Magia restaurării
40 de ani de restaurare științifică
MINISTERUL CULTURII
MUZEUL NAŢIONAL BRUKENTHAL
Coordonator Dorin BARBU
MAGIA RESTAURĂRII
40 DE ANI DE RESTAURARE ȘTIINȚIFICĂ
SIBIU
EDITURA MUZEULUI NAŢIONAL BRUKENTHAL
2015
Editor:
PROF. UNIV. DR. SABIN ADRIAN LUCA
Coperta: Cris Balthes
Fotografii: Alexandru Olănescu
Tehnoredactare: Iulia-Maria Pascu
Orice corespondenţă referitoare la această publicaţie rugăm a fi adresată la:
Muzeul Naţional Brukenthal – Laboratorul de restaurare conservare, Piața Mare nr.5, Sibiu, 550163;
Tel.: 0269 218143. E-mail: [email protected]
Please send any mail or messages regarding this publication at:
The Brukenthal National Museum – Restoration Conservation Laboratory,Grand Square, no. 5, Sibiu,
550163;
Phone number: 0269 218143. E-mail: [email protected]
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
Magia restaurării : 40 de ani de restaurare ştiinţifică / coord.: Dorin
Barbu. - Sibiu : Editura Muzeului Naţional Brukenthal, 2015
Index
ISBN 978-606-93765-9-1
I. Barbu, Dorin (coord.)
7.025.4
Mulțumim pe această cale firmei C.T.S. România S.R.L. pentru amabilitatea de a sponsoriza
apariția acestui catalog
CUPRINS
Prefață 9
RESTAURATORI EXPERȚI
Dorin BARBU Car votiv miniatural 10
Crucifix romano-catolic 12
Crucifix romano-catolic 14
Rozariu 16
Rozariu 18
Sfeșnice 20
Dorin BARBU, Radu SCHULLER,
Constantin SCĂRLĂTESCU
Puști cu rotiță
22
Dorin BARBU, Călin BOBIC Cană cu capac 24
Cafetieră 26
Călin BOBIC Cască 28
Halebardă 30
Drahme 32
Sabie de husar, Sabie de paradă 34
Sfeșnic din bronz 36
Gheorghe BULETEANU Vas sac 38
Opaiț 40
Platou 42
Pocal de cristal 44
Savonieră 46
Vas dacic de provizii 48
Camelia DORDEA, Simona
STĂNCULESCU
Covor cu nişă dublă şi medalion central
50
Steagul breslei cizmarilor 52
Cristina FĂU Fructe și papagal roșu 54
Maria FOTA Octoih 56
Documente extrase din coperta I și coperta II a lucrării
abbatis panormitani comentaria, vol I, II (coligat)
58
Felicitare 60
Concio, selennis et extraordinaria 62
Vasile GODICI Dulap de monezi 64
Roată de tortură 66
Mihai IANCOVESCU RUDEANU Altar roman 68
Cap de bărbat antic 70
Cap de femeie antic 72
Cristelniță 74
Hyghea 76
Ioan MUNTEAN Academia de pictură 78
Raiul 80
Balcic 82
Iulia-Maria PASCU Le cours du danvbe de puis sa source iusqu'a ses
embouchures / dressé sur les memoires les plus
nouveaux du p. Coroneli et autres par le sr. Sanson,
presenté a monseigneur le dauphin
84
Andrei POPA Bucătăreasa flamandă 86
Buna vestire 88
Polixenia Georgeta POPESCU Caracterizarea prin microscopie optică a stării de
conservare a obiectelor de patrimoniu și analiza
microchimică a materialelor constituente ale acestora
Exemple selectate din domeniile:
90
Pictură de partimoniu 91
Ceramică arheologică antică și piatră din construcţie
medievală
95
Carte veche și document 96
Textile de patrimoniu 98
Fire preţioase și piese metalice arheologice 100
Constantin SCĂRLĂTESCU Ladă pentru ducați din lemn cu armătură de fier 102
Constantin SCĂRLĂTESCU, Cristina
Daniela SCARLATESCU
Pupitru de rugăciune
104
Constantin SCĂRLĂTESCU, Cristina
Daniela SCARLATESCU, Cristina MIHU
Epitaf
106
Cristina Daniela SCĂRLĂTESCU Vas cu patru butoni 108
Vas globular cu patru butoni 110
Radu SCHULLER Cuvinte folositoare și de suflet mântuitoare 112
Carte de rugăciuni în limba arabă 114
Ruxandra STROIA Carte de rugăciune 116
Șorţ de piele, tolbă de săgeţi, săgeată, săgeată 118
RESTAURATORI
Ioan BRAI Pistol cu cremene 120
Pistol cu cremene 122
Maria MANEA, Constantin
SCĂRLĂTESCU
Altarul de la Proștea Mare
Volet fix “Vizitația ”
124
Celestina ROMOCIAN, Ioan BRAI Ceas de perete, tipul ”bidermier frame clock” 126
Celestina ROMOCIAN, Ioan BRAI Ceas de perete, tipul ”bidermier frame clock” 128
Prezentarea sponsor 130
9
PREFAȚĂ
„Magia Restaurării” - 40 de ani de restaurare științifică
La 40 de ani de la înființare (11 august 2015) Laboratorul de Restaurare-Conservare al Muzeului Național
Brukenthal propune o expoziție în care se etalează o parte din cele mai spectaculoase piese restaurate de-a
lungul timpului. Aceste bunuri culturale sunt diverse. De la pictură la grafică (pe suport de hârtie, piele,
lemn, lemn policrom, textile, ceramică, metal, piatră) sau alte bunuri culturale. Pentru a restaura aceste
bunuri de patrimoniu mobil s-au realizat investigații complexe, tot în laboratorul nostru. Piesele mari vor fi
etalate în expunere liberă, cele mici în vitrine, alături de fiecare piesă fiind poziționat un print color cu
fotografii ale pieselor înainte de restaurare, etape din timpul restaurării, după restaurare, operațiile efectuate
de restaurator pe fiecare piesă și numele restauratorului. Astfel publicul larg va afla “secretele” ascunse în
spatele muncii de restaurare.
Identitatea noastră națională are la bază un patrimoniu cultural comun (românesc și european), care nu
reprezintă o simplă amintire a trecutului, ci un bun necesar în înțelegerea prezentului și previzionarea
viitorului. Conservarea și restaurarea constituie investiții importante pentru o societate care dorește să-și
prelungească istoria, efectele economice ale acestor investiţii fiind deosebit de complexe și manifestându-se
atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung.
Deschiderea unei expoziţii de restaurare constituie însă o mare surpriză pentru public şi o mare emoţie pentru
specialişti. Sunt puţine momentele în care ni se dezvăluie ceea ce se întâmplă în culisele unei expoziţii, cu
mult înainte de ridicarea cortinei şi aprinderea reflectoarelor. Deseori se admiră exponatele, fără a se bănui,
măcar, munca deosebită a restauratorilor și conservatorilor pentru salvarea şi prezervarea obiectelor muzeale.
Echipa lucrează în anonimat, pentru ca semenii şi urmaşii lor să se poată bucura de mărturiile istoriei.
Restauratorul este cel care în fiecare moment al activităţii sale rămâne conştient de faptul că de el depinde
păstrarea unei opere pe care înaintaşii lui au zămislit-o, uneori chiar cu câteva mii de ani înaintea vieții sale.
Este cel care descoperă, pas cu pas, povestea unei piese patrimoniale unice. Trăiește apoi, etapă cu etapă,
fiecare moment al readucerii la viață al acelei piese. Ştiinţa restaurării şi conservării impune reguli stricte,
legi şi structuri, dar nu în ultimul rând cunoaşterea altor discipline – fizica, chimia, biologia – ce stau la baza
diagnosticării stării de conservare a piesei şi a procesului tehnologic de restaurare.
Restaurarea este profesia care îngemănează ştiinţa şi arta. Orice expoziţie de restaurare este o oportunitate
extraordinară de dezvăluire a liantului dintre ştiinţa restaurării şi arta restaurării. Ştiinţa restaurării ne permite
legătura bazată pe cunoaştere dintre trecutul, prezentul şi viitorul pieselor de patrimoniu, dar arta restaurării
poate da realităţii magia visului şi poate da visului savoarea realităţii.
Fără conservarea și restaurarea obiectelor de patrimoniu nu ar fi posibilă salvarea, păstrarea și expunerea
acestora. Întregul mecanism care se desfășoară „în spatele ușilor închise” are la bază investiții deosebit de
importante, dar și realizate constant. Acest domeniu fără de care nu putem vorbi și mai ales nu putem deține
patrimoniul cultural, necesită sedii amenajate special, aparatură de investigații modernă, aparatură
performantă pentru procesul tehnologic efectiv de restaurare și conservare, precum și utilizarea celor mai
performante tehnologii informațional-comunicaționale.
Noi am luptat pentru păstrarea Laboratorului de Restaurare-Conservare a Muzeului Național Brukenthal în
timp ce – în țară – fostele Laboratoare zonale au dispărut unul după celălalt. Ba mai mult, la Sibiu sunt două
astfel de Laboratoare de restaurare (și cel al Muzeului ASTRA, desfăcut, cândva, tot din muzeul-mamă,
Brukenthal), fapt ce demonstrează puterea deosebită a instituțiilor păstrătoare de patrimoniu din acest oraș al
României.
Sunt mândru de specialiștii, oamenii, care își aduc contribuția la păstrarea în bune condiții a patrimoniului
cultural mobil sau imobil al Muzeului Național Brukenthal și numai astfel putem explica sănătatea și
vigoarea acestuia. Iată că muzeul are un laborator specializat în Restaurare-Conservare de 40 de ani, un
muzeu de Științele Naturii de 120 de ani și ființează de 198 de ani grație geniului și vizionarismului
fondatorului său baronul Samuel von Brukenthal.
Director general / Manager,
Prof.univ.dr. Sabin Adrian Luca
10
CAR VOTIV MINIATURAL
Expert restaurator: dr. Dorin BARBU
Autor: geto-dacic
Număr inventar: A11164
Datare: secolul II Î.Chr.
Tehnica de execuție: fier, forjare, nituire; numai butucii roților din bronz, turnare.
Dimensiuni: înălțime 13,5 cm, lungime 42 cm, lățime 25,5 cm
Stare de conservare: piesa a fost adusă din
șantierul arheologic împreună cu pământul în care
zăcea. Din cauza presiunii solului și a stării
avansate de degradare a fierului piesa era
fragmentată în aproximativ 60 de bucăți. Toate
fragmentele prezentau un strat continuu, gros de
produși mecanici și oxihidroxizi de fier. Butucii
roților, din bronz, prezentau produși mecanici și
produși de coroziune specifici cuprului din aliaj.
Operațiuni de restaurare: îndepărtarea mecanică a
pământului folosind bisturiul și pensule aspre.
Îndepărtarea produșilor de coroziune grosieri
folosind aparatul de ultrasunete iar produși de
coroziune fini au fost îndepărtați folosind
microsablarea cu perle de sticlă. Stabilizarea
fragmentelor prin taninare cu Fertan, iar după 48
ore peliculizare cu Paraloid B72 concențratie 5%.
Identificarea fragmentelor și lipirea acestora cu
rășină epoxidică Devcon, rășină cu care s-a realizat
și completarea zonelor lacunare. După curbura
fragmentelor roților s-a stabilit exact mărimea
acestora. Șpițele au fost confecționate din sârmă de
fier deoarece originalele nu s-au păstrat. Grafitarea
întregului car pentru un aspect metalic s-a făcut cu
grafit în Aracetal B40L.
11
Înainte de restaurare
După restaurare
12
CRUCIFIX ROMANO-CATOLIC
Expert restaurator: dr. Dorin BARBU
Autor: necunoscut
Număr inventar: M 9120
Datare: a doua jumătate a secolului al XVIII-lea
Tehnica de execuție: bronz turnat și aurit, lemn debitat, traforat, incizat, șlefuit.
Dimensiuni: lățime 9,5 cm, lungime 20,5 cm, grosime 0,5 cm
Stare de conservare: suprafața metalică prezintă
un strat continuu și neuniform de produși mecanici
și produși de coroziune specifici cuprului. Într-o
stare avansată de degradare. Piesa este
fragmentară.
Operațiuni de restaurare: dezinfecție cu Timol 3%
în alcool etilic. Lemnul: curățare mecanică cu peria
din fibră de sticlă și bisturiul, lipirea fragmentelor
din lemn cu rășină epoxidică Devcon iar pentru
protecție lemnul a fost lustruit cu ceara Holz-
Wachs. Metalul: degresare cu acetonă, curățare
chimică cu acid ortofosforic (20%) combinată cu
perieri mecanice sub jet de apă. Lustruire și
protecție cu Poliboy. Partea metalică a fost atașată
celei de lemn cu 3 cuie din alamă.
13
Înainte de restaurare
După restaurare
14
CRUCIFIX ROMANO-CATOLIC
Expert restaurator: dr. Dorin BARBU
Autor: necunoscut
Număr inventar: M 9122
Datare: a doua jumătate a secolului al XVIII-lea
Tehnica de execuție: bronz turnat și aurit; lemn debitat, incizat, șlefuit.
Dimensiuni: lățime 9 cm, lungime 15 cm, grosime 0,5 cm
Stare de conservare: suprafața metalică prezintă
un strat continuu și neuniform de produși mecanici
și produși de coroziune specifici cuprului. Într-o
stare avansată de degradare. Piesa este
fragmentară.
Operațiuni de restaurare: dezinfecție cu Timol 3%
în alcool etilic. Lemnul: curățare mecanică cu peria
din fibră de sticlă și bisturiul, completarea părții
lemnoase, lipirea fragmentelor din lemn cu rășină
epoxidică Devcon iar pentru protecție lemnul a fost
lustruit cu ceara Holz-Wachs. Metalul: degresare
cu acetonă, curățare chimică cu acid ortofosforic
(20%) combinată cu perieri mecanice sub jet de
apă. Lustruire și protecție cu Poliboy. Părțile
metalice au fost atașate cu 4 cuie din alamă și un
punct de rășină epoxidică Devcon.
15
Înainte de restaurare
După restaurare
16
ROZARIU
Expert restaurator: dr. Dorin BARBU
Autor: necunoscut
Număr inventar: M 9118
Datare: a doua jumătate a secolului al XVIII-lea
Tehnica de execuție: staniu, ambutisare, argintare, lemn, strunjire, șlefuire, lăcuire
Dimensiuni: lungime 2,5 cm, lătime 2,1 cm, grosime 0,1 cm (medalion)
Stare de conservare: suprafața metalică prezintă
un strat discontinuu și neuniform de produși
mecanici și produși de coroziune. Șnurul de
prindere a mărgelelor este rupt și dezintegrat. Într-
o stare avansată de degradare.
Operațiuni de restaurare: dezinfecție cu Timol 3%
în alcool etilic. Lemnul: curățare mecanică cu lână
de oțel fină și alcool etilic, băițuire și lustruire cu
ceara Holz-Wachs. Metalul: degresare cu acetonă,
curățare chimică în Complexon III combinată cu
perieri mecanice sub jet de apă. Pentru asamblare
s-a folosit un șnur nou.
17
Înainte de restaurare
După restaurare
18
ROZARIU
Expert restaurator: dr. Dorin BARBU
Autor: necunoscut
Număr inventar: M 9119
Datare: a doua jumătate a secolului al XVIII-lea
Tehnica de execuție: bronz, turnare, aurire; lemn, strunjire, șlefuire
Dimensiuni: diametru 2,2x2.5 cm, grosime 0,2 cm (medalion)
Stare de conservare: suprafața metalică prezintă
un strat discontinuu și neuniform de produși
mecanici și produși de coroziune specifici
cuprului. Lipsește șnurul de prindere a mărgelelor.
Într-o stare avansată de degradare.
Operațiuni de restaurare: dezinfecție cu Timol 3%
în alcool etilic. Lemnul: curățare mecanică cu lână
de oțel fină și alcool etilic și lustruire cu ceara
Holz-Wachs. Metalul: degresare cu acetonă,
curățare chimică în Acid ortofosforic 20%
combinată cu perieri mecanice sub jet de apă.
Pentru asamblare s-a folosit un șnur nou.
19
Înainte de restaurare
După restaurare
20
SFEȘNICE
Expert restaurator: dr. Dorin BARBU
Autor: atelier Transilvănean
Număr inventar: T 2323-2320, T2321-2322
Datare: secolul al XIX-lea
Tehnica de execuție: alamă, turnare, strunjire, sudare, argintare.
Dimensiuni: partea inferioară înălțime 25,3 cm., diametrul bazei 12 cm., dimensiuni parte superioară,
înălțime 20,3cm., lățime 33,5 cm.
Stare de conservare: suprafața metalică prezenta
un strat discontinu și neuniform de produși
mecanici (ceară, grăsimi, murdărie) și produși de
coroziune specifici argintului și cuprului din aliaj.
Deformări mecanice.
Operațiuni de restaurare: dezasamblare, degresare
cu acetonă, curățare chimică în acid ortofosforic
(20%) și perieri cu lână de oțel extrafină sub jet de
apă. Părțile deformate au fost îndreptate. Lustruire
și protecție cu laveta specială pentru argint.
