8/18/2019 Curs Economie Inginerie
1/139
ECONOMIE ŞI MARKETING- suport de curs -
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
2/139
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
3/139
INTRODUCERE ÎN PROBLEMATICA ECONOMIEI
GENERALE/ECONOMIEI POLITICE/ECONOMIEI
I. Sistemul nevoilor umane şi resursele economice
II. Bunurile economice – mijloc de satisfacere a nevoilor economice
III. Terminologie. Definirea şi obiectul economiei
Nevoile umane (trebuinţe)
Nevoile economice ale societăţii nevoile de consum ale!" #o#ulaţiei
" #roducţiei$#restării
Interesele economice nevoi economice transformate de oameni %n mobiluri
directe ale activităţii economice.
Resursele ecoo!"ce
Bunurile economice
Nevoile economice şi
bunurile economice
dependenţă reciprocă
constituind
scopurile activităţii economicemijloacele
I# $"ste!ul e%o"lor u!&e '" resursele ecoo!"ce
&rice activitate umană are ca puct de plec&re' ca motivaţie' nevoile$trebuinţele. le
re#reintă "!pulsul care %i determină #e oameni să acţionee asu#ra lumii e*terioare
#entru a crea bunurile necesare %ntreţinerii lor.
+n sensul cel mai larg' nevoile re#reintă tre(u")ele o("ect"% eces&re &le %"e)""
u!&e* &le existenţei '" dezvoltării purt+tor"lor e" (oameni, gru#uri sociale, colectivităţi
locale' regionale' naţional – statale, societatea' %n ansamblul ei).
-evoile (trebuinţele) re#reintă relaţiile cu mediul ambiant #rin care omul serealieaă ca ,"")+ – biologică – #siologică – socială.
Caracterul obiectiv:
/
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
4/139
- nevoile e*istă independent de voinţa şi conştiinţa omului, nevoile e*istă indiferent
dacă sunt sau nu conştientizate şi dacă această conştientiare este ,"del+ cu re&l"t&te& sau
este de&tur&t+.
-evoile au o tr"pl+ deter!"&re – biofiziologică (012-2)
– social-istorică (&132-I4212 S&5I267)
– psiho-socială (STI87' 295:I;-).
2. 8aslo< – a structurat nevoile fundamentale ale omului %n = categorii!
/. 9iiologice (9)
>. De Securitate (S)
?. De 2#artenenţă (2)
@. De Stimă (S)
=. De +m#linire de sine (+.S.)
Ne%o"le ecoo!"ce ansamblul trebuinţelor oamenilor de a avea* a consuma '" utiliza
bunuri materiale şi servicii' care devin nevoi efective %n funcţie
de condiţiile de #roducţie$#restare e*istente la un moment dat.
Condiţii #entru ca e%o"le să devină e%o" ecoo!"ce
/. Să e*iste bunuri materiale$servicii susce#tibile să le satisfacă. Dacă nu e*istă un
bun disponibil şi accesibil ' nevoia nu este economică.
>. Bunurile materiale$serviciile să fie relativ rare' ceea ce conduce la e*istenţa unei
pieţe #rin care!
• individul care are o nevoie este dis#us să aciiţionee bunurile A 5 (cerere),
• individul care le #osedă (dis#us să le cedee) A & (ofertă).
*#resia e*terioară a nevoilor economice #e #iaţă CEREREA (5 forma concretă de
manifestare a nevoilor #e #iaţă).
CARACTERI$TICILE NE.OILOR ECONOMICE
/. 8ulti#licarea şi diversificarea nevoilor
>. Intensitatea şi ierariarea lor
?. Stabilitatea sau limitarea %n ca#acitate
@. Interde#endenţa nevoilor.
>
=
@
?
>
/
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
5/139
# MULTIPLICAREA ŞI DI.ER$I0ICAREA NE.OILOR ECONOMICE
Nu!+rul e%o"lor este el"!"t&t# 5ontinuu a#ar noi nevoi şi se %mbogăţeşte
conţinutul calitativ al acestora.
*#ansiunea nevoilor are dre#t condiţie şi cauză' devoltarea economică.
Condiţie! nevoile latente devin efective numai dacă e*istă mijlocul de a le satisface.
Cauză! mutaţiile tenico"#roductive creeaă noi nevoi.
(# Ne%o"le de lu1 sau e%o"le &rt","c"&le ale unei clase sociale se #ro#agă la alte
clase (categorii sociale) prin imitaţie#
c# Ne%o"le sut reproduct"("le# Satisfacerea uneia dă naştere altor categorii de
nevoi.
2# INTEN$ITATEA ŞI IERAR3I4AREA NE.OILOR ECONOMICE
Nu toate nevoile au aceeaşi intensitate. ;nele sunt mai #resante dect altele.
(# 9iecare individ reonabil #oate realia o ierarhizare a nevoilor sale.
3ossenlegea com#arabilităţii subiective a nevoilor.
Ierarhizarea diferă de la un individ la altul şi ciar la acelaşi individ' de la o
#erioadă la alta.
Dacă nevoile sunt concurente datorită unor posibilităţi limitate de satisfacere (bani'
ofertă) fiecare individ #oate stabili combinări diferite de satisfacere.
5# $TABILITATEA $AU LIMITAREA ÎN CAPACITATE
Centru nevoile fiiologice (e*. rană) – o anumită cantitate de bunuri este
suficientă #entru a le satisface.
5a urmare' intensitatea acestor nevoi descreşte #e măsură ce sunt satisfăcute şi
sfrşesc #rin a se stinge.
(# *istă totuşi nevoi care nu descresc' ci cresc pe măsura satisfacerii lor (e*.
nevoia de literatură' de muică).
Totuşi' #entru un individ – satisfacţia este maximă atunci cnd resursele de care el
dis#une sunt astfel re#artiate %nct satisfacerea nevoilor sale să fie aceeaşi peste tot (a >"a
lege a lui 3ossen).
6# INTERDEPENDEN7A NE.OILOR
;nele nevoi sunt complementare: " nevoia de foame," nevoia de trans#ort a alimentelor,
?
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
6/139
" nevoia de #regătire,
" nevoia de conservare.
(# 2lte nevoi sunt substituibile " o nevoie de rang su#erior #oate fi substituită
cu o nevoie de rang inferior,
" o nevoie viitoare #oate fi substituită cu una
#reentă.
*istă ? ti#uri de relaţii interde#endente! " indiferenţă,
" asociere (com#lementaritate),
" substituire.
TIPOLOGIA NE.OILOR ECONOMICE
/) Du#ă rolul îndeplinit în viaţa societăţii!
" nevoi de consum ale #o#ulaţiei,
" nevoi de consum ale #roducţiei (unităţi economice' ale instituţiilor).
>) Du#ă subiectul purtător al nevoilor !
" individuale,
" de gru# (familie' %ntre#rindere' oraş),
" generale (ale cetăţenilor dintr"o ţară).
?) Du#ă #eriodicitatea lor!
" ilnice,
" să#tămnale,
" lunare,
" trimestriale,
" anuale.
@) Du#ă locul ocupat în ansamblul relaţiilor dintre om şi mediul ambiant !
" nevoi #rimare (rană' %mbrăcăminte' locuinţă) – asigură realiarea
omului ca ,"")+ ("olo8"c+9
" nevoi secundare (instrucţie' cultură' religie) – asigură realiarea
omului ca ,"")+ ps":olo8"c+9
" nevoi terţiare (#artici#area la viaţa #olitică' a#ărarea ţării'
#rotejarea mediului ambiant) – omul se afirmă ca ,"")+ soc"&l+#
=) -evoi – solvabile,
– nesolvabile.
) -evoi – obligaţii, – as#iraţii.
E) -evoi – #reente,
– viitoare.
F) -evoi – de rang su#erior, – de rang inferior.
@
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
7/139
G) -evoi – naturale (fiiologice),
– sociale,
– s#irituale.
Ne%o"le ecoo!"ce %nţelese şi transformate de oameni %n !o("lur" d"recte ale activităţii
devin interese economice.
+n societate trebuie realiată unitatea intereselor economice – #osibilă numai #rin
crearea unui cadru democratic de e*ercitare a tuturor categoriilor de interese.
Sistemul nevoilor economice trebuie corelat!
cantitativ
calitativ
structural
cu sistemul resurselor economice.
+n structura resurselor economice regăsim!
I. Resurse u!&e! " #rimare (#o#ulaţia)
" derivate (stocul de %nvăţături şi cunoştinţe ştiinţifice'
inovaţii' abilitatea managerului' lucrătorului etc.).
II. Resurse !&ter"&le " #rimare (resurse naturale)
" derivate (eci#amente şi tenologii de #roducţie'
infrastructurile materiale' baa materială din
%nvăţămnt' sănătate etc.).
III. Resurse ,"&c"&re " e*istente la dis#oiţia agenţilor economici.
IH. Resurse ",or!&)"o&le (date' informaţii' sisteme informatice #entru
conducere' modele etc.).
1esursele economice sunt relativ limitate. De aceea' se im#une ut"l";&re& lor
r&)"o&l+ '" e,"c"et+' %n sco#ul obţinerii unui maximum de efecte utile' cu un consum
minim de resurse.
II# Buur"le ecoo!"ce < !"=loc de s&t"s,&cere & e%o"lor ecoo!"ce
-evoile şi interese economice sunt satisfăcute cu ajutorul bunurilor.
;n bun economic #oate fi! " un obiect (material )'" un serviciu (nematerial)'" o informaţie
loc&l";&("l>+? @ t"!p '" sp&)"u* c&re pr" propr"et+)"le s&le s&t"s,&ce o e%o"e#
Nu toate bunurile sunt bunuri economice. *istă bunuri neeconomice (libere).
=
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
8/139
U (u ecoo!"c este condiţionat de!
/. e*istenţa unei nevoi care trebuie satisfăcută,
>. #ro#rietăţi cor#orale şi acor#orale (nume' marcă' servicii),
?. dis#onibilitatea şi accesibilitatea,
@. raritatea (volumul dis#onibil să fie mai limitat faţă de volumul
nevoilor).
5ele @ condiţii conferă unui bun ut"l"t&te >%&lo&re de @tre(u")&re < %#@#?.
.#@# capacitatea unui bun de a satisface o nevoie
" e*#rimă ra#ortul dintre nevoie şi bun #rin #risma a#recierii individule a
deţinătorului.
CLA$I0ICAREA BUNURILOR ECONOMICE
/. Du#ă materialitatea lor! " bunuri materiale (#roduse' mărfuri)
" bunuri nemateriale (servicii' informaţii)
>. Du#ă originea lor! " bunuri naturale rare (ăcăminte' minereuri' bancuri de
#eşti)
" bunuri #roduse #rin munca omului
?. Du#ă destinaţia !utilizarea" lor " bunuri de consum final (Bc sau bunuri directe)
" bunuri de consum intermediar (obiecte ale
muncii)
" bunuri de eci#ament (mijloace de muncă) –
unelte' mijloace de #ăstrare şi de circulaţie a
obiectelor muncii' elemente care asigură
condiţiile materiale ale #roducţiei.
&biectele muncii 8ijloacele de muncă bunurile indirecte (mijloacele de #roducţie).@. Du#ă substituibilitatea lor! " substituibile
" nesubstituibile.
=. Du#ă com#lementaritatea lor! " com#lementare (autoturismul şi benina)
" necom#lementare.
