COPILUL este O FIINŢĂ, O FIINŢĂ UMANĂ,
făcută după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, nu un mic animăluţ educabil, cum
este considerat de Freud, nici un viitor salariat, nici un viitor client, nici un viitor
pacient şi… în general, nici o mică piesă, o mică rotiţă care urmează să facă parte dintr-un mecanism-mastodont care se numeşte lume a economiei de piaţă “proiectată” să
producă profit… profitorilor, adică “proiectanţilor” ei.
- Instrucţie - pe baze ştiinţifice
- Educaţie - pe baze morale
Deziderate PENTRU VIITOR
EDUCAŢIE = INFORMAŢIE + APLICAŢIE
EDUCAŢIE = ŞTIINŢĂ + MORALĂ
ŞTIINŢA şi CREDINŢA au aceeaşi origine – ambele vin de
la DUMNEZEU.Ele sunt FORŢE DATE DE
DUMNEZEU OMULUI pentru ca prin ele omul să se împlinească
şi să se bucure.
A nu le primi reprezintă drame umane. A le primi înseamnă
efort, strădanie.A le folosi în mod corect este şansa noastră de a fi fericiţi;a nu le avea, a le avea şi a le
folosi în mod greşit, este nenorocirea noastră.
Instrucţie - pe baze ştiinţifice Atenţie la planificări
- Mai puţină teorie, mai multă practică
- Mai puţină informaţie, mai multă aplicaţie
-Instrucţie - pe baze ştiinţifice
Cunoştinţe utile…alese pe raţionamentul:
Cum vor fi folosite? Pentru ce?
Când?Cu ce rezultate?
-Instrucţie - pe baze ştiinţificeCum?
Atâta teorie, câtă practică!Nu, informaţie fără aplicaţie.Orice “cunoştinţă” teoretică
neaplicată este cvasi-inutilă. Duce la plictiseală, lipsă de interes,
oboseală, reacţie de refuz – de “apărare”.
-Instrucţie - pe baze ştiinţifice
Informaţie + aplicaţie = educaţie
Practica formează, informaţia doar pregăteşte formarea.
-Instrucţie - pe baze ştiinţificeElevul (copilul) nu este un recipient care trebuie umplut, şi cu atât mai puţin dopat, ci o fiinţă care trebuie
să se împlinească, să-şi descopere talanţii şi să trăiască în bucurie
încolţirea, răsărirea, creşterea şi rodirea lor.
Misiunea şcolii:- descoperirea talanţilor (calităţilor, talentelor,
predispoziţiilor…) copiilor – elevi,- crearea condiţiilor materiale şi umane pentru ca
aceşti talanţi să fie descoperiţi,- conştientizarea copilului – elev asupra acestor
“descoperiri”,- crearea condiţiilor materiale şi umane pentru ca
aceşti talanţi să fie “puşi în valoare”, să fie înmulţiţi calitativ şi cantitativ spre binele, împlinirea şi
bucuria copilului, a familiei…, a societăţii.
Şcoala – cea de-a doua casă, cea de-a doua familie a directorului, a
personalului şcolii, a elevilor.
Grija, comportamentul şi preocuparea pentru ambientul şi activitatea şcolară trebuie să fie
aceleaşi ca şi cele fireşti de acasă.
Nu este firesc nici pentru dascăl, nici pentru elev să aibă un comportament
dur, agresiv, distructiv, răzvrătit, dispreţuitor, desconsiderator, sfidător la şcoală, faţă de şcoală, sau unul faţă de
altul.
Şcoala este “fabrica” de educaţie a societăţii!
Educaţia este “producţia” şcolii!
Educatorul este făuritorul de educaţie.
O societate, un grup de persoane, o persoană… sunt egale! cu
propriul lor nivel de educaţie şi nimic mai mult.
O societate, un grup de persoane, o persoană… nu pot evolua! nu pot
fi schimbate decât prin educaţie.Orice altă încercare de a le
schimba este o amăgire.
Nu-l putem parafraza pe Sfântul Pavel: ”Dacă dragoste nu e, nimic nu e!”, nici pe Marin
Preda: “Unde iubire nu e, nimic nu e!” pentru că: “Unde educaţie
nu e, e lipsă de educaţie! e distrugere, e ură, e suferinţă,
şi e… jale!”
Einstein a fost întrebat odată: “Câte genii putea să aibă
omenirea?”“Câte a avut!” A răspuns
prompt. “Pentru că cele care nu au avut forţa să o dovedească,
n-au fost genii!”
Pe Einstein îl putem parafraza întrebând:
“Câţi educatori sunt în şcoli?” şi răspunzând:
“Atâţia câţi au forţa să o dovedească!”
Pentru educatori:Informaţia furnizată elevilor îi exprimă
pe alţii, educaţia pe care o facem elevilor ne exprimă pe noi.
În furnizarea de informaţii ne putem ascunde, prin educaţia pe care o facem
elevilor, nu.
Poate că aici este misterul faptului că preferăm să fim buni furnizori de informaţii (adică ne place să fim buni specialişti…),
dar ne este incomod, chiar neplăcut să fim educatori.
Ne înşelăm crezând că-i putem păcăli pe elevi!
Ne place să le “arătăm” elevilor ce ştim, dar nu ne place să le arătăm
cum suntem. Statutul pe care ni l-am ales ne
obligă, însă, şi ne onorează să ştim cum trebuie, să fim cum trebuie, să
ştii ce trebuie, adică să fim ce trebuie - educatori
Nu putem forma elevul decât “după chipul şi asemănarea
noastră”, desigur în sens propriu - mai puţin, dar în sens
figurativ - total.
Nu trebuie să acceptăm orbeşte şi necondiţionat să pregătim generaţii de copii pentru o
lume, corect este să pregătim o lume pentru generaţiile de
copii.
Educaţia nu trebuie să fie un pat a lui Procust, o matrice rigidă, ci
un demers de împlinire a copilului în calităţile sale
nemutilate.
CONSTATĂRI !
Dacă dispoziţiile sunt clare, oamenii sunt eficienţi!
Cea mai eficientă metodă de a rezolva problemele este să le
prevenim.
Orice problemă neprevenită sau nesoluţionată la timp se
agravează şi duce la conflicte greu şi neplăcut de rezolvat.