Descrierea CIP a Bibliotecii Na$onale a RomAnieiRUSSEIJ4RENOFtica de rdscumpdrare gi ake eseud/
Reno Russell ; trad.: Comelia Dumitru; -Tirgu-Lipug:Galaxia Gutenberg2ll9
ISBN 978-973-141-76+6I. Dumitu, Comelia (uad)II. Hodi9, Silviu (ed)
@ Reno Russell,2019
@ 2019,GaJaxta Gutenberg, pentru versiunea in limbaromand
www.galaxiagutenbetg.ro
Editura G alaia Gutenberg4356A0Tdrga- Lipug, str. Florilornr. 11
Mobil 0723-377 599, 07 3397 9383E-mail: cont^[email protected] IN ROMANIA
Aceasti caf,te este protejad prin copy:right Reproducerea integali sau pargial4
mukiplicarea prin orice mijloace gi sub odce fonn4 om at fi xeroxare4 scmarea,
transpunerea in fotmat electonic sau audio, punereala dispozilia publici" indusiv prinintemet sau pdn reple de calcrrlatoare, stocatea petmmmti sau temporari pe
dispozitive sau sisteme m posibilitatea recuperirii nfotmagilol cu scop comercial sau
gratuig precum gi alte fapte similare sivAtpite ffui petmisiune scrisn a dqinitotuluicopltighnrlui reprezinti o incilcarc a legislagiei o privire la protegia ptoptietijnintelectuale gi se pedepsesc penal gi/sau civil in coofomitate cu legile in vigoare.
Russell Reno
Frica de
fascumpafafegi alte eseuri
Traducere din limba englezd de
Cornelia Dumitru
Galav,ta Gutenberg
201.9
Iintorrce tea zetTor putemici
Unti,nfu scriitor din Australiamr-a trimis de curAnd un
eseu cafe se incheia ca o frazdfrapantd:,7\m doudzeci gi
$apte de ani gi sper si apuc sd vdd sf6rginrl secolului al
)O(-lea". il lnEeleg. in Occident am ajuns la o serie de
fundituri. Dupi colapsul Uniunii Sovietice, americanii au
ctezut cd scena mondiali se eliberase pentru ca
binevoitoarea noastrd. putere s6-i ridice pe ceilalgi pe
inilEimile vaste, insorite, ale democra;iei liberale gi
ptosperiti$ pieEei libere. Uniunea Eurcpeand s-a ilrtirit tot
mai mult, vestind o erd a cooperintinternaEionale gi puterii
discrete. insi utopiile sperate nu s-au tansformat in
rcahtate, iar ceea ce odinioari consideram ideal gi chiar
viitor inevitabil aduce acum frustrate, nemulgumire gi
rebeliune incipientd, nu doar din paftea fo4elot
neoccidentale care se impotrivesc tdumfalismului nostru,
ci chiar in Enrile noastre gi in sAnul popoatelor noasffe. De
bine, de riu, secolul trecut se termini in sfirgit.
Un semn cert este eclipsa structurii clasice a politicii
moderne occidentale. De la Revolugia Industriali incoace,
linia de fahe carc ffaversa politica partidelor a fost
constituitd de interesele divergente ale muncii gi capitalului.
Lucrurile nu mai stau a$a. tn Europa, partidele istodce de
stinga gi dreapta coopercazd frecvent pentru a-gr pan
rivalii anti-orAnduire - nu irtotdeauna cu succes, dupi cum
indicd voturile recente pro Brexit, sau contra reformei
constitugionale italiene. Sistemul constituEional american
std in calea guvernelor de coaliEie, insd ultimele alegeri
prezidenytale au adus in rAndul elitelor un consens
anti-Trump ce a intecut distincEiile intre st6nga gi dreapta
- consensul orAnduirii n-a reugit si invingd nici aici. S-ar
pdrca cd roata istoriei se intoarce.
in acest mediu politic aflat in plini schimbare,
chestiunea centfiTd gi dezbindto^re e ^proape
intotdeauna
rolul gi viitorul nagiunii. Vom pdtrunde ln viitorul luminos
al unei lumi prospere , globahzate, frtd, ganEe. admiflistrate
de specialigti gi ghidate de inaltele idealuri ale drepturilor
omului? Sau ne vom firtoarcela ztlele negre ale rasismului,
nagionalismului, rdzboiului gi lagdrelor de concentrare?
