel mai repede?
a oþelul
b plasticul
c sticla
d hârtia
58
59
S12_12
S12_13
S032158
Un gaz este încãlzit ºi temperatura sa creºte.Ce se întâmplã cu moleculele de gaz?
a Se mãresc.
b Se miºcã mai repede.
c Se miºcã mai încet.
d Numãrul lor creºte.
60
S12_14
G8_Caietul_6 Pagina 39
M032671
O grãdinã are 14 rânduri. Fiecare rând are 20 de plante. Grãdinarul mai planteazã6 rânduri cu 20 plante pe fiecare rând.
Câte plante sunt acum în total?
Rãspuns: _______________
61
M032612
Ce valoare are 1 - 5 ´ (-2)?
a 11
b 8
c -8
d -9
M032557
Dacã a + 2b = 5 ºi c = 3, care este valoarea lui a + 2(b + c)?
Rãspuns: _______________
62
63
M10_01
M10_03
M10_02
G8_Caietul_6 Pagina 40
M032208
Dacã x - y = 5 ºi
= 3, care este valoarea lui y?
a 6
b 1
c -1
d -7
M032210
Dacã
!
= 70, atunci
!
=
a 35
b 68
c 72
d 140
M032699
Care dintre aceste unitãþi ar fi folositã, de regulã, pentru mãsurarea uneisuprafeþe de mãrimea unui teren de fotbal?
a
b
c
d
66
65
64
M10_04
M10_05
M10_06
centimetri pătraţi
centimetri cubi
metri pătraţi
metri cubi
G8_Caietul_6 Pagina 41
MP32762
Betty, Frank ºi Darlene abia s-au mutat în Zedland. Fiecare dintre ei trebuie sãobþinã un post telefonic. Ei au primit urmãtoarele informaþii de la companiatelefonicã referitoare la douã oferte diferite pe care aceasta le pune la dipoziþie.
Ei trebuie sã plãteascã o taxã stabilitã în fiecare lunã ºi existã diferite taxe pentrufiecare minut vorbit. Aceste taxe depind de perioada din zi sau din noapte în careei folosesc telefonul ºi de oferta pe care ei au ales-o. Ambele oferte includminute fãrã taxã. Detaliile pentru ambele oferte sunt ilustrate în tabelul de maijos.
Taxe pe minutMinute fãrã taxã
Oferta Taxa lunarã pe lunãZiua Noaptea(8 dim. � 6 d.a.) (6 d.a. � 8 dim.)
Oferta A 20 zeds 3 zeds 1 zed 180
Oferta B 15 zeds 2 zeds 2 zeds 120
M032762
Betty vorbeºte mai puþin de 2 ore pe lunã. Care ofertã este cea mai ieftinã pentruea?
Cea mai ieftinã ofertã ______________
Explicã rãspunsul tãu atât din punct de vedere al taxei lunare cât ºi al minutelorfãrã taxã.
Întrebãrile pentru Oferte de servicii telefonice continuã.
67
M10_07
Oferte de servicii telefoniceInstrucþiuni: Întrebãrile 67, 68 ºi 69 se referã la ofertele de serviciitelefonice.
G8_Caietul_6 Pagina 42
M032763
Frank vorbeºte 5 ore pe lunã noaptea. Cît l-ar costa lunar fiecare ofertã? Aratãcalculele prin care ai ajuns la rãspuns.
Costul lunar pentru Oferta A: _______________ zeds
Costul lunar pentru Oferta B: _______________ zeds
Întrebãrile pentru Oferte de servicii telefonice continuã.
68
M10_08
Oferte de servicii telefonice (Continuare)
G8_Caietul_6 Pagina 43
M032764
Darlene a optat pentru Oferta B ºi costul ei pentru o lunã de abonament a fost 75de zeds. Câte minute a vorbit în acea lunã? Aratã calculele prin care ai ajuns larãspuns.
Minute vorbite ______________
Sfârºitul secþiunii Oferte de servicii telefonice.
69
M10_09
Oferte de servicii telefonice (Continuare)
Treci te rog, pe pagina următoare
G8_Caietul_6 Pagina 44
M032647
Portocalele sunt încãrcate în cutii. Diametrul mediu al unei portocale este de 6cm, iar cutile au 60 cm lungime, 36 cm lãþime ºi 24 cm înãlþime.
Care dintre acestea este CEA MAI BUNÃ aproximare a numãrului de portocalecare pot fi încãrcate într-o cutie?
a 30
b 240
c 360
d 1920
M032689
În figura de mai sus, a fost desenat un arc de cerc cu centrul în P astfel încât sãtaie dreapta în Q. Apoi, un arc având aceeaºi razã ºi centrul în Q a fost desenatastfel încât sã taie primul arc în R. Care va fi mãrimea unghiului PRQ?
a 300
b 450
c 600
d 750
P Q
R71
70
M10_10
M10_11
G8_Caietul_6 Pagina 45
M032721
Graficul aratã vânzãrile la douã tipuri de bãuturi rãcoritoare pe 4 ani. Dacãtendinþa vânzãrilor se menþine în urmãtorii 10 ani, aflã anul în care vânzãrile desuc de cireºe vor fi egale cu cele de suc de lãmâie.
a 2003
b 2004
c 2005
d 2006
Vânzãrile de bãuturi rãcoritoare
1998 1999 2000 20010
10
20
30
40
50
60Suc de cireºe
Suc de lãmâie
Nu
mãru
l d
e c
utii/d
oze
(mili
oan
e)
Anul
M14_02
M032166
Care dintre acestea este CEA MAI BUNÃ estimare a !"#
$%"&''(#")
?
a !
"#
b !
"#
c
!"
d
!"
72
73
G8_Caietul_6 Pagina 46
M032757
Rodica are cartonaşe roşii şi cartonaşe negre. Rodica foloseşte cartonaşele
pentru a construi forme pătratice.
Tabelul de mai jos ilustrează numărul de cartonaşe pentru primele trei
forme construite de Rodica. Rodica continuă să construiască forme folosind
acest model. Completează tabelul pentru formele 6x6 şi 7x7.
Forma Numărul de Numărul de Numărul total
cartonaşe negre cartonaşe roşii de cartonaşe
3 x 3 1 8 9
4 x 4 4 12 16
5 x 5 9 16 25
6 x 6 16
7 x 7 25
Forma 3x3 are 1 cartonaş negru şi 8 cartonaşe roşii.
Forma 4x4 are 4 cartonaşe negre şi 12 cartonaşe roşii.
= Cartonaş roşu
N
R
= Cartonaş negru
R
R
R
R R R
R R RR
R
RB B
B B
N
R R R
R
R R
R
R
Întrebările pentru Cartonaşe roşii şi negre continuă.
74
Cartonaºe roºii ºi negreInstrucþiuni: Întrebãrile 74, 75 ºi 76 se referã la cartonaºe roºii ºi negre.
M14_03
G8_Caietul_6 Pagina 47
M032760
Foloseºte modelele din tabelul anterior pentru a rãspunde la întrebãrileurmãtoare.
A. Rodica a construit o formã de 64 de cartonaºe în total. Câte erau negre ºicâte erau roºii?
Rãspuns: __________ cartonaºe negre __________ cartonaºe roºii
B. Rodica a construit o formã în care a folosit 49 de cartonaºe negre.Câte cartonaºe roºii a folosit Rodica în aceastã formã?
Rãspuns: ____________ cartonaºe roºii
C. În continuare, Rodica a construit o formã folosind 44 de cartonaºe roºii. Decâte cartonaºe negre ar avea nevoie Rodica pentru a completa partea neagrãa formei?
Rãspuns: ____________ cartonaºe negre
M032761
Rodica a vrut sã adauge un rând tabelului care aratã cum sã afli numãrul decartonaºe necesar pentru a crea un pãtrat de orice mãrime. Pentru a te ajuta sãcompletezi rândul pentru forma n din tabelul de mai jos, foloseºte modelele dintabelul de pe pagina opusã.
Forma Numãrul de Numãrul de Numãrul total
cartonaºe negre cartonaºe roºii de cartonaºe
!
Sfârºitul secþiunii Cartonaºe roºii ºi negre.
75
76
M14_04
M14_05
Cartonaºe roºii ºi negre (Continuare)
Treci te rog, pe pagina următoare
G8_Caietul_6 Pagina 48
M032692
Care este suma tuturor unghiurilor interne ale pentagonului ABCDE ?Aratã cum ai lucrat.
Rãspuns: _______________
A B
C
D
E
M032626
Care dintre acestea aratã cum poate fi exprimat 36 ca produs de factori primi?
a 6 ´ 6
b 4 ´ 9
c 4 ´ 3 ´ 3
d 2 ´ 2 ´ 3 ´ 3
78
M14_07
77
M14_06
G8_Caietul_6 Pagina 49
M032673
Dacã t este un numãr cuprins între 6 ºi 9, atunci t + 5 este cuprins între care douãnumere?
a 1 ºi 4
b 10 ºi 13
c 11 ºi 14
d 30 ºi 45
M032595
Diagrama aratã procentajul de ºepci puse în vânzare la un magazin de articolesportive. Dacã sunt 200 ºepci, care este numãrul total de ºepci, fie albe, fieverzi?
a 55
b 100
c 110
d 145
Alb30%
Verde25%
Roºu20%
Albastru10%
Negru15%
ªepci colorate
80
M14_09
79
M14_08
G8_Caietul_6 Pagina 50
Nu mai sunt întrebări pentru acest test.
Dacă ai terminat Partea a II-a a testului înainte de expirarea
timpului, te poţi întoarce să-ţi verifi ci răspunsurile. Mulţumim
pentru timpul acordat la completarea cu atenţie a acestor
întrebări.
Stop
Sondaj de folosire a calculatoruluiAţi avut un calculator pentru a-l folosi la acest test?
a Da
b Nu
Dacă aţi avut un calculator pentru a-l folosi, cât de des l-aţi folosit?
a deloc
b foarte puţin (pentru mai puţin de 5 întrebări)
c puţin (pentru 5 până la 10 întrebări)
d foarte mult (pentru mai mult de 10 întrebări)
G8_Caietul_6 Pagina 51
Clasa a VIII-aB2CAIETUL
Etichetă de identificare
G8_Caietul_11 Pagina 2
Treci te rog, pe pagina urmãtoare
G8_Caietul_11 Pagina 3
Instrucþiuni generaleÎn acest test, vei rãspunde la întrebãri de matematicã ºi ºtiinþe. Vei gãsi unele întrebãri uºoareiar altele dificile. Încearcã sã rãspunzi la toate întrebãrile, atât la cele dificile cât ºi la celeuºoare.
