Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Sănătate Bucureşti
Curs RegionalInstruire în colectarea datelor clinicela nivel de pacient
MAI 2003
Program
09.30-11: Rolul spitalelor 11.00-11.15: Pauză 11.15-13.00: Concepte şi utilizare DRG 13.00-14.00: Pauză 14.00-15.30: Paşii următori 15.30-15.45: Pauză 15.45-17.00: Discuţii
Conţinutul prezentării
ROLUL SPITALELOR
CONCEPTE ŞI UTILIZARE DRG
ConceptSemnificaţiiImportanţa
Situaţia raportăriiValidare şi Grupare
(INCDS)Rapoarte activitateclinică pe secţii,
medic, etc.Rapoarte calitate
PAŞII URMĂTORI INFORMAŢII
UTILE
Pagini webMaterialeContacte
Ce s-a propus şi realizat în 2002Planuri pentru 2003
Completare FOCGColectare dateCodificare dateCriptare şi trimitere
De ce colectarea de date?
Evaluarea activităţii spitalelor
Finanţarea spitalelor
Istoric colectare şi utilizare date
2002: date agregate Rapoarte la nivel naţional pentru urmărirea indicatorilor agregaţi
2003: date la nivel de pacient Indicatori la orice nivel şi finanţare
Setul minim de date la nivel de pacient
1. Numărul de identificare a cazului externat2. Numărul de identificare a spitalului3. Numărul de identificare a secţiei4. Numărul foii de observaţie clinică generală5. Numele pacientului6. Prenumele pacientului7. Localitatea8. Judeţul9. Data naşterii10. Sexul
Setul minim de date la nivel de pacient
11. Codul numeric personal12. Tipul asigurării de sănătate13. Casa de asigurări de sănătate14. Data internării15. Ora internării16. Tipul internării17. Diagnostic la internare18. Data externării19. Ora externării20. Tipul externării
Setul minim de date la nivel de pacient
21. Starea la externare22. Diagnosticul principal şi diagnosticele secundare, la
externare23. Intervenţiile chirurgicale efectuate24. Data intervenţiei chirurgicale principale25. Explorările funcţionale efectuate26. Investigaţiile radiologice efectuate27. Greutatea la naştere (doar pentru nou-născuţi)28. Transferurile intraspitaliceşti (secţia; data)29. Medicul curant30. Medicul operator
ROLUL SPITALELOR
Activităţi: Completarea FOCG
• Ordinul MSF 798/2002 privind introducerea în spitale a
formularului Foaia de Observaţie Clinică Generală
• Ordinul MSF 457/2001 privind reglementarea denumirii
şi codificării structurilor organizatorice (secţii,
compartimente, laboratoare, cabinete) ale unităţilor
sanitare
Datele din FOCG conform Ord. MSF 798/2002:- pentru diagnostice (principal, secundare- comorbidităţi şi complicaţii) lista extinsă a CIM-10 folosită oficial în toate spitalele de la 1 ian 2003- şi pentru proceduri (intervenţii chirurgicale, explorări funcţionale, unele investigaţii radiologice) lista CCSSDMConform reglementărilor CCSSDM, începând cu 2004 se va introduce o lista imbunătăţită a procedurilor
Activităţi: Codificarea datelor (I)
Cine codifică?
a. Fiecare medic codifică cazurile propriib. Un medic responsabil în fiecare secţiec. Echipa de codificatori la nivel de spital
Activităţi: Codificarea datelor (II)
Anexa 1 din Ordinul MSF nr. 29 / 2003 privind introducerea colectării electronice a Setului Minim de Date la nivel de Pacient (SMDP) în spitalele din România
• cuprinde datele din FOCG care formează SMDP
Activităţi: Colectarea datelor
Cine înregistrează electronic datele?
• Operator computer
• Nominalizarea unui cadru medical - supravegherea colectării şi prelucrării datelor despre pacienţi în format electronic
Spitalele mai puţin informatizate nu au nevoie de specialişti în computere!