21
Înainte de restaurare
După restaurare
22
PUȘTI CU ROTIȚĂ
Experți restauratori: dr. Dorin BARBU, Radu SCHULLER, Constantin SCĂRLĂTESCU
Autor: atelier occidental
Număr inventar: M 3746, M 3747
Datare: secolul al XVI- lea
Tehnica de execuție: oțel, forjare, găurire, decupare, filetare, gravare; lemn nuc, debitare, sculptare,
finisare.
Dimensiuni: lungime totală 67,5 cm, lungime țeavă 45,5 cm, calibru 13 mm
Stare de conservare: lemnul prezintă pierderi
semnificative de material lemnos, lipsă uluc, paturi
rupte. Depozite de murdărie aderentă. Lipsă
vergele. Suprafața metalică prezintă un strat
discontinuu și neuniform de produși mecanici și
produși de coroziune specifici fierului.
Mecanismele de tragere sunt nefuncționale dar
complete. Lipște o țeavă, șurubul și manșonul de
prindere al țevii de uluc.
Operațiuni de restaurare: dezasamblarea în părți
componente a puștilor și a mecanismelor de
aprindere. Piesele de fier (cocoș, platină, arcuri,
șuruburile de prindere, știftul de prindere al țevii
de uluc, țeava, garda trăgaciului, trăgaciul),
degresare cu acetonă, curățare mecanică cu peria
rotativă și pasivizare cu Ballistol. Patul și ulucul,
curățare mecanică cu o pensulă din fibră de sticlă,
în zonele cu depuneri de murdărie ancrasată și cu
bisturiul. Degresare cu alcool etilic. Fragmentele
lipsă, completate cu lemn de aceeași esență și lipite
cu rășină epoxidică bicomponentă Devcon. Părțile
completate, integrate cromatic cu baiț, lustruite cu
ceară. Vergelele au fost confecționate din lemn de
esență tare (fag) băițuite și lustruite cu ceară. La o
pușcă i-a fost confecționată o țeavă din oțel, un
șurub și un manșon de prindere al țevii de uluc
(martor fiind cealaltă pușcă). Pustile au fost
reasamblate.
23
Înainte de restaurare
După restaurare
24
CANĂ CU CAPAC
Experți restauratori: dr. Dorin BARBU, Călin BOBIC
Autor: atelier central european, siglă meșter H.G.S.
Număr inventar: T 1442
Datare: prima treime a secolului al XIX-lea
Tehnica de execuție: laminare, ambutisare, sudare, turnare, aurire; lemn: debitare, finisare, lăcuire.
Dimensiuni: înălțime 28,5 cm, diametrul gurii 8 cm, diametrul bazei 10 cm
Stare de conservare: suprafața metalică prezintă
un strat discontinuu și neuniform de produși
mecanici (murdărie, grăsimi) și produși de
coroziune specifici argintului (sulfură de argint,
oxizi). Deformări mecanice cauzate de lovituri.
Balama ruptă.
Operațiuni de restaurare: dezasamblare, degresare
cu acetonă, curățare chimică în acid ortofosforic
(20%) combinată cu perieri mecanice sub jet de
apă. Lustruire cu Sidol și protecție cu laveta
specială pentru argint. Părțile deformate au fost
îndreptate folosind instrumentar din lemn
confecționat după tipul deformării. Balamaua a
fost lipită cu rășină epoxidică bicomponentă
Devcon. Toarta și butonul din lemn au fost
degresate cu alcool etilic și peliculizate cu
Schellack. Montarea părților componente.
25
Înainte de restaurare
După restaurare
26
CAFETIERĂ
Experți restauratori: dr. Dorin BARBU, Călin BOBIC
Autor: atelier vienez, siglă meșter D.G.
Număr inventar: T 1413
Datare: secolul al XIX-lea
Tehnica de execuție: argint, laminare, ambutisare, sudare; lemn, debitare, finisare, lăcuire.
Dimensiuni: înălțime 28 cm, diametrul gurii 9x6 cm, diametrul bazei 8 cm
Stare de conservare: suprafața metalică prezintă
un strat discontinuu și neuniform de produși
mecanici (murdărie, grăsimi) și produși de
coroziune specifici argintului (sulfură de argint,
oxizi). Deformări mecanice cauzate de lovituri.
Operațiuni de restaurare: dezasamblare, degresare
cu acetonă, curățare chimică în acid ortofosforic
(20%) combinată cu perieri mecanice sub jet de
apă. Lustruire cu Sidol și protecție cu laveta
specială pentru argint. Părțile deformate au fost
îndreptate folosind instrumentar din lemn
confecționat după tipul deformării. Toarta și
butonul din lemn au fost degresate cu alcool etilic
și peliculizate cu Schellack. Montarea părților
componente.
27
Înainte de restaurare
După restaurare
28
CASCĂ
Expert restaurator: Călin BOBIC
Autor: atelier austro-ungar
Număr inventar: M 7383
Datare: 1880-1920
Tehnica de execuție: cască confecționată din piele tăbăcită și vopsită, cu ornamente metalice din alamă
ștanțată, traforată, ambutisată și nituită deasupra și pe lateralele piesei. Prezintă în partea frontală o stemă
inscriptionată prin ștanțare.
Dimensiuni: lățime 17 cm, înălțime 23 cm, lungime 23 cm
Stare de conservare: piesa prezintă depuneri de
praf și murdărie ancrasată pe întreaga suprafață.
Pielea din interiorul căștii prezintă zgârieturi, fisuri
și rupturi din cauza uzurii funcționale.
Ornamentele metalice prezintă produși de
coroziune specifici cuprului fiind în strat
discontinu și neuniform.
Operațiuni de restaurare: desprăfuire, degresare
cu acetonă a ornamentelor metalice. Curățire
chimică în acid orto-fosforic (concențratie 20 %),
combinate cu perieri intermediare sub jet de apă cu
perie adecvată. Neutralizare în apă distilată, uscare
în acetonă. Lustruirea elementelor metalice cu
Sidol. Emolierea elementelor din piele urmate de
remontarea piesei. Peliculizare finală cu spray
siliconic.
29
Înainte de restaurare
După restaurare
30
HALEBARDĂ
Expert restaurator: Călin BOBIC
Autor: necunoscut
Datare: secolul al XVII-lea
Tehnica execuției: fier forjat
Dimensiuni: lățime 19,5cm, lungime 48 cm
Stare de conservare: la suprafață, piesa prezintă
depuneri de praf și urme ale solului de zacere,
aderente și ancrasate. Suprafața metalică prezintă
un strat discontinu și neuniform de produși de
coroziune specifici fierului. Într-o stare avansată de
degradare.
Operațiuni de restaurare: spălare cu detergent
neionic Romopal O-F10 de concențratie 1%,
urmată de periere mecanică cu perie rotativă,
taninare cu Fertan, peliculizare cu Paraloid B72
concențratie 5%.
31
Înainte de restaurare
După restaurare
32
DRAHME
Expert restaurator: Călin BOBIC
Autor: atelier Dyrrhachium
Număr inventar: Ms-4 339
Datare: prima jumătate a secolului I Î.Chr.
Tehnica execuției: argint, batere
Dimensiuni: diametru între 9-14mm
Stare de conservare: depuneri de murdărie
aderentă și ancrasată. Suprafața metalică prezintă
un strat discontinuu și neuniform de produși
mecanici și produși de coroziune specifici
argintului.
Operațiuni de restaurare: spălare cu detergent
neionic Romopal OF-10 (concentrație 1%).
Curățire chimică în acid ortofosforic (concentrație
20 %), combinată cu perieri intermediare sub jet de
apă. Neutralizare cu apă distilată, uscare în
acetonă. Lustruire cu laveta specială pentru argint.
33
Înainte de restaurare
După restaurare
34
SABIE DE HUSAR
SABIE DE PARADĂ
Expert restaurator: Călin BOBIC
Autor: atelier austro-ungar
Număr inventar: M 3330, M 3350
Datare: mijlocul secolului al XIX-lea
Tehnica de execuție: fier forjat, ornamentele din alamă (argintate) prin ambutisare, turnare, lemn incizat, sidef, șlefuire
Dimensiuni: Sabie de husar, lungime totală 92 cm, lungime lamă 75 cm, lungime teacă 80 cm
Sabie de paradă: lungimea totală 95,5 cm., lungime lamă 83 cm., lungime teacă 82,5 cm.
Stare de conservare: piesele prezintă praf și
murdărie aderentă și ancrasată pe întreaga
suprafață cu ornamentele din alamă argintată
prezentând produși de coroziune specifici cuprului
și ai argintului. Lama din oțel, produși de
coroziune specifici fierului. Sabia de paradă
prezenta lipsă plăcuță sidef într-o parte a
mânerului.
Operațiuni de restaurare: desprăfuire, degresare.
Spălare cu deterget neionic Romopal OF-10
(concențratie 1%). Uscare. Curățare chimică în
acid ortofosforic (concentrație 20%) a elementelor
de alamă argintată combinată cu perieri
intermediare sub jet de apă și cu lână de oțel, perie
de fibră de sticlă și pastă de lustru Autosol Metal
Polish. Spălare cu apă distilată, uscare în acetonă,
lustruirea elementelor de alamă argintată cu Sidol.
Teaca învelită în piele a fost emoliată. Lama din
oțel, curățare mecanică cu peria rotativă degresare
cu acetonă, lustruire pe pâslă, pasivizare cu
Ballistol. La sabia de paradă s-a realizat
completarea cu sidef la mâner. Asamblarea finală a
pieselor.
35
Înainte de restaurare
După restaurare
36
SFEȘNIC DIN BRONZ
Expert restaurator: Călin BOBIC
Autor: atelier Transilvănean
Număr inventar: M 9006
Datare: secolul al XIX-lea
Tehnica de execuție: piesa a fost realizată prin turnare și strunjire, corpul sfeșnicului fiind înfiletat în talpă.
Dimensiuni: înălțime 30 cm, diametru bază 7,7 cm, diametru superior 4,3 cm
Stare de conservare: piesa prezintă depuneri ai
produșilor de coroziune specifici cuprului în strat
continuu și neuniform având urme ale solului de
zacere. Piesa găsită în săpături arheologice în
localitatea Brădeni este fragmentată în 2 părți.
Operațiuni de restaurare: îndepărtarea solului de
zacere și a produșilor de coroziune care se
exfoliau, cu instrumentarul adecvat. Spălare cu
detergent neionic Romopal OF-10 (concentrație
1%). Curățire chimică în acid formic (concentrație
10 %), combinată cu perieri intermediare sub jet de
apă. Neutralizare cu apă distilată, uscare în
acetonă. Lustruire mecanică, cu perie rotativă.
Întregirea piesei. Peliculizare cu paraloid B72
(concentrație 5%)
37
Înainte de restaurare
După restaurare
38
VAS SAC
Expert restaurator: Gheorghe BULETEANU
Datare: aproximativ 2500 î. Hr. (epoca bronzului timpuriu)
Tehnica de execuție: lucrat manual
Dimensiuni: diametrul gurii 32 cm, înălțime 33,5 cm, diametrul bazei 17 cm
Stare de conservare: piesa a intrat în laborator în
stare fragmentară, provenită din săpătura
arheologică de salvare de la Miercurea Sibiului şi
prezenta depuneri de pământ
Operaţiuni de restaurare: fragmentele au fost
supuse unor tratamente de curăţare umedă şi
mecanică pentru aceasta folosind perii, detergent
neutru, apă distilată, identificarea fragmentelor s-a
efectuat dinspre baza vasului spre buză, după care
fragmentele au fost asamblate cu acetat de polivinil
iar fisurile şi părţile lipsă au fost completate cu
ipsos de modelaj prin metoda negativului de ceară,
finisarea completărilor s-a făcut mecanic.
39
Înainte de restaurare
După restaurare
40
OPAIȚ
Expert restaurator: Gheorghe BULETEANU
Număr de inventar: Vt 805
Datare: aproximativ secolul 4-5 d. Ch.
Tehnica de execuţie: modelare
Dimensiuni: înălțime 4cm, lungime 8,5 cm, lățime 6,5 cm
Stare de conservare: piesa prezenta depuneri
foarte aderente de carbonaţi şi silicaţi, precum şi
depuneri de praf. Probabil datorită condiţiilor de
depozitare în care a stat foarte mult timp
(aproximativ 30 - 40 de ani) acesta a fost acoperit
cu un strat aderent de silicaţi.
Buletin de analize: Nr. 1810-10.02.2010
Operaţiuni de restaurare: desprăfuire, curăţire
umedă cu perii având durități diferite. Pentru
îndepărtarea depunerii am apelat la o soluție
mecanică şi anume la un aparat cu ultrasunete de
tip piezo electric a cărui răcire se poate asigura cu
aer, iar unul dintre avantajele acestei tehnici este
acela că nu foloseşte soluţii chimice.
Aparatul este compus dintr-o unitate centrală de
alimentare cu reglaj de putere cu ultrasunete, reglaj
al debitului de aer, o pedală de control şi trei
capete de diferite forme.
41
Înainte de restaurare
După restaurare
42
PLATOU
Expert restaurator: Gheorghe BULETEANU
Autor: manufactura Batiz
Număr de inventar: M 9196
Datare: secolul XVIII-XIX
Tehnica de execuţie: pastă de argilă, turnată în formă ovală, glazurată, pictată manual după prima ardere
cu o culoare albastru de cobalt.
Dimensiuni: înălțime 4 cm, diametrul bazei 28 cm, diametrul gurii 32 cm.
Stare de conservare: stare fragmentară având
depuneri aderente de pământ şi murdărie, precum
şi depuneri aderente de carbonaţi care nu
permiteau observarea detaliilor artistice
Buletin de analize: nr.3752/ 2003
Operaţiuni de restaurare: curăţare umedă pentru
înlăturarea depunerilor de pământ şi murdărie,
tratament chimic pentru înlăturarea depunerilor
aderente (în Complexon III), identificarea şi
asamblarea fragmentelor cu acetat de polivinil,
plombarea fisurilor şi completarea părţilor lipsă cu
ipsos de modelaj.
43
Înainte de restaurare
După restaurare
44
POCAL DE CRISTAL
Expert restaurator: Gheorghe BULETEANU
Număr de inventar: T 79
Datare : secolul al XVII-lea
Tehnica de execuţie: cristal, gravat mecanic, având pe picior 3 monturi din aur emailat (la bază, la mijloc
şi în partea superioară) şi încă o montură de aur emailat pe capac în partea superioară
Dimensiuni: înălțime 16 cm, înălțime cu capac 23 cm, diametrul bazei 7 cm, diametrul gurii 8,5 cm
Stare de conservare: pocalul se prezenta parţial
asamblat, instabil, nefiind ferm fixat în montură,
iar unele fragmente asamblate anterior se mișcau.
Buletin de analize: Nr. 1437/2002
Operaţiuni de restaurare efectuate: în urma
analizelor efectuate s-a constatat ca adezivul
folosit anterior era de tip clei Ago. Maleabilizarea
adezivului folosit anterior şi îndepărtarea lui de pe
fragmente s-a făcut cu tampoane de vată îmbibate
cu alcool şi acetonă. În urma acestei operaţii
rezultând 6 fragmente din pocal şi 10 fragmente
care aparțin capacului. Degresarea fragmentelor
care prezentau depuneri de grăsimi s-a făcut cu
tetraclorură de carbon, iar pentru curăţirea
accesoriilor metalice o baie de Complexon III.
Pentru reasamblarea fragmentelor am folosit răşină
epoxidică Loctite 3430.
45
Înainte de restaurare
După restaurare
46
SAVONIERA
Expert restaurator: Gheorghe BULETEANU
Număr de inventar: M 7849
Datare: secolul al XIX-lea
Tehnica execuţiei: turnare
Dimensiuni: înălțime 5 cm, lățime 15,5 cm, lungime 10,5 cm
Stare de conservare: porţelan de calitate
superioară, decorat cu motive florale de culoare
albastru de cobalt. Piesa nu a mai fost restaurată
anterior dar, probabil, datorită unei manipulări
defectuoase piesa s-a spart rezultând 22 de
fragmente ce prezentau depuneri de praf şi
murdărie neaderente.
Operaţiuni de restaurare: curăţarea umedă a
fragmentelor cu perii moi şi detergent neutru,
identificarea fragmentelor începând de la bază şi
asamblarea acestora cu răşină epoxidică
bicomponentă, completarea şi plombarea părţilor
lipsă cu ipsos de modelaj şi integrarea cromatică a
completărilor cu ajutorul culorilor de tip tempera.
47
Înainte de restaurare
După restaurare
48
VAS DACIC DE PROVIZII
Expert restaurator: Gheorghe BULETEANU
Datare: secolul I I.Ch.
Tehnica de execuţie: modelare pe roata olarului.
Dimensiuni: înălțime 58 cm, diametrul gurii 39 cm, diametrul bazei 19cm
Stare de conservare: a fost descoperit în stare
fragmentară în urma unor săpături de salvare la
Miercurea Sibiului
Operaţiuni de restaurare: recuperarea fragmen-
telor ceramice din pământ, curăţirea umedă şi
uscată a acestora folosind perii de diferite durități,
apă distilată şi detergent neutru, curățirea chimică
cu Complexon III a fragmentelor care prezentau
depuneri mai aderente de carbonaţi, neutralizarea
acestora în băi succesive de apă distilată,
identificarea fragmentelor, care s-a făcut dinspre
bază spre buza vasului, asamblarea fragmentelor
cu acetat de polivinil, plombarea fisurilor şi
completarea porţiunilor lipsă cu ipsos de modelaj
prin metoda negativului de ceară.
