MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
UNITATEA DE COORDONARE A PROGRAMULUI DE REFORMĂ
A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC
(PHARE - VET, RO 9405)
CURRICULUM
PENTRU ANUL III ŞCOALĂ PROFESIONALĂ
Meseria:
Electronist aparate şi echipamente radio-TV
BUCUREŞTI
- 1998 -
2
REFERAT
Lucrarea “Curriculum pentru şcoala profesională” meseria “Electronist aparate şi echipamente de radio-TV ”
cuprinde structura şi conţinutul programelor analitice împărţite pe două domenii de bază şi de specializare în meserie.
Originalitatea lucrării constă în modul de alegere a temelor care prin succesiunea lor asigură continuitatea logică a
noţiunilor studiate ţinând seama de diversificarea şi modularizarea acestui sector tehnic.
Există corelaţie între instruirea teoretică şi instruirea practică.
Lucrarea se constitue într-un cadru de perfecţionare continuă.
Propunem aprobarea materialului pentru experimentarea şi eventual îmbunătăţirea sa pe baza rezultatelor obţinute în
urma aplicării.
REFERENŢI ŞTIINŢIFICI
GRAZZIELA NICULESCU, dr. ing., UPB, Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii
ing. RADU CĂLĂRAŞU, director NEI S.A.
INTRODUCERE
Curricula pentru Electronist aparate şi echipamente pentru radio-TV
Şcoală profesională anul III
3
Programul de pregătire profesională propus ţine seama de cele trei competenţe de bază ale formării:
1. competenţe profesionale - prin care se asigură satisfacerea exigenţelor parametrilor economici şi sociali stabiliţi prin
standardul de pregătire profesională;
2. competenţe tehnice - prin care se asigură integrarea competenţelor în cunoştinţele tehnice generale de specialitate;
3. competenţe polifuncţionale - prin care se asigură capacitatea de a interveni în activităţi conexe cu activitatea de bază,
de control, de organizare etc. În cadrul acestei competenţe se ţine seama de dezvoltarea automatizării procedurilor
specifice meseriei de electronist depanator aparate de radio-TV, incluzând competenţe de programare a sistemelor de
lucru, de control al calităţii şi de întreţinere.
Prezenta curriculă urmăreşte ca învăţământul profesional să capete un puternic caracter formativ prin organizarea
unui proces de învăţământ axat pe lucrări practice în laboratoare, ateliere şi secţii ale agentului economic. Metodele
inductive vor fi larg dezvoltate prin punerea la dispoziţie a documentaţiei, materialelor şi echipamentelor pentru
executarea lucrărilor de instruire practică, incluzând şi metode de realizare practică prin care elevii să execute lucrări as tfel
încât să necesite organizare în ordine logică, programată.
Conţinutul învăţământului profesional de specialitate pentru pregătirea meseriei de electronist depanator aparate de
radio-TV este proiectat în sistem modular în vederea realizării unei structurii flexibile. Conţinuturile sunt modulate
progresiv accentuând activitatea practică în vederea formării competenţelor cerute prin SPP.
Modulele vizează în primul rând latura de comportament în cadrul activităţii practice urmărind atitudinile şi
motivaţia, latura informaţională fiind pusă în valoare în context operaţional practic.
Modulele de specializare in meserie care pregatesc competenţele cerute de SPP sunt:
Modulul I : “Bazele funcţionării echipamentelor electronice de radio şi TV” familiarizează viitorul electronist
radio-TV cu principiile de bază ale transmiterii informaţiei audio şi video prin lanţul de radiodifuziune şi prin lanţul de
televiziune.
Modulul II : “Echipamente pentru recepţia programelor de radio” deţine ponderea cea mai mare din totalul
orelor, astfel încât să asigure competenţele necesare cunoaşterii şi execuţiei receptoarelor de televiziune. Acest lucru se
realizează atât în orele de curs dar mai ales prin orele de instruire practică în atelier şi laborator tehnologic. Domeniul
complex şi dezvoltat al televiziunii a impus planificarea desfăşurării noţiunilor şi în semestrul I din anul IV cu
aprofundarea problemelor legate de televiziunea în culori.
4
Modulul III : “Bazele măsurării în radio şi TV” este conceput astfel încât prin orele de curs şi mai ales prin cele
de laborator tehnologic să formeze la elevi deprinderi de utilizare a aparaturii de măsură specifică domeniului de radio şi
TV.
Modulul IV : “Echipamente pentru recepţia programelor de TV” asigură elevilor competenţe privind
funcţionarea, execuţia şi reglarea etajelor componente ale unui receptor TV.
Modulul V : “Echipamente pentru înregistrarea şi redarea sunetului şi a imaginii” furnizează elevilor
cunoştinţe-le teoretice şi practice privind aparatura audio-video clasică şi modernă existentă pe piaţă.
Elevul în final trebuie familiarizat cu: geografia montajului, modalităţile de verificare şi reglaj al blocurilor
funcţionale şi execuţia acestora.
Modulul VI : “Organizare, legislaţie şi protecţia muncii” este o prezenţă obligatorie în toată curicula deoarece
ajută elevii să aplice normele obligatorii prin lege.
Ca modul de aprofundare a cunoştinţelor a fost introdus modulul “Tehnologii de vârf. Televiziune digitală” deoarece
în prezent din ce în ce mai mult se întâlnesc instalaţiile de TV care funcţionează pe acest principiu.
Proiectul bazat pe activitatea tehnică îl obligă pe elev să facă şi o serie de calcule privind proiectarea unor circuite
electronice simple. Cele două module de mobilitate ocupaţională oferă elevilor noţiuni absolut necesare acum pe piaţa
muncii.
5
GR.SC.IND.,,ELECTRONICA,,
BUCURESTI
Familia ocupaţională ELECTRONICĂ , AUTOMATICĂ ŞI INFORMATICĂ TEHNOLOGICĂ INDUSTRIALĂ
PLAN DE INVĂŢĂMÂNT ŞCOALA PROFESIONALĂ ANUL III
PROPUNERE-febr.2001
Meseria: electronist aparate şi echipamente pentru radio si TV
I.CURRICULUM DE BAZĂ:
A.Dezvoltare personală şi socială………………………………………..3ore/saptx31sapt
1.Educaţie antreprenorială 1ora/saptx31sapt
2.Educaţie fizică 1ora/saptx31sapt
3.Orientare şi consiliere vocaţională 1ora/saptx31sapt
B.Specializare in meserie………………………………………………27ore/saptx31sapt
Modulul I. Bazele functionarii echipamentelor electronice de radio TV
Total ore pe an 34 ore
Modulul II. Echipamente pentru receptia programelor de radio
Total ore pe an 148ore din care
Laborator tehnologic 72 ore
Instruire practica 42 ore
Modulul III. Bazele masurarii in radio si TV
Total ore pe an 103 ore din care
6
Laborator tehnologic 72 ore
Modulul IV. Echipamente pentru receptia programelor de TV
Total ore pe an 407ore din care
Laborator tehnologic 192 ore
Instruire practica 108 ore
Modulul V. Echipamente pentru inregistrarea sunetului si imaginii
Total ore pe an 114 ore din care
laborator tehnlogic 36 ore
Instruire practica 36 ore
Modulul VI. Organizare , legislatie si protectia muncii
Total ore pe an 31 ore
II. CURRICULUM OPTIONAL
Modul de aprofundare * 1 ora/ saptx31sapt
- tehnologii de varf (televiziune digitala sau TV prin cablu)
- receptoare TV prin satelit
Modul de mobilitate ocupationala * 1 ora/saptx31sapt
- calitatea si fiabilitatea produselor
- calculatorul personal – structura si performanta
Teme crosscurriculare **
III. Practica comasata 35orex3sapt 105 ore din care
Practica de proiect 35 ore
NOTA Instruirea practica se desfasoara 3 zile pe saptamana cite 6 ore zilnic .Instruirea practica se realizeaza cu clasa impartita in grupe
de min.10 elevi , sub indrumarea inginerilor si a maistrilor instructori in laborator, atelier scoala sau unitati de profil care dispun de
baza materiala corespunzatoare cerintelor specifice meseriei
* la decizia scolii , in regim local
**continutul acestor teme se regaseste inglobat in procent de maxim 30% in mdulele de specializare
7
la elaborarea acestui plan de invatamant au colaborat urmatorii ingineri din cadrul Gr, Sc. Ind, ,,Electronica” – Bucuresti
ing. Stelian Patrutescu – prof. grad I
ing. Carmen Musat - prof. grad II
ing. Marian Pitu – prof. grad II
-
NOTĂ: Instruirea practică se desfăşoară 3 zile/săptămână x 6 ore/săptămână x 31 săptămâni. Instruirea practică se realizează
cu clasa împărţită în 2 grupe (de minim 10 elevi) sub îndrumarea profesorilor şi maiştrilor instructori în laborator, atelier şcoală,
unităţi de profil care dispun de baza materială corespunzătoare cerinţelor specifice meseriei.
* La decizia şcolii, în regim local.
** Conţinutul acestor teme se regăseşte înglobat în procent de maximum 30% în modulele de specializare.
8
ORGANIZAREA MODULELOR - AN III ŞCOALĂ PROFESIONALĂ Meseria: Electronist aparate şi echipamente pentru adio-TV
Săpt. MODULE DE SPECIALITATE Laborator
tehnologic
Instruire
practică
Module
de aprof .
Module de
mobil . ocup .
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.
9
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
21
22
23
30
31
MODUL I
2h/sapt
SEM I
(34h)
Bazele
functionarii
echipamentel
or
electronice
de radio tv.
M II
2h/sapt
SEM I
(34h)
Echipamente
pentru
receptia
programelor
de radio
M III
1h/sapt
SEM I
(17h).
Bazele
măsurări
i în radio
şi TV
(34 ore)
M IV
3h/ sapt
sem I
4h/sapt
sem II
(51h+56h)
Echipamen
te pentru
receptia
programe
lor de tv
MODUL
V
3 h/săpt.
SEM II
(42h)
Echipamente
pentru înre-
gistrarea şi
redarea
sunetului
şi imaginii
(34 ore)
MODUL
VI
1 h/săpt.
Organizare
legislaţie şi
protecţia
muncii
(31 ore)
Teme din
modulele
M II -72h
M III -72h
M IV -
192h
M V -36 h
(2 zile/săpt)
Teme din
modulele
M II -42h
M IV - 108h
M V -36 h
(1 zi/săpt.)
MODUL
VII
1 h/săpt
Tehnologii
de vârf
(televiziu-
nea
digitală si
tv prin
cablu sau
receptoare
tv prin
satelit)
(31 ore)
MODUL
VIII
1 h/săpt
Calitatea şi
fiabilitatea
produselor
sau
Calculatorul
personal-
structura si
performanta
(31 ore)
32
33
34
PRACTICĂ COMASATĂ
(PRACTICĂ DE PROIECT)
(105 ore)
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
10
UNITATEA DE COORDONARE A PROGRAMULUI DE REFORMĂ
A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC
(PHARE - VET, RO 9405)
CURRICULUM
PENTRU ANUL III - ŞCOALĂ PROFESIONALĂ
PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU
Modulul I : Bazele funcţionării echipamentelor electronice de radio şi TV
BUCUREŞTI
- 1998 -
AUTORI: ALINA COMES, ing. prof. gr. didactic I dir. adj. Gr. Şc. Ind. Electronica
coordonator
11
STELIAN PĂTRUŢESCU, ing. prof. gr. didactic I Gr. Şc. Ind. Electronica
REFERENŢI ŞTIINŢIFICI
GRAZZIELA NICULESCU, dr. ing., UPB, Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii
ing. RADU CĂLĂRAŞU, director NEI S.A.
1. INTRODUCERE
Programa şcolară de “Bazele funcţionării echipamentelor electronice de radio şi TV” se adresează elevilor care
urmează cursurile şcolii profesionale, formă de învăţământ cuprinsă în prevederile Legii Învăţământului nr. 84 / 24 iulie
1995.
Această programă a fost concepută în acord cu programul de reformă a învăţământului profesional şi tehnic din
România şi programul PHARE-VET-RO.
Originalitatea lucrării constă în modul de alegere a temelor care s-a făcut în funcţie de obiectivele propuse şi modul
de dispunere a acestor teme, astfel încât prin succesiunea acestora să asigurăm continuitatea logică a noţiunilor studiate de
12
către elevi. Având în vedere că, electronica în general şi în special domeniul produselor audio-video, cunoaşte un ritm alert
de dezvoltare, conţinutul tematic al programei a avut în vedere atât obiective care se referă la noţiunile de bază necesare
electronistului, dar mai ales la noţiunile noi, cum ar fi cele legate de stereofonie, principii moderne de înregistrare modernă
a sunetului şi imaginii, echiparea receptoarelor de radio şi TV cu componente moderne, televiziune în culori, circuite
electronice moderne, diversificarea facilităţilor puse la dispoziţia utilizatorilor.
Pentru desfăşurarea unui învăţământ de calitate se propune a fi utilizate de către cadrele didactice, metode moderne
active alături de metodele clasice dintre care se insistă mult asupra conversaţiei euristice, instruirea prin problematizare,
efectuarea de lucrări practice în laborator.
Materialele didactice propuse a fi folosite la lecţii şi lucrări de laborator impun cadrelor didactice utilizarea cu
precădere a mijloacelor audio-video şi a unor documentaţii tehnice elaborate relativ recent.
Se propun o serie de criterii de evaluare care urmează ca în viitorul apropiat să fie susţinute de modele de teste
moderne. Programa şcolară cuprinde şi propuneri de lucrări practice ce se efectuează în laboratoare, ca un instrument util
de fixare a cunoştinţelor transmise.
Autorii consideră că programa prezentă reprezintă un cadru şi deci invită specialiştii cu experienţă în domeniu să
participe la îmbunătăţirea ei.
De asemenea, bibliografia propusă (anexă) este minimă şi se referă la manuale mai vechi sau de dată mai recentă, dar
care poate fi completată prin noi sugestii.
2. PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Conform modelului anexat.
3.ORGANIZAREA MODULELOR: Conform modelului tabelar prezentat în Standardul de Pregătire Profesională.
4. MODULUL I: “Bazele funcţionării echipamentelor electronice de radio şi TV“.
4.1. COMPETENŢELE DE CUNOAŞTERE, EXECUŢIE ŞI SOCIALE:
COMPETENŢA DE CUNOAŞTERE: IVA1 Interpretează documentaţia tehnologică a produselor ce vor fi
realizate.
Aceasta este actualizată prin următoarele competenţe:
13
I A2 Structurează activitatea pentru locul de muncă pe care îl ocupă.
II A2 Identifică activităţile de executat pentru fiecare lucrare de instalare, verificare şi întreţinere.
II A3 Stabileşte succesiunea de efectuare a activităţilor pentru atingerea obiectivelor analitice.
III A4 Selectează situaţiile care pot genera acccidentele în timpul montării, măsurătorilor sau lucrărilor de
întreţinere.
IV A3 Interpretează cerinţele de calitate a lucrării.
V A1 Interpretează reprezentările şi simbolurile standardizate.
V A4 Analizează documentaţia de execuţie şi instrucţiunile de lucru.
VII A4 Precizează parametri tehnici impuşi de documentaţia tehnică.
VIII A1 Precizează aparatura de măsură şi control necesară localizării defectelor de asamblare şi lipire.
IX A4 Selectează metodele de verificare a circuitelor realizate.
XI A3 Precizează caracteristicile materialelor folosite la întreţinerea maşinilor.
XII A5 Specifică cerinţele de calitate impuse în procesul de asamblare.
XIII A3 Precizează elementele de comandă şi reglaj ale maşinilor.
XIV A1 Interpretează instrucţiunile de operare a echipamentului.
XV A 1 Precizează unităţile de măsură pentru parametri electrici din SI, multiplii şi submultiplii.
XV A2 Specifică tipul aparatelor de măsură utilizate la măsurarea parametrilor electrici din lucrare.
14
MODULUL I : “Bazele funcţionării echipamentelor electronice de radio şi TV“.
4.2. STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI
Nr.
Conţinutul tematic
Metodologie
Criterii de performanţă
Crt. Forme de
activitate
Metode
1. 2. 5.
1. Noţiuni de acustică şi electroacustică
1.1. Caracteristicile sunetelor
1.2. Traductoare electroacustice
1.3. Principiile de înregistrare şi redare
Instruire teoretică
prin lecţii mixte de
verificare-predare
- învăţare
Explicaţia
Expunerea
Conversaţia
dirijată
Să recunoască principalele caracteristici ale su-
netelor
Să identifice diferitele tipuri de traductoare
Să explice principiul înregistrării semnalelor
2. Semnale de audiofrecvenţă
2.1. Structura semnalelor
2.2. Distorsiunile semnalelor
2.3. Stereofonia
Instruire teoretică
prin lecţii mixte de
verificare-predare
- învăţare
Expunerea
Observaţia
Să distingă semnalele
Să definească distorsiunile semnalelor
Să explice principiul stereofoniei
3. Transmiterea sunetelor la distanţă
3.1. Lanţul de radiodifuziune
3.2. Unde electromagnetice
3.3. Schema bloc a receptorului de radio
Instruire teoretică
prin lecţii mixte de
verificare-predare
- învăţare
Expunerea
Conversaţia
dirijată
Să recunoască componenţa unui lanţ de radio-
difuziune
Să identifice blocurile funcţionale ale unui ra-
dio-receptor
15
4. Circuite de audiofrecvenţă
4.1. Amplificatoare de semnal mic
4.2. Amplificatoare de semnal mare
4.3. Circuite de corecţie
Instruire teoretică
prin lecţii mixte de
verificare-predare
- învăţare
Expunerea
Conversaţia
dirijată
Să clasifice amplificatoarele de AF
Să identifice circuitele de corecţie
1. 2. 5.
5. Circuite de radiofrecvenţă
5.1. Amplificatoare de RF
5.2. Schimbătoare de frecvenţă
5.3. Oscilatoare electronice
Instruire teoretică
prin lecţii mixte de
verificare-predare
- învăţare
Expunerea
Expunerea
problematizată
Să recunoască amplificatoarele de RF
Să clasifice schimbătoarele de frecvenţă
Să distingă oscilatoarele electronice
6. Circuite de demodulare
6.1. Demodulatoare pentru semnale modu-
late în amplitudine
6.2. Demodulatoare pentru semnale modu-
late în frecvenţă
Instruire teoretică
prin lecţii mixte de
verificare-predare
- învăţare
Conversaţia
dirijată
Expunerea
problematizată
Să clasifice demodulatoarele de semnale
modu-late
7. Circuite de reglaj automat
7.1. Reglajul automat al amplificării
7.2. Reglajul automat al frecvenţei
Instruire teoretică
prin lecţii mixte de
verificare-predare
- învăţare
Expunerea
Explicaţia
Să clasifice circuitele de reglaj automat
Să recunoască principiul de funcţionare
8. Principiul televiziunii
8.1. Exploatarea imaginii
8.2. Structura semnalului de TV - AN
8.3. Spectrul semnalului de TV - AN
Instruire teoretică
prin lecţii mixte de
verificare-predare
- învăţare
Expunerea
Conversaţia
dirijată
Să explicce fenomenul de explorare
Să identifice structura semnalului de TV
16
9. Transmiterea la distanţă a semnalelor
de TV
9.1. Lanţul de televiziuni
9.2. Schema bloc a receptorului TV - AN
Instruire teoretică
prin lecţii mixte de
verificare-predare
- învăţare
Conversaţia
dirijată
Observaţia
Să identifice componentele lanţului de radiodi-
fuziune
Să identifice rateurile funcţionale ale recepto-
rului de TV
10. Dispozitive de sinteză TV
10.1. Tubul cinescop
10.2. Circuite asociate tubului cinescop
Instruire teoretică
prin lecţii mixte
Expunerea
Conversaţia
dirijată
Să recunoască componentele din construcţia
unui tub cinescop
Să recunoască circuitele asociate tubului cines-
cop
1. 2. 5.
11. Circuite de deflexie TV
11.1. Bobine de deflexie
11.2. Amplificatoare de baleia
11.3. Oscilatoare de baleiaj
Instruire teoretică
prin lecţii mixte de
verificare-predare
- învăţare
Expunerea
Conversaţia
dirijată
Să clasifice bobina de deflexie
Să identifice circuitele de deflexie
12. Circuite de impulsuri
12.1. Circuite elementare
12.2. Circuite complexe
Instruire teoretică
prin lecţii mixte de
verificare-predare
- învăţare
Explicaţia
Conversaţia
dirijată
Să clasifice circuitele de videofrecvenţă
Să recunoască componentele din circuite
13. Circuite de videofrecvenţă
13.1. Amplificatoare de VF
13.2. Demodulatoare de VF
Instruire teoretică
prin lecţii mixte de
verificare-predare
- învăţare
Conversaţia
dirijată
Să clasifice circuitele de videofrecvenţă
Să recunoască componentele din circuite
14. Circuite de FIF şi VIF
14.1. Circuite pentru FIF
14.2. Circuite pentru domeniul VIF
Instruire teoretică
prin lecţii mixte de
verificare-predare
- învăţare
Expunerea
Conversaţia
dirijată
Să clasifice circuitele de videofrecvenţă
Să recunoască componentele din selectoare
17
BIBLIOGRAFIE
1. Grigore Antonescu ş.a. “Aparate, echipamente şi instalaţii de electronică industrială pentru RTV - manual pentru
li-ceele industriale”, E.D.P. Bucureşti, 1993
2. Constantin Găzdaru, Cezar Constantinescu “Îndrumar pentru electronişti RTV” - vol. I, II, III, Ed. Tehnică Bucu-
reşti, 1986
3. D. Dascălu ş.a. “Circuite electronice” E.D.P. Bucureşti, 1981
4. A. Vlădescu, V. Nicolescu “Radioreceptoare” Ed. Tehnică Bucureşti, 1970
5. L. Cipere, ş.a. “Lucrări practice de depanare a RR” E.D.P. Bucureşti, 1981
6. Mihai Silişteanu ş.a. “Lucrări practice de depanare a recepptoarelor de TV” E.D.P. Bucureşti, 1981
7. E. Damachi, L. Şerbu, E. Zaciu “Televiziune” E.D.P. Bucureşti, 1984
8. M. Băşoiu, M. Gavriliu, G.Planzer “Funcţionarea şi depanarea televizorului în culori” Ed. Tehnică Bucureşti,
1985
9. G. Raymond “Tehnica televiziunii în culori” Ed. Tehnică Bucureşti, 1971
18
10. M. Silişteanu ş.a. “Receptoare de televiziune în culori” Ed. Tehnică Bucureşti, 1985
11. E. Statnic, M. Gănescu “Televizoare cu circuite integrate. Depanare” Ed. Tehnică Bucureşti, 1981
12. M. Băşoiu, Cristina Costecu “Receptoare moderne TV color” Ed. Tehnică Bucureşti, 1993
13. M. Silişteanu “Circuite integrate pentru decodoare de culoare” Ed. ELCO Bucureşti, 1993
LISTA TEMELOR CROSSCURRICULARE
1. ”Substanţe chimice în procesele tehnologice şi efecte ecologice”.