Pentru unele întrebãri alegi rãspunsul pe care îl crezi corect ºi umpli cercul din dreptul lui.Exemplul 1 ilustreazã acest tip de întrebare cu cercul din dreptul rãspunsului corect, umplut.
Cercul cu litera �C� a fost umplut deoarece, într-o orã sunt 60 de minute. Dacã nu eºti sigurasupra rãspunsului la o întrebare, umple cercul din dreptul rãspunsului pe care-l crezi cel maibun ºi treci la întrebarea urmãtoare.
Dacã te decizi sã schimbi un rãspuns la o întrebare, pune un �X� peste prima ta alegere ºi apoiumple cercul din dreptul noii tale alegeri. Exemplul 2 îþi aratã cum faci aceasta.
Câte minute sunt într-o orã?
a 12
b 24
c 60
d 120
Exem
plu
l 1
Câte minute sunt într-o orã?
a 12
b 24
c 60
d 120
Exem
plu
l 2
G8_Caietul_11 Pagina 4
Instrucþiuni generale (Continuare)
La unele întrebãri trebuie sã scrii rãspunsul în spaþiul de sub întrebare. Poþi folosi cuvinte,desene ºi numere în rãspunsurile tale la aceste întrebãri. Exemplul 3 ilustreazã o întrebare deacest fel.
Uneori, pentru a obþine punctajul maxim trebuie sã explici rãspunsurile la întrebãrile de ºtiinþe sausã arãþi cum ai lucrat la întrebãrile de matematicã. Rãspunsul ºi calculele sã fie cât mai clare cuputinþã, iar rãspunsurile pentru întrebãrile de matematicã sã fie în forma cea mai simplã.
Pentru problemele din test care implicã bani, imagineazã-þi cã eºti într-o þarã în care �zed� esteunitatea monetarã, cum ar fi �leu� în þara noastrã.
Când þi se cere sã scrii un rãspuns, asigurã-te cã scrisul tãu de mânã este clar. Gândeºte-te cuatenþie la fiecare întrebare ºi rãspunde cât mai complet posibil. Dacã nu eºti sigur de rãspuns,dã rãspunsul pe care-l crezi cel mai bun ºi treci la întrebarea urmãtoare.
Vei avea 45 de minute la dispoziþie pentru a lucra la prima parte a caietului, dupã care va urmao scurtã pauzã. Apoi vei lucra încã 45 de minute pentru a rãspunde la întrebãrile din partea adoua a caietului.
La toate întrebãrile se poate rãspunde fãrã a folosi un calculator, dar dacã ai unul disponibil, îlpoþi folosi pentru partea a II-a a testului. Nu poþi folosi un calculator la partea I a testului.
Exem
plu
3
Noteazã un lucru pe care inima îl face pentru a ajuta alte pãrþi ale corpului.
Pompeaza sânge tuturor partilor corpului.,
G8_Caietul_11 Pagina 5
Instrucþiuni pentru Partea I
Citeşte fiecare întrebare cu atenţie şi răspunde cât de bine poţi. Dacă nu eşti sigur de
răspunsul la o întrebare, alege sau scrie răspunsul pe care-l crezi cel mai bun şi treci la
întrebarea următoare.
Ai
începe să lucrezi până când nu ţi se spune să faci acest lucru.
45 de minute pentru a lucra la această parte a testului.
Nu
G8_Caietul_11 Pagina 6
S022276
Sanda a plasat electrozi într-o cuvã conþinând o soluþie ºi a conectat electrozii lao baterie. O parte din raportul Sandei afirmã cã �bulele se emit la unul dintreelectrozi�.
Aceastã afirmaþie este
a o observaþie
b o predicþie
c o concluzie
d o teorie
e
S022183
Ce gaz ar putea cauza formarea ruginei pe o cutie de metal?
a Hidrogenul
b Oxigenul
c Azotul
d Heliul
2
1
S05_02
S05_01
o ipotezã
G8_Caietul_11 Pagina 7
S022115
Imaginea de mai jos ilustreazã un exemplu de interdependenþã între organisme.În timpul zilei organismele consumã sau eliminã fie (a) fie (b) dupã cum indicãsãgeþile.
Alege rãspunsul corect pentru (a) ºi (b) din alternativele date.
a (a) este dioxidul de carbon ºi (b) este azotul.
b (a) este oxigenul ºi (b) este dioxidul de carbon.
c (a) este dioxidul de carbon ºi (b) sunt vaporii de apã.
d (a) este dioxidul de carbon ºi (b) este oxigenul.
a
a
b
a
b
b
3
S05_03
G8_Caietul_11 Pagina 8
S05_04
S05_05
S022022
Câþiva elevi au folosit un ampermetru (A) pentru a mãsura curentul dintr-uncircuit la diferite tensiuni.
Tabelul aratã câteva dintre rezultate. Completeazã tabelul.
Tensiune (Volþi) Intensitate (miliamperi)
2 15
4 30
60
Rezistor
Sursa dealimentare(tensiune)
Ampermetru(intensitate)
A
S022019
Aflându-se într-o vale adâncã pe Pãmânt, o persoanã care þipã va auzi un ecoudeoarece sunetul este reflectat de cãtre munþii înconjurãtori. Într-o vale similarãpe Lunã, nu se va auzi nici un ecou. Aceasta se datoreazã faptului cã
a atracþia gravitaþionalã pe Lunã este prea micã
b temperatura pe Lunã este prea scãzutã
c pe Lunã nu existã aer prin care sã se propage sunetul
d munþii de pe Lunã nu pot reflecta sunetul
4
5
G8_Caietul_11 Pagina 9
S05_06S022002
Schema aratã patru tije din materiale diferite, identice ca mãrime, lipite fiecarede baza unui vas. Aceeaºi cantitate de cearã este pusã la capãtul fiecãrei tije iarapoi vasul este umplut cu apã la fierbere. De pe care dintre tije se va topi întâiceara?
a Tija din sticlã
b Tija din lemn
c Tija din metal
d Tija din plastic
Apã la fierbere
Tijã din
sticlã
Tijã din
lemn
cearãcearã cearãcearã
Tijã din
plastic
Tijã din
metal
6
G8_Caietul_11 Pagina 10
S022106
Care dintre urmãtoarele vieþuitoare existã pe Pãmânt de cea mai îndelungatãperioadã de timp?
a Oameni
b Pãsãri
c Peºti
d Reptile
S022294
Schema de mai jos indicã circuitul apei pe Pãmânt.
Care este sursa de energie pentru circuitul apei?
a Luna
b Soarele
c Fluxul ºi refluxul
d Vântul
Evaporarea Precipitaþii
Condensarea
7
8
S05_08
S05_07
G8_Caietul_11 Pagina 11
S022150
În organismele vii, nivelul de organizare începând cu cel mai puþin complex sprecel mai complex este
a celulã, þesut, organ, organism
b celulã, organ, þesut, organism
c þesut, celulã, organ, organism
d þesut, organ, celulã, organism
S022244
Termocentrala arde cãrbune pentru a genera energie pentru oraº. Când cãrbunelearde, sulful care este prezent în cãrbune reacþioneazã cu oxigenul formânddioxid de sulf care este degajat ca gaz.
Cum rezultã în urma acestui proces ploaia acidã?
9
10
S05_10
S05_09
G8_Caietul_11 Pagina 14
S022268
Gabriela a luat douã vase mici identice ºi le-a umplut cu aceeaºi cantitate de apã.Ea a dizolvat o lingurã cu sare într-unul din ele ºi apoi a pus ambele vase încongelator. Gabriela le-a observat apoi la fiecare cinci minute pânã când unuldintre ele a îngheþat.
Ce poate afla Gabriela din experimentul ei?
14
S05_14
G8_Caietul_11 Pagina 15
S022292
Un tub deschis sub formã de U este umplut cu apã aºa cum se vede.
Tubul este înclinat astfel încât apa tocmai începe sã picure pe una din pãrþi.Arãtaþi pe desenul de mai jos unde se aflã acum suprafaþa apei.
apã
S022290
Un an pãmântean reprezintã perioada de timp necesarã pentru ca
a Pãmântul sã se roteascã o datã în jurul axei sale
b
c Soarele sã se învârtã o datã în jurul Pãmântului
d Pãmântul sã se învârtã o datã în jurul Soarelui
16
S06_02
S06_01
Luna sã se învârtã o datã în jurul Pãmântului
15
G8_Caietul_11 Pagina 16
S022208
Care dintre urmãtoarele NU ESTE un exemplu de transformare chimicã?
a Topirea zãpezii
b Corodarea argintului
c Arderea unui chibrit
d Putrezirea vegetaþiei
S022181
Zahãrul este compus din multe molecule. Ce se întâmplã cu aceste moleculeatunci când zahãrul este dizolvat în apã?
a Ele nu mai existã.
b Ele existã în soluþie.
c Ele se evaporã.
d Ele se combinã cu apa pentru a forma noi elemente.
S022054
Alcoolul colorat este folosit în unele termometre de sticlã. Când se gãseºte în aerla diferite temperaturi, coloana de alcool urcã sau coboarã în termometrul desticlã. Care dintre urmãtoarele explicã cel mai bine de ce se schimbã înãlþimeacoloanei de alcool?
a Sticla se contractã la încãlzire.
b Alcoolul se contractã la încãlzire.
c Sticla se dilatã mai mult decât alcoolul la încãlzire.
d Alcoolul se dilatã mai mult decât sticla la încãlzire.
17
18
19
S06_05
S06_04
S06_03
G8_Caietul_11 Pagina 17
S022078
Luminii de la Soare îi sunt necesare 8 minute sã ajungã la Pãmânt, în timp celuminii de la Lunã care cãlãtoreºte cu aceeaºi vitezã, îi sunt necesare 1,5secunde sã ajungã la Pãmânt. De ce se întâmplã aceasta?
20
S022126
Care este funcþia principalã a clorofilei în plante?
a Sã absoarbã energia luminoasã
b Sã descompunã dioxidul de carbon
c Sã facã frunzele plantelor otrãvitoare pentru insecte
d Sã protejeze plantele de boalã
21
S06_07
S06_06
G8_Caietul_11 Pagina 18
S032385
Care caracteristicã este specificã DOAR mamiferelor?
a ochii care surprind culoarea
b glandele care secretã lapte
c pielea care absoarbe oxigenul
d trunchiurile care sunt protejate de solzi
S022281
O tãviþã conþinând 300 grame de apã este pusã în congelator pentru a facegheaþã.