49
Înainte de restaurare
După restaurare
50
COVOR CU NIŞĂ DUBLĂ ŞI MEDALION CENTRAL
Experți restauratori: Camelia DORDEA, Simona STĂNCULESCU
Denumire: Covor cu nişă dublă şi medalion central
Număr inventar: AD 392
Datare: secolul al XVIII-lea
Dimensiuni: lungime cu franjuri 190 cm, lățime 113 cm, lungime fără franjuri 160 cm.
Tehnica de execuţie: covor cu noduri executat
manual în gherghef. Tehnica de execuţie constă în
întreţeserea a două fire de băteală între firele de
urzeală, de firele urzelii se leagă nodurile. Tipul
nodului – ghiordes. La întâlnirea dintre kilim și
noduri se găsesc 3 fire de băteală roşii.
Dimensiunile franjurilor din partea de jos sunt
cuprinse între 0 și 14 cm, iar în partea de sus între
0 și 15 cm. Covorul are mai multe diagonale
vizibile pe verso, iar unele sunt vizibile şi pe faţă.
Diagonalele au următoarele dimensiuni: 7, 30, 16,
7, 10, 38, 8, 7, 34, 12 cm. Număr de noduri: media
măsurătorilor în trei zone diferite este de 900
noduri/ cm2 Băteală: 2 treceri, fir roșu de lână
răsucit în Z; Urzeală: 2 fire alb- maro de lână
răsucite în Z2S. Noduri din lână răsucite în Z de
culoare rosu, maro, alb-gălbui, ocru, albastru
deschis
Starea de conservare: Covorul prezintă un grad
avansat de degradare fiind foarte murdar și foarte
fragil.
Degradări mecanice: depuneri masive de praf şi
murdărie, zone cu pierderea firului de urzeală şi
băteală pe întreaga suprafață, bordura din partea
dreaptă fiind cea mai degradată, zone lacunare de
mici dimensiuni dublate grosier cu petece din
postav de diferite culori provenite din încercările
anterioare de conservare, aproximativ 15% din
suprafaţa originală lipsește, porţiuni cu franjuri
lipsă, tocirea plusului datorită uzurii funcţionale,
acesta se păstrează între 0 şi 3 mm, corzile laterale
prezintă pierderi, iar coarda din dreapta se mai
păstrează doar pe o porţiune de 5 cm.
Degradări fizico-chimice: decolorare, îmbătrânirea
materialelor conţinute, fragilizarea fibrei.
Degradări biologice: porţiuni cu pierdere de fibră
pluş datorată atacului biologic în special în zona
bordurii din dreapta.
Operațiuni de restaurare: curăţire mecanică prin
desprăfuire amănunţită pe întreaga suprafaţă cu
aspirator de mână cu filtru de tifon şi demontarea
petecelor de postav de pe dosul covorului.
Consolidare provizorie în vederea curăţirii umede.
Curăţire umedă: întinderea covorului cu pluşul în
sus în bazinul de spălare şi umezirea pe ambele
părţi după care se lasă la înmuiat în apă simplă
călduţă. A doua imersare în soluţie de spălare din
Radix saponarria 4-5%, spălarea prin presări
uşoare cu mâna si pensulări de suprafață cu perii
moi. Clătiri repetate cu apă curentă cu jet dispersat
până nu mai rămân urme de spumă iar ultima baie
de clătire se face în apă deionizată cu adaos de acid
acetic 1%, se scurge rulat pe verticală. Uscare
controlată pe pat absorbant de molton prin presare
cu hârtie de filtru. Îndepărtarea materialelor
folosite la consolidarea provizorie. Presari
selective cu plăci de marmură în zonele cu
deformări.
Vopsirea materialelor necesare restaurării cu
colorant EasyColor și dublarea zonelor lacunare cu
pânză integrată cromatic în culoarea fondului
covorului. Dublarea s-a efectuat pe dosul piesei de
jur împrejurul bordurii cu zona medalionului
central ramasă liberă, iar firele de urzeală și băteală
desprinse au fost pontate, fir cu fir, în direcția de
țesere. Confectionarea manșonlui pentru expunere,
montat în partea superioară și coaserea numărului
de inventar. Confecționare husă de protecție.
51
Înainte de restaurare
După restaurare
52
STEAGUL BRESLEI CIZMARILOR
Experți restauratori: Camelia DORDEA, Carmen Sotelecan, Simona STĂNCULESCU
Autor: atelier transilvănean
Număr inventar: M 5283
Datare: 1867
Dimensiuni: lungime 173 cm, lățime 148 cm.
Tehnica de execuție: steagul este confecționat din
țesătură tip damasc de mătase naturală având trei
benzi în culorile roșu, galben și albastru, asamblate
manual, iar în partea centrală este montat un
medalion pictat pe ambele fețe, bordat cu bandă
din fir metalic. Obiectul este fixat pe hampă, iar pe
cele trei laturi libere sunt montați franjuri din fir
metalic auriu. Medalionul central pictat în ulei are
reprezentată pe avers scena religioasa „Sfânta
Treime”. Reversul medalionului reprezintă pe
fond roșu, prin obiectele specifice, breasla
cizmarilor și anul 1667. Steagul în momentul
intrării în laborator era fixat pe hampă cu 43 de
ținte.
Stare de conservare: factorii externi care au
acționat asupra piesei au provocat degradări
mecanice: depuneri de praf și murdărie pe întreaga
suprafață, tăieturi, cutări, șifonări, destrămări,
pierderi de material, urme de vopsea și degradări
fizico-chimice evidențiate prin decolorare ca
urmare a acțiunii foto-chimice a luminii,
îmbătrânirea materialelor conținute, uscăciune,
fragilizare, rigidizarea fibrelor, oxidarea firului
metalic, oxidări parțiale ale țintelor.
Operațiuni de restaurare efectuate: în urma
investigațiilor efectuate s-a stabilit tratamentul de
restaurare adecvat. S-a procedat la desprăfuirea,
demontarea piesei cu notarea modului de prindere
original și consolidarea ei în vederea curățirii
umede. Demontarea s-a început cu franjurii,
medalionul central, banda metalică, apoi cele trei
părți de mătase: roșu, galben și albastru. S-au
așezat toate aceste fragmente de piesă pe plan
orizontal și s-a procedat la curățirea umedă pe pat
absorbant alcătuit din 3 straturi: molton, finet și
hârtie de filtru.
S-a preparat soluția de spălare cu Radix saponaria
și apă distilată. S-a efectuat curățarea prin
tamponare cu soluția de spălare, apoi clătirea,
urmată de uscarea controlată și presări selective cu
plăci de marmură pe hârtie de filtru.
Integrarea cromatică a materialului, crepelin din
mătase naturală, necesar dublării fiecărei parți a
obiectului, în culorile roșu, galben și albastru. Au
fost dublate cu acest material cele trei părți ale
steagului, fiecare în culoarea sa, cu mențiunea că la
culoarea albastră, pe aproximativ jumatate din
suprafață, s-a procedat la dublarea pe ambele părți,
datorită degradării cu pierdere de material.
Medalionul central a fost supus unei restaurări
specifice obiectelor pictate: curațarea stratului
pictural, integrare cromatică, vernisare.
Franjurii și banda metalică au fost curățați umed cu
soluția de spălare prin tamponări ușoare, clătire,
uscare controlată și presări selective.
Restaurarea s-a efectuat liber pe masă,
consolidarea zonelor degradate a fost executată
prin coasere și fixare în punctul de broderie
bizantină cu fir subțire de mătase naturală integrat
cromatic. A urmat reasamblarea celor trei părți
componente în aceeași tehnică și montarea
medalionului central și a franjurilor.
Steagul se păstrează separat de hampă.
53
Înainte de restaurare
După restaurare
54
FRUCTE ȘI PAPAGAL ROȘU
Expert Restaurator Cristina-Maria FĂU
Autor: Paulus de Vos
Număr inventar: 1233
Datare: prima jumătate a secolului al XVII-lea
Tehnica de execuție: ulei pe pânză
Dimensiuni: 1165x934 mm
Starea de conservare: la studierea lucrării, s-a
observat prezența unor intervenții de restaurare
anterioare, realizate probabil la sfârșitul secolului
al XIX-lea. Șasiul, confecționat fără pantă de
retragere și pene de tensionare, are suprafața
acoperită cu praf, zgârieturi și stropi de culoare
brună. Suportul original, o panză de in care s-a
oxidat în timp, a fost dublat cu o altă panză de in
cu gren asemănător. Micile lacune de suport au
apărut în urma atacului insectelor xilofage.
Adezivul, folosit la lipirea pânzelor, a impregnat
versoul oferind o suprafață lipicioasă care a atras
depuneri de praf. Preparația suportului constă într-
un bolus aplicat în strat subțire. Straturile de
culoare nu prezită clivaje, doar mici lacune dispuse
perimetral. O observare îndeaproape a stratigrafiei,
cu o pensulație diferită pe anumite porțiuni de cea
originală, cu o rețea de cracluri, care în mod
specific se regăsește pe întreaga suprafață a unui
tablou de vechimea celui de față și care aici era
acoperită pe unele zone de straturi noi de culoare,
ne-a dus cu gândul la o repictare de proporții.
Suprafața picturii este acoperită cu un strat
protector de verni care în timp a acumulat praf, şi-a
pierdut transparența și s-a îngălbenit.
Operațiuni de restaurare: o primă etapă este aceea
a studierii în lumină directă, razantă, ultravioletă,
infraroşie, chiar sub microscop a lucrării şi
întocmirea documentaţiei fotografice. Şasiul și
versoul lucrării au fost desprăfuite şi aspirate.
Cuiele de fixare a suportului pe şasiu, care au
oxidat pânza, au fost îndepărtate şi înlocuite cu
capse metalice. Chituirea micilor lacune de suport
s-a făcut cu un amestec pe bază de cretă de munte
purificată şi o răşină sintetică, iar cele de
dimensiuni mai mari au fost completate cu fire de
in, impregnate în aceeaşi răşină şi aranjate astfel
încât să imite grenul suportului. În ambele cazuri s-
a utilizat spatula termoelectrică. Pentru testele de
curăţare a suprafeţei pictate am folosit şase
amestecuri de solvenţi. Suprafeţele originale au
fost curăţate cu amestecuri mai slab solubilizante,
pe când, pentru repictări a fost necesară folosirea,
în amestec, a unui decapant. Întreaga operaţiune de
curăţare s-a efectuat sub lumina ultravioletă pentru
un mai bun control asupra îndepărtării repictărilor.
Aspectul dezvăluit al compoziţiei originale este
unul net superior adăugirilor imprecise și
grosolane făcute ulterior. Pierderile din stratul de
culoare original s-au chituit cu același amestec
folosit pentru lacunele de pe verso. A urmat
pensularea pe întreaga suprafaţă pictată a unui strat
protector de verni Dammar. Acest strat de verni
izolează şi pictura originală de integrarea
cromatică efectuată în această etapă. Retuşul
imitativ, în culori de verni, a întregit suprafeţele
mari cu eroziuni şi s-a limitat la marginile
lacunelor stratului de culoare. Etapele de final au
constat în vernisarea generală cu verni de tip
aerosol şi montarea lucrării în ramă, după uscarea
acestuia. Restaurarea unei picturi este o procedură
delicată, iar materialele folosite trebuie să fie
compatibile şi reversibile.
55
Înainte de restaurare
După restaurare
56
OCTOIH
Expert restaurator: Maria FOTA
Autor: autor necunoscut
Număr de inventar: 219683, CVR III (3), 128
Datare: 1750
Tehnica de execuție: tipăritură
Dimensiuni: 31 x 20,5 x 5 cm
Starea de conservare a lucrării: Cărții îi lipsește
legătura, începutul pâna la F 62 iar din partea a 2-a
F 50-65. Cusăturile sunt slăbite și multe foi au ieșit
din gabaritul cărții – foile volante fiind și cele mai
deteriorate. Multe file din cuprinsul volumului au
suferit o intervenție anterioară fiind consolidate cu
benzi de hârtie lipite cu un adeziv pe bază de făină
de grâu sau clei, care pe unele porțiuni, acesta
îmbătrânind s-a desprins parțial sau total de
suportul papetar. Textul a fost completat pe alocuri
cu cerneală iar scrisul a rămas foarte puțin lizibil.
Exemplarul nostru se afla într-o avansată stare de
degradare și deteriorare. Foile prezentau multe pete
de ceară, depozite masive de praf, halouri de
umezeală ce au antrenat murdăria, pete brunificate,
pete foxing, depuneri de noroi, pete de vin,
grăsime, fire de păr, depuneri morfofiziologice și
insecte moarte. Hârtia este roasă bazal, sfâșiată,
șifonată, pliată și străbătută de găuri de zbor și
galerii de insecte xilofage. Atât din suportul scris
cât și din cel nescris lipsesc mari zone de material
papetar.
Operații de restaurare efectuate: Fiindcă
restaurarea s-a făcut pe volum desfăcut am
numerotat filele notând modul cum erau prinse în
fascicole și fascicolele în caiete. Tratamentele
uscate au constat în desprinderea de pe suprafața
foilor a impurităților aderente și mai puțin
aderente. Menționez că benzile de hârtie au fost
desprinse de pe file, curațite uscat și umed iar apoi
s-au introdus într-un plic ce se va anexa volumului
restaurant. În timpul tratamentelor umede, am ales
ca în tasele de imbăiere să așez doar un număr
restrâns de file, maxim 20, desfăcute și despărțite
de foi de Netex astfel încât acestea să fie mai mari
în dimensiune decât foile cărții. Acest sandwich
uriaș, început și terminat tot cu o foaie de Netex, a
fost imersat intr-o baie rece aproximativ o oră apoi
s-a înlocuit apa rece cu apă la 40 grade Celsius și
cu un detergent anionic. Clătirea s-a făcut în apă
curentă până la îndepărtarea totală a detergentului.
Reîncleierea s-a făcut la umed cu CMC 0,5%.
Scoaterea filelor din baie s-a făcut cu ajutorul foii
de Netex postată dedesuptul filei de carte. Foile se
mai baleau încă o dată prin baie, operație urmată
de scurgerea surplusului de CMC și așezarea lor pe
rastelul pregătit cu foi de filtru și coală de Netex.
După uscarea și presarea filelor, porțiunile
fragilizate s-au întărit cu benzi late de văl japonez
ocru deschis iar după uscarea și presarea lor s-a
trecut la înlăturarea surplusului de văl doar
marginal. În această fază am verificat dacă
tratamentul umed a îndepărtat suficient murdăria.
Aproximativ 10% din totalul filelor au suportat un
al doilea tratament umed, dar de data aceasta cu
soluție hidroalcoolică 1:1. Așezate pe suport rigid
și hârtie de filtru s-a executat operația de curățire
cu ajutorul tamponului de vată îmbibat cu această
soluție. Filele pregătite astfel mi-au conferit o bază
mai solidă pentru preluarea și curățirea hârtiei
japoneze pusă la dublu.
După curățirea surplusului de hârtie japoneză, pe o
parte și alta a filelor, acestea s-au presat și s-au
încadrat în format. Foile ale căror mijloace au
căzut s-au completat, într-o primă fază, la colțuri
cu hârtie japoneză iar apoi s-au completat și
mijloacele, luându-se dimensiunile adecvate
modului lor de prindere în fascicole. Refacerea
primelor fascicole din carte, acolo unde filelor
volante le lipsesc mari zone din câmpul scris și
nescris, s-au făcut și cu ajutorul foilor de acetofan.
Pe acestea s-au trasat cu markerul toate indiciile
foilor complete: oglinda, margine, chenare,
mijloace, colțuri tot ceea ce m-au ajutat să le
plasez în pagină.
57
Înainte de restaurare
După restaurare
58
DOCUMENTE EXTRASE DIN COPERTA I ȘI COPERTA II A LUCRARII ABBATIS
PANORMITANI COMENTARIA, VOL I, II (COLIGAT)
Expert restaurator: Maria FOTA
Autor: Nicolaus de Tudeschis
Număr de inventar: 92522
Datare: secolul al XVI-lea
Tehnica de execuție: tipăritură
Dimensiuni: 41x 27,5 cm
Starea de conservare: La coperta anterioară ca
suport pentru învelitoarea de piele a fost folosit un
fascicol dintr-o Psaltire în limba maghiară din
secolul al XVI-lea.
La coperta posterioară, ca suport pentru
învelitoarea de piele a fost folosit textul Cicero-
Morales definitiores A și textul teologic
reprezentând reproducerea unei scrisori prevăzute
cu sigiliile lui Paulus Sambekreti și Ioannes
Balass, referitoare probabil la dezvinovățirea de
unele acuzații - crimina reiecta.
Ambele scoarțe sunt alcătuite din foi volante
încleiate între ele, care și-au pierdut unitatea
desprinzându-se unele de altele la colțurile bazale.
Hârtia este foarte deteriorată, cu pierderi de
material și atacată intens de insecte xilofage sub
forma de galerii și găuri de zbor.
