Falsific,4tgrii e baniPorumbelul
,,, .',11,
,ANDRE GIDE
E
TYad.ucere din limba francezlMrnar Munou
IlpaNa eamuxum
FALSIFICATORII DE BANJ .
PORUMBELULCuudnt-tnainte de C4rnnuNE GrDE .
,rl4il425t
DANTDAI,IGHIERI.Infunul ,
I
L.TRANKBAUMVrQjiloru!din,Oa
ALBERTCAMUS. Carrctz
Fa,ta gi reausuL lt{unta. Mitul ki W Omul rnoltat. Vara
' himulom , l
Strdirul. Ciama. Cddwea Exi'lul ;'t t*Pdra!*
AGATHACHRISTIE
/ue negri mititti
ANTOINB DE SAINi.EXUPERYMia4lPnnl
:
Curimtt de Sud. /bu de no,apa Pdmdnt al oomniilor Pilnt de rdzboi
Ciianek
E SCOTT FITZGERAI-D' Marele Gatsfu
HERMANNHESSEB^nu
Ceb mai fiumoase PoaestiiFrarci.sc dc,4ssii
C,ahud
.fu eut, eu md.igeb il s tield
KnulP *Dani.an
hpuldeswdNarcis Si Gtrd tk Aur
Siddhartha Cdlitorit sfre Soan-Rdsare
JAMESJOYCEHanul fui Finn
FRANZ KAT'KAProeesul
Paris
I
Parci se aud pa;i pe coridor, isi spuse Bernard. in5lld
capul gi i;i incordi auzul. Dar nu: tatil ;i fratele siuaveau treabi la Palatul deJustilie; mama era intr-o viziti;sora, Ia un concert; iar mezinul, miculul Caloub, in fie-
carezi,dupi ce termina scoala, se ducea intr-un pension.
Bernard Profitendieu rimisese acasi, ca si toceasci pen-
tru bacalaureat; nu mai avea inaintea lui decAt trei sipti-mAni. Familia ii respecta singuritatea; diavolul, nu. Degi
Bernard isi scosese vesta, se sufoca de cilduri. Fruntea-i
era transpirati. O picituri de sudoare i se prelinse de-a
Iungul nasului qi cizu pe scrisoarea ce-o linea in mAni:
- Seamini cu o lacrimi, gAndi el. Dar mai bine siasuzi decAt si plAngi.
Da, data vorbea de Ia sine. Nu incipea nicio indoiali:intr-adevir, despre el, Bernard, era vorba. Scrisoarea iiera adresati mamei sale; o scrisoare de dragoste, veche
de ;aptesprezece ani; nesemnatl.
- Ce inseamni aceasti iniliali? Un V care poate si fie
la fel de bine un N... S-ar cidea oare s-o intreb pe mama?'..
S[ avem incredere in bunul ei gust. Am toati libertatea
9
ANDRE GIDE
si-mi inchipui cd a fost un prin1. $i ce-a; cA;tiga aflAnd
ci sunt fiul unui mArlan oarecare? Neqtiind cine 1i-e tati,nici nu-1i mai e teami ci ai putea si-i semeni' Orice
investiga{ie obligi. Din descoperirea noastri si nu regi-
nem decAt ci ne-am uqurat de-o povar6. Sd nu mai insis-
tdm. Pentru astizi ajunge.
Bernard impituri scrisoarea. Avea acela;i format, ca
qi celelalte doudsprezece din pachet. Erau legate cu o
panglici roz,pe care el nu-;i didu osteneala s-o dezlege;
o ficu sI alunece la loc a;a cum fusese inainte, ca o ban-
derolX in jurul teancului. Puse pachetul in caseta din
care il scosese, si caseta in sertarul consolei. Sertarul nu
era deschis; i;i dezviluise secretul pe sus. Bernard fixi lalocul lor Iamelele desficute ale capacului de lemn, pe
care aveasi-l acopere cu o placi grea de onix. tncet ;i cu
precaulie o lisi in jos, puse deasupra doui candelabre
de cristal ;i greoaia penduli pe care, din simplu amuza-
ment, tocmai o reparase.