Care este masa de gheaþã dupã ce apa îngheaþã?
(Bifeazã o cãsuþã.)
C Mai mare de 300 grame
C 300 grame
C Mai micã de 300 grame
Explicã rãspunsul tãu.
22
23
S06_09
S06_08
G8_Caietul_11 Pagina 19
S032519
Guvernul a decis construirea unui dig în scopul obþinerii de electricitate ºipentru irigaþii, pe un râu lângã un oraº. Noteazã un efect pe care construireadigului l-ar putea avea asupra vieþii sãlbãticiunilor (plante sau animale).
S032035
Care dintre urmãtoarele este cel mai bun mod de a determina dacã doi oamenisunt înrudiþi?
a Compararea grupelor lor de sânge.
b Compararea scrisului lor de mânã.
c Compararea genelor lor.
d Compararea amprentelor lor.
24
S06_11
S06_10
25
G8_Caietul_11 Pagina 20
S032683
Tabelul prezintã diferite materiale care au fost sortate în douã grupe.
Grupa 1 Grupa 2
Aer Oþel
Gheaþã Cupru
Lemn Aur
Care dintre urmãtoarele, poate fi folositã pentru sortarea materialelor în grupa 1sau în grupa 2?
a solubilitatea în apã
b compresibilitatea
c starea de agregare
d conductibilitatea electricã
26
27
S06_12
G8_Caietul_11 Pagina 21
S032120
Existã multe modalitãþi prin care ºtiinþa ºi tehnologia sunt folosite pentru a ajutamediul. De exemplu, unele mase plastice noi, folosite la confecþionarea pungilorde gunoi, au fost astfel fabricate încât se degradeazã mult mai uºor atunci cândsunt îngropate.
Descrie cum pot fi folosite ºtiinþa ºi tehnologia pentru a remedia fiecare dintreurmãtoarele probleme de mediu.
A. Deversãrile de petrol în ocean:
B. Încãlzirea globalã datoratã creºterii nivelului de dioxid de carbon înatmosferã:
S06_14
28
G8_Caietul_11 Pagina 22
M012014
Graficul de mai jos aratã distribuþia cerealelor care se cultivã într-o anumitã þarã.
Potrivit informaþiilor din grafic, care din urmãtoarele afirmaþii este adevãratã?
a Se cultivã mai mult ovãz decât grâu.
b Porumbul reprezintã mai mult de jumãtate din cerealele acelei þãri.
c Ovãzul reprezintã mai mult de o treime din cerealele þãrii.
d Producþia totalã de ovãz ºi grâu este mai mare decât cea de porumb.
Grâu Porumb
OvãzAltele
M012013
Toate cuburile mici din figurile de mai jos au aceeaºi mãrime. Care dinconstrucþiile urmãtoare are un volum diferit de al celorlalte?
a b
c d
29
M02_01
M02_02
30
G8_Caietul_11 Pagina 23
M012015
ABCD este un trapez.
Un alt trapez, GHIJ (care nu apare în figurã), este congruent (aceeaºi mãrime ºiformã) cu ABCD. Unghiurile G ºi J mãsoarã fiecare 70°. Care din urmãtoareleafirmaþii ar putea fi adevãratã?
a GH = AB
b Unghiul H este un unghi drept.
c Toate laturile lui GHIJ au aceeaºi lungime.
d Perimetrul lui GHIJ este de 3 ori perimetrul lui ABCD.
e Aria lui GHIJ este mai micã decât aria lui ABCD.
B
A
70°
C
D
70°
M02_03
31
G8_Caietul_11 Pagina 24
M012017
Beþele de chibrit sunt aranjate dupã cum se vede în figurile de mai jos.
Dacã ºirul figurilor se continuã, câte beþe vor fi folosite pentru a construi Figura10?
a 30
b 33
c 36
d 39
e 42
Figura 1 Figura 3Figura 2
M012016
În care din perechile de numere de mai jos, numãrul 2,25 este mai mare decât primulnumãr dar mai mic decât al doilea?
a 1 ºi 2
b 2 ºi
!
c
!
ºi
!!
d
!!
ºi 3
M02_04
M02_05
32
33
G8_Caietul_11 Pagina 25
M022185
Scãdeþi: !
!
a
!
b 3
c 2x
d
e
M022251
George are de douã ori mai multe cãrþi decât Bogdan. Claudiu are cu ºase cãrþimai mult decât Bogdan. Dacã Bogdan are x cãrþi, care dintre urmãtoarelereprezintã numãrul total de cãrþi pe care-l au cei trei bãieþi?
a 3x + 6
b 3x + 8
c 4x + 6
d 5x + 6
e 8x + 2
M02_07
M02_06
34
35
G8_Caietul_11 Pagina 26
M022188
Care dintre acestea reprezintã CEA MAI MICÃ perioadã de timp?
a o zi
b 20 de ore
c 1800 de minute
d 90 000 de secunde
M02_08
36
G8_Caietul_11 Pagina 27
M022189
Graficul indicã numãrul de stilouri, creioane, rigle ºi radiere vândute de unmagazin într-o sãptãmânã.
Numele obiectelor lipsesc din grafic. Cele mai vândute au fost stilourile, iar celmai puþin vândute au fost radierele. Au fost vândute mai multe creioane decâtrigle. Câte creioane au fost vândute?
a 40
b 80
c 120
d 140
Obiecte vândute de magazin
Num
ãr
de o
bie
cte
0
20
40
60
80
100
120
140
160
M02_09
37
G8_Caietul_11 Pagina 28
M022194
Cam 7000 de exemplare dintr-o revistã sunt vândute în fiecare sãptãmânã. Câtereviste se vând aproximativ în fiecare an?
a 8400
b 35 000
c 84 000
d 350 000
e 3 500 000
M022191
Douã treimi dintre oamenii prezenþi la începutul unei ºedinþe sunt bãrbaþi.Nimeni nu pleacã dar mai sosesc la ºedinþã încã 10 bãrbaþi ºi 10 femei. Caredintre urmãtoarele propoziþii este adevãratã?
a La ºedinþã ar trebui sã fie mai mulþi bãrbaþi decât femei.
b La ºedinþã ar trebui sã fie acelaºi numãr de bãrbaþi ºi de femei.
c La ºedinþã ar trebui sã fie mai multe femei decât bãrbaþi.
d Din informaþiile date, nu se poate determina dacã au fost mai multe femeisau mai mulþi bãrbaþi.
M02_10
M02_11
38
39
G8_Caietul_11 Pagina 29
M022198
a 0,233; 0,3; 0,32; 0,332
b 0,3; 0,32; 0,332; 0,233
c 0,32; 0,233; 0,332; 0,3
d 0,332; 0,32; 0,3; 0,233
M022196
Dacã L = 4 când K = 6 ºi M = 24, care dintre urmãtoarele este adevãratã?
a L =
!
b L =
!
c L = KM
d L = K + M
e L = M - K
M02_12
M02_13
40
41� � � � ar� � di� � r� � ir! ri� � ! " � r� # � � $ ! � � � % rd% � a� � � d� � # a� � � # � " ai� " ar� � # a� � � # � " ai� " i� &
G8_Caietul_11 Pagina 30
M022202
Care este mãsura ÐQOR?
Rãspuns: _______________
S
R
Q
PO
M022199
!"
!"
#
!$
%
&
"
%
a !
"
b
!
c !
"
d !
""
e !
"#
M02_14
M02_15
42
43În figurã, mãsura ÐPOR este 110°, mãsura ÐQOS este 90°, iar mãsura ÐPOS
este 140°.
G8_Caietul_11 Pagina 31
Nu începe sã lucrezi la Partea a 2-apânã nu þi se spune sã faci acest lucru.
Dacã ai terminat Partea I a testului înainte de expirareatimpului, te poþi întoarce sã-þi verifici rãspunsurile.
Stop
G8_Caietul_11 Pagina 32
Treci te rog, pe pagina urmãtoare
G8_Caietul_11 Pagina 33
Instrucþiuni pentru Partea a II-a
În Partea a II-a vei rãspunde în continuare la întrebãri de matematicã ºi ºtiinþe. Veiavea 45 de minute de lucru la aceastã parte a testului.
Citeºte fiecare întrebare atent ºi rãspunde cât de bine poþi. Dacã nu eºti sigur derãspunsul la o întrebare, alege sau scrie rãspunsul pe care-l crezi cel mai bun ºi trecila întrebarea urmãtoare.
În aceastã parte a testului poþi folosi un calculator, dacã ai la dspoziþie.
Nu începe sã lucrezi pânã nu þi se spune sã faci acest lucru.
G8_Caietul_11 Pagina 34
M032662
P ºi Q reprezintã douã fracþii pe axa numerelor de mai sus.
P ´ Q = N.
Care dintre acestea aratã poziþia lui N pe axa numerelor?
a
b
c
d
P Q0 1 2
N
P Q0 1 2
P Q0 1 2
P Q0 1 2
P Q0 1 2
N
N
N
M032094
!!
"
+ !!!
"
=
a 0,043
b 0,1043
c 0,403
d 0,43
44
45
M11_01
M11_02
G8_Caietul_11 Pagina 35
Care dintre acestea poate reprezenta expresia 2x + 3x?
a Lungimea acestui segment:
b Lungimea acestui segment:
c Aria acestei figuri:
d Aria acestei figuri:
M032419
x 5
x2 3
x
2 3
5
x x
M032064
Ana ºi Mihaela împart între ele 560 de zeds. Dacã Mihaela primeºte
!
din bani,
câþi zeds va primi Ana?
Rãspuns: _______________
46
47
M11_03
M11_04
G8_Caietul_11 Pagina 36
M032324
Punctele A, B ºi C se aflã pe o dreaptã, iar B este situat între A ºi C. DacãAB = 10 cm ºi BC = 5,2 cm, care este distanþa dintre mijloacele lui AB ºi BC?
a 2,4 cm
b 2,6 cm
c 5,0 cm
d 7,6 cm
M032538
Foloseºte formula y = 100 -
!!
pentru a afla valoarea lui y când t = 9.