Formularea acf'ilJei situalii politice ln acegti termeni
este, bineinteles, tendengioasd, degi aga tinde tabfua
orAnduirii si descde miza.PelAngpfapnrl cd e tendenEioasd,
mai e gi insuficienti din punct de vedere metaf:ztc. Luptele
noastre politice in legaturd cu naEiunile gi nagionalismele se
inEeleg cel mai bine ca referendumuri pe tema meta-politicii
Occidentului in ultimele trei generaEii, c re a. fost una de
dezwdjire. Ascensiunea populismului la care asistim
pretutindeni in Occident reflectd o dorinli de intoarcere a
zeilor puterni a in watp" publici.
Max Weber ^ ^ntcipat meta-politica dezwdjirn in
faimosul sdu discurs,,$tiinga ca vocaye" . El credea cd noua
epoci gtiingificn rupsese legatura metafizrcd intre fapt 9i
valoarc. Capzcitdgle analitice gi expertiza tehnicd tot mai
extinse ale intelectualilot modemi nu ne ajud- sd
rdspundem la intrebddle presante despte criln ar tebui sX
trdim gi pentru ce ar trebui si triim. \Meber gljla cd, nici in
ti-p"l viegii sale, intelectualismul sdu auster nu avea multi
influenEi in afacerile publice gr aver(na cu privire la donnp.
crescdndd de ptofegie gi angajament politic in rAndut
tinerilor studenli. Prevestirile lui emu bine intemei"te. itt1914, zei putemici ai nalionalismului au mAnat Europa
intr-un rdzboi crincen gi frrd" rost. Apoi, dupd un scurt
interludiu, aceSd z€r, impreunl cu algi s-au 4atat pentru o
noud rundX de violenEi pi vdrsare de sAnge la scard globali,
carc aldsat Europa in ruine.
Zei putemici s-au discreditat in prima jumdtate a
secolului al XX-lea. Dupi 1945, noyunea de dezwdjire
schiEatd de Weber, in care el vedea povara spirituald pe care
trebuie sd o poarte modemii, a fost adoptatd ca prognm
pozitiv de reinnoire culturali. Trei decenii de mobilizare in
masi vldguiserX Europa gi astfel s-a forrnat consensul ciOccidentul nu mai putea suporta inci o rundd de fanatism
naEionalist. Drumul viitor comporta slibirea puternicelot
loiafitngi cate-r legau pe indivizi de patriile lor. tn unele
cefcur{, acest consens mai susginea pi ci totalitarismul
comunist suferea de aceeagi boald lntunecati'
Angajamentul ideologic ai pasiunea duc la brutalitate gi
orbire nnor:ld. $i in acest caz, nllmerori lideri politici 9i
culturali au presupus ci restaurarea unui stil de wagdt mat
uman in Vest va comporta atenuare gi slibire.
in consecingd, in primii at'tt u erdpostbelice s-au frcut
pagi in direcgia dezvrdjiri gi desacraliznrn viegi publice' S-a
infiingat Comunitatea Europeani a Cirbunelui gi Oplului,
cu scopul de a intinde unguentLrl calmant al comerprlui pe
tdnile care divizasetd istoric Europ z. Aceastd. triyattvd, frcea
parte dintr-o tendinEd culturald larga gi puternici in era
postbelici, care nu a implicat doar respingerea naEionalis-
mului. A preschimbat in tabu multe tipuri de revendiciri
viguroase. Populara influen;i a existen$alismului francez
constituie vn caz tipic. Albert Camus a cdutat si articuleze
un umanism ce nu necesita o tradi;ie, institugie sau formd
de viaEn cu autoritate. Alegetea lui ca Ptemiu Nobel ln 1957
a, reprezentat o aprobate oficiali a acestei stridanii de a
apdra pefsoana umani contfa revendicirilor zeilot
putemici sub orice lnflgigare, chiar gi in vepmintele
adevirului moral. Ascetismul metafizic al lui Camus - el
rcfsza toate revendicdrile radi;ionale despre sursele gi
fundamentele rcahtdgt - a fost primit de Occidennrl
postbelic ca eroism moral exemplar.