Activităţi: Criptarea şi transmiterea datelor (I)
Conform anexei 2 a Ord. MSF 29/2003:
• Înfiinţarea unui departament de statistică-informatică pt. generarea şi transmiterea SMDP
• Organizarea codificării şi documentării FOCG conform regulilor CCSSDM
• Transmiterea lunară a datelor către INCDS şi DJSP• Nominalizarea unui cadru medical - supravegherea
colectării şi prelucrării datelor despre pacienţi în format electronic
• Asigurarea condiţiilor minime obligatorii de securitate a informaţiilor colectate şi stocate în format electronic
Activităţi: Criptarea şi transmiterea datelor (II)
Activităţi: Criptarea şi transmiterea datelor (III)Legea 677 / 2001 – pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestora“Prelucrarea CNP sau a altor date cu caracter personal având funcţie de identificare poate fi efectuată numai dacă:
- Persoana vizată şi-a dat în mod expres
consimţământul;
- Prelucrarea este prevăzută în mod expres de o
dispoziţie legală”
Activităţi: Criptarea şi transmiterea datelor (IV)
• Ordinul Avocatului Poporului 52 / 2002 privind
aprobarea cerinţelor minime de securitate a
prelucrărilor de date cu caracter personal
Sistemul informatic – componente şi funcţii
SPITALCulegere de date
Rapoarte de management şi calitate
Stocare şi gestiune date
CENTRAL
Centralizare date
Rapoarte de management şi calitate
Stocare şi gestiune dateGrupare date
Transmitere date
SPITAL CENTRAL
FAZA I
PACIENT – Date CliniceSecţia 1
PACIENT – Date CliniceSecţia 2
PACIENT – Date CliniceSecţia n
PACIENT – Date CliniceServiciul de Statistică/ Informatică
…PACIENT…
Grouper
DRG
Aplicaţie proprie de spital Interfaţa software
e-mailcriptare
e-mailcriptare
Sistemul informatic – fluxul datelor
reţea/disk
Volumul de munca pt codificare şi colectare date clinice
1. Codificare cazuri: 1 caz = 5 mina. Spital mic: 1000 cazuri/luna = 11 zileb. Spital mare: 4000 cazuri/luna = 44 zile
2. Introducere date în calculator: 1 caz = 3 mina. Spital mic: = 7 zileb. Spital mare: = 28 zile
3. Analiza/Corecţie date (rapoarte predefinite): 2-4 zile4. Transmitere date către centru: 1 ora5. Analiza cazuri grupate în DRG-uri: 2-4 zile
TOTAL Spital mic: = 22 zileSpital mare: = 80 zile
RESURSE NECESARE BENEFICII
Spital mic: 1000 cazuri/luna 22 zile/luna = “1
persoana” 1 calculator* Legatura la Internet
1. Date reale si verificabile 2. Date primare, nu agregate,
din care se poate ulterior extrage orice alt raport necesar analizei
3. Rapoarte pt Calitate/Management
4. Toate/Oricare rapoarte de morbiditate/mortalitate necesare Spitalului, Sistemului Sanitar din Romania, OMS
Spital mare: 4000 cazuri/luna80 zile/luna = “4 persoane”2 calculatoareLegatura la Internet
*spital monopavilionar
Resurse necesare pt codificare şi colectare date clinice
Activităţile altor instituţii
DSP Judeţene Centrul de Calcul, Statistică Sanitară şi
Documentare Medicală (CCSSDM) Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în
Sănătate (INCDS)
Activităţile DSP Judeţene
• Sprijinirea spitalelor in procesul de generare, colectare si transmitere a SMDP
• Participarea la cursurile de instruire organizate de CCSSDM şi INCDS
• Instruirea spitalelor privind gestionarea informaţiilor din FOCG, colectarea si transmiterea datelor
• Distribuirea către spitale a aplicaţiei electronice “DRG Naţional” şi sprijinirea în procesul de instalare