Pendula suni de patru ori. O potrivise exact.
- Domnul judecitor de instruclie qi domnul avocat,
Iiul lui, nu se vor intoarce inainte de ;ase. Am tot timpul. $ie necesar ca domnul .judecitoq cAnd va veni acasi, sigiseasci pe birou frumoasa scrisoare, in care ii voi noti-
fica plecarea mea. Dar inainte de a o scrie, simt o teribild
nevoie de a-mi limpezi pulin gAndurile; ;i si-l caut pe
scumpul meu Olivieq ca si mi asigur, fie ;i provizoriu, de
un cote!. Oh, prietene, penffu mine a sosit timpul si-1i pun
bunivoinla la incercare, iar pentru tine si-mi atdp cdt
valorezi. Frumos in prietenia noastri a fost faptul ci, pAnd
acum, nu ne-am servit niciodati unul de celilalt. Ei! dar
un serviciu care te amuzdcAnd il oferi nu poate fi sAc6'itor
cAnd il ceri. Problenaa e doar ci Olivier nu va fi singur'
10
Falstficatorii de bani
AtAta pagubi, dar o s5" reusesc eu sil iau la o parte. Vreausir-l inspiim6nt cu calmul meu. Cici mai ales in situaqiile
t:xtraordinare mi simt cel mai in largul meu.
Strada T,.., unde Bernard Profitendieu locuise pAniin ziua aceea) se afl5 in imediata apropiere a parculuiLuxembourg. Acolo, pe vasta alee de lAngd I6ntAnaM6dicis, ob\nuiau si se intAilneasci in fiecare miercuri,intre patru si ;ase, cAliva colegi de-ai lui. Se discuta arti,filozofie, sport, politic5 si literaturi. Bernard mergeafoarte repede; daq trecAnd de poarta parcului, il zd"ipeOlivier Ei incetini pasul.
Adunarea dinziuaaceeaera mai numeroasi decAt de
obicei; datoriti timpului frumos, {Xri indoiali. Veniseri si
unii pe care Bernard inci nu-i cunoqtea. Fiecare dintreacegti tineri, de indati ce ajungea infaga celorlalti, intrain pielea unui personaj ticluit si isi pierdea aproape cudesivArsire naturalefea.
Olivier rosi vizAndu-l pe Bernard ci se apropie si,
pirisind-o destul de brusc pe o tAniri cu care stitea de
vorbi, pleci intr-alti parte. Bernard era prietenul lui celmai intim si de aceea Olivier avea grlji si nu lase impre-sia ci l-ar ciuta cu tot dinadinsul; uneori, se preficeachiar ci nu-l vede.
tnainte de a ajunge lAngi el, Bernard trebui siinfrunte mai multe grupuri si, cum el insu;i se preficeaci nuJ cauti pe Olivier, zdbovea din loc in loc.
Patru colegi de-ai sii il inconjurau pe un birbos cuochelari, mult mai in vArsti decAt ei gi care linea inmAnI o carte. Era Dhurmer.
- Ce vrei, spunea el adresAndu-se in special unuia,dar vidit incAntat ci e ascultat de to!i. Am ajuns pAni lapagina treizeci, firi si gisesc o singuri culoare, un
11
ANONE GIDE
singur cuvAnt care si picteze. Vorbe;te de o femeie ;i nu
;tiu nici rndcar dac5. rochia ei era roqie sau albastri. Or,
cAnd nu existi culori, eu pur gi simplu nu vid nimic' Si
din nevoia de a exagera, cu atAt mai mult cu cAt se simlea
mai pugin luat in serios, insista: Absolut nimic.