-H&I6 JI B;-;1I6 5&-&8I5 sunt %ntr"o de#endenţă reci#rocăconstituind – scopur"le
şi – !"=lo&cele activităţilor economice.
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
9/139
Toate aceste activităţi care #rivesc 5s (cercetarea ştiinţifică)' C (#roducţia)' 1
(re#artiţia)' S (scimbul)' 5 (consumul)' %n interde#endenţa lor' formeaă ecoo!"&
soc"et+)"". +n reluarea lor ne%ntreru#tă şi %n unitatea lor' aceste activităţi constituie #rocesul
reproduc)"e" soc"&le.
#d$ncirea diviziunii muncii accentuarea dependenţelor şi interdependenţelor #e
#lan intern şi internaţional #recum şi necesitatea de a coordona dezvoltarea economică au
im#us structurarea economiei %
/) în plan orizontal #e! " sfere
" sectoare
" ramuri
" subramuri
>) în plan vertical ' #e niveluri!
a) M"croecoo!"& – cu#rinde totalitatea #roceselor şi fenomenelor
economice' relaţiilor şi legăturilor cauale' funcţionale care se formeaă
la nivelul unităţii economice (%ntre#rinderi' firme' societăţi economice'
regii autonome),
b) Me;oecoo!"& – #riveşte viaţa economică a ramurilor şi regiunilor din
interiorul economiei naţionale,
c) M&croecoo!"& – vieaă ansamblul vieţii economice la nivelul
relaţiilor dintre sferele re#roducţiei sociale (5ş – C – 1 – S – 5)' al
economiei naţionale,
d) Modoecoo!"& (economia mondială ) – cu#rinde economiile
naţionale %n interde#endenţele lor şi relaţiile economice stabilite %ntre
ele. 5a subiecţi mondoeconomici (agenţi economici) regăsim!
" state naţionale
" organiaţii transnaţionale
" instituţii şi organisme internaţionale.
Deşi activităţile economice şi res#ectiv viaţa economică au %nce#ut odată cu
societatea omenească' teoria economică a a#ărut mai triu (sec. KHI – KHII)' iar
%nce#uturile economiei ca şi ştiinţă abia %n sec. KHII – KHIII. Ar8u!etele #entru acest
decalaj!
E
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
10/139
/. necesitatea des#rinderii economicului ca şi domeniu distinct al cercetării
societăţii,
>. găsirea unor metode de cercetare #ro#rii ştiinţei economice.
+n acest #roces obiectiv' obiectul economiei #olitice a fost definit foarte diferit.
III# Ter!"olo8"e# De,""re& '" o("ectul ecoo!"e"
&conomia politică a a#ărut şi a fiinţat mult tim# sub denumirea de economie'
denumire #rovenită de la cuvntul grecesc Lo"oo!"&M (o"os! casă' gos#odărie şi
o!os! #rinci#iu' regulă' legeecoo!"e 8ospod+r"re& dup+ &u!"te le8").
+n anul //=' 2ntoine de 8ontcrestien foloseşte #entru #rima dată termenul de
economie politică %n al său LTratat de conomie Colitică dedicat regelui şi regineiM.
Lconomie #oliticăM #rovine de la cuvintele de origine grecească Loi'onomia
politeiaM (pol"te"& – organiare socială).
Ecoo!"& pol"t"c+ 't"")+ & %"e)"" soc"&le#
Din această #ers#ectivă' o("ectul ecoo!"e" pol"t"ce este acela de a explica modul
în care oamenii organizează administrarea gospodăriei a cetăţii. 2utorul tratatului de
conomie #olitică a sur#rins fa#tul că economia ca şi ştiinţă a evoluat de la economia
individuală la cea socială.
1eiese că' denumirea de conomie #olitică nu indică o orientare şi %ngemănare cu
#olitica. Ecoo!"& pol"t"c+ 't"")& ecoo!"e" soc"&le.
De"a lungul tim#ului' diferiţi autori au a#elat şi la <e deu!"r"! ştiinţa
economică' economie generală sau teoretică.
Istoria gndirii economice a #us %n evidenţă' %n #rinci#al' tre" t"pur" de de,"")""
care e*#rimă realităţi diferite. 5aracteristica lor comună este aceea că sunt incomplete.
Ecoo!"& Şt"")& (o8+)"e" – mercantiliştii (metale #reţioase) – comerţul era
#lasat %n centrul activităţii economice,
– fiiocraţii (reultatele #roducţiei agricole),
– economiştii clasici (sec. KHIII – KIK
reultatele #roducţiei manufacturiere' trans#ort'
comerţ) – au #us baele liberalismului
economic.
Ecoo!"& Şt"")& sc:"!(ulu" de !+r,ur" – şcoala neoclasică (revoluţia
marginalistă).
F
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
11/139
Ecoo!"& Şt"")& &le8er"lor e,"c&ce (ştiinţa o#ţiunilor raţionale şi eficiente).
Resursele Ne%o"le● limitate (rare) ● nelimitate● folosinţe alternative
concurente S5&C;1IProduc+torul Cosu!&torul● caută să"şi ma*imiee
profitul ● caută să"şi ma*imieeutilitatea
Pro(le!& pr"c"p&l+ & ecoo!"e" ajustarea mi(loacelor la scopurinecesitatea
unei alocări optimale.
Activităţile economice obiect de studiu al !tiinţei economice Centru satisfacerea nevoilor economice' societatea organieaă şi devoltă
multi#le activităţi structurate #e sectoare' ramuri ' subramuri etc.
2ctivităţile #rin care se asigură bunurile materiale şi serviciile necesare
satisfacerii nevoilor de ordin economic sunt activităţi economice.
Act"%"t&te& ecoo!"c+ proces complex ' constnd din ansamblul
comportamentelor oamenilor ' al reacţiilor şi deciziilor lor variate #entru a
produce/prest&* rep&rt";& şi sc:"!(& bunuri %n funcţie de nevoile şi interesele oamenilor'şi #entru a le cosu!& %n vederea satisfacerii trebuinţelor umane.
Bunurile create %n sfera producţiei sunt re#artiate (sau distribuite) %n ra#ort cu
nevoile societăţii. le #arcurg a#oi sfera scimbului sau circulaţiei #entru ca' %n final' să
devină obiect al consumului.
+n sco#ul satisfacerii nevoilor economice s"au constituit şi devoltata şi alte
activităţi! ●cercetare ştiinţifică' ● #roiectare' ● #ros#ectarea #ieţei' ●servicii financiar"
bancare' ●de credit' ●asigurare' ●%nvăţămnt' ●a#ărarea sănătăţii' ●asistenţă socială'●gos#odărie comunală' ●servicii recreative' ●s#ortive' ●turistice' ●cultural"educative'
●de #rotecţie şi refacere a mediului natural etc.
2ctivitatea economică – %n cadrul societăţii #resu#une!
● #unerea la #unct a unor #roceduri de luare a deciiilor,
●desemnarea celor investiţi cu res#onsabilitate şi #utere.
5u alte cuvinte ⇒ nevoia organizării economice a societăţii.
5oncidem! economia politică studiaă activităţile oamenilor care' #e baa unuicalcul economic produc' rep&rt";e&;+ şi sc:"!(+ bunurile economice ce le #ermit să"şi
G
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
12/139
satisfacă ct mai de#lin nevoile' cu ajutorul resurselor rare de care dis#un modificnd %n
avantajul lor instituţiile care servesc dre#t cadru acestei activităţi.
"roblemele fundamentale ale #conomiei (Caul Samuelson)!
• ce bunuri se vor #roduceN
• cu!N
• petru c"eN
/O
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
13/139
CAPITALUL < 0ACTOR DERI.AT DE PRODUC7IE
I 5once#tul de ca#ital şi formele sale
II 9lu*ul circular al ca#italului
III 9ormarea' utiliarea şi %nlocuirea ca#italului fi*
IH. 5a#italul circulant şi căile folosirii lui raţionale
De;%olt&re& soc"et+)"" are ca su#ort activitatea economică' im#unndu"se utiliarea
Praţională' Peficientă' a factorilor de #roducţie.
D9I-I:I! $actorul de producţie resursa u!&+ sau !&ter"&l+ Patrasă sau Putilizată
efectiv %ntr"o activitate economică %n vederea
#roducerii de noi bunuri economice.
Centru a derula o activitate economică trebuie asociaţi tre" ,&ctor" tradiţionali !
Pmunca) *natura) *capitalul%
8unca şi natura factori primari' fundamentali.
5a#italul factor instrumental (derivat)↓
se formeaă %n tim#' #rin acţiunea inteligentă a oamenilor.
5elor trei factori tradiţionali li se adaugă aşa"numiţii neofactori !
– %ntre#rinderea
– abilitatea %ntre#rinătorului
– informaţia
– invenţia
– #rogresul ştiinţifico"tenic etc.
//
9actori de #roducţie
tradiţionali
neofactori
munca
ca#italul
naturaf.#. #rimari (fundamentali)
" f.#. derivat (instrumental)
%ntre#rinderea
abilitatea %ntre#rinătorului
informaţia
invenţia
#rogresul ştiinţifico"tenic etc
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
14/139
I# Coceptul de c&p"t&l '" ,or!ele s&le
D9I-I:I! Capitalul re#reintă bunurile economice P&cu!ul&te şi Preproduct"("le
care' #rin asociere cu ceilalţi factori de #roducţie' participă la #roducerea de
noi bunuri economice' %n sco#ul satisfacerii nevoilor sale şi a obţinerii unui
#rofit.
-oţiunea de ca#ital (Q) are mai multe sensuri şi' im#licit' ,or!e.
# K re&l
;n #rim ungi de abordare %l constituie co)"utul s+u !&ter"&l ansamblu de
bunuri utilizate pentru a produce alte bunuri.
2#reciat %n LnaturăM' ciar dacă ulterior este evaluat şi valoric' Q #oartă denumirea
de K re&l.
%.%. & tehnic
5om#onenta #rinci#ală a Q real o constituie K te:"c totalitatea bunurilor
re#roductibile ca#abile să – conducă la creşterea eficienţei muncii
– asigure un #rofit #ro#rietarului.
+n structura Q tenic regăsim următoarele bunuri !
a. bunurile de echipament (mijloace de muncă)! Punelte' Pmaşini' Pdis#oitive'
Pagregate' Putilaje' Pclădiri de #roducţie' Pconstrucţii s#eciale etc.
b. bunurile de consum intermediar (obiectele muncii)! Pmaterii #rime' Pmateriale'
Pcombustibili' Psemifabricate' Penergie' Pa#ă etc.
5a#italul tenic a#are ca un tim# %ncor#orat (%ncor#oreaă o muncă consumată %ntr"
o #erioadă anterioară ⇒încorporează munca trecută, re#reintă munca materialiată).
/>
nominal(conţinut valoric)
Q fi*
Q
real(conţinut natural"material)
Q. tenic
Q. natural (bunurile şiforţele naturii
Q circulant
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
15/139
ernd cu o serie de criterii cumulate (*' R' ) capitalul tehnic include %n structura sa
următoarele componente!
a. ca#ital fi* (Qf),
b. ca#ital circulant (Qc).
5ele trei criterii cumulate invocate sunt!
* – durata utiliării ca#italului,
R – calculul costului de #roducţie,
– modul de %nlocuire.
K ,"1
De #e #oiţia criteriilor menţionate' Q fi* este format din bunurile de producţie
durabile care!