Rãspuns: _______________
M032477
Compania de taximetre are o taxã de pornire de 25 zeds ºi o taxã de 0,2 zeds pefiecare kilometru parcurs de taximetru. Care dintre acestea reprezintã costul înzeds pentru a lua un taximetru pe o distanþã de n kilometri?
a 25 + 0,2n
b 25 ´ 0,2n
c 0,2 ´ (25 + n)
d 0,2 ´ 25 + n
48
49
50
M11_05
M11_06
M11_07
G8_Caietul_11 Pagina 37
M032100
Figura de mai sus reprezintã o formã alcãtuitã din cuburi care au toate aceeaºimãrime. De-a lungul formei, în interior, este un spaþiu gol. Câte cuburi suntnecesare pentru a umple spaþiul gol?
a 6
b 12
c 15
d 18
M032116
Aria unui pãtrat este de 144 cm2. Care este perimetrul pãtratului?
a 12 cm
b 48 cm
c 288 cm
d 576 cm
51
52
M11_08
M11_09
G8_Caietul_11 Pagina 38
M032734
Figura de mai sus este decupatã din carton. Bucãþile triunghiulare sunt apoiîndoite de-a lungul liniilor punctate, pânã ce ele ating marginile bucãþilorînvecinate.
Completeazã desenul de mai jos pentru a ilustra cum ar arãta figura privitã directde sus.
M032402
Care dintre urmãtoarele este motivul pentru care triunghiul PQR este un triunghidreptunghic?
a 32
+ 42 = 52
b 5 < 3 + 4
c 3
+ 4 = 12 - 5
d 3 > 5 - 4
3 cm5 cm
4 cm
P
QR
53
54
M11_10
M11_11
G8_Caietul_11 Pagina 41
S032063
Apa de mare conþine sãruri dizolvate ºi nu este potabilã. Descrie o procedurãcare sã poatã fi folositã pentru obþinerea unei ceºti de apã potabilã dintr-o gãleatãde apã sãratã.
S032607
Care dintre urmãtoarele organe ale peºtelui are aceeaºi funcþie ca plãmânuluman?
a rinichiul
b inima
c branhia
d pielea
58
S09_01
59
S09_02
G8_Caietul_11 Pagina 42
S032206
Imaginea ilustreazã modul în care un elev a aranjat o parte din aparaturã înlaborator pentru o investigaþie. Dupã cum se vede în Figura 1, eprubetarãsturnatã a fost complet umplutã cu apã la începutul investigaþiei. Dupã câtevaore, nivelul apei din eprubetã a scãzut, dupã cum se vede în Figura 2.
Ce se aflã în partea de sus a eprubetei, marcatã cu X în Figura 2?
(Marcheazã o cãsuþã)
C aer
C oxigen
C dioxid de carbon
C vid
Explicã rãspunsul tãu.
Eprubetãrãsturnatã
Plantãde apã
Apã
Figura 1 Figura 2
x
60
S09_03
G8_Caietul_11 Pagina 43
S032564
Bogdan face o soluþie prin dizolvarea a 10 grame de sare în 100 ml de apã. Elvrea o soluþie care este pe jumãtate aºa de concentratã. Ce ar trebui el sã adaugeîn soluþia iniþialã pentru a obþine o soluþie care este cam pe jumãtate aºa deconcentratã?
a 50 ml apã
b 100 ml apã
c 5 grame sare
d 10 grame sare
S032083
Fosilele cãrora dintre urmãtoarele organisme se gãsesc în cele mai vechi straturiale rocilor sedimentare?
a doar ale organismelor care au trãit în mãri
b doar ale organismelor care au trãit pe uscat
c doar ale organismelor care au trãit în aer
d ale organismelor care au trãit pe uscat, în mãri ºi în aer
S032008
a
b
c divizarea oului
d dezvoltarea embrionului
61
62
63
S09_06
S09_05
Care dintre următoarele are loc în timpul fecundaţiei la animale ?
producerea spermatozoizilor şi a ovulului
unirea spermatozoizilor cu ovulul
G8_Caietul_11 Pagina 44
S032055
Un prosop ud se va usca dacã este lãsat la soare. Cãrui proces se datoreazã acestfapt?
a topire
b fierbere
c condensare
d evaporare
S032057
O soluþie de acid clorhidric (HCl) în apã va colora în roºu hârtia albastrã deturnesol. O soluþie de bazã, hidroxid de sodiu (NaOH) în apã va colora înalbastru hârtia roºie de tunesol. Dacã soluþiile de acid ºi bazã de mai sus suntamestecate în proporþii potrivite, soluþia rezultatã nu va determina schimbareaculorii roºii sau albastre a hârtiei de turnesol.
Explicã de ce hârtia de turnesol nu îºi schimbã culoarea în soluþia obþinutã prinamestecare.
64
65
S09_08
S09_07
G8_Caietul_11 Pagina 45
S032150
Soarele este un exemplu de?
a cometã
b planetã
c galaxie
d stea
S032281
Un balon umplut cu heliu gazos este lãsat liber ºi începe sã se deplaseze în sus.Care dintre urmãtoarele explicã cel mai bine de ce balonul cu heliu sedeplaseazã în sus?
a Densitatea heliului este mai micã decât densitatea aerului.
b Rezistenþa aerului ridicã balonul în sus.
c Nu existã gravitaþie care sã acþioneze asupra baloanelor cu heliu.
d Vântul suflã în sus balonul.
S032626
Maria privea pe fereastrã într-o noapte furtunoasã. Ea a vãzut fulgerul ºi apoi,câteva secunde mai târziu, a auzit tunetul.
Explicã de ce a vãzut fulgerul înainte sã audã tunetul.
66
67
68
S09_11
S09_10
S09_09
G8_Caietul_11 Pagina 46
S032446
Care dintre urmãtoarele activitãþi zilnice pot reduce în modul cel mai direct,poluarea aerului într-un oraº?
a micºorarea sonorului la televizor
b folosirea materialelor biodegradabile
c folosirea transportului în comun în locul ºofatului
d reciclarea hârtiei
S032301
Tabelul prezintã câteva informaþii despre planetele Venus ºi Mercur.
Perioada de
Temperatura Distanþa medie revoluþie în jurul
medie la Compoziþia faþã de Soare Soarelui
suprafaþã (°C) atmosfericã (milioane de km) (numãr de zile)
Venus 470 În cea mai mare 108 225mãsurã dioxid
de carbon
Mercur 300 Urme de gaze 58 88
Care din urmãtoarele explicã cel mai bine motivul pentru care temperatura lasuprafaþã a planetei Venus este mai mare decât cea a planetei Mercur?
a Existã o mai slabã absorbþie a pe Mercur datoritã lipsei degaze atmosferice.
b Procentul mare de dioxid de carbon în atmosfera planetei Venus determinãefectul de serã.
c Perioada mai mare de revoluþie a planetei Venus în jurul Soarelui îi permiteo mai mare absorbþie a cãldurii acestuia.
d Razele Soarelui sunt mai puþin direcþionate spre Mercur pentru cã este maiaproape de Soare.
69
70
S09_13
S09_12
luminii Soarelui
G8_Caietul_11 Pagina 47
S032532
Deseneazã poziþia Lunii în figura de mai jos, pentru a arãta ce se înþelege printr-oeclipsã de Soare.
Soare Pãmânt
S032574
Oxigenul, hidrogenul ºi apa sunt substanþe.Care dintre aceste substanþe sunt elemente?
a oxigenul, hidrogenul ºi apa
b numai oxigenul ºi hidrogenul
c numai oxigenul
d numai apa
71
S13_01
72
S13_02
G8_Caietul_11 Pagina 48
S032562
Terezei i se dã un amestec de sare, nisip, piliturã de fier ºi bucãþele de dop deplutã. Ea separã amestecul folosind un procedeu în 4 paºi, dupã cum este arãtatîn schemã. Literele W, X, Y ºi Z sunt folosite pentru a indica cele patrucomponente, dar nu se indicã ce literã corespunde fiecãrei componente.
Identificã fiecare component scriind sare, nisip, fier sau plutã în spaþiul corectde mai jos.
Componenta W este: ______________________________
Componenta X este: ______________________________
Componenta Y este: ______________________________
W, X, Y, Z
X, Y, Z W
Y, Z +apã X
Z +apã Y
Pasul 2:Adãugarea de apã ºiîndepãrtarea compo-nentelor care plutesc
Pasul 1: Folosirea unuimagnet
Pasul 4:Evaporarea apei
Pasul 3:Filtrarea
X, Y, Z
Y, Z + apã
Z + apã
apã Z
73
S13_03
Componenta Z este: ______________________________
G8_Caietul_11 Pagina 49
S032375
Figura aratã o razã de luminã provenitã de la soare intrând într-o prismã desticlã.
Descrie ce se va vedea pe ecran.(Poþi desena pe figurã pentru a te ajuta sã-þi explici rãspunsul.)
ecran
prismã
lumina dela soare
S032422
Care dintre grupurile de resurse energetice sunt TOATE regenerabile?
a cãrbunii, petrolul ºi gazele naturale
b energia solarã, petrolul ºi energia geotermalã
c vântul, energia solarã ºi mareele
d gazele naturale, energia solarã ºi mareele
74
75
S13_04
S13_05
G8_Caietul_11 Pagina 50
S032714
Figura de mai sus prezintã o persoanã þinând în mânã o minge ºi stând în treilocuri diferite de pe suprafaþa Pãmântului. Dacã persoana scapã mingea,gravitaþia o face sã cadã.
Care dintre urmãtoarele figuri aratã cel mai bine direcþia în care mingea scãpatãva cãdea, în cele trei poziþii diferite?
a b
c d
76
S13_06
G8_Caietul_11 Pagina 51
Insulele GalapagosInstrucþiuni: Întrebãrile 77, 78, 79, ºi 80 se referã la Insulele Galapagos.Pentru a rãspunde la aceste întrebãri, poþi folosi orice informaþieprezentatã în paginile secþiunii Insulele Galapagos.
SP32704
Figura ilustreazã Insulele Galapagos, un grup de insule vulcanice din oceanulPacific aflate la aproximativ 1000 km de America de Sud. La început, când s-auformat aceste insule, au fost alcãtuite doar din lavã. În cele din urmã,organismele vii (plante ºi animale) au populat insulele. Aceste organisme auvenit cu mult înaintea stabilirii oamenilor pe insule.
Întrebãrile pentru Insulele Galapagos încep pe pagina urmãtoare.
Isabela
Santiago
FernandinaSanta Maria
Los Hermanos
San Cristóbal
Santa Cruz
Daphne
America de Sud
EcuatorInsulele Galapagos
Pãmânt
G8_Caietul_11 Pagina 52
S032704
Care dintre organismele care trãiesc pe au populat cel mai probabil laînceput, insulele?