2. “Legislaţia în domeniul muncii şi protecţiei sociale”.
3. “Tipuri de legi: ştiinţifice, ecologice şi juridice”.
4. “Poluarea şi lupta împotriva ei”.
5. “Ştiinţa de a susţine un interviu pentru obţinerea unui loc de muncă”.
19
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
UNITATEA DE COORDONARE A PROGRAMULUI DE REFORMĂ
A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC
(PHARE - VET, RO 9405)
CURRICULUM
PENTRU ANUL III - ŞCOALĂ PROFESIONALĂ
20
PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU
Modulul II : Echipamente electronice pentru recepţia programelor de radio
BUCUREŞTI
- 1998 -
AUTORI: ALINA COMES, ing. prof. gr. didactic I dir. adj. Gr. Şc. Ind. Electronica
coordonator
STELIAN PĂTRUŢESCU, ing. prof. gr. didactic I Gr. Şc. Ind. Electronica
MODIFICATA -2001- pentru 3ani scoala profesionala de catre
Ing.prof. STELIAN PATRUTESCU-Gr. Sc.Ind.Electronica
Ing.prof. CARMEN MUSAT-Gr. Sc.Ind.Electronica
21
REFERENŢI ŞTIINŢIFICI:
GRAZZIELA NICULESCU, dr. ing., UPB, Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii
ing. RADU CĂLĂRAŞU, director NEI S.A.
1. INTRODUCERE
Programa analitică pentru modulul “Echipamente electronice pentru recepţia programelor de radio” are drept scop
for-marea şi dezvoltarea deprinderilor şi abilităţilor necesare pentru executarea activităţii practice cerute de exploatarea,
reglarea şi construcţia RR la şcoala profesională.
Tratarea temelor se face pe baza schemelor de RR cu tranzistoare şi C.I., care se află pe piaţă, aşa arătâmdu-se
diferenţele care apar în construcţia diferitelor tipuri şi îmbunătăţirile aduse, în vederea reducerii şi consumului de energie
electrică.
Cunoştinţele teoretice însuşite vor fi concretizate prin lucrări de laborator şi lucrări executate în atelierul şcoală.
Obiectivele urmărite de programa analitică pentru conţinuturile teoretice sunt:
să recunoască şi să denumească corect blocurile funcţionale dintr-un RR, fiind date desene, folii, scheme
electrice;
22
să precizeze şi să justifice locul pieselor componente ale etajelor din blocurile funcţionale ale RR;
să descrie cu cuvinte proprii modul de funcţionare;
să precizeze valorile mărimilor fizice care intervin şi unităţile lor de măsură;
să reconstituie schema electrică a unui etaj studiat;
să explice tipul aparatelor folosite şi modul lor de conectare în circuit;
să găsească interpretarea fizică a rezultatelor obţinute la o lucrare de laborator,
Pentru elaborarea programelor analitice de laborator şi instruire-practică s-au avut în vedere obiectivele:
să aleagă aparatele necesare din aparatele de laborator RR;
să execute corect conexiunile, utilizând conductoarele corespunzătoare;
să conecteze corect în montaj aparatele de măsură necesare;
să verifece corectitudinea conexiunilor după o schemă bloc dată;
să citească corect indicaţiile aparatelor de măsură cu precizia indicată de tipul acestora, să înscrie datele
obţinute în tabele şi să traseze diagrame,
să formuleze concluzii pe baza datelor experimentale, privind modul de funcţionare al RR;
să efectueze diferite manevre necesare în funcţionarea RR;
să execute reglarea anumitor etaje după instrucţiuni;
să precizeze regulile N.T.S.M. şi P.S.I., necesare pentru a fi respectate în construcţia şi reglarea RR.
Textul programei analitice este conceput în acord cu Programul PHARE-VET-RO de operaţionalizare a
conţinuturilor teoretice şi practice şi Legea Învăţământului. Este o programă-cadru, care poate fi completată de profesorii
ingineri cu ultime-le informaţii din domeniu.
În finalul lucrării, dăm o listă bibliografică, care însă nu este exaustivă şi socotim că este absolut necesar realizarea
unui compendiu aferent modulului, care să cuprindă şi foi de platformă pentru lucrările de laborator şi exemple de probe de
evaluare.
23
2. PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Conform modelului anexat.
3.ORGANIZAREA MODULELOR: Conform modelului tabelar prezentat în Standardul de Pregătire Profesională.
4. MODULUL II : “Echipamente pentru recepţia programelor de radio “.
4.1. COMPETENŢELE DE CUNOAŞTERE, EXECUŢIE ŞI SOCIALE:
COMPETENŢA DE CUNOAŞTERE: XII A2 Analizează etapele tehnologiei de asamblare.
Această competenţă este actualizată prin următoarele competenţe de cunoaştere:
I A2 Structurează activitatea pentru locul de muncă pe care îl ocupă.
II A1 Enumeră sarcinile pentru fiecare loc de muncă.
II A2 Identifică activităţile de executat pentru fiecare lucrare de instalare, verificare şi întreţinere.
II A3 Stabileşte succesiunea de efectuare a activităţilor pentru atingerea obiectivelor analitice.
III A2 Identifică gradul de periculozitate al maşinilor şi instalaţiilor sau gradul de toxicitate al materialelor.
IV A1 Interpretează documentaţia tehnologică a produselor ce vor fi realizate.
V A1 Interpretează reprezentările şi simbolizările standardizate.
V A2 Interpretează marcarea componentelor pentru identificarea lor.
VI A1 Precizează restricţiile impuse de procedeul de lipire manuală.
VII A2 Selecteză procedura de lipire.
VIII A1 Precizează aparatura de masură şi control necesară localizării defectelor de asamblare şi lipire.
VIII A2 Precizează unităţile de masură în sistemul internaţional.
IX A1 Interpretează reprezentarea şi simbolizarea în schemele de conexiuni.
IX A3 Precizează metodele de conectare a conductorilor electrici.
X A2 Interpretează documentaţia de execuţie şi instrucţiunile de lucru.
24
XI A2 Precizează cerinţele de calitate ale lucrărilor de întreţinere efectuate.
XI A4 Interpretează informaţia oferită de inscripţionarea maşinilor şi utilajelor.
XII A3 Interpretează documentaţia de asamblare.
XII A4 Interpretează marcajul componentelor şi circuitelor imprimate.
XIII A5 Precizează succesiunea operaţiilor de efectuat.
XIII A7 Selectează componenetele după caracteristicile tehnice.
XIV A3 Analizează cerinţele de calitate la realizarea circuitelor electronice.
XIV A4 Interpretează documentaţia de asamblare pe maşini a circuitelor electronice.
XV A2 Specifică tipul aparatelor de măsură utilizate la măsurarea parametrilor electrici din lucrare.
XV A4 Precizeaza procedura de măsurare.
Această competenţă este actualizată prin următoarele competenţe de execuţie :
I B1 Pregăteşte locul de muncă, în maniera de a asigura productivitatea maximă.
I B2 Realizează operaţiunile atribuite locului de muncă individual sau în grup.
II B2 Execută lucrările asumate în timpul prevăzut în normative .
II B4 Utilizează eficient utilajele şi aparatele de măsurat din necesarul procesului de producţie.
III B2 Foloseşte echipamentele de siguranţă şi de protecţie la utilizarea aparatelor de măsură, instalaţii şi
echipamente.
III B3 Aplică măsurile de protecţie a muncii şi PSI şi măsurile de protecţie a mediului înconjurător.
IV B1 Pregăteşte sculele şi dispozitivele pentru lucru.
IV B2 Alege sculele şi dispozitivele în conformitate cu prevederile documentaţiei tehnologice.
IV B3 Utilizează sculele corespunzatoare şi respectă succesiunea operaţiilor prevăzute în documentaţia tehnologică.
IV B5 Depozitează şi păstrează în siguranţă sculele şi dispozitivele.
V B1 Selectează componentele electronice şi poziţia lor pe circuit.
V B2 Execută preformarea în conformitate cu cerinţele tehnice.
V B3 Realizează plantarea componentelor respectând cerinţele documentaţiei.
V B4 Respectă secvenţele operaţiei în conformitate cu procedurile de lucru.
25
V B5 Pregăteşte componentele electronice pentru lipire.
VI B2 Poziţionează componentele conform instrucţiunilor tehnologice.
VI B3 Execută operaţia de lipire conform prevederilor tehnologice.
VI B6 Efectuează operaţia de curăţire post-lipire.
VII B3 Fixează parametri conform documentaţiei tehnologice.
VIII B1 Verifică dacă asamblarea respectă documentaţia tehnologică.
IX B1 Utilizează instrumentele de măsură pentru verificarea circuitelor.
IX B2 Măsoară şi debitează conductorii la dimensiunile din documentaţie.
IX B3 Dezizolează terminalele conductorilor la capete.
IX B4 Pozitionează şi dirijează conductorii conform desenelor de execuţie.
IX B5 Conectează conductorii conform metodei prevăzute.
X B1 Foloseşte echipamentul de asamblat în conformitate cu instrucţiunile tehnologice.
X B2 Utilizează elementele de asamblare conform desenelor de execuţie.
X B3 Realizează asamblarea respectând secvenţele operaţiilor.
XI B5 Înlocuieşte componenetele electrice şi mecanice deteriorate.
XII B2 Selectează circuitul de imprimate prevăzute în documentaţie.
XII B5 Introduce componentele SMD în dispozitive.
XIII B2 Acţionează elementele de comandă şi control ale maşinii.
XIII B5 Sesizează avariile ivite în funcţionarea maşinilor.
XIV B2 Pregăteşte utilajele conform manualelor de operare.
XIV B4 Alege componentele electronice după marcaj.
XIV B5 Preformează terminalele componentelor electronice.
Această competenţă este actualizată prin următoarele competenţe sociale:
I C1 Asumă responsabilităţi individuale şi/sau în echipă.
I C3 Se încadrează în ierarhia echipei, impuse de desfăşurarea procesului tehnologic.
II C2 Apreciază necesarul de timp şi de mijloace folosite pentru efectuarea fiecărei lucrări.
26
III C1 Respectă regulile de protecţie a muncii şi PSI specifice pentru locul său de muncă.
III C2 Informează superiorul şi membrii echipei despre apariţia unor avarii sau accidente.
III C4 Curăţă şi igienizează locul de muncă.
IV C1 Realizează comunicarea interactivă la locul de muncă.
VI C4 Asumă responsabilitatea operaţiei realizate.
VII C2 Formulează opinii critice legate de efectuarea unor operaţii.
VIII C3 Aplică normele de protecţie a muncii specifice locului de muncă.
IX C4 Respectă exigenţele de calitate impuse de standardele de calitate.
XI C1 Comunică neregulile constatate conform reglementărilor locului de muncă.
XIII C4 Raportează superiorilor stadiul lucrărilor efectuate.
XIV C2 Respectă întocmai documentaţia de execuţie.
XV C3 Este autoexigent la executarea operatiilor.
XV C5 Respectă normele de protecţia muncii şi prevenirea şi stingerea incendiilor in cadrul lucrării.
Modulul II : “ Echipamente electronice pentru recepţia programelor de radio”
4.2. STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI
27
Nr.
Conţinutul tematic
Metodologie
Criterii de performanţă
Crt. Forme de
activitate
Metode
1. 2. 5.
1. Radioreceptoare
1.1. Rolul şi clasificarea RR
1.2. Schema bloc a RR superheterodină
1.3. Performanţele generale ale RR
1.4. Tipuri constructive
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte
Expunerea
Conversaţia
euristică
Să recunoască diferitele tipuri de RR după
schema bloc şi schema electrică
Să interpreteze calitatea RR în funcţie de
caracteristicile schemice
Să identifice părţile componente ale RR
2. Blocul de electroalimentare
2.1. Rolul şi cerinţele impuse
2.2. Schema bloc
2.3. Redresorul
2.4. Construcţia blocului de alimentare
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care- predare- învă-
ţare
Conversaţia
euristică
Problematizarea
Observaţia
dirijată
Să comenteze rolul componentelor din blo-
cul de alimentare din schema electrică a unui
RR
Să identifice părţile componente ale blocu-
lui de alimentare
3. Blocul AAF
3.1. Rolul şi cerinţe impuse
3.2. AAF de putere
3.3. AAF de semnal
3.4. Reacţia negativă, rol, tipuri
3.5. Reglaje ale blocului AAF
3.6. Construcţia blocului AAF
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care- predare- învă-
ţare
Conversaţia
euristică
Explicaţia
Problematizarea
Să explice rolul fiecărei componente dintr-o
schemă electrică
Să explice modul de reglaj conform cu ins-
trucţiunile
Să identifice părţile componente ale blocului
AAF
1. 2. 5.
28
4. Etajul demodulator
4.1. Rolul, cerinţe impuse
4.2. Tipuri de dtectoare
4.3. Discriminarea - esenţă
4.4. Tipuri de discriminatoare
4.5. Construcţia etajelor demodulatoare
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care- predare- învă-
ţare
Expunerea
Conversaţia
Învăţare prin
descoperire
Să deosebească un demodulator MA de un
demodulator MF
Să explice rolul fiecărei componente din
schema electrică a demodulatorului
Să identifice componentele etajelor
5. Amplificatorul de frecvenţă intermedia-
ră
5.1. Rolul, cerinţele impuse
5.2. Neutrodinarea
5.3. AFI cu un singur circuit acordat
5.4. AFI cu FB
5.5. AFI combinate MA şi MF
5.6. Reglajele AFI
5.7. Construcţia AFI
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care- predare- învă-
ţare
Expunerea
Observaţia
dirijată
Conversaţia
Învăţare prin
descoperire
Să identifice diferite tipuri de AFI
Să explice rolul fiecărei componente din
schema electrică a AFI
Să explice modul de reglaj conform instruc-
ţiunilor
Să identifice componentele etajelor
6. Etaje de radiofrecvenţă
6.1. Rolul cerinţe impuse
6.2. ARF ; AFF
6.3. SF
6.4. OL
6.5. SFAO
6.6. Monoacordul
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care- predare- învă-
ţare
Observaţia
dirijată
Conversaţia
Învăţare prin
descoperire
Să identifice etajele RF pentru MA şi cele
pentru MF
Să explice rolul fiecărei componente din
schema electrică a unui etaj RF
Să identifice în schema electrică componen-
tele care realizează monoacordul
Să identifice în blocul RF componentele afe-
rente
29
1. 2. 5.
7. Reglajele RR
7.1. Reglajele manuale
7.2. Reglajele automate: RAA; CAF
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care- predare- învă-
ţare
Conversaţia
Problematizarea
Învăţare prin
descoperire
Să identifice într-o schemă electrică compo-
nentele din circuitele de reglaj ale RR
8. Sterreofonia
8.1. Principiile stereofoniei
8.2. Semnalul multiplex
8.3. RR stereofonic - schema bloc
8.4. Decodorul stereo - schemă bloc
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care- predare- învă-
ţare
Expunerea
Conversaţia
Învăţare prin
descoperire
Să recunoască un RR stereofonic după sche-
ma electrică
Să identifice etajele decodorului stereo
9 Echipamente radio pentru automobile
9.1 Particularităţi specifice generale
9.2 Antene şi circuite de intrare
specifice receptoarelor de audio pentru
automobile
9.3 RR şi radiocasetofoane pentru
automobile
Instruire
teoretică prin
activitate diri-
jată, organizată
prin desfăşurarea
de lec-ţii mixte de
verifi-care-
predare- învă-ţare
Expunerea
problematizată
Conversaţia
dirijată cu co-
nexiune inversă
Prelucrarea
informaţiilor
Să identifice particularităţile
echipamentelor radio pentru automobile
Să descrie principalele tipuri de antene şi
circuite de intrare specifice receptoarelor de
radio pentru automobile
Să enunţe modalităţile de deparazitare a
radioreceptoarelor pentru automobile
30
10 Radiotelefoane
10.1Noţiuni introductive
10.2Componente speciale utilizate la
radiotelefoane
10.3Unitatea emisie - recepţie
10.4Unitatea de comandă
10.5Alimentarea radiotelefoanelor
Instruire
teoretică prin
activitate diri-
jată, organizată
prin desfăşurarea
de lec-ţii mixte de
verifi-care-
predare- învă-ţare
Expunerea
problematizată
Conversaţia
dirijată cu co-
nexiune inversă
Prelucrarea
informaţiilor
Observaţia
Să identifice componentele specifice
utilizate în radiotelefoane
Să enumere elementele componente şi
funcţionarea radiotelefoanelor
Să sesizeze problemele specifice de radiaţie
a telefonului
11 Sisteme complexe de radiorecepţie şi
reproducere a sunetului
11.1Probleme specifice combinelor
11.2Actualităţi şi tendinţe în tehnica
combinelor:
Sisteme moderne de construcţie a
combinelor
Combine auto
Microcombine
Accesorii pentru combine
Instruire
teoretică prin
activitate diri-
jată, organizată
prin desfăşurarea
de lec-ţii mixte de
verifi-care-
predare- învă-ţare
Expunerea
problematizată
Conversaţia
dirijată cu co-
nexiune inversă
Prelucrarea
informaţiilor
Observaţia
Să identificarea sisteme moderne de
construcţie a combinelor
Să specifice tendinţele moderne în tehnica
combinelor
Să identifice accesorii pentru combine
31
MODULUL II : “Echipamente pentru recepţia programelor de radio“- laborator tehnologic.
4.2. STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI
Nr.
Conţinutul tematic
Metodologie
Criterii de performanţă
Crt. Forme de
activitate
Metode
1. 2. 5.
1. Performanţele generale ale RR
1.1. Sensibilitatea
1.2. Selectivitatea
1.3. Fidelitatea
1.4. Consumul de la reţea
Instruire practică
prin lucrări practice
pe grupe
Demonstraţia
Conversaţia
Exerciţiul
Să selecteze aparatele necesare
Să realizeze montajul pentru măsurarea res-
pectivei performanţe
Să urmeze etapele necesare pentru determi-
narea performanţelor
Să interpreteze rezultatele
2. Blocul de electroalimentare
2.1. Să măsoare tensiunile de c.c. şi c.a.
2.2. Să măsoare consumul
2.3. Să vizualizeze formele de undă
Instruire practică
prin lucrări practice
pe grupe
Demonstraţia
Conversaţia
Exerciţiul
Să localizeze acest bloc în RR
Să identifice piesele componente pe cablaj
Să conecteze aparatele de măsurat
Să interpreteze rezultatele
3. Blocul AAF
3.1. Să măsoare p.s.f. ale tranzistoarelor
din schema electrică
3.2. Să ridice caracteristica A(f) a AAF
3.3. Să calculeze B 3 dB
3.4. Să stabilească efectul RN
3.5. Să determine S la 1KHz
3.6. Să efectueze reglajele: curentul de
mers în gol şi tensiunea mediană
Instruire practică
prin lucrări practice
pe grupe
Demonstraţia
Conversaţia
Exerciţiul
Să localizeze acest bloc în RR
Să identifice piesele componente pe cablaj
Să conecteze aparatele de măsurat
Să interpreteze rezultatele
32
1. 2. 5.
4. Demodulatorul
4.1. Să măsoare tensiunile de c.c. şi c.a.
4.2. Să vizualizeze formele de undă
4.3. Să vizualizeze curba “S”
Instruire practică
prin lucrări practice
pe grupe
Demonstraţia
Conversaţia
Exerciţiul
Să localizeze acest bloc în RR
Să identifice piesele componente pe cablaj
Să conecteze aparatele de măsurat
Să interpreteze rezultatele
5. AFF
5.1. Să măsoare p.s.f. ale tranzistoarelor
din schema electrică
5.2. Să vizualizeze caracteristica A(f)
5.3. Să calculeze AU
5.4. Să realizeze reglajul AFI
Instruire practică
prin lucrări practice
pe grupe
Demonstraţia
Conversaţia
Exerciţiul
Să localizeze acest bloc în RR
Să identifice piesele componente pe cablaj
Să conecteze aparatele de măsurat
Să interpreteze rezultatele
6. ARF
6.1. Să măsoare p.s.f. ale tranzistoarelor
din schema electrică
6.2. Să vizualizeze caracteristica A(f)
6.3. Să calculeze AU
6.4. Să vizualizeze formele de undă
Instruire practică
prin lucrări practice
pe grupe
Demonstraţia
Conversaţia
Exerciţiul
Să localizeze acest bloc în RR
Să identifice piesele componente pe cablaj
Să conecteze aparatele de măsurat
Să interpreteze rezultatele
33
MODULUL II : “Echipamente pentru recepţia programelor de radio“ - instruire practică.