S-au efectuat analize biologice și fizico-chimice.
Operațiuni de restaurare: după ce resturile de
piele au fost îndepartate, copertele s-au detașat de
corpul cărții imersându-se într-o baie călduță cu
apă la 40 grade Celsius cu detergent cu pH neutru.
De aici restaurarea este asemănatoare celei făcute
la lucrarea CONCIO..
59
Înainte de restaurare
După restaurare
60
FELICITARE
Expert restaurator: Maria FOTA
Autor: necunoscut
Număr inventar: M 1030
Datare: 1759
Tehnica de execuție: manuscris
Dimensiuni: 43x43 cm
Starea de conservare: Inedita felicitare de la 1759
a intrat în laborator într-o avansată stare de
deteriorare. Hârtia prezentând îndoituri, rupturi,
sfâșieri, pierderi de material papetar, desprinderi
ale ornamentelor de pe benzile de legatură aflate pe
verso-ul lucrării și dispuse în 8 raze. Au lipsit
elemente ornamentale (lalele, coroane, frunze,
margini de lucrare).
De asemenea erau prezente depozite de praf și
morfofiziologice, un ușor atac biologic precum și
produși de coroziune de culoare verde-intens,
vizibili pe suprafața hârtiei. În aproprierea foiței
metalice s-au găsit produși de coroziune ai
cuprului.
Înscrisul cu cerneală neagră este în general
insolubil în apă dar pe anumite porțiuni, prezintă o
ușoară solubilitate.
Buletin de analize chimice: solubilitatea
cernelurilor și gradul de încleiere.
Operații de restaurare: După fotografierea
obiectului s-a trecut la tratamentul uscat constând
în îndepartarea depunerilor de praf și morfo-
fiziologice cu foarte mare atenție.
Tratamentul umed s-a făcut prin tamponare cu
soluție hidroalcoolică (1:1), urmat imediat de
absorbția umezelii cu hârtie de filtru. Tot la umed
s-a urmărit și îndreptarea îndoiturilor și presarea
lor între hârtie de filtru și foi de Netex, într-o primă
fază, din aproape în aproape, cu mici greutăți de
marmură, apoi la final, s-a trecut la o presare mai
puternică a întregii lucrări timp de 24 de ore. S-au
rezolvat sfâșierile și desprinderile ornamentale și s-
a recompus forma originală a lucrării.
Ornamentele care au lipsit s-au refăcut după
modelele existente, din hârtie japoneză de culoare
ocru deschis, la grosimea hârtiei suport. Lucrarea
astfel consolidată și întregită cu elementele care
lipseau, s-a fixat în puncte cu CMC 3%, pe un
carton subțire colorat, aproape de nuanța originală.
Rama a fost curațată cu soluție hidroalcoolică și a
primit o sticlă de protecție iar eticheta
achiziționării obiectului a fost prinsă într-un
,,buzunar,, pe verso-ul lucrării.
61
Înainte de restaurare
După restaurare
62
CONCIO, SELENNIS ET EXTRAORDINARIA
Expert restaurator: Maria FOTA
Autor: Andreas Oltardus
Număr inventar: 152 591, Tr. XVII/ 161
Datare: 1650
Tehnica de execuție: tiparitură
Dimensiuni: 19,8 x 14,8 x 1,3 cm
Starea de conservare:
Coperta anterioară: Ca suport pentru învelitoarea
ce lipsește acum, s-au folosit foi dintr-un dicționar,
lipite între ele cu un adeziv (pap) ce-l putem
observa în depozitele din cuprinsul foilor desprinse
una de cealaltă în proporție de 75%. Masa foilor a
fost perforată de numeroase găuri de zbor și galerii
ale insectelor xilofage. Marginile hârtiei suport
sunt roase, foile sunt îmbrunite, pătate, sfâșiate, cu
pierderi de material, depozite de praf și depuneri
morfofiziologice. Forzațul anterior într-o încercare
de desprindere de celelalte foi a fost sfâșiat și o
parte din suportul lui a rămas lipit de ele.
-Coperta posterioară: are foi mai puternic lipite
între ele, învelitoarea lipsind și la aceasta,
prezentând halouri de umezeală, perforații ale
insectelor xilofage mai pronunțate în zona
cotorului, depozite de praf și adeziv îmbătrânit
închis la culoare, pierderi de material papetar.
-Blocul carții: foile din cuprinsul cărții pe alocuri
au suferit o intervenție anterioară de consolidare a
marginilor laterale prin adăugarea unor benzi de
hârtie lipite cu clei. Primele fascicole au marginile
inferioare roase și bordurate cu murdărie. Hârtia
este puternic îmbrunită iar halourile de umezeală
prezente pe arii întinse, au antrenat murdăria.
S-au efectuat analize chimice.
Operațiuni de restaurare: Dezinfecția s-a făcut în
etuva termostatată, cu vid, folosind timol 3% în
alcool. Cartea s-a fotografiat, s-au făcut analizele
chimice, s-au numerotat foile, s-au descusut și s-a
notat cum sunt prinse ele în fascicole. S-au mai
făcut tratamente uscate pentru desprinderea
murdăriei (prafului, depozitelor morfofiziologice și
cele de diferite naturi), cu ajutorul bisturiului,
lavetei ușor abrasive, gumei plastice și pensulei.
Apoi s-a trecut la tratamente umede. Copertele cu
foile încleiate și desprinse de blocul cărții s-au pus
în apă la 40 de grade Celsius în două tase diferite
pentru a se evita eventuala amestecare a filelor.
După aproximativ 10 -15 minute s-au desprins una
de cealaltă eliberând în apă o parte din adeziv și
murdărie. Filele astfel desprinse s-au așezat grupat
pe foi de Netex și hârtie de filtru pentru uscare
liberă.
După 24 de ore s-au spălat filă cu filă pe suport
rigid folosind metoda sandwich-ului pentru
întoarcerea de pe o parte pe alta a filelor răzuite de
restul de clei, spălate cu lichidul obținut din nucă
de săpun iar apoi pensulate cu CMC 0,5%. Ultima
reîncleiere s-a produs pe fila așezată direct pe foaia
de Netex de pe care s-a desprins foarte ușor și
aproape perfect întinsă după uscare.
Filele blocului de carte s-au imersat, într-o primă
fază, în apa rece pentru o primă desprindere a
murdăriei apoi s-au lăsat în apă la 40 grade Celsius
și lichid obținut din nuca de săpun, aproximativ o
oră. Clătirea filelor în apă curentă, pentru
îndepărtarea totală a săpunului, s-a făcut de trei ori.
Peste filele curate s-a turnat ușor CMC în
concentrație de 0,5%. Scoase din baie ele s-au
așezat pe un pat absorbant și de protecție format
din Netex și hârtie de filtru, pentru uscare liberă
timp de 24 de ore.
Filele urmează apoi fazele obișnuite ale restaurării:
presare, restaurare în tehnica ,,la dublu,, cu hârtie
japoneză, curațarea surplusului de hârtie japoneză
pe o parte și alta a filelor, acolo unde mijloacele au
căzut, se fac măsurători și se recompun filele la
dimensiunile inițiale, încadrarea în format,
recompunerea fascicolelor, presarea blocului de
carte, după care restauratorul legător a refăcut
legătura și copertele, anexând forzațurile
restaurate.
63
Înainte de restaurare
După restaurare
64
DULAP DE MONEZI
Expert restaurator: Vasile GODICI
Autor: atelier vienez
Număr inventar: 137
Datare: 1790
Tehnica de execuție: lemn şi furnir de nuc, cu butoni de alamă.
Dimensiuni: 145x109x63,50 cm.
Starea de conservare: sertarele în timp s-au curbat
în interior nemaifiind posibil să fie scoase din şine
decât forţate. Cauza curbării sertarelor fiind ramele
confecţionate din lemn de stejar şi care datorită
debitării pe fibră erau predispuse la curbare încă
de la confecţionare.
Pe aceste rame sunt montate blaturile de susţinere
a monedelor, confecţionate din lemn de brad şi
compartimentate cu şipci rezultând la fiecare sertar
70 casete, care sunt aşezate pe două rânduri
orizontale a câte 22 de bucăţi. Picioarele tip schelet
curbate în exterior au fost descleiate. Spatele este
placat cu lemn de brad în stare bună îngropat în
falţ şi întărit de cuie de lemn.
Cutia confecţionată din lemn de brad cu îmbinări
în coadă de rândunică şi placată cu blint de nuc pe
cele două laterale iar partea de sus încadrată cu un
profil din lemn de nuc masiv, toate cu intarsii
simple din nuc şi rădăcină de nuc. Desprinderile de
blint de pe suportul de brad au fost multiple, pe
unele locuri până la 90% din suprafaţă.
Operațiuni de restaurare: desprăfuire şi înlăturarea
murdăriei (aspirarea); scoaterea sertarelor de pe
şinele de glisare. Sertarele au necesitat operaţiuni
complexe, fiecare sertar devenind o piesă. Astfel s-
a trecut la îndreptarea ramei, încleierea blatului de
sertar, lipirea baghetelor şi confecţionarea de altele
care lipseau, şlefuiri din grosimea sertarelor pentru
a putea glisa uşor în locaşul lor.
Cutia dreptunghiulară – datorită desprinderilor
masive de blint, s-a trecut la îndepărtarea blintului,
curăţarea suprafeţelor şi încleierea cu clei de oase
prin presare a tuturor suprafeţelor.
Picioarele tip schelet – au necesitat o curăţare a
depurilor şi o nouă reîncleiere, întărite şi prin cuie
de lemn 0/ 10 mm.
După efectuarea tuturor încleierilor la toate părţile
componente, s-a trecut la decaparea cu Super-
Kromofag, şlefuirea cu hârtie abrazivă de diferite
granulaţii, lustruirea piesei cu Scherlak, Super
Polin 765, Glanz und Pflegepolish, montarea
butonilor de alamă.
65
Înainte de restaurare
După restaurare
66
ROATA DE TORTURA
Expert restaurator: Vasile GODICI
Autor: necunoscut
Număr inventar: M 5476
Datare: secolul al XVIII-lea
Tehnica de execuție:lemn de frasin (obezile) şi stejar (butuc şi spiţe). Spiţele sunt îmbinate prin împungere
între butuc şi obadă. Legătura între obezi este făcută prin dibluri de 25 mm Ø ce alcătuiesc partea circulară
a roţii; fier: forjare.
Dimensiuni: diametrul 118 cm.
Starea de conservare: lipsă porţiuni mari din
partea lemnoasă anterior fiind completate cu gips
(obezile).
Operațiuni de restaurare: Înlăturarea comple-
tărilor neadecvate de lemn şi gips, confecţionare de
obezi din lemn de frasin, încleierea lor cu adezivul
Pu-max D4, chituire cu Sinto Legno – Stucco
bicomponent, injectări cu Xilamon întăritor,
băiţuire şi aplicarea unui strat de protecţie (ulei de
in); curăţarea părţii metalice şi tratare anticorozivă.
67
Înainte de restaurare
După restaurare
68
ALTAR ROMAN
Expert restaurator: Mihai IANCOVESCU RUDEANU
Autor: necunoscut
Tehnica de execuție: calcar cioplit
Dimensiuni: 39/ 17/ 15 cm
Stare de conservare: piesa prezintă degradări
fizice, chimice și mecanice, după cum urmează:
stare fragmentară; depuneri de praf și murdărie
aderentă; pierderi de material.
Operațiuni de restaurare efectuate: desprăfuire,
curățiri mecanice și umede, întregiri volumetrice
prin lipire și completări cu mortar special pe bază
de var, integrare cromatică.
69
Înainte de restaurare
După restaurare
70
CAP DE BĂRBAT ANTIC
Expert restaurator: Mihai IANCOVESCU RUDEANU
Număr inventar: S 107
Tehnica de execuție: ghips
Dimensiuni: 50/ 31/ 25 cm
Starea de conservare: piesa prezintă degradări
fizice, chimice și mecanice, după cum urmează:
stare fragmentară, depuneri de praf și murdărie
aderentă, pierderi de material.
Operațiuni de restaurare efectuate: desprăfuire,
curățiri mecanice și umede, întregiri volumetrice
prin lipire și completări cu ghips, integrare
cromatică.
71
Înainte de restaurare
După restaurare
72
CAP DE FEMEIE ANTIC
Expert restaurator: Mihai IANCOVESCU RUDEANU
Autor: Ion Vlasiu
Număr inventar: S 76
Tehnica de execuție: ghips patinat
Dimensiuni: 43/ 24/ 24 cm
Starea de conservare: piesa prezintă degradări
fizice, chimice și mecanice, după cum urmează:
depuneri de praf și murdărie aderentă, pierderi de
material, degradarea patinei pe 20% din suprafată.
Operațiuni de restaurare efectuate: desprăfuire,
curațiri mecanice și umede, realizare mulaj după o
piesă identică în vederea reîntregirii volumului,
întregiri volumetrice prin completări cu ghips,
integrare cromatică, vernisare.
73
Înainte de restaurare
După restaurare
74
CRISTELNIȚĂ
Expert restaurator: Mihai IANCOVESCU RUDEANU
Autor: necunoscut
Număr inventar: M 5973
Datare: secolul XIV- XVI
Tehnica de execuție: piatră, cioplire
Dimensiuni: diametrul 41 cm, înălțime 105 cm
Starea de conservare: piesa prezintă degradări
fizice, chimice și mecanice, după cum urmează:
stare fragmentară, depuneri aderente de praf,
murdărie, mortare și adezivi de la intervențiile
anterioare; pierderi de material aprox. 20% din
suprafață.
Operațiuni de restaurare efectuate: desprăfuire,
consolidare, curățiri mecanice și umede, întregiri
volumetrice prin completări cu mortar special pe
bază de var; integrare cromatică.
75
Înainte de restaurare
După restaurare
76
HYGHEA
Expert restaurator: Mihai IANCOVESCU RUDEANU
Autor: necunoscut
Număr inventar: 89
Tehnica de execuție: ghips, patinat
Dimensiuni: 85/ 44/ 34 cm
Starea de conservare: piesa prezintă degradări
fizice, chimice și mecanice, după cum urmează:
depuneri de praf și murdărie aderentă, desprinderi
ale brațelor cu pierderi de material în special la
brațul drept în zona de umăr, rupturi la nivelul
degetelor cu pierderi de material în special la mâna
stângă degetul mic; cupa din mâna stângă este
lipită într-o poziție neadecvată și prezintă pierderi
de material; fisuri multiple în zona de soclu;
colorarea întregii suprafețe din cauza patinei
aplicate.
Operațiuni de restaurare efectuate: desprăfuire;
curațiri mecanice și umede; tăierea armăturii de la
degetul mic al mâinii drepte pentru poziționarea
corectă a acestuia; desfacerea cupei din mâna
stângă în vederea poziționării corecte a acesteia;
întregiri volumetrice prin lipirea pieselor desprinse
și completări cu ghips;
77
Înainte de restaurare
După restaurare
78
ACADEMIA DE PICTURĂ
Expert Restaurator Ioan MUNTEAN
Autor: școala lui Frans Francken
Număr inventar: 398
Datare: secolul al XVII-lea
Tehnica de execuție: ulei pe panou de lemn
Dimensiuni: 65x50 cm
Starea de conservare: atât pe față cât și pe verso
sunt vizibile urmele unor intervenții de restaurare
anterioare. Panoul de lemn are planșele desprinse,
cu o fantă de 2-3 mm. Pe verso sunt prezente
urmele a două etape de consolidare anterioară. În
prima etapă au fost aplicate trei traverse verticale
din lemn de rășinoase, prinse de suportul original
prin încleiere și suplimentar pentru o mai bună
aderență au fost lipite și bucăți de pânză cu textură
mare. Bucăți de pânză au fost aplicate și pe zona
de îmbinare a planșelor dar datorită tensiunii din
suport acestea au fost parțial rupte. În a doua etapă
de consolidare a suportului au fost prinse pe verso
patru bucăți de lemn cu holtzșuruburi metalice,
câte unu pentru fiecare planșă. Ambele sisteme de
consolidare sunt ineficiente și nu rezolvă problema
suportului, ba mai mult au favorizat sau cauzat noi
probleme. Datorită traverselor de lemn foarte
groase și rigide, aplicate transversal pe fibra
lemnului original împreună cu variațiile umidității
relative și a temperaturii în suportul original au
apărut noi fisuri. Stratigrafia lucrării a avut de
suferit pe zona de contact a planșei unde sunt mici
lacune dar și urme ale unor chituiri și integrări
cromatice mai vechi. Stratul de vernis prezintă
zgârieturi superficiale și depuneri de praf dar cea
mai importantă degradare este brunificarea
accentuată care modifică cromatica lucrării.
Operațiuni de restaurare: protejarea cu foiță
japoneză a stratului de culoare. Consolidarea
stratigrafiei pe zona în care erau prezente clivaje
sub formă de acoperiș. Îndepărtarea elementelor de
consolidare de pe versoul lucrării. Curățirea
versoului lucrării. Îndepărtarea diblurilor originale,
rupte, din panou și înlocuirea lor cu unele de
aceleași dimensiuni și esență. Ele erau rupte în
acest moment și nu mai foloseau scopului pentru
care au fost aplicate. Curățirea marginilor planșelor
în vederea lipirii lor. Lipirea planșelor panoului.