Faptul cd un birbat c re ^
proclamat o morahtate fdtd
adevdr a devenit un sfAnt secular nu e sutprinzdtot. inpedoada ce a uffnat cnzer citll\zationale d1n 1,91,4-1945,
imperatir.rrl sldbfuii a afectat totul. Conciliul Vatican II,
intrunit la inceputul deceniului 1960, a fost interpretat in
mare misutd. ca hberahzzre gi latcizarc a dogmelor
odinioari avtorttate. Conginutul concret al documentelor
conciliare ^
contat prea pu$n. $i catolicismul a fost tdrdtin
imperativul dezwdjirt, care ^ caractenzat, de asemenea,
bund parte din protestantism. Dupd Auschwitz,repudterea
adevdrurilot tari gi ranscendente pdrea necesztd. chiar pi in
sdnul bisericilor.
in Statele Unite, contexnil cultural gi politic a fost
diferit. Al Doilea RXzboi Mondial a fost ,,rdzboir-rl nostnr
bun" gi nu a lisat W^h ruine. Calitatea noastri de lideri ai
Occidennrlui in timpul Rdzboiului Rece a impus
angajament gi hotdrAre. Cu toate acestea, America a luat gi
e prte la surghiunirea zetlot puternici din viaga publicS.
Iiberalismul dominant din deceniul 1"950 a cultivat o
abordarc pragmaicd, gi s-a pretins ,,post-ideologic". ln1955, Walter Lippmann a publicat Essay in the Public
Philaopfu. El gi-a exprimat preocuparea cd democraya
hberzld, va deveni r,'uLretabild dacdva pierde contactul cu
temeiurile metafizice mai profunde. Liberalii n-au primit
carte bine. O seamd de recenzenEi gi-au dat seama ci
Lippmann dezaprcba consensul postbelic privitor la
dezvrd4ue. Unii au sugerat ci apelul lui pentru o baz|
morald, reinnoiti a democraflei liberale avea knpltcatlt
autoritariste.
Imperativul dezvrd4ins-a extins spectaculos in deceniul
1960. Pentru europeni, momentul decisiv a sosit in mai
1968. Studengt francezi revoltagi mdzgileau graffitti pe
zidurile din orag: ,,8 interzis sd'trtterzicl'. Aceasti formuli
conffadictorie catzctettzeazd bine traiectoria erei
postbelice. tt."*tt" cd tot ce e tare gi limitator dispare.
Trebuie sd slibim autontztea sociali asdel incdt sd putem
trdi matcomplet. Pentru gdnditorii ftancezi ndrcah numigi
ma apoi ,,posunodemi", nihilismul ofetea contrariul
disperdrii. Ideea cd nu existi adevdruri solide, trainice,
constituia pentru ei o evanghelie a libertiEii.
Nu e nevoie sdrelatez tevolugiile cuiturale din deceniul
1960. Ne sunt cruroscute tuturor gi le trdim consecinEele.
La o scard mat micd.se accepte insi importanEa anului 1 989.
inainte sd. cadd Zidul Bedinului, ameninEatea existenEials
reprezentatd de comunism pfesa Occidentul si mengini
nigte loia[tngi politice gi culturale consolidate' A trebuit si
ne o,telim pentru a vorbi convingitor despre virn4ile
societdgio libete. Dupi pribugirea Uniunea Sovietice,
America gi Euopa de Vest s-au relaxat, convinse ci modul
10
-
nostru de viaEn fusese justificat. Potrivit faimoasei declaralii
a lui Francis Fukuyama, ajunseseri.m la ,,sfA4itLrl istotiei".
Ultedor Fukuyama s-a ciit de acest optimism radios, insi
formularea lui sqprinde un sentiment rdsp6ndit in
continuare. ittt-o mare mdsurd, acurn credem cd
gararrtarez unui viitor mai bun nu mai comporti efornrri
exterruarite in vedetea reunirii unei voinEe politice
puternice; nici n-are nevoie de justificare filosoficd.