1 – participă la mai multe cicluri de producţie şi %şi păstrează forma natural-
materială,
– valoarea sa se recuperează treptat ' #rin includerea unor cote de amortiare %n
costul de #roducţie (%n tim# ce o #arte din valoare se transferă asu#ra noilor #roduse create
%n mai multe #rocese de #roducţie' altă #arte rămne fi*ată %n mijlocul de muncă),
D.#.d.v. valoric' Q fi* %l regăsim %n #rodusul final' d.#.d.v. material nu intră %n
structura noului #rodus
; – se înlocuieşte material ' de cele mai multe ori' după expirarea timpului normal
de funcţionare' #e seama fondului de amortiare constituit.
Derulnd logic et&pele şi procesele #e care le #resu#une existenţa' funcţionarea şi
înlocuirea Q fi* des#rindem următoarele concluzii !
/) Q fi* #artici#ă la mai multe #rocese de #roducţie,
>) %n fiecare #roces' Q fi* suferă o uură fiică şi morală,
?) recu#erarea valorii Q fi* #ierdută #rin uură se realieaă #rin intermediul
amortiării (amortiarea e*#resia bănească a uurii),
@) amortiarea se include %n costul de #roducţie (5#) al fiecărui #rodus creat,
=) %n tim#' #rin vnarea #roduselor create' se recu#ereaă fondul de amortiare
(9a),
) din 9a se asigură %nlocuirea Q fi*.
(# K c"rcul&t5a#italul circulant bunuri de consum intermediar utiliate %n #roducţie.
/?
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
16/139
2bordat #rin #risma aceloraşi criterii (*' R' )' ca#italul circulant!
1 – participă la un singur ciclu de producţie(se distrug sau se transformă %ntr"un
singur ciclu de #roducţie) + deci' %şi schimbă forma natural-materială,
– valoarea sa se transferă integral %n costul noului #rodus creat,
; – se înlocuieşte material ' după fiecare ciclu de producţie%
Centru cele > com#onente ale Q tenic (Q fi* şi Q circulant) se mai im#une cte o
subliniere!
– K ,"1* fiind s#ecialiat' dis#une de un număr limitat de folosinţe alternative' ceea
ce conferă a#aratului #roductiv o anumită rigiditate,
– K c"rcul&t #reintă o anumită mobilitate' #ermiţnd mai multe utiliări (număr
mare de folosinţe alternative).
%.'. & natural
5ea de"a doua com#onentă a Q real o re#reintă K &tur&l – P#ămntul' Pcăderile
de a#ă eci#ate (tot muncă %ncor#orată anterior).
2# K o!"&l
Dar' Q re#reintă nu numai un instrument tehnic sau natural de #roducţie ci'
totodată' şi o surs+ de %e"tur" #entru #osesorul său.
*#rimat %n bani' la #reţul #robabil de vnare' totalul valoric al acestor bunuri
re#reintă ca#italul nominal (valoric).
Heniturile #osibile de obţinut re#reintă ansamblul tuturor serviciilor (veniturilor)
succesive cu ajutorul ca#italului %n decursul unei #erioade determinate sub formă de!
" venituri %n bani,
" venituri %n natură.
I. 9iser sublinia că dacă!
" un capital evocă un stoc," venitul reprezintă un ,lu1.
Alte ,or!e &le c&p"t&lulu"
C&p"t&l =ur"d"c totalitatea bunurilor' inclusiv ansamblul valorilor negociabile' care
aduc sau sunt susce#tibile de a aduce un venit #eriodic #ro#rietarului lor.
/@
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
17/139
5a#italul juridic im#lică o serie de dreptur". Crinci#alul dre#t dreptul de
propr"et&te. +n baa acestui dre#t' titularul său #oate dis#une de toate veniturile (%n bani
sau natură) furniate de obiectul asu#ra căruia se e*ercită dre#tul.
5a#italul juridic este mai cu#rinător dect ca#italul tenic' inclund şi veniturile
viitoare furniate de ca#italul tenic.
2tunci cnd dre#tul de #ro#rietate asu#ra bunurilor se e*ercită de către mai mulţi
co#ro#rietari sau coasociaţi' dre#tul' a#ortul fiecăruia se concretieaă %n titluri de valoare
sub formă de!
– acţiuni,
– obligaţiuni,
– #ărţi de fondator,
– titluri de credite.
Ac)"ue& rtie de valoare care atestă dre#tul de #ro#rietate al celui ce o deţine asu#ra
unei #ărţi din ca#italul firmei organiată ca S.2. (societate #e acţiuni).
• 2cţiunile şi obligaţiunile sunt – sursă #eriodică de venituri,
– negociabile #e o #iaţă s#ecialiată (bursa de
valori).
• Acţiunile se #ot @str+"& #rin moştenire' donaţie' v$nzare.
• Creţul la care se vnd acţiunile curs$cotaţie.
• 5ursul variaă %n tim# (e*. TO – >OOO unităţi monetare' T/ – >=OO u.m.).
• Haloarea acţiunilor nu reflectă nea#ărat valoarea la i a ca#italului tenic.
+n condiţiile %n care se a#eleaă la un credit' se va ajunge la un dre#t indirect al
creditorului asu#ra bunurilor debitorului.
2ctul de origine contractuală care conferă creditorului acest dre#t cre&)+.
Totalitatea – acţiunilor – obligaţiilor %&lor" !o("l"&re
– titlurilor de credit
– creanţelor etc.
Halorile mobiliare sunt sursă #eriodică de venituri şi sunt negociabile la bursa de
valori.
le formeaă c&p"t&lul lucr&t"%.
C&p"t&l cot&("l ansamblul valorilor monetare care a#ar %n pasivul bilanţului unei%ntre#rinderi.
/=
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
18/139
Bilanţul are > #ărţi!
– Stnga – 25TIH
– Drea#ta – C2SIH.
+n ACTI. sunt cu#rinse mi(loacele economice' e*#rimate %n bani (deci' bunurile
#osedate). le se gru#eaă du#ă ●com#onenţa şi ●rolul lor %n #rocesul economic. 2ctivul
reflectă deci utiliările care au fost date resurselor.
+n PA$I. regăsim totalitatea resurselor economice' e*#rimate %n bani' %n ordinea
formării şi #rovenienţei lor (ca#ital social' %m#rumuturi etc.) l indică originea juridică a
resurselor.
5a#italul contabil este inde#endent de regimul de #ro#rietate. l nu se confundă
nici cu Q juridic' nici cu Q tenic.
Alte ,or!e de K
– %n funcţie de domeniul de acţiune! – Q industrial
– Q comercial
– Q bancar etc.
– din #unctul de vedere al #rovenienţei! – Q #ro#riu
– Q %m#rumutat.
II# 0lu1ul c"rcul&r &l K @ @trepr"der"le "dustr"&le
5a#italul investit %n orice ramură de #roducţie industrială #arcurge %n mişcarea lui ?
stadii distincte!
," #rocurarea de factori de #roducţie
" #roducţie sfera producţiei sfera circulaţiei
." vnare (realiarea mărfii)
/
– %ntre#rinderea
Q b
– Q #
Q f
Q c
UU C U.. 8V – QV #
S – 9
m
I II III
QV b
W Q b
QV b
Q b
Cr (#rofitul)
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
19/139
D9I-I:I! /recerea succesivă a capitalului prin stadiul aprovizionării producţiei şi
v$nzării cu revenirea în final în forma iniţială !0 b " se numeşte circuitul
capitalului .
+n cadrul circuitului' ca#italul %mbracă trei forme funcţionale!
– forma B&" (ca#ital bănesc – Q b)
– forma Buur" – ca#ital (ca#ital #roductiv – Q #)
– forma M&r,+ (ca#ital marfă – 8V).
8işcarea ca#italului nu se %ntreru#e odată cu efectuarea unui circuit.
D9I-I:I! 1ircuitul privit ca un proces continuu neîntrerupt ' se numeşte rotaţia
capitalului.
&rice agent economic este interesat să obţină un timp de rotaţie c(t mai mic (adică'
să obţină o creştere a vitezei de rotaţie). 5u ct vitea de rotaţie are valori mai mari' cu att
eficienţa capitalului cre!te.
T"!pul de rot&)"e cu#rinde!
/) timp de producţie!
a) #erioada de muncă,
b) #erioada %ntreru#erilor %n #rocesul muncii (▪re#araţii curente' ▪re#araţii
ca#itale' ▪stagnări datorate acţiunii unor factori obiectivi sau subiectivi),
c) #erioada de reervă #roductivă (stoc),
d) tim# #entru trans#ort intern,
>) timp de circulaţie!
a) #erioada de #rocurare a factorilor de #roducţie, b) #erioada de vnare a mărfii.
III# 0or!&re&* ut"l";&re& '" @locu"re& c&p"t&lulu" ,"1
A. $ormarea !i re)nnoirea &f im#lică utiliarea noţiunilor! stoc' flux%
$tocul 2 ca#italul evaluat (fiic sau valoric) la un moment dat .
0lu1ur"le mişcarea în timp a volumului ca#italului' %n formă natural"materialăsau monetară.
/E
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
20/139
*tocul de capital – sporeşte #rin "%est")"e (rut+
– se diminuează #rin cre'tere& &!ort";+r"".
0 t3, + 0 t 2 Investiţie + #mortizare 2 Investiţia variaţia (brută) (netă) stocului de Q
5oeficientul intrărilor sau coeficientul #unerilor %n funcţ. a Q fi*' (Qi) se calculeaă
cu relaţia!
t p f f i 0 0 0 =
p f 0 – valoarea Q f #us %n funcţiune
– t f 0 – valoarea stocului de Q f %n #erioada res#ectivă
+. ,tilizarea &f – ecivaleaă cu consumul acestuia
de#recierea bunurilor de Qf ca urmare a uurii morale şi a uurii fiice.
De"a lungul ciclului său de viaţă' Qf este su#us uurii fiice şi uurii morale.
a) ,zura fizică – constă %n pierderea treptată a proprietăţilor tehnico-productive ca
urmare a!/) folosirii #roductive,
>) acţiunii diferiţilor agenţi naturali.
2re loc – #ierderea valorii pr" #ierderea utilităţii (valorii de %ntrebuinţare).
? ;ura fiică cauată de folosirea 0f per!"te recuper&re& %&lor""' datorită "cluder""
&!ort";+r"" @ costul de produc)"e a #roduselor fabricate.
2? ;ura fiică #rodusă %n condiţiile nefolosirii 0f repre;"t+ o p"erdere petru &8etul
ecoo!"c. Includerea valorii #ierdute se face #e seama profitului .
Centru reducerea uurii fiice – im#ortanţă majoră #reintă!
• calitatea mijloacelor de muncă (#arametrii tenico"funcţionali),
• utiliarea corectă a acestora,
• efectuarea lucrărilor de %ntreţinere' reviiilor tenice' re#araţiilor curente şi
ca#itale.
b) ,zura morală – este reultatul #rogresului tenic – are > forme!
/F
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
21/139
Pr"!& ,or!+ constă %n deprecierea valorică a mijloacelor de muncă de
aceeaşi construcţie tehnică%
TO
;tilajul LjM
T/
;tilajul LjM(@?.=OO.OOO 1&-) (@?.OOO.OOO 1&-)
&xplicaţia! creşterea #roductivităţii muncii %n ramurile #roducătoare de mijloace de
muncă.