(Marcheazã o singurã cãsuþã.)
C Plante terestre
C Animale terestre
Explicã rãspunsul tãu.
Întrebãrile pentru Insula Galapagos continuã.
77
S13_07
Insulele Galapagos (Continuare)
le noi
G8_Caietul_11 Pagina 53
S032705
Atunci când coloniºtii au venit sã trãiascã în insulele Galapagos, au adus cu eiun numãr de anima cum ar fi pisici ºi capre. Noteazã un efect pe careintroducerea pisicilor ºi caprelor l-ar putea avea asupra animalelor ºi plantelordeja pe insule.
A. Un efect datorat pisicilor:
B. Un efect datorat caprelor:
Întrebãrile pentru Insula Galapagos continuã.
78
S13_08
Insulele Galapagos (Continuare)
,
existente
G8_Caietul_11 Pagina 54
S032706_1
În Insulele Galapagos existã un numãr de diferite specii de cintezã (pãsãri)despre care se crede cã au evoluat dintr-o singurã specie. Unele specii de cintezãmanâncã anumite tipuri de seminþe, în funcþie de grosimea ciocului lor. Imagineade mai jos prezintã capul unei specii de cintezã ºi mãsura grosimii ciocului ei.
Câteva dintre insule au doar o specie de cintezã care trãieºte pe ele, în timp cealtele au mai mult de o specie. Pe insula Los Hermanos trãieºte numai Specia 1.Pe insula Daphne trãieºte numai Specia 2. Cele douã grafice de mai josilustreazã procentul din populaþia fiecãreia din cele douã specii având diferitegrosimi ale ciocului.
A. Cum se comparã grosimile ciocului speciei 1 ºi ale speciei 2?
grosimeaciocului
Întrebãrile pentru Insulele Galapagos continuã pe pagina urmãtoare.
Specia 2 din Daphne
Grosimea ciocului (mm)
Procen
tul d
inpo
pula
þie40
151050
30
10
20
Specia 1 din Los Hermanos
Grosimea ciocului (mm)
Procen
tul d
inpo
pula
þie
40
151050
30
10
20
79
S13_09
Insulele Galapagos (Continuare)
G8_Caietul_11 Pagina 55
S032706_2
B. Pe insule existã o mare varietate de seminþe, ºi atât Specia 1 cât ºi Specia 2mãnâncã seminþe. Ce ai concluziona despre mãrimea seminþelor pe carefiecare specie le mãnâncã, bazându-te pe grosimile ciocului celor douã speciide cintezã?
Întrebãrile pentru Insulele Galapagos continuã.
S13_09
Insulele Galapagos (Continuare)
G8_Caietul_11 Pagina 56
S032707
Specia 3 ºi Specia 4 trãiesc împreunã pe Insula Santa Maria, care de asemenea,are o varietate de tipuri de seminþe.
(Încercuieºte litera corespunzãtoare graficului corect.)
Explicã de ce aceastã varietate a grosimilor ciocului ar fi cea mai bunã.
Specia 3
Specia 4
A B
Pro
cent
ul d
in p
opul
aþie
Grosimea ciocului (mm)
Pro
cent
ul d
in p
opul
aþie
Grosimea ciocului (mm)
Sfârºitul secþiunii Insulele Galapagos.
Insulele Galapagos (Continuare)
80
S13_10
Care dintre următoarele grafice ilustrează acea varietate a grosimilor ciocului pentru
Speciile 3 şi 4, care ar asigura cel mai bine supravieţuirea ambelor specii pe Insula Santa
Maria?
G8_Caietul_11 Pagina 57
Sondaj de folosire a calculatorului
Nu mai sunt întrebãri pentru acest test.
Dacã ai terminat Partea a II-a a testului înainte de expirareatimpului, te poþi întoarce sã-þi verifici rãspunsurile. Mulþumimpentru timpul acordat la completarea cu atenþie a acestor întrebãri.
Stop
Aþi avut un calculator pentru a-l folosi la acest test?
a Da
b Nu
Dacã aþi avut un calculator pentru a-l folosi, cât de des l-aþi folosit?
a deloc
b foarte puþin (pentru mai puþin de 5 întrebãri)
c puþin (pentru 5 pânã la 10 întrebãri)
d foarte mult (pentru mai mult de 10 întrebãri)
G8_Caietul_11 Pagina 58
G8_Caietul_11 Pagina 59
Clasa a VIII-aB3CAIETUL
International Association for the Evaluation
of Educational Achievement
© Copyright IEA, 2007
Etichetă de identifi care
ID elev:
Clasa a VIII-a CAIETULB4
Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
Str. Ştirbei Vodă nr. 37
Bucureşti
Nume elev:
G8_Caietul_12 Pagina 2
Treci te rog, pe pagina următoare
G8_Caietul_12 Pagina 3
Instrucþiuni generaleÎn acest test, vei rãspunde la întrebãri de matematicã ºi ºtiinþe. Vei gãsi unele întrebãri uºoareiar altele dificile. Încearcã sã rãspunzi la toate întrebãrile, atât la cele dificile cât ºi la celeuºoare.
Pentru unele întrebãri alegi rãspunsul pe care îl crezi corect ºi umpli cercul din dreptul lui.Exemplul 1 ilustreazã acest tip de întrebare cu cercul din dreptul rãspunsului corect, umplut.
Dacã te decizi sã schimbi un rãspuns la o întrebare, pune un “X” peste prima ta alegere ºi apoiumple cercul din dreptul noii tale alegeri. Exemplul 2 îþi aratã cum faci aceasta.
Câte minute sunt într-o orã?
a 12
b 24
c 60
d 120
Exem
plu
l 1
Câte minute sunt într-o orã?
a 12
b 24
c 60
d 120
Exem
plu
l 2
Cercul cu litera “C” a fost umplut deoarece, într-o orã sunt 60 de minute. Dacã nu eºti sigurasupra rãspunsului la o întrebare, umple cercul din dreptul rãspunsului pe care-l crezi cel maibun ºi treci la întrebarea urmãtoare.
G8_Caietul_12 Pagina 4
Instrucþiuni generale (Continuare)
La unele întrebãri trebuie sã scrii rãspunsul în spaþiul de sub întrebare. Poþi folosi cuvinte,desene ºi numere în rãspunsurile tale la aceste întrebãri. Exemplul 3 ilustreazã o întrebare deacest fel.
Uneori, pentru a obþine punctajul maxim trebuie sã explici rãspunsurile la întrebãrile de ºtiinþe sausã arãþi cum ai lucrat la întrebãrile de matematicã. Rãspunsul ºi calculele sã fie cât mai clare cuputinþã, iar rãspunsurile pentru întrebãrile de matematicã sã fie în forma cea mai simplã.
Pentru problemele din test care implicã bani, imagineazã-þi cã eºti într-o þarã în care “zed” esteunitatea monetarã, cum ar fi “leu” în þara noastrã.
Când þi se cere sã scrii un rãspuns, asigurã-te cã scrisul tãu de mânã este clar. Gândeºte-te cuatenþie la fiecare întrebare ºi rãspunde cât mai complet posibil. Dacã nu eºti sigur de rãspuns,dã rãspunsul pe care-l crezi cel mai bun ºi treci la întrebarea urmãtoare.
Vei avea 45 de minute la dispoziþie pentru a lucra la prima parte a caietului, dupã care va urmao scurtã pauzã. Apoi vei lucra încã 45 de minute pentru a rãspunde la întrebãrile din partea adoua a caietului.
La toate întrebãrile se poate rãspunde fãrã a folosi un calculator, dar dacã ai unul disponibil, îlpoþi folosi pentru partea a II-a a testului. Nu poþi folosi un calculator la partea I a testului.
Exem
plu
3
Noteazã un lucru pe care inima îl face pentru a ajuta alte pãrþi ale corpului.
Pompează sânge tuturor părţilor corpului .
G8_Caietul_12 Pagina 5
Instrucþiuni pentru Partea l
Citeºte fiecare întrebare cu atenþie ºi rãspunde cât de bine poþi. Dacã nu eºti sigur derãspunsul la o întrebare, alege sau scrie rãspunsul pe care-l crezi cel mai bun ºi trecila întrebarea urmãtoare.
Ai 45 de minute pentru a lucra la aceastã parte a testului.
Nu începe sã lucrezi pânã când nu þi se spune sã faci acest lucru.
G8_Caietul_12 Pagina 6
1
S022292
Un tub deschis sub formã de U este umplut cu apã aºa cum se vede.
Tubul este înclinat astfel încât apa tocmai începe sã picure pe una din pãrþi.Arãtaþi pe desenul de mai jos unde se aflã acum suprafaþa apei.
apã
2
S06_02
G8_Caietul_12 Pagina 7
S022054
Alcoolul colorat este folosit în unele termometre de sticlã. Când se gãseºte în aerla diferite temperaturi, coloana de alcool urcã sau coboarã în termometrul desticlã. Care dintre urmãtoarele explicã cel mai bine de ce se schimbã înãlþimeacoloanei de alcool?
a Sticla se contractã la încãlzire.
b Alcoolul se contractã la încãlzire.
c Sticla se dilatã mai mult decât alcoolul la încãlzire.
d Alcoolul se dilatã mai mult decât sticla la încãlzire.
3
S022181
Zahãrul este compus din multe molecule. Ce se întâmplã cu aceste moleculeatunci când zahãrul este dizolvat în apã?
a Ele nu mai existã.
b Ele existã în soluþie.
c Ele se evaporã.
d Ele se combinã cu apa pentru a forma noi elemente.
4
S022208
Care dintre urmãtoarele NU ESTE un exemplu de transformare chimicã?
a Topirea zãpezii
b Corodarea argintului
c Arderea unui chibrit
d Putrezirea vegetaþiei
5
S06_05
S06_04
S06_03
G8_Caietul_12 Pagina 8
S022078
Luminii de la Soare îi sunt necesare 8 minute sã ajungã la Pãmânt, în timp celuminii de la Lunã care cãlãtoreºte cu aceeaºi vitezã, îi sunt necesare 1,5secunde sã ajungã la Pãmânt. De ce se întâmplã aceasta?
6
S022126
Care este funcþia principalã a clorofilei în plante?
a Sã absoarbã energia luminoasã
b Sã descompunã dioxidul de carbon
c Sã facã frunzele plantelor otrãvitoare pentru insecte
d Sã protejeze plantele de boalã
7
S06_07
S06_06
G8_Caietul_12 Pagina 9
S022281
O tãviþã conþinând 300 grame de apã este pusã în congelator pentru a facegheaþã.