4.2. STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI
Nr.
Conţinutul tematic
Metodologie
Criterii de performanţă
Crt. Forme de
activitate
Metode
1. 2. 5.
1. Construcţia subansamblelor radio
1.1. Realizarea cablajelor imprimate
1.2. Identificarea şi verificarea componen-
telor electronice
1.3. Preformarea terminalelor
1.4. Plantarea componentelor electronice
1.5. Lipirea
1.6. Tunderea terminalelor
1.7. Verificarea şi reglarea subansamblelor
Instruire practică
pe grupe şi indivi-
dual
Demonstraţia
Conversaţia
Exerciţiul
Observarea
dirijată
Să recunoască componentele electrice şi e-
lectronice,marcate în clar şi în codul culorilor
Să verifice componentele electronice prin
mă-surare cu MAVO, tranzistormetru şi punte
RLC
Să realizeze cablajul imprimat
Să execute corespunzător lipirea componen-
telor electronice
Să efectueze reglajele etajelor conform ins-
trucţiunilor
2. Asamblarea radio
2.1. Poziţionarea subansamblelor
2.2. Conectarea subansamblelor
2.3. Punerea în funcţiune
2.4. Reglajele radio
2.5. Verificarea finală
Instruire practică
pe grupe şi indivi-
dual
Demonstraţia
Conversaţia
Exerciţiul
Observarea
dirijată
Să verifice componentele electronice prin
mă-surare cu MAVO, tranzistormetru şi punte
RLC
Să efectueze reglajele etajelor conform ins-
trucţiunilor
34
BIBLIOGRAFIE
1. Grigore Antonescu ş.a. “Aparate, echipamente şi instalaţii de electronică industrială pentru RTV - manual
pentru liceele industriale” E.D.P. Bucureşti, 1993
2. Constantin Găzdaru, Cezar Constantinescu “Îndrumar pentru electronişti RTV” vol. I, II, III Ed. Tehnică
Bucureşti, 1986
3. D. Dascălu ş.a. “Circuite electronice” E.D.P. Bucureşti, 1981
4. A. Vlădescu, V. Nicolescu “Radioreceptoare” Ed. Tehnică Bucureşti, 1970
5. Ioan Papiniu ş. a. “lucrări practice de depanare a radioreceptoarelor” - Ed. Didactică şi pedagogică
Bucureşti, 1985
6. Andrei Vladescu, Viniciu Nicolae “Radioreceptoare” - Ed. Tehnică Bucureşti, 1970
7. V. Teodorescu ş. a. “Echipamente pentru radio şi televiziune” - Ed. Didactică şi pedagogică Bucureşti, 1978
8. I. Metecan “Radiotelefoane. Funcţionare şi exploatare” - Ed. Tehnică Bucureşti, 1979
9. N. Drăgulănescu, M. Ciucă “Echipamentul electric al automobilului” - Ed. Tehnică Bucureşti, 1970
35
LISTA TEMELOR CROSSCURRICULARE
1. ”Substanţe chimice în procesele tehnologice şi efecte ecologice”.
2. “Legislaţia în domeniul muncii şi protecţiei sociale”.
3. “Tipuri de legi: ştiinţifice, ecologice şi juridice”.
4. “Poluarea şi lupta împotriva ei”.
5. “Ştiinţa de a susţine un interviu pentru obţinerea unui loc de muncă”.
36
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
UNITATEA DE COORDONARE A PROGRAMULUI DE REFORMĂ
A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC
(PHARE - VET, RO 9405)
CURRICULUM
PENTRU ANUL III - ŞCOALĂ PROFESIONALĂ
PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU
Modulul III : Bazele măsurării în radio şi TV
37
BUCUREŞTI
- 1998 -
AUTORI: ALINA COMES, ing. prof. gr. didactic I dir. adj. Gr. Şc. Ind. Electronica
coordonator
MARIANA ROBE, ing. prof. gr. didactic I Gr. Şc. Ind. Electronica
REFERENŢI ŞTIINŢIFICI:
GRAZZIELA NICULESCU, dr. ing., UPB, Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii
ing. RADU CĂLĂRAŞU, director NEI S.A.
38
1. INTRODUCERE
Conţinutul tematic pentru modulul III “Bazele măsurării în radio şi TV” a fost elaborată avându-se în vedere că
măsurătorile electronice sunt indispensabile în activitatea de producere a receptoarelor radio - TV cât şi în activitatea de
reglaj şi depanare a acestora.
Ţinând seama de dinamica rapidă a tehnologiilor electronice pe de o parte şi pe de altă parte de specificul meseriei de
electronist montator şi depanator de aparatură radio - TV, în curriculum s-a urmărit introducerea unor aspecte legate de
tehnica măsurărilor în domeniul aparaturii radio - TV, evitându-se concretizări legate de detaliile de circuit ale blocurilor
funcţionale ale aparatelor de măsură. Din acest motiv se insistă mai mult asupra prezentării funcţionării de ansamblu a
aparatelor de măsură, a performanţelor uzuale, a utilizării unor metode adecvate de măsurare şi a folosirii corecte a
aparatelor de măsurare în radio - TV.
Am considerat ca metodă eficientă în procesul de instruire susţinerea explicaţiilor care vizează utilizarea aparatului
de măsură descris, cu o demonstraţie practică într-un montaj de lucru concret al aparatului care să poată fi urmărit printr-un
circuit de televiziune închis.
Conţinuturile tematice trebuie parcurse integral. Inginerul profesor are latitudinea de a decide asupra numărului de
ore alocat pentru fiecare temă în funcţie de dificultatea acesteia, de complexitatea materialului didactic utilizat în susţinerea
demersului pedagogic şi după ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către elevii instruiţi.
Instruirea teoretică se efectuează într-un număr de 34 de ore prevăzute în planul de învăţământ.
Instruirea poate fi efectuată de ingineri profesori cu specialitatea: automatică, electronică.
39
2. PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Conform modelului anexat.
3. ORGANIZAREA MODULELOR: Conform modelului tabelar prezentat în Standardul de Pregătire Profesională.
4. MODULUL III: ”Bazele măsurării în radio şi TV“.
4.1. COMPETENŢELE DE CUNOAŞTERE, EXECUŢIE ŞI SOCIALE:
UNITATEA DE COMPETENŢĂ: XV B1 Utilizarea AMC pentru măsurători şi reglaje.
Aceasta este actualizată prin următoarele competenţe de cunoaştere:
VIII A2 Precizează unităţile de măsură în Sistemul Internaţional.
XV A1 Precizează unităţile de măsură pentru parametri electrici din SI, multiplii şi submultiplii.
XV A2 Specifică tipul aparatelor de măsură utilizate la măsurarea parametrilor de măsurat.
XV A3 Selectează aparatele de măsură corespunzătoare parametrilor de măsurat.
XV A4 Preiczează procedura de măsurare.
XV A5 Explică modul de citire a instrumentelor.
XV A6 Precizează aparatura de măsură şi control necesară localizării defectelor de asamblare şi lipire.
XI A1 Interpretează prevederile manualelor de întreţinere şi service ale echipamentelor.
Aceasta este actualizată prin următoarele competenţe de execuţie:
I B1 Utilizează corect limbajul tehnic de specialitate pentru clarificarea eventualelor neînţelegeri ale sarcinilor de
servi-ciu.
40
XI B3 Realizează programul de mentenanţă în conformitate cu graficul de lucru.
XV B1 Verifică sau execută calibrarea aparatului de măsură utilizat pentru efectuarea măsurătorilor din lucrare.
XV B2 Reglează aparatura pentru efectuarea măsurătorilor.
XV B3 Foloseşte procedura de măsurare adecvată operaţiei.
XV B4 Execută măsurători de parametrii electrici necesare pentru lucrările de efectuat.
XV B5 Citeşte indicaţiile instrumentului notând valorile dacă este cazul.
XV B6 Efectuează transformările şi calculele necesare.
XV B7 Interpretează rezultatele obţinute şi verifică măsurătorile sau calculele efectuate.
Aceasta este actualizată prin următoarele competenţe sociale:
XV C3 Este autoexigent la executarea operaţiilor.
II C1 Decide ordinea de efectuare a lucrărilor.
II C3 Asigură măsurile specifice de protecţie a muncii.
VI C2 Respectă regulile de protecţie a muncii specifice locului de muncă.
41
MODULUL III: ”Bazele măsurării în radio şi TV“
4.2. STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI
Nr.
Conţinutul tematic
Metodologie
Criterii de performanţă
Crt. Forme de
activitate
Metode
1. 2. 5.
42
1. 1.1. Unităţi de măsură ale mărimilor elec-
trice fundamentale
1.2. Multiplii şi submultiplii în Sistemul
In-ternaţional
Lecţii de instruire
teoretică
Activitate dirijată
frontal
Participarea ele-
vilor - individuală
Expunere
Enumeră unităţile de măsură fundamentale,
mul-tiplii şi submultiplii acestora pentru mărimi
electrice
2. Măsurări electrice în radio şi TV
2.1. Generalităţi - definirea procesului de
măsurare, clasificarea mărimilor de mă-
surat, clasificarea aparatelor de măsură
2.2. Definirea proprietăţilor metrologice
ale aparatelor de măsurat
2.3. Definirea şi clasificarea erorilor
Lecţii de instruire
teoretică
Activitate dirijată
frontal
Participarea ele-
vilor - individuală
Expunere
Explicaţie
Defineşte procesul de măsurare
Foloseşte aparatul de măsură corespunzător mă-
rimii de măsurat
Defineşte eroarea de măsurare
Enumeră trei proprietăţi metrologice ale apara-
telor de măsură
3. Instrumentul de măsură universal
3.1. Principiul de funcţionare şi părţile
constructive ale instrumentului de mă-
sură universal
Lecţii de instruire
teoretică
Activitate dirijată
frontal
Expunere
Explicaţie
Recunoaşte instrumentul de măsură într-un
aparat de măsură
Enumeră părţile constructive ale instrumentului
de măsură
1. 2. 5.
43
3.2. Domeniul de valori al curenţilor şi ten-
siunilor cu care se lucrează în radio -
TV
3.3. Conectarea instrumentului de măsură
universal pentru măsurarea curenţilor,
extinderea domeniului de măsurare la
ampermetre
3.4. Conectarea instrumentului de măsură
universal pentru măsurarea tensiunilor
extinderea domeniului de măsurare la
voltmetre
3.5. Schema electrică de principiu a ohm-
metrului - măsurarea rezistenţei
electrice prin metode directe
3.6. Măsurarea rezistenţei electrice prin
metoda ampermetru - voltmetru şi prin
metoda de punte
Participarea ele-
vilor - individuală
Indică domeniul de valori ale curentului şi ten-
siunilor din radio şi TV cu o aproximaţie de 10%
Conectează corect instrumentul universal pentru
mărimea de măsurat (curent, tensiune)
Utilizează corect ohmmetrul pentru măsurarea
rezistenţei electrice
Foloseşte metoda de punte pentru măsurarea re-
zistenţei electrice
4. Multimetrul numeric
4.1. Principiul de funcţionare şi schema
bloc a multimetrului numeric
4.2. Utilizarea multimetrului numeric pen-
tru măsurarea curenţilor, tensiunilor, re-
zistenţelor
Lecţii de instruire
teoretică
Activitate dirijată
frontal
Participarea ele-
vilor - individuală
Expunere
Explicaţie
Observaţie
Conectează multimetrul numeric într-un circuit
corespunzător mărimii electrice de măsurat
5. Multimetrul numeric
5.1. Punţi pentru măsurarea capacităţilor
5.2. Punţi pentru măsurarea inductaţelor
schemă electrică de principiu, mod de
funcţionare
Lecţii de instruire
teoretică
Expunere
Explicaţie
Enunţă principiul de funcţionare a punţii
Explică modul de funcţionare a unei punţi pen-
tru măsurarea capacităţii şi a unei punţi pentru mă-
surarea inductanţei din şase punţi de măsură exis-
tente
44
1. 2. 5. 5.3. Măsurarea factorului de calitate cu Q -
metrul
schema electrică de principiu
principiul de funcţionare a Q -
metru-lui
5.4. Caracteristicile tehnice ale punţii RLC
tip E 0704
Activitate dirijată
frontal
Participarea ele-
vilor - individuală
Descoperire
dirijată
Demonstraţie
didactică
Explică modul de funcţionare a Q - metrului
Defineşte factorul de calitate al bobinei
Recunoaşte o punte de măsură din mai multe
aparate prezentate pe masă
6. Wattmetrul de ieşire
6.1. Schema bloc şi principiul de funcţio-
nare
6.2. Utilizarea wattmetrului de ieşire
Lecţii de instruire
teoretică
Activitate dirijată
frontal
Participarea ele-
vilor - individuală
Expunere
Explicaţie
Observaţie
Explică rolul wattmetrului de ieşire
Recunoaşte wattmetrul de ieşire din mai multe
aparate prezentate
7. Osciloscopul catodic
7.1. Principiul formării imaginii pe ecran
7.2. Schema bloc a osciloscopului, rolul
blocurilor funcţionale
7.3. Alcătuirea şi funcţionarea tubului cato-
dic
7.4. Caracteristicile tehnice ale oscilosco-
pului
7.5. Utilizarea osciloscopului pentru măsu-
rarea amplitudinii semnalelor, alternati-
ve, a frecvenţei, a perioadei şi a defaza-
jului
Lecţii de instruire
teoretică
Activitate dirijată
frontal
Participarea ele-
vilor - individuală
Observaţie
Descoperire
dirijată
Expunere
Explicaţie
Conversaţie
dirijată
Explică principiul formării imaginii pe ecranul
osciloscopului
Explică rolul blocurilor funcţionale ale oscilos-
copului
Enumeră părţile constructive ale tubului catodic
Defineşte corect rezoluţia osciloscopului
Enumeră trei caracteristici tehnice ale oscilos-
copului
Foloseşte osciloscopul pentru măsurări ale para-
metrilor semnalelor alternative
45
1. 2. 5.
Vobuloscopul
8.1. Definirea procesului de vobulare, do-
meniile de frecvenţă specifice aparaturii
radio-TV în care lucrează vobuloscopul
8.2. Schema bloc şi principiul de
funcţiona-re a vobuloscopului
(funcţionarea vobu-latorului, a
osciloscopului şi a generato-rului de
marcare
Lecţii de instruire
teoretică
Activitate dirijată
frontal
Participarea ele-
vilor - individuală
Expunere
Explicaţie
Demonstraţie
didactică
Defineşte procesul de vobulare
Redă domeniul frecvenţelor semnalelor
specifice domeniului radio - TV
Enumeră cele trei blocuri funcţionale ale vobu-
loscopului
Enunţă principiul de funcţionare a vobulosco-
pului
9. Generatoare de semnal utilizate
9.1. Generatorul de semnal de joasă frec-
venţă E0501 - schemă bloc, caracteris-
tici tehnice, utilizări în domeniul măsu-
rătorilor specifice radio - TV
9.2. Generatorul de semnal E0503 -
schema bloc, caracteristici tehnice,
utilizări în domeniul măsurătorilor radio
- TV
9.3. Generatorul de semnal modulat în am-
plitudine - schema bloc, caracteristici
tehnice, utilizări în domenicul măsură-
torilor radio - TV
9.4. Generatorul de semnal modulat în
amplitudine - schema bloc, caracteris-
tici tehnice, utilizări în domeniul mă-
surătorilor radio - TV
9.5. Generatorul de miră alb-negru - sche-
ma bloc, tipuri de semnale generate,
întreruperea lor
Lecţii de instruire
teoretică
Activitate dirijată
frontal
Participarea ele-
vilor - individuală
Expunere
Explicaţie
Observaţie
Demonstraţie
didactică
Explică rolul generatorului de semnal
Enumeră trei tipuri de generatoare de semnal
din cinci utilizate în măsurători radio - TV
Recunoaşte trei generatoare de semnal din mai
multe aparate prezentate
Enunţă corect rolul generatorului de semnal
modulat în frecvenţă
Recunoaşte un generator de semnal modulat
MF
Enunţă rolul generatorului de semnal modulat
în amplitudine
Recunoaşte un generator de semnal modulat
MA
Recunoaşte un generator de miră
Enumeră şase tipuri de semnale din zece pe care
le generează un generator demiră
46
1. 2. 5. 9.6. Generatorul de miră color - schema
bloc, tipuri de semnale generate, întreru-
perea lor
Interpretează cinci din zece semnale generate de
generatoarele de miră şi vizualizate pe ecranul
televizorului
10. Frecvenţmetrul numeric
10.1. Schema bloc, principiul de funcţiona-
re
10.2. Caracteristicile tehnice şi modul de
utilizare a frecvenţmetrului tip E0204
Lecţii de instruire
teoretică
Activitate dirijată
frontal
Participarea ele-
vilor - individuală
Expunere
Explicaţie
Observaţie
Demonstraţie
didactică
Recunoaşte un frecvenţmetru numeric din mai
multe aparate prezentate
Enunţă corect principiul de funcţionare a frec-
venţmetrului
Enumeră două caracteristici tehnice ale frec-
venţmetrului
11. Tranzistormetrul
11.1. Schema bloc şi caracteristicile
tehnice ale tranzistormetrului
11.2. Utilizarea tranzistormetrului
Lecţii de instruire
teoretică
Activitate dirijată
frontal
Participarea ele-
vilor - individuală
Expunere
Explicaţie
Observaţie
Demonstraţie
didactică
Recunoaşte un tranzistormetru din mai multe a-
parate prezentate
Enunţă corect rolul tranzistormetrului
12. Distorsiometrul
12.1. Definiţia distorsiunii şi a gradului de
distorsiune
12.2. Schema bloc şi principiul de funcţio-
nare a distorsiometrului
12.3. Caracteristicile tehnice ale distorsio-
metrului
Lecţii de instruire
teoretică
Activitate dirijată
frontal
Participarea ele-
vilor - individuală
Expunere
Explicaţie
Observaţie
Demonstraţie
didactică
Defineşte corect distorsiunea
Defineşte corect gradul de distorsiune
Enunţă principiul de funcţionare a distorsiome-
trului
Recunoaşte un distorsiometru din mai multe a-
parate prezentate
47
1. INTRODUCERE
Programa pentru modulul III “Bazele măsurării în radio şi TV”- laborator cuprinde efectuarea unor lucrări de
laborator care au ca obiect punerea în funcţiune a unor aparate specifice domeniului de reglare şi verificare a funcţionării
receptoarelor radio şi TV. Acestea nu fac obiectul studiului sau al efectuării lucrărilor de laborator la alte discipline.
Dată fiind complexitatea constructivă a acestor aparate: vobuloscop, generatoare de semnal şi distorsiometru, am
con-siderat necesară prevederea unui număr de lucrări care să aibă ca finalitate pentru elevi dobândirea manualităţii pentru
punerea în funcţiune a acestor aparate şi conectarea corectă a lor în montajele de măsurare şi reglare a parametrilor recep-
toarelor radio şi TV.
De asemenea elevii vor dobândi şi capacitatea de a pune în funcţiune orice tip de aparat folosindu-se de cartea
tehnică sau manualul de utilizare al acestuia.
Conţinuturile tematice trebuie parcurse integral.
Instruirea poate fi făcută de ingineri profesori cu specializarea în domeniile electronică şi automatică.
Numărul de ore afectat instruirii practice în laborator este de 84 anual.
48
MODULUL III : “Bazele măsurării în Radio-TV” - laborator tehnologic.
4.2. STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI
Nr.
Conţinutul tematic
Metodologie
Criterii de performanţă
Crt. Forme de
activitate
Metode
1. 2. 5.
1. 1.1. Prezentarea aparaturii din laboratorul
radio şi TV
1.2. Prezentarea normelor de tehnica secu-
rităţii muncii specifice în laboratorul ra-
dio şi TV
Activitate dirijată
frontal
Participare pe
grupe de căte doi
elevi
Lecţie de instruire
practică în labora-
tor
Expunere
Conversaţie
Enumeră normele de tehnica securităţii muncii
specifice în laboratorul de radio şi TV
49
2. Punerea în funcţiune a vobuloscopului
2.1. Executarea operaţiilor de pregătire
pentru stabilirea unui domeniu de frec-
venţă cu frecvenţa centrală de 35 MHz
2.2. Executarea operaţiilor de calibrare a
osciloscopului încorporat
2.3. Vizualizarea caracteristicii
amplitudine - frecvenţă a unui
amplificator
Activitate dirijată
frontal
Participare pe
grupe de căte doi
elevi
Lecţie de instruire
practică în labora-
tor
Explicaţie
Observaţie
Demonstraţie
practică
Exerciţiul
practic
Recunoaşte vobuloscopul din mai multe apara-
te prezentate
Recunoaşte sonda de injecţie
Recunoaşte sonda de detecţie
Enunţă semnificaţia butoanelor şi a bornelor
de pe panoul frontal al vobuloscopului
Enunţă corect semnificaţia operaţiei de calibra-
re
Execută operaţiile de calibrare a vobuloscopu-
lui folosindu-se de manualul de utilizare
1. 2. 5.