4bservaţie! #rima formă de uură morală afecteaă valoarea' d&r u '" valoarea de
%ntrebuinţare (utilitatea).
A dou& ,or!+ constă %n deprecierea valorică şi tehnico-productivă caurmare a a#ariţiei unor mijloace de muncă moderne' cu performanţe
tehnico-economice superioare%
&xplicaţia! a#ariţia unor maşini şi utilaje moderne' cu randamente su#erioare.
4bservaţie! a doua formă de uură morală afecteaă att valoarea ct '" valoarea de
%ntrebuinţare (utilitatea).
ăsurile ce se impun pentru cele două forme de uzură morală:/. ree%&lu&re& Qf %n funcţiune,
>. @locu"re& celor veci cu altele noi ciar %nainte de a se ua fiic. Haloarea
neamortiată #ierdere.
D&r* şi menţinerea lor %n funcţiune genereaă #ierderi (ciar mai mari) ca urmare a!
• frnării #rocesului de creştere a productivităţii muncii şi de reducere a
costului de producţie)
• s#oririi celtuielilor de %ntreţinere.1oncluzie! tre(u"e &les !o!etul sco&ter"" d" ,uc)"ue astfel %nct pierderile
totale să fie c$t mai mici şi să fie compensate într-o perioadă c$t mai scurtă din
economiile aduse #rin introducerea noului mijloc de muncă.
5oeficientul scoaterilor din funcţiune a Qf (Qe)
t
s
f
f
0
0 0e =
s f 0 – valoarea Q f scos din funcţiune,
/G
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
22/139
– t f 0 – valoarea stocului de Q f %n #erioada res#ectivă.
+nlocuirea se va face tre#tat' %n funcţie de #osibilităţile economico"financiare.
Centru a diminua #ierderile generate de funcţionarea unor utilaje uate moral se
#oate a#ela la!
– intensificarea utiliării lor,
– moderniarea lor.
C. nlocuirea &f – #resu#une recu#erarea valorii sale #rin intermediul amortiării.
D9I-I:I! Amortizarea procesul ecoo!"co-,"&c"&r' obiectiv şi conştient ' prin
care se recuperează în formă bănească partea din valoarea
0f care se transmite treptat produselor nou create% #mortizarea e*#resia bănească a uurii Qf (se include %n costul de #roducţie).
Sumele recu#erate #rin amortiare se acumuleaă %n fondul de amortiare
destinat' %n #rinci#al' re#roducţiei sim#le şi lărgite a Qf.
9a – fondul de amortiare 5a 2 6i 3 d + 6r Hi – valoarea iniţială
d – celtuieli de demontare"demolare Hr – valoarea reiduală
Qf are o anumită durată normată de funcţionare (T).
Cot& &u&l+ de &!ort";&re (2)
/
6r d 6i
/
5a #
−+==
Ce baa mărimii medii anuale a amortiării se stabileşte r&t& &!ort";+r"" (2V
sau 1a) numită şi or!& &!ort";+r"".
/OO×= 6i #
7a 6i 7a # ×=⇒
8odalităţi de amortiare!
• lineară (#ro#orţională),
• #rogresivă,
• regresivă.
&BS1H2:I! Stabilirea corectă a ratei amortiării #reintă o im#ortanţă majoră
deoarece!
>O
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
23/139
– asigură recu#erarea integrală şi la tim# a valorii Qf utiliat,
– asigură %ncărcarea normală a costului de #roducţie astfel %nct să nu fie
#rejudiciată rentabilitatea %ntre#rinderii.
/. ,tilizarea eficientă a &f – se #oate realia #e două căi! e1tes"%+ şi "tes"%+ (trebuie
%mbinate armonios.
C&le& e1tes"%+
2genţii economici #ot acţiona %n această direcţie #rin!
– reducerea şi %nlăturarea #ierderilor de tim#,
– creşterea coeficientului de scimburi ş.a.
C&le& "tes"%+
Direcţii de acţiune!
– #erfecţionarea tenică a Qf (utilaje' eci#amente etc.),
– creşterea gradului de %ncărcare şi utiliare a ca#acităţilor de #roducţie,
– utiliarea unor tenologii moderne de fabricaţie.
Centru e*#rimarea eficienţei utiliării Qf se utilieaă un $I$TEM DE INDICATORI!
"entru utilizarea extensivă!
/. gradul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil (3 ma*)
ma*
/ma*/
/ 8 =
// – fondul de tim# efectiv lucrat
ma*/ – fondul de tim# ma*im dis#onibil
>. coeficientul schimburilor (5s)
/
?>/
N
N N N 1s
++= număr de utilaje #e scimburi
/
?>/
/
/ / / 1s
++= tim# de lucru #e scimburi
"entru utilizare intensivă!
Indicele de utilizare intensivă
/ 0
9 In
⋅= X – volumul efectiv al #roducţiei
Q – mărimea caracteristicii utilajului
T – tim#ul de funcţionare
Indicatori sintetici /. indicatori ai eficienţei globale (eg)
>/
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
24/139
• Croducţia globală la /OOO lei a Qf
/OOO⋅= 0f
:g e g :g – celtuieli materiale #roducţie netă
>. indicatori ai eficienţei nete (en)/OOO⋅=
0f
:nen #roducţia netă la /OOO lei Qf
/OOO⋅= 0f
pr en #rofitul la /OOO lei Qf
I.# C&p"t&lul c"rcul&t '" c+"le ,olos"r"" lu" r&)"o&le
Co)"ut – bunuri de consum intermediar utiliate %n #roducţie (*' R'
⇒caracteristici)
+n structur& sa regăsim!
– stocuri pentru producţie – materii #rime' materiale' combustibili' ambalaje'
#iese de scimb' eci#amente şi materiale de
#rotecţie,
– produse aflate în curs de fabricaţie – semifabricate' #roducţie neterminată.
Sub as#ectul pro%e"e)e" deosebim!
– Qc #ro#riu, – Qc %m#rumutat.
Pr"c"p&lele pro(le!e ce vieaă Qc sunt!
a) folosirea ct mai judicioasă a materiilor #rime şi materialelor,
b) accelerarea viteei de rotaţie a Qc.
&? +n vederea folosirii (udicioase a materiilor #rime şi materialelor se im#une!
– reducerea consumurilor de materii #rime' materiale' combustibili' energie,
– valorificarea su#erioară a materiilor #rime şi materialelor, – recu#erarea şi refolosirea materialelor reultate din #roducţie şi consum.
(? #ccelerarea vitezei de rotaţie a 0c va avea ca efect!
– fie creşterea #roducţiei anuale cu acelaşi volum de Qc,
– fie obţinerea aceleiaşi #roducţii cu un volum mai mic de Qc.
Hitea de rotaţie a Qc se #oate e*#rima cu ajutorul a trei indicatori !
# coe,"c"etul %"te;e" de rot&)"e (nr. de rotaţii)
>>
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
25/139
0c
ivm : N
...= C.m.v.%. – #roducţia marfă vndută şi %ncasată
(e*#rimată %n #reţ de #roducţie) 0c – soldul mediu al Qc2# dur&t& !ed"e & ue" rot&)""
N
Nzpd = -# – numărul de ile ale #erioadei analiate
(?O ile – / an)5# %olu!ul Kc l& FFF de le" produc)"e !&r,+
/OOO/OOO ⋅= :mvi
0clei:mf 0c
Centru accelerarea viteei de rotaţie a Qc se #oate acţiona %n toate cele ? stadii ale
circuitului ca#italului (a#roviionare' #roducţie' vnare)!
– îmbunătăţirea aprovizionării #rin! aciiţionarea de materii #rime şimateriale %n cantităţile şi calităţile #revăute %n standarde' de la furniorii
cei mai a#ro#iaţi şi convenabili' la intervale o#time de tim#,
– perfecţionarea producţiei #rin! ridicarea nivelului tenic şi calitativ al
#roduselor, asigurarea ritmicităţii #roducţiei, automatiarea' cibernetiarea
#roceselor de muncă,
– livrarea ritmică a produselor şi accelerarea decontărilor .
>?
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
26/139
CO$TUL DE PRODUC7IE
I. 5onţinutul şi ti#ologia costului
II. Structura costului
III. Im#ortanţa şi căile reducerii (minimiării) costurilor %n industrie
I# Co)"utul '" t"polo8"& costulu"
5eltuielile cores#unătoare consumului de factori de #roducţie #e care agenţii
economici le efectueaă #entru #roducerea bunurilor #oartă denumirea de cost de
produc)"e (5).
D9I-I:I! /otalitatea cheltuielilor de muncă vie !1;" şi materializată !1
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
27/139
Costul e1pl"c"t celtuielile #entru factorii de #roducţie consumaţi (reflectate %n
contabilitate)
Costul "!pl"c"t estimaţie a %ntre#rinătorului #entru contribuţia factorilor #ro#rii de
#roducţie.
• costul de oportu"t&te valoarea şansei sacrificate,
Costul de oportu"t&te evaluarea cantităţilor de bunuri care nu vor #utea fi #roduse
atunci cnd %ntre#rinătorul o#teaă #entru #roducerea unui bun' renunţnd la alte soluţii
(alternative sacrificate).
• costul soc"&l costul unei activităţi economice #entru %ntreaga societate,
Costul soc"&l costul #rivat (individual) al firmei deeconomiile e*terne – economiile
e*terne.
+n #rocesul #roducţiei şi circulaţiei mărfurilor' o #arte a valorii mărfii se autonomieaă
%mbrăcnd forma costului (5).
X# 58 5S Cr
5 58 5S
X# 5 Cr
X# – valoarea #roducţiei (valoarea
mărfii),
58 – costuri materiale,
5S – costuri salariale,
Cr – #rofit.
Autoo!";&re& C re#reintă un #roces determinant de factori obiectivi' res#ectiv!
a) reluarea #rocesului de #roducţie necesită %nlocuirea factorilor materiali
consumaţi şi noi sume #entru a #lăti salariaţii,
b) organizarea unităţilor #e #rinci#iile autonomiei' gestiunii economice im#une
se#ararea 5 de #rofit,
c) exporturile sunt eficiente dacă asigură recu#erarea costurilor şi obţinerea
#rofitului.
5 este legat de valoarea mărfii (X#)' fără a fi identic cu aceasta!
a) din punct de vedere cantitativ – 5 nu cu#rinde #lus#rodusul (%n #ractică %nsă'
din considerente economice' %n cost se includ şi unele elemente ale
#lus#rodusului – e*. 5.2.S' celtuieli #entru şcolariare etc.).
>=
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
28/139
Haloarea mărfii şi 5 se află %n ra#ort ca de la %ntreg la #arte. Deosebirea dintre
valoare şi cost a#are şi atunci cnd marfa nu se vinde (valoarea mărfii nu se realieaă,
munca vie şi materialiată consumată re#reintă o #ierdere #entru societate).
b) din punct de vedere calitativ 5 se deosebeşte da valoarea mărfii (X#) – cele
> elemente ale 5 (58 şi 5S) nu se reflectă direct %n cost' ci indirect #rin
intermediul!
– #reţurilor de vnare a mijloacelor de #roducţie
– salariului (#reţul 9m)
Creţurile #ot să nu e*#rime e*act valoarea lor.
TIPOLOGIA CO$TULUI
2. CO$TUL GLOBAL ansamblul costurilor cores#unătoare unui volum de #roducţie dat.
/. 1osturile fixe (59) celtuielile făcute de firmă inde#endent de volumul
#roducţiei (cirii' dobni' amortiarea' salariile #ersonalului administrativ'
celtuieli de %ntreţinere etc.).