Care este masa de gheaþã dupã ce apa îngheaþã?
(Bifeazã o cãsuþã.)
C Mai mare de 300 grame
C 300 grame
C Mai micã de 300 grame
Explicã rãspunsul tãu.
8
S032385
Care caracteristicã este specificã DOAR mamiferelor?
a ochii care surprind culoarea
b glandele care secretã lapte
c pielea care absoarbe oxigenul
d trunchiurile care sunt protejate de solzi
9
S06_09
S06_08
G8_Caietul_12 Pagina 10
S032035
Care dintre urmãtoarele este cel mai bun mod de a determina dacã doi oamenisunt înrudiþi?
a Compararea grupelor lor de sânge.
b Compararea scrisului lor de mânã.
c Compararea genelor lor.
d Compararea amprentelor lor.
10
S06_11
S06_10
S032519
Guvernul a decis construirea unui dig în scopul obþinerii de electricitate ºipentru irigaþii, pe un râu lângã un oraº. Noteazã un efect pe care construireadigului l-ar putea avea asupra vieþii sãlbãticiunilor (plante sau animale).
11
G8_Caietul_12 Pagina 11
S032683
Tabelul prezintã diferite materiale care au fost sortate în douã grupe.
Grupa 1 Grupa 2
Aer Oþel
Gheaþã Cupru
Lemn Aur
Care dintre urmãtoarele, poate fi folositã pentru sortarea materialelor în grupa 1sau în grupa 2?
a solubilitatea în apã
b compresibilitatea
c starea de agregare
d conductibilitatea electricã
12
S032258
a fructele
b cerealele
c brânza
d legumele
S06_13
S06_12
Vezica biliarã secretã fiere, un fluid care ajutã la digerarea grãsimilor. Care dintreurmãtoarele tipuri de alimente ar trebui evitate de o persoanã a cãrei vezicãbiliarã a fost extirpatã?
13
G8_Caietul_12 Pagina 12
S06_14
S032120
Existã multe modalitãþi prin care ºtiinþa ºi tehnologia sunt folosite pentru a ajutamediul. De exemplu, unele mase plastice noi, folosite la confecþionarea pungilorde gunoi, au fost astfel fabricate încât se degradeazã mult mai uºor atunci cândsunt îngropate.
Descrie cum pot fi folosite ºtiinþa ºi tehnologia pentru a remedia fiecare dintreurmãtoarele probleme de mediu.
A. Deversãrile de petrol în ocean:
B. Încãlzirea globalã datoratã creºterii nivelului de dioxid de carbon înatmosferã:
14
G8_Caietul_12 Pagina 13
S012025
Nucleul CELOR MAI MULÞI atomi constã
a doar din neutroni
b din protoni ºi neutroni
c din protoni ºi electroni
d din neutroni ºi electroni
15
S012026
Un fiu poate moºteni trãsãturi
a doar de la tatãl sãu
b doar de la mama sa
c ºi de la tatãl sãu ºi de la mama sa
d fie de la tatãl sãu, fie de la mama sa, dar nu de la amândoi
16
S01_01
S01_02
G8_Caietul_12 Pagina 14
S012027
Tabelul aratã temperatura într-un loc oarecare, la diferite ore din zi, timp de treizile.
600 900 12 prânz 1500 1800
Luni 15°C 17°C 20°C 21°C 19°C
Marþi 15°C 15°C 15°C 5°C 4°C
Miercuri 8°C 10°C 14°C 14°C 13°C
Când a devenit vântul mult mai rece?
a Luni dimineaþã
b Luni dupã-amiazã
c Marþi dimineaþã
d Marþi dupã-amiazã
e Miercuri dupã-amiazã
17
S012028
O persoanã a clasificat câteva animale în cele douã grupe înscrise în tabelul de maijos. Ce caracteristicã a animalelor a fost folositã în aceastã clasificare?
a Picioarele
b Ochii
c Sistemul nervos
d Pielea
Grup 1 Grup 2
Oameni ªerpi
Câini Viermi
Muºte Peºti
18
S01_04
S01_03
G8_Caietul_12 Pagina 15
S012029
Un beculeþ se aflã la 20 cm în stânga unui cartonaº pãtrat, care la rândul sãu segãseºte la 20 cm în stânga unui ecran, ca în figurã. Umbra cartonaºului pe ecranare o laturã de 10 cm.
Dacã ecranul este mutat cu 40 cm spre dreapta astfel încât sã se afle la 80 cm debeculeþ, care va fi noua laturã a umbrei produsã de cartonaº pe ecran?
a 5 cm
b 10 cm
c 15 cm
d 20 cm
Cartonaº
Umbrã
20 cm 20 cm
Ecran
Bec
19
S01_05
G8_Caietul_12 Pagina 16
S012030
Majoritatea peºterilor sunt formate prin acþiunea apei asupra
a granitului
b calcarului
c rocilor nisipoase
d ºisturilor argiloase
20
S022035
Desenul ilustreazã un magnet sub formã de barã care este tãiat în trei bucãþi cuun fierãstrãu.
Scrie un �N� sau un �S� în fiecare din cãsuþele din desen pentru a arãtapolaritatea capetelor piesei din centru.
N
Nord
S
Sud
21
S01_07
S01_06
G8_Caietul_12 Pagina 17
S022225
La diferite altitudini, punctul de fierbere al apei variazã de la aproximativ 80° Cla 100° C. Care dintre termometrele prezentate ar fi cel mai potrivit pentru omãsurare de precizie a punctului de fierbere al apei la diferite altitudini?
a Termometrul A
b Termometrul B
c Termometrul C
d Termometrul D
e Termometrul E
A EDB C
80
50750750
95 100 125 150
Termometre
22
S01_08S022117
De ce insectele masculi ar trebui sã fie tratate pentru împiedicarea producerii despermã?
a Pentru sporirea numãrului de insecte femele
b Pentru reducerea populaþiei totale de insecte
c Pentru producerea de noi specii de insecte
d Pentru împiedicarea împerecherii insectelor
23
S01_09
G8_Caietul_12 Pagina 18
S022235
O fatã are ideea cã plantele verzi au nevoie de nisip în sol pentru o creºteresãnãtoasã. Pentru a-ºi verifica ideea ea foloseºte douã ghivece cu plante. Eaaºeazã un ghiveci cu plante aºa cum este arãtat mai jos.
Pe CARE dintre urmãtoarele l-ar utiliza pentru al doilea ghiveci cu plante?
LuminaSoarelui
Nisip, pamânt ºi apã
LuminaSoarelui
LuminaSoarelui
Cutie neagrã Cutie neagrã
LuminaSoarelui
Nisip ºi pãmânt
NIsip ºi apã Nisip, pãmânt ºi apã Pamânt ºi apã
Pamânt ºi apã
a cb
d e
24
S01_10
G8_Caietul_12 Pagina 20
S022206
Când clorul gazos reacþioneazã cu sodiul metalic, ce se formeazã?
a Un amestec
b Un compus
c Un element
d Un aliaj
e O soluþie
28
S022160
29
S01_15
S01_14
Care este avantajul de a avea două urechi pentru auz în loc de una singură?
G8_Caietul_12 Pagina 21
S022058
O razã de luminã atinge o oglindã dupã cum se vede.
Care desen aratã cel mai bine direcþia luminii reflectate?
a
dc
b
oglindãoglindã
oglindãoglindã
oglindã
30
S01_16
G8_Caietul_12 Pagina 22
M012001
În figura de mai jos, câte pãtrãþele mai trebuie haºurate ÎN PLUS, astfel încât
sã fie haºurate din totalul pãtrãþelelor?
a 5
b 4
c 3
d 2
e 1
!
31
M012002
O balanþã cu braþele egale se aflã în echilibru. În partea stângã se aflã o masã de1 kg ºi o jumãtate de cãrãmidã. Pe braþul din dreapta se aflã o cãrãmidã întreagã.
Care este masa cãrãmizii întregi?
a 0,5 kg
b 1 kg
c 2 kg
d 3 kg
1 kg
32
M01_01
M01_02
G8_Caietul_12 Pagina 23
M012003
Lungimea unei cutii exprimatã în centimetri este rotunjitã la 9 cm. Care dintreacestea ar putea fi lungimea propriu-zisã a cutiei?
a 10 cm
b 9,9 cm
c 9,6 cm
d 8,6 cm
M012004
Alina poate alerga 4 ture de pistã în timpul în care Camelia aleargã 3 ture. DacãCamelia a fãcut 12 ture, câte ture a reuºit sã facã Alina în acelaºi timp?
a 9
b 11
c 13
d 16
M012005
Pentru pãtratul EFGH, de mai jos, care dintre afirmaþiile urmãtoare este FALSÃ?
a DEIF ºi DEIH sunt congruente.
b DGHI ºi DGHF sunt congruente.
c DEFH ºi DEGH sunt congruente.
d DEIF ºi DGIH sunt congruente.
I
H G
FE
33
34
35
M01_03
M01_04
M01_05
G8_Caietul_12 Pagina 24
M012006
Ionuþ a obþinut la un test urmãtoarele trei punctaje: 78, 76 ºi 74, în timp ce Mariaa avut punctajul 72, 82 ºi 74. Cum comparaþi punctajul mediu al lui Ionuþ cupunctajul mediu obþinut de Maria?
a Ionuþ a avut cu 1 punct în plus.
b Ionuþ a avut cu 1 punct în minus.
c Punctajele medii au fost egale.
d Ionuþ a avut cu 2 puncte în plus.
e Ionuþ a avut cu 2 puncte în minus.
M012037
Tabelul aratã notele obþinute de o clasã la un test cu note pânã la 10.
Nota la test Pontaj Frecvenþa
4 1
5 3
6 6
7 2
8 4
9 3
10 1
Câþi elevi din clasã au obþinut o notã mai mare de 7?
a 2
b 8
c 10
d 12
e 20
36
37
M01_06
M01_07
G8_Caietul_12 Pagina 26
M012040
Dacã
!"
= !
"#
, atunci valoarea lui n este egalã cu
a 3
b 7
c 36
d 63
M012041
Într-un grup de copii, 16 au ziua de naºtere în prima jumãtate a anului, iar 14 au ziuade naºtere în a doua jumãtate a anului. Ce fracþie din grup reprezintã elevii care auziua de naºtere în prima jumãtate a anului?
a !