Executarea unui parchetaj realizat din tacheți de
lemn de profil U și traverse mobile de aluminiu de
profil T. Efectuare teste de curățare urmat apoi de
curățarea chimică a lucrării, operațiune prin care
am urmărit îndepărtarea stratului de vernis alterat.
Îndepărtarea chiturilor vechi care depășeau limitele
lacunelor. Chituirea zonelor cu lacună stratigrafică.
Șlefuirea zonelor chituite. Integrare cromatică în
culori de tip acuarelă. Vernisare generală prin
pensulare cu vernis dammar. Retuș cromatic în
culori de vernis. Vernisare finală cu vernis aerosol
în vederea uniformizării indicelui de refracție.
Montare în ramă pe un ”pat” de lemn de balsa
pentru a nu provoca rosături între lucrare și falțul
lucrării. Asigurarea lucrării cu cleme metalice
Temart.
79
Înainte de restaurare
După restaurare
80
RAIUL
Expert Restaurator Ioan MUNTEAN
Autor: Michael Willmann
Număr inventar: 1264
Datare: 1668
Tehnica de execuție: ulei pe pânză
Dimensiuni: 114x144cm
Starea de conservare: pictura a fost supusă unor
numeroase intervenții de restaurare. În anul 1957
pânza a fost maruflată pe un panou de placaj cu un
amestec de ceară-rășină de către pictorul și
gravorul Hans Hermann. Anterior pânza era întinsă
pe șasiu, fapt relevat de rețeaua de cracluri de
bătrânețe. Placajul a fost fixat pe un cadru de lemn
cu ajutorul cuielor metalice bătute direct prin
stratul de culoare. Tensiunea internă a placajului a
făcut ca acesta să se deformeze și să se vălurească.
Marginile picturii după maruflare au fost tăiate,
astfel că nu mai știm cu precizie dimensiunea
inițială a acesteia. În timpul procesului de maru-
flare, proces în care s-a utilizat căldura, zone de
culoare au fost supraîncălzite și alterate, acum au
un aspect ridat. Pe toată suprafața lucrării sunt
prezente mici zone cu lacune stratigrafice sau cu
retuș cromatic necorespunzător.
Operațiuni de restaurare: aplicarea unui strat de
foiță japoneză pe toată suprafața lucrării cu rol de
protecție temporară. Îndepărtarea pânzei de pe
placaj, operațiune realizată cu o sursă de lumină
IR, fier de călcat termostatat și spatulă metalică.
Suportul original este realizat din cinci bucăți de
pânză, care au aceeași textură și stratigrafie. În
urma analizării acestor aspecte am tras concluzia
că pictura avea inițial o dimensiune mai mare.
Curățarea versoului și îndepărtarea amestecului de
ceară-rășină. Confecționarea unui șasiu corespun-
zător, prevăzut cu pantă de retragere, pene de
tensionare și traverse în formă de cruce. Dublarea
lucrării, datorită faptului că la restaurarea din 1957
a fost impregnată pânza cu ceară am folosit un
adeziv termoplastic Beva 371 sub formă de film.
Ancorarea pe noul șasiu. Efectuare teste de
curățare în care am urmărit îndepărtarea verniului
degradat și a retușurilor necorespunzătoare.
A urmat curățitea lucrării, moment în care în partea
stângă-jos am scos la lumină o scenă în care
Dumnezeu îl crează pe Adam. Chituirea zonelor cu
lacună stratigrafică, operațiune realizată cu spatula
termică și chit pe bază de Beva 371. Vernisare
generală prin pensulare cu vernis dammar. Retuș
cromatic în culori de vernis. Vernisare finală cu
vernis aerosol în vederea uniformizării indicelui de
refracție. Montare în ramă cu cleme Temart.
81
Înainte de restaurare
După restaurare
82
BALCIC
Expert Restaurator Ioan MUNTEAN
Autor: Ion Theodorescu-Sion
Număr inventar: 2834
Datare: 1927
Tehnica de execuție: ulei pe pânză
Dimensiuni: fața A: 80,5x64cm și fața B: 80x64cm
Starea de conservare: pictura executată în tehnica
ulei pe pânză este pictată pe ambele fețe. Pânza de
in cu gren mediu a fost ancorată de șasiu cu
ajutorul cuielor metalice. Șasiul nu a fost prevăzut
cu pantă de retragere și pene pentru tensionare.
Pânza a fost preparată cu grund pe o parte după
care pictorul a realizat o variantă a peisajului dar
nu a fost mulțumit de rezultat astfel că a scos
pânza de pe șasiu și a prins-o cu versoul în față
după care a grunduit-o și pe această parte și a
executat același peisaj, cu schimbări minore în
compoziție. În momentul în care prima variantă a
fost întoarsă spre șasiu, nu era uscat stratul de
culoare și s-a deformat din cauza acestui contact. A
doua variantă e semnată și datată Sion 1927. Pânza
prezintă văluriri și deformări cauzate de manipulări
nedecvate dar și de lipsa unui șasiu corespunzător.
Grundul prezintă o bună aderență la stratul suport
pe ambele fețe, stratul de culoare în schimb pe fața
B, cea pictată în etapa a doua și care e semnat, are
numeroase clivaje. Pictura a fost protejată cu un
strat de vernis doar pe fața B. Acesta nu a fost
aplicat uniform și prezintă o ușoară îngălbenire. Pe
fața A este prezent un strat consistent de praf și
murdărie aderentă.
Operațiuni de restaurare: protejarea cu foiță
japoneză a zonelor cu clivaj a stratului de culoare.
Consolidarea stratului de culoare pe fața B.
Redarea planeității suportului. Datorită faptului că
au fost pictate ambele fețe, a trebuit să încălzesc
stratigrafia cu ajutorul luminii IR.
Aplicarea unor benzi de tensionare, perimetrale.
Confecționarea unui șasiu cu sistem de tensionare
cu șurub – nu putea fi utilizat sistemul cu pene
pentru că ar fi obturat o parte din lucrare.
Ancorarea pânzei pe noul șasiu. Efectuarea testelor
de curățare și curățarea celor două fețe ale picturii.
Chituirea și șlefuirea zonelor cu lacune
stratigrafice, am imitat relieful stratului de culoare
original. Integrare cromatică în culori de tip
acuarelă. Vernisare generală prin pensulare cu
vernis dammar, pe ambele fețe. Retuș cromatic în
culori de vernis. Vernisare finală cu vernis aerosol
în vederea uniformizării indicelui de refracție.
Aplicare ramă pe noul șasiu și aplicare decorație
de tip sfoară peste zona cu șurubul de tensionare.
83
Înainte de restaurare
După restaurare
84
LE COURS DU DANVBE DE PUIS SA SOURCE IUSQU'A SES EMBOUCHURES / DRESSÉ SUR
LES MEMOIRES LES PLUS NOUVEAUX DU P. CORONELI ET AUTRES PAR LE SR. SANSON,
PRESENTÉ A MONSEIGNEUR LE DAUPHIN
Expert Restaurator Iulia-Maria PASCU
Autor: Sanson, Nicolas; Coroneli, Vincenzo; Mortier, Pierre
Număr inventar: G.D:18494
Datare: 1696
Tehnica execuției: acvaforte colorată
Dimensiune: 630X1220mm
Buletin de analize: Nr.2001 30,07,2012
Stare de conservare: anterior tratamentelor de
restaurare obiectul a fost într-o stare precară de
conservare. Hârtia era îngălbenită. Pe verso se
observa modificarea culorii suportului papetar
datorat culorilor aplicate.
Piesa prezenta murdărie ancrasată și aderentă pe
toată suprafața. Marginea superioară avea o
culoare brună cu rezistență mecanică scăzută.
Obiectul a fost pliat într-un mod necorespunzător
acestă acțiune a condus la formarea de fisuri,
rupturi și pierderi minore de suport papetar. O
încercare de slabă calitate de a repara acest tip de
deteriorare a fost făcută pe versoul lucrării prin
consolidarea rupturilor cu bandă adezivă, hârtie și
clei. Consolidările neadecvate au creat tensiuni în
materialul suport și au provocat alte degradări
mecanice. Perforații au fost prezente în toate cele
patru colțuri ale piesei.
Depozite morfofiziologice s-au observat pe toată
suprafața obiectului.
Operațiuni de restaurare: Tratamentul de
restaurare a avut ca scop principal reconsolidarea
obiectului pentru prevenirea altor deteriorări.
În primul rând s-a realizat o curățire uscată pentru
îndepărtarea murdăriei ancrasate și aderente prin
mijloace mecanice, folosindu-se pensule fine,
radiere, etc. În timpul acestei proceduri au fost
îndepărtate benzile adezive și alte reparații
necorespunzătoare.
După redarea planeității piesei a fost posibilă
consolidarea fisurilor și a rupturilor. S-a folosit
pentru aceată operațiune hârtie japozeză aplicată pe
verso în zona de fisură și ruptură cu adeziv pe bază
de amidon. Harta a fost lăsată, ulterior, la presă.
85
Înainte de restaurare
După restaurare
86
BUCĂTĂREASA FLAMANDĂ
Expert Restaurator Andrei POPA.
Autor: Jeremias van Winghe
Număr inventar: 773
Datare: secolul al XVI-lea
Tehnica de execuție: ulei pe pânză
Dimensiuni: 101,8x114,7 cm
Stare de conservare: procesele de îmbătrânire
naturală specifice fiecărui material, dar şi condiţiile
de conservare şi restaurările inadecvate din trecut
au determinat degradări mai mult sau mai puţin
reversibile. Șasiul lucrării, din lemn de brad fară
traversă, a fost executat deficitar fără pantă de
retragere şi pene de tensionare. În urma unei
restaurări de la sfârşitul secolului al XIX-lea,
pânza originală a fost dublată cu o pânză nouă de
in mai rezistentă şi cu gren mai mare, care să preia
tensiunea celei vechi fragilizate. Stratul de
preparație, de grosime medie are ca liant un clei de
origine animală şi ipsos ca şi material de
umplutură. Pelicula de culoare prezintă rosături pe
unele suprafeţe, deasemenea se pot observa multe
lacune, pierderi și exfolieri ale acesteia. Pe aproape
toată suprafaţa se găseşte o reţea de cracluri
normale de bătrâneţe, foarte fină în straturile
subţiri de culoare şi ceva mai pronunţate în
straturile mai păstoase ale picturii. Vernis-ul (sau
stratul de protecţie) constituit dintr-o răşină
naturală, a fost aplicat cu pensula într-un strat
destul de gros şi se prezintă pronunţat îmbătrânit.
Datorită oxidării şi a reţinerii prafului şi murdăriei
în partea lui exterioară, acesta are un aspect brun
împiedicând lizibilitatea tonurilor originale. În
numeroase zone de pe suprafaţa picturii, mai ales
pe margini se constată aplicarea unui chit excesiv
şi se evidenţiază cu uşurinţă retuşul care depăşeşte
uneori marginile lacunelor; acesta se prezintă virat
cromatic, fiind astfel deranjant din punct de vedere
estetic pe suprafaţa picturii. Întreaga pictură este
acoperită cu un strat de murdărie aderentă vernis-
ului modificat cromatic (praf, fum, excremente de
insecte etc.)
Operații de restaurare: prima operațiune a fost
curățirea murdăriei superficiale, cu ajutorul
aspiratorului și a unor pensule moi pentru suprafața
pictată, apoi s-a trecut la consolidarea locală a
zonelor în care sunt prezente clivaje şi desprinderi
ale stratului de culoare. Aderenţa a fost restabilită
prin pensulare sau injectare de clei de piele cald
(7%) urmată de presarea cu spatula termică. Pentru
curățirea propriu-zisă a lucrării s-au efectuat mai
întâi teste pentru identificarea celor mai bune
soluții. Au fost încercate diferite tipuri de solvenţi,
pornind de la soluţii slabe spre soluţii mai tari,
decapante. Astfel pentru curățirea chimică a fost
selectat un amestec de esenţă de terebentină şi
alcool isopropilic pentru îndepărtarea vernisului
dar şi a culorilor de retuş mai recente. Lucrarea a
suferit mai multe intervenţii anterioare de
restaurare, în care au fost repictate unele zone, în
special pe marginile lucrării. Aceste repictări au
fost îndepărtate cu acetonă. Din păcate, stratul de
culoare prezintă numeroase degradări, rosături
acumulate de-a lungul timpului făcând ilizibile
multe detalii ale lucrării, acesta fiind probabil
motivul pentru repictarea completă a unor astfel de
suprafeţe. Aspecte surprinzătoare au apărut în
timpul îndepărtării unui strat de repictare mai
veche de culoare închisă care s-a dovedit că
acoperea o scenă cu personaje într-un interior,
identificată mai târziu ca fiind “Cina din Emaus”.
După curățire s-a trecut la chituirea lacunelor, în
primă fază cu lapte de chit şi apoi cu un chit format
din carbonat de calciu şi clei de iepure în
concentraţie de 7% în straturi succesive. Zonele
chituite au fost apoi şlefuite. Integrarea cromatică
s-a efectuat în două etape, mai întâi în culori de tip
acuarelă, apoi lucrarea a fost revernisată cu vernis
Dammar aplicat cu pensula, pe urmă s-a realizat o
integrarea cromatică finală cu culori care au vernis
ca liant. Integrarea cromatică se face în două etape
din cauza slabei puteri de acoperire a culorilor
folosite. Acestea se impun însă datorită
principiului compatibilității materialelor și pentru
ca intervenția să fie lizibilă (în lumină UV) și ușor
de îndepărtat dacă va fi nevoie în viitor.
87
Înainte de restaurare
După restaurare
88
BUNA VESTIRE
Expert Restaurator Andrei POPA
Autor: copie, după Jacopo da Ponte Bassano
Număr inventar: 918
Datare: secolul al XVII-lea
Tehnica: ulei pe pânză
Dimensiuni: 97x127 cm
Stare de conservare: șasiul lucrării, din lemn de
brad cu traversă în cruce, a fost executat
corespunzător, cu o grosime potrivită şi fiind
prevăzut cu pene de tensionare şi pantă de
retragere. În urma restaurării din anul 1898,
suportul textil original a fost dublat cu o pânză
de in confecționată industrial şi cu gren mai
mare. Pe faţa lucrării sunt evidente degradări
ale pânzei originale care au justificat dublarea.
Astfel se pot observa numeroase rupturi ale
acesteia, cât şi faptul că a fost înnădită pe
lungime. Stratul de preparație (grundul) este
destul de fin şi a fost aplicat probabil cu
pensula. Acesta are ca liant un clei de origine
animală şi ipsos ca şi material de umplutură.
Stratul de preparaţie nu dă semne de
fragilizare, pelicula de culoare însă prezintă
rosături pe suprafețe ample, dar și numeroase
lacune, pierderi sau cracluri normale de
bătrâneţe. Stratul de protecţie (vernis-ul) este
format dintr-o răşină naturală, a fost aplicat cu
pensula într-un strat destul de gros şi se
prezintă pronunţat îmbătrânit. Întrega pictură
are un aspect brun îngălbenit datorită oxidării
vernis-ului și a reținerii murdăriei în partea lui
exterioară. În numeroase zone de pe suprafaţa
picturii se constată chituirea excesivă, fiind
acoperite suprafețe de pictură originală, dar și
retușuri mai vechi care au virat cromatic și
sunt deranjante din punct de vedere estetic.
Operații de restaurare: curățirea murdăriei
superficiale s-a realizat prin mijloace
mecanice, respectiv aspirator pentru verso-ul
lucrării și pensule moi pe suprafața pictată.
Consolidarea locală a fost necesară în cazul
marginilor unde s-a constatat desprinderea
pânzei originale de pe pânza de dublare, și a
fost realizată prin injectarea unui clei de pește
în concentrație de 7% urmată de acțiunea
spatulei termice. Următoarea etapă foarte
importantă este efectuarea testelor de curățire,
operaţiune ireversibilă pentru care s-au folosit
amestecuri de solvenţi cu un spectru de acţiune
mai larg, gradual, de la soluţii mai slabe la
soluţii mai dure, iar acțiunea acestora a fost
probată cu un bețigaș de bambus și tampon de
vată. În urma testelor de curăţire s-a decis
folosirea solvanolului pentru a îndepărta
murdăria şi vernis-ul învechit, iar în zonele
unde repictările nu se solubilizează s-au folosit
local cele două soluţi mai tari: dimetil sulfoxid
cu acetat de etil şi toluen cu alcool isopropilic.
După curăţirea chimică a murdăriei, vernis-
ului şi repictărilor s-au analizat zonele chituite
ale lucrării. Chiturile care au fost aplicate în
exces (acoperind astfel zone de pictură
originală) sau care nu erau la nivel, au fost
îndepărtate deasemenea prin metode chimice
sau mecanice. După îndepărtarea chiturilor
necorespunzătoare s-a trecut la o nouă chituire
a lacunelor picturii, mai întâi cu un “lapte de
chit”, apoi cu chitul format din clei de iepure
(7%) şi carbonat de calciu. Surplusul de chit a
fost înlăturat după uscare prin netezirea cu un
dop de plută. Integrarea cromatică a zonelor
chituite a fost executată în două etape, prima
cu acuarelă iar a doua cu culori pe bază de
vernis, între cele două operațiuni s-a realizat și
vernisarea generală a picturii cu un vernis
Dammar aplicat cu o pensulă lată. La final,
pentru egalizarea indicelui de refracție a fost
pulverizat vernis aerosol.