>. 1osturile variabile (5H) celtuielile care se modifică %n funcţie de
cantităţile #roduse (consumurile de materii #rime' materiale' combustibil'
energie' a#ă' salariile #ersonalului direct #roductiv).?. 1ostul total (5T) – suma 59 şi a 5H.
5T 59 5H 59 f(X)
B. CO$TUL MEDIU (58) denumit şi costul u"t&r (5;)
9
1/ 1
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
29/139
5m a#are ca o derivată a funcţiei costului total.
( )9 f d9
d1/ 1m ′==
5m com#arativ cu 58 (5;) #oate fi! a) mai mic,
b) egal,
c) mai mare.
&? Dacă 1m Y1= – mărirea X cu o unitate su#limentară contribuie la scăderea
costului unitar (mediu).
E1e!plu influenţa unui cost marginal mai mic dec$t costul unitar asupra costului
mediu unitar%
& %ntre#rindere #roduce /O OOO bucăţi dintr"un #rodus cu un cost unitar de /OO
unităţi monetare. Centru realiarea unui lot su#limentar de / OOO bucăţi' celtuielile
adiţionale ar fi de EO OOO unităţi monetare.
Re;ol%&re
5;O /OO unităţi monetare,
EO/OOO
EOOOO ==∆
∆=9
1/ 1m unităţi monetare$bucată
5mY5;O, EOY/OO,
( ) /F'GE//OOO/OEOOOO
/OOO/OOOOEOOOO/OO/OOOO/ ==+ +⋅=
1= unităţi monetare$bucată.
c? Dacă 1m W1= – orice devoltare a #roducţiei determină creşterea costului
unitar (mediu).
E1e!plu influenţa unui cost marginal mai mare dec$t costul unitar asupra
costului unitar%
& %ntre#rindere #roduce /O OOO bucăţi dintr"un #rodus cu un cost unitar de /OO
unităţi monetare. Centru realiarea unui lot su#limentar de / OOO bucăţi' celtuielile
adiţionale sunt de /?O OOO unităţi monetare.
Re;ol%&re
5;O /OO unităţi monetare,
/?OOOO./
OOO./?O ==∆
∆=9
1/ 1m unităţi monetare$bucată
5mW5;O, /?OW/OO,
( )E>'/O>
//OOO
//?OOOO
/OOO/OOOO
/?OOOO/OO/OOOO/ ==
+
+⋅=1= unităţi monetare$bucată.
>E
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
30/139
Concluzie: 5m are un rol deosebit %n fundamentarea deciiilor #rivind creşterea
#roducţiei (ma*imiarea #rofitului #resu#une ca realiarea fiecărei unităţi su#limentare de
#rodus să necesite un s#or de cost ct mai mic).
+n ca contrar' 5m s#oreşte şi astfel se diminueaă eficienţa.
II# $tructur& costulu" metode #entru determinarea structurii 5!
/. #e articole de calculaţie,
>. #e elemente #rimare.
# *tructura pe articole de calculaţie
3ru#area se face %n funcţie de localiarea costurilor şi a răs#underilor #e #roduse'
secţii' %ntre#rindere.
Deosebim!
a) c:eltu"el" d"recte (se #ot nominalia #e fiecare #rodus) – se re#artieaă direct
#e unitatea de #rodus (●materii #rime' ●materiale directe' ●combustibil tenologic'
●salarii directe' ●im#oit şi 52S #entru salariile directe etc.).
b) c:eltu"el" "d"recte (nu se #ot nominalia #e #rodus) – se re#artieaă indirect
#e unitatea de #rodus' #rin metode de calcul convenţional.
+n această categorie se includ! Zcheltuieli cu )ntreţinerea !i funcţionarea utilajului ,
Zcheltuieli comune ale secţiilor (celtuieli cu iluminatul'
#entru %ncălit' salariile #ersonalului administrativ al
secţiilor),
Zcheltuieli 0enerale ale )ntreprinderii (salariile
#ersonalului administrativ, #enaliări, dobni, de#lasări, #oştă, telefon, amortiarea clădirilor etc.).
c) c:eltu"el" de d"str"(u)"e s&u de co!erc"&l";&re – ambalare' sortare' de#oitare'
trans#ort' cercetarea #ieţei ş.a. c:eltu"el" pro!o)"o&le.
;tiliarea acestei metode #ermite obţinerea a trei categorii de costuri!
– 5 #e secţie (5s)
– 5 #e %ntre#rindere (5 u.)
– 5 com#let al %ntre#rinderii (#reţul de revenire) – 5c.5 s. c. d. c. %ntreţ. şi fcţ. utilaj c. c. s.
>F
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
31/139
5 u. 5. s. c. g. %.
5 c. 5. u. c. distribuţie şi #romovare
2# *tructura pe elemente primare < gru#eaă celtuielile du#ă conţinutul lor
economic.
5eltuielile se gru#eaă %n!
• materii #rime şi materiale,
• combustibil' energie' a#ă,
• amortiarea Qf,
• salarii,• im#oit #e salarii,
• 52S (contribuţie #entru asigurări sociale),
• contribuţie #entru sănătate,
• contribuţie la fondul #entru tenică nouă,
• contribuţie #entru şomaj.
A%&t&=ele acestei metode! – este sim#lă,
– #ermite cunoaşterea structurii 5 #e fiecare ramură şi
com#ararea %ntre ramuri.
III# I!port&)& '" c+"le reducer"" >!""!";+r""? costur"lor @ "dustr"e
8inimiarea 5 #roces obiectiv al activităţii economice
– vieaă reducerea celtuielilor #e unitatea de efect util.
&rice #roducător individual' şi societatea %n ansamblul ei' urmăresc!
– fie ma*imiarea #roducţiei #entru un cost dat,
– fie minimiarea costului #entru o #roducţie dată.
I!port&)& reducerii 5 reiese din efectele #e care acest #roces le genereaă' res#ectiv!
,% >etermină sporirea eficienţei activităţii
X# 5 Cr
6a un anumit nivel al #reţului de vnare' reducerea 5 A creşterea #rofitului.
% 1u aceleaşi resurse materiale %n condiţiile reducerii consumurilor materiale
este posibilă sporirea volumului producţiei%
>G
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
32/139
.% 7educerea sistematică a 1 constituie baa obiectivă a micşorării preţului de
v$nzare (im#licit a creşterii veniturilor reale ale #o#ulaţiei).
?% 1reşterea competitivităţii produselor rom$neşti pe piaţa internaţională şi a
eficienţei comerţului exterior%
C+"le de reducere & C sunt foarte diverse' #urtnd am#renta condiţiilor concrete din
diverse ramuri şi unităţi economice. Cot fi conturate totuşi cteva căi generale (valabile
#entru toate ramurile)!
C CM C$
>CM? A# Reducere& c:eltu"el"lor !&ter"&le >cre'tere& e,"c"e)e" co!poetelor
!&ter"&le?
/. reducerea celtuielilor #entru materii #rime' materiale'
combustibil (Qc),
>. reducerea cotei de amortiare$unitate de #rodus (Qf),
?. reducerea altor celtuieli materiale.
>C$? B# Reducere& c:eltu"el"lor de !uc+ %"e >cre'tere& product"%"t+)"" !uc""?#
C# Reducere& c:eltu"el"lor de 8est"ue '" de d"str"(u)"e/co!erc"&l";&re#
A# 5a urmare a reducerii cheltuielilor materiale$unităţi de #rodus creşte valoarea
nou creată.
X# 58 5S Cr.' 5S Cr valoare nou creată.
Centru reducerea celtuielilor materiale se #oate acţiona %n următoarele direcţii!
&? Reducere& cosu!ur"lor de materii #rime' materiale' combustibil şi energie
#rin!
a%,%" proiectarea şi reproiectarea #roduselor,
a%%" perfecţionarea şi înnoirea tenologiilor de fabricaţie astfel %nct acestea să
asigure!
– creşterea gradului de valorificare a materiilor #rime şi materialelor,
– reducerea consumului energetic,
– #roduse cu valoare ridicată.
a%.%" îmbunătăţirea normelor de consum.
(? E1t"dere& ,olos"r"" @locu"tor"lor#
c? M"c'or&re& p"erder"lor d" re(utur" '" de'eur"#
d? Recuper&re& '" re,olos"re& materiilor #rime' materialelor şi ambalajelor.e? Recod")"o&re& şi refolosirea #ieselor şi subansamblelor.
?O
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
33/139
,? Î!(u+t+)"re& ,olos"r"" K, (#e cale e*tensivă şi intensivă).
B# 1reşterea productivităţii muncii !@" generează:
– reducerea celtuielilor cu salarii$unitatea de #rodus,
– reducerea celtuielilor indirecte$unitatea de #rodus.
2ceste efecte au loc %n condiţiile creşterii absolute a fondului de salariare deoarece
I< W Is.
C# 7educerea cheltuielilor de gestiune şi distribuţie vieaă reducerea celtuielilor
#entru!
• salariarea #ersonalului administrativ şi de conducere (restructurarea
#ersonalului),
• amortiarea clădirilor administrative,
• furnituri de birou,
• #oştă' telefon' 92K' de#lasări' locaţii,
•trans#ort' mani#ulare' ambalare' reclamă etc.
?/
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
34/139
PRO0ITUL CON7INUT* 0ORME
+n condiţiile economiei de #iaţă raţionalitatea vieţii economice este relevată de
profit (termenul este de origine latină, vine de la verbul proficere ce %nseamnă a progresa
a da rezultate şi care' tre#tat' a dobndit semnificaţia de a da sau a aduce #rofit). An sens foarte larg profitul reprezintă venitul c$ştigul realizat în formă bănească de către cei ce
iniţiază şi organizează o activitate economică% l este e*cedentul %ncasărilor realiate #este
costurile de #roducţie şi de comercialiare a bunurilor.
Crofitul este un conce#t de natură com#le*ă' căruia i se atribuie semnificaţii
diferite' uneori contradictorii. LCrobabil nici o altă noţiune sau conce#t nu este folosit %n
discuţiile economice cu o varietate uluitoare de %nţelesuri de sine"stătătoare mai mare ca
#rofitulM. Teoreticienii analieaă #roblematica economico"juridică a. naturii #rofitului' iar agenţii economici ra#ortul dintre #rofit şi celelalte venituri (salariu' dobndă' rentă)'
#recum şi modalităţile #rin care se #oate realia ma*imiarea lui. ;nităţile economice %l
urmăresc sistematic' constituind motivaţia obiectivă a #ro#rietarilor ca#italului'
acţionarilor şi societăţii.
+n ceea ce #riveşte conţinutul categoriei de #rofit au e*istat şi e*istă o diversitate de
o#inii. 5u toate acestea #utem distinge trei mari curente teoretice de a conce#e #rofitul!
/. #rofitul' reultat al acţiunii economice,
>. #rofitul' venit reidual,
?. #rofitul' recom#ensă (remuneraţie) a factorilor de #roducţie.
,% rofitul privit ca rezultat al acţiunii economice re#reintă #unctul de vedere
oficial"legislativ şi statistic. Cotrivit acestui curent de gndire economică' toate activităţile
lucrative au ca obiectiv #rinci#al obţinerea de #rofit' care se determină ca diferenţa
pozitivă între veniturile şi cheltuielile ce rezultă din activitatea unui agent economic%
2ceastă conce#ţie se regăseşte' cu mici deosebiri' %n legislaţia financiară şi statisticile
#rofiturilor #ublicate %n diferite ţări.