3. Executarea operaţiunilor de punere în
funcţiune a vobuloscopului pentru re-
glajul unui amplificator de antenă
3.1. Executarea operaţiilor de pregătire
3.2. Vizualizarea curbei de selectivitate a
amplificatorului de antenă
Activitate dirijată
frontal
Participare pe
grupe de căte doi
elevi
Lecţie de instruire
practică în labora-
tor
Explicaţie
Observaţie
Demonstraţie
practică
Exerciţiul
practic
Execută operaţia de pregătire a vobuloscopului
pentru reglajul unui amplificator de antenă
folosin-du-se de manualul de utilizare a
vobuloscopului
4. Utilizarea generatoarelor de miră
4.1. Punerea în funcţiune şi utilizarea gene-
ratorului de miră alb-negru în
depanarea receptoarelor TV alb-negru
4.2. Punerea în funcţiune şi utilizarea gene-
ratorului de miră color în depanarea re-
ceptoarelor TV color
Activitate dirijată
frontal
Participare pe
grupe de căte doi
elevi
Lecţie de instruire
practică în labora-
tor
Explicaţie
Observaţie
Demonstraţie
practică
Exerciţiul
practic
Recunoaşte generatoarele de miră din mai mul-
te aparate prezentate
Identifică rolul comutatoarelor de pe panoul
frontal al generatoarelor de miră
Conectează generatoarele de miră în montajele
de verificare a receptoarelor TV
50
5. 5.1. Punerea în funcţiune şi utilizarea gene-
ratorului de semnal modulat în amplitu-
dine tip E0503
5.2. Punerea în funcţiune şi utilizarea gene-
ratorului de semnal modulat în frecvenţă
tip E0503
Activitate dirijată
frontal
Lecţie de instruire
practică în labora-
tor pe grupe de căte
doi elevi
Explicaţie
Observaţie
Demonstraţie
practică
Exerciţiul
practic
Recunoaşte generatorul de semnal tip E0503
Identifică rolul butoanelor şi al butoanelor din
panoul frontal
Foloseşte comutatorul de trecere de la semnal
MA la semnal MF
Conectează generatorul tip E0503 în montajul
de executare a măsurătorilor
6. Utilizarea distorsiometrului pentru mă-
surarea distorsiunilor de neliniaritate a
unui amplificator
Lecţie de instruire
practică în labora-
tor pe grupe de căte
doi elevi
Observaţie
Demonstraţie
practică
Exerciţiu
Recunoaşte distorsiometrele din mai multe
apa-rate prezentate şi identifică rolul butoanelor
Efectuează şi citeşte rezultatul măsurătorilor
cu distorsiometrul
BIBLIOGRAFIE
1. Grigore Antonescu ş.a. “Aparate, echipamente şi instalaţii de electronică industrială pentru RTV - manual pentru
liceele industriale” E.D.P. Bucureşti, 1993
2. Constantin Găzdaru, Cezar Constantinescu “Îndrumar pentru electronişti RTV” vol. I, II, III Ed. Tehnică
Bucureşti, 1986
3. D. Dascălu ş.a. “ Circuite electronice” E.D.P. Bucureşti, 1981
4. A. Vlădescu, V. Nicolescu “ Radioreceptoare” Ed. Tehnică Bucureşti, 1970
5. L. Cipere, ş.a. “ Lucrări practice de depanare a RR” E.D.P. Bucureşti, 1981
51
LISTA TEMELOR CROSSCURRICULARE
1. ”Substanţe chimice în procesele tehnologice şi efecte ecologice”.
2. “Legislaţia în domeniul muncii şi protecţiei sociale”.
3. “Tipuri de legi: ştiinţifice, ecologice şi juridice”.
4. “Poluarea şi lupta împotriva ei”.
5. “Ştiinţa de a susţine un interviu pentru obţinerea unui loc de mncă”.
52
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
UNITATEA DE COORDONARE A PROGRAMULUI DE REFORMĂ
A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC
(PHARE - VET, RO 9405)
CURRICULUM
PENTRU ANUL III - ŞCOALĂ PROFESIONALĂ
53
PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU
Modulul IV : Echipamente pentru recepţia programelor de TV
BUCUREŞTI
- 1998 -
AUTORI: ALINA COMES, ing. prof. gr. didactic I dir. adj. Gr. Şc. Ind. Electronica
coordonator
STELIAN PĂTRUŢESCU, ing. prof. gr. didactic I Gr. Şc. Ind. Electronica
Modificata pentru 3 ani scoala profesionala:
Ing.PATRUTESCU STELIAN-Gr. Sc. Ind. Electronica
Ing.MUSAT CARMEN - Gr. Sc. Ind. Electronica
REFERENŢI ŞTIINŢIFICI:
54
GRAZZIELA NICULESCU, dr. ing., UPB, Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii
ing. RADU CĂLĂRAŞU, director NEI S.A.
INTRODUCERE
Prezenta programă analitică se adresează elevilor anului III şcoală profesională, fiind cursul de specialitate cu un
număr suficient de ore pentru înţelegerea noţiunilor de funcţionare, construcţie şi reglaj a echipamentelor radio ş i TV - alb-
negru. Acest curs este coroborat cu “Bazele funcţionării echipamentelor electronice de radio şi TV” şi “Bazele măsurării în
radio şi TV”.
Am repartizat studiul TV - alb-negru în anul III, iar cel al TV - color în anul IV. La laboratorul aferent am prevăzut
un număr corespunzător de lucrări pentru studiul integral al etajelor componente din punct de vedere al verificării în c.c. şi
c.a., precum şi cel al reglajului necesar.
La atelier, am propus construcţia pe module, respectand etapele din fluxul tehnologic de realizare a diferitelor
variante constructive de TV - alb-negru.
În acest fel, se dezvoltă gândirea logică a elevilor, care trebuie să fie familiarizaţi cu citirea schemei electrice şi
geografia montajului diferitelor TV existente în prezent în ţară.
55
Considerăm ca fiind foarte utilă, instruirea programată pe calculator, care să permită simulari de construcţie măsurări
şi reglaje ale diferitelor blocuri funcţionale din TV.
Numărul de ore afectat pentru fiecare temă este la latitudinea cadrului didactic.
2. PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Conform modelului anexat.
3.ORGANIZAREA MODULELOR: Conform modelului tabelar prezentat în Standardul de Pregătire Profesională.
4.MODULUL IV : “Echipamente pentru recepţia programelor de TV“.
4.1. COMPETENŢELE DE CUNOAŞTERE, EXECUŢIE ŞI SOCIALE:
COMPETENŢA DE CUNOAŞTERE: XII A2 Analizează etapele tehnologiei de asamblare.
Această competenţă este actualizată prin următoarele competenţe:
I A2 Structurează activitatea pentru locul de muncă pe care îl ocupă.
II A1 Enumeră sarcinile pentru fiecare loc de muncă.
II A2 Identifică activităţile de executat pentru fiecare lucrare de instalare, verificare şi întreţinere.
II A3 Stabileşte succesiunea de efectuare a activităţilor pentru atingerea obiectivelor analitice.
III A2 Identifică gradul de periculozitate al maşinilor şi instalaţiilor sau gradul de toxicitate al materialelor.
IV A1 Interpretează documentaţia tehnologică a produselor ce vor fi realizate.
V A1 Interpretează reprezentările şi simbolizările standardizate.
V A2 Interpretează marcarea componentelor pentru identificarea lor.
56
VI A1 Precizează restricţiile impuse de procedeul de lipire manuală.
VII A2 Selecteză procedura de lipire.
VIII A1 Precizează aparatura de masură şi control necesară localizării defectelor de asamblare şi lipire.
VIII A2 Precizează unităţile de masură în sistemul internaţional.
IX A1 Interpretează reprezentarea şi simbolizarea în schemele de conexiuni.
IX A3 Precizează metodele de conectare a conductorilor electrici.
X A2 Interpretează documentaţia de execuţie şi instrucţiunile de lucru.
XI A2 Precizează cerinţele de calitate ale lucrărilor de întreţinere efectuate.
XI A4 Interpretează informaţia oferită de inscripţionarea maşinilor şi utilajelor.
XII A3 Interpretează documentaţia de asamblare.
XII A4 Interpretează marcajul componentelor şi circuitelor imprimate.
XIII A5 Precizează succesiunea operaţiilor de efectuat.
XIII A7 Selectează componenetele după caracteristicile tehnice.
XIV A3 Analizează cerinţele de calitate la realizarea circuitelor electronice.
XIV A4 Interpretează documentaţia de asamblare pe maşini a circuitelor electronice.
XV A2 Specifică tipul aparatelor de măsură utilizate la măsurarea parametrilor electrici din lucrare.
XV A4 Precizează procedura de măsurare.
Această competenţă este actualizată prin următoarele competenţe de execuţie:
I B1 Informează membrii echipei despre realizarea operaţiunilor ce revin locului propriu de muncă.
I B2 Realizează operaţiunile atribuite locului de muncă individual sau în grup.
II B2 Execută lucrările asumate în timpul prevăzut în normative.
II B4 Utilizează eficient utilajele şi aparatele de măsurat din necesarul procesului de producţie.
III B2 Foloseşte echipamentele de siguranţă şi de protecţie la utilizarea aparatelor de măsură, instalaţii şi
echipamente.
III B3 Aplică măsurile de protecţie a muncii şi PSI şi măsurile de protecţie a mediului înconjurător.
IV B1 Pregăteşte sculele şi dispozitivele pentru lucru.
IV B2 Alege sculele şi dispozitivele în conformitate cu prevederile documentaţiei tehnologice.
57
IV B3 Utilizeaza sculele corespunzatoare şi respectă succesiunea operaţiilor prevăzute în documentaţia tehnologică.
IV B5 Depozitează şi păstrează în siguranţă sculele şi dispozitivele.
V B1 Selectează componentele electronice şi poziţia lor pe circuit.
V B2 Execută preformarea în conformitate cu cerinţele tehnice.
V B3 Realizează plantarea componentelor respectând cerinţele documentaţiei.
V B4 Respectă secvenţele operaţiei în conformitate cu procedurile de lucru.
V B5 Pregăteşte componentele electronice pentru lipire.
VI B2 Poziţionează componentele conform instrucţiunilor tehnologice.
VI B3 Execută operaţia de lipire conform prevederilor tehnologice.
VI B6 Efectuează operaţia de curăţire post-lipire.
VII B3 Fixează parametrii conform documentaţiei tehnologice.
VIII B1 Verifică dacă asamblarea respectă documentaţia tehnologică.
IX B1 Utilizează instrumentele de măsură pentru verificarea circuitelor.
IX B2 Măsoară şi debitează conductorii la dimensiunile din documentaţie.
IX B3 Dezizolează terminalele conductorilor la capete.
IX B4 Pozitionează şi dirijează conductorii conform desenelor de execuţie.
IX B5 Conectează conductorii conform metodei prevăzute.
XI B3 Realizează programul de mentenanţă în conformitate cu graficul de lucru.
X B1 Foloseşte echipamentul de asamblat în conformitate cu instrucţiunile tehnologice.
X B2 Utilizează elementele de asamblare conform desenelor de execuţie.
X B3 Realizează asamblarea respectând secvenţele operaţiilor.
XI B5 Înlocuieşte componenetele electrice şi mecanice deteriorate.
XII B2 Selectează circuitul de imprimate prevăzute în documentaţie.
XII B 5 Introduce componentele SMD în dispozitive.
XIII B2 Acţionează elementele de comandă şi control ale maşinii.
XIII B5 Sesizează avariile ivite în funcţionarea maşinilor.
XIII B5 Sesizează avariile ivite în funcţionarea maşinilor.
58
XIV B2 Pregăteşte utilajele conform manualelor de operare.
XIV B4 Alege componentele electronice după marcaj.
XIV B5 Preformează terminalele componentelor electronice.
XIV B8 Localizează deficienţele de plantare şi le dă spre remediere.
XV B2 Reglează aparatura pentru efectuarea măsurătorilor.
XV B3 Foloşeste procedura de măsurare adecvată operaţiei.
XV B4 Execută măsurători de parametri electrici,necesare pentru lucrările efectuate.
XV B5 Citeşte indicaţiile instrumentului notând valorile, dacă este cazul.
XV B6 Efectuează transformările şi calculele necesare.
XV B7 Interpretează rezultatele obţinute şi verifică măsurătorile sau calculele efectuate.
Această competenţă este actualizată prin următoarele competenţe sociale:
I C1 Asumă responsabilităţi individuale şi/sau în echipă.
I C3 Se încadrează în ierarhia echipei, impuse de desfăşurarea procesului tehnologic.
II C2 Apreciază necesarul de timp şi de mijloace folosite pentru efectuarea fiecărei lucrări.
III C1 Respectă regulile de protecţie a muncii şi PSI specifice pentru locul său de muncă.
III C2 Informează superiorul şi membrii echipei despre apariţia unor avarii sau accidente.
III C4 Curăţă şi igienizează locul de muncă.
IV C1 Realizează comunicarea interactivă la locul de muncă.
VI C4 Asumă responsabilitatea operaţiei realizate.
VII C2 Formulează opinii critice legate de efectuarea unor operaţii.
VIII C3 Aplică normele de protecţie a muncii specifice locului de muncă.
X C1 Utilizează echipamentul de asamblat în condiţii de securitate a muncii.
IX C4 Respectă exigenţele de calitate impuse de standardele de calitate.
XI C1 Comunică neregulile constante conform reglementărilor locului de muncă.
XIII C4 Raportează superiorilor stadiul lucrărilor efectuate.
XIV C2 Respectă întocmai documentaţia de execuţie.
XV C3 Este autoexigent la executarea operaţiilor.
59
XV C5 Respectă normele de protecţia muncii şi prevenirea şi stingerea incendiilor în cadrul lucrării.
Modulul IV : “Echipamente electronice pentru recepţia programelor TV”
4.2. STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI
60
Nr.
Conţinutul tematic
Metodologie
Criterii de performanţă
Crt. Forme de
activitate
Metode
1. 2. 5.
1. Semnalul de televiziune alb-negru
1.1. Noţiuni de fotometrie
1.2. Particularităţii vederii: acuitatea şi
iner-ţia ochiului
1.3. Caracteristicile şi parametrii imaginii
TV-AN
1.4. Tipuri de explorare
1.5. Componentele SVC
1.6. Spectrul semnalului TV-AN
1.7. Parametrii caracteristici ai semnalelor
TV-AN
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care- predare- învă-
ţare
Expunerea
Conversaţia
euristică
Să utilizeze corect termenii de: strălucire şi
contrast, precum şi valorile necesare în TV
Să deseneze corect cele două câmpuri: impar
şi par
Să identifice pe formele de undă corespunză-
toare explorării H şi V componentele SVC, cu
precizarea duratelor lor şi a nivelelor
Să explice semnalele MA-RBL şi MF; ecartul
între frecvenţa intermediară, imagine şi sunet şi
lărgimea de bandă alocată canalului TV
2. Receptorul TV-AN
2.1. Rolul şi clasificarea RTV
2.2. Schema bloc a RTV cu cale comună IS
2.3. Performanţele generale ale RTV
2.4. Tipuri constructive RTV
2.5. NTSM şi PSI specifice
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care- predare- învă-
ţare
Expunerea
Conversaţia
euristică
Problematizarea
Să localizeze blocurile funcţionale pe
schema electrică după schema bloc
1. 2. 5.
61
3. Blocul de electro-alimentare
3.1. Particularităţile blocului de electroali-
mentare în RTV
3.2. Scheme de principiu ale blocului de a-
limentare pentru RTV cu tranzistori şi
CI
3.3. Construcţia blocului de electroalimen-
tare
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care- predare- învă-
ţare
Conversaţia
euristică
Problematizarea
Observare
dirijată
Să comenteze rolul componentelor blocului
de alimentare din schema electrică a unui RTV
4. Calea de sunet
4.1. Rolul şi cerinţele impuse
4.2. Modulul FI sunet
4.3. Blocul AAF
4.4. Construcţia blocului
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care- predare- învă-
ţare
Conversaţia
euristică
Problematizarea
Observare
dirijată
Să explice rolul fiecărei componente dintr-o
schemă electrică
Să efectueze reglajul conform cu
instrucţiunile
5. Tubul cinescop şi circuitele auxiliare
5.1. Aspecte constructive
5.2. Modulaţia T.K
5.3. Circuite auxiliare
5.4. Construcţia T.K şi a circuitelor
auxilia-re
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care- predare- învă-
ţare
Conversaţia
euristică
Problematizarea
Observare
dirijată
Să identifice părţile componente ale unui T.K
Să comenteze rolul componentelor din sche-
ma electrică
6. Etajele de videofrecvenţă
6.1. Modulul VF - distorsiuni, corecţii
6.2. Detectorul de videofrecvenţă
6.3. Construcţia blocului de VF
Instruire teoretică
organizată prin des-
făşurarea de lecţii
mixte
Conversaţia
euristică
Problematizarea
Observare
Să explice rolul fiecărei componente dintr-o
schemă electrică
Să efectueze reglejul conform cu
instrucţiunile
62
7. Blocul AFI - cale comună
7.1. Rolul şi cerinţele impuse
7.2. Clasificarea AFI
7.3. AFI cu CI
7.4. Construcţia blocului AFI - cale comu-
nă
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care- predare- învă-
ţare
Conversaţia
euristică
Problematizarea
Observare
dirijată
Să explice rolul fiecărei componente dintr-o
schemă electrică
Să efectueze reglejul conform cu
instrucţiunile
8. Selectorul de canale
8.1. Rolul şi cerinţele impuse
8.2. Selectoare FIF UIF
8.3. Construcţia blocului selector de canale
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care- predare- învă-
ţare
Conversaţia
euristică
Problematizarea
Observare
dirijată
Să deosebească un selector FIF de unul UIF
Să explice rolul fiecărei componente dintr-o
schemă electrică
Să efectueze reglajul conform cu
instrucţiunile
9. Reglajul automat al amplificării
9.1. Schema RAA
9.2. Aspecte constructive
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte
Conversaţia
euristică
Problematizarea
Observare
dirijată
Să explice rolul fiecărei componente din
sche-ma electrică
10. Sincroseparatorul
10.1. Rolul şi cerinţele impuse
10.2. Etaje de separare după amplitudine
10.3. Etaje de separare după durată
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care- predare- învă-
ţare
Conversaţia
euristică
Problematizarea
Observare
dirijată
Să explice rolul fiecărei componente din
sche-ma electrică
63
1. 2. 5.
11. Generatorul de baleiaj pe orizontală
11.1. Rolul şi cerinţele impuse
11.2. Principiul de funcţionare a BH
11.3. Oscilatoare pentru baleiajul H
11.4. Comparatorul de fază şi frecvenţă
11.5. Amplificatorul final de baleiaj H
11.6. Surse de tensiune obţinute de la bale-
iajul H
11.7. Modulul sincro-procesor cu compo-
nente discrete şi cu CI
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care- predare- învă-
ţare
Conversaţia
euristică
Problematizarea
Observare
dirijată
Să identifice în schema electrică a RTV:
OBH, CPF, tranzistorul de reactanţă, amplifica-
torul final de baleiaj H, RFIT
Să explice rolul fiecărei componente din
sche-ma electrică
12. Generatorul de baleiaj pe verticală
12.1. Rolul şi cerinţele impuse
12.2. Osciloscopul de baleiaj pe verticală
12.3. Amplificatorul BV
12.4. Modulul debaleiaj pe verticală CI
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care- predare- învă-
ţare
Conversaţia
euristică
Problematizarea
Observare
dirijată
Să explice rolul fiecărei componente din
sche-ma electrică
64
Modulul IV : “Echipamente electronice pentru recepţia programelor TV” –semestrul II
4.2. STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI
Nr.
Conţinutul tematic
Metodologie
Criterii de performanţă
Crt. Forme de activitate Metode
1. 2. 5.
1. Semnalul de televiziune color
1.1. Noţiuni de colorimetrie
1.2. Principiul TVC
1.3. Semnalele primare în TVC
1.4. Compatibilitatea sistemelor TVC şi
TVAN
1.5. Semnalele TVC
1.6. Procedee de codare în TVC
Instruire
teoretică prin
activitate diri-
jată, organizată
prin desfăşurarea
de lec-ţii mixte de
verifi-care-
predare- învă-ţare
Conversaţia
euristică
Problematizarea
Observare
dirijată
Să scrie expresiile semnalelor de
luminanţă şi crominanţă
Să identifice pe formele de undă
componen-tele SVCC cu precizarea
duratelor lor şi a nive-lelor
2. Sisteme de televiziune în culori
2.1. Sistemul NTSC
2.2. Sistemul PAL
2.3. Sistemul SECAM
2.4. Schema bloc a RTVC
Instruire
teoretică prin
activitate diri-
jată, organizată
prin desfăşurarea
de lec-ţii mixte de
verifi-care-
predare- învă-ţare
Conversaţia
euristică
Problematizarea
Observare
dirijată
Să comenteze schemele bloc ale
decodoarelor respective
Să deseneze schema bloc a RTV color
65
1. 2. 5.
3. Blocul de alimentare al RTV color
3.1. Alimentarea în comutaţie cu
frecvenţă variabilă
3.2. Alimentarea în comutaţie cu
frecvenţă fixă
Instruire
teoretică prin
activitate diri-
jată, organizată
prin desfăşurarea
de lec-ţii mixte de
verifi-care-
predare- învă-ţare
Conversaţia
euristică
Problematizarea
Observare
dirijată
Să explice rolul fiecărei componente dintr-
o schemă electrică
Să identifice elementele din blocul de
alimentare în schema RTVC
4. Modulul de programare şi comutare a
canalelor
4.1. Microprecesorul pentru comanda
selectorului de canale
4.2. Circuitul integrat pentru memoria
ne-volatilă
4.3. Dispozitivul de telecomandă în
infra-roşu
Instruire
teoretică prin
activitate diri-
jată, organizată
prin desfăşurarea
de lec-ţii mixte de
verifi-care-
predare- învă-ţare
Conversaţia
euristică
Problematizarea
Observare
dirijată
Să explice rolul fiecărei componente dintr-
o schemă electrică
Să identifice microprocesorul pentru
comanda selectorului de canale în schema
RTVC
Să explice rolul fiecărei componente dintr-
o schemă electrică
Să identifice dispozitivul de telecomandă
în infra-roşu în schema RTVC
66
5. Blocul de cale comună pentru imagine şi
sunet şi microprocesorul
5.1. Schema bloc
5.2. Descrierea funcţionării etajelor pe
schema electrică
Instruire
teoretică prin
activitate diri-
jată, organizată
prin desfăşurarea
de lec-ţii mixte de
verifi-care-
predare- învă-ţare
Conversaţia
euristică
Problematizarea
Observare
dirijată
Să explice rolul fiecărei componente dintr-
o schemă electrică
Să identifice etajele din blocul de cale
comună pentru imagine şi sunet în schema
RTVC
1. 2. 5.