"#
b !
"
c !
"
d !
"#
e !
"#
40
41
M01_10
M01_11
G8_Caietul_12 Pagina 27
M012042
Dacã x = -3, care este valoarea lui -3x ?
a -9
b -6
c -1
d 1
e 9
M032570
La un spectacol, !
"
dintre persoanele care formau audienþa erau copii.
Ce procent din audienþã reprezintã aceºtia?
a 12%
b 3%
c 0,3%
d 0,12%
M032643
Dacã n este un numãr întreg negativ, care dintre acestea este cel mai marenumãr?
a 3 + n
b 3 ´ n
c 3 - n
d 3 : n
42
44
43
M01_12
M01_13
M01_14
G8_Caietul_12 Pagina 28
M032693
Figura de mai sus este un hexagon regulat. Care este valoarea lui x?
Rãspuns: _______________
x0
45
M01_15
Nu începe să lucrezi la Partea a 2-apână nu ţi se spune să faci acest lucru.
Dacă ai terminat Partea I a testului înainte de expirarea
timpului, te poţi întoarce să-ţi verifi ci răspunsurile.
Stop
G8_Caietul_12 Pagina 29
Instrucþiuni pentru Partea a II-a
În Partea a II-a vei rãspunde în continuare la întrebãri de matematicã ºi ºtiinþe. Veiavea 45 de minute de lucru la aceastã parte a testului.
Citeºte fiecare întrebare atent ºi rãspunde cât de bine poþi. Dacã nu eºti sigur derãspunsul la o întrebare, alege sau scrie rãspunsul pe care-l crezi cel mai bun ºi trecila întrebarea urmãtoare.
În aceastã parte a testului poþi folosi un calculator, dacã ai la dspoziþie.
Nu începe sã lucrezi pânã nu þi se spune sã faci acest lucru.
G8_Caietul_12 Pagina 30
M032352
Înãlþimea Lungimeaarbustului (cm) umbrei (cm)
20 16
40 32
60 48
80 64
Tabelul de mai sus indicã lungimile umbrelor a patru arbuºti de diferite înãlþimila ora 10 dimineaþa. Care este lungimea umbrei unui arbust cu înãlþimea de 50de centimetri la ora 10 dimineaþa?
a 36 cm
b 38 cm
c 40 cm
d 42 cm
46
M032725
Scrie
!
" în formã zecimalã, rotunjitã la a 2-a zecimalã.
Rãspuns: _______________
47
M12_01
M12_02
G8_Caietul_12 Pagina 31
M032683
Scrie expresia
!
+
+
într-o formã mai simplã. Aratã cum ai lucrat.
Rãspuns: ______________________________
M032738
Ce înseamnã xy + 1?
a Se adunã 1 cu y, apoi se înmulþeºte cu x.
b
c Se adunã x cu y, apoi se adunã cu 1.
d Se înmulþeºte x cu y, apoi se adunã cu 1.
M032295
La o paradã erau m bãieþi ºi n fete. Fiecare persoanã avea 2 baloane. Care dintreurmãtoarele expresii reprezintã numãrul total de baloane existente la paradã?
a 2(m + n)
b 2 + (m + n)
c 2m + n
d m + 2n
48
49
50
M12_03
M12_04
M12_05
Se înmulţesc x ºi y cu 1.
G8_Caietul_12 Pagina 32
M032331
Câte grade se roteºte minutarul unui ceas de la 6:20 dimineaþa la ora 8:00dimineaþa a aceleiaºi zile?
a 680°
b 600°
c 540°
d 420°
M032623
Care este aria regiunii întunecate, exprimatã în cm2, în figura de mai sus?
a 24
b 44
c 48
d 72
16 cm
6 cm
8 cm
51
52
M12_06
M12_07
G8_Caietul_12 Pagina 33
M032679
O bucatã de hârtie de formã dreptunghiularã este împãturitã în jumãtate, dupãcum se aratã în figura de mai sus. Apoi este tãiatã de-a lungul liniei punctate, iarbucata micã tãiatã este desfãcutã. Ce formã are figura decupatã?
a un triunghi isoscel
b douã triunghiuri isoscele
c un triunghi dreptunghic
d un triunghi echilateral
4 cm
1 cm
M032047
Care este suma a trei numere naturale consecutive, 2n fiind numãrul din mijloc?
a 6n + 3
b 6n
c 6n - 1
d 6n - 3
53
54
M12_08
M12_09
G8_Caietul_12 Pagina 34
M032398
Care este valoarea lui x în figura de mai sus?
a 30°
b 40°
c 45°
d 65°
450
300
650
x
55
M12_10
M032507
Noul joc al lui ªtefan este aceastã ruletã. Din 900 de rotaþii, cam de câte ori seaºteaptã el ca acul indicator sã ajungã în sectorul roºu?
a 30
b 40
c 50
d 60
Viºiniu
Portocaliu
Verde
Albastr
u
Roºu
56
M12_11
G8_Caietul_12 Pagina 35
M032424
Andreea are trei bucãþi de metal. Greutatea fiecãrei bucãþi este aceeaºi. Iatã ces-a întâmplat atunci când ea a cântãrit o bucatã folosind greutãþi în valoare de 8grame.
Iatã ce s-a întâmplat atunci când a cântãrit toate cele trei bucãþi folosind greutãþiîn valoare de 20 de grame.
Care dintre urmãtoarele ar putea reprezenta greutatea unei bucãþi de metal?
a 5 g
b 6 g
c 7 g
d 8 g
1g
1g
1g
5g
10g 10g
57
M12_12
G8_Caietul_12 Pagina 36
M032681
Linia continuã (���) din grafic aratã producþia de maºini a Companiei GAMAîntr-o anumitã zi.
Linia punctatã (-----) aratã care ar fi numãrul total de maºini produse, dacãproductivitatea ar fi constantã.
A. Pânã la ce orã s-au produs 150 de maºini?
Rãspuns: _______________
B. Care a fost numãrul mediu de maºini produse pe orã în acea zi?
Rãspuns: _______________
C. Între ce ore a fost produsã majoritatea maºinilor?
Între _______________ ºi _______________
8 dim 9 dim 10 dim 11 dim 12 ziua 1 d.a. 2 d.a. 3 d.a. 4 d.a.
400
350
300
250
200
150
100
50
0Num
ãr
tota
l de m
aºin
i pro
duse
Timp
Producþia de maºini58
M12_13
G8_Caietul_12 Pagina 37
S032637
Pentru sãnãtatea omului este important consumul de legume cu frunze. Aceastase datoreazã faptului cã, legumele cu frunze sunt o bunã sursã, a cãreia dintreurmãtoarele?
a proteine
b zaharuri
c minerale
d grãsimi
59
S032386
Unde are loc în principal absorbþia hranei în sânge, în organismele umane?
a stomac
b cavitatea bucalã
c intestinul gros
d
60
S032682
Animalele ºi plantele sunt alcãtuite dintr-un numãr de elemente chimice diferite.Ce se întâmplã cu aceste elemente dupã ce animalele ºi plantele mor?
a Mor odatã cu animalul sau planta.
b Se evaporã în atmosferã.
c Sunt reciclate în mediul înconjurãtor.
d Se transformã în alte elemente.
61
S10_01
S10_03
S10_02
intestinul subţire
G8_Caietul_12 Pagina 38
S032652
Figura de mai sus prezintã o hartã a lumii cu liniile de latitudine marcate. Care dintre
urmãtoarele locuri marcate pe hartã este cel mai probabil sã aibã o temperaturã medie
anualã similarã cu poziþia X?
a poziþia A
b poziþia B
c poziþia C
d poziþia D
X
A
BC
D 60 N
30 N
30 S
60 S
Ecuator
62
S10_04
G8_Caietul_12 Pagina 39
S032437
Forma Lunii pare sã se schimbe cu regularitate în fiecare lunã. Care dintreurmãtoarele explicã cel mai bine de ce forma Lunii pare sã se schimbe?
a Pãmântul se roteºte în jurul axei sale.
b Luna se roteºte în jurul axei sale.
c Luna graviteazã în jurul Pãmântului.
d Norii acoperã Luna.
63
S032242
Noteazã o sursã de energie regenerabilã ºi descrie o modalitate prin care oameniio folosesc.
Sursa de energie: _________________________________________
Utilizare:
64
S10_05
S10_06
G8_Caietul_12 Pagina 40
SP32709
Un rege a dat unui bijutier o bucatã de metal pur. El a cerut bijutierului sã-i facãdin acel metal o coroanã.
Dupã ce bijutierul a furnizat coroana, regele s-a uitat cu atenþie la ea. El credeacã bijutierul ar putea folosi un alt metal sau amestec de metale pentru a facecoroana. El a cântãrit coroana ºi avea aceeaºi masã cu bucata originalã, 2400 degrame. În continuare nemulþumit, regele a cerut câtorva oameni de ºtiinþã sã-lajute sã afle din ce a fost fãcutã coroana.
coroanã demetal
bucatã demetal
Întrebãrile pentru Coroana de metal încep pe pagina urmãtoare.
Coroana de metalInstrucþiuni: Întrebãrile 65, 66, 67 ºi 68 se referã la studiereaproprietãþilor unei coroane de metal. Pentru a rãspunde la acesteîntrebãri, poþi folosi orice informaþie prezentatã în paginile secþiuniiCoroana de metal.
G8_Caietul_12 Pagina 41
S032709
Oamenii de ºtiinþã au decis sã compare densitãþile coroanei ºi a unei bucãþi demetal identice cu bucata originalã. Densitatea unei substanþe este masa unuieºantion din acea substanþã raportatã la volumul acestuia (densitate = masã/volum).
Oamenii de ºtiinþã au aflat volumul bucãþii ºi au calculat densitatea bazându-sepe masa cunoscutã a ei (2400 de grame). Figura de mai jos indicã dimensiunilebucãþii de metal pe care oamenii de ºtiinþã le-au mãsurat.
Care este densitatea bucãþii de metal?
Rãspuns: ____________ g/cm3
Întrebãrile pentru Coroana de metal continuã.
5 cm5 cm
5 cm
(nu este lascarã)
65
S10_07
Coroana de metal (Continuare)
G8_Caietul_12 Pagina 42
S032711
Apoi, oamenii de ºtiinþã trebuiau sã afle volumul coroanei pentru a-i determinadensitatea. Urmãtoarele ustensile ºi materiale erau la dispoziþia acestora pentru ale folosi.