?>
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
35/139
Croblema esenţială constă %n modalitatea de calculare corectă a mărimii #rofitului
şi legalitatea lui. 5e remunereaă #rofitul' care"i motivaţia %nsuşirii lui etc.' sunt as#ecte
care rămn %n afara obiectivelor acestei conce#ţii' %ntruct nu #reintă interes deosebit.
Crofitul se calculeaă #otrivit unei metodologii oficiale' aşa cum reultă dinreglementările %n vigoare din fiecare ţară şi re#reintă o sumă globală care cu#rinde %n
structura sa două com#onente!
a) profitul legitim sau legal obţinut %n conte*tul res#ectării #revederilor legale' de"a
lungul %ntregii activităţi desfăşurate' inclusiv a #reciărilor referitoare la metodologia de
calcul. 2cesta este profitul normal şi orice #rofit' realiat %n alte condiţii dect cele legale'
nu se cuvine celui ce"/ dobndeşte. Crofitul normal' obişnuit sau ordinar este cel
considerat suficient de orice agent economic #entru a"şi continua activitatea %n mod
rentabil.
+n general' #rofitul legitim cu#rinde venituri %nsuşite ca urmare a #rogreselor
tenico"economice realiate de firmă #rin intermediul unor utilaje #erfecţionate şi mai
ieftine' #rin #roducerea unor bunuri creatoare de cerere' #rin organiarea su#erioară a
activităţii economice etc. 2cestea sunt servicii reale aduse de firmă nu numai #ro#riei sale
activităţi' ci şi societăţii care beneficiaă de ele. Dre#t urmare' e*istă o#inii care susţin că
#rofitul astfel dobndit ar trebui scutit de im#oit' #entru a stimula #rogresul ştiinţifico"
tenico"economic,
b) profitul nelegitim sau nelegal realiat %n condiţiile %ncălcării' deliberate sau nu' a
legalităţii! Lumflarea costurilorM, atingerea unor cote #rocentuale de #rofit #este cele
admise de lege, duble %nregistrări, sustragerea de la #lata im#oitelor şi ta*elor etc. 2cest
#rofit este obţinut fără contribuţia firmei la activitatea economică' %n consecinţă' sunt
sugestii ca asemenea #rofituri nemeritate să fie #reluate %n totalitate de societate.
Crofitul este im#oabil conform reglementărilor legale din fiecare ţară. 2vnd %n
vedere mărimea şi modul de stabilire a im#oitelor' care re#reintă de fa#t mijloacele #rin
care se determină #rofitul ce rămne efectiv la dis#oiţia subiectului economic care /"a
obţinut' a a#ărut conce#tul de profit admis% 2cesta evidenţiaă #unctul de vedere oficial
referitor la mărimea şi dinamica #rofitului' care este afirmat indirect' #rin reglementările
#rivind im#oitul. Crofitul admis ca formă a #rofitului net constituie instituţionaliarea
unei mărimi a #rofitului care se stabileşte nu att %n funcţie de factori economici' ct de
deciia autorităţilor şi de #olitica statului de a asigura sau nu un anumit nivel al #rofitului
#e ramuri şi subramuri' #e categorii de mărime a unităţilor economice etc.
??
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
36/139
5once#ţia oficial"legislativă' care consideră #rofitul ca reultat al acţiunii
economice' este cea mai răs#ndită şi uşor de rece#ţionat din #artea tuturor subiecţilor
economici. +n concordanţă cu această conce#ţie' Caul 0eRne afirma că profitul este
sinonim cu venitul net adică venitul total minus costul total%
Du#ă cum se observă' C. 0eRne şi alţi autori de #restigiu' 6. 2t[inson' \. 5raven'
au #uncte de vedere asemănătoare cu curentul de gndire oficial"legislativ' #entru că admit
calculul mărimii #rofitului ca diferenţă %ntre venitul total şi cost' dar' se deosebesc
deoarece ei susţin să se ia %n calcul costul total de opţiune sau de oportunitate şi nu costul
aşa cum reiese din reglementările în vigoare !sau costul contabil"%
1ostul de producţie total sau de opţiune !oportunitate" cu#rinde toate celtuielile
generate de obţinerea #roducţiei' res#ectiv celtuielile #entru factorii #rocuraţi de firmă'
inclusiv celtuielile de factori ce a#arţin #ro#rietarului firmei.
1ostul contabil include celtuielile de factori #rocuraţi de %ntre#rindere #entru care
#lăteşte către terţi' inclusiv acele celtuieli care re#reintă amortiarea ca#italului fi* care
a#arţine firmei. +n costul contabil nu se includ celtuielile de muncă ale #ro#rietarilor
firmei' care %n mod real desfăşoară activităţi %n cadrul acestora sau alte facilităţi #e care le
#un la dis#oiţie #ro#rietarii şi care nu necesită #lăţi către terţi (de e*em#lu' un calculator
ale cărui servicii nu sunt #lătite' aşa cum ar trebui de fa#t să fie dacă el ar fi fost %nciriat
de la altă firmă).
5ostul de #roducţie total (de o#ortunitate) este mai mare dect costul contabil
1orelaţia costuri + venit - profit
+ntre#rinătorul #oate #rimi #rofit din două motive!
" dacă el este #ro#rietarul unora din factorii de #roducţie (eci#amente'
#ămnt etc.) utiliaţi de %ntre#rindere' va obţine profitul normal)
" dacă vinde bunurile %ntre#rinderii la un #reţ mai mare dect costul de
o#ortunitate' va obţine şi profitul economic%
Crofitul total este format din profitul normal plus profitul economic% Dacă%ntre#rinătorul nu #osedă nici un factor de #roducţie (%nciriaă absolut tot)' el nu va
?@
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
37/139
realia #rofitul normal' iar dacă va vinde bunurile obţinute la un #reţ mai mic dect costul
de #roducţie total' atunci nu va obţine nici #rofit economic.
Crofitul economic' reultat ca diferenţă dintre venitul total şi costul de o#ortunitate'
este mai mic dect #rofitul contabil (legal). Crofitul legal are o valoare mai mare nu
datorită grijii #e care ar #urta"o autoritatea legală de a acorda anumite avantaje
%ntre#rinderilor' ci #entru că aceasta a decis să mărească materia im#oabilă şi de aceea din
costuri trebuie e*cluse dividendele sau #ărţile de beneficiu cuvenite #ro#rietarilor firmei.
;n #rofit legal mai mare avantajeaă autoritatea legală. Dacă #rofitul s"ar determina oficial
ca diferenţă dintre venitul total şi costul de o#ortunitate' %ntre#rinderea ar fi mai avantajată.
>. 2l doilea curent de gndire economică consideră #rofitul ca element final !al
acţionarilor" sau rezidual al diferenţei dintre venitul total şi costuri' res#ectiv ce rămne
din această diferenţă du#ă ce se scad unele sume care re#reintă aşa"numitul profit
necuvenit% 2ceastă conce#ţie nu e*clude #e #rima' #entru că se baeaă #e aceeaşi
modalitate de calcul al #rofitului' dar nu se o#reşte la această faă' ci continuă analia
surselor #rofitului a#reciind %n funcţie de acestea dacă #rofitul res#ectiv se cuvine sau nu
subiectului economic care a realiat activitatea lucrativă.
1e#reentanţii acestui curent de gndire economică %m#art diferenţa dintre venitul
total şi costuri %n venit cuvenit şi venit necuvenit #entru %ntre#rindere. 2ceastă gru#are se
deosebeşte de cea care %m#arte #rofitul %n legitim şi nelegitim' #entru că din diferenţa
res#ectivă se tot elimină elementele necuvenite firmei' profitul reprezent$nd în final
partea sau suma reziduală a proprietarilor şi acţionarilor% 1eultă că #rofitul ca venit
rezidual este %n acelaşi tim# profit cuvenit%
?. 1e#reentanţii celui de"al treilea curent de gndire economică' continuatori ai
teoriei #rofitului – venit reidual' consideră că profitul este un venit care rezultă din
aportul adus de unul sau mai mulţi factori de producţie care trebuie să le revină lor% i se
%ntreabă de unde #rovine şi %n ce constă acest venit reidual denumit #rofit. 1ăs#unnd laaceastă %ntrebare constatăm că #rofitul"venit reidual se descom#une %n funcţie de a#ortul
actorilor de #roducţie şi se distribuie %n favoarea celor ce deţin aceşti factori. +n consecinţă'
#rofitul se #ulverieaă' dis#are. Ji acesta este reultatul firesc la care se ajunge %n
conte*tul evoluţiei %n tim# a teoriilor referitoare la #rofit. Crintre susţinătorii ideii
ine*istenţei #rofitului' ci a unor venituri ce constituie salarii' dobni sau rentă' dar numite
%n alţi termeni' se află doi deţinători ai Cremiului -obel #entru economie – Caul
Samuelson şi ]illiam -ordaus.
?=
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
38/139
2lături de formele de #rofit #reentate' %n teoria şi #ractica economică a#ar şi alte
forme de #rofit şi anume!
+ profit de monopol cunoscut şi sub denumirea de su#ra#rofit de mono#ol sau
#rofit su#limentar' care se obţine' de obicei' de către firme ce dis#un de condiţii naturale
sau economice #e care celelalte unităţi nu le au şi le folosesc #entru a obţine su#ra#rofit
(#oiţie favorabilă faţă de #ieţele de a#roviionare şi de vnare, utiliarea unor realiări
tenice de e*ce#ţie, concentrarea unei #ărţi mari dintr"o activitate %ntr"o unitate economică
sau %n cteva), agentul economic care realieaă #rofit su#limentar %l obţine şi #e cel
normal – reci#roca nu este valabilă,
+ profit neaşteptat !indfall profit" (Caul 0eRne %l numeşte pro,"t c:"l"p"r* care
#resu#une o origine mai mult %n noroc dect %n merit. Crofitul cili#ir este nemeritat #entru
că nimeni nu munceşte #entru a merita norocul)' care a#are ca un cştig nes#erat' datorită
unor conjuncturi favorabile ale vieţii economice şi #olitice,
+ profit brut ce re#reintă diferenţa dintre %ncasările obţinute %ntr"o anumită
#erioadă din vnarea bunurilor economice şi celtuielile de #roducţie aferente acestora,
+ profit net acea #arte a #rofitului brut ce se obţine #rin scăderea #ierderilor
%nregistrate %n activitatea desfăşurată şi alte scăămiute #revăute de lege, acesta se
re#artieaă societarilor sub formă de dividende şi #entru alte destinaţii economice,
+ profit capitalizat o formă a #rofitului net utiliată %n sco#ul devoltării
#roducţiei,
+ profit marginal ce constituie diferenţa dintre %ncasarea marginală şi costul
marginal. +ncasarea marginală este obţinută din vnarea ultimului #rodus sau serie de
#roduse,
+ profit acumulat acea #arte din #rofit care se găseşte %n contul de #rofit şi #ierdere
şi care #oate fi transferat %n contabilitatea anului următor du#ă ce s"a efectuat #lata ta*elor'
dividendelor şi s"au constituit fondurile de reervă.
>upă natura activităţii şi domeniului %n care se obţine #rofitul distingem! profit
industrial realiat de %ntre#rinătorii industriaşi, profit comercial %ncasat de comercianţi,
profit bancar obţinut de instituţiile bancare.