6. Circuitul de control automat al frecven-ţei
(CAF)
6.1. Descrierea schemei electrice a CAF
în TVC
Instruire
teoretică prin
activitate diri-
jată, organizată
prin desfăşurarea
de lec-ţii mixte de
verifi-care-
predare- învă-ţare
Conversaţia
euristică
Problematizarea
Observare
dirijată
Să explice rolul fiecărei componente dintr-
o schemă electrică
67
7.
8.
Calea de sunet
7.1. Convertorul de sunet OIRT - CCIR
7.2. Comutatorul audio
7.3. Amplificatorul de audiofrecvenţă
Comutatorul video
8.1. Schema bloc
8.2. Descrierea funcţionării pe schema
electrică
Instruire
teoretică prin
activitate diri-
jată, organizată
prin desfăşurarea
de lec-ţii mixte de
verifi-care-
predare- învă-ţare
Instruire
teoretică prin
activitate diri-
jată, organizată
prin desfăşurarea
de lec-ţii mixte de
verifi-care-
predare- învă-ţare
Conversaţia
euristică
Problematizarea
Observare
dirijată
Conversaţia
euristică
Problematizarea
Observare
dirijată
Să explice rolul fiecărei componente dintr-
o schemă electrică
Să identifice amplificatorul de
audiofrecvenţă în schema RTVC
Să explice rolul fiecărei componente dintr-
o schemă electrică
Să identifice comutatorul pentru video în
schema RTVC
9. Decodorul de culoare
9.1. Schema bloc
9.2. Descrierea funcţionării decodorului
9.3. Reglarea decodorului de culoare
Instruire
teoretică prin
activitate diri-
jată, organizată
prin desfăşurarea
de lec-ţii mixte de
evalua-re-
predare-învăţare
Conversaţia
euristică
Problematizarea
Observare
dirijată
Să explice rolul fiecărei componente dintr-
o schemă electrică
Să identifice decodorului de culoareîn
schema RTVC
1. 2. 5.
68
10. Amplificatorul de luminanţă
10.1. Schema bloc
10.2. Descrierea funcţionării
amplificatoru-lui de luminanţă
10.3. Reglarea amplificatorului de
luminanţă
Instruire
teoretică prin
activitate diri-
jată, organizată
prin desfăşurarea
de lec-ţii mixte de
verifi-care-
predare- învă-ţare
Conversaţia
euristică
Problematizarea
Observare
dirijată
Să identifice amplificatorul de luminanţă
în schema electrică a RTVC
Să explice rolul fiecărei componente
11. Matricea RGB
11.1. Schema bloc
11.2. Descrierea funcţionării matricii
RGB
Instruire
teoretică prin
activitate diri-
jată, organizată
prin desfăşurarea
de lec-ţii mixte
Conversaţia
euristică
Problematizarea
Observare
dirijată
Să identifice matricea RGB în schema
electri-că a RTVC
Să explice rolul fiecărei componente
12. Etajele finale RGB
12.1. Schema bloc
12.2. Descrierea funcţionării etajelor
finale RGB
12.3. Reglarea etajelor finale RGB
Instruire
teoretică prin
activitate diri-
jată, organizată
prin desfăşurarea
de lec-ţii mixte de
verifi-care-
predare- învă-ţare
Conversaţia
euristică
Problematizarea
Observare
dirijată
Să identifice etajele finale RGB în schema
electrică a RTVC
Să explice rolul fiecărei componente
1 2. 5.
69
13. Etajul de baleiaj linii şi modulatorul cu
diode
14.1. Schema bloc
14.2. Descrierea schemei electrice
Instruire
teoretică prin
activitate diri-
jată, organizată
prin desfăşurarea
de lec-ţii mixte de
verifi-care-
predare- învă-ţare
Conversaţia
euristică
Problematizarea
Observare
dirijată
Să explice rolul fiecărei componente din
schema electrică a RTVC
Să identifice etajul de baleiaj linii şi
modulatorul cu diode în schema RTVC
14. Amplificatorul EST - VEST
15.1. Rolul, cerinţe impuse
15.2. Descrierea schemei electrice
15.3. Reglarea amplificatorului EV
Instruire
teoretică prin
activitate diri-
jată, organizată
prin desfăşurarea
de lec-ţii mixte
Conversaţia
euristică
Problematizarea
Observare
dirijată
Să explice rolul fiecărei componente din
schema electrică a RTVC
Să identifice amplificatorul EST - VEST
în schema RTVC
15. Etajul de foarte înaltă tensiune (FIT)
16.1. Particularităţi în RTV color
16.2. Schema electrică
Instruire
teoretică prin
activitate diri-
jată, organizată
prin desfăşurarea
de lec-ţii mixte
Conversaţia
euristică
Problematizarea
Observare
dirijată
Să comenteze rolul fiecărei componente
din schema electrică a RTVC
Să identifice etajul de foarte înaltă
tensiune (FIT) în schema RTVC
16. Circuitul de reglaj automat al dimen -
siunii (RAD) şi reglajul automat al cu -
rentului de fascicul (RACF)
29.1. Rolul şi cerinţele impuse
29.2. Descrierea funcţionării
Instruire
teoretică prin
activitate diri-
jată, organizată
prin desfăşurarea
de lec-ţii mixte
Conversaţia
euristică
Problematizarea
Observare
dirijată
Să comenteze rolul fiecărei componente
din schema electrică a RTV color
Să identifice circuitul de reglaj automat al
dimen -siunii (RAD) şi reglajul automat al cu
-rentului de fascicul (RACF) în schema
RTVC
70
17. Decodorul de teletext
18.1. Schema bloc
18.2. Descrierea funcţionării
Instruire
teoretică prin
activitate diri-
jată, organizată
prin desfăşurarea
de lec-ţii mixte de
verifi-care-
predare- învă-ţare
Conversaţia
euristică
Problematizarea
Observare
dirijată
Să identifice decodorul de teletext în
schema electrică a RTV color
Să comenteze modul său de lucru
MODULUL IV : “Echipamente pentru recepţia programelor de TV“ - laborator tehnologic.
4.2. STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI
71
Nr.
Conţinutul tematic
Metodologie
Criterii de performanţă
Crt. Forme de
activitate
Metode
1. 2. 5.
1. NTSM şi PSI specifice
Semnalul de televiziune alb-negru
1.1. Parametrii imaginii TVAN
1.2. Să vizualizeze SVC AN
1.3. Să determine durata şi amplitudinea,
componentelor SVC
Instruire practică
prin lucrări practice
pe grupe
Conversaţia
Demonstraţia
Exerciţiul
Efectuarea de
aplicaţii
Să depisteze distorsiunile geometrice, neli-
niare şi de contrast
Să conecteze aparatele de măsurat
Să interpreteze rezultatele
2. Performanţele generale ale RTV
2.1. Sensibilitatea limitată de sincronizare
2.2. Sensibilitatea limitată de raportul S/Zg
2.3. Selectivitatea
2.4. Fidelitatea
2.5. Distorsiunile geometrice
2.6. Puterea de ieşire maxim utilizabilă
Instruire practică
prin lucrări practice
pe grupe
Conversaţia
Demonstraţia
Exerciţiul
Efectuarea de
aplicaţii
Să selecteze aparatele necesare
Să realizeze montajul pentru măsurarea per-
formanţei
Să urmeze etapele necesare pentru determi-
narea performanţei
Să interpreteze rezultatele
3.
Blocul de electroalimentare
3.1. Să măsoare tensiunile de c.a. şi c.c.
3.2. Să măsoare consumul
3.3. Să vizualizeze formele de undă
Instruire practică
prin lucrări practice
pe grupe
Conversaţia
Demonstraţia
Exerciţiul
Aplicaţia
Să localizeze acest bloc în RTV
Să identifice piesele componente pe catalog
Să conecteze aparatele de măsurat
Să interpreteze rezultatele
1. 2. 5.
72
4. Calea de sunet
4.1. Să măsoare p.s.f. ale tranzistoarelor
din schema electrică
4.2. Să ridice caracteristica A(f) a AAF
4.3. Să calculeze B 3 dB
4.4. Să vizualizeze formele de undă
4.5. Să vizualizeze curba “S”
4.6. Să realizeze reglajul AFI
Instruire practică
prin lucrări practice
pe grupe
Conversaţia
Demonstraţia
Exerciţiul
Efectuarea de
aplicaţii
Să localizeze acest bloc funcţional în RTV
Să identifice piesele componente pe cablaj
Să conecteze aparatele de măsurat
Să interpreteze rezultatele
5. Tubul cinescop şi circuite auxiliare
5.1. Să măsoare tensiunile de c.c. de pe e-
lectrozii T.K
5.2. Să studieze variaţia curentului de fas-
cicul în raport cu reglajul de strălucire
Instruire practică
prin lucrări practice
pe grupe
Conversaţia
Demonstraţia
Exerciţiul
Efectuarea de
aplicaţii
Să localizeze acest bloc funcţional în RTV
Să identifice piesele componente pe cablaj
Să conecteze aparatele de măsurat
Să interpreteze rezultatele
6. Etajele VF
6.1. Să măsoară p.s.f. al tranzistorului final
6.2. Să determine răspunsul AVF la semna-
lul dreptunghiular
6.3. Să vizualizeze formele de undă
6.4. Să vizualizeze caracteristica A(f)
6.5. Să realizeze reglajul
Instruire practică
prin lucrări practice
pe grupe
Conversaţia
Demonstraţia
Exerciţiul
Efectuarea de
aplicaţii
Să localizeze acest bloc funcţional în RTV
Să identifice piesele componente pe cablaj
Să conecteze aparatele de măsurat
Să interpreteze rezultatele
7. Blocul AFI - cale comună
7.1. Să măsoare p.s.f. ale tranzistoarelor
7.2. Să vizualizeze caracteristica A(f)
7.3. Să realizeze reglajul
Instruire practică
prin lucrări practice
pe grupe
Conversaţia
Demonstraţia
Exerciţiul
Efectuarea de
aplicaţii
Să localizeze acest bloc funcţional în RTV
Să identifice piesele componente pe cablaj
Să conecteze aparatele de măsurat
Să interpreteze rezultatele
73
1. 2. 5.
8. Selectorul de canale
8.1. Să măsoare tensiunile continue din
montaj
8.2. Să vizualizeze caracteristica A(f)
Instruire practică
prin lucrări practice
pe grupe
Conversaţia
Demonstraţia
Exerciţiul
Aplicaţii
Să localizeze acest bloc funcţional în RTV
Să identifice piesele componente pe cablaj
Să conecteze aparatele de măsurat
Să interpreteze rezultatele
9. Reglajul automat al amplificării
9.1. Să măsoare tensiunile continue din cir-
cuit
9.2. Să vizualizeze formele de undă pentru
localizarea cauzelor de defectare
Instruire practică
prin lucrări practice
pe grupe
Conversaţia
Demonstraţia
Exerciţiul
Efectuarea de
aplicaţii
Să localizeze acest bloc funcţional în RTV
Să identifice piesele componente pe cablaj
Să conecteze aparatele de măsurat
Să interpreteze rezultatele
10. Sincroseparatorul
10.1. Să măsoare p.s.f. ale tranzistoarelor
10.2. Să vizualizeze formele de undă
10.3. Să determine A şi f impulsurilor
Instruire practică
prin lucrări practice
pe grupe
Conversaţia
Demonstraţia
Exerciţiul
Aplicaţii
Să localizeze acest bloc funcţional în RTV
Să identifice piesele componente pe cablaj
Să conecteze aparatele de măsurat
Să interpreteze rezultatele
11. Generatorul de baleiaj pe orizontală
11.1. Să măsoare p.s.f. ale tranzistoarelor
11.2. Să vizualizeze formele de undă
11.3. Să determine A şi f semnalelor
Instruire practică
prin lucrări practice
pe grupe
Conversaţia
Demonstraţia
Exerciţiul
Aplicaţia
Să localizeze acest bloc funcţional în RTV
Să identifice piesele componente pe cablaj
Să conecteze aparatele de măsurat
Să interpreteze rezultatele
12. Generatorul de baleiaj pe verticală
12.1. Să măsoare p.s.f. ale tranzistoarelor
din schemele electrice
12.2. Să vizualizeze formele de undă
12.3. Să determine A şi f semnalelor
Instruire practică
prin lucrări practice
pe grupe
Conversaţia
Demonstraţia
Exerciţiul
Efectuarea de
aplicaţii
Să localizeze acest bloc funcţional în RTV
Să identifice piesele componente pe cablaj
Să conecteze aparatele de măsurat
Să interpreteze rezultatele
74
ECHIPAMENTE PENTRU RECEPTIA
PROGRAMELOR TV
LABORATOR TEHNOLOGIC SEMESTRUL II
Nr.
Conţinutul tematic
Metodologie
Criterii de performanţă
Crt. Forme de activitate Metode
1. 2. 5.
1. Semnalul videocomplex color
1.1. Vizualizarea SVCC
1.2. Determinarea duratei şi
amplitudinii componentelor SVCC
Instruire
practică prin
lucrări practice pe
grupe
Conversaţia
Demonstraţia
Exerciţiul
Efectuarea de
aplicaţii
Să conecteze aparatele de măsurat
Să interpreteze rezultatele
2. Blocul de alimentare al RTVC
2.1. Măsurarea tensiunilor de c.c. şi c.a.
2.2. Măsurarea consumului
2.3. Vizualizarea formelor de undă
Instruire
practică prin
lucrări practice pe
grupe
Conversaţia
Demonstraţia
Exerciţiul
Efectuarea de
aplicaţii
Să conecteze aparatele de măsurat
Să interpreteze rezultatele
3 Decodorul de culoare
3.1 Măsurarea tensiunilor existente pe
fiecare terminal al decodorului
3.2 Vizualizarea formelor de undă ale
semnalelor de la terminale
Instruire
practică prin
lucrări practice pe
grupe
Conversaţia
Demonstraţia
Exerciţiul
Să localizeze acest bloc funcţional
Să identifice piesele componente pe cablaj
Să conecteze aparatele de măsurat
Să interpreteze rezultatele
4 Amplificator de luminanţă
4.1 Măsurarea tensiunilor existente pe
fi-ecare terminal al amplificatorului
de lu-minanţă
4.2 Vizualizarea formelor de undă ale
semnalelor de la terminalele
amplifica-torului de luminanţă
Instruire
practică prin
lucrări practice pe
grupe
Conversaţia
Demonstraţia
Exerciţiul
Efectuarea de
aplicaţii
Să localizeze corect acest bloc funcţional
în RTV
Să identifice piesele componente pe cablaj
Să conecteze aparatele de măsurat
Să interpreteze rezultatele
75
1. 2. 3.
5 Matricea RGB
5.1 Măsurarea tensiunilor existente la
terminalele CI
5.2 Vizualizarea formelor de undă
Instruire
practică prin
lucrări practice pe
grupe
Conversaţia
Demonstraţia
Exerciţiul
Efectuarea de
aplicaţii
Să localizeze acest bloc funcţional în RTV
Să identifice piesele componente pe cablaj
Să conecteze aparatele de măsurat
Să interpreteze rezultatele
6 Etajele finale
6.1 Măsurarea tensiunilor de c.c. de pe
modul
6.2 Determinarea amplitudinii
semnalelor
Instruire
practică prin
lucrări practice pe
grupe
Conversaţia
Demonstraţia
Exerciţiul
Aplicaţii
Să localizeze acest bloc funcţional în RTV
Să identifice piesele componente pe cablaj
Să conecteze aparatele de măsurat
Să interpreteze rezultatele
7. Tubul cinescop tricrom şi placa de bază
7.1 Măsurarea tensiunilor pe electrozii
T.K.
7.2 Măsurarea curenţilor pe electrozii
T.K.
Instruire
practică prin
lucrări practice pe
grupe
Conversaţia
Demonstraţia
Exerciţiul
Efectuarea de
aplicaţii
Să localizeze acest bloc funcţional în RTV
Să identifice piesele componente pe cablaj
Să conecteze aparatele de măsurat
Să interpreteze rezultatele
8 Circuitele RAA şi RACF
8.1 Măsurarea tensiunilor de polarizare
a tranzistoarelor
8.2 Măsurarea curentului prin diode şi
tranzistori
8.3 Executarea acestor măsurări pentru
diferite “străluciri” şi “contrast”
Instruire
practică prin
lucrări practice pe
grupe
Conversaţia
Demonstraţia
Exerciţiul
Efectuarea de
aplicaţii
Să localizeze acest bloc funcţional în RTV
Să identifice piesele componente pe cablaj
Să conecteze aparatele de măsurat
Să interpreteze rezultatele
76
Modulul V : “ Echipamente electronice pentru recepţia programelor de TV” - instruire practică.
4.2. STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI
Nr.
Conţinutul tematic
Metodologie
Criterii de performanţă
Crt. Forme de
activitate
Metode
1. 2. 5.
1. Construcţia subansamblelor TV
1.1. Realizarea cablajelor imprimate
1.2. Identificarea şi verificarea componen-
telor electronice
1.3. Preformarea terminalelor
1.4. Plantarea componentelor electronice
1.5. Lipirea
1.6. Tunderea terminalelor
1.7. Verificarea şi reglarea subansamblelor
Instruire practică
pe grupe şi indivi-
dual
Demonstraţia
Conversaţia
Exerciţiul
Observarea
dirijată
Să recunoască componentele electrice şi elec-
tronice, marcate în clar şi în codul culorilor
Să verifice componentele electronice prin
mă-surare cu MAVO, tranzistormetru şi punte
RLC
Să realizeze cablajul imprimat
Să execute corespunzător lipirea componen-
telor electronice
Să efectueze reglajele etajelor conform ins-
trucţiunilor
2. Asamblarea TV
2.1. Poziţionarea subansamblelor
2.2. Conectarea subansamblelor
2.3. Punerea în funcţiune
2.4. Reglajele TV
2.5. Verificarea finală
Instruire practică
pe grupe şi indivi-
dual
Demonstraţia
Conversaţia
Exerciţiul
Observarea
dirijată
Să recunoască componentele electrice şi
elec-tronice, marcate în clar şi în codul culorilor
Să verifice componentele electronice prin
mă-surare cu MAVO, tranzistormetru şi punte
RLC
Să realizeze cablajul imprimat
Să execute corespunzător lipirea componen-
telor electronice
Să efectueze reglajele etajelor conform ins-
trucţiunilor
77
BIBLIOGRAFIE
1. Grigore Antonescu ş.a. “Aparate, echipamente şi instalaţii de electronică industrială pentru RTV - manual pentru
liceele industriale” E.D.P. Bucureşti, 1993
2. Constantin Găzdaru, Cezar Constantinescu “Îndrumar pentru electronişti RTV” vol.I,II,III Ed. Tehnică Bucureşti,
1986
3. Mihai Silişteanu ş.a. “Lucrări practice de depanare a recepptoarelor de TV” E.D.P. Bucureşti, 1981
4. E. Damachi, L. Şerbu, E. Zaciu “Televiziune” E.D.P. Bucureşti, 1984
5. M. Băşoiu, M. Gavriliu, G.Planzer “Funcţionarea şi depanarea televizorului în culori” Ed. Tehnică Bucureşti,
1985
6. G. Raymond “Tehnica televiziunii în culori” Ed. Tehnică Bucureşti, 1971
7. M. Silişteanu ş.a. “Receptoare de televiziune în culori” Ed. Tehnică Bucureşti, 1985
8. E. Statnic, M. Gănescu “Televizoare cu circuite integrate. Depanare” Ed. Tehnică Bucureşti, 1981
9. M. Băşoiu, Cristina Costecu “Receptoare moderne TV color” Ed. Tehnică Bucureşti, 1993
10. M. Silişteanu “Circuite integrate pentru decodoare de culoare” Ed. ELCO Bucureşti, 1993
11. G. Raymond “Tehnica televiziunii în culori” Ed. Tehnică Bucureşti, 1971.
12. M. Silişteanu ş.a. “Receptoare de televiziune în culori” Ed. Tehnică Bucureşti, 1985.
13. M. Băşoiu, Cristina Costecu “Receptoare moderne TV color” Ed. Tehnică Bucureşti, 1993.
14. M. Silişteanu “Circuite integrate pentru decodoare de culoare” Ed. ELCO Bucureşti, 1993.
78
LISTA TEMELOR CROSSCURRICULARE
1. ”Substanţe chimice în procesele tehnologice şi efecte ecologice”.
2. “Legislaţia în domeniul muncii şi protecţiei sociale”.
3. “Tipuri de legi: ştiinţifice, ecologice şi juridice”.
4. “Poluarea şi lupta împotriva ei”.
5. “Ştiinţa de a susţine un interviu pentru obţinerea unui loc de muncă”.
79
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
UNITATEA DE COORDONARE A PROGRAMULUI DE REFORMĂ
A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC
(PHARE - VET, RO 9405)
CURRICULUM
PENTRU ANUL III - ŞCOALĂ PROFESIONALĂ
PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU
Modulul V : Echipamente pentru înregistrarea şi redarea sunetului şi imaginii
80
BUCUREŞTI
-1998-
AUTORI: ALINA COMES, ing. prof. gr. didactic I dir. adj. Gr. Şc. Ind. Electronica
coordonator
MARIAN PITU, ing. prof. gr. didactic definitivat Gr. Şc. Ind. Electronica
REFERENŢI ŞTIINŢIFICI:
GRAZZIELA NICULESCU, dr. ing., UPB, Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii
ing. RADU CĂLĂRAŞU, director NEI S.A.