Descrie o procedurã pe care ar putea-o folosi oamenii de ºtiinþã pentru a aflavolumul coroanei folosind unele sau toate ustensilele ºi materialele arãtate maisus. Poþi folosi desene pentru a-þi fi mai uºor sã explici procedura.
sursã de apã
tavã de plastic vas de sticlã
cilindru gradat
Întrebãrile pentru Coroana de metal continuã.
66
S10_08
Coroana de metal (Continuare)
G8_Caietul_12 Pagina 43
S032712
Oamenii de ºtiinþã au mãsurat volumul coroanei de cinci ori. Ei au calculatdensitatea pentru fiecare volum mãsurat. Rezultatele lor sunt prezentate întabelul de mai jos.
Încercarea Volumul coroanei (cm3) Densitatea coroanei (g/cm3)
1 202 11,88
2 200 12,00
3 201 11,94
4 198 12,12
5 199 12,06
A. De ce oamenii de ºtiinþã au mãsurat volumul de cinci ori?
B. Oamenii de ºtiinþã au raportat regelui cã densitatea coroanei a fost 12,0 g/cm3.Aratã cum au folosit oamenii de ºtiinþã rezultatele lor pentru a obþine aceastãvaloare a densitãþii.
Întrebãrile pentru Coroana de metal continuã.
67
S10_09
Coroana de metal (Continuare)
G8_Caietul_12 Pagina 44
S032713
Tabelul de mai jos prezintã densitatea pentru diferite metale.
Metal Densitatea (g/cm3)
Platinã 21,4
Aur 19,3
Argint 10,5
Cupru 8,9
Zinc 7,1
Aluminiu 2,7
A. Uitã-te la densitatea bucãþii de metal pe care ai calculat-o. Din ce este celmai probabil sã fie fãcutã bucata din metal?
Rãspuns: ______________________________
Explicã rãspunsul tãu.
B. Densitatea coroanei a fost determinatã ca fiind 12,0g/cm3. Ce ai raportaregelui despre ce metal sau amestec de metale a folosit bijutierul pentru ca sãfacã coroana ?
Sfãrºitul secþiunii Coroana de metal.
68
S10_10
Coroana de metal (Continuare)
G8_Caietul_12 Pagina 45
S032115
Care dintre urmãtoarele este cel mai apropiat de procentul apei dulci din toatãapa de pe Pãmânt?
a 100%
b 90%
c 70%
d 3%
69
S032565
Temperatura Sare dizolvatã Volumul apei Densitatea
Apã purã 250C 0 g 100 ml 1,0 g/ml
Soluþie de sare 250C 10 g 100 ml ?
Tabelul incomplet de mai sus comparã unele date pentru apã purã ºi pentru osoluþie de sare.
Care este densitatea soluþiei de sare?
(marcheazã o cãsuþã)
C 1,0 g/ml
C Mai puþin de 1,0 g/ml
C Mai mult de 1,0 g/ml
Explicã rãspunsul tãu.
70
S14_01
S14_02
G8_Caietul_12 Pagina 46
S032403
Care afirmaþie referitoare la particulele unui lichid prin comparaþie cu particuleleunui gaz este adevãratã?
a Particulele unui lichid sunt mai încete ºi îndepãrtate unele de altele.
b Particulele unui lichid sunt mai rapide ºi îndepãrtate unele de altele.
c Particulele unui lichid sunt mai încete ºi mai apropiate unele de altele.
d Particulele unui lichid sunt mai rapide ºi mai apropiate unele de altele.
S032273
Imaginea indicã un cui de fier pe care este înfãºurat un fir izolat. Firul esteconectat la o baterie.
Ce se va întâmpla cu cuiul de fier atunci când curentul trece prin fir?
a Cuiul se va topi.
b Curentul electric va trece prin cui.
c Cuiul va deveni un magnet.
d Nu se va întâmpla nimic cu cuiul.
fir izolat
Cui de fier
Baterie
71
72
S14_03
S14_04
Eroziunea (sfãrâmarea treptatã) pietrelor poate fi cauzatã atât de procese fizice,
G8_Caietul_12 Pagina 47
S032019
cât ºi de procese chimice. Noteazã un proces fizic ºi un proces chimic. Explicãcum fiecare dintre acestea poate produce eroziunea pietrelor.
Proces fizic:
Proces chimic:
S032516
Într-o zonã ruralã sunt mulþi copaci. Oamenii care trãiesc acolo au decis ca sãtaie copacii, pentru lemn.
Indicã un posibil efect pe termen lung al deciziei lor asupra mediuluiînconjurãtor.
73
74
S14_05
S14_06
a rocilor
rocilor.
G8_Caietul_12 Pagina 48
S032620
Care din urmãtoarele grafice reprezintã cel mai bine cum s-a schimbat populaþiaumanã a lumii, în ultimii 300 de ani?
a b
c d
Pop
ulaþ
ia (
mili
arde
)6
5
4
3
2
1
0
1700 1800 1900 2000
An
Pop
ulaþ
ia (
mili
arde
)
6
5
4
3
2
1
0
1700 1800 1900 2000
An
Pop
ulaþ
ia (
mili
arde
)
6
5
4
3
2
1
01700 1800 1900 2000
An
Pop
ulaþ
ia (
mili
arde
)6
5
4
3
2
1
01700 1800 1900 2000
An
75
S14_07
G8_Caietul_12 Pagina 49
SP32693
Diagrama urmãtoare prezintã o secþiune transversalã printr-un ocean. Un numãrde organisme (plante ºi animale), vieþuiesc în diferite regiuni ale oceanului ºidepind unul de altul precum ºi de Soare pentru a supravieþui.
Zona foticã (unde penetreazã lumina)
Platformã continentalã
6 000 m
Zona afoticã
Zona mareelorZona neriticãnivelul mãrii
200 m
2 000 m
4 000 m
Zona oceanicã
Întrebãrile pentru Viaþa din oceane încep pe pagina urmãtoare.
Viaþa din oceaneInstrucþiuni: Întrebãrile 76, 77 ºi 78 se referã la viaþa din oceane. Pentrua rãspunde la aceste întrebãri, poþi folosi orice informaþie prezentatã înpaginile secþiunii Viaþa din oceane.
G8_Caietul_12 Pagina 50
S032693_1
Urmãreºte lista organismelor (plante ºi animale) de mai jos. Ele toate trãiesc înZona neriticã.
Organisme Descriere
Fitoplancton Plante microscopice care fac fotosinteza
Zooplancton Animale microscopice care se hrãnesc cu fitoplancton
Ton Peºte de mãrime medie care se hrãneºte cu peºti mici
Hering Peºte mic care se hrãneºte cu zooplancton
Rechin Peºte uriaº care se hrãneºte cu alþi peºti
Balenã Mamifer uriaº care se hrãneºte cu zooplancton
A. Completeazã lanþul trofic pe schema de mai jos incluzând toate organismeledin tabel. Scrie numele câte unui organism în fiecare cerc.
Informaþiile prezentate despre fiecare organism te vor ajuta. Trei organismeau fost aºezate pe schemã pentru tine. Sãgeþile indicã direcþia fluxului deenergie în lanþul trofic.
Zooplancton
Ton
Fitoplancton
Aceastã întrebare din Viaþa din oceane continuã pe pagina urmãtoare.
(mâncat de)
76
S14_08
Viaþa din oceane (Continuare)
G8_Caietul_12 Pagina 51
S032693_2
B. Datoritã pescuitului excesiv, într-un an, tonul a devenit insuficient.Precizeazã ce este cel mai probabil sã se întâmple cu populaþia de rechini ºiexplicã rãspunsul tãu.
Întrebãrile pentru Viaþa din oceane continuã.
S14_08
Viaþa din oceane (Continuare)
G8_Caietul_12 Pagina 52
SP32695
Zona dintre maree se gãseºte de-a lungul þãrmului oceanului între limitelerefluxului ºi fluxului. Diagramele de mai jos prezintã o secþiune transversalã azonei dintre maree, la flux ºi reflux, ºi câteva dintre organismele care vieþuiescacolo.
Întrebãrile pentru Viaþa din oceane continuã.
Zona dintre maree în timpul fluxului OceanNivelul apei
Zona dintre maree în timpul refluxului
Nivelul apei oceanului
midiianemone demare
bãlãnuºi
crabul cârtiþãBaltã rãmasãla reflux
crabul lãutar stea demare
bãlãnuºi midiianemone de mare
crabul cãrtiþã crabul lãutar steaua de mare
Viaþa din oceane (Continuare)
G8_Caietul_12 Pagina 53
S032695
Organismele care vieþuiesc în zona dintre maree au adaptãri speciale care lepermit sã supravieþuieascã efectelor mareelor.
Alege un organism din zona dintre maree. Identificã o caracteristicã fizicã sauun comportament al acestui organism. Explicã cum aceastã caracteristicã saucomportament îl ajutã sã supravieþuiascã la reflux.
Numele organismului: ____________________________________________
Caracteristicã sau comportament:____________________________________
______________________________________________________________
Explicaþie:
Întrebãrile pentru Viaþa din oceane continuã.
77
S14_09
Viaþa din oceane (Continuare)
G8_Caietul_12 Pagina 54
S032697
Câteva specii de organisme (plante ºi animale) au fost gãsite vieþuind maidegrabã în adâncurile oceanelor decât în regiunile apropiate de suprafaþã.Organismele care trãiesc pe fundul oceanului trebuie sã fie adaptate condiþiilorde acolo.
Numeºte douã condiþii care sunt gãsite pe fundul oceanului ºi care fac camajoritatea plantelor ºi animalelor sã trãiascã dificil acolo.
1.
2.
Sfârºitul secþiunii Viaþa din oceane.
78
S14_10
Viaþa din oceanel (Continuare)
G8_Caietul_12 Pagina 55
Nu mai sunt întrebări pentru acest test.
Dacă ai terminat Partea a II-a a testului înainte de expirarea
timpului, te poţi întoarce să-ţi verifi ci răspunsurile. Mulţumim
pentru timpul acordat la completarea cu atenţie a acestor
întrebări.
Stop
Sondaj de folosire a calculatoruluiAţi avut un calculator pentru a-l folosi la acest test?
a Da
b Nu
Dacă aţi avut un calculator pentru a-l folosi, cât de des l-aţi folosit?
a deloc
b foarte puţin (pentru mai puţin de 5 întrebări)
c puţin (pentru 5 până la 10 întrebări)
d foarte mult (pentru mai mult de 10 întrebări)
Clasa a VIII-aB4CAIETUL