89
Înainte de restaurare
După restaurare
90
CARACTERIZAREA PRIN MICROSCOPIE OPTICĂ A STĂRII DE CONSERVARE A
OBIECTELOR DE PATRIMONIU ȘI ANALIZA MICROCHIMICĂ A MATERIALELOR
CONSTITUENTE ALE ACESTORA
EXEMPLE SELECTATE
Expert investigaţii fizico-chimice: Dr. Polixenia Georgeta POPESCU
Investigaţia fizico-chimică a bunurilor culturale de patrimoniu face posibilă cunoașterea naturii
materialelor constituente și a modului ȋn care acestea s-au păstrat ȋn urma interacţiunii cu mediul
ȋnconjurător fiind, din acest motiv, un studiu preliminar obligatoriu ȋn stabilirea stării de conservare și a
intervenţiilor de restaurare.
Ȋn laboratorul de Investigaţii Chimice al Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu evaluarea stării de
conservare a bunurilor culturale de patrimoniu, preliminar intervenţiilor de restaurare ale acestora, se
realizează ȋn mod uzual prin examinarea cu aparatură optică (stereomicroscop) și prin analiza
microchimică a unor probe de dimensiuni foarte mici (de 1-2mm2 și cca. 1mg).
Cercetarea nedistructivă prin microscopie optică a suprafeţei obiectelor de patrimoniu și/sau a probelor
prelevate din acestea (probe reprezentative structural și compoziţional, prelevate cu grijă fără a fi afectată
integritatea obiectelor analizate) pentru identificarea degradărilor de suprafaţă și caracterizarea
materialelor constituente permite obţinerea de informaţii deosebit de utile pentru practica de conservare și
restaurare. Ȋn cazul particular al picturii, microscopia optică este utilizată și pentru realizarea analizei
stratigrafice (analiza pe secţiuni a probelor) prin care se evidenţiază o serie de caracteristici picturale,
stratigrafia fiind un mijloc de stabilire a detaliilor de tehnică a picturii. Microfotografiile obţinute la diferite
puteri de mărire ale microscopului și analiza digitală a imaginilor ȋngăduie perceperea unor detalii
relevante pentru evaluarea stării de conservare a obiectelor analizate, inclusiv a unor degradări ale
materialelor acestora.
Pentru determinarea compoziţiei chimice a probelor prelevate din obiectele de patrimoniu se folosește ca
metodă de identificare a elementelor chimice analiza microchimică. Aceasta se realizează cu ajutorul
stereomicroscopului și constă ȋn efectuarea unor teste chimice practicate succesiv pe o serie de probe
prelevate din structura materialelor constituente ale obiectelor analizate. Cu ajutorul acestor teste se poate
verifica prezenţa sau absenţa unui anumit component material. Se poate lucra pe o probă prelevată, ca
atare sau pe secţiuni transversale ultrasubţiri. Tipurile de teste care se pot face sunt: teste de dizolvare sau
de solubilizare, teste termice și teste histochimice (identificarea prin grupe analitice şi colorări pentru
cationi şi anioni). Ȋn cazul acestor tehnici utilizarea unui singur test este în general insuficientă, rezultatele
acestora fiind de regulă completate prin analiza comparativă cu alta tehnică analitică.
Rezultatele studiul chimic al materialelor vechi din obiectele de patrimoniu reprezintă argumente importante
ȋn activitatea curentă de restaurare și conservare a acestora, atât ȋn alegerea metodelor și a materialelor
compatibile pentru restaurarea obiectelor, cât și pentru stabilirea condiţiilor adecvate pentru conservarea
lor. De asemenea, datele obiective obţinute prin analiza chimică a materialelor constituente ale bunurilor
culturale de patrimoniu contribuie şi la stabilirea autenticităţii, paternităţii şi evaluării acestora, metodele
tehnico-ştiinţifice de analiză formând, împreună cu metodele analizelor artistice și istorice, ansamblul
metodelor de expertizare ale operelor de artă.
91
PICTURĂ DE PATRIMONIU
PICTURĂ DE ȘEVALET, TEHNICA ȊN ULEI
Tablou „Luptă de cavalerie la o cetate”, autor Johann
Kien, ulei pe pânză (81,8 cm x 52 cm), inv. nr. 645,
Galeria de Artă, Muzeul Naţional Brukenthal
Stratigrafia (succesiunea straturilor picturale) probei prelevată din culoarea albastră (din fond, din partea
stânga-sus a tabloului) permite evidenţierea unor detalii de tehnică a picturii – aspect microscopic 160x
Stratigrafia probei:
- strat de vernis, foarte subţire, 10-40μm.
- strat de culoare alb, microscopic albastru-deschis, 50-70μm, conţinând albastru de Prusia și
alb de plumb.
- strat de culoare ocru, 90-130μm, conţinând alb de plumb și oxid roșu de fier.
- strat de culoare roșu, 70-100μm, conţinând oxid roșu de fier.
- strat de clei, 70-100μm
Analiza microchimică a pigmenţilor picturali:
identificarea ionului Fe+3
din pigmentul roșu,
prezent ȋn stratul de culoare roșie al probei
analizate, prin formarea coloraţiei albastre dată de
hexacianoferatul II de fier III (albastru de Prusia)
– aspect microscopic 160x
Analiza microchimică a pigmenţilor picturali:
identificarea pigmentului alb de plumb
(2PbCO3 ·Pb(OH)2) ȋn compoziţia stratului de
culoare alb (formarea precipitatului galben de
PbI2) – aspect microscopic 160
92
LEMN POLICROM
Molenie, inv. nr. 118/24205/50, Biserica Mare Domnească,
Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească”, Târgoviște
Molenie, detaliu cu locul prelevării probelor care au fost
analizate
Molenie, probă din culoarea roșie prelevată din
marginea lucrării – aspect microscopic 80x. Ȋn
proba analizată, peste stratul de preparaţie de
culoare alb, cu grosimea de 60-90 μm, este aplicată
o foiţă de aur foarte subţire. Peste foiţa de aur se
observă un strat de culoare roșu de 20-30 μm, care
conţine pigmentul roșu cinabru.
Analiza microchimică a foiţei de aur din proba
prelevată din culoarea roșie: identificarea foiţei de
aur prin atacul cu HNO3 concentrat- aspect
microscopic 160x
93
Molenie, proba prelevată din culoa-
rea albastră-aspect microscopic 160x
Molenie, stratigrafia probei prelevată din culoarea oranj- aspect
microscopic 160x. Peste stratul de preparaţie cu grosimea de 40-
80 μm se observă un strat de culoare oranj (microscopic roșu-
oranj) de 10-20 μm, conţinând pigmentul roșu miniu de plumb. Ȋn
stratul de culoare apar urme (mici fragmente de foiţă de aur).
Molenie, stratigrafia probei prelevată din culoarea albastră - aspect
microscopic 126x. Peste stratul de preparaţie cu grosimea de 30-
60 μm se observă un strat de culoare neagră, foarte subţire (15-20
μm) urmat de un strat de culoare albastră, de 45-60 μm, conţinând
pigment albastru pe bază de cobalt (smalţ, după aspectul
microscopic)
Analiza microchimică a pigmen-
ţilor picturali: identificarea pigmen-
tului roșu miniu de plumb, din
proba prelevată din culoarea oranj,
prin testul de ardere (calcinarea
probei) pe o spatulă metalică -
aspect microscopic 126x.
94
Molenie, probă de lemn cu foiţă de aur (faţă
probă)- aspect microscopic 20x
Molenie, probă de lemn cu foiţă de aur (revers
probă) - Lemnul prezintă urme de atac biologic
fiind vizibile orificii de zbor cu urme de insecte –
aspect microscopic 50x
Molenie, stratigrafia probei prelevată din foiţa aurie,
aspect microscopic 160x. Foiţa metalică de culoare
aurie este foiţă de aur
Molenie, proba prelevată din foiţa aurie la atacul cu
HNO3 concentrat – aspect microscopic 126x.
Identificarea microchimică a foiţei de aur
95
CERAMICĂ ARHEOLOGICĂ ANTICĂ ȘI PIATRĂ DIN CONSTRUCŢIE MEDIEVALĂ
Fragment ceramic dintr-o amforǎ romanǎ
(secolele IV-V), fǎrǎ număr de inventar.
Examinarea microscopicǎ a suprafeţei
fragmentului ceramic a evidenţiat pe anumite
porţiuni prezenţa unor depuneri compacte de
sǎruri cristalizate uniform – aspect microscopic
al suprafeţei 20x
Depuneri de săruri pe suprafaţa fragmentului
ceramic – aspect microscopic 160x. Prin analizele
microchimice efectuate pe o probǎ prelevatǎ din
depunerile de sǎruri (macroscopic de culoare albǎ)
de pe suprafaţa fragmentului ceramic s-a stabilit
natura acestora: carbonaţi
Fragment de piatrǎ, fǎrǎ numǎr de inventar,
din zidul medieval al Clujului
Proba analizată, prelevată din depunerea de pe suprafaţa
fragmentului de piatră – aspect microscopic 100x. Ȋn
masa de săruri constituită din carbonaţi (ȋn cantitate
mare) și silicaţi sunt ȋnglobate incluziuni de culoare roșie
(fragmente mici de argilă roșie) și incluziuni de culoare
neagră (impurităţi). Proba nu prezintă urme de atac
biologic
Dezagregarea probei ȋn HCl diluat pentru identificarea
sărurilor din depunerea de pe suprafaţa fragmentului de
piatră. Carbonaţii sunt solubili cu efervescenţă de CO2 -
aspect microscopic 160x
96
CARTE VECHE ȘI DOCUMENT
Felicitare, inv. M 1030, Muzeul de Istorie Casa Altemberger, Muzeul Național Brukenthal
Urmele atacului biologic produs de insecte ȋn zona florii şi a deteriorărilor suportului papetar (mici rupturi)-
aspect microscopic 60x
Produșii de coroziune de culoare verde intens vizibili pe suprafaţa hârtiei în apropierea foiţei metalice aurii
sunt produși de coroziune ai cuprului (foiţa metalică este din cupru) – aspect microscopic 60x
97
Triodion, București 1766, CVR III 124
A treia pagină manuscris a cărţii care a fost analizată ȋn ceea ce privește solubilitatea ȋnscrisului cu cerneală
roșie
Capacitatea de transfer a cernelii roșii solubile ȋn
apă- aspect microscopic 160x
Structura suprafeţei și capacitatea de transfer a
cernelii roșii solubile ȋn apă- aspect
microscopic ȋn lumină ultravioletă 160x
98
TEXTILE DE PATRIMONIU
Covor de rugăciune de Transilvania (secolul al
XVIII-lea), inv. M 2179, Muzeul Naţional
Brukenthal
Identificarea naturii fibrei probei prelevată din nodul galben pe baza aspectului ȋn sens longitudinal al unei
fibre obținute prin defibrarea firului textil observat la microscop ȋn lumină ultravioletă. Fibra identificată este
de tip lână- aspect microscopic 160x
Testul de ardere al probei prelevată din nodul roșu,
pentru identificarea fibrelor textile. Fibra iden-
tificată este de tip lână- aspect microscopic 32x
Probe prelevate din nodurile de diferite culori
(roșu, brun și galben) ale suportului textil- aspect
microscopic 32x
99
Fir textil prelevat din suport, din băteală- aspect
microscopic 20x
Identificarea firelor textile din băteală pe baza
aspectului microscopic longitudinal a fibrelor
obţinute prin defibrarea firelor- detaliu ȋn lumină
ultravioletă 160x. Fibra identificată este de tip
liberian (fibră de cânepă fină)
Broderie etnografică (sec al XVII-lea), inv. T-12, Muzeul Naţional Secuiesc, Sfântu Gheorghe
Fir textil prelevat din broderie- aspect microscopic 20x
Identificarea firelor textile din broderie pe baza aspectului
microscopic longitudinal a fibrelor obţinute prin defibrarea
firelor- detaliu ȋn lumină ultravioletă 160x. Fibra identificată
este de tip mătase
100
FIRE PREŢIOASE ȘI PIESE METALICE ARHEOLOGICE
Broderie etnografică (sec al XVII-lea), inv. T-12, Muzeul
Naţional Secuiesc, Sfântu Gheorghe. Fir metalic de culoare
argintie rulat pe miez textil, prelevat din broderie, aspect
microscopic 100x. Prin analiza microchimică s-a identificat
metalul constituent al firului metalic ca fiind argintul
Broderie etnografică (sec al XVII-lea), inv. T-12, Muzeul
Naţional Secuiesc, Sfântu Gheorghe. Fir metalic de culoare
aurie rulat pe miez textil, prelevat din broderie, aspect
microscopic 110x. Prin analiza microchimică s-a
determinat că firul metalic este din argint aurit pe ambele
feţe
Piesă metalică arheologică (verigă de cu-
pru) din șantierul Turdaș- Luncă (campa-
nia 2011)- aspect microscopic 20x
Suprafaţa verigii este acoperită cu compuși de coroziune ai cuprului așezaţi stratificat ȋn trei straturi
distincte, cu grosimi variind ȋntre 0,017- 0,216 mm- detaliu microscopic 160x
101
Piesă metalică arheologică (străpungător din cupru) din șantierul Turdaș- Luncă (campania 2011)
Suprafaţa străpungătorului (aspect microscopic 32x) – locul
prelevării probei de cca. 1-2mm2 care a fost utilizată pentru
identificarea prin teste microchimice a cuprului
Pe detaliul microscopic al probei (160x) se
observă dispunerea pe straturi a produşilor de
coroziune ai cuprului, grosimea straturilor
(proba fiind poziţionată orizontal) variind
între 0,047- 0,089 mm.
Suprafaţa străpungătorului după îndepărtarea
stratului exterior de produşi de coroziune
(detaliu microscopic 160x) relevă prezenţa
compuşilor de culoare verde-intens şi roşu-
metalic (cuprit - Cu2O), caracteristici cupru-
lui, în imediata vecinătate a miezului metalic.
Coroziunea metalului este mare, produșii de
coroziune fiind ȋncastraţi ȋn profunzimea
metalului.
102
LADĂ PENTRU DUCAȚI DIN LEMN CU ARMĂTURĂ DE FIER
Expert restaurator: Constantin SCĂRLĂTESCU
Autor: autor necunoscut
Număr inventar: M 6987
Datare: 1708
Tehnica de execuție: lemn, sculptură, grunduire, aplicare straturi picturale, aplicare elemente metalice
Dimensiuni: lungime 36,5 cm, lățime 23,5 cm, înălțime 18,5 cm
Stare de conservare: materialul lemnos, din care
este confecționată lada, prezintă degradări datorate
tehnicii de confecţionare şi îmbătrânirii naturale a
materialelor, dar și accidentelor și uzurii
accentuate. Cele mai frecvente degradări sunt
reprezentate de crăpături, fisuri și fracturi la
nivelul îmbinărilor, desprinderi și chiar pierderi de
material lemnos. Aceste pierderi sunt prezente la
nivelul casetelor din interiorul lăzii, respectiv în
zona capacelor acestora, care s-au pierdut de-a
lungul timpului. Întreaga suprafață a lăzii este
acoperită cu un strat aderent de murdărie, închis la
culoare, care schimbă aspectul natural al lemnului.
Straturile de grund de pe suprafața capacelor
casetelor situate în interiorul lăzii, care au la bază
cleiul animal ca liant, au suferit degradări datorate
pierderii calităţilor adezive ale acestuia, datorită
unui mediu de păstrare neadecvat, îmbătrânirii
materialelor și uzurii accentuate, piesa având un
rol funcțional. Aceste degradări sunt vizibile pe
întreaga suprafață.
La nivelul straturilor de culoare, lumina a afectat
pigmenţii, prin schimbarea tonalităţii. Lipsa
verniului şi condiţiile climatice oscilante au
favorizat degradarea, reprezentată prin decolorarea
pigmenților și friabilitatea straturilor de culoare.
Operațiuni de restaurare: îndepărtarea murdăriei
superficiale cu ajutorul pensulelor moi.
Consolidarea profilactică a straturilor picturale cu
foiţă japoneză și clei de piele 3-6%.
Extragerea elementelor metalice neconstitutive.
Consolidarea mecanică a suportului (refacerea
îmbinărilor adezive, stoparea fisurilor şi
crăpăturilor cu inserţii din lemn de aceeași esență,
în contrafibră, completarea pierderilor de masă
lemnoasă cu chituri şi aducerea acestora la nivel).
Curăţarea zonelor cu lemn aparent în urma testelor
realizate cu Solvanol - Apă Amoniacală. Curățarea
elementelor metalice. Completarea lipsurilor de
material lemnos (de la nivelul casetelor din
interiorul lăzii) cu lemn de aceeași esență.
Reconsolidarea adezivă. Finisare cu hârtie abrazivă
de diferite granulaţii. Consolidarea straturilor
picturale cu prese calde şi reci alternate.