81
1. INTRODUCERE
Modulul V “ Echipamente pentru înregistrarea şi redarea sunetului şi imaginii “ conţine teme cu conţinut teoretic şi
aplicativ, în scopul atingerii de către elevi a finalităţilor concretizate prin componentele de execuţie şi sociale menţionate în
Standardul de Pregătire Profesională.
Dezvoltarea şi diversificarea acestor echipamente a necesitat conceperea acestui modul care să cuprindă atât noţiuni
de principiu a fenomenului de înregistrare şi redare cât şi diversele aplicaţii ale acestuia pentru sunet şi imagine.
Însuşirea cunoştinţelor şi dobândirea deprinderilor în acest domeniu necesită o bună pregătire didactică şi de
specialita-te a formatorilor, folosirea unor metode moderne aplicative şi dotarea corespunzătoare cu mijloace şi aparatură
modernă.
Conţinuturile tematice trebuie parcurse integral.
Instruirea se desfăşoară pe durata a 166 ore din care 72 ore laborator şi 60 ore atelier.
2. PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Conform modelului anexat.
82
3.ORGANIZAREA MODULELOR: Conform modelului tabelar prezentat în Standardul de Pregătire Profesională.
4.MODULUL V : “Echipamente pentru înregistrarea şi redarea sunetului şi imaginii“
4.1. COMPETENŢELE DE CUNOAŞTERE, EXECUŢIE ŞI SOCIALE
COMPETENŢA DE CUNOAŞTERE: XII A2 Analizează etapele tehnologiei de asamblare.
Aceasta este actualizată prin următoarele competenţe:
I A2 Structurează activitatea pentru locul de muncă pe care îl ocupă.
II A1 Enumeră sarcinile pentru fiecare loc de muncă.
II A2 Identifică activităţile de executat pentru fiecare lucrare de instalare, verificare şi întreţinere.
III A2 Selectează mijloacele specifice de avertizare şi de securitate a muncii.
IV A1 Interpretează documentaţia tehnologică a produselor ce vor fi realizate.
V A1 Interpretează reprezentările şi simbolurile standardizate.
VI A1 Precizează restricţiile impuse la procedeul de lipire manuală.
VII A2 Selectează procedura de lipire.
VIII A1 Precizează aparatura de măsură şi control necesară localizării defectelor de asamblare şi lipire.
IX A1 Interpretează reprezentarea şi simbolizarea în schemele de conexiuni.
X A2 Interpretează documentaţia de execuţie şi instrucţiunile de lucru.
XI A2 Precizează cerinţele de calitate ale lucrărilor de întreţinere efectuate.
XII A3 Interpretează documentaţia de asamblare.
XII A4 Interpretează marcajul componentelor şi circuitelor imprimate.
XIII A5 Precizează succesiunea operaţiilor de efectuat.
XIII A7 Selectează componentele după caracteristicile tehnice.
XIV A3 Analizează cerinţele de calitate la realizarea circuitelor electrice.
XIV A4 Interpretează documentaţia de asamblare pe maşini a circuitelor electronice.
83
XV A2 Specifică tipul aparatelor de măsură utilizate la măsurarea parametrilor electrici din lucrare.
XV A4 Precizează procedura de măsurare.
Aceasta este actualizată prin următoarele competenţe de execuţie:
I B1 Pregăteşte locul de muncă, în maniera de a asigura productivitatea maximă.
I B2 Realizează operaţiunile atribuite locului de muncă individual sau în grup.
II B2 Execută lucrările asumate în timpul prevăzut în normative.
II B4 Utilizează eficient utilajele şi aparatele de măsură din necesarul procesului de producţie.
III B2 Foloseşte echipamentele de siguranţă şi de protecţie la utilizarea aparatelor de măsură, instalaţii şi
echipamente.
III B3 Aplică măsurile de protecţia muncii şi PSI şi măsurile de protecţie a mediului înconjurător.
IV B1 Pregăteşte sculele şi dispozitivele pentru lucru.
IV B2 Alege sculele şi dispozitivele în conformitate cu prevederile documentaţiei tehnologice.
IV B3 Utilizează sculele corespunzătoare şi respectă succesiunea operaţiilor prevăzute în documentaţia tehnologică.
IV B5 Depozitează şi păstrează în siguranţă sculele şi dispozitivele.
V B1 Selectează componentele electronice şi poziţia lor pe circuit.
V B2 Execută preformarea în conformitate cu procedurile de lucru.
V B3 Realizează plantarea componentelor respectând cerinţele documentaţiei.
V B4 Respectă secvenţele operaţiei în conformitate cu procedurile de lucru.
V B5 Pregăteşte componentele electronice pentru lipire.
VI B2 Poziţionează componentele conform prevederilor tehnologice.
VI B6 Efectuează operaţia de curăţire post-lipire.
VII B3 Fixează parametri conform documentaţiei tehnologice.
VIII B1 Verifică dacă asamblarea respectă documentaţia tehnologică.
IX B1 Utilizează instrumentele de măsură pentru verificarea circuitelor.
IX B2 Măsoară şi debitează conductorii la dimensiunile din documentaţie.
IX B3 Dezizolează terminalele conductoarelor la capete.
84
IX B4 Poziţionează şi dirijează conductorii conform desenelor de execuţie.
IX B5 Conectează conductorii conform metodei prevăzute.
X B1 Foloseşte echipamentul de asamblat în conformitate cu instrucţiunile tehnologice.
X B2 Utilizează elementele de asamblare conform desenelor de execuţie.
X B3 Realizează asamblarea respectând secvenţele operaţiilor.
XI B3 Realizează programul de mentenanţă în conformitate cu graficul de lucru.
XI B5 Înlocuieşte componentele electrice şi mecanice deteriorate.
XII B2 Selectează circuitul imprimat prevăzut în documentaţie.
XII B5 Introduce componente SMD în dispozitive.
XIII B5 Sesizează avariile ivite în funcţionarea maşinilor.
XIV B4 Alege componentele electronice după marcaj.
XIV B5 Preformează terminalele componentelor electronice.
XIV B8 Localizează deficienţele de plantare şi le dă spre remediere.
XV B2 Reglează aparatura pentru efectuarea măsurătorilor.
XV B3 Foloseşte procedura de măsurare adecvată operaţiei.
XV B4 Execută măsurători de parametri electrici, necesare pentru lucrările efectuate.
XV B5 Citeşte indicaţiile instrumentului notând valorile, dacă este cazul.
XV B6 Efectuează transformările şi calculele necesare.
XV B7 Interpretează rezultatele obţinute şi verifică măsurătorile sau calculele efectuate.
Aceasta este actualizată prin următoarele competenţe sociale:
I C1 Asumă responsabilităţi individuale şi/sau în echipă.
I C3 Se încadrează în ierarhia echipei impuse de desfăşurarea procesului tehnologic.
II C2 Apreciază necesarul de timp şi de mijloace folosite pentru efectuarea fiecărei lucrări.
III C1 Respectă regulile de protecţe a muncii şi PSI specifice pentru locul său de muncă.
III C2 Informează superiorul şi membrii echipei despre apariţia unor avarii sau accidente.
III C4 Curăţă şi igienizează locul de muncă.
85
IV C1 Realizează comunicarea interactivă la locul de muncă.
VI C4 Asumă responsabilitatea operaţiei realizate.
VII C2 Formulează opinii critice legate de efectuarea unor operaţii.
VIII C1 Înregistrează şi raportează numărul de defecte, natura şi cauzele lor.
IX C4 Respectă exigenţele de calitate impuse de standardele de calitate.
X C1 Utilizează echipamentul de asamblat în condiţii de securitate a muncii.
XI C1 Comunică neregulile constatate conform reglementărilor locului de muncă.
XIV C2 Respectă întocmai documentaţia de execuţie.
XV C3 Este autoexigent la executarea operaţiilor.
XV C5 Respectă normele de protecţia muncii şi prevenirea şi stingerea incendiilor în cadrul lucrării.
MODULUL V : “Echipamente pentru înregistrarea şi redarea sunetului şi imaginii“
4.2. STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI
Nr.
Conţinutul tematic
Metodologie
Criterii de performanţă
Crt. Forme de
activitate
Metode
1. 2. 5.
86
1. Echipamente pentru înregistrarea şi
redarea sunetului. Pick-up -ul
1.1. Scurt istoric privind înregistrarea sune-
tului
1.2. Norme tehnice internaţionale pentru
pick -up -uri
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care şi predare
Expunerea
Conversaţia
dirijată
Să definească principalele norme tehnice in-
ternaţionale ale pick-up -ului
2. Caracteristici calitative mecanice şi
electroacustice
2.1. Construcţia pick-up -ului
2.2. Sisteme antrenare, braţul picupului,
circuite electrice de reglaj
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte
Expunerea
Observaţia
Prelucrarea
informaţiei
Conversaţia
Să identifice caracteristicile de calitate ale
sis-temului mecanic şi electroacustic al pick-up
-ului
Să cunoască construcţia pick-up -ului
3. 3.1. Tipuri de pick-up - uri:
pick-up fără amplificator
pick-up cu amplificator
pick-up de calitate Hi -Fi
3.2. Noutăţi în domeniul construcţiei de
pick-up -uri
3.3. Exploatarea pick-up -ului
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte
Expunerea
Conversaţia
dirijată
Observaţia
Prelucrarea
informaţiei
Să cunoască principalele tipuri de pick-up -
uri
Să cunoască noutăţile în domeniul
construcţiei de pick-up - uri
Să cunoască exploatarea pick-up -ului
1. 2. 5.
4. Sistemul compact disc (CD - audio)
Aparat de redare a compact discului
(CDP)
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care şi predare
Expunerea
Conversaţia
dirijată
Să cunoască principiul de redare al CD - ului
5. 5.1. Construcţie: cap optic de citire,
bloculde procesare sistemul servo,
sistemul de comandă şi control
5.2. Exploatarea pick-up - urilor
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care şi predare
Expunerea
Descoperirea
Prelucrarea
informaţiei
Conversaţia de
conexiune inversă
Să cunoască construcţia CD - ului
Să cunoască exploatarea CD - ului
87
6. Magnetofonul
6.1. Scurt istoric privind înregistrarea sune-
tului pe bandă magnetică
6.2. Norme şi recomandări internaţionale
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte
Expunerea
Conversaţia
dirijată
Observaţia
Să definească normele internaţionale ale
mag-netofonului
7. Construcţia magnetofonului:
sistem de antrenare
ghidaj
blocul capetelor magnetice
unitate de amplificare
automatica de comandă
alimentarea
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care şi predare
Expunerea
Conversaţia
dirijată
Observaţia
Prelucrarea
independentă a
informaţiei
Conversaţia de
conexiune inversă
Să explice rolul elementelor constructive ale
magnetofonului
1. 2. 5.
8. 8.1. Tipuri de magnetofoane:
magnetofoane cu role de uz comun
magnetofoane cu role Hi - Fi
magnetofoane cu casete compact
(casetofoane)
8.2. Exploatarea magnetofoanelor şi case-
tofoanelor
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care şi predare
Expunerea
Conversaţia
dirijată
Prelucrarea
informaţiei
Conversaţia de
conexiune inversă
Să identifice şi să compare diverse tipuri de
magnetofoane
Să cunoască exploatarea magnetofonului şi
casetofonului
9. Sisteme complexe de recepţie şi redare a
sunetului
9.1. Radiocasetofonul
9.2. Combina ca sistem
9.3. Exploatarea radiocasetofoanelor şi
combinelor
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care şi predare
Expunerea
Conversaţia
dirijată
Prelucrarea
informaţiei
Observaţia
Să explice funcţionarea radiocasetofonului
Să identifice componentele unei combine
Să cunoască exploatarea unei combine
88
10. Echipamente pentru înregistrarea şi re-
darea semnalelor de imagine (şi sunet).
Videocasetofonul
10.1. Scurt istoric privind înregistrarea şi
redarea semnalelor de imagine
10.2. Principiile înregistrării semnalelor vi-
deo pe bandă magnetică
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care şi predare
Expunerea
Conversaţia
dirijată
Prelucrarea
independentă a
informaţiei
Observaţia
Să explice rolul videocasetofonului
Să explice principiile înregistrării pe bandă
magnetică
11. Prelucrarea semnalului video complex
color
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care şi predare
Expunerea
Conversaţia
dirijată
Prelucrarea
informaţiei
Observaţia
Să explice principiile de prelucrare a semna-
lelor
1. 2. 5.
12. Standarde pentru înregistrarea pe ban-
dă magnetică
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care şi predare
Expunerea
Conversaţia
dirijată
Prelucrarea
independentă a
informaţiei
Conversaţia de
conexiune inversă
Observaţia
Să cunoască standardele şi sistemele de înre-
gistrare
89
13. 13.1. Schema bloc a unui videocasetofon
13.2. Construcţia videocasetofoanelor: sis-
temul de comandă şi control
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care şi predare
Expunerea
Conversaţia
dirijată
Prelucrarea
independentă a
informaţiei
Conversaţia de
conexiune inversă
Să explice funcţionarea videocasetofonului
Să cunoască operaţiile de montaj
14. Servomecanismele, sistemul de procesa-
re a semnalelor video şi audio
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care şi predare
Expunerea
Conversaţia
dirijată
Prelucrarea
informaţiei
Observaţia
Conversaţia de
conexiune inversă
Să cunoască servosistemele videocasetofo-
nului
1. 2. 5.
90
15. Modulatorul şi demodulatorul de RF,
principiile de funcţionare
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care şi predare
Expunerea
Conversaţia
dirijată
Observaţia
Prelucrarea
independentă a
informaţiei
Conversaţia de
conexiune inversă
Să cunoască principiile de funcţionare ale
modulatoarelor şi demodulatoarele RF
16. 16.1. Circuitele anexă ale videocasetofonu-
lui
16.2. Utilizarea videocasetofonului
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care şi predare
Expunerea
Conversaţia
dirijată
Observaţia
Prelucrarea
independentă a
informaţiei
Conversaţia de
conexiune inversă
Să cunoască rolul circuitelor anexă
Să cunoască exploatarea videocasetofonului
Modulul V : “Echipamente pentru înregistrarea şi redarea sunetului şi imaginii”- laborator tehnologic.
4.2. STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI
91
Nr.
Conţinutul tematic
Metodologie
Criterii de performanţă
Crt. Forme de
activitate
Metode
1. 2. 5.
1. Studiul pick -up - ului
1.1. Reglaje
1.2. Măsurarea performanţelor
Lucrări practice
de laborator
Demonstraţia
Instruirea pe
simulator
Să cunoască principalele reglaje electrice şi
mecanice
Să interpreteze performanţele
2. Studiul sistemului compact disc
2.1. Exploatarea compactdiscului
Lucrări practice
de laborator
Demonstraţia
Instruirea pe
simulator
Să cunoască construcţia şi funcţionarea siste-
mului compact disc
3. Studiul magnetofonului
3.1. Reglaje
Măsurarea performanţelor
Lucrări practice
de laborator
Demonstraţia
Instruirea pe
simulator
Efectuarea de
aplicaţii
Să cunoască construcţia şi funcţionarea mag-
netofonului
Să efectueze principalele reglaje la
magneto-foane
Să interpreteze rezutatele măsurătorilor
4. Studiul casetofonului
4.1. Reglaje
Măsurarea performanţelor
Lucrări practice
de laborator
Efectuarea de
aplicaţii
Demonstraţia
Să cunoască construcţia şi funcţionarea case-
tofonului
Să efectueze principalele regleje
5. Studiul videocasetofonului
5.1. Reglaje mecanice şi electrice
Exploatarea videocasetofonului
Lucrări practice
de laborator
Demonstraţia
Instruirea pe
simulator
Să cunoască construcţia şi funcţionarea vi-
deocasetofonului
Să efectueze reglajele mecanice şi electrice
92
Modulul V : “Echipamente pentru înregistrarea şi redarea sunetului şi imaginii” - instruire practică.
4.2. STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI
Nr.
Conţinutul tematic
Metodologie
Criterii de performanţă
Crt. Forme de
activitate
Metode
1. 2. 5.
1. Construcţia, întreţinerea şi exploatarea
pick -up - ului
Lucrări practice
de atelier
Demonstraţia
Instruirea pe
simulator
Să cunoască operaţiile de montare şi demon-
tare a unui pick-up
Să cunoască operaţiile de întreţinere
2. Construcţia, întreţinerea şi exploatarea
magnetofonului
Lucrări practice
de atelier
Demonstraţia
Instruirea pe
simulator
Să cunoască operaţiile de montare şi demon-
tare ale unui magnetofon
Să cunoască operaţiile de întreţinere
3. Construcţia, întreţinerea şi exploatarea
radiocasetofoanelor şi combinelor
Lucrări practice
de atelier
Demonstraţia
Instruirea pe
simulator
Să cunoască operaţiile de montare şi demon-
tare
Să cunoască operaţiile de întreţinere
4. Construcţia, întreţinerea şi exploatarea
videocasetofoanelor
Lucrări practice
de atelier
Demonstraţia
Instruirea pe
simulator
Să cunoască operaţiile de montare şi demon-
tare a unui videocasetofon
Să cunoască operaţiile de întreţinere
5. Reglarea şi întreţinerea videocasetofoa-
nelor
Lucrări practice
de atelier
Demonstraţia
Instruirea pe
simulator
Să cunoască operaţiile de reglare şi întreţinere
a videocasetofoanelor.
93
BIBLIOGRAFIE
1. E. Şecvan “Pick-up -uri şi discuri“ Ed. Tehnică Bucureşti, 1972
2. C. Găzdarul “Îndrumar pentru electronişti“, vol.III Ed. Tehnică Bucureşti, 1987
3. M. Rădoi “Videocasetofonul“ Ed. Tehnică Bucureşti, 1988
4. M. Băşoiu “Compact Disc“ Editura TEORA Bucureşti, 1995
94
LISTA TEMELOR CROSSCURRICULARE
1. ”Substanţe chimice în procesele tehnologice şi efecte ecologice”.
2. “Legislaţia în domeniul muncii şi protecţiei sociale”.
3. “Tipuri de legi: ştiinţifice, ecologice şi juridice”.
4. “Poluarea şi lupta împotriva ei”.
5. “Ştiinţa de a susţine un interviu pentru obţinerea unui loc de muncă”.
95
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
UNITATEA DE COORDONARE A PROGRAMULUI DE REFORMĂ
A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC
(PHARE - VET, RO 9405)
CURRICULUM
PENTRU ANUL III - ŞCOALĂ PROFESIONALĂ
PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU
Modulul VI : Organizare, legislaţie şi protecţia muncii
96
BUCUREŞTI
- 1998 -
AUTORI: ALINA COMES, ing. prof. gr. didactic I dir. adj. Gr. Şc. Ind. Electronica
coordonator
MIHAELA UNGUREANU, prof. gr. didactic I Gr. Şc. Ind. Electronica
REFERENŢI ŞTIINŢIFICI:
GRAZZIELA NICULESCU, dr. ing., UPB, Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii
ing. RADU CĂLĂRAŞU, director NEI S.A.
97
1. INTRODUCERE
Programa şcolară la “Organizare, legislaţie şi protecţie a muncii” se adresează elevilor de la şcoala profesională - anii
III cu program PHARE, în vederea pregătirii acestora în activitatea pe care o vor desfăşura în cadrul unor societăţi comer-
ciale.
Programa este concepută într-un număr de 31 ore, structurate pe două semestre, cu câte o oră pe săptămână.
Considerăm că finalitatea cursului se poate evalua printr-o lucrare practică de sinteză.
2. PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Conform modelului anexat.
3.ORGANIZAREA MODULELOR: Conform modelului tabelar prezentat în Standardul de Pregătire Profesională.
98
4. MODULUL VI : “Organizare, legislaţie şi protecţie a muncii“.
4.1. COMPETENŢELE DE CUNOAŞTERE, EXECUŢIE ŞI SOCIALE:
COMPETENŢA DE CUNOAŞTERE: II A3 Stabileşte succesiunea de efectuare a activităţilor pentru atingerea
obiectivelor analitice.
Aceasta este actualizată prin următoarele competenţe de cunoaştere şi sociale:
I A1 Identifică structura echipei şi rolurile specifice ale membrilor ei.
I A2 Structurează activitatea pentru locul de muncă pe care îl ocupă.
I A4 Stabileşte locuri de noapte şi de toxicitate pentru unele locuri de muncă cu condiţii speciale.
I A5 Stabileşte durata de lucru a schimbului, pentru unele locuri de muncă cu condiţii speciale.
I C1 Asumă responsabilităţi individuale şi/sau în echipă.
II A2 Identifică activităţile de executat pentru fiecare lucrare de instalare, verificare şi întreţinere.
II A4 Explică normativele necesare pentru efectuarea diferitelor lucrări şi identifică categoria lucrării.
IIA5 Compară posibilităţile proprii de efectuare a lucrărilor cu necesarul de lucrări de efectuat în vederea
compensării deficitului sau folosirii excedentului de mijloace de efectuat lucrări.
II C1 Decide ordinea de efectuare a lucrărilor.
IIC2 Apreciază necesarul de timp şi de mijloace folosite pentru efectuarea fiecărei lucrări.
II C4 Organizează echipa de lucru şi îşi asumă sarcinile în cadrul echipei.
IIIA2 Selectează mijloacele specifice de avertizare şi de securitate a muncii.
IIIA4 Selectează situaţiile care pot genera accidente în timpul montării, măsurătorilor sau lucrărilor de întreţinere.
III A5 Analizează starea fizică şi de sănătate a lucrătorilor, gradul de cunoaştere a condiţiilor de muncă (respectarea
principiilor ergonomice de organizare a locului de muncă).
IV A4 Interpretează reglementarile de intreţinere şi depozitare a sculelor şi dispozitivelor manuale.
IVC2 Respectă legislaţia de tehnica securităţii muncii la locul de muncă.