M&s& '" r&t& pro,"tulu"# M&1"!";&re& pro,"tulu"
Crofitul re#reintă un element variabil %n tim# şi s#aţiu. 8ărimea şi dinamica
#rofitului sunt relevate de mai mulţi indicatori' dintre care doi sunt esenţiali!
?
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
39/139
- masa profitului !r")
- rata profitului !prC"%
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
40/139
+n analia economică se folosesc şi formulele de calcul ale ratelor generale ale
#rofitului. 2cestea sunt!
/) rata #rofitului brut (CrVb)!
CrVb (Crb$Henit din vnări)^lOO, CrVb (Crb$5a#ital total)^/OO,
>) rata #rofitului net (CrVn)!
CrVn (Cm$Henit din vnări)^/OO, CrVn (Crn$5a#ital total)^/OO.
&xemplu:
& %ntre#rindere utilieaă un ca#ital de /OO milioane unităţi monetare' din care
O_ re#reintă ca#ital fi*' şi #lăteşte salarii de /= milioane unităţi monetare' obţinnd o
#roducţie anuală %n valoare de FO milioane unităţi monetare. 5a#italul fi* se amortieaă
%n = ani. Să se calculee masa #rofitului şi gradul de rentabilitate.
7ezolvare:
Q Qf Qc, 5 58 5S, X# 5 Cr' unde! Qf – ca#ital fi*, Qc – ca#ital
circulant, 58 – costuri materiale, 5S – costuri salariale, X# – valoarea #roducţiei.
Q. OOOOOOO Qc /OOOOOOOO;.8.
Qc @OOOOOOO;.8.
2mortiarea anuală a ca#italului fi* este egală cu!2 OOOOOOO$= ani />OOOOOO;.8.$an
2tunci!
5 />OOOOOO @OOOOOOO /=OOOOOO EOOOOOO;.8.
X# FOOOOOOO;.8.
Cr FOOOOOOO " EOOOOOO /?OOOOOO;.8.
#rV (/?OOOOOO$EOOOOOO) K /OO /G'@O_
#rV (/?OOOOOO$/OOOOOOOO) K /OO /?'OO_
Dacă #resu#unem că #roducţia a fost vndută şi %ncasată' vom avea!
X# 52 FOOOOOOO;.8
#rV (/?OOOOOO$FOOOOOOO) K /OO /'>=_
1ata #rofitului are im#ortanţă #entru orientarea structurii #roducţiei #e #roduse' #e
ramuri' #e subramuri' fiind căutate cele care oferă un grad de #rofitabilitate ct mai mare.
6a o masă egală a #rofitului' rata #oate să difere foarte mult' %n ra#ort cu mărimea
ca#italului' costurilor sau cifrei de afaceri' oferind informaţii su#limentare deciiei.8ărimea ratei #rofitului #oate să oscilee %ntre două limite! minimă şi maximă%
?F
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
41/139
Dimita minimă o constituie rata #rofitului marginal' adică cea care asigură o masă a
#rofitului considerată suficientă de %ntre#rinător sau #ro#rietar #entru a acce#ta
continuarea activităţii. 8ulţi autori consideră că limita minimă cores#unde venitului #e
care subiectul economic l"ar obţine dacă şi"ar vinde serviciile' dacă şi"ar %m#rumuta
ca#italul #e care"/ are sau dacă şi"ar %nciria %ntre#rinderea.
Dimita maximă este greu de calculat. Teoretic' re#reintă acea rată a #rofitului la
care se ajunge cnd volumul vnărilor %nce#e să scadă. 2re loc o saturare a #ieţei.
Dinamica masei #rofitului şi a ratei #rofitului se determină cu indici
cores#unători!
( ) /OOO/ ⋅= r r pr : : I ,
/OOO/ ⋅′′
=′ r r r p p p I ' unde!Cr O " #rofitul %n #erioada de baă,
Cr / " #rofitul %n #erioada curentă,
#r OV " rata #rofitului %n #erioada de baă,
#r /V" rata #rofitului %n #erioada curentă.
+n orice moment' rata #rofitului diferă #e #roduse' #e unităţi economice' #e ramuri'
#e regiuni şi #e ţări' fiind influenţată de numeroşi factori. Dacă #lecăm de la relaţia
#rV (Cr$Q) /OO' se des#rinde concluia că aceasta sintetieaă' direct sau indirect'reultatele a. tot ceea ce se %ntm#lă (bine sau rău) %ntr"o %ntre#rindere' inclusiv im#actul
(bun sau rău) al mediului ambiant %n care se acţioneaă şi la care trebuie să se ada#tee sau
să"/ transforme #entru a"i fi ct mai favorabil.
5el mai im#ortant factor care influenţeaă rata profitului este masa profitului% +ntre
cei doi indicatori e*istă o relaţie direct #ro#orţională. 6a rndul său masa #rofitului are o
condiţionare com#le*ă' %n care se remarcă următorii factori!
a. nivelul #roductivităţii factorilor de #roducţie, b. #reţul de vnare şi costul' %ntruct masa #rofitului este diferenţa dintre cele
două elemente care o determină,
c. volumul' structura şi calitatea activităţii economice' care acţioneaă asu#ra masei
#rofitului att se#arat' ct şi %n unitatea lor,
d. vitea de rotaţie a ca#italului, volumul #rofitului este direct #ro#orţional cu
vitea de rotaţie,
?G
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
42/139
e. modul cum se %m#arte valoarea #rodusului sau serviciului %ntre #osesorii
factorilor de #roducţie. 5u ct salariul şi$sau renta sunt mai mari' cu att este mai mic
#rofitul şi invers.
Du#ă cum am mai arătat' dacă teoreticienii au %n vedere' mai mult' conţinutul
#rofitului' #racticienii urmăresc maximizarea lui%
aximizarea profitului % Crocesul de ma*imiare vieaă urmărirea a două as#ecte
#ermanente legate de! evoluţia masei şi a ratei #rofitului. 2mbele tendinţe #rioritare se
referă la obiectivul imediat #entru orice agent economic de a maximiza profitul total% +n
#aragraful #recedent subliniam că #rofitul total este format din profitul normal şi profitul
economic% Crofitul normal a#are ca alternativă a %ntre#rinătorilor ce deţin factori de
#roducţie' faţă de situaţia dacă ar %nciria factorii res#ectivi. Dacă #lecăm de la #remisa că
nici unul dintre %ntre#rinători nu are #osibilitatea de a influenţa mărimea ciriei (#lăţii)
#entru nici unul dintre factorii de #roducţie' reultă că ei nu au nici o influenţă asupra
mărimii profitului normal% 7eiese că întreprinzătorul realizează maximizarea profitului
total ma(or$nd de fapt profitul economic%
Crofitul total (Crt) se calculeaă' att %n condiţiile concurenţei #erfecte ct şi
im#erfecte' ca diferenţă %ntre %ncasările totale (It) şi costurile totale (ceea ce se #lăteşte –
5t) %n activitatea economică!
t t t 1 I −=Cr ' unde!
It C ^ X
C " #reţul de vnare, X " cantitatea vndută. +nlocuind #e It obţinem!
t t 1 :9 −=Cr .
2nalind această relaţie constatăm că %ntre#rinătorul' #entru a"şi ma*imia
#rofitul' are trei #osibilităţi!
a. 5t constant, X ma*im, b. X constantă, 5t minim,
c. costul şi #roducţia variaă liber' %ntre#rinătorul %şi #oate ma*imia #rofitul fără
nici o restricţie.
a. 2gentul economic cerceteaă mai %nti' varianta avantajoasă de a #roduce ct
mai mult #osibil #entru un cost dat.
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
43/139
#rodus va adăuga mai mult la costul total dect la venitul total şi %n consecinţă #rofitul
economic va scădea.
b. +n acest ca #roducătorul caută să minimiee costul #entru un nivel constant al
#roducţiei. 2ltfel s#us' cu acelaşi cost să obţină o #roducţie mărită. Crofitul ma*im se
obţine atunci cnd raportul dintre productivităţile marginale şi preţul factorilor de
producţie sunt egale:
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
44/139
venitul' dar %n sens invers dect am văut mai sus. +n felul acesta' #rofitul firmelor care vor
rămne %n ramură va creşte şi ele vor continua să e*iste #nă ce #rofitul total al fiecărei
firme egaleaă #rofitul normal.
Intrarea şi ieşirea firmelor %n şi din ramură im#lică următoarele as#ecte! %n #erioada
lungă' #rofitul total al fiecărei firme egaleaă #rofitul normal, #rofitul economic este ero
şi costul mediu egaleaă venitul mediu.
0uc)""le pro,"tulu"
Crofitul constituie motivaţia obiectivă a %ntre#rinătorilor şi #ro#rietarilor unităţilor
economice. L8otivaţia #roducătorului " afirma \on Q. 3albrait " este #ers#ectiva
#rofitului' #e care caută %ntr"o #erioadă nes#ecificată de tim# să"/ ma*imieeM.
Crofitul are rol de p$rghie economică de instrument de conducere a
%ntre#rinderilor şi de stimulare materială a salariaţilor %n desfăşurarea unei activităţi
eficiente. l este' aşa cum sublinia 9ran`ois Cerrou*' Lmotorul esenţial al societăţiiM.
2tt %n teorie' ct şi %n #ractică s"a cristaliat ideea că #rofitul re#reintă dovada
utilităţii unei activităţi sau unităţi economice' iar mărimea lui este măsura acestei utilităţi%
5a formă de venit' #rofitul constituie şi o sursă de dezvoltare la toate nivelurile. &rice
%ntre#rinător %şi #une %ntrebarea firească ct a celtuit din ca#italul deţinut şi ct s"a
%ncasat ca sumă (venit). Diferenţa obţinută ne arată dacă am cştigat sau am #ierdut %n
sectorul res#ectiv. 2şadar' %n economia modernă de #iaţă' #rofitul fiind considerat un
reultat al acţiunii economice' un venit s#ecific reidual al incertitudinii sau recom#ensa
cuvenită factorilor de #roducţie' analia economico"juridică a lui trebuie să aibă %n vedere
următoarele trăsături!
a) profitul nu se programează
dinainte deoarece este e*cedentul de venit asu#ra costului total,
b) poate fi individual " dacă %ntre#rinătorul este o #ersoană fiică sau social
dacă iniţiatorul este o #ersoană juridică. (S.5.' 1.2.' societăţi naţionale' S.1.6.' asociaţii
etc.),
c) devine un venit specific eterogen al %ntre#rinderilor #rivate' #ublice' mi*te'
coo#eratiste' asociative etc. cu#rinnd! dobndă sau #rofit la ca#italul avansat' salarii de
conducere' recom#ense de iniţiativă şi economisire' gratificaţii' indemniaţii directoriale'
dividende' tantieme etc.,
d) se supune întotdeauna controlului statului #entru a fi declarat şi. im#oitat
#rin intermediul activităţii contului de #rofit şi #ierdere de la nivelul fiecărui agenteconomic.