Proiecnrl de a face lumea un loc mai bun va fi continuat de
capitalismul global, care ate un moment mecanic intrinsec,
impreuni ca aparattil. juridic pi birocratic al instituEiilor pi
structurilor mansnagionalq care au propira logici de
expansiune gi colonizare
Proeminentrrl intelectual itahan Gianni Vattimo se
numdri printre cei mai buni apologeEi ai acestui consens
asupfa,,sfAtgitr-rlui istoriei". Bl sintenzeazd diverse tendin,te
din cultura intelectuali contemporand., toate contribuind la
ceea ce el numegte ,,destinul de sldbire", expresie ce
constituie modul lui de a vorbi despre dezvtdjtre. Trecem
de la o ontologie a ,,substan,tei", spune el, la una a
,,evenimentului", iar asta indepfuteazd, Occidentul
postrnodem de formele autoritariste de g6ndire gi ne
indrumi spre cele carc inctxaleazd hbenatea. Concepgia
noasffi prezefitd asupra "i"tr bune >,are trisdturile
destinderii". Tote astea se rezumi inlozinca lui, ,,slibirea
Fiintei", pe cafe el o vede ca o fericitd despovdrare a
1,1
Occidentului, deoarece slibkea promoveazd' toleran\a,
pacea gi libertatea. Daci nu existi adeviruri putemice,
nimeni nu-i va judeca pe algii, nici nu le va lngridi libertatea.
Daci nu existi nimic pentru care mentd. sd lupF, nimeni nu
va lupta. Vattimo a$teaptd cu nerdbdare o lume dez:rrd4itd
c re ne incwaleazd, sd adoptim o abordare ,,moderatd 9i
generoasd" a vielii. Marca poruncd nu e sd-l iubim pe
aproapele ca pe noi ingine, ci si-l luim pe aproapele cu
ugurelul a$a cum ne ludm cu ugurelul pe noi ingine.
Vattimo vorbegte Sui"l filosofiei posffnoderne'
Majoittatea economigtilor contemporani adopti o
abordarc mat duecti, dar spun cam acelagi lucru. RobertJ.
Shiller, economist de Ia Yale, susEine cd schimbarea
tehnoiogicd gi ,,teorema egahzfun pteEului factorilor" a lui
Paul Samuelson induc aculn o integare globali ce va
eclipsa parohialismul ingust il statr:lui-nagiune.
Globahzarea evolueazd. in concordanEd cu legi economice
fiabile, mai puternice decdt politicile de partid - 9i mai
obiective, mai raEionale pi mai fleutre, prin urmare
inevitabile / superioare din punct de vedere moral. Poate
avem nevoie si dispunem un gen sau altul de argumente
pentfl] ^
pat^ obiecgiile contra sistemului global emergenq
insi nu existi altemativi politicd' reald. De diplomagie nu
avem nevoie decAt pentru a Ttentta teitstenEa populari
indrumati grepit spre imperiul emergent al utiJitdgii. in locul
zeilor putemici ai culturii tradiEionale, viitorul globahzztva
12 13
-
fi guvemat de zei-i inimii: zei sdndtd$, bundstdrii gi pldcerii.
Marii nogtri preoF vor fi specialigti medicali, bancheri
centrali gi bucdtari celebd.
Sdndtatea,bunistarea gi plicerea gtwerneazd deia intr-o
misuri insemnatd Statele Unite gi Europa. in Europa gi
America, stanga gi dreapta sunt unite firtr-o meta-politicd.
unanimi ce promoveazi pablonul general al sldbidi gi
regula zetlor inimii. Stdnga exerciti presiuni spre
utmdtoatezfiontierda,,eltberdri".Drepturilepersoanelor
ffanssexuale reflectd o doringi de slibire a revendicdrilor
ADN-ului nostru asupra congtiintei de sine ca birbat sau
ca femeie. Dteapta adopti logica hbertatd. a gdndtrnbazate
pe piaEd gi consideri ir/ldfixarca tuturor obstacolelor din
calea libetei citcula;ii a muncii, capitalului gi bunurilor drept
cea mai buni cale de a sluji binele comun. E necesari o
dezvrdjke cdtmal ^rrrpld
cu putinqd, astfel incdt invizibilul
binevoitor sd-gi faci minunile.