Bernard nuJ mai asculta pe cel care vorbea; socotea
ci e necuviincios si plece de lAngi ei prea repede, dar
trigea cu urechea la allii care se certau in spatele lui ;icirora li se aliturase Olivieq dupi ce o pdrisise pe tAniracu care discuta; unul dintre acestia, arezat pe o banci,cite a L' A c tion Fr utg ais e.
CAt de grav pare Olivier Molinier in comparagie cu
ceilalf! Deqi e unul dintre cei mai tineri. Figura sa aproape
copilireasci qi privirea ii dezviluie precocitatea gAndirii.
Ro;e;te foarte usor. E delicat. Si zadarnic se arati afabil
cu top, cdci nu stiu ce reticenli secreti, ce sfiali ii line pe
camarazii sii la distanp. SuferI din cauza asta. Dacin-ar fi Bernard, ar suferi si mai mult.
Molinier se oprise cAte o clip6, asa cum face Bernard
acum, in fiecare grup; din complezengi, dar nimic din ce
aude nuJ intereseazi.Se apleci peste umdrul celui care citea. Bernard,
fXri si se intoarci, il auzi spunAnd:
- Nu e bine pentru tine si cite;ti ziarele; vid ci f se
urci sAngele la cap.
$i celilalt replici acru:
- $i tu, de indati ce se vorbeste de Maurras) te
inverzesti.
Apoi un al treilea, pe un ton zeflemitor, intrebi:
- Articolele lui Maurras te amuzd?
Si primul rlspunse:
- Mi adorm; dar consider ci are dreptate.
L2
Falsfficatorii de bani
Apoi un al patrulea, a cirui voce Bernard n-ort'cunoscu:
- Tu crezi cI tot ce nu-i plictisitor e lipsit de
llrofunzime.Primul riposteazi.:
lar tu crezi ci e destul si fii dobitoc pentru a fi si
amuzant!
- Vino, spuse incet Bernard, apucAndu-l brusc peOlivier de bra!. il t.ur. cAtiva pasi mai incolo; Ri.spun-de-mi repede; sunt gribit. E adevirat ce mi-ai spus, cinu dormi la acela;i etaj cu pirinlii tni?
- Ji-am aritat usa camerei mele; di direct pe scari,cu cAteva trepte mai jos de apartamentul nostru.
- Imi spuneai ci si fratele tiu doarme cu tine, nu?
- Da, Georges.
- Numai voi doi, singuri?
-Da.- Si micupl;tie s5-qi lini gura?
- Da, daci e nevoie. Dar de ce?
- Ascult5., eu am plecat de-acasd; sau, in orice caz,voi pleca in seara asta. Nu ;tiu inci unde o sd mL duc.Mn pof primi la tine pentru o noapte?
Olivier deveni foarte palid. Era atdt de emotionat,incAt nici nu se putea uita la Bernard:
- Da, spuse, dar si nu vii inainte de unsp rezece. Mamacoboari in fiecare seari., ca si. ne spuni noapte buni gi
si ne incuie uqa cu cheia.
- Si-atunci, cum facem?
Olivier zitmbi:
- Am qi eu o cheie. O si bali incet, ca si nu-l trezestipe Georges daci doarme.
- Si portarul mi lasi si trec?
13
ANDRE GlDE
- O s6-l anun!. Oho, sunt in rela$i foarte bune cu el!
De altminteri, chiar el mi-a dat cealalti cheie' Pe curAnd!
Se despi4iri firi si-;i dea mAna' $i in timp ce Bernard
pleca gAndindu-se la scrisoarea pe care voia s-o scrie, iar
magistratul urma s-o giseasci pe birou, cAnd se va fi intors
acasi, Olivie! care nu dorea si fie vdzut ci sti de vorbinumai cu Bernard, se duse la Lucien Bercail, pe care cei-
lalf nu prea il bigau in seami. Lui Olivier i-ar plicea mult,
daci nu l-ar prefera pe Bernard. Pe cAt este Bernard de
intreprinzitor, pe atAt e Lucien de timid. Se simte ci e slab;
pare ci nici nu existi decAt prin inimi ;i prin inteligenli.