• Transmiterea datelor colectate de la spitale către CCSSDM în formatul solicitat
Activităţile CCSSDM
• Intreţinerea şi dezvoltarea continuă a listelor privind sistemul de codificare a diagnosticelor şi procedurilor, precum şi a listelor de codificare a unităţilor şi structurilor sanitare
• Stabilirea reglementărilor privind codificarea diagnosticelor şi procedurilor
• Elaborarea regulilor privind completarea şi documentarea FOCG
• Monitorizarea continuă a proceselor de codificare, completare şi documentare a FOCG
• Organizarea unui sistem de instruire a spitalelor şi a Direcţiilor de Sănătate Publică Judeţene privind codificarea, completarea şi documentarea FOCG
• Recepţionarea datelor transmise de spitale
• Validarea datelor primite în conformitate cu reglementările în vigoare si transmiterea lor către spitale
• Gestionarea si arhivarea datelor
• Analiza datelor si generarea lunară către MSF de rapoarte privind performanţa spitalelor plecând de la SMDP
Activităţile INCDS (I)
• Furnizarea lunară a bazei de date conţinând SMDP către MSF
• Dezvoltarea unor analize şi rapoarte privind pacienţii
externaţi din spitale, pentru finanţarea bazată pe caz
• Organizarea unui sistem de instruire a DSP judeţene şi a
spitalelor privind colectarea electronică si transmiterea
SMDP
Activităţile INCDS (II)
Situaţia transmiterii datelor la 07.05.2003
CONCEPTE ŞI UTILIZARE DRG
Ce sunt grupele de diagnostice?
Grupele de diagnostice (DRG) sunt o schemă de clasificare a pacienţilor externaţi (în funcţie de diagnostic), care asigură o modalitate de a asocia tipurile de pacienţi cu cheltuielile spitaliceşti efectuate
Grupele de diagnostice (DRG) realizează o “fotografie” a rezultatelor spitalului.
Caracteristicile DRG
Omogenitatea clinică – într-un anume DRG, cazurile sunt similare din punct de vedere clinic, dar nu identice
Omogenitatea costurilor – fiecare DRG conţine cazuri pentru care există un consum asemănător de resurse
Caracteristicile DRG
Realizează o “standardizare” a rezultatelor spitalului (pacienţii externaţi)
Fiecare pacient externat este repartizat într-o grupă de diagnostice
Pacientii sunt “omogenizaţi” în fiecare grupă de diagnostice
Premisele clasificării DRG
1. Existenţa datelor clinice despre pacienţi: vârsta, sex, durată de spitalizare, diagnostic principal, diagnostice secundare, proceduri, starea la externare, greutatea la naştere (în cazul n-n).
Premisele clasificării DRG
2. Codificarea datelor necesare diagnostice (principal, secundare – comorbidităţi şi
complicaţii) proceduri (intervenţii chirurgicale, explorări
funcţionale, unele investigaţii radiologice) Datele necesare sunt colectate din FOCG
Dacă nu se realizează corect, apar erori în repartizarea pacienţilor în DRG!
Premisele clasificării DRG
3. Colectarea datelor de la nivelul fiecărui pacient externat sub formă electronică
Informaţiile culese trebuie trimise folosind aplicaţia (gratuită) “DRG Naţional 3.1”(pot fi colectate cu orice aplicaţie, dar trimise în formatul cerut de DRG Naţional 3.1)
Atenţie: Importanţa gestionării informaţiilor şi a confidenţialităţii pacienţilor !!!
Premisele clasificării DRG
4. Clasificarea automată a fiecărui pacient într-un grup de diagnostice, folosind un “grouper”.
Grouperul este o aplicaţie informatică ce trimite automat fiecare pacient externat (în funcţie de coordonatele din fişa sa electronică) într-o singură grupă de diagnostice.