Fuziunea crescindi a stangii gi dreptei in i"rolgablonului slibirii asigurd contextul diverselor forme de
populism de astdzi pi al politicii 1or ,,anti-ordnduire". Ele
rcprezkttd o revolti impotriva imperatir,rrlui dezvraliti.
Motivele acestor rebeliuni sunt feri indoiali polivalente,
cclmplexe gi influentate de circumstangele unice existente
in Ftecare gard,. Dn motive istorice evidente, pe germani iiinspiimdntd in mod deosebit intoarcerea zeilor putemici.
f)opulismul in Germania vz vrrna cu siguranEi o alti,
traiectode decdt in Olanda, Franga ori Statele Unite. insi
putem identifica o dinamici comunS, de fond.
,,Neoliberalism" e cuvdnn:l pasat de colo-colo pentfu a
ne descrie sistemul acntaJ. El descrie un tegim economic ai
cultural de dereglementare gi demrdjne. A-bttt^
neoliberalismului e si sldbeascd gi, h final, sd dizolve
elementele puternice ale societilii tradigionale, elemente ce
impiedicX cuc,ilatla liberi a comer,nrlui (miezul
liberalismului din secolul al XD(-lea). Poate e bine pentru
elita globald, insd oamenii de rAnd se indoiesc tot mai tare
ci e bine pentfll ei.Dezvrdpea gi slibirea cate definesc era
postbelicd 1e dau celot talentagi gi puternici hbettatez de a
se migca fluid intr-un sistem din ce in ce mai global. insi
oamenii de rAnd sfitgesc dezleg$ de geamanduri, in
derivd gi abandonaEi, intr-o asemenea mdsurd inc6t
ahmenteazd, o rebeliune anti-orAnduire care reclamd
revenirea a ce\ra solid, veridic ai durabil.
Caracterd, metafizic al revoitei populiste de azi se
videgte cel mai limpede in apelurile la o identitate nagionali
reinnoiti in f"t" ameninEirilor percepute. Aceste
amennEdtisunt reliefate putemic, mai cu seami in Europa,
de an-rietdgile legate de imigratea in masd. Sistemele noastre
politice au mogtenit imperativul postbelic aJ. dezvrditn.
Suntem educali si credem cd, zvem dxona motald
fundamentald de z ne impotrivi apelurilor populiste la o
politicS. mai naEionalisti. OrAnduirea noastri aPdrdt
14 15
diversitatea gi incluziunea, promigAnd ci lumea va fr mat
pagnicd dacd, afirmdm multicultutalismul. O personalitate
publicd sau un politician care rcptezintd o idee putemicd,
fie vorba de naqionalism, ori doar de motala tradtttonald,, e
descris invariabil &ept ,,autoritarist". in Europa suntem
averizry cd trebuie si impiedicdm tevenirea fascismului.
tn Statele Unite, frica mogteniti privegte reinnoirea
rasismului. Am auzit intelectuali rafrnay anakzdnd sincer
populismul contemporan cu termeni ca llider, Mussolini
gi I(u Klux l(lan. Asta arati cdt de profund implicati este
orAnduitea noastri in en postbelici, incurajdndu-ne si
intimpinim toate dificultdgile cu gi mai multd dezvdjke.
Probabil rebeliunea populistl se va intensifica. Pe
misuti ce o va face, tezistenla orAnduirii va spori gi ea.
Consensul postbeiic canahzeazd. puterea politicd spre
condamnarea in cei mu tari termeni cu putinEi - rasist,
xenofob, fascist, bg"t * a revenirii zeilor puternici.
Corectitudinea politicd imbraci multe forme, dar pe toate
le unegte repudierea comuni a oncdru factot solid gi
substangial in via,ta publici, fie in formanagionalismului sau
a aftmai:lor viguroase despre constrangefile pe care
natrlta umani le impune odcdrd societi,ti sdnitoase,
constrAngeri arriculate de toate formele de moralitate
tradiEionali. Ferocitatea crescindl cut care orAnduirea
denunEi orice element putemic inflameazd, mai tare