99
V C1 Organizează locul de muncă în condiţii de securitate.
IX A6 Apreciază materialele şi sculele necesare în conformitate cu documetaţia.
IX C1 Colaborează cu membrii echipei.
IX C2 Raportează superiorilor rezultatele activităţii desfăşurate.
IX C3 Îşi asumă responsabilitatea operaţiilor efectuate la conectarea conductorilor.
IX C4 Respectă exigenţele de calitate impuse de standardele de calitate.
X A1 Analizează etapele tehnologiei de lucru.
X C4 Respectă ierarhia organizaţională pentru aplicarea standardelor de calitate.
XII C1 Respectă normele de tehnica securităţii muncii şi PSI.
XII C2 Raportează stadiul şi calitatea lucrării.
XII C3 Elimină riscurile de erori şi accidente.
XII C4 Respectă ordinea de execuţie a lucrărilor.
XIII C1 Colaborează cu membrii echipei la realizarea sarcinilor.
XIII C4 Răspunde de calitatea operaţiilor efectuate cu maşinile.
XIV C3 Respectă instrucţiunile primite pe cale ierarhică.
XV C2 Colaboreaza efeceint pe orizontală.
100
MODULULVI: “Organizare, legislaţie şi protecţie a muncii“.
4.2. STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI
Nr.
Conţinutul tematic
Metodologie
Criterii de performanţă
Crt. Forme de
activitate
Metode
1. 2. 5.
1. Noţiuni generale
1.1. Ce este economia şi organizarea
1.2. Economia şi organizarea în activitatea
socială
1.3. Semnificaţia interdependenţei econo-
mie-organizare
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care şi predare
Expunerea
Conversaţia
euristică
Descoperirea
dirijată
De grup
Să cunoască conceptul de economie şi de orga-
nizare
2. Economia de piaţă
2.1. Definirea conceptului de economie de
piaţă
2.2. Cadrul necesar formării şi funcţionării
economiei de piaţă
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care şi predare
Expunerea
problematizată
Conversaţia
euristică
Individuală şi
de grup
Să identifice formele agenţilor economici
Să cunoască mediul economic şi social necesar
funcţionării economiei de piaţă
101
3. Noţiuni generale despre management
3.1. Noţiuni introductive în management
3.2. Organizarea managerială
3.3. Metode, tehnici şi instrumente mana-
geriale
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte
Expunerea
problematizată
Conversaţia
euristică
Individuală
Să cunoască problemele generale ale manage-
mentului în unităţile industriale
Să cunoască principiile de organizare a locului
de muncă
1. 2. 5.
3. 3.4. Controlul în activitatea managerială
3.5. Principiul liberei iniţiative şi al concu-
renţei
3.6. Echipa managerială
3.7. Managementul resurselor umane
3.8. Stilul de muncă al managerului
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care şi predare
Expunerea
problematizată
Conversaţia
euristică
Individuală
De grup
Să cunoască problemele generale ale manage-
mentului în unităţile industriale
Să cunoască principiile de organizare a locului
de muncă
4. Societatea comercială; întreprinderea
4.1. Tipuri de societăţi comerciale
4.2. Întreprinderea ca agent economic
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care şi predare
Expunerea
problematizată
Observarea
independentă
Să identifice tipul unei societăţi comerciale
Să identifice elementele componente ale uni or-
ganigrame
5. Legislaţie generală
5.1. Constituţia României
5.2. Principiul statului de drept şi al separă-
rii puterilor
5.3. Codul muncii:
principii generale ale relaţiilor de
muncă
contractul colectiv şi individual
protecţia socială în caz de şomaj
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care şi predare
Expunerea
problematizată
Conversaţia
euristică
De grup
Individuală
Să cunoască legislaţia priviind disciplina
muncii
Să cunoască care sunt drepturile şi obligaţiile
angajatului
Să cunoască măsurile de protecţie socială în
caz de şomaj
102
6. Structura pe ramuri a industriei în
România
6.1. Noţiunea şi clasificarea ramurilor in-
dustriale
6.2. Diversificarea producţiei industriale
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care şi predare
Expunerea
problematizată
Conversaţia
euristică
De grup
Individuală
Să cunoască ramurile industriale din România
Să identifice corelaţiile dintre ramurile indus-
triale
1. 2. 5.
7. Legislaţie şi norme de protecţie a mun-
cii, paza şi stingerea incendiilor
7.1. Prevederi generale
7.2. Prevederi comune tuturor proceselor
de muncă din activitatea industrială
7.3. Norme PSI
7.4. Măsuri de prim ajutor
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care şi predare
Conversaţia
euristică
Demonstraţia
cu ajutorul
mijloacelor
vizuale
Să identifice, în situaţii critice, pericolele la lo-
cul de muncă
Să precizeze NTSM şi PSI departamentale şi
specifice unei activităţi din domeniul industrial
Să analizeze planul de evacuare a unui loc de
muncă
Să ştie măsurile de prim ajutor
103
BIBLIOGRAFIE
1. Ghidul întreprinzătorului particular - Centru ONU pentru promovarea întreprinderilor particulare mici şi mijlocii
2. Koetler Ph. “Marketing, Management” New Jersy, Prentince-Hall International Edition, 1988
3. Davidson H. “Offensive Marketing” London, Penguince Book, 1987
4. Florescu C. , ş.a. “Marketing” Ed. Marketer-Grup, Academia de marketing Bucureşti, 1991
5. Munteanu V. “Bazele marketing-ului” Bucureşti, 1992
6. Systeme contable d´enterprise, Document prepare et edite sous le hout patronage du Ministere de l´Economie des
Finances et Buget ( France), 1991
7. Văcărel I. “Finanţe publice” Bucureşti, 1992
8. Ministerul Finanţelor - Regulamentul privind aplicarea Legii contabilităţii; Planul de conturi general; Instrucţiuni
de aplicarer a planului de conturi general; Monografia înregistrării în contabilitate a principalelor operaţii; Bilanţul
contabil şi normele de întocmire; Registrele contabile obligatorii şi normele de utilizare Bucureşti, 1993
9. Revista de Finanţe, credite şi contabilitate, colecţia 1991- 1993
10. Legea nr. 12 privind impozitul pe profit, Monitorul Oficial al României nr. 25 din 31.01.1991
11. Legea nr. 31 privind societăţile comerciale, Monitorul Oficial al României nr. 126-127 din 17.11.1990
12. Legea nr. 35 privind regimul investiţiilor străine, Monitorul Oficial al României nr. 10. 04. 1991
13. HGR nr. 781/1991 privind stabilirea impozitului pe dividente la societăţile comerciale, Monitorul Oficial al
României nr. 244 din 30.11.1991
14. HGR nr. 804/ 1991 privind impozitul pe profit, Monitorul Oficial al României nr. 225 din 19.12.1991
104
15. Ordonanţa Guvernului României nr. 3/27.07.1992 privind taxa asupra valorii adăugate, Monitorul Oficial al
României nr. 200 din 17.08.1992
16. Normele de aplicare a Ord. Guv. Nr. 3/1992, Monitorul Oficial al României nr. 200 din 17.08.1992
17. Legea nr. 130/29.12.1992 pentru aprobarea Ord. Guv. Nr. 3/1992 privind taxa asupra valorii adăugate, Monitorul
Oficial al României nr. 338 din 31.12.1992
18. HGR nr. 393/1993 cu privire la completarea normelor de aplicare a Ord. Guv. Nr. 3/1992, Monitorul Oficial al
României nr. 197 din 18.08.1993
19. Legea contabilităţii nr. 82/24.12.1994, Monitorul Oficial al României nr. 265 din 27.12.1991
20. Decretul Lege nr. 54/1990 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei iniţiative,
Monitorul Oficial al României nr. 20 din 6.02.1990
21. HGR nr. 201 privind aprobarea normelor de aplicare a DL nr. 54/1990, Monitorul Oficial al României nr. 33-34
din 8.03.1990Legea nr. 58/1993 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/1991 privind regimul investiţiilor
străine, Monitorul Oficial al României nr. 160 din 14.07.1993
105
LISTA TEMELOR CROSSCURRICULARE
1. ”Substanţe chimice în procesele tehnologice şi efecte ecologice”.
2. “Legislaţia în domeniul muncii şi protecţiei sociale”.
3. “Tipuri de legi: ştiinţifice, ecologice şi juridice”.
4. “Poluarea şi lupta împotriva ei”.
5. “Ştiinţa de a susţine un interviu pentru obţinerea unui loc de muncă”.
106
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
UNITATEA DE COORDONARE A PROGRAMULUI DE REFORMĂ
A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC
(PHARE - VET, RO 9405)
CURRICULUM
PENTRU ANUL III - ŞCOALĂ PROFESIONALĂ
PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU
Modulul VII : Tehnologii de vârf. Televiziune digitală si TV prin cablu
107
BUCUREŞTI
- 1998 -
AUTORI: ALINA COMES, ing. prof. gr. didactic I dir. adj. Gr. Şc. Ind. Electronica
coordonator
MARIAN PITU, ing. prof gr. didactic definitivat. Gr. Şc. Ind. Electronica
REFERENŢI ŞTIINŢIFICI:
GRAZZIELA NICULESCU, dr. ing., UPB, Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii
ing. RADU CĂLĂRAŞU, director NEI S.A.
108
1. INTRODUCERE
Modulul “Tehnologii de vârf. Televiziune digitală“ prin modul de organizare al tematicii, a ariilor de conţinut
încearcă să familiarizeze viitorii electronişti cu principi şi tehnicile utilizate în domeniul prelucrării digitale a semnalului
de televiziune.
Televiziunea digitală reprezintă un pas important în evoluţia şi dezvoltarea sistemelor de televiziune. Prin
introducerea televiziunii digitale, calitatea imaginii şi diversitatea modalităţilor de prezentare a crescut considerabil.
Aceasta stimulează utilizarea calculatorului în tehnica televiziunii şi pe de altă parte, folosirea tehnicii televiziunii în alte
domenii cum ar fi: robotică, automatică, comunicaţii, medicină etc.
Inginerul profesor are posibilitatea de a decide asupra numărului de ore acordat pentru fiecare temă după specificul
ocupaţiei viitorilor absolvenţi, după dificultatea temelor, după complexitatea materialului didactic şi după ritmul de
asimilare a cunoştinţelor, propriu grupului instruit. Din numărul total de ore alocat instruirii se lasă la latitudinea
profesorului stabilirii numărului de ore afectat recapitulării (minim 3 ore).
109
2. PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Conform modelului anexat.
3.ORGANIZAREA MODULELOR: Conform modelului tabelar prezentat în Standardul de Pregătire Profesională.
4.MODULUL VII : “Tehnologii de vârf. Televiziune digitală si televiziune prin cablu“.
4.1. COMPETENŢELE DE CUNOAŞTERE, EXECUŢIE ŞI SOCIALE:
COMPETENŢA DE CUNOAŞTERE: IV A1 Interpretează documentaţia tehnologică a produselor ce vor fi
realizate.
Aceasta este actualizată prin următoarele competenţe:
I A2 Structurează activitatea pentru locul de muncă pe care îl ocupă.
II A2 Identifică activităţile de executat pentru fiecare lucrare de instalare, verificare şi întreţinere.
II A3 Stabileşte succesiunea de efectuare a activităţilor pentru atingerea obiectivelor analitice.
III A4 Selectează situaţiile care pot genera acccidentele în timpul montării, măsurătorilor sau lucrărilor de
întreţinere.
IV A3 Interpretează cerinţele de calitate a lucrării.
V A1 Interpretează reprezentările şi simbolurile standardizate.
V A4 Analizează documentaţia de execuţie şi instrucţiunile de lucru.
VII A4 Precizează parametri tehnici impuşi de documentaţia tehnică.
VIII A1 Precizează aparatura de măsură şi control necesară localizării defectelor de asamblare şi lipire.
IX A4 Selectează metodele de verificare a circuitelor realizate.
110
XII A5 Specifică cerinţele de calitate impuse în procesul de asamblare.
XV A1 Precizează unităţile de măsură pentru parametri electrici din SI, multiplii şi submultiplii.
XV A2 Specifică tipul aparatelor de măsură utilizate la măsurarea parametrilor electrici din lucrare.
MODULUL VII : “Tehnologii de vârf. Televiziune digitală si televiziune prin cablu“.
4.2. STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI
Nr.
Conţinutul tematic
Metodologie
Criterii de performanţă
Crt. Forme de
activitate
Metode
1. 2. 5.
1. Metode digitale de transmitere şi prelu-
crare a imaginilor
1.1. Avantaje şi particularităţi ale
sistemelor digitale de transmitere şi
prelucrare a imaginilor
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care şi predare
Expunerea
Conversaţia
dirijată
Explicaţia
Să prezinte avantajele şi particularităţile siste-
melor digitale
2. Tipuri de sisteme de prelucrare şi trans-
mitere a imaginilor
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care şi predare
Expunerea
Conversaţia
dirijată
Să recunoască tipuri de sisteme de prelucrare
şi transmisie a imaginilor
111
3. Conversia digitală a imaginii:
3.1. Discretizarea
3.2. Cuantizarea
3.3. Codarea
3.4. Conversia AD şi DA pentru semnalul
de televiziune
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care şi predare
Expunerea
Conversaţia
dirijată
Prelucrarea
independentă a
informaţiei
Să explice conversia digitală a imaginii
Să cunoască funcţionarea convertoarelor AD şi
DA pentru semnalul TV
1. 2. 5.
4. Sisteme de transmitere a semnalului di-
gital de televiziune
4.1. Modulaţia impulsurilor în cod
4.2. Transmiterea informaţiei de
sincroniza-re
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care şi predare
Expunerea
problematizată
Conversaţia
dirijată cu co-
nexiune inversă
Prelucrarea
independentă a
informaţiei
Observaţia
Să identifice diversele tipuri de modulaţie a
im-pulsurilor
Să explice transmiterea informaţiei de
sincroni-zare
112
5. Sisteme de prelucrare şi analiză a ima-
ginilor
5.1. Structuri de sistem
5.2. Operaţii de bază
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care şi predare
Expunerea
problematizată
Conversaţia
dirijată cu co-
nexiune inversă
Prelucrarea
independentă a
informaţiei
Observaţia
Să cunoască principiile de analiză şi prelucrare
a semnalelor
Să cunoască operaţiile de bază în sistemul de
memorare digitală a imaginilor
6. Memorarea digitală a imaginilor
6.1. Memorii operative
6.2. Memorii pentru imagini statice
6.3. Memorarea digitală a programelor de
televiziune
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care şi predare
Expunerea
problematizată
Conversaţia
Prelucrarea
independentă a
informaţiei
Observaţia
Să deosebească principalele tipuri de memora-
re digitală a imaginilor
1. 2. 5.
7. Structura unui magnetoscop digital Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care şi predare
Expunerea
Observaţia
Expunere
problematizată
Să reproducă schema unui manetoscop digital
113
8. Structura centrelor de televiziune digi-
tală
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care şi predare
Expunerea
Observaţia
Expunere
problematizată
Să cunoască structura centrului de televiziune
digitală
9. Transmiterea de informaţii suplimenta-
re prin canale de televiziune
9.1. Transmiterea de informaţii Teletext
9.2. Transmisia de informaţii în schimbul
internaţional de programe
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care şi predare
Expunerea
Conversaţia
dirijată
Prelucrarea
informaţiei
Observaţia
Să explice principiul transmisiei informaţiei
prin telex
Să explice modul de transmisie a informaţiei
în schimbul internaţional de programe
10. Sistemul de televiziune în relief
10.1. Principiul reproducerii imaginii în
relief
Instruire teoretică
prin activitate diri-
jată, organizată prin
desfăşurarea de lec-
ţii mixte de verifi-
care şi predare
Expunerea
problematizată
Conversaţia
dirijată
Prelucrarea
independentă a
informaţiei
Observaţia
Să explice principiul televiziunii în relief
BIBLIOGRAFIE
114
1. E. Damachi ş. a. “Televiziune” E.D.P. Bucureşti
2. G. Mitrofan “Televiziunea digitală” Editura Academiei Bucureşti, 1986
LISTA TEMELOR CROSSCURRICULARE
115
1. ”Substanţe chimice în procesele tehnologice şi efecte ecologice”.
2. “Legislaţia în domeniul muncii şi protecţiei sociale”.
3. “Tipuri de legi: ştiinţifice, ecologice şi juridice”.
4. “Poluarea şi lupta împotriva ei”.
5. “Ştiinţa de a susţine un interviu pentru obţinerea unui loc de muncă”.
Modulul II : “Televiziunea prin cablu (CATV)“
4.2. STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI
Nr.
Conţinutul tematic
Metodologie
Criterii de performanţă
Crt. Forme de activitate Metode
1. 2. 5.
116
1. Conceptul de televiziune prin cablu
1.1. CATV mijloc de distribuire a
programelor de TV şi mediu de
informare intercomunitară, de
educaţie
1.2. Legislaţia referitoare la CATV
1.3. Exploatarea reţelei de CATV în
lume
1.4. Dezvoltarea reţelelor de CATV în
lume
1.5. Noutăţi şi perspective în domeniul
CATV
Instruire
teoretică prin
activitate diri-
jată, organizată
prin desfăşurarea
de lec-ţii mixte de
verifi-care-
predare- învă-ţare
Expunerea
problematizată
Conversaţia
dirijată cu co-
nexiune inversă
Prelucrarea
independentă de
informaţii
Observaţia
Să prezinte mijloacele de distribuţie a
programelor de TV şi radio
Să specifice legislaţia referitoare la CATV
Să cunoască dezvoltarea şi exploatarea
reţelelor de CATV
Să precizeze noutăţile şi perspectivele în
domeniul CATV
2. Structura tehnică a unei reţele CATV
2.1. Generalităţi
2.2. Semnale folosite în CATV
2.3. Schema bloc a unei reţele CATV
2.4. Elemente constructive ale reţelei de
CATV
Instruire
teoretică prin
activitate diri-
jată, organizată
prin desfăşurarea
de lec-ţii mixte de
verifi-care-
predare
Expunerea
problematizată
Conversaţia
dirijată cu co-
nexiune inversă
Să recunoască semnalele folosite în CATV
Să identifice elementele schemei bloc a
unei reţele CATV
Să recunoască elementele constructive ale
reţelei de CATV
Să afle noutăţi în domeniul CATV
1. 2. 5.
2.5. Parametrii unei reţele CATV
2.6. Noutăţi şi perspective în domeniul
CATV
2.7. Aprecierea calităţii transmisiei prin
cablu
Prelucrarea
independentă de
informaţii
Observaţia
Să deosebească avantajele transmisiei prin
cablu
117
3. Reţelele CATV din România
3.1. Generalităţi
3.2. Particularităţi tehnice ale recepţiei
3.3. Probleme deosebite în exploatarea
reţelelor CATV
Instruire
teoretică prin
activitate diri-
jată, organizată
prin desfăşurarea
de lec-ţii mixte de
verifi-care-
predare- învă-ţare
Expunerea
problematizată
Conversaţia
dirijată cu co-
nexiune inversă
Prelucrarea
independentă de
informaţii
Observaţia
Să enunţe particularităţile tehnice de
reglaj a reţelei de CATV
Să enumere principalele probleme în
exploatarea reţelelor CATV
BIBLIOGRAFIE
118
1. Mihai Băşoiu, Liviu Dumitru “Televiziunea prin cablu” - Ed. Teora Bucureşti, 1995
2. Gheorghe Mitrofan “Televiziunea de la videocameră la monitor” - Ed. Teora Bucureşti, 1996
3. Constantin Şerbu ş. a. “Bazele funcţionării echipamentelor pentru radio şi televiziune” - Ed. Didactică şi
pedagogică Bucureşti, 1978
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
UNITATEA DE COORDONARE A PROGRAMULUI DE REFORMĂ
A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC
119
(PHARE - VET, RO 9405)
CURRICULUM
PENTRU ANUL III - ŞCOALĂ PROFESIONALĂ
PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU
Modulul VIII : Calitatea şi fiabilitatea produselor
BUCUREŞTI
- 1998 -
120
AUTORI: ALINA COMES, ing. prof. gr. didactic I dir. adj. Gr. Şc. Ind. Electronica
coordonator
STELIAN PĂTRUŢESCU, ing. prof. gr. didactic I Gr. Şc. Ind. Electronica
REFERENŢI ŞTIINŢIFICI:
GRAZZIELA NICULESCU, dr. ing., UPB, Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii
ing. RADU CĂLĂRAŞU, director NEI S.A.
1. INTRODUCERE
121
Programa pentru “Calitatea şi fiabilitatea produselor” urmăreşte ca absolvenţii de şcoală profesională să asimileze:
aspecte generale asupra conceptelor mărimilor şi metodelor de apreciere a calităţii produselor, valabile în toate
sectoarele;
aspecte particulare asupra noţiunilor şi indicatorilor de calitate în sectorul produselor şi prestaţiilor de
electronică;
aspecte generale privind fiabilitatea produselor plecând de la elemente de teoria probabilităţilor pentru a ajunge
la calcule concrete pe baze statistice a mărimilor legate de fiabilitate, mentabilitate şi disponibilitate.
Pentru toate aspectele, se dau exemple cu caracter aplicativ concret pe baza experienţei la nivel mondial (standardele
ISO 9000-9004).
Conţinuturile tematice trebuie parcurse integral. Inginerul profesor are posibilitatea de a decide asupra numărului de
ore alocat pentru fiecare temă după specificul ocupaţiei viitorilor absolvenţi, după dificultatea temelor, nivelul de
cunoştinţe anterioare ale elevilor, după complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi după ritmul de
asimilare a cunoştinţelor, propriu clasei.
De asemenea, din numărul total deore afectat instruirii se lasă la latitudinea profesorului stabilirea numărului de ore
afectat recapitulării (minim 3 ore). Instruirea poate fi făcută de ingineri cu specialităţile electronică, automatică, electro-
tehnică, energetică.
2. PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Conform modelului anexat.
3. ORGANIZAREA MODULELOR: Conform modelului tabelar prezentat în Standardul de Pregătire Profesională.
4. MODULUL VIII : “Calitatea şi fiabilitatea produselor“.
4.1. COMPETENŢELE DE CUNOAŞTERE, EXECUŢIE ŞI SOCIALE:
122
COMPETENŢA: V C3 Apreciază calitatea lucrării executate.
Aceasta este actualizată prin următoarele competenţe de cunoaştere:
II A4 Explică normativele necesare pentru efectuarea diferitelor lucrări şi identifică categoria lucrării.
IV A1 Interpretează documentaţia tehnologică a produselor ce vor fi realizate.
IV A 3 Interpretează cerinţele de calitate a lucrării.
X A3 Apreciază proprietăţile şi parametri materialelor utilizate.
XI A2 Precizează cerinţele de calitate ale lucrărilor de întreţinere efectuate.
XII A 5 Specifică cerinţele de calitate impuse în procesul de asamblare.
XII A6 Precizează metodele de remediere a defectelor.
XII A7 Interpretează informaţia obţinută din analiza asistată de calculator.
XIII A8 Precizează cerinţele de calitate impuse de standarde.
XIV A3 Analizează cerinţele de calitate la realizarea circuitelor electronice.
Aceasta este actualizată prin următoarele competenţe sociale:
II C4 Organizează echipa de lucru şi îşi asumă sarcinile în cadrul echipei.
IV C3 Respectă principiile de organizare ierarhică la locul de muncă.
VIII C1 Inregistrează şi raportează numărul de defecte, natura şi cauzele lor.
VIII C2 Propune măsuri de prevenire şi eliminare a defectelor.
VIII C4 Apreciază necesarul de timp pentru efectuarea remedierilor.
IX C4 Respectă exigenţele de calitate impuse de standardele de calitate.
X C4 Respectă ierarhia organizaţională pentru aplicarea standardelor de calitate.
XII C2 Raportează stadiul şi calitatea lucrării.
XII C4 Respectă ordinea de execuţie a lucrărilor.
XIII C4 Răspunde de calitatea operaţiilor efectuate cu maşinile.
123
XIV C3 Respectă instrucţiunile primite pe cale ierarhică.
XIV C4 Foloseşte echipamentul de protecţie a muncii prevăzute.
124
MODULUL VIII : “Calitatea şi fiabilitatea produselor“.
4.2. STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI
Nr.
Conţinutul tematic
Metodologie
Criterii de performanţă
Crt. Forme de
activitate
Metode
1. 2. 5.
1. Calitatea produselor şi prestaţiilor
1.1. Conceptul de calitate şi rolul său
1.2. Caracteristici de calitate
1.3. Calitatea optimă a produselor, rostul
calităţii
1.4. Reglementări legale
1.5. Calitatea optimă a produselor, costul
calităţii
1.6. Metode de îmbunătăţirea calităţii
1.7. Indicatori de calitate, clasificarea de-
fectelor
1.8. Metode pentru controlul calităţii (total,
autocontrol, în lanţ, integral etc.)
1.9. Bazele controlului statistic (condiţii,
riscuri, curba lui Gauss şi mărimi anexe,
stabilirea proceselor tehnologice)
Instruire teoreti-
că prin activitate
di-rijată, oganizată
prin desfăşurare de
lecţii mixte de veri-
ficare-predare-învă-
ţare
Sarcinã frontalã
cu participare in-
dividualã
Expunerea
Descriere
Dezbatere
Aplicaţii
Conversaţia
euristică
Să definească noţiunea de calitate şi caracteris-
ticile sale
Să identifice legislaţia în vigoare în domeniul
controlului calităţii
Să determine condiţia de calitate optimă prin
diverse metode
Să aleagă metoda optimă de control a calităţii
în funcţie de aplicaţia concretă
Să utilizeze corect mărimile şi tabelele ce
inter-vin în controlul statistic pe produse finite
(AQL)
Să utilizeze corect metoda zero-acceptare
(A=0)
125
1. 2. 5.
1.10. Controlul statistic pe produse finite
(preluarea eşantioanelor, riscuri, planuri
de eşantionare, planuri de eşantionare şi
etapele sale, nivelul calitate AQL, utili-
zarea tabelelor de control statistic, me-
toda zero - acceptare (A=0)
2. Calitatea producţiei în telecomunicaţii
2.1. Calitatea produselor şi prestaţiilor în
telecomunicaţii, măsuri pentru îmbună-
tăţirea ei
2.2. Indicatori de calitate de exploatare în
telefonia urbană, telefonia interurbană,
radiodifuziune şi televiziune
2.3. Indicatori de calitate în sectoare de în-
treţinere, reparaţii, proiectare şi dezvol-
tare
Instruire teoreti-
că prin activitate
di-rijată, oganizată
prin desfăşurare de
lecţii mixte de veri-
ficare-predare-învă-
ţare
Sarcinã frontalã
cu participare in-
dividualã
Expunerea
Descriere
Dezbatere
Aplicaţii
Conversaţia
euristică
Să precizeze cei mai importanţi indicatori de
ca-litate în diferite sectoare ale telecomunicaţiilor
Să utilizeze corect indicatorii de calitate pentru
aprecierea (în timp şi comparaivă) a activităţii
sec-toarelor de telecomunicaţii
126
3. Fiabilitatea produselor
3.1. Definirea fiabilităţii
3.2. Formele fiabilităţii
3.3. Indicatori de fiabilitate (Dm, MTBF,
MTR şi )
3.4. Noţiuni de teoria probabilităţii
3.5. Probabilitatea de defectare F(t) şi pro-
babilitatea de bună funcţionare R(t)
3.6. Legea Weibull
Instruire teoreti-
că prin activitate
di-rijată, oganizată
prin desfăşurare de
lecţii mixte de veri-
ficare-predare-învă-
ţare
Sarcinã frontalã
cu participare in-
dividualã
Expunerea
Descriere
Dezbatere
Aplicaţii
Conversaţia
euristică
Să cunoască noţiunile de bază ale fiabilităţii şi
indicatorii săi
Să aplice noţiunile şi mărimile de fiabilitate
pen-tru calculul concret al mărimilor R(t), F(t),
MTBF, total
Să precizeze mărimile legate de calcul concret
al fiabilităţii, mentenabilităţii şi disponibilităţii
pro-duselor
Să calculeze concret fiabilitatea sistemelor
serie, paralel şi mixt
1. 2. 5.
3.7. Fiabilitatea sistemelor (serie, paralel,
mixt)
3.8. Exemple de calcul a fiabilităţii
sisteme-lor
3.9. Mentenabilitatea produselor M(t)
3.10. Disponibilitatea produselor
127
BIBLIOGRAFIE
1. Gray R.P.,Meyer G.R. “Analiză şi proiectare” Ed. Tehnică Bucureşti, 1985
2. *** “Electric Design”
3. Cătuneanu E. M. “Materiale pentru electronică” E..D.P. Bucureşti, 1990
128
LISTA TEMELOR CROSSCURRICULARE
1. ”Substanţe chimice în procesele tehnologice şi efecte ecologice”.
2. “Legislaţia în domeniul muncii şi protecţiei sociale”.
3. “Tipuri de legi: ştiinţifice, ecologice şi juridice”.
4. “Poluarea şi lupta împotriva ei”.
5. “Ştiinţa de a susţine un interviu pentru obţinerea unui loc de muncă”.
129
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
UNITATEA DE COORDONARE A PROGRAMULUI DE REFORMĂ
A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC
(PHARE - VET, RO 9405)
CURRICULUM
PENTRU ANUL IV - ŞCOALĂ PROFESIONALĂ
130
PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU
Modulul V : Calculatorul personal - structură şi performanţe.
BUCUREŞTI
- 1998 -
AUTORI: ALINA COMES, ing. prof. gr. didactic I dir. adj. Gr. Şc. Ind.
Electronica coordonator
BRÂNDUŞA BOGDAN, ing. prof. gr. didactic I Gr. Şc. Ind. Electronica
REFERENŢI ŞTIINŢIFICI:
ing. RADU CĂLĂRAŞU, director NEI S.A.
131
Conf. Dr. Ing. DAN ALEXANDRU STOICHESCU, UPB, Facultatea de Electronică şi
TC
1. INTRODUCERE
Curricula “Calculatorul personal - structură şi performanţe” se adresează elevilor care urmează cursurile şcolii profesionale,
formă de învăţământ cuprinsă în prevederile Legii Învăţământului nr. 84 / 24 iulie 1995. Această programă a fost concepută în acord cu
programul de reformă a învăţământului profesional şi tehnic din România şi programul PHARE-VET-RO.
Conţinutul curricular “Calculatorul personal - structură şi performanţe” se regăseşte diferenţiat în competenţele de pe parcursul
primilor doi ani de pregătire profesională. Aceste competenţe vor putea fi evaluate, în cea mai mare parte, în asociere cu îndeplinirea
sarcinilor, în cadrul celorlalte unităţi de competenţă.
Parcurgerea modulului “Calculatorul personal - structură şi performanţe” asigură familiarizarea grupului instruit cu noţiuni
necesare cunoaşterii structurii interne a calculatorului, a elementelor componente ale acestuia şi a performanţelor unui calculator.
132
Modulul “Calculatorul personal - structură şi performanţe” este un modul opţional şi conţine un număr total de 16 ore, în anul
IV de studiu, cu o oră pe săptămână.
2. PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Conform modelului anexat.
3. ORGANIZAREA MODULELOR: Conform modelului tabelar prezentat în Standardul de Pregătire Profesională.
4. MODULUL V : “Calculatorul personal - structură şi performanţe“.
4.1. COMPETENŢELE DE CUNOAŞTERE, EXECUŢIE ŞI SOCIALE:
Parcurgerea acestui modul familiarizează pe cei instruiţi cu:
componentele principale ale unui calculator personal;
structura internă şi modul de funcţionare;
parametrii şi caracteristicile esenţiale ale unui calculator personal;
identificarea problemei de rezolvat;
instalarea unui calculator personal
Viitorii electronişti depanator aparate de radio-TV şi aparatură audio-video, pregătiţi prin şcoala postliceală, vor putea fi
evaluaţi pe baza următoarelor elemente de competenţă:
133
UNITATEA DE COMPETENŢĂ X: Utilizarea calculatorului pentru aplicaţii simple. Aceasta este actualizată prin următoarele
competenţe:
COMPETENŢE DE CUNOAŞTERE:
A1 Precizează părţile componente ale calculatorului şi performanţele acestuia.
A2 Explică evoluţia microprocesoarelor şi a sistemelor de calcul;
A3 Precizează modul de accesare uzuale pentru diversele aplicaţii.
COMPETENŢE DE EXECUŢIE:
B1 Porneşte şi opreşte calculatorul.
B2 Recunoaşte părţile componente, stabileşte rolul lor şi conectează elementele componente ale calculatorului.
B3 Dă o notă personală calculatorului la care lucrează;
B4 Accesează un program de lucru.
B5 Utilizează programele la aplicaţii simple şi utile.
B6 Aplică principalele reguli de protecţia muncii şi de protecţie a hard-ului şi soft-ului.
COMPETENŢE SOCIALE:
C1 Păstrează integritatea bunurilor utilizate la efectuarea lucrărilor.
C2 Respectă disciplina în muncă, ierarhia de serviciu, execută dispoziţiile primite.
C3 Pregăteşte locul de muncă, respectând regulile de protecţia muncii, regulile de protecţie a hard-ului şi soft-ului.
C4 Colaborează cu superiorul pentru buna utilizare a programelor pe calculator.
C5 Asumă responsabilităţi individuale şi/sau în echipă.
134
C6 Înţelege, execută şi raportează executarea sarcinilor individuale.
C7 Colaborează disciplinat şi creativ în cadrul echipei de lucru.
C8 Foloseşte un limbaj clar, cu termeni de specialitate corecţi.
C9 Utilizează cunoştinţele de limbi străine pentru clarificarea unor comenzi (Help-ul).
C10 Clarifică cu colegii şi superiorii ierarhici termenii şi noţiunile specifice informaticii.
C11 Culege date şi întocmeşte rapoarte şi tabele clare.
C12 Anunţă anomaliile care apar în funcţionarea calculatorului.
MODULUL V : “Calculatorul personal - structură şi performanţe”.
4.2. STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI:
Nr.
Conţinutul tematic
Metodologie
Criterii de performanţă
Crt. Forme de activitate Metode
1. 2. 5.
135
1. Arhitectura sistemelor de calcul
1.1. Sisteme de calcul:
schema structurală a unui sistem de
cal-cul
componentele sistemului de calcul şi
funcţiile acestora
1.2. Componentele unui calculator tip
PC
Unitatea Centrală şi elementele ei
Magistralele de date şi comenzi
Periferice
Instruire
teoretică prin
activitate diri-
jată, organizată
prin desfăşurarea
de lec-ţii mixte de
verifi-care-
predare- învă-ţare
Expunere
problematizată
Conversaţie
euristică
Studiu de caz
Conversaţie
cu conexiune
inversă
Descoperire
dirijată
Să descrie componentele sistemelor de calcul
şi funcţiile acestora
Să recunoască părţile componente ale unui
sis-tem de calcul şi să indice rolul lor
Să enunţe părţile componente ale unui PC
Să reprezinte schematic structura unui PC
Să cunoască rolul fiecărui element
component
Să enumere perifericele şi să le poată descrie
2. Parametrii şi caracteristicile esenţiale ale
unui calculator personal
2.1. Microprocesorul, ceasul intern
2.2. Memoria
2.3. Diverse echipamente rolul şi perfor-
manţele lor
Instruire
teoretică prin
activitate diri-jată
frontal în lecţii
mixte predare -
învăţare -
evaluare
Expunerea
Explicaţia
Observaţia
Conversaţia
dirijată
Să cunoască parametrii care caracterizează
fiecare element al unui calculator
Să descrie performanţele elementelor
periferice ale calculatorului
Să cunoască calităţile diferitelor tipuri de
mo-nitoare, imprimante şi mărimile
caracteristice
1. 2. 5.
136
3. 3.1. Microprocesorul:
caracteristicile unui microprocesor,
parametrii şi unităţile de măsură
ceasul intern
memoria cache
3.2. Memoria internă:
mărimi caracteristice- dimensiunea
şi timpul maxim de răspuns
tipuri de memorie: de bază,
expandată, extinsă
3.3. Memoria externă
parametrii caracteristici
clasificarea dispozitivelor de stocare
Instruire
teoretică prin
activitate diri-
jată, organizată
prin desfăşurarea
de lec-ţii mixte de
verifi-care-
predare- învă-ţare
Expunere
problematizată
Conversaţie
euristică
Studiu de caz
Conversaţie
cu conexiune
inversă
Descoperire
dirijată
Să cunoască parametrii şi unităţile de
măsură ce caracterizează fiecare element al
unui calculator
Să definească ceasul intern, frecvenţa
acestuia şi rolul său în funcţionarea
calculatorului
Să specifice rolul memoriei cache în mărirea
vitezei de lucru a microprocesorului
Să enumere componentele memoriei interne
şi rolul lor în stabilirea performanţelor unui
PC
Să enumere suportul de memorie externă:
discul fix şi flexibil4. Perifericele calculatorului: tastatura şi
monitorul
noţiuni introductive
istoric, evoluţie
clasificare
modul de lucru text
modul de lucru grafic
principalele adaptoare pentru
monitoare, standarde de mare
evoluţie (MDA, HGC, CGA, EGA,
VGA, SVGA)
Instruire
teoretică prin
activitate diri-
jată, organizată
prin desfăşurarea
de lec-ţii mixte de
verifi-care-
predare- învă-ţare
Expunere
problematizată
Conversaţie
euristică
Studiu de caz
Conversaţie
cu conexiune
inversă
Descoperire
dirijată
Să cunoască variantele constructive ale
tastaturii şi caracteristicile acestora
Să definească noţiunea de rezoluţie a unui
monitor
Să clasifice tipurile de monitoare după rezo-
luţie şi numărul de culori
Să diferenţieze modul de lucru text şi grafic
137
1. 2. 5.
5. Imprimanta şi alte dispozitive
5.1. Noţiuni introductive
5.2. Istoric, evoluţie
5.3. Clasificare şi performanţe
5.4. Alte dispozitive periferice:
mouse
modem
scanner
plăci multimedia
Instruire
teoretică prin
activitate diri-
jată, organizată
prin desfăşurarea
de lec-ţii mixte de
verifi-care-
predare- învă-ţare
Expunere
problematizată
Conversaţie
euristică
Studiu de caz
Conversaţie
cu conexiune
inversă
Descoperire
dirijată
Să recunoască diferitele tipuri de
imprimantă şi performanţele acestora
Să definească principalele caracteristici ale
unei imprimante
Să enumere diferitele elemente periferice şi
să descrie rolul lor
6. Instalarea unui calculator personal
6.1. Stabilirea cât mai ergonomic a
locului de amplasare a calculatorului
6.2. Conectarea elementelor comonente
ale calculatorului
6.3. Interfaţă şi porturi
Instruire
teoretică prin
activitate diri-
jată, organizată
prin desfăşurarea
de lec-ţii mixte de
verifi-care-
predare- învă-ţare
Expunere
problematizată
Conversaţie
euristică
Studiu de caz
Conversaţie
cu conexiune
inversă
Descoperire
dirijată
Să enumere etapele de urmat pentru
instalarea unui calculator
Să definească noţiunea de interfaţă
Să cunoască cele două moduri în care se
poate face comunicarea dintre interfaţă şi
dispozitivul periferic: serial şi paralel
138
BIBLIOGRAFIE
1. Mariana Miloşescu “Ce este calculatorul?” - Ed. Teora Bucureşti, 1996
2. Joe Kraynak “PC manual de iniţiere … în lecţii de 10 minute” - Ed. Teora Bucureşti, 1996
3. Dan Marinescu, Mihai Trandafirescu “PC Manualul începătorului” - Ed. Teora Bucureşti, 1994
4. Clayton Walnum, Gerald Routledge “Utilizare Calculatoare Personale” - Ed. Teora Bucureşti, 1996
139
LISTA TEMELOR CROSSCURRICULARE
1. ”Folosirea calculatorului pentru diferitele aplicaţii (baze de date, materiale publicitare)”.
2. “Legislaţia în domeniul muncii şi protecţiei sociale”.
3. “Tipuri de legi: ştiinţifice, ecologice şi juridice”.
4. “Etapele necesare pentru înfiinţarea unui atelier de RTVC”.
5. “Publicitatea la un atelier pentru montarea şi întreţinerea antenelor pentru satelit
RECOMANDĂRI PENTRU ACTIVITĂŢILE DE ÎNVĂŢARE
ŞCOALĂ PROFESIONALĂ
Meseria: Electronist aparate şi echipamente de radio-TV .
a) Organizarea spaţiului de învăţământ
140
Elevii de şcoală profesională îşi desfăşoară activitatea săptămânală astfel:
3 zile (7ore / zi) în săli de clasă sau, în funcţie de posibilităţi, în cabinete sau laboratoare şcolare pentru
demonstraţii frontale;
2 zile (6 ore / zi pe grupe) în laboratoare echipate cu mijloace de învăţământ adecvate;
1 zi (6 ore / zi pe grupe) în atelierele şcolare cu locuri individuale de muncă;
90 ore (6 ore / zi, pe grupe) practică comasată în atelierele şcoală cu locuri individuale de muncă sau la agentul
economic.
Planificarea orelor de instruire practică în laboratoarele tehnologice şi ateliere se face astfel încât să se coreleze
temele de instruire practică cu cele teoretice în vederea parcurgerii integrale a temelor propuse. La practica comasată
sugerăm repartizarea orelor pe teme, proporţional cu numărul orelor alocate modulului de teorie. Amenajarea spaţiului de
învăţământ trebuie să respecte normele de protecţie şi igienă a muncii, PSI şi ergonomice conform legislaţiei în vigoare.
Anumite teme care nu pot fi realizate în spaţiile existente în şcoală, datorită dotării insuficiente, se recomandă a se
efectua în atelierele de producţie sau prestări de servicii ale agenţilor locali.
b) Organizarea resurselor de învăţământ
În vederea desfăşurării unor activităţi didactice cu caracter practic aplicativ este necesară o dotare corespunzătoare a
laboratoarelor şi atelierelor şcolare. Astfel pe baza unei analize atente a temelor prevăzute în curricula se stabilesc bareme
minimale de dotare cu:
S.D.V.: cleşti diferiţi, şurubelniţe diferite, pensete medicinale, ciocan (pistol) electric de lipit, maşină electrică de
găurit, fierăstrău de tăiat etc.
A.M.C.: instrumente electrice universale de măsurat, generatoare de semnal IF şi JF, osciloscop catodic,
vobuloscop, surse de alimentare, punte de măsurat RLC, frecvenţmetru, tranzistormetru, distorsiometru.
Materiale consumabile: aliaje de lipit, conductoare diferite, pastă de lipit, cablaje imprimate, pastă decapantă.
Montaje didactice: module din RR, TV, casetofoane, videocasetofoane şi ansamble generale de RR, TV,
casetofoane, videocasetofoane.
Alte mijloace didactice: folii pentru retroproiector, planşe didactice, panoplii, mostre de RR, TV, casetofoane,
videocasetofoane.
141
Este recomandabil ca la repartizarea cadrelor didactice pe module să se ţină seama de specialitatea de pe diplomă, dar
şi de cursurile de perfecţionare efectuate periodic în reţeaua de învăţământ PHARE, atât pentru inginerii ce vor efectua
orele de curs şi laborator tehnologic cât şi pentru maiştrii instructori ce vor desfăşura orele de instruire practică în atelierele
şcoală sau la agentul economic.