Procesul formării grupelor de diagnostice
I. Gruparea tuturor codurilor de diagnostic posibile în 25 Categorii Majore de Diagnostic bazate pe sisteme anatomice şi funcţionale Exemple: Bolile şi tulburările Aparatului respirator Bolile şi tulburările Aparatului vizualBolile şi tulburările Aparatului digestiv
(vezi anexa 10 din Normele CoCa pe 2003)
II. Împărţirea Categoriilor Majore de Diagnostice (CMD) în grupuri medicale şi grupuri chirurgicale, în funcţie de prezenţa sau nu a unei intervenţii chirurgicale la nivelul pacientului
Procesul formării grupelor de diagnostice
III. Divizarea grupurilor medicale şi chirurgicale în funcţie de vârstă, prezenţa complicaţiilor şi/sau a comorbidităţilor
Exemple: - DRG 89 - Pneumonie simplă sau pleurezie cu
complicaţii/comorbidităţi > 17 ani- DRG 90 - Pneumonie simplă sau pleurezie fără
complicaţii /comorbidităţi > 17 ani
Procesul formării grupelor de diagnostice
Ulcer Peptic
Bolile şi tulburările sistemului digestiv
Intervenţie
chirurgicală?
C/C C/C
DRG 154
DRG 155
DRG 178
NU DA
NU
DA
DRG 177
Tipul
Procesul formării grupelor de diagnostice
Premisele finanţării prin DRG
1. Clasificarea tuturor pacienţilor externaţi în grupe DRG.
2. Stabilirea de tarife pentru fiecare grupă DRG (generarea de costuri relative sau valori relative). Se pot calcula local sau se importă şi se ajustează local.
3. Bugetul asistenţei spitaliceşti.
Rezultatul clasificării DRG
1. “Case-mixul” pentru spital, adică tipurile de pacienti tratati in spital, în funcţie de diagnostic si gravitate. (def. conform CoCa-2003)
2. Indicele de case-mix (complexitatea cazurilor), numar (fara unitate) care exprima resursele necesare spitalului în concordanţă cu pacienţii tratati. (def. conform CoCa-2003)
Utilizarea DRG pentru finanţarea spitalelor
• Valorile relative ale DRG
• Complexitatea cazurilor tratate (Case -Mix)
• Plata de bază/Preţul DRG
• Ajustările
Valorile relative (VR) pentru DRG
• Valorile relative – Număr fără unitate care exprimă raportul între tariful unui DRG şi tariful mediu al tuturor DRG –urilor.
• Coeficient atribuit in funcţie de cantitatea relativă de muncă, consumabile si resursele de capital necesare pentru tratamentul complet al bolnavului cu afecţiunea respectivă.
(def. conform CoCa-2003)
Case-mixul
• Case-mixul reprezintă tipurile de pacienţi trataţi într-un spital, în funcţie de diagnostic şi gravitate.
(def. conform CoCa-2003)
• Metodă optimă pentru a măsura complexitatea activitatii spitalului
Indicele de case-mix (ICM)
• Indicele de case-mix evidenţiază resursele necesare spitalului pentru tratarea pacienţilor
• ICM ne permite compararea activităţii unui spital cu activitatea altui spital
• Spitalele cu un indice de case-mix mai mare vor primi bugete mai mari
Scopuri de atins prin clasificarea si finanţarea tip DRG
1. Evaluarea activităţii furnizorilor
2. Alocarea mai obiectivă şi transparentă a resurselor
spre spitale
3. Creşterea eficienţei tehnice la nivelul spitalelor
Poate fi făcută atât de spitale (statistician, conducerea spitalului, comisia de calitate), cât şi de INCDS
Exemple de rapoarte utile spitalelor:
• rapoarte de activitate pe sectii, medici etc.
• rapoarte de calitate
Prelucrarea si analiza datelor
59%
25%12%
22%
9%
20%
24%
23%
25%
48%53%
43%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Institut Spitaleuniversitare
Spitalejudeţene
Spitaleorăşeneşti
% Pac. internaţi ca"urgenţă"
% Pac. internaţi cutrimitere medic spec.
% Pac. internaţi cutrimitere medic fam.