Rar indrizneqte si faci el primul pas, dar nu mai poate de
bucurie de indatl ce-l vede pe Olivier apropiindu-se' Toati
lumea blnuiqte ci Lucien scrie versuri; totqi, dupi cd:te
imi dau sealna, numai lui Olivier i-a dezvSluit Lucien pro-
iectele sale. Se retraseri amAndoi spre capitul terasei.
- A; r,rea, spunea Lucien, si povestesc nu istoria unui
personaj, ci a unui loc - uite, de exemplu, istoria unei alei
dintr-un parc, asa cum e asta, si povestesc ce se petrece
aici - de dimineala pA'ni seara. Sosesc, in primul rAnd,
bonele cu copiii, doicile inzorzonate cu panglici... Nu, nu...
mai int6i, oamenii aceia cenu;ii, firi sex,si firi vArst[, care
mituri aleea, udi iarba, risidesc florile, in s{hr;it, pregS-
tesc scena qi decorul inainte de a se deschide po4ile, inle-
legi? Apoi, intrarea doicilor. Copiii se joaci in nisip, se
ciondXnesc; bonele le ard cAte o palm5. Pe urmi vin gcola-
rii din clasele mici- apoi muncitoarele. Mai sunt 9i oameni
siraci care vin si minAnce pe cAte-o banci. Mai tdrziu,
tineri care gi-au dat int6lnire; algii care se evitd sau cei care
se izoleazd, vi#torii. Apoi mulfmea, in momentul cind
incepe muzica gi se inchid magazinele. Elevi, ca in clipa
asta. Seara, indrigostigi care se siruti sau al$i care se
t4
Falsific atorii de b ani
r lt'spart plAngAnd. tn sfirsit, cAnd se lasi noaptea, un cuplut k. bitrAni... $i, dintr-o dat5., un ripdit de tobi: ora inchi-r lt:rii. Toati lumea iese. Piesa s-a terminat. in,telegi: ceva ce
1i-ar da impresia ci totul si toate s-au sfhrsit, impresia mor-1ii... dar firi si. se vorbeascl de moarte, bineinleles.
- Da, vid foarte bine scena, spuse Olivier, care se
gAndea la Bernard si nu ascultase un cuvAnt.
- $i asta inc5. nu e totul, nu e totul! relui Lucien, cuardoare. As vrea, intr-un fet de epilog, si. arit aceea;ialee, noaptea, dupL ce toatd lumea a plecat, pustie, multmai frumoasd decAt ziua; iar marea tdcere amplificitoate zgomotele naturii: zgomotul fintAnii, al vAntuluiprin frunze ;i cAntecul unei pisiri de noapte. M-am g6n-dit la inceput cd" ar putea si se plimbe ;i ni;te umbre,poate statui... dar cred cd"arficam banal; ce pirere ai?
- Nu, Idri statui, flri statui, protesti distrat Olivier;apoi, remarcAnd privirea tristl a celuilalt: Ei, aIli, bitrAne,ci, daci reqegti, va fi ceva uluitor! strigi el, cu entuziasm.
il
Nu exishd ni.cio urmd ln scri:oilt ki Pousiry fu aru obli-gapb pe care el $-arfi asumat-ofati fu pdinqii sdi. Mai pe
ttrmd" n-a lisat nbiodatd sd se aadd regreful cd ra tnfupdr-tat dz eL 'fronspkntnf de bundaoiz k Romq a pindut oritedoinli dt a u innarcq ba chin; parcd, orbe atnintire.
Peul Dns;ennrNs (Poussrn)
Domnul Profitendieu era gribit si ajungi acasd sigi,sea ci domnul Molinier, colegul siu care-l insoqeade-a lungul bulevardului Saint-Germain, mergea foarte
15