@>
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
45/139
Din #ers#ectiva celor #reentate reultă că #rofitul genereaă anumite efecte ce #ot
fi sintetiate %n funcţiile #e care le %nde#lineşte %n societate. An general profitul are
următoarele funcţii principale:
,% 5uncţia de motivare a firmelor luate %n ansamblu' ca entităţi economice"
organiaţii' a %ntre#rinătorilor şi a #ro#rietarilor de ca#ital. Crofitul stimuleaă iniţiativa
economică att a #ro#rietarilor' ct şi a %ntre#rinătorilor %n vederea devoltării activităţii
lor. Crin acest mijloc' activitatea economică se orienteaă %ntr"un sens favorabil
consumatorilor' se realieaă ada#tarea #roducţiei tot mai mari la un consum %n creştere.
Cers#ectiva realiării #rofitului determină acce#tarea riscului de către
%ntre#rinători şi' #rin aceasta' contribuie la stimularea #roducţiei de bunuri materiale' şi de
servicii' la obţinerea unor #roduse creatoare de cerere.
% 5uncţia de creştere a activităţii economice relevă fa#tul că #rofitul stă la baa
devoltării #roducţiei' a firmelor' a a#ariţiei de noi %ntre#rinderi etc. l constituie sursa
#rinci#ală a acumulărilor' #e baa cărora se devoltă investiţiile. *istă o strnsă legătură
%ntre deciiile de investiţii şi e*istenţa resurselor #ro#rii (ca#italului #ro#riu). Se a#reciaă'
conform datelor statistice' că rata de autofinanţare #entru agenţii economici oscileaă %ntre
=_ şi /OO_ %n ţările devoltate. Cartea' de #rofit care alimenteaă autofinanţarea #are a fi
o condiţie fundamentală a evoluţiei societăţilor #e acţiuni.
?. 5uncţia de stimulare a iniţiativei economice% Du#ă efectuarea #relevărilor
#rioritare asu#ra #rofitului brut' ceea ce rămne serveşte la autofinanţare' la stimularea
acţionarilor şi a #ersonalului' #recum şi #entru acţiuni social"culturale. +n ţara noastră'
#otrivit legislaţiei %n vigoare' din #rofitul brut se scad următoarele elemente!
– salariile %ntre#rinătorului' dobnda la ca#italul investit' ciria #lătită #entru
construcţii' arenda #entru #ămnt' #artea destinată reervelor,
– #relevările şi donaţiile făcute %n sco# umanitar' #entru s#orirea activităţii
ştiinţifice' sociale' culturale şi s#ortive, – alocaţii #entru co#ii #lătite de acei agenţi economici care nu evidenţiaă aceste
sume %n costuri,
– celtuielile de #regătire #rofesională şi #ractica %n #roducţie.
@. 5uncţia de control al eficacităţii întreprinderii şi al muncii lucrătorilor%
Crofitul se #reintă ca un adevărat barometru #entru orice firmă' indicnd nu numai
eficienţa %n general' ci' #entru fiecare eta#ă din viaţa %ntre#rinderii' nivelul eficienţei'
#ermiţnd astfel efectuarea de com#araţii şi analie asu#ra rentabilităţii' #lecnd de lacunoaşterea #ragului de rentabilitate. *istenţa sau li#sa #rofitului indică o anumită
@?
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
46/139
eficienţă a %ntre#rinderii şi a muncii salariaţilor.
=. 5uncţia de indicator sintetic al activităţii economice şi de alocare a resurselor%
8ărimea şi dinamica #rofitului reflectă %n mod sintetic calitatea %ntregii activităţi a
unităţilor economice' constituind #rinci#alul indicator calitativ de orientare s#re acele
#roduse' cu o #rofitabilitate ridicată.
Ne%o"& – starea de conştientiare a li#sei unei satisfacţii.
Dor")& – as#iraţia către anumite lucruri care #ot satisface aceste nevoi.
CONCEPTUL DE MARKETING
+n literatura de s#ecialitate regăsim numeroase definiţii #entru Lmar[etingM.
Termenul – este de origine anglo"sa*onă,
– #rovine de la #artici#iul #reent al verbului Lto mar[etM (a desfăşura
tranacţii' a cum#ăra şi a vinde).& definire #ur tenică' #ornind de la termenul de origine' nu aco#eră bogăţia şi
varietatea de %nţelesuri a mar[etingului.
L821QTI-3M – s"a internaţionaliat.
Definiţia dată de şcoala de mar[eting de la 2S Bucureşti! L..%!a" o concepţie modernă
(un nou mod de gndire' o nouă o#tică) asu#ra orientării' organiării şi desfăşurării
organiaţiei' $!b" concretiată %ntr"un ansamblu coerent de activităţi practice (un modde acţiune #ractică)' $!c" #rogramate şi desfăşurate #rintr"un instrumentar de
mar1etin0 adecvat' $%n sco#ul s&t"s,&cer"" %n condiţii su#erioare a e%o"lor de cosu!
şi a !&1"!";+r"" pro,"tulu".
>&? 8ar[eting o concepţie modernă (o nouă o#tică).
un conce#t managerial modern' concretiat %n #lanificarea'
organiarea' e*ecutarea şi controlul tuturor activităţilor interne şi
e*terne ale %ntre#rinderii' din #ers#ectiva racordării la dinamica
@@
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
47/139
mediului' %n sco#ul satisfacerii %n condiţii su#erioare a
obiectivelor individuale şi organiaţionale.
Sfera consumului #unct de #lecare şi de %nceiere a activităţii de mar[eting (vei
figura de la cursul introductiv).
>(? 8ar[eting un ansamblu de activităţi practice!
&ct"%"t+)" tr&d")"o&le – conce#ute şi derulate %nsă din #ers#ectiva
racordării organiaţiei la cerinţele clienţilor,
&ct"%"t+)" o"* spec","ce (care sur#rind noile ra#orturi cu e*teriorul)!
cercetarea consumului, investigarea #ieţei s#ecifice, testarea acce#tabilităţii
noilor #roduse, #regătirea #ieţei #entru #rimirea acestora, urmărirea
com#ortării #roduselor %n consum.
>c? Desfăşurarea activităţii organiaţiei %n noua o#tică im#lică utiliarea unui
instrumentar adecvat de mar'eting #entru! ●cercetarea nevoilor de consum,
●investigarea #ieţei, ●fundamentarea ştiinţifică a deciiilor de mar[eting, ●o#timiarea
demersurilor #ractice.
Se a#eleaă la un ansamblu de #rocedee' metode şi tenici furniate de diverse
ştiinţe (economie' statistică' matematică' informatică' sociologie' #siologie ş.a.). 5a
urmare se justifică colective interdisciplinare.
M&ret"8 o nouă optică o filosofie o ştiinţă artă' ce im#lică cercetarea #ieţei
ca #unct de #lecare' urmată de orientarea' organiarea şi o#eraţionaliarea activităţilor
astfel %nct să asigure satisfacerea %n condiţii su#erioare a nevoilor de consum şi a
ma*imiării #rofitului.
5lientul este #lasat %n centrul #reocu#ărilor şi este %nconjurat cu cei @ C (#rodus' #reţ'
#romovare' #lasament mi*ul de mar[eting).
9;-5:II6 821QTI-3;6;I!
I. $uncţii parţiale' cores#unătoare activităţilor derulate!
/. studiul #ieţei,
>. alegerea #ieţelor"ţintă,
M&ret"8 ?. căutarea' evaluarea şi selectarea #roduselor #entru ofertare,
str&te8"c @. fi*area #reţurilor,
=. alegerea canalelor de distribuţie,
@=
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
48/139
. elaborarea unei strategii de comunicaţie"#romoţională.
9uncţiile /A preced produc)"& şi puere& @ %;&re.
M&ret"8 E. #unerea %n acţiune a cam#aniilor #romoţionale,
oper&)"o&l F. distribuirea #roduselor,
G. servicii #ost"vnare.
9uncţiile EAG sunt posterioare produc)"e".
II. $uncţii 0enerale!
/. investigarea #ieţei' a necesităţilor de consum ( funcţie + premisă),
>. conectarea dinamică a organiaţiei la mediul economico"social
( funcţie + mi(loc),
?. satisfacerea %n condiţii su#erioare a nevoilor de consum ( funcţie +
obiectiv),
@. ma*imiarea #rofitului ( funcţie + obiectiv).
@
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
49/139
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
50/139
ediul de mar1etin0 al )ntreprinderii ansamblul agenţilor' factorilor şi ti#urilor
de com#ortament care influenţeaă activitatea %ntre#rinderii.
Co!poetele !ed"ulu"!
A# mediul intern,
B# mediul e*tern!
/. micromediul'
>. macromediul,
C# mediul de legătură (relaţii) – totalitatea relaţiilor dintre %ntre#rindere şi
mediul e*tern.
A# Med"ul "ter include!
• resursele %ntre#rinderii (materiale' financiare' umane' informaţionale),
• structura organiatorică,
• cultura organiaţională.
8ediul intern al %ntre#rinderii este alcătuit din totalitatea elementelor ce asigură
realiarea obiectului de activitate al acesteia.
2nalia – diagnostic a mediului intern #ermite identificarea!
• #unctelor forte (atuurilor),
• #unctelor slabe (slăbiciunilor).
B# Med"ul e1ter include!
# micromediul întreprinderii vieaă relaţiile %ntre#rinderii cu!
a) clienţii,
b) concurenţii,
c) furniorii şi #restatorii de servicii,d) intermediarii (distribuitori' bănci' instituţii de asigurări),
e) organisme #ublice.
Dintre acestea' relaţiile cu a)' b)' c)' d)' sunt relaţii de #iaţă.
2# macromediul întreprinderii include următoarele com#onente!
a) mediul tenologic,
b) mediul demografic,
c) mediul natural,
d) mediul economic,
@F
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
51/139
e) mediul cultural,
f) mediul #olitic,
g) mediul instituţional.
II# P"&)& @ %";"ue& !&ret"8ulu"
Din #ers#ectiva mar[etingului' #iaţa trebuie %nţeleasă %n com#le*itatea sa şi nu
trunciat (e*. loc %n care se desfăşoară tranacţiile, ra#ort %ntre 5 – &, totalitatea relaţiilor
economice generate de actele de vnare – cum#ărare).
D9I-I:I! PIA7A re#reintă spaţiul economico-geografic în care la un moment dat se
confruntă 1 şi 4 produselor de un anumit tip împreună cu colectivităţile
care influenţează starea şi evoluţia lor%
Ciaţa ne a#are deci ca un sistem complex ce subsumeaă şi intercondiţioneaă o
serie de elemente şi as#ecte concrete' cu #articularităţile lor.
5oncret' avem %n vedere!
2. &biectul #ieţei.
B. 5adrul s#aţial de referinţă.
5. 5adrul tem#oral de referinţă.
D. & stare de confruntare %ntre 5 şi & #roduselor s#ecifice.
. ;n L#ublicM care e*ercită o influenţă asu#ra vnării #rodusului
considerat.
Ilustrare graduală
2. Ciaţa calculatoarelor .
B. Ciaţa internă a calculatoarelor.
5. Ciaţa internă a calculatoarelor' în anul EEF .
D. +n baa ra#ortului cantitativ şi structural calitativ' #iaţa se #oate găsi' la
un moment dat' %n una din următoarele situaţii!• penurie & Y 5 ⇒ #iaţa vnătorului,
• abundenţă & W 5 ⇒ #iaţa cum#ărătorului,
• echilibru & 5 (mai ales ca o medie a abaterilor de la starea de
ecilibru).
. Cublicul include!
• clientela finală – #ersoane fiice'
– #ersoane juridice,
@G
8/18/2019 Curs Economie Inginerie
52/139
• cum#ăr
Recommended