Corelaţia cu medicina primară şi ambulatoriul de specialitate
0%
1%
2%
3%
4%
5%
6%
Hip
erte
nsiu
nea
arte
riala
Nas
tere
a va
gina
lafa
ra d
iagn
ostic
com
plic
atO
tita
med
ie s
iin
fect
ii re
sp. s
up.
vars
ta 0
-17
ani
Pro
blem
em
edic
ale
ale
spat
elui
Nou
-nas
cutu
lno
rmal
Insu
ficie
nta
card
iaca
si s
ocul
Bol
i ale
fica
tulu
icu
exc
eptia
tum
orilo
r, ci
roze
i,A
lte i
nter
vent
ii ch
irurg
ical
eas
upra
sis
t.A
pend
icec
tom
iefa
ra d
iagn
ostic
prin
cipa
l
Ang
ina
pect
oral
a
Sp. Universitare Sp. Judetene Sp. Orasenesti
Patologia (primele 10 DRG)
% Cazuri după tipul acestora şi ICM total pe tipuri de spitale
Indicatorii de bază: DMS şi ICM
5
5,5
6
6,5
7
7,5
8
Ian2002
Feb2003
Mar2002
Apr2002
Mai2002
Iun2002
Iul2002
Aug2002
Sep2002
Oct2002
Nov2002
Dec2002
0,6
0,65
0,7
0,75
0,8
DMS ICM Liniară (ICM) Liniară (DMS)
Reinternări în primele 10 luni 2002Spitalul/ numar zile 24h 2-7zile 8-15 zile 16-30 zile TOTAL
Spitalul Judetean Alba Iulia 1 3 3 1 8Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca, Bucuresti 3 4 2 0 9Institutul de Cardiologie Prof.Dr.C.Iliescu 0 0 0 0Spitalul de Urgenta Sf.Pantelimon, Bucuresti 0 2 2 4Spitalul Clinic Coltea Bucuresti 2 4 3 9Spitalul de Urgenta Universitar Bucuresti 0 2 0 2Spitalul Judetean Botosani "Mavromati" 4 11 16 23 54Spitalul Municipal Turda 0 0 1 1Spitalul Judetean Calarasi 3 0 1 1 5Spitalul Orasenesc Oltenita 1 1 0 2Spitalul Orasenesc Caransebes 1 0 2 0 3Spitalul Judetean Sf.Gheorghe 0 7 1 8Spitalul Judetean Craiova 1 3 4 5 13Spitalul Judetean Miercurea Ciuc 0 0 0 0Spitalul Clinic de Urgenta "Sf.Spiridon" Iasi 0 0 0 0Spitalul Municipal Pascani 0 0 0 0Spitalul Judetean Baia Mare 4 3 5 12Spitalul Judetean Tg.Mures 3 2 4 5 14Spitalul Judetean Ploiesti 2 0 3 5Spitalul Municipal Campina 0 0 3 3Spitalul Judetean Sibiu 7 10 6 10 33Spitalul Municipal Cimpulung Moldovenesc 0 0 0 0Spitalul Judetean Timisoara 2 5 4 9 20
TOTAL 25 52 61 72 205
Adecvarea îngrijirilor%Pac chirurgicali în secţii chirurgicale
SJ T
g. M
ures
SJ S
f Spi
ridon
Iasi
SJ T
imis
oara
SU F
lore
asca
, Buc
SU U
niv,
Buc
SC C
olte
a, B
uc
SJ C
raio
va
SJ S
ibiu
SU S
f. Pa
ntel
imon
, Buc
SJ M
ierc
urea
Ciu
c
SJ A
lba
Iulia
SJ S
f. G
heor
ghe
SJ B
aia
Mar
e
SJ P
loie
sti
SJ B
otos
ani M
avro
mat
i
SJ C
alar
asi
SM C
ampi
na
SM T
urda
SO O
lteni
ta
SO C
aran
sebe
s
SM P
asca
ni
SM C
ampu
lung
Mol
dov
Inst
de
Car
diol
D
r.C.Il
iesc
u
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
Toate spitalele
Durata medie de spitalizare pentru cele mai frecvente 10 DRG/ Comparaţie între România şi Italia
PAŞII URMĂTORI
Finanţarea spitalelor în România
Metoda actuală:pe zi de spitalizare pe tip de secţie şi de spitalpe caz rezolvat – DRG (în cele 23 de spitale din Proiectul
Naţional DRG)alte mecanisme (plată pe serviciu, tipuri de cheltuieli etc.)Colectarea si raportarea datelor in aplicaţia DRG in 2003
constituie baza formării TCP pentru spitale in 2004 !!!