Îndepărtarea foiţei japoneze. Chituirea fisurilor cu
chit pe bază de cretă de munte şi clei de peşte,
aplicat prin injectare şi cu ajutorul spatulei.
Finisarea chituirilor. Curăţarea straturilor picturale,
în urma testelor de curăţire. Integrarea cromatică în
culori pe bază de apă. Vernisare cu verni de
dammar în terebentină a suprafețelor decorate cu
pictură. Integrarea cromatică la nivelul lemnului cu
baițuri pe bază de apă. Protejarea suprafeței
lemnului prin aplicarea unui strat de ceară naturală.
Aplicarea pe suprafața elementelor metalice a unui
strat de Fertan (soluție cu rol de protecție).
103
Înainte de restaurare
După restaurare
104
PUPITRU DE RUGĂCIUNE
Experți restauratori: Constantin SCĂRLĂTESCU, drd. Daniela Cristina SCĂRLĂTESCU
Autor: autor necunoscut
Datare: 1716
Tehnica de execuție: lemn, sculptură, grunduire, aurire, aplicare straturi picturale
Dimensiuni: lungime 67,5 cm, lățime 51,5 cm, înălțime 178 cm
Stare de conservare: Suportul prezintă degradări
din cauze endogene, precum tehnica precară de
confecţionare şi îmbătrânirea materialelor, dar şi
cauze exogene datorate factorilor de degradare
intenţionată şi naturală. Tipul de confecționare,
respectiv încleierea mai multor panouri din lemn,
care apoi au fost sculptate, a dus la degradări
reprezentate de crăpături, fisuri și fracturi la
nivelul îmbinărilor, desprinderi și chiar pierderi de
material lemnos. Aceste pierderi sunt prezente la
nivelul extremităților, respectiv în zona mâinilor,
la nivelul ramei care decorează suportul de carte
propriu-zis, situat în partea superioară a piesei și la
nivelul razelor din zona aureolei îngerului.
Straturile de grund, care au la bază cleiul animal ca
liant, au suferit degradări datorate pierderii
calităţilor adezive ale acestuia, datorită unui
mediu de păstrare neadecvat, umidităţii relative
crescute şi îmbătrânirii materialelor. Astfel, este
vizibilă tendința de a se sfărâma cu uşurinţă,
devenind pulverulent şi determinând desprinderi.
Aceste degradări sunt vizibile pe întreaga suprafață
a piesei. Lacunele de la nivelul suportului sunt mai
frecvente la extremităţi şi în zonele de îmbinare a
planşelor.
La nivelul straturilor de culoare, lumina a afectat
pigmenţii, prin schimbarea tonalităţii. Lipsa
verniului şi condiţiile climatice oscilante au
favorizat degradarea, reprezentată prin înnegrirea
pigmenților și friabilitatea straturilor de culoare.
Operațiuni de restaurare: îndepărtarea murdăriei
superficiale cu ajutorul pensulelor moi.
Consolidarea profilactică a straturilor picturale cu
foiţă japoneză și clei de piele 3-6%.
Extragerea elementelor metalice neconstitutive.
Consolidarea structurală locală a suportului prin
impregnare (injectare, pensulare) cu produse cu
proprietăţi consolidante - Paraloid B72 în acetat de
etil. Consolidarea mecanică a suportului (refacerea
îmbinărilor adezive, stoparea fisurilor şi
crăpăturilor cu inserţii din lemn de aceeași esență,
în contrafibră, completarea pierderilor de masă
lemnoasă cu chituri şi aducerea acestora la nivel).
Curăţarea zonelor cu lemn aparent în urma testelor
realizate cu Solvanol - Apă Amoniacală.
Prelevarea amprentei ramei cu cauciuc siliconic şi
completarea elementelor lipsă cu stuc epoxidic.
Reconsolidarea adezivă a ramei. Fixarea
elementelor lipsă ale ramei cu rășină epoxidică.
Finisare cu hârtie abrazivă de diferite granulaţii.
Consolidarea straturilor picturale cu prese calde şi
reci alternate. Îndepărtarea foiţei japoneze.
Chituirea fisurilor și lacunelor cu chit pe bază de
cretă de munte şi clei de peşte, aplicat prin
injectare şi cu ajutorul spatulei. Finisarea
chituirilor. Curăţarea straturilor picturale, în urma
testelor de curăţire. Integrarea cromatică în culori
pe bază de apă. Vernisare cu verni de dammar în
terebentină.
105
Înainte de restaurare
După restaurare
106
EPITAF
Experți restauratori: Constantin SCĂRLĂTESCU, drd. Daniela Cristina SCĂRLĂTESCU
Conservator: Cristina MIHU
Autor: autor necunoscut
Număr inventar: S 489
Datare: secolul al XVII- lea
Tehnica de execuție: lemn, sculptură, grunduire, aurire, aplicare straturi picturale
Dimensiuni: lungimea panoului 70,5 cm, lăţimea panoului 55,5 cm, grosimea panoului 2,2 cm, grosimea
epitafului 8,6 cm
Starea de conservare: suportul epitafului prezintă
degradări din cauze endogene, precum tehnica
precară de confecţionare a panoului şi îmbătrânirea
materialelor, dar şi cauze exogene datorate
factorilor de degradare intenţionată şi naturală. La
confecţionare, unul din nodurile lemnului din care
a fost executat panoul, care traversa întreaga
suprafaţă, a fost îndepărtat şi înlocuit cu o inserţie
lemnoasă, cu fibrele orientate în aceiaşi direcţie,
vizibilă pe verso în partea stângă inferioară. Panoul
prezenta o curbură accentuată, și numeroase
crăpături, fisuri și pierderi de material lemnos,
accentuate în partea inferioară şi la nivelul ramei.
Teiul este o esenţă atacată destul de frecvent de
insectele xilofage, în cazul de faţă fiind vizibile
orificii de zbor pe întreaga suprafaţă, şi urme ale
galeriilor în masa lemnoasă, dar şi pulverulență și
friabilitate la nivelul lemnului.
Straturile de grund prezintă diferite tipuri de
degradări, care în mare parte se datorează cleiului
pe bază de proteine, folosit în operă, care are rolul
de a asigura coeziunea materialelor inerte cu care
intră în amestec. Acesta şi-a pierdut parţial
calităţile adezive, datorită unui mediu de păstrare
neadecvat, umidităţii relative crescute şi
îmbătrânirii materialelor. Astfel, este vizibilă
tendința de a se sfărâma cu uşurinţă, devenind
pulverulent şi determinând desprinderi. Aceste
degradări sunt mai accentuate în zonele marginale,
unde grundul, în componența căruia au fost incluse
seminţe, a fost aplicat în strat mai gros. Alte
degradări ale straturilor de preparaţie se datorează
seminţelor care s-au uscat, contras şi desprins,
formând lacune. Lacunele sunt mai frecvente la
extremităţi şi în zonele de îmbinare a planşelor.
La nivelul straturilor de culoare, lumina a afectat
pigmenţii, prin schimbarea tonalităţii. Lipsa
verniului şi condiţiile climatice oscilante au
favorizat degradarea, reprezentată vizibil prin
înnegrirea pigmenților și friabilitatea straturilor de
culoare.
Operațiuni de restaurare: îndepărtarea murdăriei
superficiale cu ajutorul pensulelor moi.
Consolidarea profilactică a straturilor picturale cu
foiţă japoneză și clei de piele 3-6%.
Extragerea elementelor metalice neconstitutive.
Consolidarea structurală locală a suportului prin
impregnare (injectare, pensulare) cu produse cu
proprietăţi consolidante - Paraloid B72 în acetat de
etil. Consolidarea mecanică a suportului (refacerea
îmbinărilor adezive, stoparea fisurilor şi
crăpăturilor cu inserţii din lemn de plop în
contrafibră, completarea pierderilor de masă
lemnoasă cu chituri şi aducerea acestora la nivel).
Curăţarea versoului în urma testelor realizate cu
Deck 3000- Solvanol- Toluen- Apă Amoniacală.
Prelevarea amprentei ramei cu cauciuc siliconic şi
completarea elementelor lipsă cu stuc epoxidic.
Reconsolidarea adezivă a ramei. Fixarea
elementelor lipsă ale ramei cu rășină epoxidică.
Finisare cu hârtie abrazivă de diferite granulaţii.
Consolidarea straturilor picturale cu prese calde şi
reci alternate. Îndepărtarea foiţei japoneze.
Chituirea fisurilor şi orificiilor de zbor cu chit pe
bază de cretă de munte şi clei de peşte, aplicat prin
injectare şi cu ajutorul spatulei. Finisarea
chituirilor.
Curăţarea straturilor picturale, în urma testelor de
curăţire. Integrarea cromatică în culori pe bază de
apă. Vernisare cu verni de dammar în terebentină.
107
Înainte de restaurare
După restaurare
108
VAS CU PATRU BUTONI
Expert Restaurator Daniela Cristina SCĂRLĂTESCU
Datare: eneolitic timpuriu
Tehnica execuţiei: lut prelucrat manual, lustruit
Stare de conservare: a fost descoperit în stare
fragmentară în urma unor săpături arheologice în
localitatea Turdaș, jud. Alba. Fragmentele prezintă
numeroase degradări, datorate condițiilor
microclimatice din sol, respectiv modificări de
structură și formă, tasări, deformări și de
asemenea, tehnicii de execuție, respectiv
fragilizare accentuată a pastei ceramice. Pe
întreaga suprafață sunt vizibile depuneri aderente
de silicați și carbonați, săruri ale acidului silicic, și
respectiv, carbonic. De asemenea, suprafața
fragmentelor prezenta local pierderi de material
ceramic și uzură. Lustrul fragmentelor s-a pierdut
parțial datorită zacerii în sol și uzurii funcționale.
Operaţiuni de restaurare: recuperarea
fragmentelor ceramice din pământ, curăţirea
umedă şi uscată a acestora folosind pentru aceasta
perii de diferite durități, apă distilată şi detergent
neutru. Curățirile umede au fost realizate controlat,
pentru a evita expunerea prelungită a fragmentelor
la umiditate și ținându-se cont de gradul de
fragilizare și de starea de conservare a acestora.
Curătirea chimică a fost realizată cu Complexon III
la fragmentele care prezentau depuneri mai
aderente de carbonaţi și silicați, urmată de
neutralizarea în băi succesive de apă distilată.
Identificarea fragmentelor s-a realizat dinspre bază
spre buza vasului. Asamblarea s-a realizat cu
acetat de polivinil, plombarea fiind, de asemenea,
executată în urma asamblării, treptat, pentru a
crește rezistența mecanică a structurii, cu ipsos de
modelaj, turnat în amprentă prelevată cu ceară.
Pentru protecția și consolidarea ansamblului a fost
executată o peliculizare cu Paraloid B72 solubilizat
în acetonă.
109
Înainte de restaurare
După restaurare
110
VAS GLOBULAR CU PATRU BUTONI
Expert Restaurator Daniela Cristina SCĂRLĂTESCU
Datare: eneolitic
Tehnica execuţiei: lut prelucrat manual, ardere incompletă
Stare de conservare: a fost descoperit în stare
fragmentară în urma unor săpături arheologice în
localitatea Cristian, județul Sibiu. Fragmentele
prezintă numeroase degradări, datorate condițiilor
microclimatice din sol, respectiv modificări de
structură și formă, tasări, deformări, și de
asemenea, tehnicii de execuție, respectiv fragi-
lizare accentuată a pastei ceramice.
Operaţiuni de restaurare: recuperarea frag-
mentelor ceramice din pământ, curăţirea umedă şi
uscată a acestora folosind pentru aceasta perii de
diferite durități, apă distilată şi detergent neutru.
Curățirile umede au fost realizate controlat, pentru
a evita expunerea prelungită a fragmentelor la
umiditate, și ținându-se cont de gradul de
fragilizare și de starea de conservare a acestora.
Consolidarea structurală a fragmentelor a fost
realizată prin impregnare cu Paraloid B72
solubilizat în acetonă, aplicat pe suprafață, pentru
creșterea rezistenței pastei ceramice. Identificarea
fragmentelor s-a realizat dinspre bază spre buza
vasului. Asamblarea s-a realizat pe porțiuni, cu
acetat de polivinil, plombarea fiind, de asemenea,
executată în urma asamblării, treptat, pentru a
crește rezistența mecanică a structurii, cu ipsos de
modelaj turnat în amprentă prelevată cu ceară.
Pentru protecția ansamblului a fost executată o
peliculizare cu Paraloid B72 solubilizat în acetonă.
111
Înainte de restaurare
După restaurare
112
CUVINTE FOLOSITOARE ȘI DE SUFLET MÂNTUITOARE
Expert restaurator: Radu SCHULLER
Autor: Monahul Isaia
Număr inventar: 210159
Datare: 1864
Tehnica de execuție: hârtie confecționată din pastă mecanică, carte tipărită, coasere, lipire
Dimensiuni: lungime 175 mm, lățime 120 mm, grosime 7 mm
Stare de conservare: Cartea prezenta: murdărie
aderentă, praf, halouri de umezeală, depozite de
ceară de albine, pete brunificate, pete de ulei,
resturi de natură organică, îndoituri, plieri, sfâșieri
atât în text cât și în suport, foi volante și lipsă,
pierdere de material suport. Hârtia a avut un aspect
ușor rugos, îngălbenit datorat acidifierii, atac
inactiv de insecte xilofage (galerii și găuri de
zbor). Pe cuprinsul unor file s-au găsit diferite
însemne cu creionul și pastă albastră, pete de cern-
eală. S-a încercat o restaurare a cărții, consolidarea
legăturii și a coperții.
Buletin de analize: gradul de încleiere foarte bun și
slab la unele pagini (două tipuri de hârtie), ph 5,
cernelurile, înscrisurile și ștampilele sunt insolu-
bile în apă și soluție hidroalcoolică.
Testele de solubilizare s-au făcut prin tamponare
ușoară cu apă și soluție 50% alcool etilic. Pentru
determinarea pH-ului s-a folosit hârtia indicatoare
din dotarea laboratorului: Tritest.
Diagnostic: degradare fizică, chimică și biologică.
Operațiuni de restaurare: curățarea uscată,
desfacerea volumului, curațarea umedă, conso-
lidare fisuri cu val japonez, completare lipsuri cu
hârtie japoneză, lipirea hârtiei japoneze cu
carboximetilceluloză, curățarea surplusului de
hârtie, presare, completare copertă cu hârtie
japoneză și reintegrarea ei cromatică, legarea cărții
și lipirea coperții restaurate.
113
Înainte de restaurare
După restaurare
114
CARTE DE RUGĂCIUNI ÎN LIMBA ARABĂ
Expert restaurator: Radu SCHULLER
Autor: necunoscut
Număr inventar: 586
Datare: secolul al XVIII-lea
Tehnica de execuție: hârtie, carte manuscris, coasere, lipire
Dimensiuni: lungime 84 mm, lățime 54 mm, grosime 14 mm
Stare de conservare: Cartea prezenta murdărie
aderentă, praf, halouri de umezeală, depozite de
ceară de albine, pete brunificate, pete de ulei,
resturi de natură organică, îndoituri, plieri, sfâșieri,
foi volante și lipsă, pierdere de material suport. Pe
cuprinsul unor file s-au găsit diferite însemne cu
creionul și pastă albastră. S-a încercat o restaurare
a cărții, consolidarea legăturii și a coperții,
învelitoarea a fost degradată mecanic, cu lipsă de
material suport la colțuri, în zona centrală și pe
tansele cărții, piele deshidratată, fisurată, murdărie
aderentă, praf, urme de adeziv în zona cotorului.
Buletin de analize: gradul de încleiere, solubili-
tatea cernelurilor, Ph-ul hârtiei.
Operațiuni de restaurare: curățarea uscată, des-
facerea volumului, curățarea umedă, consolidare
fisuri cu văl japonez, completare lipsuri cu hârtie
japoneză, lipirea hârtiei japoneze cu carbo-
ximetilceluloză, curățarea surplusului de hârtie,
presare, completarea înveltorii cu piele și reinte-
grarea ei cromatică, legarea cărții și lipirea coperții
restaurate.
115
Înainte de restaurare
După restaurare
116
CARTE DE RUGĂCIUNE
Expert Restaurator ing. Ruxandra-Ioana STROIA
Autor: necunoscut
Număr inventar: M 930
Datare: începutul secolului al XIX-lea
Materiale: piele, lemn, carton, hârtie, metal
Tehnica de execuție: confecționată manual
Dimensiuni: 150/100/70 mm
Starea de conservare: piesa prezenta următoarele
tipuri de degradări: fizico-mecanice, fizico-chimice
și biologice, exemplificate prin depuneri de
substanțe grase şi murdărie, rigidizare, decolorare,
pete cu origine necunoscută, desprinderi și pierderi
din materialele componente, deformări, mucegaiuri
active.
Operațiuni de restaurare: teste de curăţire, curăţiri
uscate, curăţiri umede, hidratări, emolieri, refixări,
completări, integrare cromatică, redarea formei.