Planul implementării finanţării bazate pe caz
Cadrul legislativ:
Programul de Guvernare 2001- 2004
HG 826/2002 pentru aprobarea strategiei naţionale privind reforma în unităţile sanitare cu paturi
Ord. MSF/CNAS nr. 102/34 din 2002 privind aprobarea strategiei pentru implementarea finanţării bazate pe caz în spitalele din România
Implementarea finanţării bazate pe caz (I)
Ordinul 1021/113 din 2002 stabileşte:
Transformarea IMSS în INCDS care va gestiona implementarea sistemului DRG până la 31 dec 2002
Introducerea unei noi FOCG utilizată în toate spitalele de la 1 ian 2003; introducerea codificării diagnosticelor folosing CIM-10 cu 4 caractere de la 1 ian 2003
Elaborarea cadrului legal privind modalitatea de utilizare de către CNAS a datelor colectate în vederea contractării şi decontării până la 31 dec 2002
Emiterea unui ordin al MSF privind colectarea electronică a SMDP de către toate spitalele şi trimiterea datelor la INCDS şi DSP judeţene
Distribuirea aplicaţiei “DRG Naţional” şi pregătirea DSP-urilor şi a spitalelor pentru utilizarea acesteia până la 31 dec 2002
Reglementarea continuării finanţării bazate pe caz a celor 23 de spitale
Implementarea finanţării bazate pe caz (II)
Comunicarea instituţiilor centrale şi locale cu spitalele, monitorizarea şi sprijinirea introducerii şi utilizării noii FOCG, a CIM-10 cu 4 caractere şi colectării SMDP până la 31 dec 2002 şi continuu în 2003
Negocierea posibilităţii de utilizare a procedurilor, sistemul de clasificare în DRG şi mecanismului de grupare din Australia până la 30 martie 2003
Implementarea finanţării bazate pe caz (III)
Definirea tipurilor de servicii, a structurilor şi elaborarea unor propuneri privind cuantificarea tipurilor de servicii medicale şi a modalităţii de plată a acestora în 2004, până la 30 iunie 2003
Simularea de bugete ale spitalelor având la bază tipurile de cazuri rezolvate, până la 30 sept. 2003
Dezvoltarea unui organism naţional de monitorizare a calităţii serviciilor spitaliceşti, până la 30 sept. 2003
Implementarea finanţării bazate pe caz (IV)
Elaborarea metodelor de plată a serviciilor medicale spitaliceşti în cadrul CoCa pe anul 2004 şi a normelor acestuia, până la 31 oct., respectiv 15 dec. 2004
Colectarea datelor privind costurile la nivel de spital şi de secţie pentru toate spitalele conform aplicaţiei Exbuget 2.1 a CNAS şi calcularea costurilor pe DRG
Analiza continuă a datelor clinice şi de costuri pentru evidenţierea activităţii spitalelor şi prevenirea abuzurilor sau fraudelor
Implementarea finanţării bazate pe caz (V)
INFORMAŢII UTILECONTACTE
Informatii utile
www.ms.ro (legătura cu site-ul CCSSDM)www.cnas.ro
www.incds.ro
www.drg.ro
Revista “Management în Sănătate” a INCDS
Contacte
Sectiunea “intreaba/comenteaza” din pagina www.drg.ro
Echipa DRG: [email protected]
Codificare: [email protected]
DISCUŢII