117
Înainte de restaurare
După restaurare
118
ȘORŢ DE PIELE, TOLBĂ DE SĂGEŢI, SĂGEATĂ, SĂGEATĂ
Expert Restaurator ing. Ruxandra-Ioana STROIA
Autor: trib Africa Ecuatorială
Număr inventar: Vt 658, Vt 903, Vt 872, Vt 1013
Datare: secolul al XIX-lea
Materiale: piele, fibre vegetale, metal
Tehnica de execuție: confecționată manual
Dimensiuni: 620/ 350/ 10 mm, 450/ 135/ 70 mm, 600/ 14/ 10 mm, 620/ 18/ 10 mm
Starea de conservare: piesele prezentau
următoarele tipuri de degradări: fizico-mecanice,
fizico-chimice, biologice, exemplificate prin
depuneri de substanțe grase şi murdărie, rigidizare,
decolorare, pete cu origine necunoscută, des-
prinderi și pierderi de piele, deformare, mucegaiuri
active și intervenții inadecvate.
Operațiuni de restaurare: teste de curăţire, curăţiri
uscate, curăţiri umede, hidratări, refixări, redarea
formei.
119
Înainte de restaurare
După restaurare
120
PISTOL CU CREMENE
Restaurator: Ioan BRAI
Autor: atelier balcanic
Număr inventar: M 3231
Datare: mijlocul secolului al XVIII-lea
Tehnica de execuție: oțel, forjare, gravare, cizelare; argint, laminare, traforare; alamă, turnare. Lemn:
sculptare, incizare, intarsie.
Dimensiuni: lungime totală 40 cm, lungime țeavă 20 cm, calibru 15 mm
Stare de conservare: lemnul prezintă depuneri de
murdărie aderentă și murdărie ancrasată în
motivele sculpturale. Pat rupt cu lipsă de masă
lemnoasă (în zona contraplatinii). Suprafața
oțelului prezintă un strat discontinu și neuniform
de produși mecanici și produși de coroziune
specifici fierului, mecanismul de tragere este
complet dar nefuncțional, platina dislocată, lipsă
șurub de prindere la contraplatină. Argintul
prezintă un strat discontinuu și neuniform de
produși mecanici și produși de coroziune specifici
argintului, contraplatina ruptă. Lipsă gardă trăgaci.
Operațiuni de restaurare: dezasamblarea în părți
componente a pistolului și a mecanismului.
Piesele de fier (cocoș, platină, arcuri, șuruburile de
prindere, știftul de prindere al țevii de uluc, țeava),
degresare cu acetonă, curățare mecanică cu peria
rotativă și pasivizare cu Ballistol. Patul și ulucul,
curățare mecanică cu o pensulă din fibră de sticlă,
în zonele cu depuneri de murdărie ancrasată și cu
bisturiul. Degresare cu alcool etilic. Patul rupt de
la culata țevii până la trăgaci, lipit cu rășină
epoxidică bicomponentă Devcon. În zona
contraplatinei până la trăgaci a fost efectuată o
completare cu chit de lemn bicomponent Sinto
Legno. Zona completată, integrată cromatic cu baiț
de lemn. Pentru protecție, patul și ulucul au fost
lustruite cu ceară de mobilă. Piesele din alamă
(protecția trăgaciului și trăgaciul) și cele din argint
(bulbul decorativ, contraplatina, garnitura de
prindere a țevii de uluc) degresare cu acetonă și
curățare chimică cu acid ortofosforic (concentrație
20%). Pentru protecție ele au fost lustruite cu o
lavetă curată și cu pastă Poliboy. Aplicele din
argint care nu au putut fi demontate au fost
curățate pe loc. Șurubul contraplatinii, lipsă, a fost
confecționat pe strung. Pistolul a fost reasamblat și
a fost confecționată cremenea.
121
Înainte de restaurare
După restaurare
122
PISTOL CU CREMENE
Expert restaurator: Ioan BRAI
Autor: atelier occidental
Număr inventar: M 3258
Datare: mijlocul secolului al XVIII- lea
Tehnica de execuție: oțel, forjare, gravare, cizelare; argint, laminare, traforare. Lemn: sculptare, incizare,
intarsie.
Dimensiuni: lungime totală 48cm, lungime țeavă 29,5cm, calibru 16 mm
Stare de conservare: lemnul prezintă pierderi
semnificative de material lemnos, depozite de
murdărie aderentă. Lipsă vergea. Suprafața oțelului
prezintă un strat discontinu și neuniform de
produși mecanici și produși de coroziune specifici
fierului. Mecanismul de tragere este dislocat,
incomplet și nefuncțional. Lipște partea superioară
a cocoșului. Alama prezintă un strat discontinu și
neuniform de produși mecanici și produși de
coroziune specifici cuprului. Lipsește parte din
intarsia cu fir de argint. Lipsă manșon.
Operațiuni de restaurare: dezasamblarea în părți
componente a pistolului și a mecanismului.
Piesele de fier (cocoș, platină, arcuri, șuruburile de
prindere, știftul de prindere al țevii de uluc, țeava,
garda trăgaciului, trăgaciul), degresare cu acetonă,
curățare mecanică cu peria rotativă și pasivizare
cu Ballistol. Contraplatina cu intarsie de argint a
fost curățată cu lână de oțel, și pasivizată cu
Ballistol și intarsia lustruită cu laveta de lustru.
Patul și ulucul, curățare mecanică cu o pensulă din
fibră de sticlă, în zonele cu depuneri de murdărie
ancrasată și cu bisturiul. Degresare cu alcool etilic.
Fragmentul lipsă din uluc, completat cu lemn de
aceeași esență și lipit cu rașină epoxidică
bicomponentă Devcon. Partea completată,
integrată cromatic cu baiț de lemn. Pentru protecție
patul și ulucul au fost lustruite cu ceară de mobilă.
Piesele din argint (bulbul decorativ, aplica patului),
degresare cu acetonă, curățare chimică cu acid
ortofosforic (concentrație 20%), lustruite cu pastă
Autosol.
Vergeaua fost confecționată din lemn de esență
tare (fag) integrată și atașată pistolului. A fost
confecționat cleștele superior, cremenea și șurubul
de prindere a cremenei. Pistolul a fost reasamblat.
123
Înainte de restaurare
După restaurare
124
ALTARUL DE LA PROȘTEA MARE
VOLET FIX “VIZITAȚIA”
Restaurator: Maria MANEA, expert restaurator lemn: Constantin SCĂRLĂTESCU
Autor: atelier transilvănean
Număr inventar: 1601
Datare: secolul al XV-lea
Tehnica de execuție: tempera / ulei pe panou de lemn
Dimensiuni: 94 x 80 cm
Starea de conservare: voletul e pictat pe ambele
fețe cu scenele „Vizitația” pe partea festivă și „Sf.
Ecaterina și Sf. Margareta” pe verso, deopotrivă
aflate într-o stare avansată de degradare. Scoaterea
tabloului din rama originală în urma demantelării
altarului la o dată necunoscută și condițiile incerte
de păstrare de-a lungul timpului au contribuit la
destabilizarea panoului. S-au produs degradări ale
straturilor picturale în mare parte ireversibile, prin
dislocarea și pierderea unor largi suprafețe, pe
verso parțial până la lemn. În partea superioară, pe
pânza lipită la îmbinări se constată urme vechi de
biodegradare, halouri de umezeală, atac fungic și
xilofag. Pierderea coeziunii materialelor prin pro-
cesul natural de îmbătrânire şi slăbirea rezistenţei
mecanice pe de altă parte, accentuată de mișcările
suportului, au produs tensiuni care au condus la
descleieri, parțial ruperea pânzei și a straturilor
picturale și degradări în diverse forme de mani-
festare: reţele de fisuri cu margini desprinse ori cu
pantă în acoperiș, umflături, cracluri, pierderea
aderenţei peliculei de culoare și a stratului de
grund pe suprafeţe extinse, lacune. Stratul de
vernis e intens brunificat, prăfos, cu depuneri, pete,
zgârieturi superficiale. Atât pe faţă cât și pe verso
se observă urme ale unor intervenţii vechi de
conservare. Pe verso, pe latura de sus a fost fixată
în cuie o traversă de lemn, cu inele de agăţare.
Observaţii asupra intervenţiilor anterioare evi-
denţiază particularităţi tehnologice parțial dis-
tructive cum sunt margini decupate ale unor lacune
care demonstrează că au fost îndepărtate straturi
fragile, lărgind astfel lacunele, mici fragmente de
pictură dislocate fixate neglijent, consolidări pro-
filactice pe verso rigide, tensioactive.
Operațiuni de restaurare: Starea de conservare a
picturilor a impus ca prioritate restabilirea
aderenței stratului de culoare la suport. Rigiditatea
stratigrafiei cu grad redus de absorbţie a necesitat
asigurarea unei relaxări a straturilor desprinse prin
rehidratare cu soluții liant. Refacerea coeziunii s-a
făcut cu concentraţii graduale, în funcție de
obținerea rezultatelor favorabile. Suprafețele au
fost protejate cu hârtie japoneză. Consolidarea a
constituit un proces succesiv, de durată, în urma
analizării și identificării zonelor vulnerabile. Re-
facerea stabilității panoului a necesitat reașezarea
în plan a planșelor, după scoterea elmentelor
neconstitutive, traversă, cuie, reîncleierea planșelor
distanțate cu adeziv organic, clei animal, cu
completarea fantei cu fâșii din lemn de balsa,
parțial cu Balsit. Asigurarea rigidității panoului s-a
realizat prin inserții de lemn. Având în vedere
procesele evolutive de degradare, curățirea s-a
făcut cu multe precauții, începând cu desprăfuirea
inițială, prin pensulări ușoare pentru a evita
desprinderile. După operațiile de consolidare și
chituire s-a efectuat curățirea umedă pentru înde-
părtarea depunerilor aderente, în mod controlat,
pentru a nu difuza în exces în substraturi soluția
apoasă, în special pe pânză, urmată de tamponare
uscată. S-a continuat curățirea cu solvenți pentru
subțierea și îndepărtarea verniului oxidat care dă
aspectul de văl întunecat picturii, păstrând patina.
Unele pete ancrasate au fost îndepărtate mecanic,
cu bisturiul. Abordarea prezentării estetice a
conservării a impus o imagine de ansamblu pe
principiul minimei intervenții. S-a decis
încorporarea completării lacunelor pe față pentru a
evita tensiunile superficiale. Integrarea cromatică
s-a făcut distinctiv, în culori de tip acuarelă, în
mod neutru, retușul la culoarea locală limitându-se
la suprafețe mici. Pe verso lacunele extinse, unde
nu mai existau repere ale picturii originale, au fost
chituite marginal. Vernisarea generală s-a efectuat
prin pensulare cu vernis mat. Tabloul a fost
montat într-o ramă confecționată adecvat.
125
Înainte de restaurare
După restaurare
126
CEAS DE PERETE, TIPUL ”BIDERMIER FRAME CLOCK”
Restauratori: Celestina ROMOCIAN, Ioan BRAI
Autor: atelier austriac
Nr inventar: MC 408
Datare: 1820 – 1830
Tehnica de execuție: lemn, alamă, oțel, stucatură, porțelan
Dimensiuni: lungimea 59 cm, lățimea 48 cm, grosimea 16 cm
Starea de conservare: prezintă pierderi din
decorația de stucatură a capacului dar și a cutiei
ceasului, prezintă depuneri de praf , murdărie
aderentă și ancrasată, sunt prezente repictări cu
bronz în strat foarte gros, elementele fine din
stucatură fiind greu lizibile. Prezintă fisuri din
cauza tensiunilor interne ale lemnului. Sunt
vizibile urmele unor intervenți neadecvate de
restaurare, fisurile fiind chituite cu un chit foarte
dur, nerespectându-se marginile lacunei. Porțelanul
de la cadran este ciobit, este prezent un clivaj sub
formă de ”pungă de aer” între straturile de grund
provocată de excesul de umiditate. Sunt prezenți
oxizi metalici specifici cuprului pe elemetele din
alamă, oxidarea este continuă și uniformă.
Operațiuni de restaurare: îndepărtarea bronzului
vechi cu decapantul DEC 2000, decaparea s-a
făcut în două etape. A urmat curațirea lemnului cu
o soluție de curățire pe bază de apă, alcool si
amoniac.
Deoarece au existat multe pierderi din stucatură, s-
a făcut un mulaj elementelor care existau și s-a
recompus întreaga imagine, completările au fost
facute cu ghips. S-au făcut completări cu Balsit în
zonele unde era necesar, s-a chituit și s-a adus la
nivel. S-a aplicat foiță de schlagmetal pe marginile
profilate urmând ca mai apoi foița să fie protejată
cu schellack. Zonele chituite adiacente bolusului
au fost integrate cu culori pe bază de apă. Pe restul
ceasului a fost aplicat bronz. Cadranul a fost
curățat cu alcool etilic, completat cu rășină
epoxidică bicomponentă Devcon amestecată cu alb
de titan. Mecanismul a fost curățat cu solvent
special de ceasornicărie, gresat cu ulei de
ceasornicărie; confecționat pendul din alamă și 2
șuruburi de distanțiere.
Reasamblarea ceasului.
127
Înainte de restaurare
După restaurare
128
CEAS DE PERETE, TIPUL ”BIDERMIER FRAME CLOCK”
Restauratori: Celestina ROMOCIAN, Ioan BRAI
Autor: atelier austriac
Nr inventar: MC 502
Datare: 1820 – 1830
Tehnica de execuțe: lemn, alamă, oțel, stucatură, porțelan
Dimensiuni: lungime 58 cm, lățime 45 cm, grosime 13 cm
Starea de conservare: prezintă pierderi din
decorația de stucatură a capacului dar și a cutiei
ceasului, prezintă depuneri de praf și murdărie
ancrasată, sunt prezente repictări cu bronz în strat
foarte gros, elementele fine din stucatură fiind greu
lizibile. Prezintă fisuri din cauza tensiunilor interne
ale lemnului. Porțelanul de la cadran este ciobit, iar
decorația din alamă de pe cadran lipsește. Sunt
prezenți oxizi metalici specifici cuprului pe
elemetele din alamă, oxidarea este continuă și
uniformă.
Operațiuni de restaurare: îndepărtarea bronzului
vechi cu decapantul DEC 2000, decaparea s-a
făcut în două etape. A urmat curațirea lemnului cu
o soluție de curățire pe bază de apă, alcool si
amoniac. Deoarece au existat multe pierderi din
stucatură, s-a făcut un mulaj elementelor care
existau și s-a recompus întreaga imagine,
completările au fost făcute cu ghips. De asemena s-
au făcut completări cu Balsit în zonele unde era
necesar, s-a chituit și s-a adus la nivel s-a integrat
în culori pe bază de apă. S-a aplicat foiță de
schlagmetal pe marginile profilate urmând ca mai
apoi foița să fie protejată cu schellack. Pe restul
ceasului a fost aplicat bronz.
Cadranul a fost curățat cu alcool etilic, completat
cu rășină epoxidică bicomponentă Devcon
amestecată cu alb de titan. Mecanismul a fost
curățat cu solvent special de ceasornicărie, gresat
cu ulei de ceasornicărie; confecționat pendul din
alamă.
Ultima etapă este reasamblarea ceasului
cuprinzând și mecanismul.
129
Înainte de restaurare
După restaurare
C.T.S. ROMANIA S.R.L.
PRODUSE SI APARATURA IN DOMENIUL
RESTAURARII
131
C.T.S. ROMANIA S.R.L. Str. Raului, 23 – 550137 SIBIU Tel. 0269 231476 - Fax 0269 231475 E-mail [email protected] www.ctseurope.com
Compania C.T.S. ROMÂNIA SRL şi-a început activitatea în 2004 ca parte din grupul multinaţional de firme
C.T.S. cu sedii în Italia, Spania, Franţa, Elveţia, Turcia şi India.
Prin experienţa acumulată în decursul celor 30 de ani de existență a grupului C.T.S. reușim să oferim
clienţilor noştri cele mai bune soluții pentru restaurare printr-o gamă foarte variată de produse, ustensile şi
aparatură. Toate produsele noastre sunt fabricate în Uniunea Europeană dar mai ales în Italia, fiind de cea
mai bună calitate şi respectând standardele europene impuse în sectorul restaurării.
De unsprezece ani suntem prezenţi în aproape toate muzeele din țară prin furnizarea de aparatură şi materiale
necesare laboratoarelor de restaurare, pe toate suporturile, străduindu-ne în permanenţă sa ne îmbunătăţim
produsele şi serviciile astfel încât să satisfacem exigenţele restauratorilor.
Totodată furnizăm materiale şi aparatură atât firmelor private din domeniu cât şi universităţilor, marilor
firme de construcţii dar şi laboratoarelor de restaurare private.
Incercăm să aducem un plus de calitate produselor şi aparaturii pe care o comercializăm, prin strânsa
colaborare cu diverse universităţi din Europa prin programe de cercetare în domeniul restaurării dar şi prin
parteneriate pe cercetare cu firme producătoare din Italia, Franța sau Spania.
Cu ocazia lansării acestui catalog aniversar la 40 de ani de la înfiinţarea laboratorului de restaurare a
Muzeului Brukenthal, mulţumim tuturor clienţilor noştri pentru încrederea acordată şi strânsa colaborare din
toți aceşti ani şi sperăm să rămânem pe mai departe lideri pe piaţa din România, demonstrând astfel
seriozitatea şi profesionalismul ce ne caracterizează.
Paul Cioconea
Director
C.T.S. ROMÂNIA srl
Recommended